Sunteți pe pagina 1din 24

ANUL XXI - NR.

250 9/1991
SUMAR
........... pag. 2-3
Proiectare de
calculator
INITIERE N
.......... pag. 4-5


Unitest
CQ-VO ......................... pag. 6-7
Amplificator de putere H.F.
Undametrul -
utilizare
,LABORATOR ..... , ............. pag. 8-9
VOX -- Compressor
Etaj final audio 20 W
HI-FI .......................... pag. 10-11
QUAD 44: Modulul PHONO
Amplificator
TEHNIUM SERViCE ............ pag. 12-13
Televizoarele cu circuite
integrate
ATELIER .......... , ........... pag. 14-15
Oscilator cu {3A 723
Milivoltmetru electronic
Convertor
LA CEREREA
CITITORILOR ................. pag. ,16-17
RUBIN 106
Depanare TV
400
VXO
CITITORII ....... pag. 18-21
.,Ochi de
Filtru pentru
stereo
Tester TTL
Indicator
Amplificator 4 W
Derulator casete video
Amplificator de TV
REVISTA REVI,STELOR ......... pag; 22
Preamplificator
Filtru
Generator RF
Sonerie
MAGAZIN TEHNIUM ............ pag. 23
PUBLICITATE .................. pag, 24
ADRESA REDACTIEI: "TEHNIUM",
PRESEI LIBERE 1,
COD 79784, OF. P,T,T,R. 33,
SECTORUL 1, TELEFON: 18 35 66-17 60 10/2058
15 LEi
OI". ing.
INTRODUCERE
Proiectarea
meniu de mare interes
in ultimul timp
calculatoarelor
celor echipate cu ..''''''.lr''''
constructorilor amatori.
Programul care
este scris in
relor personale
Ei permite calculu!
semnale sinusoidale
putere, sali inlpe
,
dlali1!\a
sire, coeficient reflel\ie
de ntrziere factol' staibilitaie
avnd in
s.au trei
toare bipolare sau

directionale, surse
dente, precum
rametrii Y sau
r
Y03AVO
Constructori! nu numai,
avea astfel intermediul
calculatorului ""''''",,,,,,,,,::.1 corectitudi-
nea montajelor (ale lor
sau ale altora). erori de
proiectare, se se pot
compara intre acestea
inaintea ,.."",ncoih,. .. ,,..U,,,,i Re-
de aici n timp
iar
nu in ultimul rind, chiar
<'li
(2 1
ceea ce
Curentul
dul sau.

(2.2).
;j=l
)
Y .l
J
j
eliminarea
exemplu.
)v .
J
(n-l)
(
j=l
( )
( (r+ 1 )
pentru m;;;;. lw2
p 1,2
aparent haotlca, intrucH pe masura ce vom nainta
cu prezentarea programuluI, ntre liniile listei 2.1
se vor Intercala multe altele.
TrebUie facuta ca snt eva-
luate separat parte Imaginara. calcula ..
toarele neefectund direct cu
numere complexe.
Liniile 6105 SI 6'115
lor de scurtcircuit
reala SI
(cu sau fara
r''''''''''''n,,4 de data aceasta ca mr,,,,ri,..,nt,,,
generatoruiui de semnal cu
rezistiva, avnd valoarea
ire este conectata ele """"5n-.,,.,nr,'"
zistiva cu valoarea
Luarea in numai a unUi aenerator si
a unei sarCini, ambele rezistive, .nu " .
mult aria de utilitate a
faptulUI ca aceasta
des n practica
Pe de alta cu ma deVine
posibila utilizarea programuluI n cnd
aceste au parte reactlva. Prin exem-
(3 1)

Z.
1.
va
de Intrare
unde
din
acestor calcule.
Lista 3.
responsabile de
tatele snt afisate
sau
sau
(3.3).
sub de parte reala
()0.5
i
He=Real


}
el
parte
conform
1
nea de coeficient reflexie nu nici o
noutate atunci Cnd este de o linie de
transmisiune. Ei cunosc faptul n fiecare punct
al unei linii de transmisiune o
o iar coeficientul de
reflexie n acei punct al liniei raportul
tensiunilor celor unde.
Mai snt acei le este
extinderea de coeficient de reflexie la un
circuit cu constante concentrate, sau 'I'n general la
un multlport. Pe i invit figura
3.2-a, n care unuI generator avnd
n general) I se conecteaza
la borne Z (Ia rndui el complexa).
TensllJnea la generatorulUI va fi data eJe
(3.4).
(3 4)
Z
U=E---
Z +Z
.g
L)

1'2
a 2.1a
IL
- -
2.2a
3
1
1 -1
2.2b
5 cJ.-4--=--------u 4
se numeste tensiune
generatorului tenSiunea eXistenta
sale atuncI Cnd Z este
adartata la generator, ca n figura 3.2-b. Ea are
expresia (3.5).
z*
U.=E-1L
2R
g
Tot se numeste tensiune reflec-
generatoruiUi tensiunii
la generatorului de valoarea sa n
de adaptare la sarcina, conform
(3.6), Iar coefiCientul de reflexie la bornele
generatorulUI este egal cu raportul dintre tensiu-
nea reflectata cea incident, (3.7).
Ca de pentru Si (1 6)
este folosit milisiemens-ul, iar pentru - ,
Z (Z_ZJit)
U =U-U.=U .. g g
r 1. ?( z z -)
g + g
si kiloohmul.
Grupul de linii 6700 ... 6740 este echivalentul
unei PRINT USING (ce inter-
pretorului BASIC al calculatoarelor ZX-SPEC-
TRUM), el rezultatelor sub
forma x.xxxxExx. (3 7)
3.2 Coeficientul de reflexie la intrare l)
Pentru cei mai dintre
TEHNIUM 9/1991
U
Z lZ_Z1#)
r g' g'
=-= .. zt( Z+Zg)
Partlculariznd formula generala (3.7)- pentru
de Ifltrare a Circuitelor din figura 3.1 se
expresia (3.8) a coeficientului de reflexie la

(3 8)
Pfln Simetrie, la poarta de refleXia este
conSiderata dinspre sarcina spre Circuit, coefi-
Cientul de refleXie la fllfld dat de
(3.,9).
e
G .... Y
s e
=--
G Y
s+ e
j n lista 3.2 snt cuprinse legate de
formulele (3.8) (3.9). Rezultatele snt sub
forma fazarlala, RF fiind modulul coefiCientulUi de
refleXie n deCibeli, Iar PH faza sa n grade, redusa
la Intervalul (-180, +180).
(CONTINUARE NR.
For:
1=4 Ta K: LET O=P(Z):
IF
)+B(P Pl*B
THEN LET l::::I
1
LET P(Z)=P(K)
: V=G(P,Pl*G(P,P +
LET l::-:P (..J)
!<"'i: LET <'1 )


LET
( ,P/V: LET 1,O)=8(Z,

1: NEXT J: NEXT K: RET
(1,)::-;:(:: LET
P( Z=O: FOR 1=3 Ta N
5830 U:T Z=Z+I: IF Z=C OR Z=D OR
Z=CO THEN 00 TO
LET P(I)=Z: NEXT 1
1 F THEN 130 TO 5905
TO A: G(DO,J'=G
(DO .J) +0 ( D r .J.I : B ( DO f .J,) =B ( DO ;
J)+B<D,J) NEXT J
5880 FOR 1=1 TO A: LET G(I,DO)=O
( ,DO)+O(1,D): LET B(I,DO)=B(IrD
O)+O(I,D): NEXT I
[i0 ::;;UE:
LET G1=G(C e): LET 02=G( D
G3=G(D,C) LET G4=G(D,D):
Bl=B(C,Cl: B2=B(C,Dl: L
([1;. C) LET [1); IF
THEN liETURN
1 THEI\! 00 TO
6 05 LET Z=G1: 00 SUB 6700: PR[N
131 j, Il; Z,*i r: LET ?::::G2: 80 :3UB 6
700: F'HINT Z$: L.ET
(JO 6700: PfUNT (:;21::;;;11 y 2'*;1: L
00 :::;UB 6 700 1 NT Il 022
(, Z:::Bl O() ::';UB PF;:IN
11 l! ; Z$ LET L':t:B2: 00 SUB 6
700 prUNT IIB12::,,1I L.E.T
(i0 prUNT II 1';;:!! L
F GO :;::;UF: 700; PfU NT fi
....,. ;
(1 J. -1' ()
7' ,,,1
a
u
Va de qe intrare a
apartamentului (casei, magazinului, Pagini realizate de
garajului dv. auto etc.) sau cniar de "fiz. AlEX
propriul automobil, discret
un anumit loc sau punct nu-
mai de cu un
obiect banal, la ochI. dar
.. n prealabil,
cum vom vedea, astfel orict de
sofisticatul dispozitiv de avertizare
eXistent n Interior este scos
din starea de veghe pentru un inter- i,
val dat de timp. Desigur, nu mai'
mult dect este suficient pentru a \
deschide n
tiera, a a ac-
interior de blo-
care, plasat el ntr-un loc nu- '
mai de cei n drept. evita ast-
fel controversata pentru un \
comutator de "dezamorsare" plasat:
n exteribrul incintei
cu unele neajunsuri (cum ar fi de- "
pistarea relativ ne-;
a unor factori din medi'ul am- I
biant etc.), ca varianta ceva mai "
dar nu ntotdeauna cu
rezultate sigure - de introducere a ;
unei suplimentare, sub \
forma ntrzierii de anclansare de la
deschiderea a (o cu-
deja lumea).
Sugestia n continuare,
permite intrarea instantanee n func-
tlune a avertizorului, la orice deschi- ..
dere a cQmanda de "i
pornire fiind prin schimbarea,
starii contactelor respective de su-
praveghere (cu care este prevazut"
dispozitivul eXIstent). Ea se
ca modificare extrem de
practic la orice tip de avertizor, :
A, care este alimentat cu energie
de la o sursa de tensiune U
"(fIg. 1). De exis-
este cu un ntreru-
li pe circuitul de ali-
mentare. In rest nu ne
modul concret de functionare a
avertizorului dect - daca este ca-
zul - eventuala tem-
porizare de ntrziere de
constructor.
Ideea pe care o propun celor inte-
este de a intercala n serie cu
circuitul de alimentare (de pilda, n-
tre punctele a a' din figura 1,
cuvenita n x) un
ntrerupator suplimenta'r, K1, plasat
tot n interior, dar a
fie din exterior,
prin aplicarea unui cmp magnetic
de intensitate Noul ntre-
K 1 va fi cu contactele nor-
mal nchise. Comanda
are ca scop deschiderea acestor
contacte, deci blocarea avertizorului
prin ntreruperea sale, pe
o de timp.
cu bune
rezultate, mi-a fost de apa-
pe a unor comutatoare cu
Pentru exem-
plificare voi tastele ce
claviatura unor calcula-
toare personale SI care la pnma ve-
Magnet de
a'
Termnal
contact
mobil
(feromagnetic)
Tub sti,
A
Avem zor
sonor
Contact fix
Terminal contact
dere par a fi push-butoane
(realizate n
versiunea pentru implantare pe ca-
blaj impnmat, cu pini, nu cu "gt" fi-
letat La o mai'
constata ele con-
un mic cu contac-
tele ncapsulate ntr-un tub de
(probabil vidat sau cu
protectoare de gaz .inert), de genul
90ntactelor "suple" ale releelor reed.
In. acest caz, s-a renuntat la
bobina a releului (care nece-
alimentare n curent) pentru ac-
contactului mobil; acesta,
prezentnd o din matenal
feromagnetic, poate fi deplasat n
sensul .dorit - de nchidere a con-
tactelor - prin simpla aplicare n
imediata sa a unui cmp
magnetic de intenSitate adecvata
(fig. 2). Restul vine de la sine: buto-
nul pe care I lasndu-ne
impresia nchidem mecanic un
ci rcuit, nu face altceva dect
apropie un minuscul magnet de
contactul mobil, cu limitarea cuve-
de de protectia
de dat fiind zelul
cu care se n mod obis-
nuit .
Cu acest mic secret deconsplrat,
nu ne mal dect recupe-
rf:im un astfel de .. tubulet". vert-
K - contat
dese
normal
(N.O. )
ficam atent cu un ohmmetru si un
magnet disponibil la orien-
tarea cmpului de n raport
cu contactului mobil) si apoI
punem la treaba.
Pentru scopul propus avem
nevoie nsa de deschiderea unor
contacte pnn magnetica.
nu de nchidere. Oricum, acest minl-
releu reed, prin sa, nu
ne-ar satisface mai mult ca sigur
nici din punctul de vedere al curen-
tului de rupere maxim admis (care
banuiesc nu poate n
neral, ordinul sutelor de rnll''''rY,n"",.,
Sa n continuare'
exemplul unui dispozitiv de
.f,luto, care se direct de
la acumulatorul (U = 12 V),
avnd n starea de veghe un consum
nesemnificativ, pentru a nu risca
bateriei la o stationare
mai Vom presupune
portiera de acces (capota etc.) este
de un ntreru-
ce schimba ferm starea la
nchiderea-deschiderea acesteia, iar
manevrei de deschidere i cores-
punde intrarea instantanee n func-
a avertizorului sonor, ca
la renchiderea imediata avertizarea
nceteze (temporizare,
nare sau fune-
etc., n dE'
d ispozitivulu i).
Curentul consumat de un astfel
de avertizor poate atinge ordi-
nul amperilor (mai ales se fo-
ca traductor un claxon), deci
o este folosim
pe post de auxiliar K1
contactele normal nchise ale unui
releu adecvat (cu
la 9-10 V, pentru orice eventuali-
tate de cu o
? de cel 250-300 0).
In afara contactelor obligatorii K1,
cu un' curent de rupere acoperitor
pentru modelul de avertizor existent,
este de dorit ca releul mai
posede contacte
normal
vom vedea
la semnalizarea
Revenind la problema
deci n a contactele K 1 n
serie cu circuitul de alimentare a
avertizorului a concepe apoi un
mic care asigure
la o de
anclansarea a releu-
lui sa n stare
un de timp prestabilit, T
(uzual de ordinul secundelor sau cel
mv1t al zecilor de secunde).
In cazul exemplului conSiderat
putem folosi pentru alimentarea
KZ
...
( N.U)
c..
o
N
',+:
c..
<IJ
>
d
temporizatorului de
tensiune, bateria (tensiune
12 V, dar practic ntre 11 V
sau chiar mai 'cca 14,5 V),
Se impune, desigur, ca
montajul nostru adaptor fie ali-
mentat "naintea"
li, indiferent de aces-
tuia, In plus, temporizatorul va tre-
bui el un consum nesem-
nificativ' n starea de repaus, cu re-
leul neanclansat, d.in acelasi consi-
derent de protejare bateriei.
Cu toate aceste
propun ca o
schema banal de din figura
3, care permite unor
durate maxime T la ordinul ze-
cilor de secunde. Intervalul. maxim
depinde de sensibilitatea releului
(curentul consumat), de factorul
beta al tranzistorului Ti, (preferabil
peste 150), ca de valorile lui Ci
p, Reglajul fin n se face din
'cursorul ,p,
Pentru o "va-
(inchiderea a contactelor
"suple" k), condensatorul Ci se n-
aproape instantaneu la tensiu-
nea U, cu limitare n curent, dar ne-
n timp, prin Ri si-
multan tranzistorul Ti n con-
releul Ref. Este
foarte util
01
K (N.D.)
comanda a fost pentw
mai pot surprize legate de
orientare,
nirea" magnetului etc"motiv pentru
care s-a unui
LED verde pe durata ct releul este
efectiv folosind .n acest
scop contactele suplimentare. nor-
mal deschise desp're care am pome-
nit mai sus, K2, Este de la sine
les acest LED va trebui astfel am-
plasat, n interior sau pe
nct aprinderea lui fie clar obser-
exterior, dar numai pentru
cine unde anume caute din
privire,
Ct despre contactul "suplu" k, el
va fi amplasat n interiorul incintei
supravegheate, la o ct mai
posibil de
zonei de acces. De
el poate fi aplicat, cu mascare co-
n spatele unui
geam, al unei din lemn sau
carton, n dreptul unui. orificiu, n
rama unui vizor etc, La probele
efectuate am constatat se pot
transmite comenzi ferme prin
geamuri de cu grosimea de
5-6 mm, prin lemn sau alte mate-
riale lemnoase groase de 12-16
mm, prin carton gros (hai Trabantl),
cauciuc etc., folosind magnetul din
tip inelar cu co-
care unele
modele de telefonice, Pentru
n "exploatarea" se va
K2
+
Rel.
utiliza, pr'obabil, un magnet mai
"slab" de dimensiuni mai reduse
(pentru a putea fi mascat, de pilda,
ntr-un' pix, ntr-o breloc
etc.), este indicat se o
amplasare a contactelor traductoare
k . ct mai aproape de exte-
a "peretelui" Nu
probele prealabile de orientare
daca este vorba despre un
geam orificiu,
parbriz etc,l - cuvenite de
deghizare. In ipoteza nu dispu-
de un releu suficient de sensibil .
ori asigurarea unor
intervale mai mari de temporizare
(de ordinul minutelor),
tranzistorul unic din schema pro-
fi nlocuit printr-un du-
blfit n cuplaj Darlington
(eventual chiar un circuit Darlington
monolitic, de putere
cum se n figura 4, In acest
caz se pot asigura, chiar pentru re-
lee cu un consum apreciabil de cu-
rent, cu durate mult mai
mari, Valorile lui C1 si P se tato-
experimental n de re-
leu si tranzistoarele utilizate,
Constructorilor amatori
de le stau la dispOZI-
cu eventuale alte do-
rite, iar particulan
care "valorifice"
ideea le recomand ia n
prealabil cu
de emisie de radioamator, de sta-
de radiodifuziune, trebuie fie sa
pe orice din
benzi alocate. Acest lucru se realiza daca
snt cunoscute cteva
Este n prezent folosesc
lor sub forma unui unic att
"transceiver".
Comoditatea aoiditatE!a de a opera cu o astfel
de snt bine cunoscute. Ele au
tajul cele mai multe au puteri mici n
emisie 5-40 W, de clasa II le este
100 W, iar cele de clasa I pot lucra cu W.
De aceea este justificat ca pe transceiver
se suplimentar un amplificator de
La construirea amplificatorului trebuie
ntre tranzistor sau tub electronic.
tv<,>n.,.,c>tr.r, a dovedit prioritate de n
multe radiotehnice. construirea
unui amplificator cu tranzistoare
rezolvabile n practica raCIIO'3.matC)r1c:eaSC':l.
primul rnd, nuse pe tranzistoare
de I.F. de mare putere. Apoi tranzistoarele con-
struite n acest scop snt extrem de critice la
bilirea regimului de lucru. O abatere chiar
a regimului de la cel nominal duce
la distrugerea tranzistorului. Lund n ('f"lnC>lrlt:>r"",'o
cele mai sus, ne
struim arnplificatorul cu tuburi. Nu este deloc de
neglijat ce tub vom alege pentru
respectiv. Cele mai tuburi noi
cele de blocurile de
xie ale televizoarelor, cum ar G-807, GU-SO,
apoi 6P13S, 6P36S, 6P45S Mai snt tUburile
metalo-ceramice, dar nu snt justificate economic
pentru puterile autorizate la noi.
Utiliznd tuburi conectate n paralel
sau ln contratimp, putem nece-
Randamentul va fi mai benzile su-
nc>,rif"l'<,>rt:> celei de 21 MHz. n special de 28 MHz.
se prin
a echivalente la a circuitu-
lui ce o cu Re,r pe mai nalte,
din cauza inevitabile. a raportului valo- ,
rilor elementelor circuituh,li
acordat - cum se acest raport lIC deter-
valoarea Re,r a circuitului.
este pe
nalte, pentru trebuie se
(L) capacitatea (C) ale
circuitului. la o aceasta
se poate realiza neschim-
bat raportul L/C. Capacitatea se poate
se ajunge la capacitatea a monta-
dintre spirele bObinelor, precum capacita-
a tubului (lucrul
Ing. CLAUDIU IATAN, Y08AKA
tea a circuitului nu fi mai de-
ct acestor acest caz, nu
mai poate "umbla" la raportul LlC pentru a
Re,r, calitatea circuitului scade, o cu
scade brusc amplificarea n banda de 28
MHz n special. Din acest motiv, un amplificator
liniar echipat cu patru GU-50. nu poate lucra
n banda de 28 iar acordul reali-
zat este un 'acord fals, care la
TV. La folosirea tubului n regim de "curent",
velul componentelor armonice este mai mic, ceea
ce substantial TV. La o
tensiune
tere iar anodic
a puterea se poate face numai n
de fabricant, astfel tubul nu
liniar produce TV.
tru puterii dorite, se impune
mai multor tuburi, :de obicei conectate n paralel.
n acest caz, de a tuburilor se
ceea ce duce !a o mai
mare a Re,r. tuburile alese au capacitate
oricarei
la
n alt mod
cum reiese din
cele tub'uri T1
n al anod snt L 1 si
bobinelor snt astfel calculatec'a,
benzile superioare, acestea cu.
de ale tub.urilor
cum cu capacitatea condensatorului C1
circuitul TI. De aici reiese n snt
nu anozii tuburi/or, ci iesirile si
de a tuburilor 'nu are
circuitele L 1 C'ies. C1 si
C1, cu ajutorul condensatorului 'varia6il
, se pot acorda n limite mici, suficient totusi
pentru acoperirea benzilor de 21 28 MHz. La
circuitele conectate paralel mai este conectat
un comu n, n care acelasi con-
densator Ci bobina de si conden-
satorul C2. se cu liniarul
numai n benzile inferioare, atunci filtrul TI este cel
clasic 2) deoarece de iesire
ale au valori pentru aceste
cele trei tuburi se pune n
format din inductanta bobi-
condensatoarelor varia-
diferite benzi se cu ajuto-
K 1, care trebuie fie de
De la iesirea circuitului, semnalul
mufa X3 la filtrul ce
... C6, o
ce este redrest
dioda 013, este de mlcroampermetru!
M1. semnalului se ajutorul
rezistorului R1, astfel n banda de 80 m acu!
la de
de-al instrument este un miliam-
care curentul anodic al
din trans-
anodul tubu-
liniar. Filtrul ;;;
, L4 si con-
adaptor
se
cu
cu prize
o 1,5 mm
bobinate
cu diame-
81 contine
iar' 82
o lun-
o
snt cu
i 000 V,
lucru 2,5

..
la
In traficul de radioamatori se utilI-
foarte des sistemele de com-
presie n vederea
rii rapo!tului semnal/zgomot la re-
In continuare este
o de compresor de dina-
completat cu un sistem de co-
mutare a
antenei (VOX) pen-
tru comenzi auxiliare.
Pentru o mai a
este o schema-bloc
(fig. '1).
Primul bloc intrarea de mi-
crofon este, evident; un etaj pream-
plificator de microfon (PAM) de
zgomot redus. Acest etaj
tranzistoare complementare
BC413-BC4l5 (BC109-BC178)
ntr-un montaj mai utilizat, co-
lector i'n colector si intrare
n ambele baze. Amplificarea etaju-
lui este foarte mare, peste 3 000.
valoare mare a
rii se faptului fiecare
dintre tranzistoare, n
n care se deschide mai mult, are ca
n colector, dina-
mare, de
tranzistor, care tinde se blocheze.
Din este necesar ca
etajul sau etajele pe care le
o proprie de intrare
foarte mare (sute de kO). Una din
ca zgomotul la
preamplificatorului fie minim este
ca valoarea echivalente a
generatorului de semnal (pentru'
tranzistoarele din seria
BC109-BC178, BC413-BC4l5) sa
fie ntre 2 kO 10 k!1. S-a
ales Rl =6,8 kO R2=2,2 kO, valori
care respecta indi-
ferent de valoarea de
proprie a microfonului, n
timp brumului
cules de la intrare.
pentru zgomot propriu minim este
ca valoarea curentului de colector al
tranzistoarelor Tl T2 n punctul
static de se situeze n
gama 10 )J.A 600 )J.A. Acest dezide-
rat se va lealiza din tatonarea rezis-
tentelor R3 si R4 astfel nCt caderea
de 'tensiune pe R6 sau
R7 sa fie n jurul a 60 mV. Se vor
alege pentru preamplificator tranzis-
toare cu factori de amplificare n cu-
Microfon

-
-
rent ct mai De aseme-
nea, din tatonarea celor rezis-
se va ca de
al ampli1icatorului
A 1 fie de aproximativ 5-5,2 V.
RG R7 mai au rolul
de a introduce o ne-
de curent, aducnd o
n
a zgomotului la
aceasta n detrimentul unei
mici a semnalului de mi-
crofon,
Condensatoarele C3 si C4 micso-
amplificarea la su-
praauzibile, sc.3znd riscul autoosci-

De la preamplificatorului
de microfon PAM, semnalul este di-
rijat procesat pe Una
este cea a VOX-ului (LS, M,
CRA-CPA, PA), iar cea de-a doua
este aceea de compresie dinamica
la spre modulator (C,
AS, RC, PA, AE). Se ca
unul din blocuri PA audio)
este comun ambelor
8
rezistenta a diode-
lor 02 si 03. '
VOX
De la amplificatorului ope-
A3, semnalul procesat este
trecut prin C19 spre poarta de audio
ce are n 010-011,
R33-R34, R35-R38, C21. Validarea
de trecere a semnalului spre amplifi-
catorul de AE se face prin
unui apropiat de
cel al masei n colectorul tranzisto-
rului T6.
COMPR SSOR
Praf. N. CODRNAI, Y03ZM, ing. M. CODRNAI, Y03CZM
A.mplificatorul de AE reali-
zat .cu amplificatorul A4
semnalul de
compresat la o valoare suf-
Pe calea de \lOX
semnalul este amplificat limitat
prin LS aplicat, prin intermediul
tranzistorului T3, monostabilului M
realizat cu A2. Acesta din se
cu la la
aplicarea unui semnal la intrarea de
microfon. semnalului
n acest tranzistorul T3 scurt
condensatorul Cl1 si in-
trarea inversoare a amplificatorului
A2 la Din acest
moment, A3 spre
tensiunea de alimentare si se men-
n stare 0,2-0,3 s
comenzii vocale,
Constanta de timp de
este de grupul R14, ,Cli. Va-
loarea acestei constante de timp,
dintre con-
structori, se va ajusta prin
sau R14,

Semnalul de la iesirea monostabi-
lului este aplicat comenzii releului
de CRA comenzii de
audio CPA, ambele cu constante de
revenire diferite, respectiv Ti T2.
Comanda releului de se
face rapid, acesta trecerea.
antenei de pe pe emisie
(RX-TX).
anularea comenzii, releul de
nu cade imediat, ci o
de timp T1 (Ti> T2). Con-
stanta de timp Ti este de
grupul R18-Ri9, Ci7,
Comanda de audio se face
ntrziat cu constanta T2 prin 06,
R37, e18 cu peste un prag
de 5,7 V (valoare de sumarea
de tensiune pe
1
PAM
6
CD
7
AS
2,
LS
a tranzistorului T6 si di,
de ntre catodui
anodul diodei Zener 09). Revenirea
n starea anularea co-
menzii, se realizeaza ntr-un timp
mult mai scurt,"G '2 (C18 prin 07
A3 la Este necesar a fi rea- ,
Ti >T '2 T2 mai mare
dect durata de la
a releului de $1 la comu-
tarea contactelor sale n TX,
pentru a evita ca etajul final al emi-
lucreze (n
cazul de antena). In cazul n
care se cu TX-CW, co-
manda releului de se va da
pe perechea de contacte exterioare
c-d. Pentru lucru n MP sau MF, din
borna P, se va prelua un semnal lo-
gic O V-12 V pentru a valida sau in-
valida n de RF al TX-ului
semnalul
Blocul de compresie are
n c o m pun ere as adi ode I e
02-03-04, rezistentele
R21-R22-R23-R24, precum
condensatoarele C6-C9-Ci2. Re-
R21 dinamice
ale diodelor 02 si 03 un
divizor rezistiv din care se culege
semnalul audio prelucrat. Dioda 04
are rolul de redresare a semnalului
provenit de la amplificatorui separa-
tor .A.8 (A3 - care nchide bucla de
compresie) prin intermediul conden-
satorului C12. redresat,
acesta este filtrat cu condensatorul
C9 aplicat ca tensiune
pe anodul diodei 03. ten-
siune cu n
de nivelul de vrf al presiunii acus-
tice din microfon, sau mic-
3
M
-
Punerea n a unui ase-
menea montaj nu reglaje
mai deosebite n afara re-
specificate anterior. O
ajustare, a nivelului
de compresie se poate executa din
semi reglabil R3l.
Circuitul rezonant Li, C23 este un
filtru "dop" pentru semnale cu
de 500 kHz
semnalului pentru mlxarea
BLO-PS).
Amplificatoarele A1,
A2, A3, A4 fac parte din circuitul in-
tegrat f3M324, ceea ce o
mare flexibilitate n proiectarea cir-
ilO cuitului imprimat pOSibilitatea de
a realiza un montaj de dimensiuni
destul de reduse.
-
Compresia este de apro-
ximativ 15 dB, mai mult dect sufi-
cient pentru a o
a la
Montajul se mai poate completa
facultativ cu dispozitive optice de
semnalizare (LED-uri) a
si releului de
acesta' contacte supli-
mentare) sau a deschiderii sau blo-
de Con-
tactul K (exterior) permite, prin n-
chiderea sa, posibilitatea de verifi-
care a gradului de compresie, sem-
nalul audio procesat n
la spre modula-
tor.
Din punctele P Q se pot culege
semnale logice pentru diferite co-
menzi, etc. n blocurile
ce succed acest VOX - COM-
PRESSOR
-
1- preamplificator de microfc
2-timitator-separator
3-monostabil
1
8
-
PA
releu de antena
5 audio
6 - compresor de
7 - amplificator separator
S audio
9 -amplifica1or de
9
- AE
TEHNIUM 9/1991
(1 R
1
IN
47 F -2K.a
f
TEHN2UM
QUAD 44:
Ing. AURELIAN MATEESCU
riizgomotului propriu al etajului
raportul semnal/zgo-
mot cu Circa 6 dB.
MODULUL PHONO
de tip RJAA se
pri n apli-
AO. este n
c.c. c.a.ln aJternativ este introdus
etajul de intrare. Se n
circuitul de aIAO, este pre-
un de trei comutatoare
DIN NR.TRECUT)
Pentru DIN, .. etajuIRE"
CORD are comutatorul LOW =Z =. deschis, iar
pentru cOmutatorul LOW :::
Z . ::: . este pe .. nchis. .
Raportul semnal/zgomot al modulului este mai
bun de 86 d6: I
Pentru cei ce. doresc acestmo-
dul atragem utilizarea unor comuta-
toare de alt tip dect cele (tip circuit
integrat) cond.uce 'Ia lungimii unor. trasee,
cu asupra raportului semnal/zgomot
( raportului). . ..
Modulul TAPE este prezentat n figura .1. Reco""
pentru modulul RAOIQ-AUX se
acest caz n ceea ce compo.,.
nenteleutilizate. Tranzistorul T1 va fi
pentru zgomot propriu mic. .
TABELUL 1:
Preampllficatorul QUAD 44 este'
livrat n variantast.andard cu un mo-
dUl PHONO proiectat pentru utiliza-
rea unei doze magnetice de tip MM
(mqving magnet), de altfel cele mai
doze. La cerere, acest
modul este schimbat. cu un modul
MC (moving coil =:. cu mO-
special proiectat pentru acest
tip de care cteva. par-
cu dozele cu
magnet mopil.
MO.DULUL .PHONO MM este pre-
zentat n figura. 4.
':; Primul etaj este construin-:u pere-:-
chea de complementare
T1,. T2 ... Tranzistoare.e snt con"ectate
.n. paralel. n '. curent alternativ' .n
serie n curent continuu.
conexiune avantajul
. Cl:!' care se . restabileste .
sensibilitatea corectorului. n plus
se de sar-
(conform tabeJului 3). '
Pentru OFP (deschis) a co-
mutatorului K de la intrarea primul !-Ii
etaj, capacitatea de a modu-
lului este de 47 pF ,de
47 kO).
Pentru ON(nchis) a co-
mutatorul'ui K se Zi ::: 47 k.o
capacitatea de 230 pF.
Primul etaj dispune de o de
filtraj a tensiunii de
alimentare, care este.
ambelor canale.
MODULUL PHONO MC
cum se dozele cu bo-
. au caracteristici mult
diferite de cele cu magnet mo-
bil: un semnal de de valori
TABELUL 2: Modul de a comutatoarelor
la
NIVEL NOMINAL NIVEL MAXIM
COMUTATOR NIVEL
(Ia f = 1 k'Hz)
RECORD 3 mV
10 mV
24 mV
100 mV
775 mV (O dB)
REPLAY 100 mV 5V
300 mV 15 V
757 mV (O dB) 40 V
3V 100 V
10 V 100 V
+Ua
-Ua
-Ua
10
32 O
100 O
32 O
1 kO
1 kO
39 kO
121 kO
94 kO
85 kO
82 kO
1S V stab.
BC461 (BC177C)
BC440 (BC107C)
(COMUTATOARE) LA
CONECTAT(E)
3 mV 3 mV
10 mV 10 mV
3 mV + O d 24 mV
10 mV + O dB 80 mV
COm' neconectate 100 mV
775 mV (O dB) 775 mV (O dB)
foarte (de ordinul sutelor de
;N), de.
(sute de ohmi), osensbilitate. ridi-
. etc.
Modulul PHQNO MC,ngura 5, are
o
toare cu a modului PHONO MM: un
etaj de intrare cu tranzistoare com';:
un drcuit de
RIAA cu un A.O. de tip TL071. Se
R23 C1S 2 Z F
11 K.o. f Laur - .. componentele .din .circuitul de
3 alim.entarealprimului etaj; R4, R5,
R8, R9, D1, D2, C3, C4snt comune
C R ambelor canale;
13 27 - n de valorileunorcom-
. 10 On
F
3.,6 K..Q ponente se Ob. ti.n val.o. r. .d. .f.e. r. i.t. e pe.n.:
tru sensibilitatea impe-
de intrare de
intrare. Evident de
doza. se vor alege . valorile
componentelor conform tabelului4.
(CONTINUARE Nft'VUTOR)
TEHNIUM 9/1991
Amplificatorul audio pe care-I
propunem constructoriior amatori
avantaje:
- mare a tensiunii de ali:-
menta re;
redus de componente;
tehnice ridicate,
clasa amplificatoa-
indi-

Principalele caracteristici tehnice
snt prezentate tabelul
amplificatorului. Am-
este din
- un
echipat cu
- un
torul pnp
- un cu T 4, /
care stabilitatea a
amplificatorului;
- etajul de putere echipat cu o
pereche de tranzistoare Oarlington
complementare, de ti
80645-80646. Se pot utiliza
tipuri din gama de produse I.P.R.S.,
cu puterii ma-
xime disipate de tranzistoare a
tensiunii maxime suportate;
- un circuit de (sigu-
echipat cu T5, T6
componentele aferente.
amplificatofului. Mon-
tajul se poate executa pe cablaj im-
primat conform figurii 2 plan-
scara 1:1). In de va-
rianta pentru puterea de
iesire alimentato-
ru'!, care trebuie de ca-o
de fiftraj mari pe fiecare rB-
(2:6800 }lF). se aleg
din tabel valoarea R4
tipul tranzistorului pilot T3. Se va
prefera montarea unui mic radiator
pentru tranzistorul T3.
Tranzistorul T4 din circuitul "su-
perdiodei" se va monta, prin inter-
mediul unei izolatoare din
pe radiatorul tranzistoarelor
finale. Se va prefera utilizarea unui
tranzistor din seria 8D, care permite
o fixare pe radiator Cu un
M3.
TEHNBUM 9/1991
I I
Ing. AURELIAN
din vor avea
puterea de 0,25 cu ex-

care vor avea 0,5 W
7, care vor avea
cu 1/10
bobinat.
Pentru condensatoarele electrol -
tice se tipurile 'cu folie
de aluminiu.
Cu trimerului P1 se va re-
Ia minimum tensiunea
amplificatorului, sem.-
nal la intrare. Aceasta este de ordi-
nul
Cu ajutorul trimerului P2 se stabi-
curentul de repaus conform
valorilor din tabel. Se admite
rea curentului de repaus la varian-
tele de putere mare cu la i 00%
n cazul de tranzistoare cu
putere de peste 100 W, pen-
tru a se evita distorsiunilor
crossover.
Nu snt necesare alte reglaje, iar
montajul, > construit cu componente
de calitates verificate naintea
va da'
RI7
Cre
-t- ................. - ........... ---------........
R3 3,9kQ
T1 2'C'BC1748
D1,02
2x1 N4001
\ .0
Rl1 270Jl
< 0,1$
20+
40
8C321
< 0.5
20+
4G
39
8D14O
T8
<
20+
"'-.. >
+Ua
11

;:)
al
u:
o:::
o
1-
U
UJ
..J
i.IJ
U)o
...JLO
:;)0')
g 'I--,r---o()
::Ea..
:;)
..J
00
::E

U)
z

12
Ing. 1. MIHAESCU
, - - - ........................ ------------.... - ........................ -----........
I
t
I
I
BF199
T 101
- DECONECTAREA MODULELOR ,
PUNCTELOR INTERCONECTARE
5i6 7 Al MODULULUI DE BALEIAJ V. $1 7,6;9
SUNET.
- SCURTCIRCUITAREA TRASEELOR Of CABLAJ INTRE. ElE.
- - - - - - - - -- - - ..... - - - - ...... - - - - -- --
TEHNIUM 9/1991
Televizoarele cl} circuite integrate au nsemnat o realizare teh-
a Intreprinderii "Electronica", n
exploatare un important dintre acestea.
Desigur, un apreciabil de ani de exploatare, au
unele abateri de la parametrii tehnici iar 4a unele
au chiar mici
Spre a veni n sprijinul constructorilor amatori care
televizorului
La acestei scheme vom face referiri n diverse
articole viitoare.
TEHNIUM 9/1991
------
T201
EFT 307
I
D301}
D302 -1N4148",
Tal - BC172A .. BC108A
T 101 - 8F199 == BF173
I
T601- BC17, "" BC107
T301 }
I
T602 -BF 458 .. BF258
- - - T701
CONEX ELE , S.R.L.,
Str; . j\laica IYomnului48, .
..

reparatii aparate electronice,radio-
receptoare, televizoare alb-negru color,
pick-:up-uri,.. casetofoane, ... l11agnetofoane,
standarde .. TV.
La . .magazi-
nul de piese subansambluri electronice in-
import.
LEGEN04
E B E
si E o C B
m
8F183
BF200
@ M-PUNCT DE SI REGLAJ
AHI - TREIA
C E
Pl13l=1N3023S
T201-EFT 307:!EFT301;306;308;
322;323
. .. SC 250;252 ;25:3 "".s,c,
T aOl-2N3442 j 2SC940; SDT9204; KD607S
P22795
13
etc.

la sute de
milivoitmetrul permite att
rea tensiunilor mici n" ..... ""I"Clt""
ferite traductoare
microfoane,
si a tensiunilor mari, ca
cele generate de oscilatoarele
premagnetizare din mag-
netofoane si casetofoane.
Parametri'
Trepte de
1, 3, 10, 30, 100, 300 mV
1, 3, 10, 30, 100, 300 V
Domeniul tensiunilor
100 }.N . .,300 V
Domeniul de 10
Hz .. .400 kHz
de intrare: >750 kH
Tensiune de alimentare: 15 V
Curent consumat: 15 mA.
Mod de
Schema a mIIIV()ltrnem
lui. n
divizor de intrare, un
un divizor
plificatorul de c:a.
indicator. Tensiunea ce a
se adaptorului de
fie direct, fie printr-un di-
vizor compensat n cu ra-
port de divizare 1:1 000, care face
trecerea de la la
Adaptorul de .. este reali-
zat cu un tranzistor JFET, conectat
ca rep.etor pe n
el o de
I ntr-are foarte. mare (constituind o
sau
celelalte cu siliciu
de tip 1 N,41 Diodele
din puntea redresoare s10t cu ger-
maniu, din seria EFD.
Comutatorul S1 are 2x12
n lipsa unui comutator. cu
se poate la
nea Sia, nlocuind-o cu un comuta-
tor simplu 1 x2 va face
trecerea de la la
simplifcare deza-
vantajul de cele mai multe ori,
vor fi necesare manevre de co-
mutare naintea unei
Comutatorul si elementele aferente
(rezistoare conderisatoare). din
cele diVizoare vor fi ecranate.
Rezistoarele din divizorul interme-
dar vor avea de 0,5 sau
1 %, diA serii ale re,.
zistoarelor cu De
asemenea, toate rezistoarele, semi-
reglabilele condensatoarele folo-
site n milivoltmetru vor fi de cali-
tate.
Instrumentul indicator are sensibi-
litatea de 40 p.A. Cadranul acestuia
trei sectoare: cel de sus pentru
valori cuprinse ntre 10, cel de
la mijloc pentru valori cuprinse intre
3, iar ultimul este gradat .n dB.
Sectorul 0 ... 1 Oare repere
OSCILATOR
Circuitul integrat 723 este un stabilizator de tensiune monolitic, la,rg
utilzat n alimentatoare de curent continuu, liniare sau n
Reamintim cteva din notabile ale acestui circuit:
tensiunea ntre Vs+ Vs-: max. 40 V;
de tensiune max. 40
tensiunea de VREF: tipic V;
curent maxim de 150 mA; .
putere 600 mW de plastic). . _ " '
O a acestui circuit integrat este prezentata In cele ce
Este vorba de un oscilator cu Wien.
Nivelul de curent continuu la iesire este fixat aplicarea tensiunii
de VREF intermediul RW1 neinversoare. Din
al VREF este punct de
asemenea din
cu
=V RFI
o mai mare
== CW1 == CW2 ==
21TRC
(2)
Montajul n domeniul audio de la 20
kHz.
TEHNIUM
la fiecare ur.litate repere la ju-
Sectorul 0 ... 3 are repere
att la ct la
iar repere la sferturi. Ultimul
sector are repere la O, -5,
-10 -20 dB, Cu repere interme-
diare. este
foarte 1n multe pre-
reperul O dB, aflat la
scalei, nu corespwnde nive-
lului standard. Pentru' a folosi mili-
voltmetrul ca decibelmetru, este
modificarea valorii rezis-
din divizorul intermediar,
cum (de. sus 1n 'j'Os):
5,6 k n,' 1,76 k!l; 560 !l; 176H: 56 n;
25,9' n. n acest caz,
la treptele multiplu .de.3 corespunde,
de fapt, valorir de 3,16. De
ultimul sector al'cadranului va
avea repere la +2, +1, O,
-5, -10 -20 dB, cu repere
mediare. Valoarea deO dB Va cores-
punde tensiunii standard de 0,775 V
(ref. 1 mW-600 H) .. se
aceasta varianta demilivoltmetrul
deCibelmetru, cele. 12 PQzijii ale co-
mutatonilu vor .avea, pe panoul
frontal al aparatului, un marcaj du-
biu, cum 1 mV /'"-:60
dB; 3 mV/-SO de; 10 mV/-40dB;
30 mV/-30 dB; .100 mv/-20 dB;
470nFI630 V
- o-f t-+-----.---.......--o
SR 1
500n
820/1
AU'REIIANLAZROIU, LAZAROIU
300 mV/-10dB; 1 YIO dB; 3 V/+10
dS;10 V/+20dB;30 V/+30 dB; 100
V/+40 dB; 300 Vl+50 dR Etalonarea
a celor trei scale de
se ,va face definitivarea opera:..
de reglaL prin cu
un mHivoltmetru industrial.
Se montarea. milivolt-
metrului ntr-'O cutie
Reglaje
Corectitudinea
precizia milivoltmetn
01
Sla
21,3n.
aceea se va acorda
acestor Se la intrare
un' semnal sinusoioai eli
de 1 kHz -amplitudinea de 1 mV.
'Se comutatorul Si pe
1 mV; alimentarea apa-
ratului, se semireglabilul
SR2 la. ma-
xime a acului indicator. Se un
semnal sinusoidal cu de 1
kHz amplitudinea de 1 V, se pozi-
comutatorul pe V
cu
{3A723
Ee
+1SV" .. +24V
2K.n
33nF
33nF
Rw2
CW2
'H NI vt Ve
C
Wi
2KQ
U
o
VREF'
Va
R
Wf
723
TEHNIUM9/1991
.se SR1 la
maxime a acului
Se 'semnalului de
intrare la 300 .. .400 kHz se re-
CT1 n fel nct
I nr1I 1'" fie Ca fn ca-
qe 1'kHz. CondEmsa-
notat cu asterisc
de asemenea la
nalte.
Cel mai dificil anevoios reglaj
este cel al divizorului intermediar,
care trebuie cu
reluat de mai niulte la
preciziei dorite.
divizprul este de serie, l'Y\I"'\rlifi .... "'_
rea valori din divizor afec-
toate treptele. De
lipirea n.:>T'lnl1rl\/l'l
toarelor pe contactele
dect ce ne vom convinge de
corectitudinea pe
toate treptele.
v
EF183; 604" ECL84;
DI. NEGREANU ILARION
Suceava
MATADOR-400
Da, cum ne este
ultima la TEHN!UM
noi publicam schema soli-
a fulgerului. electronic
MAT ADOR 400. Acesta este
construit de firma Bosch, n
vederea att de la
retea c't't SI de la acumulator.,
Tranzisoru I din convertor
este de tipul AD133 (deci pnp
cu germaniu), iar tranzistoa-
rele de snt AC153
si ACi26 .
. Diodele redresoare snt
echivalente cu B.A 159.
Cele patru condensatoare
de 400 trebuie sa reziste la
o tensiune de cel 500 V.
C ele retranslatoare desti-
nate radioamatorilor snt instalate
uhul i'n Bucegi al doilea n

Cel din Bucegi
neaza pe canalul R0 are
de de 145 MHz, iar cea de
emisie de 145,600 MHz. Cel de-al
doilea retranslator canalul R1
cu de de 145,025
MHL: si cea de emisie de 145,625
MHz.
Radioamatorii care doresc folo-
n trafic aceste retranslatoare
vor trebui aiba, la emisie, frec-
de 145,000 respectiv,
145,025 MHz.
Trebuie remarcat faptul preci-
T1
AD133. AC
Ing. G. PINTILIE, Y03AVE, maestru al sportului
zia valorilor acestor frecventetre-
buie sa fie n limitele de 2 kHz
de valorile indicate, pentru a se n-
cadra corect n limitele de
banda a retranslatoarelor.
Pentru destul de radioa-
matori folosesc n prezent
re-receptoare cu de frec-
realizate scheme publi-
cate n revista "Tehnium" de-a lun-
gul anilor sau scheme origi-
nale, iar aceste aparate folosesc la
emisie multiplicari de cu
valorile de 18-36-72-'144 MHz,
propunem un VXO (cu de
care poata comanda
existente pentru am-
bele retranslatoare.
Pentru VXO am folosit un cristal
cu proprie de
de 6 042 kHz.
Pentru a ajunge la de
145 MHz, este o multipli-
care de 24 de ori. In aceasta ordine
de idei, vom 6,042x24=
145,008 MHz. valoarea
a.cestel se aproximativ
la ecartului de a
canalelor R0 R1 (145.000 si
'145,025 MHz). Pentru a exact
T3
BC 107 BF 215
-12V
Q=6042KHz
100 nF iNTR.
MiCROFON
(20
BC 173
T5
TEHNIUM 9/1991
AC 126
..
aceste valori de frecventa, va trebUi
ca cristalul oscileze 'pe frecven-
de: 145:24=6,04166 MHz SI
145,025:24=6,0427 MHz.
Cum se acest lucru? Se
comutatorul K n
R 1 (condensatorul Ci de 220 pF
este mohtat n serie cu cristalul Q).
Se semire-
glabil P1 astfel ca pe cursor fie
4 V. Se miezul bobinei
L2 pentru o a mon-
tajului o valoare a semna-
lului pe secundara. Se
un (co-
rect etalonat) pe secun-
dara a lui L 1, n serie cu un conden-
sator de 10 pF. Se alege valoarea
a condensatorului Ci astfel
ca frecventmetrul indice valoarea
de 6,0427 'MHz sau o valoare foarte
de aceasta. Reglajul fin,
exact, se va face cu ajutorul semire-
glabilului P1 valoarea tensiu-
nii pe cursorul lui P1 va iesi din
plaja de 3,5-4,5 V, va trebui ale-
gem o valoare a condensatoru-
lui C1.
aceste reglaje se trece co-
mutatorul K n R0.
miezul bobinei Li, trebuie obti-
nem de 6,04166 MHz
nu se obtine valoare.
va trebui marit 'sau micsorat numa-
rul de spire al bobinei L 1.
In continuare se bo-
bina L3 pe de 18 MHz, iar
bQbinele L4 L5 pe de 36
MHz. Pentru un acord corect, la ie-
montajului, cu o de ca-
blu coaxial de cea 30 cm pe o
de 1 kf, va trebui avem
un semnal cu valoarea de 0,5 V.
Montajul un preamplifica-
tor de microfon realizat cu tranzis-
toarele T 4 T5. Acest preampHfica-
tor are o de co-
de frec-
Gradul de se re-
cu P2, n
functie de sensibilitatea microfonu-
lui folosit.
L 1: 1 spire - de transfor-
mator FI - 455 kHz
L2: transformator FI - 10,76 MHz.
cod 22227
L3: 12 spire 0 0,3 CuEm, carcasa
transformator FI cale din
televizoarele seria "Diamant"
L4. L5: 5,5 spire 0 0,3 CuEm, car-
ca la L3
L6: 1.5 spire 0 0,3 CuEm, peste
L5.
17
"
realizarea unui dispozitiv care imite
- este
cu materiale
amator;
fotografierea cu un obiectiv
efect numit "ochi de
are avantaje:
"ochi de
putnd fi realizat
ndemna constructor
- nu de precizie mare spe-
cifice optice.
are dezavantaje:
de o parte din suportul
dar dimensiuni reduse:
mai mare ca al unUi
original;
mai
ca justifica
pe deplin construirii dispozitivului, mai
ales obiectivele superrectangulare snt scumpe
se
care baza dispozi-
ca imaginea cu un
original foarte
de o
foarte scurt. Nu ne mai
Atr,,..,y<:>t,,o,1'Y\ imaginea de pe o astfel
('l"\f1(',o,nom un sistem de
aparatul de
iIIUUIiU .. 11111.1.11111.0011. L .... IIU .1
Ing. ADRIAN GIURGEA
Ca am folosit cu bune rezul-
tate un glob argintat, modele, de la pomul de

Dispozitivul se poate construi unui
banc optic, cu D
dintre aparatul oglinda
(glob), vezi figura 1. ca fondul fotografiei
ntunecat se poate monta un paravan
oglinzii convexe.
dimensiuni constructive,
de materialele TnrIAn"llnr.:.n:'r.!
constructorul
J:",.....tl"\r ... "'fio .. o'" oglinzii se va face
nt! mai aproape de '.:.r\ll"\v;rn"t;"
pentru ca ea n zona
funzime al obiectivului folosit.
viza re pnn obiectiv
r!o.l'"\cc,ki,tO punerea la punct
,T

6
Ing. KAZIMIR RADVANSKI
Pentru determinarea anivelurilor
impulsuri lor de se
cele niveluri de tensiune puse n
pe un display de 1 digt,ia(
ap!inderea unui segment luminos,
In stare' de Cnd testerul' n u este
T2, T3 snt n stare display-ul fiind
,,1 ", precum a
In montajul propus
prin directa
este prin
tranzistoarele T1,
la conectarea sondei ntr-un punct n nivelul
n intervalul 0+1,4 V, tranzistorul este
un nivel ,,1" logic la ceea ce ca poarta P2
gure nivel "O" la poarta P4 rol de tranzistorul
conduce pune sub tensiune a+f, cifra "O",
La aplicare pe sonda S a unui de tensiune intervalul
2,4+5 V, tranzistorul T1 va conduce, la intrarea se un
semnal "O" logic, sa devine ,,1" va conduce
si va pune sub tensiune segmentele b, c, ,,1 ". Pragul de
deschidere a tranzistorului T1 este determinat de divizorul rezisti v R1,
R2.
n intervalul de tensiune 1,4+2,4 V montajul nu iar dis-
play-ul este stins.
ImpulSurile de snt detectate cu
culant monostabil CDB4121 puse n
tului g de pe display.
Montajul se pe o de circuit
ntr-o din material plastic n care
pentru display, iar racordul se face cu fire
din 04 mm de sau cupru
se ncorpo-
undecupaj
Sonda se exe-
se asc.ute la vrf,
,..------------------....... - ... 1-.... +5l/
19
I I TOR
Dr. ing. IOSiF UNGVA Y, Y05AVN
Dupa cum se consumul unei diode lumi-
nescente LED 20 mA, valoare
n anumite poate sa fie deranjanta.
cele ce urmeaza sa prezint un montaj
simplu, cu ajutorul caruia, pe lnga faptul ca se
reduce consumul ele curent al indicatorului cu
doua ordine de marime,
natura ei intermitenta, devine mult mai usor
sesizabila.
este realizat cu un singur circuit inte-
cu NAND (MMC4011), din
(trei snt le-
astfel. O cu
de indicat, prin R4 ncepe
f"'r"nrlc,n"",tr'YI Ci. n momentul n
care tensiunea pe Ci atinge tensiunea de bascu-
1/2 din tensiunea de alimentare)
plus tensiune pe grupul de diode 01-'-
'On, cele doua ale 1 trec n stare
"sus", iar iesirea n stare "jos". Cu acest semnal
se comanda intrarile legate n paralel ale celor-
lalte din MMC4011, iesirea lor (tot n pa-
n stare "sus" prin R3 n
tranzistorul Ti, astfel
carea lUI C1 pe dioda luminnd pe
descarcarii.
descarcarea lui Ci, nivelul 1 devine
rencarcarea lui C1. Procesul
timp ct semnal (tensiune) la
n care LED-ul va lumina intens cu
frecventa fiind deter-
minata de valorile lui C1 R4 (cca 1 Hz).
alimentarea cu tensiuni cu-
V SI 12 V, consumul mediu fiind de
mA. La tensiuni de alimentare de 6-:-1 O V,
01 ... Dn va fi format din trei diode cu sili-
CIU seria 1 N4000 (sau un Singur ORD3). La
tensiuni de alimentare de peste 10 V (dar nu mai
mari de 15 se va monta o
1 N4001 sau
20
5 MMC 4011
) U>10V
R2
1 k.Q
14
13
12
11
10
9
8
6 V<U<10V
*:mww==tt=r= n, 1'EZ
AMPLIFICATOR 4W
Ing. CRISTIAN IVANCIOVICI
Amplificatorul din se poate folosi cu rezultate foarte bune la aparatura (cu alimen-
tare de la baterii) sau n interiorul unui automobil. pieselor este redus ele snt de pro-
curat. Montajul poate nlocui cu succes amplificatoare audio integrate de tip TBA790, TCA 150 sau
TBA810 n lipsa acestora. Analiznd schema, aceasta este din trei etaje distincte
preamplificatorul format din tranzistorul T1 amplificatorul de putere realizat cu ,BM301A pe post de
driver cu etajul final format din T2 T3.
Etajul preamplificator realizat cu un tranzistor 2N2222 (sau alt echivalent) este un etaj amplificator n
tensiune nu necesita s.uplimentare. Amplificatorul este atacat pe intrarea nein-
versoare, de 22 k!L doznd volumul. Numerotarea pinilor se la varianta de
DIL cu 14 pini. Etajul final este realizat cu o pereche de tranzistoare complementare BD233-80234,
fiind preferabil de a fi mperecheate n prealabil. Pe o Rs = 4 n se o putere de 4 W pen-
tru un coeficient de distorsiuni mai mic de 3%. Binenteles cele tranzistoare T2 si T3 se vor
monta pe cte un mic radiator. '
EUGEN BROASCA
01- 04 =1 N 4001
...--L ........... ---:ti,

1C2c '3c
Propun cititorilor revis-
tei "Tehnium" schema
a unui derula-
tor casete video. n
montajul format
din tranzistoarele T1 si T2
este un trigger-Schmitt. n
lipsa condens9torului C2,
la cuplarea tensiunii de
stnga dreapta
1:, 1: :\ 1:
'3.
',: :1 1:
6
a b c d
alimentare tranzistorul T1
se satu iar tranzisto-
rul T2 este blocat. Bascu-
larea din stare la
cuplarea tensiunii de ali-
mentare o con-
densatorul C2, care-I blo-
pe T1 l satu-
pe T2, care, nchi-
zndu-si contactul CRe,
motorul deru-
latorului de casete video
una din clapetele
claviaturii este (n
cazul de este
clapeta de derulare spre
stnga a casetei video)
R4 este un tra-
ductor care curen-
tul prin' motorul derulato-
. (1 1000fF 115 V
50fF/1

rului. n nor-
tensiunea culeasa
de pe cu.rsorul lui P1
prin R1 bazei
tranzistorului T1 nu este
pentru intrarea
acestuia n
Cnd caseta a ajuns la ca-
indiferent de sensul
de derulare, axul motoru-
lui se curentul
consumat de motor creste
si saltul de tensiune se
transmite n baza tranzis-
\
,
\
,"'\
,...."
alU
ti
"
,
'-'


{!J 45
I -ta
5
nz. Olt 06
"
,
OS
I
4c 4d
( Re
( N.
torului T1, care se: des-
chide. T2 se blocheaza,
iar prin intermediul rezis-
R2 se satu-
lui T1 chiar rno-
torul este deconectat de
CRe, deoarece rel.eul este
scos de sub tensiune, T2
fiind blocat. Din semire-
glabilu! P1 se
pragul de la care n

-
-

100......
.....
'""'""
"-
i
II
I
I
4A'
1,& 2..
TEHNIUM 9/1991
L
IN
fi
Factorul de zgomot al unui ampli-
ficator de este un parametru
foarte important deoarece el limi-
posibilitatea
semnalelor slabe provenite de la te-
lecentre sau avnd
reduse.
Zgomotul ampllficatorului este
ie de banda de trecere, con-
form formulei lui Nyquist: Uz
V4KTofU.t).
Aceasta este pentru care
amplificatoarele se fie
rentru banda FIF (canalele 1-12).
fie pentru banda U I F (canalele
21-81). Chiar n cadrul acestei
amplificatoarele pot fi de
sau de
(de canal).
Evident, snt preferabile amplifica-
toarele de canal. n FIF
un astfel de amplificator poate fi
realizat. n U I F problema se
Se stie circuitele osci-
lante cu constante separate se folo-
sesc la cca 300 MHz. Peste
se folosesc ci rcu-
ite oscilante cu' constante distribu-
ite, realizate de obicei n tehnica /4.
Reglarea unui astfel de amplificator
folosirea unei aparaturi care
n mod nu face parte din
dotarea unui radioamator. Iar un
amplificator prost reglat poate lucra
cu reduse, devenind
uneori atenuator!
Contrar tuturor considerentelor
tehnice expuse mai sus, n cele ce
propun realizarea unui am-
plificator de foarte dar
care avantaje:
- poate fi folosit n orice canal
nici o modificare;
- nu nici un fel de re-
glaje;
- nu de

- este simplu poate fi realizat
de oricine;
- are factor de zgomot redus
mare.
In snt redate
factorul de zgomot ampli-
flcatorului, ntr-un labora-
tor de specialitate. Pentru compara-
7
..-
--
I I I
I
I
"
O 06 OS
TEHNIUM 9/1991
+12V
1kQ.
1kS?
AMPLIFICATOR DE A.NT
voi reaminti amplificatorul in-
dustrial AX 1230 are, la frecventa de
200 MHz, G2:20 dB FSs dB.
Din schema de principiu se poate
observa ambele etaje au
pe inductive snt
negative. Valoarea celor
inductante se cu relatia R
+2 fminilOZ, n care fmin este frec-
venta canalului unu sau a canaluluI
cel 'mai mic de la care dorim n-
a lucra amplificatorul. n ca-
zul canalului unu induc-
trebuie valoarea. L
2,5 Daca snt realizate fara ferita
numarul de spire se va determina
cu ajutorul formulei lui Nagaoka.
de 470 il pot fi de orice
tip au ca scop sa evite intrarea n
termica a tranzistoarelor.
Condensatoarele de 10 pF pentru
cuplaj vor fi de tipul "chip" sau, n
ceramice cu terminalele
ct mai scurt cu cu lipituri
"bogate". Li are SO de spire CuEm
0,11 mm, bobinate pe un tub de
plastic de la o de pix L2
se identic, dar are 60 de
spire 0,15 CuEm.
Particularitatea acestui amplifica-
tor este realizarea sa sub de
microstrip. Deoarece teh-
are un caracter de noutate pen-
tru unii cititori, se impun cteva ex-

O linie de microstrip este o
conductoare rectilinie de w,
cu un plan de se-
de acesta de un material izo-
lant cu grosime h permeabilitate
Er. Un suport clasic are Er = 4,8: h =
1,6 mm; w = 2,7 mm pentru o impe-
de 50 n.
In lipsa unui microstrip original
vom fol0Si o de sticlotextolit
dublu cu grosimea de 1,6
mm si cu dimensiunile de aproxima-
1,...0-
1
'l...."oO
,,-
"..",.
.-12. 44
I
-

.... '

-l,s,
e
MIRCEA PERIANU, Birlad
tiv 74x35 mm. De fapt, singura di-
mensiune care este
mea de 2,7 mm a pistei.
Partea care consti-
tuie planul de - va
Partea va fi
conform desenului din fi-
care este \dat la scara de 1/1.
Foarte important este ca traseul pis-
tei conductoare de
2,7 mm, fie perfect rectiliniu
nu margini Pentru
aceasta recomand ca latura de jos a
fie pe o de
peste care s-a pus o de
fin. Lund ca
se va trasa pista prw
zgriere cu un reglat la 9 mn
la 11,7 mm. De o parte de alta il
pistei, n punctele indicate n dese'
se vor da de un milimetru prw
care se vor introduce capete de
de 1 mm si care vor fi sudate
pe ambele ale
Placa va avea de jur-mprejur o
de de de
0,5 mm de 25-30 mm, su-
pe ambele Montajul va fi
n egale, cu
un ecran care va avea o
degajare pentru trecerea pistei
si a traseului de alimentare. EI va fi
sudat att de ct de
placaj. pe ambele
Tranzistoarele vor fi sudate ulti-
mele, cu terminale ct mai scurte.
Lipiturile se vor executa rapid vor
fi "bogate".
Consumul este de cca 30 mA.
Este de dorit ca alimentarea se
printr-un conductor separat
printr-un condensator de trecere.
Tensiunea poate fi de 9-12 V si nu
a fi este
obligatoriu sa fie foarte filtrata.
Cu un voltmetru se va masura ten-
siunea de colector. care trebuie sa
fie de aproximativ 1/2 din tensiunea
de alimentare. n functie de factorul
de amplificare al tranzistoarelor,
acest lucru va fi stabilit modificnd
valoarea de polarizare
a bazelor.
reglare,
probat jos. Este
de prima
nii orizontale pe ecranul televizoru-
lui unor n
acest caz se vor verifica nti con-
densatoarele de
versa sensul de
din bobine, se vor
nele astfel ca axele
pendiculare una pe alta. osci-
se va mari de
spire al primei bobine cu 25%.
Evident, amplificatorul are eficac-
tatea 'nl,Jmai este mon-
tat sus, ct mai de
Lungimea antena
amplificator trebuie sa fie un multi-
plu al lui A/2.
'Amplificatorul poate fi folosit,cu
unele n cazul recep-
toarelor TV-satelit, atunci cnd dis-
dintre receptor
25 m. acest caz, tran-
zistoarele BFR91A vor fi nlocuite cu
BFG65, iar ia intrare va fi introdus
un filtru trece-sus, format din doua
condensatoare de 2,7 pF o bobina
conectata ntre ele si consti-
din 1/2 spire Cu Ag 0,5 mm, pe
o = 5 mm.
21
o
R5
4a7k
C6
+H
470jJ
R6
330
este destinat a fi aplicat la o pie-
n banda 100 Hz-16 I<Hz o neliniaritate
dS.
este destul de tranzistorul recomandat a
totusi SC413.
RADIO TElEVIZIA ELEKTRONIKA,
2/1991
Acest generator
nale sinusoidale n
- 30 cu un
tiV 300
L1
debita sem-
de 50 kHz
de aproxima-
Generatorul este util mai ales
un semnal practic ar-
monici si deci foarte adecvat radioa-
matorilor.
Este interesant modul simplu de
realizare a acestui genera-
semnalului modulator
pe emitorul tranzistorului
T1 = T2 = T3 = BF494;
T4 = T6 = SF256; T5 = BC547; 01
02 = 1N9!4.
Alimentarea se face cu 2 \1.
lE HAUT nr. 789
o
Sl
[2
100pF
2,2
JlH
L 12
Montajul se dintr-un oscilator de frecven-
construit cu de de la etajele n
contratimp. so
Tranzistorul este cu germaniu, echivalent cu EFT323.
Transformatorul alimentare este de tip sonerie.
La redresare se poate fol?si o punte 1 PM sau patru
diode.
RADIO, 2/1991
22
are
metru.
= 144 MHz; L2C2 :::: 145 L3C3=146,
CuEm 0,6
de 8 mm.Sobina
cu
(1
10nF
8/1980
11--_---_ S 1
9/1991
OI N NR. TRECUT)
Ing.!. MIHAeScu
Secretar general de fiz. ALEX. MARCULESCU
Redactori: K. FILIP, ing. M. CODRNAI
Secretariat: M.
V. STAN
1. IVASCU
Editura "Presa SA"
executat
la Ims:Jdmlerla CORESI
iND 44212
--- Copyright Tehnium 1991
________________________ _____ d_ __________________
9/1991.
23
'. . !

ARC BRASOV S.R.L.
220 RASOV B-dul 15 NOIEMBRIE nr.6
l'
TELEFON :921/50022
TELEFAX :921;/50022
\\ . TEHNOLOGIE DE

- OSCILOSCOAPE ANALOGICE SI DIGITALE
- MULTIMETRE '
\ '- GENERATOARE DE FUNCTII
.. FRECVENTMETRE '----------'
-- SURSE DE TENSIUNE
- ACCESORII
NOU !!! Pentru osciloscoapele digit le va oferim
imprima/nte pentru
transfer de date pe calculatoare compatibil
IBM PC, -,YT//A 7
1
.specializat. .
Pri ntre ofertele noa stre :
Osciloscop HAMEG __
HM1005 3x100MHz
HM604 2x60 MHz
HM408/2x40MHz/
digital cu memorie
HM205-3/2x20MHz/
digital cu memo le
HM203-7/2x20MHz/
standard
MULTIMETRE digitale
4
6'
'--
L -C METRU digital
GENERATOR
de fune ii sin,dr.,tr.)
Pe ru informatii
,
suplimentare confac-
. ta ti - ne I 8 9 1
.,
pavilionul A,precu'm
si la sediul firmei. .,

S-ar putea să vă placă și