Raducan Elena-Ioana Grupa 303, Studii Europene Facultatea de Filosofie

MODELE ALE DEMOCRAIEI Rezumat 1 Giovani Sartori Teoria democraiei reinventat: Cap. 2. Democraia etimologic

Democratia etimologica 2.1 Semnificatia cuvantului popor

Democratia prinde contur in functie de semnificatia originara, literara a termenului. Astfel, prin democratie se intelege domnie (autoritate) sau putere a poporului. Pentru a intelege in mod corespunzator ceea ce inseamna democratie trebuie sa luam in calcul si variatiile sau indepartarile ulterioare pe care le-a suferit acest termen dealungul veacurilor. Sensul initial al democratiei este cel de putere a poporului. Aceasta interpretare este una nesigura deoarece cuvantul demos in greaca are mai multe semnificatii, ceea ce face ca premisa conform careia democratie s-ar traduce prin puterea poporului sa fie una nesigura. Democratia in forma aristotelica apare ca o reprezentare rasturnata a orasului bine constituit politeta. Totusi, demos-ul poporul, era compus deopotriva din cei multi si din cei saraci.In acest punct apare o prima diferenta intre democratie si politeta. Demos-ul, in sec V, desemna comunitatea ateniana, inteleasa ca adunare populara. In acest caz demos-ul, spre deosebire de semnificatia data de Aristotel, reprezenta deopotriva majoritatea si gloata. Sensul pe care il dobandeste din limba latina este strans legat de ceea ce se intelege prin constitutionalism roman. In Ev Mediu, datorita raspandiriilimbii latine, noul concept in jurul caruia graviteaza intreaga cercetare asupra democratiei este acela de populous O alta problema de interpretare a conceptului de popor apare in modul in care el este tradus in diferite limbi europene. Astfel, prin popor intelegem fie un intreg organic, fie o multiplicitate separabila, alcatuita din unitatea ,,fiecare in parte. Premisa care se formuleaza, plecand de la cele sase interpretari date termenului de ,,popor, estea aceea ca nu a existat niciodata o democratie si nici nu este probabil ca va exista. Indiferent de conceptia cu privire la popor, acesta ajunge in cele din urm sa se rezume fie la o majoritate absoluta, fie la una limitata. Prin urmare, putem identifica doua tipuri de democratie: 1. cea definite ca sistem al domniei majoritatii pure si simple; 2. democratia definite ca sistem al domniei majoritatii, limitate de drepturile minoritatilor.

Mai putem interpreta termenul de popor ca ideal situate dincolo de posibilitatea de perceptie, atat timp cat nu ii putem conferi o realitate clara si imediata.

2.2 Poporul ca societate de masa Sub aspect juridic conceptual de popor dobandeste un inteles mult mai abstract. Ceea ce ne determina sa discutam astazi despre o societate in masa tine de influenta mai multor factori: factorul de magnitudine de dimensiune-, accelerarea dramatic a istoriei, rata si ritmul mobilitatii orizontale (care duce la o dezradacinare a comunitatilor). O astfel de societate se pare ca are necesarmente nevoie de allegeri(libere), si de reprezentanti. Asadar, acest nou tip de democratie se bazeaza pe: a) domnia majoritatii limitate b) procedure electorale c) transmiterea reprezentationala a puterii Totusi, nici in acest caz nu avem de-a face cu o democratie inteleasa in sensul de putere a poporului, deoarece acei indivizi care constituie majoritatea votanta nu exercita cu adevarat puterea. 2.3 Domnia majoritatii limitate Domnia majoritatii este numai o formula stenografica pentru domnia majoritatii limitate, pentru o domnie restransa a majoritatii ce respecata drepturile minoritatii. Aceasta conceptie apare si a Burnham, cand acesta discuta despre acordarea dreptului de exprimare politica a minoritatilor. Acest lucru subliniaza in primul rand faptul ca o democratie trebuie sa tina cont de anumite valori, cum ar fi aceea de libertate a individului in fata majoritatii. Totusi, demonstreaza autorul, ca intr-o astfel de forma de organizare a democratiei conteaza mai putin daca ea tine cont de astfel de valori atata timp cat, daca o majoritate uzeaza in mod excesiv de drepturile sale, sistemul in sine nu mai functioneaza ca o democratie. 2.4 Formula lui Lincoln

Daca acceptam faptul ca puterea apartine poporului, inseaman ca puterea este legitima numai daca ea reprezinta sursa vointei poporului. In relaia de tipul cei guvernai i guvernani statul este n slujba cetenilor. Daca discutam despre guvernare a poporului, de ctre popor, pentru popor trebuie sa avem in vedere urmatoarele: (a) democraie direct; (b) poporul = obiectul guvernrii, este guvernat; (c) guvernarea eman din popor; (d) guvernarea aleas de popor;

(e) guvernarea e ghidat de popor; Concluzionand, formula lui Lincoln insuficient pentru a descrie democraia