cu

Acestea snt acordate

audio la con-
De la
tensiunea de AF este
01, D5.
fi It con-
C31, (;37
tranzistoarelor T2, T3, T 4,
circuitul de colector al aces-
tranzistoare se releele Rei
<4 care servomeca-
nismele modelului. Oiodele 03, D6,
09, O 12 au ro! de la supra-
tensiuni.
Cu antena (un
40 cm lungime) se re-
miezul bobinei L
in
torul modulat cu una
de lucru. Se
piesele filtrelor
toarele T2, T3, T 4, Se conec ..
un voltmetru de curent conti-
nuu n parale! cu condensatorul de
C19 aferent filtrului F1, se

lucru
PiESE
PIESE RECEP"!"'OR
1N<4001.
C.I.:
-1
Rei
V,
-
Prezentat sub denumirea
80 de n Amaterske
m. 7 din 1988. acest transceiver
este recomandat ca avind
electrice bune o realizare

Aparatul poate
de
4
de
VFO se cu
KB213A. Tensiunea pentru ele
stabliE!ste din R102. Oiodele 026
se pe
Semnalul de este
de la tranzistorul 14
cat la terminalele
8, tip ,CDB400.
7
tele R22, R23, C17 caracte-
ristica de frec-
joase, n timp ce R23, R24,
C 16 caracteristica de
n domeniul frecventelor
nalte (cu 15 -;- 18 dB n jurul va.lorii
de 20 kHz).
Rezultate optime se obtin prin uti-
lizarea unui cap magnetic de inre-
gistrare avnd de 20 mH.
Pentru cazul se capete
cu de 40 -;- 80 mH, se"va
valoarea R27 la
20....;,.33 kO astfel ca valoarea lui R27
fie de cca 4 ori mai mare
capului magnetic
la superior al benzii' de

Condensatorul C20 este utilizat ca
de pentru'
filtrul de L 1-C21 ce mpie-
in amplificatorul
de inregistrare a componentei de
de osci.latorul
de premagnetizare. Nive-
lul semnalului nregistrat se
din R18, iar din R21 se va-
loarea curentului de nregistrare.
Pentru a se asigura banda de
n primul para-
graf este important ca cu-
rentului de premagneti-
zare fie de 5 ori mai mare dect
superior al benzii de frec-
reproduse (23 kHz), deci se va
situa n jurul valorii de 110 kHz.
utilizarea unei
scheme de oscilator de de
la un magnetofon de calitate, de
exemplu ROSTOV 105, de la care se
vor procura, ca piese de schimb,
bobina oscilatorului, ca filtrul de

2.3. Ampllflcatorul liniar, realizat
cu A03, are un G = R14/R13 =
16 o
n domeniul 20 - 25000 Hz.
lele R1Q-C7 R16-C11 au
rol cu filtrul L 1-C21, dar la
intrarea amplificatorului li-
niar, deosebit de important se
va utiliza un sistem de reducere a
zgomotului de tip compander-ex-
pander.
de intrare a etajului
este (cca 200 kO) pentru a
nu afecta amplificato-
rului de inregistrare.
Tensiunea la amplificatoru-
lui liniar este 0,775 V nominal (O
dB).
3. RecomandAri practice:
- se vor utiliza componente de
cea mai calitate (rezistoarepe-
liculare, neinductive, condensatoare
multistrat, cu tantal solid);
- se va utiliza o de alimen-
tare cu de 15 V,
avind o tensiune de pulsa-
sub 1 mV; .
- transformatorul de alimentare
se va monta ecranat
de placa montajului;
- la proiectarea cablajului se vor
lua in considerare toate
rile pentru lucrul cu AO, scurtarea
la minimum a traseelor de semnal,
ecranarea oscilatorului de
premagnetizare, reducerea la mi-
nimum a conexiunilor ecranate pen-
tru capetele magnetice;
- pentru un reglaj
este nevoie de un laborator cu do-
tare (osciloscop, generator
de multimetru cu Ri
> 50 kO/V).
BIBLIOGRAFIE:
revistei "Tehniu m",
1980-1988
"RTE
u
, R.P.B.,
1980-1987
"Radio", U. R. S. S.,
1980-1987
Catalog de circuite integrate li-
niare, R.S.R.
Burr Brown, LC. Data Book, 1989,
S.U.A.
TEHNIUM 2/1990
CIRCUITUL
"AKAI
ZERO
ORI-VE"
O multitudine de variante in mate-
rie de au fost ncer-
cate de-a lungul timpului, toate cu
scopul
amplificatoarelor, deci a au-
cazul au-
dio. In momentul de ne-
. probleme:
1. Coeficientul de distorsiuni 6 = O
este practic imposibil de realizat.
2. Compensarea de este ne-
pentru a asigura stabilitatea
la ridicate.
3. punctului 2 (de mai
sus), valoarea negative este
la ridicate deci
la aceste cresc distorsiu-
nile. Distorsiunile de tip "cross-o-
ver" nu pot fi complet eliminate.
4. Semnalul de ta (o parte)
este readus la intrarea amplificato-
rului, prin intermediul de
producndu-se distorsiuni de
(0.1. T.).
5. pericolul de a .afecta ca-
racteristicile dinamice. In conse-
nu putem concepe un amplifi-
cator audio din zilele noastre a
face apel la
Schema de principiu care va fi
a fost de
firmei AKAI de-
numirea "ZERO DRIVE CIRCUIT".
Ea are rolurile
1. distorsiunilor
gradului de
2. fie creeze sta-
bilitate la ridicate, deci se
va baza pe principiul erori-
lor nu pe tehnica nega-
tive;
3. nimic nu trebuie sau
substras la componentele semnalu-
lui de intrare original;
4. eliminarea distorsiunilor de in-

Principiul de a circuitu-
lui
a. la un amplifi-
cator
Pentru simplitate, amplificatorul a
fost in' ,,AMP
amplificatoare n ten-
siune ,,AMPI" = amplifi-
Amp.,V"

Ing. CRISTIAN IVANCIOVICI
catoare in curent (fig. 1).
progreselor n materie de
componente tehnologie, este po-
sibil de realizat un amplificator de
tensiune cu caracteristici foar:te
apropiate de cel ideal. Amplificato-
rul de curent ,,AMP 1" produce la ie-
o tensiune cu ten-
siunea V de ,,AMP V" la in-
trarea lui. n timp, tensiunea
de V OUT este de

VOUr=V- (V
(1)
n care V=tensiunea cu cea de
la intrarea amplificatorului de cu-
rent;
V distor-
siunilor;
de
i=curentul de
O parte a semnalului de
este la intrare prin
de acest fapt reducind dis-
torsiunile cum va rezulta din
formula ce cu
amplificatorului n bu-
ci
amplificatorului (cu

T=transmisia pe
Tensiunea V poate fi exprimata
prin
T .
V = f3VIN + 1+T (VOIS + ZOUT
1
) (2)
Din (1) (2) ten-
siunea de
1 .
V
OUT
= f3V
IN
- -- (V
OIS
+ ZOUTI)
l+T .
(3)
Deci semnalul de intrare este am-
plificat de f3 ori (n cazul unui ampli-
ficator iar distorsiu-
nile de snt re-
1
duse n raportul -T'
1+
n figura 2 este reprezentat din
nou amplificatorul cu
dar n plus s-a in-
trodus circuitul echivalent al difu-
zorului (sarcina). Pentru simplifi-
care. V
01S
a fost Tensiunea
V OUT este de expresia:
VRZ
OUT
T
R
L
+ -,-- ZOUT
l+T
l+T
(4)
O parte a acestei tensiuni este in-
prin de din
nou la intrare. Din acest fapt
unul din neajunsuri, distor-
siunile de
b. circuitului .,ZERO
DRIVE"
cum se poate observa din fi-
gura 3, acest circuit
componentele V
OIS
ZouTi cu aju-
torul unui amplificator
notat cu "AMP X", care are
unitar este inserat ntre "AMP V"
"AMP 1":
Ve = VDIS + ZouTi (5)
Dar revenind la (1)
V
OUT
= V-(V
OIS
+ ZouTi)
V = Vy + Ve = Vy + (V
OIS
+
+ ZouTi) (6)
Din (1) (6)
V
OUT
= V
v
Dar V
v
= f3V
IN
Deci V
OUT
= f3V
IN
(7)
(8)
(9)
Reiese faptul un
astfel de circuit, un ampli-
ficator ideal cu distorsiuni impe-
de zero. De fapt, n
aceste valori nu pot fi
nute gradului de precizie a
elementelor din circuitul de com-
pensare a erorilor, n schimb, o re-
ducere de 1/100 (-40 dB) poate cu
se Circuitul
AKAI ZERO DRIVE
deci dezavantajele amplificatoare-
lor
__ l--+ ____ __ .....I
1
I
L
PROBLEME CE APAR LA
AMPLIFICATOARELE CU
AVANTAJELE CIRCUITULUI
ZERO DRIVE
1. Distorsiuni nule snt imposibil de realizat
2 .. 0 parte a semnalului de este la
intrare prin intermediul de producnd
distorsiuni de
3. Pericol de afectare a caracteristicilor dinamce
4. Valoarea negative este la
'!alte distorsiunile de "cross-over" nu
pot fi complet eliminate
1. Reducere a distorsiunilor
valorii negative
2. Eliminare a distorsiunilor de
faptului de
devine
--------------------------------
3. Caracteristicile dinamice nu snt afectate
4. Bazat pe principiul compensarii erorilor,
amplificatorul echipat cu circuitul ZERO DRIVE este
stabil la nalte

TRECUT)
Ire) a acestora devine foarte
montarea cablarea comuta-
toarelor,
Partea cea mai a aces-
tei o constituie montarea
Trebu ie verificate cu
foarte mare condi-
de fixare, ntruct o
a acestuia face imposi-
folosirea sa. Este
folosirea de conexiune
c!u) nu
de peste
duce la distrugered sa.
Manevrarea acestuia la introduce
rea n soclu va fi cu toate
de rigoare, fiind foarte
la mecanice; este ne-
acestuia
la atingerea sa de ra-
zele soarelui, chiar pentru inter-
vale de timp reduse.
Toate
cute la un
n
tele
Poate utilizat cablajul dublu
cat, dar acest lucru nu este
necesar, proiectul de avnd ex-
trase cose de conexiune fire
n toate unde
acest este necesar. Nu trebuie
vedere nici o
de componente vor montate
a cablajului
deci
este necesar ca acest lucru fie
luat n considerare la reproiectarea
acestuia.
Rezistoarele de
tate pe cablajul
rrentele ate aici
film-carbon pentru punctele care nu
snt critice, metal-oxid cu sta-
bilitate pentru cele cu 1%
restul
lucru va asigura o foarte
precizie aparatului.
montarearezistoarelor se
poate trece la fixarea condensatoa-
diodelor tranzistoarelor, iar
apoI a soclurilor pentru circuitele in-
Acest lucru este recoman-
n vederea circuitelor
a aparatului. Se vor fixa apoi pe
pinii pentru
pinii pentru firele
de montare, comutatoarele
alese vor fi a nde-
plini cerute punct de
vedere al contactelor pe care aces-
tea le precum al rezis-
de contact, care
fie ct mai apropiate de zero.
Cab!area firelor
conexiunilor
indicat fie "","'UClI,a
V 0,4
cu
DMM pma cnd nu se face calibra-
rea acestuia, aceste nea-
vnd nici o Precizia n-
aparat depinde de
lui deci el trebuie mai se-
tat. EI poate fi ajustat comparativ cu
un etalon de precizie sau
folosind o standard. In-
diferent de metoda se ata-
fire, la cursoarele lui
SW1 A 8, "pozitiv" respectiv,
nO"';;'le
ll
... , care vor fi conectate la
de testare. Se va selecta n
moj corect gama de curent conti-
nuu se RV1 la o in-,
au fost folosite
1 % acolo unde au fost ce-
rute, comutnd se vor
o zecime, o din valoare cu o
fidelitate de 1 digit. Calibrarea
se va face gama de 200
mV, ntruct nu ate-
Ca
nuatorul, dar acest lucru nu este
prea Trebuie verificate dt mai
multe game cu a se
precizia
de curent pentru curent
continuu trebuie de asemenea verifi-
a o
nu a
Gamele de curent alternativ Dot fi
ele
pornind de
de tensiune
un generator de
semnal. Curba trebuie
fie n tot spectrul dar
aceasta nu a fost cu precizie
La fel ca mai nainte,
metrul RV2 {de data aceasta} se va
ajusta la La co-
mutarea n jos a gamelor,
poate varia cu 10% rectifi-
catorului, deci aparatul nu va fi foio-
la astfel de Nu trebuie
existe de poiaritate pe
gamele de curent alternativ, dar co-
loana (:) poate da
flash-uri intrare (-),
ul Im cablat
cat prin de comanda.
Gamele pot fi cali-
brate folosind un rezistor cu preci-
zie 1 %, cele din circuitul de capaci-
fiind ideale pentru acest scop.
Se pe de 20 kn, co-
loana va gama de rezis-
mai din stnga element va
zecimal, indicnd
Acest lucru este
toate gamele. Scu rtcircuj-
. _ se va o
Joasa, care va la 0.00 cu
ajutorul lui RV4. acest moment se
introduce un rezistor de 10 kO - 1%
se RV3 la o indica-
Comutnd gamele, tre-
bUIe 1.00 0.1. Se
cu alte corectitudinea afi-
Pe gama de n se va
o de .. zero",
aceasta -datorndu-se si con-
!actelor comutatorului; nu va
In general 0,50,dar oricum acest lu-
cru va trebui luat n considerare n
timpul efectuate pe
gamele de joase.
Pentru a calibra gamele de capa-
TEHN6UM
"1-2 s,
stabilizeze la o
conectat acest moment
satorui cei doi
REAO,
o mult mai
repetnd
RV5 se
acesta este mai mare de 2
se va selecta gama de 10 nF. Se co-
o n sus se
READ, trebuind o
de o zecime din cea
ajustarea lui RV6 o o
sutime pe gama Se reve-
setarea lui RV5, care poate
se fi modificat din nou RV6.
Acest reglaj o liniar-
tate pe toate gamele; pe ga-
mele inferioare va o indicatie
.
, I
\
1 I
, I
, .
L M
\
,
N
OFFSET de 3-4 un condensa-
tor de test, de capacitate
putTnd fi luate n considerare la
10 pF, ignornd acest OFFSET.
Toate gamele trebuie rigl:Hos veri-
ficate nainte de folosirea aparatului
pentru a descoperi eventualele de-
fecte sau incorectitudini.
Starea bateriei poate fi
comutnd pe gama de tensiune con-
si SW1 n sensul acelor de
ceasornic la re-
a fost astfel nct
asigure o de 10.00 7
V, valoare sub care instrumentul va
indica eronat
incorecte, fiind nlocuirea
bateriei, pentru valori superioare
acesteia aparatului la TEST
fiind
LISTA DE COMPONENTE

Ri 0,111 1%
R2, R40 10 Mn 1%
R3, R41 1 M11 1%
R4, R42 100 kD 1%
R5, R43 10 k11 1%
R6, R9 1 k11 1%
TEHNUJM 2/1990
kO 5
0
/0
R23 39 kO 5
%
R25 47 kO, 2%
R26 24 kO 2
%
R27, R46 100 kn 5%
R33
R35,
R38, 5%
R45
RV1
U
1',
MMC
VR
? , O G-
RV6 kO
MMC4070
le6 TL081
741
MMC4069
Ica MMC4016
IC9 TL084
SW4 microcontact
1 buc.
buc.
buc.
2A 1 buc.
panou 5 buc.
14 pni 5 buc.
BIBLIOGRAFIE:
"Tehnium", 1988
"Elektor", 1987
Circuite integrate CMOS - Manual
de utilizare.
G
, IN
__ ---"--_____ - - - - - - -;- .-
::..
O'H.
SP
2-
Y
ose.
l(
lUT
.. 'lEF
- REI=
C.IW
- CAP
eOt4MOW

\00', -.
"'
LO
\00' O
AUTo z.flI.O
c

DP2

e:
o
IJ-
C
9 S
OP4
c iOO' S
i 's E
a ,oo's
\00'5
4' Cl C.
&AC\(PLMlE
-t', B
41
:-B
:--A


--
--
\--
_1_1
O!: .!:.
1=1=1

...ao.

--
Q>
LeD '3 412.
&P
X
z.
GiOO\::'
F iOO'S
'"

L
<:,
F
'O'!l
10'$
G
f
A.
....
COPIEREA
a casetelor cu programe ale calculatoare-
lor personale
Multitudinea programelor utilitare,
sau distractive n cir-
precum perma-
a celor realizate de
cadre didactice elevi,
executabile pe calculatoarele perso-
nale HC 85, TIM-S, CO-
BRA etc. depozitate pe casete
magnetice au reali-
zarea unei metode mai rapide efi-
ciente de copiere n vederea
rii acestora.
Metoda standard, utiliznd pro-
grame de copiere care ci-
tirea programului de pe sasetofon,
introducerea n memoria calculato-
rului salvarea pe o de-
vine obositoare, de cu
Bobinele fiind componente des
.Jtilizate n montajele electronice
faptului aceste2 nu se
prea la valoarea
radioamatorul trebuie I(.} con-
singur anumite re-
de spire, etc.).
Snt cnd n unele
scheme nu este dect valoarea,
alte detalii. n acest sens pro-
pun montajul de mai jos care ser-
la
construit o idee din
revista "Le Haut-Parleur", inclusiv
schema din figura 2 (vezi bibliogra-
ns ci! ,J!I)(\JI din figura 1, n
irI c co mut;.,torul K este n-
vorn aveti frecvent" de
dG\\,l formqla:
1
r- =----
r 211' V LrC
(1)
Cind comutatorul este deschis. Ia
Lr se mai Lx;
astfel vom avea L,;, = Lr
+ Lx va fi:
Lx
120
nF
12
OSCILATOR
posibilitatea de a sau chiar
imposibilitatea de copiere la unele
programe protejate (vezi Almanahul
S.T. 1989), atunci cnd de
programe de casete este mare.
Pentru a evita acest neajuns s-au
conceput realizat scheme care, pe
avantajul de a realiza copierea
a folosi ca inter-
mediar calculatorul, reface-
rea unui semnal
slab zgomotos de pe caseta
realizat din cauza unei nre-
defectuoase anterioare,
ntr-un semnal suficient de puternic
curat pe caseta utiliza-
bil pe casetofoane prezentnd

Dispozitivul "COPIER-REGENE-
RATOR" se con-
form celor prezentate n figura 1. n
figura 1 a, calculatorul monitorul
TV snt utilizate numai pentru a con-
toriza vizualiza titlurile programe-
lor copiate. Schema din figura 1 b
copierea a
nutului unei casete pe
Calitatea copiei este
cu cea a originalului uneori chiar
mai
Schemele de: principiu snt pre-
zentate n figurile 2 a 2 b utiliznd
circuitele integrate liniare /1M324
ROB311 (LM311, K521CA3).
Prima cele pa-
,tru amplificatoare ale
Ing. FLAVIAN TUOORACHE,
ing. CRISTIAN COLONATI
circuitului /1M324, n care primele
etaje snt integratoare, cu con-
stante diferite ale timpilor de inte-
grare, o filtrare su-
a semnalului de intrare.
Cel de-al treilea etaj
amplificarea semnalului necesar n-
cu necesare
realizate de grupul RC de la
AI patrulea etaj, integrator, furni-
semnal la borna EAR a micro-
calculatorului, asigurnd
rea acestuia ca monitor de control
,..al procesului de co-
piere.
Alimentarea mOhtajului se poate
face din calculator (+5V, -5V OV)
sau dintr-o
L-METRU
NUMERIC
de la un (500' kHz).
raportului celor
se' face cu ajutorul
P
2
din figura 3. Aceasta este des-
pe timpul impulsurilor de frec-
Fm, timp n care snt
impulsurile de la baza de timp.
1
Fm =
211' V LmC
Din raportul intre cele frec-
unde inlocuim pe Lm fa-
cem calculele,
(
Fr )2
Lx = Lr -F- - Lr
m
(3)
vom lua pe Lr = 10 vom
avea:
Lx = 10 ( : r )
2
- 10
m
(4)
Deci, n principiu, in-
Lx se reduce la
raportului a una
Fr alta mai sau cel mult
cu aceasta, Fm, care este
de Lx.
Se alege Fr = 500
kHz. Pentru aceasta, L, (mpre-
cu firele de la Lx K)
este de 10 comutatorul K este
nchis, condensatorul C va trebui
fie de 10 132 pF.
Realizarea a oscilatorului
Fm
IONSOCEANU
din figura 1 este n figura 2.
Tranzistorul T1 n configu-
cu baza cu circuit
acordat n colector. T2 ca
amplificator cu T1, 01
02 amplitudi-
nea la bornele bobinei. T3 este re-
petor; din emitorul lui se culege
Fm. Cnd comutatorul K
este nchis, montajul va trebui
oscileze pe de 500 kHz (se
din Cv , figura 2). De fapt
acest comutator este n nor-
mal numai Cnd se exe-
Lx se
deschide. se ob-
Oscilator
fig.2
4011
:rR1
Monostabilul M
1
este basculat pe
frontul sa
este la transfer la bascu-
larea monostabilului M
2
(tot pe fron-
tul care nu-
Cu valorile R-C din fi-
gura 3 monostabilele cte
un impuls de aproximativ Pen-
tru ca eroarea fie mai frec-
Fm este cu 1 000
virgula este la prima
din stnga. Valoarea pe
se la se cu
10 apoi se scade 10, conform re-
(4). Valoarea este n

. Ridicarea la se poate face
cu circuite integrate aritmetice, dar
aceasta prea mult schema,
este mai utilizarea
Vdd
r:: ........ --'-_--'-_ ....

;l
Oscilator
500kH 2
I
I
I
'L...-___ ,.----'
+;R1D+TR2 - - -
lvss
TRNSFER
)/2
I
I
-TR2 0..2
RESET
IN Bloc
'-, 1::, ,-, '-1
'::, '_' '::.' 1:'
TEHNIUM 2/1990
Cea de-a doua utiliznd
ROB311 (K521CA3) o sin-
tensiune de alimentare de la
+5V la + 12V, din calculator sau
de la unul din casetofoane.
Schema similar cu
un trigger Schmitt. Semnalul de in-
trare, venind de la casetofon, se
ntr-o succesiune de im-
pulsuri dreptunghiulare prin limita-
rea a sinusoidei.
Pentru un reglaj se
la intrare semnal de 1 000 Hz
cu amplitudinea de 0,6 V prin vi-
zualizare la osciloscop se
R6 pentru o de semnal
dreptunghiular la
R10 nive-
lul la
Reglajele se fac cu comutatorul
K1 deschis citire). Pentru
copiere comutatorul K1 este nchis.
La schemei se poate cupla
microcalculatorul, la care activnd
un program de copiere poate vizua-
liza contoriza numele eventual
parametrii programelor ce se
de pe un casetofon pe al-
tuI.
9+I:lV
unui calculator de buzunar.
De snt suficiente
patru decade decodi-
ficatoare, domeniu
va ntre 1,001 9,999, ceea ce
corespunde unei minime
de 0,02 = 20 nH (aceasta fiind
instrumentului)
de 999,8 Acest domeniu se ob-
prin divizarea cu 1 000 a frec-
Fm plasarea virgulei ca mai
sus.
domeniu se prin
divizarea cu 100 mutarea virgulei
cu o spre dreapta (aceasta se
face cu ajutorul unui comutator). Se
valorile snt cele
care se prin calcul matema-
tic, cu toate Fm este dar
cum am aceasta se face
pentru a se erorile de
surare a raportului.
Valoarea pe care o afi-
este de forma 22X,X cores-
punde unei de aproxima-
tiv 500000 (0,5 H). Limitarea su-
se domeniului
relativ mare pe care trebuie
acopere oscilatorul din figura 2 (n-
tre 500 kHz aproximativ 2 kHz).
De aceea la realizarea sa se va
acorda o mai mare (precum
la realizarea bobinei de 10
Partea se poate realiza att
cu TTL, ct cu CMOS, iar comuta-
rea domeniilor se poate face auto-
mat la scalei.
Exemple de
Pentru L,= 1 000 vom avea afi-
10,05; vom citi 3,274 re-
L,=97,19 iar pentru 1,009
Lx=0,18 (cnd K este n-
chis trebuie citim 1,000). De re-
marcat eroarea scade o cu
de la
1 este deja destul de (apro-
ximativ 2%, iar pe vom citi
1,049).
BIBLIOGRAFIE:
- "Le Haut-Parleur" nr. 1670
Edmond Nicolau,
electrice electronice, Editura Di-

- "Tehnium".
TEHNIUM 2/1990 .
BIBLIOGRAFIE:
Informatica i obrazovanie, 5/1989,
pag. 111-113

?>24 rJ-r1l1
+5v - SV

@

OI

o

..

: J HCas
GN!) -
DE ALIMENTARE
pentru ohmmetrele portabile
cum se ohmmetrele
portabile snt echipate cu diverse ti-
puri de baterii electrice folosite ca
surse de alimentare. De obicei,
aceste surse ntre 1,5 V
4,5 V, fiind din o
tip Leclanche, sau - ma-
ximum trei astfel de pile, conectate
n serie, n cazul cnd snt necesare
mai multe dect una
Unul din modelele de baterii utili-
zate curent n diverse ohmmetre, att
n ct n alte era
acela cunoscut la noi sub denumi-
rea "Pionier". Era din
pile Leclanche, conectate n serie,
prin suprapunerea lor n interiorul
unui tub din carton genernd o
tensiune electromotoare de 3 V. De
ani, bateriile "Pionier" nu
se mai produc, ele se ntrebuin-
tau nu numai pentru ohmmetre, ci
pentru diverse lanterne radiore-
ceptoare tranzistorizate.
Ca urmare, posesorii de ohmme-
tre au nlocuit aceste baterii cu al-
tele mai mari, care nu mai pu-
teau fi introduse n origi-
nale ale respectivelor aparate, fiind
conectate din exterior la acestea, cu
srme izolate, ceea ce este foarte in-
comod.
Din fericire, pot exista alte solu-
mai incomode. Unele dintre
acestea vor fi expuse n cele ce ur-

Orice ohmmetru constituie un
aparat de de
pentru cele mai multe
cazuri. Cum instrumentele de
rare ale ohmmetrelor snt n general
foarte sensibile, ele nu au nevoie,
spre a fi de de
curent prea mari nici de tensiuni
Ing. LIVIU MACOVEANU. VD3RD
58
reper 1
ridicate. Ca atare, n locul diverselor
tipuri de baterii cu care snt echi-
pate ohmmetrele, se pot foarte bine
utiliza microacumulatoare sau mi-
crobaterii, ca acelea folosite pentru
protezele auditive, care n
general 1,25 V/30 mAh.
Aceste microacumulatoare sau
microbaterii, avnd dimensiuni re-
duse, pot fi incluse n diverse "con-
teinere", comparabile ca cu
acelea ale bateriilor "Pionier", nlo-
cuindu-Ie deci pe acestea. O astfel
de este n figura 1. Este
deci vorba despre un corp central
notat cu 1, din material
plastic, textolit, sau chiar lemn
dintr-o mai tare, precum ste-
jar, frasin sau chiar fag.
La extremitatea a corpului
din figura 1 se piesa
n fi-
gurile 1 2. Resortul din figurile 1
4 se introduce n orificiul <l>6,5x 12
mm n piesa din fiqurile 1
2, care
prin gaura cu <l>7x 14 mm, din figura
1. Resortul este mai lung dect di-
mensiunea canalului cu <l>7x 14 mm
din piesa din figura 1, dar aceasta
este necesar pentru ca el reali-
zeze un contact intim, cu presiune,
cu microacumulatoarele sau micro-
bateriile ce vor fi deasupra
lui, n zona cu diametrul 13 mm
lungimea 30 mm, a corpului din fi-
gura 1.
(CONTINUARE N NR. VIITOR)
reper 4
1 Al; 35 1 '/)6

20
... Ol arc
li

D GE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Registre ,1 stive
nainte de a trece la prezentarea
n detaliu a cen-
trale - in in care pe par-
cursul serialului nostru am explicat
deja de -, se cuvine
amintim citeva cuvinte despre re-
gistre stive, ca memorii interne cu
roluri bine definite.
un registru este o memo-
rie cu acces paralel,
din a basculanta bista-
1 octet Unul dintre
l-am mai
care

stiva de
(fig. 1), in care prima
este prima
care se extrage (FIFO = first in first
out). Din stiva FIFO. se
poate extrage rapid (chiar
alimentarea stivei cu date se
face cu o mai acesta
fiind motivul pentru care constituie
o foarte ntre unitatea
periferice. Intre stiva
FIFO registrele de deplasare sint
mai multe
- desincronizarea
- sint deplasate ime-
diat alte comenzi suplimentare;
- intrarea pot
simultan independent una de cea-

Stiva UFO (Iast in first out) se ca-
prin faptul ultima in-
este prima ex-
(fig. 2). cum vom vedea,
aceasta se mai ales la sal-
varea atunci cind se
trece la unei subrutine.
Cu aceasta putem
reveni la microproce-
sorului pentru a intra in alte detalii
avnd deja fundamen-
tul teoretic pentru a o face.
din nou:
Unitatea . ,_ logici (ALU)
cum se unitatea aritme-
atit
aritmetice (adunare, inmul-
.4
E
Ing. MIHAELA GORODCDV
lIre etc.), cit logice
SAU etc.).
Cum ALU pentru a
executa aceste Vom vedea
in cele ce .
De exemplu. pentru a realiza in-
versiunea logica
asupra unui octet, va fi
montarea in paralel a 8 inversoare;
pentru a simplifica schema se folo-
de .obicei unul singur pentru
simbol (fig. 3). Realizarea celorlalte
logice se face n mod similar
(montarea logice in paralel)
o dificultate,
fiind egal cu cel al
este t .. "" ... "",,, .. ,"" ",H.
complementului de
5). Nu mai revenim asupra
complementului. acesta fiind explo-
pe larg anterior in cadrul serialu-
nostru. Complementul de
se poate realiza n alte moduri,
exemplu prin retranscrierea
incepind de la cel mai semnifi-
cativ la primul bit 1, care
se
poate fi cu un an-
samblu de SAU (cte una pen-
.tru fiecare bit) asociate cu
SAU exclusiv.
se n princi-
I
O
(
B
A

DC --'t
I
t
I
t
1
t
o extragere
Stiva lIfO

1---------1
E
o
c
B
A --15\110_
D
o C
1-----4----1
B
A
"""'- DC BA ----.1
C
B

A
Extragere
Sumatorui - simbol general
piu, prin succesive depla' J. t
Este, de fapt, metoda Ut:S(uZU
Complement de 1.
Obtinerea
eomplementului
fato de 2.
manuale, care se n tehnica
de calcul.
(CONTINUARE N NR. 4)
diferentn
se azator
Sumator
RealizJIrea de
TEHNIUM 2/1990

este
o anume
omul
ansamblu de de
cu o gindire Numai
numai astfel se va putea descurca,
evident, cu ajutorul calculatorului,m
imensul volum de gene-
rate de actuala. mai ales viitoarea,
explozie
Cuvintul algorUm, introdus de
persanul Abu Ja 'far Mohammed ibn
Musa al Khowarizmi, este definit, in
lui Webster, ca fiind "o
de rezolvare a unui
anumit tip de probleme". Dar se
. are o
aparte in constituind o
de rezolvare a unui
tip de probleme cu ajutorul calcula-
torului electronic.
Vom accepta ideea un algoritm
este compus dintr-o succesiune fi-
structuri rea.li-
TEHNIUM 2/1990
prin pro-
gramelor, se pare a in
procesul de
nu numai n
Calea de colaborare
om-calculator ni pare a fi aceea
prin pentru utilizatorul
problema concepe un
rezolvare limbajul lui
apoi, pas cu pas, prin
ia
unui vocabular cu
mente fundamentale (lF/ THEN/
ELSE n
ATUNCI/ALTFEL, WHILE/DO - in
CT
pe care le vom n ce
lim-
baje de programare evoluate.
Scopul de inceput al prezentului
material este aceia ai unei
gndiri algoritmice, pentru ca
multe
2. 1. Structuri linlll!'e elementare
Vom, folosi trei structuri elemen-
tare, pe care le vom reprezenta fie
grafic (prin simboluri care
n standardele fie n
n n
utilizind cuvinte prin care
se rolul structurilor, motiv
pentru care se denumesc cuvinte
cheie. dat fiind rolul
important al cuvintelor cheie, aces-
tea nu se utiliza ca n alte
scopuri cele, pentru care au
fost Ca
wrlte
it
secvente!
structuri
e!se
end
de
it
then
secventa
si'ructuri
end
if
then
continue
else

end structuh
2. faptul in
tele scrise, cuvintele cheie
ca separatori de stru'cturi, ceea ce
permite a scrie:
read a. biet X:=IHb write x
aceste trei structuri trebuie a fi
executate n ordine. Trebuie

este mai dect
forma:
resd a. b
let x:=a+b
write x
2.2. Structuri alternative
Forma a structurilor al-
ternative este in figura 2, ob-
servnd utilizarea dreptunghiului cu
dublate pentru a
in maniera de reprezentare,
de structuri.
Spre de structurile fi-
se un al

b
X'-
.-
x
c
atunci


altfel
secventa
structu'ri

atunci

structuri


atunci

altfe [

structuri

dintre elle and).
forma vom mai
cazuri particulare, re-
date figura 3, unde prin continuel
continui am marcat structura
(nu se nici o
imediat echivalenta n-
tre cele cazuri particulare ale
structurii alternative, folosind nega-
expresiei (fig. 4).
Mai mult, este numai
una dintre ele, de se
prima, cu ajutorul ei putindu-se re-
prezenta forma a struc-
turii. Acesta este motivul pentru
care la unele calculatoare este im-
numai forma If/then
este, de exemplu, la calculatoarele
HC-85 de
avem din figura
5, unde au fost necesare o
x:=1
structuri Ilfthen.
in maniera de reprezentare
anterior este cea
din . figura 6.
Exemplu
INTRODUCERE N TELEVIZIUNE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
intensitatea
de culoare se caracteri-
prin gradul de diluare cu alb a
culorii pure de lungime de do-
O culoare este cu att mai
cu ct albului este
mai
Factorul de puritate (p) n
mod obiectiv diluarea culorii pure
de lungime de cu
lumina Prin factorul
de puritate este un coeficient nume-
ric cu valoarea ntre O 1,
reprezentnd un raport ntre lumi-
culorii obiectului lumi-
culorii pure. O culoare viu sa-
are p=1, iar culoarea are
p=O. Culorile la care factorul de pu-
ritate est egal cu unitatea snt culori
pure.
Amestecul mai multor culori cre-
unei alte culori; se
poate deci stabili o "egalitate" ntre
o culoare Ci alte culori C2,
C3 pe care o vom nota tot cu sem-
nul "=" (C1=C2+C3), dar vom
lege este vorba de egalarea culo-
rilor, egalitatea, n acest sens su-
biectiv, fiind de identitate a
lor provocate asupra unui observa-
tor uman. moduri de
amestec al culorilor:
aditiv.
n amestecul substractiv din lu-
mina se extrag, cu ajutorul
unor filtre,
toare unor anumite culori,
du-se o Amestecul
substractiv are un caracter obiectiv,
n sensul n se
cu lungimea de
pro-
vocate.
Amestecul aditiv presupune su-
prapunerea mai multQr pen-
tru a produce o de culoare
care nu este fizic de culorile
componente. In acest sens ameste-
cul aditiv are un caracter subiectiv;
de exemplu, proiectnd pe un mediu
difuz o o
verde vom percepe o gal-
cu toate n reflec-
nu nici o
avnd lungimea de corespun-
unei mQriocromatice
galbene.
Suprapunerea poate fi
ntr-unul din modurile
- optic, compo-
nente se pe
n interval
de timp;
- cnd zonele pe care se
snt diferite,
dar suficient de apropiate pentru a fi
integrate de sistemul vizual
(totalitatea zonelor se la limita
de
- temporal, atunci cnd pe ace-
snt suc-
cesive n timp, viteza de succesiune
fiind suficient de mare pentru fuzio-
narea succe-
siunii stimulilor este cel
cu
Din multiplele efectu-
ate, s-a ajuns la concluzia ochiul
uman normal nu este un organ liniar
n ceea ce lungimii
de a luminoase.
Ochiul este mult mai sensibil la cu-
lorile din regiunea de mijloc a spec-
trului vizibil (culorile verzi gal-
bene) dect la cele care se
la marginile spectrului (culorile
albastre) .. De asemenea,
n mod diferit de ilu-
minarea la care este supus. La ilu-
mai reduse, sensibilitatea
.6
se pentru culori
cu lungimi de mai mici. n fi-
gura 12 snt prezentate carac-
teristici de sensibilitate
la de
iluminare. n colorimetrie se ia n
considerare numai caracteristica
pentru puternice. n figura
12a avem n ca-
zul unei puternice (Ia lu-
mina zilei), iar n 12b n cazul unei
reduse (Ia lumina serii).
Pentru cantitative,
marele de rezultate
experimental au fost sintetizate
ntr-un de axiome (atribuite
lui Grassman). care corespund pe
un domeniu suficient de larg de lu-
practic pentru orice ob-
servator uman cu vedere
Le vom sintetiza n

I
1. Orice culoare (C) poate fi ega-
prin amestecul a nu mai mult
de trei culori (P
l
), (P
2
). (P
3
) alese
componentele amestecului
nu pot fi separate de sistemul vi-
zual:
(C) = al(P')P + a2(P
2
)P + a3(P
3
)
(7)
n care s-a notat cu ai cantitatea lu-
din culoarea (Pi)'
culori care nu pot fi ega-
late prin amestecul unor ai
prin pozitive ale culorilor
(P
l
), (P
2
), (P
3
). dar egalitatea se
poate una din culorile
(Pi) este cu (C), ceea ce
presupune valabilitatea (7)
cu un coeficient negativ. Ex-
presia este deci for-
trebuie fizic
conform celor explicate.
A_ tic s,'rne.tde
:: -'-'-'-'-'-L-i-'- ._.-
I L __ .. o,J
0,3 L--
1
Uumin.t'q,
t maklmi
, 1'1- --,
l'um,,!at'e . L_
IIivel Je eu sef.
D,Z
2. Amestecul culorilor are pro-
prietatea de liniaritate,
a) formula (7) este
este
k(C)=kal(Pl)+ka2(P2)+ka3(P3),
kER+ (8)
b)
(C
l
) = (C
2
) (C
3
) = (C
4
) (9)
este
(C,) + (C
3
) = (C
2
) + (C
4
) (10)
3. amestecului de cu-
lori este cu suma
lor componentelor
Bc = Bp1 + Bp2 + B
P
;3 (11)
Culorile (Pi) poarta numele de
culori primare snt liniar inde-
pendente: nu putem nici-
o de culoare (Pj) ori-
cum am combina celelalte cu-
lori (Pi) cu i#j.
Prin. . metoda amestecului aditiv
este posibil ca prin combinarea ce.;.
I.or trei culori n diferite
deci majoritatea culorilor
existente n Alegerea celor
-trei culori primare s-a pe baza
unor considerente de ordin fizic
practic:
- conurile ochiului uman snt
grupate n trei categorii sensibile la
verde albastru;
cele trei culori trebuie per-
sinteza unui ct mai
mare de culori naturale, inclusiv al-
bul;
- realizarea cu a celor
trei filtre colorate ce ca-
mera
- de luminofori tri-
cromi pentru tuburile cinescop, cu
timp de redus.
ndelungate s-au
ales pentru televiziune trei culori
primare: (Red). verde (Green),
si albastru (Blue). care nu snt mo-
nocromatice pure care au
toarele lungimi de
o
Ht'v .. 1 <le. L --
_ _ _ L ___________ _
--....,
.\R=610 nm; .\G=537 nm;
.\B=472 nm
Aceste lungimi de snt re-
prezentate n figura 12.
I I I
'1_ TcJH .r
I 1
I f
-1


I I
I f
1 I
1 I

-q4
..
1 .... 4# Tit J_o,-'4

NI'. Culaat'ea E'
FC

A\b -of
i -1 4
2. C3albeo
q7S- o, 75' O
<16675
Tuf'"c.oo'Z.
O 0,15" 0,75"' 0,5"25'"
4 Ve.rde O 0,7'S O o, 44-2S-
Mo,", O, 75' O 0,7S"
(J,3075"
C.
0,15" O
()
0,225'
T
() O
f) 7S" 0, <112S"

-e
Ne. C\. ('\.) O O O O
t
SISTEME.LE DE TVC
ApariFa tubului cinescop tricrom
cu
n laboratoarele CBS ReA, a con-
dus la decembrie 1953, a
primului sistem de televiziune n cu-
lori compatibil (NTSC = National
Television System Committee) pe
care FCC (Federal Communications
Commission) l-a aprobat.
1%.- Ey
O O O
tJ,06Z5' 0,08'25'
-q5'Z5'" C?,22S-
- 0,44z.s- O,3(}75"
O, 442..1$"
#2.5'" -0,3079-

-q2.2.5"' -qns-
-0,081..5"' O,'67D
O
O O
TEHNIUM 2/1990
TEHNiUM 2/1990
axa
n revista almanahu! au cteva
scheme de ceas utiliznd circuitul integrat
el se o va-
ceas cu cunoscutul MMC351, cu
cu anod comun.
MMC4511 s-a utili-
integrat care pinii 5eg-
conform de
se automat, utili-
Intr"!'",,.,,'''',+'''''' ce tranzis-
Darlington, sensibil chiar
dinamica Valorile rezis-
100 kO 10 kH)
(eventual fototranzis-
e!elmE:lnt care la intuneric
la cea 5-8 kn.
in ntuneric R1
dar
intensitatea cu-

n serie cu FA
fiind

...... ,,,"'.,,,,,,.. baterie fiind minor.
suplimentare in mod special
radioamatori) unde n
citirea de 24 h, reco-
de MICROELECTRO-
MMC1204, MMC1206.
colegilor mei de
"I"' .... +."''''I"';; un simplu elec'
tmnic mecanic n

1N4001
T2
P1l1'1,5M.n..
TEHNiUM 2/1990
CEAS
'10 9
15
MMC
Ing. G. MALINTZ, VOSTI
DIGITAL
AlIMENTATOR
RETEA+6V
I
5)(BC170
8
351
7 11
3
12
13
B
14
A
CEAS DIGITAL CU MM(351
(AF.ISAJ ANOD COMUN)
,
14 13 9 8
MDE 2571(R1QV)
5432176
jJ b c d e
9
9 10 11 12 13 15 14
MMC 4543
8
FR .. FOTO REZI STOR x lmax 6-7mA
T6 BC 170

10pF
Kb Ko
1N 4001

LED
220V"V
220V.....,
SERGIU BLAGOCI
nulul de la priza de 220 V, pe
contactele unui textolit cuprat, coro-
dat contact
i corespunde un post comandat.
Transformatbrul este de tipul celui
de sonerie, la care se folosesc
bornele de 5 Vet sau 8 Vet. Pentru
evitarea arcului electric ce ar putea
lua la schimbarea postului
comandat se contactele
.Ka (normal nchise). Tot n acest
scop am montat condensatorul
C1.
intregului montaj
este de LED, iar pentru
fiecare post este de preferat se
LED-uri de culori dife-
rite. Cnd fasciculul de dis-
pare, motorul se iar postul
comandat cuplat la o

posturilor este practic
foarte mare, n limita contactelor
comutatorului rotativ. Comanda se
face ntr-un loc ntunecos.
Becul aflat n serie cu ,motorul are
rol de pentru
acesta din
Pentru se mai
o de 2 A.
Montajul l-am realizat
acceptabil.
.9
TOC OC
8 min/(f'
se
Montajul permite depistarea unor ...., ....,
metale din sau din CAUTATOR
unui imobil (conducte, circuite
electrice etc.).
Un circuit integrat MMC4011 este
utilizat ca oscilator cu
oscilator cu
mixer.
celor oscilatoare
este ntre 100 200 kHz;
cnd bobina este de un
metal apare o de
intre cele oscilatoare.
este n spectrul audio care
se poate asculta n
Circuitul IC2 este 741. iar cele
tranzistoare snt SC 170
BCl77.
Bobina se
astfel: pe un suport cu diametrul de
116-17 cm (de exemplu o se
35-40 de spire din
CuEm 0,4. Se scot spirele de pe su-
port se cu izola-
toare, formndu-se un cerc. Pe ca-
petele bobinei se tuburi izo-
latoare. Peste banda izolatoare se
(] de folie de AI,
formindu-se n final ca un tub meta-
lic. peste
In final bobina se pe o
de lemn. De la folia
se un fir care se la
masa aparatului.
P2 pentru
aducerea la a os-
cilatorului
RADIOTECHNIKA, 10/1989
Utiliznd' un cil::cuit A2770 se
poate vizualiza temperatura uleiului
de la un autoturism Oltcit Club 11 R
prin opt diode LED. Astfel, dioda 01
va indica SOC, dioda 02 60C, iar
dioda 08 120C, deci 'un decalaj de
+ 10C intre dintre diode,
AMATERSKE RADIO. 12/1989
Lucrul pe diferite materiale im-.
pune diferite ale de
Aceasta se poate face cu
montajul Alimentarea mo-
torului se face prin intermediul unui
tiristor.
Timpul de deschidere a tiristorului
este stabilit de RP cu
valoarea de 220 kO.
Oiodele snt echivalente cu
1 N4007, ia.r tranzistorul cu SC 170.
RADIO TELEVIZIA ELEKTRONIKA,
6/1989
R2
5,6 k
(1
[2
5,6 n
5,6 n
INDICATOR
REGULATOR
-220V
C1
DE

DE TU
- consum

-
-
MA
CARACTERISTiCI