Sunteți pe pagina 1din 28

nr.

10
D-" sumar:
I afle
Aegulator de bislandard
Convertor de . acustice
Selector de ca e pentru incinte
. de putere .
Indicator de tenSiune
Multiplicatoare ra tensiune
la sup
,
RADIDAMATDRII
Sunt oamenI >!paLlm1 normali
Bruma de bani care le ,;:"mAne peste strictul
necesar o pc oiese electronice. scheme,
antene, (dar nu romane interesante).
- Serile si de mlJlte on nopWc nu si le petrec
In lo:oliu. n lata aparatului T V sau In pal CI in
unui aii aporal (pc carc l denumesc
Dumi niCI le, de nu stau cu fami lia.
ci sus pe bloc. de cablulvrcune, noi antene.
- Cel o pc SI!
duc a club. unde se ntlnesc cu alti indiVizi
aselT'l'Inaloo
Din IpS<1 'ooourilor nu mCrQ n corx;ed u la
m<l 'e, dar o pe an se strng loii n cte un
unUI! au Simpozion I
- Se vlzltcadl, uneori. cu all ii i1scmCl1e<l lor.
purtnd discutii "Interesante" despre tmnsvertere
vobulatoare. cec,be1i. transmatdluri. I,dere etc
Primesc SI tnm;lpeciodic niste vederi.
10 spun QSL-,Jr
- i enervl!lIzl'1 pc vec i ni, care sustin
evident 1) GfI le pertur1:l6 emlsiullile T V
Si r"diO, runctionllrea frigiderului etc,
- Oin apartamentele lor se aud uneori piuillJi.
- Nu merg la bere cu colegii pentru eli strang
bani Clompere transcei",u (?)
fiu cte o SRU cel putin o
debara pl n6 cu tot fel ul ' porcMi" trl'lnzistoarc,
integrate, concensatoaw .
- Se buclJn'i co copii, au fflcut o
fo.1ru: v,) la prosbi')
- pnn p."lcuri unele obiucte pe care le
denumesc "Vulp' pe care le uneori. din
cea mai
- Din revista TE' HNIUM nu citesc rubricile
i ntcresante, ci UU co" de CQ-YO I
- Stau ole intregi cu letr.onul l n pnzi'l toat;'i
caS;! mirO<.l5"
" Cnd u v.ielie nu startUl recoltelor
CI a antcnelor I
- Se suie pe nu ca admire privel stea
G: ca a b;i propagare I
" n nu-; m'zena de pe
ci "zgomotul electric"1
- Nu scmncazti cu numele li; prenumole. :;i
cu UII ameslec ne Cifre si litere.
-Se reamosc inlre eo aceste
de c fre-litere, chiar nu s-au v;!lllrt
II! ffltll
-In 001 mai bun caz se odrcse<ld unul altu'3
cu pl onumele sau CIr flpolallvul OM
- Nu folosesc PC-ul pentru jocuri ci, vezi -
OO<lmnl;!. ca lucreze "pachet" I
Oau examene din cnd in eIiInd. In UI"!TO
c.'lrOf reusite nllTleni nu-i
- eneori prin comblna", scurte
de litere din care pnma. obstinanl. este O
- vor sti convefSCze cu un nu
folosesc lelefonul, care bine m<:lci!
" concursuri. jar
pr IHICSC doar diplome
- Desi iSI petrec IT\afOI"1tatea flmpului stnd
pc scaun se sporlM I
. Desi prezinta acest romponamcnt ciudat,
aproape nlCiodat nu revin, in dudfl sloturi 'or
onlCVOltoar", ale membrilor familiei
Oadi 101 00 v-;Jm nu este
aflat, eli. in urma luturor acestor efanuri
nu pnmc5C b .. ni ci plilt,,::;c cotizatie"
Acum ati inteles.1n stl1l;Jli cititori, de
ce in prim" f""zil am ;)pa'eot norrnali - ?
73 I de YOJSB
Redactor ing. NAICU
Noul CAll BOOK al rad ioamator ilor
lncepem cu 1I(;(;st st'mati ,Aitori prezen:<l l e" noului CflLL ati radlOam'lt()filor
romni. Crodcln cii acest demers fii nost-u este cu nece,:,ar lnll'\JC:i\t ...... CALL BOOK a
anul 19921 Iar intre timp pe lista radioamatonlorYO iN SI alh? W!. unjj rad ooma:ori
promovat i n dnsc superioare, alll schimbaI domiCiliul latii 00 . i r l ormatllll! IN
care vi le olerim ca foarte intercsante
Il'forrnallile prf'2entatc conJin pertOada dinlre 1 iarouflrie 19935'
cu rad iOflmfltor l1 di n CenTrul ZOl1al Bucurest< a
Rndiocomun;c<ltlilor
in prezent
,spector",t ului C.mer
Pentru spnjinul <lcordat n 'ealizarea acestui m':l\cnaI tJn." domnulll; 11"19 Cri5tian As .
(sef Serviciu Zon<lII,G R. - si doamne< ng Oumitrescu
R!ICdC!,a
.,


AUDIO
AMPLIFICATOR AUDIO CU TUBURI
ing.Aurelian Mateescu
Ampllf icatorul pc care 11
se rcmardi prin simplil<!le
si CMilcteristicl tehnice fO.!lrtc bune,
EI esle compus dintr-un etaj
amplificator cu prima din tubul
6H2n, un etaj dcfaxor anod-catod
cu a doua triodtl a tubului un
etaj final echipat cu PCfltodo "claSIce"
6n1 4 (EL84).
Puterea nomi nalA a
amplificalorului este de laW la
frccvcn!a de un
coeficient total de i i de
0,3%. Banda de
(pentru o nellfllaritate sub 1 dB) este
Af"20+20.000H.;z:.
construct ive:
. -montalul se poate
sau pc cablaj imprimat.
se dispLlne de soclu'; pentru tuburi
(eventual recuperate din aparatele
radio-TV scoase din uz) In cazul
eablajului imprimat I<'iJimoo lfaSC<l1or
va fi <.1,," mil'llm 2,Smm
-oonclcnsaloare\e nepoIariz.atc
I/(Xfi de tipul slrfoflcx cu tensiunea
de 63OVeo::, iar
l a putert:!a de O,SW. de
cu metalicA,
-droselul de flllraj este bobinal
pe un miez de tole de 0lel sil icios
Nr. ]O
de circa 4,Scm' cu CuEm,
<l JO,3Smm la umpl crca
carcasel.
,\taI1sronnatorul de es1C
bob<nat pc UI'I miez E25 w grosimea
paehctului de 40mm, au
urmAtorul de spirc'
1 -fJri mar( 1-2)= 171 Ospire, Cu Em,
<IJO,35mm
2-secundar(3-4p 133Ospire, CuEm,
<fJO,25mm
3-secundar(5-6)=34spire, CuEm,
<[J() ,7mm
-\lansformalorul de are
caraclensuci:
1-miez cu sectiunea de 12em'
2-pnmarul (1 -2) are 2x1 250 spire
cu CuEm, <l-O, t 4mm.
2 3 34 sunt
prin pr7e la 250 splre de mijkx:ul
(punctul 3);
3 secundarul se eu

rR;
112 =" I 1-;'--
j R_
unde'
o
O
8
112=numilrul de splre In secundar,
de spirc In primar,
sarcinii(ohmi),
R .. :rezistenta anod-anoa
(Ra"'9000ohmi).
-Ia punoma In se vor
tensiunile conform schemei
din f lgurti . Cu aj utorul rezistorului
R1 3 se valoarea tensiunii
pe catozii tuburiJor la 12V
-In cazul in care montaj ul
se va inversa legtitura la
secundarUl transformatorului de
'V3 . "' .. ,
,
=

pcn1ru a se react,n

-ca prenmplificator se polI lli
utiliza unul cu !\Joori electronice sntl
unul cu tranzistoare, Se va avea In
vedere adaptarea impedantelor de
intrare.
-pent ru real i zarea
transformatorului de iesire se va
consulta revtsteiTEHNIUM
pe anii 1989si 1990, Se poate uti lizn
si un t ransforma tor de la RR
MODERN sau FESTIVAL S.
1
1
AUDIO
INDICATOR DE PUTERE PENTRU INCINTE ACUSTICE
Incinta acusti ci'i Hi-Fi
RESPROM 80W n
Bulgaria) esle cu un
indicalor al puterii de intrare, cu
LED-uri. Indicatorul esle util
pentfll a eVita puteri i
siluahe prin
aprmderea LED-ului de culoare
sub putere
indicatorul ca VU-
melru de lip bllr-graph.
Schema indlcatorului este
in Se poate
vedea indicatorul este alimentat
pri n intermetl lul unei punti
'"
"AA'
..
"
.-
Q:



-
o pot ubl<ta Instructium S(lCCI<IIe
DOS-tA o partedin
memorie. ceea ce ramne pullld
fi folosll de alte programe.
2.Memolia superiQllm (Upper
Memory Aroil) este o memorie cu
dImenSIune .. de 384KB pe C3re o
au m.:JtOriW.ea sistemelor,
imediat memoria cooven!iOfialil
de 640K8 In memorie
",ogramele ntJ pot depUne informam.
ca fii nd in mod normal
hardware-lui
neutil'late. (uppermemory
bk>cks) pe care DOS.ulle poate foIo,;i
pCrllru a elibera din memoria
de el.
3 Memoria (XMS) este
o memorie RAM suplimentara.
accesiblli'i ncep[md cu proceso<lrckl
80286, Poate avea valori de 2, 4.
8. 16 MB sau chIar m .. i mult Se
numeste pentru este o
extens,ea RAMului de Prim,i
64 KB di n XMS se nUlJl esc "High
Memory Area". aici se poate inc.'lrca
,
redresoare. de la tensiunea ce se
aplica difuzoarelor Tensiunea
redresata este filtratli prin grupul
RI CI alimentcazl1i comutatoarele
el ectronice realizat e Cli
tranzistoarele TI + T6 1n circurtul de
colCClor 01 acestor Iranzistoare sunt
conectate LEDunle indicatwre
prin Intermediul rezistoarelor de
limitare. Di vizoarele rezist ive din
circuitul al celor
tranzistoare sunt in fel alese.
LE().urile se apnf"ld succesiv.
la nivelului tensiunii cu
3dB U"lmul LED sa aprinde cAm!

,
, ,
"
,
..
"

" "


1"
.,
de exemplu DOS-ul prin comanda
DOS - HIGH in config.sys
4. Mefl1Ofi<l (EMS)
esle lot o a memoriei de
dar este org<lniz.atil fala
de XMS. Ea ltSte din bklcuri
de 16KB care pol fi conectale la
memoria de prin 11"1
pagina cadru aflata in 700a
din memoria superioar.i Att EMS
c.;'it si XMS Hos c atBeasi llfCUIIe
fi7ioo de mMlOOe: fixare<! \iplAuI de
memorie o face utabzalonJl
5 Memoria cache este o
memone intre
procesorul rapid si RAM-ul mallenf
pentru a reduce tImpul de acces
M:.irimea esto 128 sau 256
KB. De lapt se Second leYeI
caclw. pentru a fi tleosebit:.i de un
prim bloc de memorie cadle 00 este
ncOlporat direct 11"1 procewr
Dlc!ionar
MtsaJul este ocomunicare a
calculatorului operator,
pe ecran Uneori este (de
Aurelian
nivel ul tensiunii ce se
di fuzoarelor atinge valoarea
maximi'i admisibiU. PM intermediul
Rl se in
fellndicalorul. LED
se aprl ndi'i la tensi unea
puterii maxime.
LEDurile asociate tmnzis-
loarelor T1+ T5 sunt V(lrZi, iar cel
asociattranzisiorului T6 este
el se aprinde la atingerea puteri i de
80W. Celo sase tranzistoare sunt
de bp BeIOi sau BC237, iarpUnlea
redresoare de tip lPMI poale fi
inlocuM cu patru dklde IN4001

,

,
"
..
"

,


@.
=
Error # 2) cerc ..oIlE:.
consultarro documenla!iei """IIE'
programului respectiv_
Alteori esle e;qlhctl (de exemplu:
No cnough mernory) 'i i ofer;'!
utilizatoruilii o mai mare de
a se descurca prin propriile forte
Meniu (submeniu) es:e o
de puse ta dIspozitia
utilizatorului unui program
Operatorul una din
optiuni Uneori se int r;'! ntr-un
subrrlcntu. uode se n
mod similar se spune ca avem Uri
meniu arboresCt!nl, care perm le
eplasarea I"lIpidi'i printre ccmenzi.
Memor ia este ansamblul de
dispoZlllve OIre permil mernor.,uea
datelor. O.st,ngem
memorii volatile. care functionea7::'
numai ataI timp ct sunt olimenklte
eledJic RAM-ul. memoria
cache, video) 'ii nevolatile. unde
dalele sunt timp illdehl1lQ<1t
(exemplu H().ul, F().
ul, b;mda SilU discul magncto-optic).
TEI-I Nll"l\ f. l\l r. W
INFORJ\lATiCA
GENERALE DESPRE PC-uri (2)
fiz, Gheorghe
(continuare din numJrul anteriolj
Ce este sistemul binar?
Toate dalele i ntr-un calculator
sunt sub de numere, De
exemplu un text, din litere,
este memor"'l si prelucrat sub
de numere ils'ociilte literelor (prin
codUl ASCII, de O imagine
este din puncte, fiecare
culoarea si lui:
aceste elemente sunt, de asemenea,
prelucrate si memorate sub form;'}
numeri c':'
Oamenii sunt obisnui ti
lucreze in sistemul de
zecimal, unde zece de un
anumit rang sunt egale cu o unitate
<le rang imediat superior: 10
sunt egale cu 1 zece, 10 zeci sunt
egale cu 1 10 sule sunt egale
cu 1 mie etc .. Electronica
d mai mari atu oei ca rld trebuie
MI lucreze rar>i11 fiabil cu 10 niveluli
bine de:erminate de semnal. Din
acest motiv sa prefemt lucrul cu
numni niveluri, Ci frele utilizate
ele calcu'ator sunt O 1 (sistem binar
sau baz;; de numerat ie 2). Pr in
asocierea a cte 4 numere binare
se aj unge la lucrul n baz.a 16
(t,ex<lzecimal), frecvent de
programatori. Aici cifrde succesiv<1
sunt O,1 ,2 . .. 9,A.B, C. O,E. F: unde
.... ,F=15,
Nu speriat i, nlJmerele
introduse de la ,?i
apO operatorului pe ecran sunt
zecimale ele sunt conve"lte astfel
pe ntru a nu crea
uti lizatorilor
Bit, byte multiplii lor
Pentru a estima
datelor cu care lucmatii calculatorul
s-au int rodus de
adecvate:
Bit-ul (se citeste "b i t" , se
b) lJnitfllea
de informatie o
Ea poate avea valoarea
O (zero) sau 1.
Byto-lJl {se "baiI", se
Bl este un grup de 8
TEIINJUM. Nr, 10
denumire (di r"l
este octet. Octetul este
un 8 are binare; el poate
fi transform .. t intrun zeomal
cuprins intre O si 255
Kilobyte {prescurtat
KB)"2"" 1 024byte.
Megabyte (pre scurtat
M B)"2
2C
" 1 048576byte,
Ce calculatorul ?
Calculatorul propriu-zis
mai multe componentc , din Cil re

Procesorul (CPU) serveste
la prelucrarea datelor este "inima"
intregului ansamblu. Este un circuil
i ntegrat deosebit de complex
(milioane de componente). La PC-
urile fi rmei IBM, s"u compatibile,
exi st generat ii
succesive de procesoare. rn ordi ne
a 8086188,
80281i, 80386, 80486', Pent ilJm
variante constructive viteze
de lucru de "eas) diferite,
de la 4 la HIOMHz. La tipurile mai
vechi la 486SX inclUSiv) se
putea un "coprocesor" care
oferea ext inse de lucru
viteza unor
Ulterior, coprocesorul a fost inclus
In procesorul de
Magistrala de dat e
comem;; (bus) este traseul pe unde
informatia intre componentele
calculalorului, Accesulla
se face n de pe
baza unlJi "protocol" care incllJde o
serie de Primele tipuri de
PC-uri avealJ magistralelc de date
de 16 iar incep1lnd cu 386 se
folosesc magistrale de date de 32
biti MMmea magistralei influentaaz.1
viteza de lucru a calculatorului.
Memoria calculatorului este
un termen general care
toate blocurile si dispoZitivele care
au rol de stocare a datelor. Se
in memoria
(EPROM, RAM) memoria
(hard-disk, dischete.CO),
Placa video adaptorul

(ce
,
! I
,
video cu monitoml
calculatorului. Ea preia datele care
trebuie le le
intr -<) memorie care este
ori de cte on trebuie
modificat un element de pe ecran.
mcmonecste periodic
datele di n ea semnalele
video (pentru cele t rei cu lori
fundamentale - verde, albastru)
ce sunt tr imi se permanent
monitorului, care un num;'}r
de cadre pe (40-45
intretesute. sau 70-80
dale de frecventa de
- Refresh), In functi e de
memoriei (256KB 2MB)
de puncte care
pot fi pe ecran, de exempl u
SOOx600) si de culor i (16.
256,65536 saLi 16.7 milioane, care
corespund la 4. 8. 16 sau 24
alocati pixel),
'Sursa de ali mentare
tensiuni le joase (15V; 5V)
necesare componentelor calcula-
torul ui (cu monitoftJlui
imprimantei). Contine si un ventHator
pentr u mai prin
curent de acr a componentelor
electronice mecanice.
Procesorul, magistralele
memoria, cu alte
componel11e, se amplasate
pe "placa de (molherboard)
a calculatorului.
Memoria PC-ului
Memoria est e In
majori tate de l ip RAM (Random
Acces MctnQry" memOrlo cu acces
aleator) est e ClJ
comportenle electronice.Aoost lucru
ii caracteristici de baze'\'
este dar (Informati il e
stocate se pierd
ali me ntarea Memoria
cuprinde:
1.Memoria este
memoria de care se gaseste
in orice calcl/lntor. Oimfmsiunea ei
este de cel putin 256 KB si poate
ajunge la 640KB. Programele
3
Regul at orul de luratie
prezentat In figura 1 raspunde
unui magnetofon de
studio. Pld<-upsauaftofscopui, Este
usor de construit , fIInd compus
exdusiv din piese romal'lCsti . Pentru
reglaj este de dorit un oSciloscop,
dar acesta nu e obligatori u
Poate magnetofon
sau case'.oIon, mO!!irlcarsa
mecanice a acestuia. PCf1t ru
'" ..
sau ane scule nu se
predzi.a lui cu mult
cerin!ele acestora.
1. Descriere
Pe axul mat orului se
o din ma1efial
magnehc. D,n!ii acesteia trec prin
fata unui cap tahometric C.T. induc
In el o tensiune de ordinul milivolWor
si de aproximativ
ClJln se poate OOselVa in figura
2 TenSiunea este ampl ificata n
amplificatorul limitator IOfmal din
4
l.i\nORATOI-t
REGULATOR DE TURATIE
tranzistoarele Tt .,. n,
forma U2 (fin figura.
Umleazl!l o cu circuitul
R8C9, rezultatul aplicndu--se bazei
tranzistorului T4 ce ca
6(:lator comandat
Gondcnsa\onJ C3 se Incarali
prm unul din grupurile de rezistoare
RII .,. ,2, 14 spre tensiunea de
alimentare de 7,8 V Nu atinge
valoare liinddi T4, atacat
<,
.

ing. Giurgea
ajung la baza lui T 4
Condensatorul C3 ore timp sa se
ncarce la o valoare mal mare
Tensiunea grupului IC, T5,
T6 creste, T6 se deschide mai mult
molorul
readucand tUiatia acestuia la valoare
LI! o a turatiei ,
lucrurile se petrec invers.
Prin Sl;trinJbarea constantei de
a lui C3
41-
. -



pe se deschide sj
pe C3. Pe C3 tensiunea
relativ obllnl1duse un dinle
de Obt inut"',
tensiunea In dinte de fier"'strilu se
unui cirCliit de integrare R 15-
C4. este de cirClutul
Integrat IC grupulT5, T6 aplicatt\
motorului ce volanluL
DacA dlntrun anume moliv
lur1l1ia matorului scade, viteza
a rOlii SC<I\Je
deci timpul intre dauii imPUlsuri ce

"
"'
,
,

reZlstorul lnseriat cu el) se
valoar(!a slabil,zat;) a turahei
2. Descrierea schemei
Lucrnd la frecvente Joase.
schema relativ usor de realizat
ink!les. CApul tar.ometric este un
cap uzat de ,""'gnetofon sau
casetofon, de sau tnvcrsaI.
PC!"SOOaI am foloM un cap universal
de casetofon cu R" 300 U. Prin el
trece un cu re nt continuu de
poIanzare do arca 3 mA valoare<l
nu aste necesar dOO.1rece
TEHNICM Nr. 111


LADORATOR
roata dintatll nclii!'\d
nu l!'\duce nimic in cap, Ea face s:i
varleze a
capului prin aceasta inductanta
lui , ceea ce in final duce la
pe el a unei componente allemativc
de tensiune supra pusti peste cea
de curent continuu
UrmeatiiTl amplificator
de tensiune, T2 repetor pe emitor
ce lui Tt cu
intrarea lui T3 - amplificator de
tensiune, R5
o de curent
continuu, cea In altemativ fiind
stabiliznd \ot la VOOa1ia
lemperaturil . Tot din ea se
p!.Inctele de functionare ale
color \roi R2
amortizeazA capul tahomelric,
prevo:mind
TranxiSloarele TI * T3 sunt
cu germaniu, da orice tip de
putere, sou Tnalt
Nu am fotosit tranzistoare cu siliciu
nu este necesa r orice
constructor amator are o multime
de astlel de tranzi stoare' cu
germanlu. Cel ce doresc
siliciu vor alege din sem
BC, vor eli mina T2, R6 cuplnd
colectorul lUI TI In Daza lui T3 si tol
amphfleetorul va fi alimentat in
a wrsci la fel O,IT 4.n
rest nu se mai fac alte
Tranzlsto.ul T4, in I,psa unuia
special de poate f, unul
cu factor betII foarte mare ICBO
mai lIIic, Tranzistorul BC171C
este cel mai indicat
Ampli flcatorul 00
ca amplificator
de tensiune cu ampl ific.-1fca de 220,
de raportul R191R17, Pentru
a-i stabilitalea la perturbatii de
amplificarea lui la
semnale parazite este la
vabarca de 2,800 dltrc gnJPUt R20-
C5.
Grupul T5 T6 in montaj
Darilngton, ampldidi in curent IC
la 30 mA, deci
motorul rIU mai multde 30
mA li I de T6, se poa te
reduce amplificarea lui T8 la
frecvente Inalte.
stabilitatea montajului. '
Dioda D3 are rolul de a
compensa cu temperatura
ale tensiunii diodei Zener D2. DiodeIe
D4 + D7 sunl diode de detec!ie
lucraM la un curent de circa 20 mA
fiecare, la o tensiune de 15
+ 20 V, sau orice tip de punt e
redresoare.
Pentru allmcntarea montajului
se transformator ul din
fi gura 3. 8 trebuie furniZeze 2xIO
V si tensiunea de alimentare il
maiorului Pe transformatorul de
retea se vor bobina cele
de 10 V cu de <l>
0,15 mm.
Indlca!1I constructive
Motorul eslo lucrul cel mai
important. EI poate fi de curent
conlinuu sau alternatIV. Pentru un
motordecurentcontlouu, teosiunea
ce apare in figura 3 (p\Jl'\ctul 4)
trobuie fie cu tensiunea lui
iar punctele A, B se
eventua l se pune o
cu de 3 ori curentul
lui nominal. are regulator
centlifugal propriu, acesta se =te
din uz prin contactelor ce
vin de la contactorul eantrifugal.
montajul se va folosi la

3. Reglarea montajului -+--\---ct---',->
Cu motorul alimentat direct.
se iesirea din punctUl 2.
colectorul lUi T3. Ia intrarea unui
altdio. rapi
var da un ton audiO in difuzor. Pri n
franarea cu mana a rotorului, tonul
scade In Cu motorul oprit
nu treb ll ie sti ni mic ,
unui puternic
amplificatorul
rnontarea unui c;ondensator
00 100 + 1000 pF intre co!cctorul
baza lUI T1 Cine dispune de un
osciloscop poate
formele de n

".

,
punctele date
Se motorul la locul
lui. punc:tele 3,4 sauA, B, caz,
baza l ui T4 In aer Se
un voltmetru n paralel
pe M, Pe el trebuie ci tim
tensiunea de al imentare, T6 fiind
saturat Daca nu este nseamn<l _+"' ____ 1<"-___
circuitul Integrat nu
Se C4
Motorul trebUIa se iar
!eflSM'oea poei fie nuli'i. Cele
silualll trebuie neaparat fie
realiiablle, altfel montaJul va avea
reduse de Iucn.J, cruar-
Deci T5, T6 trOOuie
se pootll satura complet si bloca
complet
Se lipeste l..Wl diSC stroboscopic
pe fulia motOl'lJlui Se cele
trei viteze din RI3 R14, R25. Se
R26 aoopcrj toate cela
i il
Figura 2
un magnctokln cu trei Vltexe, se va
alimenta In serie cu un Il!OSlat (cu
curent variabil) si se
pnn reglarea lui se pot cele
trtli viteze. Informativ dau datele
, pe
5
molor s-a montat o roat:.i cu
48 de dinti: diameuul nu este
impoo1llnt Diametrul volantutui de
"Tesla 85" este de t 08 mm i ar
dia metrul axului esta de 5 mm. Cu
aceste date, din cele tra i
semireglablle din S8 pot
obtine VItezele standardizate de 4
9.19cmffl
disponibil.:i, volant, motor etc, se va
dimensiona sistemul de transmisie
a re<::Omandabi l cu curea
, ,

,
LABQRATOK
pentru trnctiur>e si deci prea mare, motorul merge
acest motor este cel mai apt neregula\saulllJmalesteoomandal
fUl'IC!iOneze Jnlr..un Sistem de reglaj. deloc
Se vede momentul lui motor cel Pe pozitia "continuu" viteza
mai mare este la pornire SI poate magnetofonului poate fi pe
functiona stabi l ntr-o orioo viteza ceea ce
de Cuplat intr-Q de poatefolosilatrucajesaul1laudierea
regla] automat ca flCeca care face benzJor Imprtmate pe magnetofoane
obiectul articolului de el va dn care nu au viteza
o CQrlstanta intre 1'11 si 00, CondensalorulC3vaMe250
Se poate "inmuia" caracteristi ca V din seria PMP de cea mai
motorului asincron calitate. La fet C4. in cel mal rau caz
rezislC1l!a rolllrUui Cum motoarele va fi eleo::trolitlc.
de c a asmcrone mooolazice au Capul tahometric nu trebUie,
rotorul in scurtcirCUit de obicei, 11'1 mod normal, ecmnal.
r:lln,',no s.:i se la strung orice
inelele lateraleale coWici do de ct mai
opemuc nu tocmai astfei fie atrasa de magnet, de
caracl9fSbca dcvtne cea dTt figura (!intr-un ceas -
4, curba 3. Se veda efi a crescut rw fie de bronz.
momentul de pornire III valoarea Pentru reglaren vltezelol
, 11.102, deci pornirea va fi mai usoarA verificarea lor ulterirn:ua este bine
'" TututoroonstO'llciOOlorientab se un sistem
. ,
Figura 3
- >:Istfcl ca inlr-o pnn fala
capulu tahometflc
de dinti ca 11'1 dat
Oac!l nu este poSibil se actionellz
asupm lUI C3; de dintii
este dublul, se dubleaza
SI Cap;lCllaIea C3 Deci mai lrl"IpOrtanI
este CA motorul f,a in regim de
bun>'! pentru cele tll:li v,te;:e
se sehema.
IT\()torvl este de curent
a,ternaClv, problema esle mai
EI se intre
punclaleA. S, punctul 3 d' n fi gura
11a VUllctul4 di n IIgura 3, Cl0
08 se Motoarele de
magnetofon uzuale nu sunt bune
filnOW ao caractenstlC9 figura
4, CLJrt:lfI 2. Se plin
CUpllllui rezisliv molOO'll I trebuie sa-
si reduca turati .. in scopul obtineni
unui moment molor mai mare. 'Plata
ao:mstrlesterWu:W. de\;! ni} turata
de Sincronism pe car e motorul
as<nr.fOl'l nu o turatia
nI, undo momentul ia valoarea
moment CritiC.
momentul creste rna; departe,
motorul opreste, Curba 1
curba unui motor de
curent conUnuu cu cxcitatia serie.
r.
de montaj le recomand motonil stJoboscopic Pentruaccastaseva
de cafea Este lipi pe intcriorulu! voIanttJIui o
un motor de curent continuu cu de hrtie pe care va fi dasenat un
sene. el si ia de IIni verticale si v;) luminat
cuenlaltemativcuturatiade 18.000 de un bec eu neon, Saaducc,
rotatii/minut. alimantat la 220V In ureche. vteza in banda
aceste conditii, molorul arc timpul loIosInd o Inregistrare apoi fin pana
de functionare limitat la 1 minut ca IlI'Iiile apar clare fl)Ce. Reglajul
un zgomot asurzitor Motorul se se face ia o de noapta cnd
cu o tensiune car8 un minim de consum
asigurA la Viteza d8 19 "
cmfs a benzii de pc rulool gol - eazul "
cel mal defavorabil. pentru O>
cu 25%, aeaasta va fi
tensil,lI'Iea de lucru pentru care vom
bobina lJansformatorul dll'l figura ....
3, t8nSlunca din punctul4 (ea aste ,.
sub 100V si la tensiuna .,
motorul merge nelimlt<JI
in timp). Pentru tensiUni 11'1 punctul .... c o",
4 sub JOV, Cl0 va avea valoarea
de 1000 M. ntre 50 100 V, 200 Figura 4
M. iar peste l00V \1& fi de 100 M
Tranzistorul T6 . Ia tensiuni mari,
trebuie sc::I;)jmbat Merge foarte bine
BU20S, din baleiatul de linii al
televiloarelor romllncst,. tarc are
tensIUnea UCBO - 1500V. Ln
motoar8 de casetofon TS dispare,
iar T6 este de tip 80135 (sau
ACI81K).
Capulla'Jometrk:se
soIidflr cu motorul, iar acesta elMijc
pe sasiu EI trebtJa sti fie cu intrefierul
c,',t'mai apro"pe posibil de dinti. La
este cot mai aproape
de SO Hz, cu lumi na pentru
a face vizibili'J lumi M a beaJlul
w_
de linii este lufloC!lC
de diametrul axulUI volantului . La
un diametlU de 5 mm se vor !;!ce
331inii, ceea ce la SO Hz o
precizie de 1,1 la mie. Ia 4>+6 mm
se voclao9 55 inJj rezulUind o precizie
de O,3 1a mia, iarla <l> =7 mm se vor
lace 2:1 linii. rczultnd o precizie da
''''
TEIU\IU.\1 10


LAHOKATOR
DE TIMP 1 Hz
Aurelian
ing.
Pentru realizarea ceasurilor
electronice, a IntrerupMoarelorl
comutatoarelor temponzate, a
programatoarelor orare, a
slstomek)r de protectie
a pentru
joase !?i
foarte joase, sau pentru alte aparate
utilizata In tehnica
este necesar un
semnal standard de 1 Hz, cu
precizlo stabihtate ridicate,
,.
Rgura 1
De obicei. acest semnal se
prm intermed,ul unor
decadice.
pOrnind de la un de 1 MHz,
OdatA cu aparitia ceasurilor
electronice controlat" cu s-au
impus alll! de
a semnalelor cu frecventa de 1 Hz
In momentul de
este de ceasuri
electronice ta care afisajul orei se
prin int ermediul
cristalolor lichide (LCD), sau al
indicatoarelor clasice de tip
mecanic. De cele mai multe ori ,
dupA ca!iva ani de func!ionare ,
aceste produse de serie sunt
scoase di n uz, fie din cauza
cristalelor
lichide, fie din ca uza uzu rii
mecani smelor de ant rr. nare a
iodieatoareklr. Apro.1flC intotdeauna
Valjdq cuart ul si circyj tul
Nr. 10
integrat care simultan
de oscilator, diVizor driver,
Acestea pot fi recuperate In
vederea folosirii lor In diverse
montaje care un semnal cu
de 1 Hz, TILsau CMOS,
Asa de multe dintre
ceasurikl cu afisaj digital LCD
un semnal de 32 Hz, care, prin
a;unge la
1 Hz_Asupra lor practice
de ob\inare a semnatUlui de 1 Hz
de la ceasurile digitale cu LCD nu
vom inSista, deoarece ele au losl
prezentate de di feriti autori, Il
revistele de specialitate de la noi.
In cele ce
prezantilm c.ll tev;] de
ut il izare a componentelor
recuperate din ceasurile electronice
cu indicatoare mecanice. Aceste
ceasuri sunt compuse dintr-un
cu frecven!a de 32768 Hz (pentru
ceasurile do un circuit
integrat oscilator driver si
un micromotor Prin diviz:1rI
succesive, la cele ale
apar impulsuri n
cu do 0.5 Hz durata de
23 31 mi l isecunde, aceste
impusuri se mlcrOO-llotorulu
pas cu pas. aici cA
circuite integrate caro
folosesc RF de 4,1 9 MHz,
pent ru ceasyri de biroy' Ou ypm
inSista asupra Boostora, deoarece
sunt mai
Pentru Inceput
cfiteva pract ice de
folosire a cuaqului cirCUitului
integral, recuperate de la un ceas
electronic da Inamte de a
trece lil prezentarea propriu-zisA
facem
- circuitele integrate din
ceasurile de se
de la o baterie de tiP el de I.SV
In descrise mar jos,
propunem o modalitate
de alimentaro a cif'C\Jitelor integrale
de la sursa de alimentare a
montajului I se asociatii C<lrEl
poate fi SV (TTL), sau 5 15 V
(CMOS) _ Co elemenlde stabilizare
a tCflsiuni i de ali mentare a Circuitului
integra t recuperat din CO<l5 se
un LED ( in functie de
folosit. tensiunoa
stabllizafil are valoarea cuprinsA
intre 1,4 2 VJ. RecomandtJm
selectarea unui LED care sil
stabilizeze o tenS1une do 1,5 __ 1.8
V modalitate de <llimefltare
a circuitului integrat
avantajul ctl foloseste sursa
montajullti (doci se bateria)
suplimentar,
de fllnCjlonare a acestuia;
- spre deosobire de ceasurile
cu dlglt<ll LeD, la care
Iocalrzarea traseul ui de 32 Hz este
uneori la ceasurile cu
indicatoare mecanice acest lucru
este deosebit de simplu Cele doua
iC$lri ilie driver-ului corespund
contactelor de la C8po:tlele bobinei
mlcromotorului (aceasta va f i
prin desfacerea celor
de pnnderej Difl
aceste pUflcte, notate Cl.I A si
B In schemele de mai jos. se culege
somnalul cu frecventa de 0,5 H;:
Montajele pe care la
dublarea
7
LAHO!L\TQR
"

, w
compat ibihtataA cu
circuitele intp.gratc de tip TIL sau
CMOS. Schema pre;::entahi in
figura 1 este deosebit de
poate fi att cu cirCUite
Integrate TTL. dit cu circuite
i ntegrate CMOS. In schema
se o NOR
din structura circuitului integrat 7402
(TIL). sau 4001 (CMOS) Poarta
NOR su ma a
impulsurilor prezonle pe
colectoarel e celor
tranzistoare. dubland astfel
frecventa la
Impulsurile de 1 Hz astfel
au factorul de umplere
foarte asimetric.
montajul la care se
baza de timp un
anumit factor de umplere, se po.."lte
rMliza schema din f igura 2 In
acest montaj circuitul OR este
simulat cu diode. Cele
NANO ale cirOJitului Integrat
CMOS 4011 sunt conectate ntr-o
'"
Figura 2
dedan:,;at pe frontul negativ. Valorile
ce lor elemente de
temporizare (RC) permit obtinerea
unui factor de umplere de 1:1 (cel
mai des utilizat)
n colo scheme
prezentate. pe 'angA circuitele
integrate indleflte. se mai folosesc
sitranzisto<lre de tp NPN, care pot
fi oricare cln seria SC. modele sunt
d", tip l N4148 , sau simi lare _
S<::hemele au fost experimentate de
nOi. cu circuitul integrat
SAJ270E(ITT), circuit special
proiectat pentru CCilsuri de
Schema din figur a 3
numai razonatorul de
care poate fi recuperat de la
orice ceas de mIInII. Oscilatorul
este re<l lizat cu poarta 1 dintr-un
circuit integral CMOS 4011 Portile
2 3 din drcuit integrat sunt
introduse intro de
bislabil. prin intermediUl se
o divizare de Irecven!<'i
cu 2. Poarta 4 este fOlosit;'j ca
de monostabi l, separator formator de impulsuri.

1"
'w
,
.....
. '\'
".
La acestei porti are
valoarea de 3276812 Hz Impulsurile
sunt (Ip licate apoi la intrare a
circuitului integrat CMOS 4020,
folosi t ca divizor cu 14. La
014 a Acestui circuit integrat se
impulsuri dreptunghiulare cu
de 1 Hz de
umplere 1:1.
Referitor la baz<l de timp
1n f igura 3
posibil itatea obiLnerii impulsurilor
cu de 0.5 Hz $i tactor de
umplere 1:1. n acest Caz.
LOW HIGH ale ciclu sunt
egBle cu o (durat:! In
diferite Pentru obtinerea
acestui semnal dreptun-ghiular cu
de 0.5 Hz, se inlocuiesc
2, 3 4 ale circui _tulul
integrat 40 tI, cu cele bistabile
din slructura circuitului integrat
CMOS 4013. In acest'" Ia
Q13 a cirwitului integrat
402Q. scob!incun semnal de t Hz,
iar la 0 14. un semnat cu
de 0,5 Hz.
_1.I.'N
"J-
'. / 01

.,

,


,
1
.o" ,f X"*
-


"

'""'-
,.,
-' ,



0

.
,

,
'"

"
nI_
t
""
=
,
,
""
" .
."
.
Figura 3
8 TEHNIUM . l\"r, 10

,
CQ-YO============================
K174UN4
ing. Claudiu latanfY08AKA
1) Circuitu l integrat ,
K174UN4(A,B) esle unamplificator
audio cu puterea de de 1 W. I '
Acest integrat nu se de o
populari tate din pa rtea :-'c"-,,.--,,--rr
radioamatori lor pe motiv are >..1""'
tend inta de il int ra In
di n CaUl:ll __ --l-__ ---'_. ,
parametrului pri vind Flgura 2 Fig ura 3
coefi cientul distorsiunil or neliniare.
Din ea u.:a acea sia , mul )i di vt! rselor apa rale "chipil le cu (figura2) se cu protectia
constructori a reutlut integrat circuite integrale, mi nicalculatoare conform figurii 3. Integratul are un
K174UN7. Integra tul respectiv elc. Schema de principi u este radi ator de 10 cm', iar Intregul
poate lucra 101 de liniar ca si montaj se poate ha pe un cablaj
K 174UN7 In schema din dn intrarcdn 7-8.5V.curcnhll poatn cu dimensiuni le de 55x30 mm.
,"

" ,
"
10-{",
,

,

-
m:"5'


'"
f
-
,"o
..,


f i gura 1. nt ra pini i 1 8. se
rezistorul R5, cu acesta
curentul de repaus al
amplificatorului. Experimental s-a
stabili t pri n al imentarea
"fHpl ific<l tOf\.J lui la o tensiune <.l e
6V, curentul trebuie fie ntre 8-
10 mA. Coef icientul armonici lor
amplific.Iltorului nu 0.1 -
0,3% i n intervalul de 100
10.000 Hz
2)Acest circuit poate
asigura o ampl itudi ne de curent
la 0,8 A. ca ro permite
construirea stabil izatoarelor de
de curent cont inuu La
tensiunea de intrare de 7-10 V. el
la o tensiune
de SV. 1;; un curent de 4A. care
este pentru alimentarea
Nr. 10
f i la O.5A. (figura 4 ). Tensiunea de a
curentul folosit de stabilizatorului o putem
stabilizator fiind de la 9V pentru a alimenta de la el un
10 mA, iar aparat de radio sau alte montaje
" -
coef icientul de care tensiune.
1<JOO" :,,.
stabil izare a Pentru acesta, dioda KC133A se
cu KCI 56A, iar tensiuni i de iesire
fii nd de 100
"
-
"' " :re
de
" se
<;u rezistorul
Rl . Condensatorul
CI "neteze ste-
supl i mentar
tensiunii. Condcnsatorul
C2, a di rui capacitate nu
tr ebui e
O,SpF,
autoexd tarea circuitul ui din
cauza
tensiunii la poate
creste . Pe baza acest ui
tensiunea de a stabili,,<ltorului
se la 11-12 V. In cazul
i nlocuirii ci rcuitului irltegrat cu tipul
K174YH5, tensiunea maximi"i de
intrare poate ajunge la 13.SV, iar
curerl tulla 1 A. TranzistoruiTl jX)ate

-
"'
ci rcuit integrat pu tem Figura 4
realiza un stabi lizator de
.. ,
tensiune fol osit in laOorator. In acest
caz I vom suplimenta cu un
tranzistor de putere TI cu
rezisloarele R2 R3 (figura 3), care
un sistem de limitare a
curentului la Curentul
maxim la care trebuie
se ro rezistorul
R3. Intrarea stabilizatorului
fi Inlocui t cu oricare din tipur ile.
KT81SG; KT817A - KT8 17G;
KT603A - KT603E.
Bibliografie
- Catalog circuite integrate,
Moscova, 1990;
- Catalog tra nzi st oare.
Moscova, 1992
9
================"'"VI f)f1:0-T.V.
1.
Pentru 11 obtine rezultate
spectaculoase. constnd din
amplific'; mari redus In
10
AMPLIFICATOR DE T.V.
DE
toale benziJo de lelev'ZlUfl(), dar In
spe ci al 10 Ox, am conceput
reali;rnl practic acest amplificator de
pe care il VOI descne In
rndurile de mal jos
,
luli an PopovicilY07DJ
EI 11 1051 n ideea
oriunde pe teritoriul Romni ei &e pol
recep!iona cte";) caMle TV este
destinat de
pasi une a i n
TEINTUt\1 Nr. 10
-
."
Z
. ."
"
o
a:
c
><::
"O
o
C
::;;
o
-
iiSo
<O
ro ::;)
E
m
ro Z

--'
>-
m o
I
--'
~
"O
ro W
<{
"
f-
U
~
"O
"
o
_.
ro
-~
ro
-
~
::J
-
-
ut
f
'" i [ f 1 < . .
!I
! .
Jl. . tll :' l>' c !r.. ""-!f: f i


$
! .
i- - !c
k I
- !! t H' t!
!



iH!'H _hrmfP I f .
. . 'NI i"h j " ., i il

VIDEO-T.V.=======================
radiOC(llllunicalii la mari,
chi ar n epoca deosebi t de
a televiziunii prin satelll
Mai este destmat zonelor
unde, unor multiludini de
mollve, chial programele
se i n condi tii

Ptmtru experimente s-au
5 antene dilelite ca
de tip YAGI. Acest ampli fi cator
poate l i folosit p.mtr u un singur
receptor TV sau pentru 20 . 30 de
abonaji pc scara unui bloc de
tocuinte.
2. Desc rierea sc hemoi
electrice
clim se poato observa.
amptificatorul este compus din 3
ansamble diferi te ca
astfel:
- ansamblul "A". cale este
compus din l iltrele aflate in
n drena ficd!r(!l tetrode MOS;
ansamblul "S" sau
duple xor ul, este comp!JS dm
m7istoarelede 530\1' 0 din
Iim dublu cositorit cu d,mensiuni lo
de 20145 mm. la 10 mm de
r.apacullnferio< al cutiei in CDre se
amplaseazli montaJul;
ansamblul ' C , compus
pract ic dintr un amplificator de
band;'i largil rcal'zalnexciusivitale
cu tranzistoarele BFR 91 A.
Ansambl ul"A" ara rolul de
a selecta canalui dOI it si de a
amplif ica se mnal ul l a un nivel
superiur valorii de 20 dS Sunt
necesare at.ll l de multe f iltre la
intrare pentru a mpiedica
semnal
pmturOator In afara cetui dorit de
a f i alTplificat In drena fier-arei
tetrode MOS este o
simil<lRl cu cele din grila 1.
Pentru il nu se innuenta Intre
ele. Inductanlele sunt bobinflte In
contr a sens una fata de aIIa
cuplate slab, In maniera care se
vede pc schema
Ansamblul " S" . situal ntr-o
TEH;\II Ui\ 1 10
cavitate de "A" si "C".
COIlsUlnd practic din rczlstoarele de
53 U o de
cu dimensiunile de 20/45 mm, are
rolul de a nsuma se mnale de
diferi le care vi n di n
ansamblul de ampli ficare "A" ,
Semnalele ce vin din drenele celor
cinCI telrode MOS trebUie fie
riguros egale. altfel cste posibi l
SI:! producl'i pcrturb;'lri ale unui canal
asupra altuia. Pentru a evi!a acesle
lucruri, la ivirea per1urbatici
ce se vrea a fi plin
lipirea unui coodensator cu valoare
de 1 pF. nu se cl imin1'l
se scot pe r:lnd rczistoarele de 53
1l, pentru a vedea C8re semnal
produce se iau
urmaloarele
- in drena tetrodei MOS care
produce se o
de
- se li peste Intre
un rel istor Cu valoa/ ea
de t KO;
- se asupra
din sursA.
valoarea.
Ansamblul " C" esle un
amplil'ic."ltor de realIzat
in Cu tranzistoarele de
BFR 91A polarizat
astfel nct zgemotul fic minim.
iar amplIficarea
Pe boroa de lesl le.
ampllfic.1toru1 este realizat n condiIJ
bune. vom avea un semnal mai
mare de <15 dS in toate benzil e.
Adewg faptul cII valoarea
rezi stoarel o< dm su mal or se
cu formula '
R(total) " (n1 )f(n. 1 )x7tl; n -
reprezentand de semnale
,nsumatc
3. Cteva detali i de
constructie
Mal 56
piesele, tranzisloarek'! trebuind
fi I:! <llese din mai multe exemplare
cu mari . I<lr
condensatoarele de cea mai oon.ll
ca:ltate. ceramicc.
l ot mont aj ul se
efeclueaza "in aer", aceasta f,ind
cea mai metoda de lucru. se
conCtipe de asamblare. care,
pentru faptul trebuie fi e
este recom8ndabil ca
capacul inferior dintr-o
slldostratitcx dublu placat.
Toate lipi turlle pieselor se
cfcctueaz;'l prin puncle ferme de
prindere
Detali i de montaj
- pentru canalele 1 ... 5
lt l 7" 18 spinii ; CuEm <1' 0.8
mm: in aer; sp ira ,
diametrul intenol al bobinelor " 3
mm; pn.ze la 1/3 din valoarea
de
CT1 ... CT7 " tnmeri ccramici de 10
40 pF.
pentru canale!e 6 ... 12
l a ... ll4sill5 l 21 =5spire:
CuEm<l> 1.5 mm: in aer; cu pas de
1.5 mm: dJi'lmetnJI interior al boblllci
- 6 mm; prize la spira 1.15.
CT8 CT2t " trimeri ceramlci de
6 25 pE
- pentru canalele 21 ... 60
122 +l35 -linie in aer, CuAg 1.5
mm. lungi me de 25 mm; pril.e la
4mm de
l 36 ... l37 '" 2 spirl'! CuEm; <li 0.5
mm, n acr, dia metrul intenOf al
bobinci = 4 mm; splRl spira
l31 '" 3 spire CuEm; <fl 0,5 mm n
acr: diametrultnterior al bobinel '"
4 mm; pas de 1.5 mm; la 1/2
din valoare.
CT22 CT35" tnmeri ceramlCi de
3 12 pF.
Acest ampUfk:ator
in moment ul de o antanil
colc ct i v;'l cu 20 se
con'port;] foarte bine
Pontru cel care doresc
pe ntru mai
din boma 'our semnal ul
se duce intr un distribuitor rezlstiv,
c::Ire se tot cu formula:
R(total) " n - fiind
de abonah.
15

COlwertoruf prezentat n
schema din fi gura 1 este
bistandan:l, recep1oorelor
TV construite conform normelor BI
G (FJ. II sunet avnd valoarea de
5,5 MHz) sa rm:eplioneze sj sunotul
- -
conform normelor DIK OIRT).
ava.nd F.I. II sunet de 6,5
MHz. Convertorul propus spre
realizare este economic deosebit
-
-
"

""'''''' VI DEQ T. V.
CONVERTOR DE SUNET BISTANDARD
ing. Serban Naicu

ing. Horia Radu
T ndeplineste, deci , un dublu rol.
acela de oscilator (pe de
1 MHz), de mixer Intre
semnalul de la intrare cel produs
de oseilator
FiHrele ccramlOO FI fi F2 sunt
de tipul de tip
SFE5.5MB, respectiv SFE6,5MB
(produse de firma MURATA) sau
edVvalente (L5.5B .l6.58). Bobina
ALIMENTARE (9V)
MASA
Montajul prezentat a fost
testat de autori pe un
mare (de ordinul sutelor) de
reccptoare TV de tip SONY
rezultate extrem de bune.
,-
rI-r ---c:::J- - -.() .... '
""' 1+12'11
O a
acestui oonvertol. avnd rezistorul
Rl " 6 K!l (In loc de 3.31(0)
al imentatla +12V, testatin
nu 8 dat rezultate
Acestlueru a impus
reproiectarea schemei,
se la vananta
S-au utillz.i:lt componente
valorile fiind relauv critice,
faptului acest de montaj, care
simultan
este preten)ios de realizat.
montaj ul din IIgura 1 se
cu +12V. alunci
rcZlstorul R se dimensiona astfel
incat in punctul A avem O
tensiune de
Figura 1
de simplu de construit , realiza. nd
foarte bune. atll! in
cazul semnalelor TV prin
antena. cat prin cablu Acest lucru
este demn de remarcet,
numeroase convertoare dintre cele
realizate de amatori se comport<'l
in cazul
semnalelor de televiziune transmlSl:l
prin cablu, sau de la de
antene colective (In general acolo
unde mai multe semnale)
Montajul este realizat in
principal cu un tranzistor pnp (de
up BF272AE sau BF316AE)
rolul de mixer autooscllanl.
Conectaroa convcrlorului la
receptorul TV este
pentru semnalul de intrare care
trebuie (cu frecventa de
6,5 MHz). ct pentru semnalul
la in COlectoru l
tranzistorului. filtrul FI (cu
de 5.5 MHz). Tranzistorul
16
L este pe o de
plastic. = 6 mm. cu miezul
de precum cele din blocul de
unde scurte al radioreceploare1or
Ea are 70 do spire din
conductor de <1> 0.15 CuEm
imprimat este de
dimensiuni reduse (40x20 mrn) fiind
prezentat n figura 2a.1n flgura 2b
se schema de planta re a
componentelor.
Convertorul are. deci. trei
puncte de conexiune' INTRAREI
Mod ul de realizar e a
adapt:lrii televizorului
Rgura 2b
De ",gul<'l. prin adaptarea
bistandard a receptorului TV.
eleetronlstul amator doar
montarea convertorUlui prezentat
anterior. Dar. do cele mai multe ori,
acest lucru nu rezultatele
scontate. De aceea, in vederea
unei adapltiri corecte complete
se efectua operaliunlle
prezentate In cont,nuare
TElH\' IUM Nr. 10

il) Se ,nlocuieste fittrut cu
de (SAW-
Surface Acustic Wave) cu unul
avnd aceeasI
mod de
adaptare, dar bistandard. Ca
t'xemp le de f il t rO;; cu unda de
biSla ndard amintim
lipuoile uzuale K 1950 (FI" 38 MHz),
K2950 (FI " 38,9 MHz), care au
terminalele dispuse n lini e
respectiv Fl026 {FI" 38 MHz}
Fl057 (Ft '" 38,9 MHz), care au
capsula
de adaptare.
b) Se COflvertorul
prezentat la pinul de Intrare al fi ltrului
eera mic de 5. 5 MHz existent In
telavizor (Ia primul filtru, sunt
Se miezul bobinei
L prin unul di n
procedee '
- se va cu ajutorul
unui
oscilatorului de 1 MHz (realizat cu
tranzistorulT) , cu o preci zie ct mai
Sonda frecventmetrului se
va cupla 1n punctul B ct mii i Slab,
astfel ,nct nu influenteze
frecventa de il oscilatorul ui.
Este necesar sa se util izeze un
frr.cven!metru cu impedanta de
intrare mare (care nu infiuenteze
ci rcuitul de sau, in cazul
nu se dispune de acesta, se va
conecta la intrarea
o spira care semnalul,
realiznd astfel un cuplaj slab
se cu aj utorul
unui osciloscop semnalul audio
demodulat di ntr-un semnal
TV furnizat de un generator, .Mlnd
FI. II sunet de 6,5 MHz, astfel
se compromisul opt im
int re amp li t udinea
distorsiunile minime,
- se "Ia ureche", pe
un semnal de cal itate, de
pe program vorbit{nu
zgomot, avilnd FI II sunet de 6,5
MHz (de exempl u pe unul din
programele emise in
FIF).
Tt:IINlUl\:1 l\-r . 10
e) Exi sta unele receptoare TV
(provenite mai ales din Gt'rmania)
care conti n ntre selector si calea
comuni'i un fil tru suplimentar de
rejectie a semnalel or
core;;punz;)toare imagi ne
a canalului adiacent superior FIF,
care este si tuata la 7 MHz de
imagi ne a
C<lnalului util (av;lnd n banda de F.I ,
frecventa de 31,9 MHz).Acest filtru
suplimetar esle introdus in scopul
reducerii ntre
canale adi .. cente, n special
n cazul unor semnale cu
mari de nivel intre ele. Dar, acest
f il tr u F.1. sunet a
semnalelor din norma DIK
GIRT) cu frecventa de 6,5 MHz, si
1n concluzie trebuie el imin .. t.
se dispune de schema a
televizorului , ident ificarea acestui
filtru esle el fiind marcat
special (FTZ CIRCUIT)
d) Se i nt roduce un filtru
.... - (TRAP) de tip
TPS6,5MB f recventa de
de 6,5 MHz). sau edliva!ent,
montat ca infi gura 3. Practic, acest
fi ltru este critic numai la receptoarele
TV cu teletext, t.. celelalte
efectul fiind minim practic
negl ij abil. Se poate observa si
modul cum este realizati'i ildilrtama
il gr uput ui de fi ltre
mx
"

,-
,""',,'"o

Figura 3
TRAP.
Oin de la
adaptarea bistandard se
numil i de la punctul b).
ceea ce apar itia uner
probleme de sunet pe
imagini cu nivel fTli3rede alb, pe miI"(!
de reglaj , pe imaginile cu scris - Ia
filme etc.)
se o convorsie
a sunetului , pentru
modificarea unui televizor construit
conform nonnelor DIK (televizoarete
color sau televizoarele alb-
negru), cele doui'i f il tre "t reco-
bandi'i - FI si F2 se vorlnlocui ntre
ele, converiorul ca n
cazul precedent. de la
pu nctele a) si c) nu mai su nt
necesare.
introducerea unui ftltruTRAP de 5,5
MHz (sau a unui grup de filtre
ceramice, nu csto
nici unul, dcoilrccp. combinapa intre
fi ltrele clasice Le filtrele ceramice
nu rezul tate
Evident. Ia introducerea unui grup
de f iltre ceramice se va realiza
adaptarea
eliminndu-se rejec!ia cu bobi na),
Nemontarea acestui filtru de rcicctie
de 5,5 MHz are efecte ne9ativo
vizibile peecmn si, este cazul,
fin tele text
cct .... "m


... ," .... ",.,
Ne""""",,

17
Int roducere
Circuitul prezentat in cele ce
poate fi uMilat acolo unde
se alegerea unul anumit
post sau abonal dintro multime
c, '
..


r
"
li
"
,""' .. -
,

(')
..
"
"".
"
J>
"
'"
(0
..

/\-
(;)

'" e,
1
, "
..

"
..
..
" ..
-


"
-
..



.::
"'-


"
,
-
data Poate intra, spre
struct ur>'l unui i nt erlon pentru
selectarea unui anumit post. in
componenta unei centra le
teleloniC8 locate ( de capacitate
..
o
""
n
o"

,
I
...
(0
, ,



'"

I
. j ' ,
H---'--! ..

I - .!'
, ,
."
, ,

-1.
, .
H----'-I-

, .
L----i" I L _ ____ J L
__ -'
FlQUlo 1
18
AUTO,HATIZARI
SELECTOR DE CALE
ing. Gabriel Hertoiu

pentru selectarea unui anumit
abonat sau in structura unU sistem
pentru transmiterea sau
receptionarea de date de la o

,
l
,
."
"
,

o
,,,


..
t (..1I
O>
,
",
L

"


, ,

"
,



1. -
, , . '
.,
, op-
"
,
TElL'I IU!\1 Nr. 10
AUTOl\lATIZARl
Montaj ul de mai jos permite
selectarea unui singur abonat dio
ma ximum 4 sa u 6 (care pot f i
cu numere de la O la 99)
In de dar. prin
completaroa montaj ului
multiplicarea acesluia, se pot
selecta un num':'rori ciltde m ... reue
este aceea
dtl pe o (un selector). rlU
poate fi ales la un moment dat dect
un singur abonat
alimentare. Din acest mot i v s-a
utit izat pentl1.J numarMorul Johnson
MMC40 t 7 din stl1.Jclura sclectorului
de cale un mod particulare de "dare"
a ceasuluI pe intrarea de CKI (d ock
inhi bit), pe car e de obicei se
tactul (clock-ul)
struct ura a
circui tului integrat MMC401 7 n
zona CK CKI
nfigura 2, ctI. daC<'! CKI
este tinul 1n O logic, atunci ci rcuitul
"
Figura 2
pe frorltul al
;>--- tactului pe intrarea CK. rl
schimb, se CK n 1 logic. alunci
se pot transmite impulsu ri pe
intrarea CKI circuitul pe
frontul descresciilor at tactului.
Acest lucru s-a folosit n montajul
de
de bistabi li este la
iesire. atunci prin dioda
semnalul este aplicat la intrarea de
date a pri mul ui bistabi l. Cu o
ntrziere de lui C3
la prOlg ul Otl comutare al
trigger-ului asociat. semnalul CK
aplical bistabi lilor 1 logic
de la intrarea D la Q.
/0 trece n
zero logic s al doi lea
bi stabi l cone!;tat"n scr ie" cu cel
deSCriS . Iesi rea Q merl !tne, pr in
rezistarul asociat, int rartla D ta 1
togic. astfel ce intrarea Z
ar putea reveni n O, bistabil ul nu
schim\xl stama DUf><'lo nt:'rzicrc
de R8 si CS, mai mare
cea ap<lre un impuls la
Descriere
circuitului se
baZfHlZ<'J pe receptio narea
decodificarea a Ireour i de
traosmise la iotrarea sa,
ca re alocat
respectivului post. de
impulsuri dio prima
ordinul zecilor. iarcel din
a doua ordinUl unit<'Jtilor,
acestea formnd adresa
IlOs1ulIJi
Acest princi piu este
cu ce l fo losi t in
teiefon ie pentru apelarea unui
abonat prin in impulsuri.
Schema drcuitului este
nfi gura 1 S-au folosrt componente
CMOS consumului foarte
mic de energie si
ridicate la zgomote perturbatoare
(aceste pot
selectaarele se la
relativ mare de postul principal).
Impulsurile pentru comanda
selcctorul ui sunt ebtmule de la o
care se poate afla la
de poslul principal.
Deoarece acestea pot
printr-un "ranjament adecvat. pe
firul de alimentare. deci se poate
"economisi un fir. sa preferat
transmite rea acestora prrn
scurtcircuitarea ftrul ui de
TEIlNIU.\1 Nr. 10
Impulwril e primite pe intrarea
I sunt trecute prinlr-un filtru treco-
jos realizat cu Rl si CI, pentru a fi
de eventuale semnale 2
pef1urbaloare. apoi apl icale trigger-
ului Schmilt realizat cu port ile 1 3 ", "l%l"<:;'
2 din CI2 SI componenlele R2, R3
si C2. Semnalul obtinut
MMC 4017 pe intrarea 4
CKI. Un semna l inversat ca I==:i:;-------cc-;'--
polarltate, obti nut la " 5 1\"
se circuitului de detectie
format cu R4, Dl. R5 C3 , unde 6
R4 curentul sol irJtat
1 de condensatorul C3. 7 r
Semnalul obtmut trl9ger-ul -I--LC;:;;;;"'---.J--
realizat cu 3 4 din CI2 3
componentele R6. R9 $i C4. un
impuls de practic egil lii cu
durilta trenului de impulsuri de ia
intrarea circuitului, se pri n
intermedi ul 5 din C12,
de lact a bistabili lor MMC4013
circultlll df! Intilrzicre.
inver silrc si deri vare reali zat cu
poarta 6 din CI2 si componerl tel e
R8. C5, C6, R7 ;;1 D2 iot r':'rii de
reset a
anterior
are efect semoalul de
pe CKI duce n 1 logic ie$irea
care corespunde la
num;'Jrul de impulsuri pe CKI (n
pentru n impulsuri). O ... c.'i una dio
cu Z (zeci) ale seri ei
inlrarea RST a
MMC4017. care l dduce pe dC,,"st<l
n starea pentru
receptonarea celui de-al doilea tren
de Impulsuri. Acesta este
decodifi cat de MMC4017 si .
vreurlul din bistabili la
zecea dre bistabi lul
asociat lui conectat la intrarea U
care corespunde la iesirea
acum prin procedeul
descris mai sus. Q al celui
de-al doi le", bi5tabil treN! 1n 1 logic
comanda elementul de
EE. In figura 3 s-au ilustrat
formele de in unele puncte
mai importante ale schemei ,
19
cifrei 3; constantele
de timp nu sunt exacte, evidentiala
elementele de care sunt
determi,... ... te. Elementul de execupe
poate avea o diversa, In
functie de semnalul care parcu!"9C
lin,a LI (sa considerat
L2 este la masa
Daca semnalul este de o
polaritate, de exemplu prin LI se
un telefon. silualie
pentru convorbire, unde
componenta
pe cea atunci EE poate
fi un tranzistor npn (de tip
BC sau 80, in functie de curent) sau

'"
40).

-
4C).
chi ar din circuit ul
MMC40tQ7. a carui ieSire este o
de MOSFET in gol. care
suporta circa 135 mA. Pentn.l
semnal care-si schimbil polaritatea,
EE poate fi un traozlslOl care
un releu, cootactele
acestuiil intre LI
LL 1. Si tuatii le descrise sunt
prezentate in figurile 4a. 4b. 4c .
Resetarea se lectorului
ptezentat mai sus se face. ce mai
simplu. prin Intreruperea. pentru un
CImp scurt, a tensiunii de
alimentare.Gircui tul CI-R1Q
un circuit de reset la
conectarea tenSIunii de alimentare
20
In acest mod se un fir
suplimentar care ar li fost alocat
de reseI.
Indlca!ii constructive
Montajul se execul<'i pe o
placa de sticioslratitex simptu sau
dubIu placat. Componentele vor li
verifleate functional Tninlea plantarii.
Se recomand<'i ca C3 C7 fie
cu tantal, iar dlodele asociate
bistabililor sti fie de calitate ( de
C! xemplu lN4148, selectate pentru
CUlent invers mic). se
modificarea in trmp a adreselor.
MMC 4017 vor
fi duse la zece cose . analog


4bJ .
r
--- <> "
I

I I
Figura 4
Inl r<'irile U si Zale bistabililor.
se pol tace pr,n fire care
se cosiloresc la cosele respective.
nu se modif:c<'i adr esele,
leg<'iturile se fac prin trase pe
cablajul imprimat.
S-a anterior
selectorul ,nformatla
(impulsuri le) de la un post principal
cu tastaturii
1ntre acest post 1l' s",!ecter se fac
pnn palru fire repre.lentAnd :
plusul tens'unii de
alimentare;
- firul pe caro se transmit
impulsuri le:
- rlllJl reprezentnd linia LI (in

caro linia L2 esle legat<'i
la masa montajului):
- masa.
Pentn.J la inversarea
accidental<'i (Ia conectare) a
tensiu'lii de alimentare se poate
prevedea. in serie cu montajul. o
diod<'i redresoare de
exemplu din seria lN400x).
La fiecare din posturi le
conectate la monta) mC!ry dou<'i fire
cum S-8 putut observa In
IIguril o 3/1 . 3b 3c Este de
remarcat faptul in primele doua
cazuri. linia LI estecomun<'i la toate
posturile, iar in al treilea caz masa
un fir comun, aceasta In
vederea oconomislril (l(! fi r In cazul
mont<'irii posrurilor la unul
de
O menliUnfl este de
transformarea acestui montaj intr-
un seloctor pentro 6 posturi.
se alocA, pentru o placa data.
maxim zeci diferite. atunci .
pentru detectarea zecilor se pot
folosi doar doi b,slabili. reital),
fi pentru sase unitati
diferite (6 posturi di ferite). Spre
exempl ificare.
structura la bistabltlf
CI3 C16: CI4 CI5 pot fi modifiC<lti
pentru a selecta patru abonati,
astfel .
- se cele 4 intrflrl
de reset (cele ale lui CI4A CISA
dC! resetul gerlC! ral, iar Cf'le ale lui
Ct4B si CI58 de iesirea 10 la care
SUrlt conectate);
- se reSfll ul bislabilul ui
la zecea I se
unitatea, pe eMa o va reprC!zerlta
(dc excmplu Z2va deveni U5 iar Z3
va develll U6):
- ieSirile Q respective vor fi
conectate printr-un rezistor la
elemonl ul de pe care1 vor
comanda.
8ibliografie
1. Circuite integrate CMOS
Manual de utilizare. Edilura
Tellnic<'i. 1986:
2. M,croeleclron,ca - Data
Book MOS Intograled Circuits
Third edibon, 1991-1992
TEIINIUJ\l Nr. 10

ELECTROAr.li\-fENT ARE =============
MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
ing. Emil Marian
Problema abtlnerii unei tensiuni
inillte cominue, folosind o
0" fedresa"" a un,,; "itemative
joase, cu un "ranjament
adecvat al schemei elect rice a
11'0l1lajului, constituit u preucupare
a de dparalaj
eledronic . MOllldjele
aceslluc!U se numesc mull ipl icatoare
de tensOurl! Ele au reve<lit in actualitate,
ulili.dU\uu- se i n mod cu renl, din
momentu l perf e<:!ionlHij diO<lel or
ren,,,,,,,,,,,,, cu in c.eea ce p .... ""te
... '

c >",'';:O
,-*-L--Lo
" "
, ... el

Figura 1
performante le defin ita,i ; (curent
redresat, tensiune de lucru etc,)
ma, ales reducerii costului lor de
I JbricJ!ic, Domeniul de JI
di odelor 'edresoare cu sil i ciu In
schemele elect ron ice de lip
.. de tensiune se extinde
de la cele mai mici tensiuni (35 + 200
V). recesar aparatelor
clec. roacust i cc portnbile
(mdiorcc(!p:oilre, tel evizoare etc.) sau
npJ rJ telor de control
(voltmetru numeric, osciloscop etc.).
p:ln:ltJ al imentare;> elajelor de putere
ale radioemitaloara:Or (400 t 000 W).
cu tensiuni la 3000 + 4000 V.
Multiplicaloarel e de tensiune
celule de redresare-filtrare
eu un mod de dispunere diodelor
astfel ales
ate
de intrare lie redreS>lte.
iar iro aoost consumatorul RS
la bornete sale o de
tensiuFl i reJresate.
rr.Jnloje de wro( dubluarele de
tensiulle. Exist" prctic vri,te
fundamentale de dubloare de tensiune.
anume dublorul LA TOUR. prezentat
n figura 1 dublorul SCHENK[L.
p<ezentat In figura 2. Prin montarea In
dooii sau multe circu'le
de se obtin
TEHNWi\1 Nr. 10
de schema
a dut>tonJhri el<> t"n'lim" de tip LATOUR,
se la I:>omele de inl ra.e
montajului, cu majusculele A
si B. se aplica toosiunea de'
inlr",,, Uin Ca
semiperioad a tensiuni i de intrare are
<.:a minuslll
borrw B
urma", a .. pl. dioda
01 se iar diood 02 ,.lmim ..
Cu.,dellsato,ul C1 Se i ncarca
prin diooa 01 la valoarea rJ ..
" d" rnt rM" Uin In
{minJJsulla
homo A plusul la borna B) sc
deschide diodn 02 5C
diodJ 0 1. Condwsatorul C2 se
imediat prin intermediul diodei 02, lot
la valoarea de vri a t ensiunjj Vin
In ambele
c: If.
1. J1

Figufa 2
wnde" >;>lt""re C1 '" C2 , .... .,t
la ""Ioar<"-" de terosiun, intrare
Vin. faptului cele
condensatoarc SJlIlt conoctate din puflC!
devodcro cIt:dric n serie, intre punctele
M si N se obbno dublul valorii tensiunii
. .
de ":lrf de intrare: 2Vin. Astfcl, pri n
de ITece un curent
ronhntJu, iar la bornele se
rublarea tensiunii de alimentare
Practic mllitiplicarea de
tensioJ1e 00 ",,!ace ro factcrul2. ci este
\IOrba de o valoar .. mai
00 Ieflsiune in direct pe cele
diode 01 02. n rrornentulln
Gare fi""",e dinIT .. ele se in star ..
de (deschi"e)
sc"derii d .. t .. n"iu"e de
a stKSei de alimenta,e
(de ooIe llIai ori un lrdns.lormal",
o puter .. finil" i
Datorit" acestor
C1 C2 se
In mod practic lao lt!o1siun .. CII o "dloar ..
mai daciit dOOlul valori i varf
tensiunii alternativ .. de n
ratio"",,,enlul efectuat anterior sa
ignorat si curenlul prin r""islenta d"
"arGln'" Rs. Ea sol icitA un ctJrenl Gare
aM Intr..:> ",Ialie de
cu energia iomagazinabl in
condensatoarele C1 C2. I n mod
prodi<;, prin <X>I1eGtarua ullOf rezistente
de RS de valori din ce in Ce ma
""CI t ensiunea de a
mulliplicatorului de tensiune scade din
ce In c .. mai mult Concomitent
caracterul pu IsatOfJlJ alt"","oo. de ie'!'re
se din ce In ce mai pronumat
(uro RIPPLE de valori din ce n ce ma
mari) deoa rece
nmagazi netli de cel e
cor.dcll sJtoare CI C2 scade. deci
filtrajului lellSium
continue de a multiplicatorului
/\ccste neajunsuri 5C !>Ot compensa
'nt,o plin
valorii ce lor
condensatoare C1 C2 Se
n cazul n care CIIrentu
prin sarcin" Rs impl idi
\"'or cundensatuar .. cu
valori foarte mari. p.stP.
de preferat fofosircJ unei scheme de
"1.) 3t. -',1
"'" - ""
,
"
I
Q

<'f "'



;;0; 00
"

"
Figura 3
redresare (eu median
i n
Scllefll" el driti! a dublorului de
!en,"une ce tip Sdwnkel, in
f igur a 2, contin" de
componente ca si cel al
duhloru l ui t"nsi une LATOVR
ilCRstui ill sdJ"'r.ei
i l conslituie de
com"" dint re
tra"srormatorului de si minusul
Ilornei de n
ved icitii,;; f d ubIorului
de tAnsi"ne Scirerokel s;:; presupunem
prima snmi per inadii tensiunii
21
altAmatiVl! de intrare plusul conectat C>\ pentru reIodoua
la bomBA minusul oonedal boma dilerile de moolaj, se pootetolosi accl!'I'
B. In ac&IslA situatie. dioda 01 se n\lmti, de compO<l(lnte electrice. In
in stare de blocare, iar dioda D2, se ca7u1 dublonjui de tensiune SchenkeJ.
condensatorul e2 tlebule $<l aiM in..ti
el el j.,ms,uneli de lucru oei pUbn cu
'; !'1 1 + + dUbiu l val o'" de viul a tensIunI; de
"" 00 D.\ ,ntran)" 1 41Uin Se
A ! ca, In cadrul schemele)( electnce. s-a
I _. notai cu UIfl valoarea \lrocaoe a tensrunli
I <. I a"ern<Jlive (le intrare. COmpar:nd m:Jc
"" ele cele vananle do:t dubloare de
tensiune, se remardi cA dublorul
ou Schcnkcl
unui condensator e2 (;U Iflnsiunea de
,.,
Figura 4
n stare de coodlJC!ie. Cood$llSil:oa.rele
CI e2, In serie eu dioda 02.
se fiecare l a jumAtate di n
valo;)rea de a t.,llsi",,;; de intrare
Uin. La urmtilo''' 9a s" miperioadli J
tensiunii altemative de intrare (mlnu$ul
la !.>orna A pkls'" Ia bofRa B) <lioda
02 este n SI .. re de blocare. Iar dioda
01 n sta re de In
CQndOnS(ltOf ul e2
ncArcat la di n
valoa'ea de vAii a tensiunii de Inuare
Uin. iar diQda 01 produce o:IeSC<1fcar""
condensatOl'ului el .... a lui
CtJ o tensiunu de poIaritate
de cea cu de
Uin. La colei de treia
semiperioade a tensiunii allernalive
(plusul la !.>orna A ""nusulla borfl3
lucru ma, mare
MutJplicatoaraie de tensiune se
oblln prin completares schemelor
eJeclrico ale celor douA dublome de
tensluno ini;ial cu una So:lU
mai mulle cel ui .. suplimentare OC.
amplaiHIte in modalibt" ca
n .... hema .. Iec.rici'l a cubtoruiul de la
car" .... plecat In IIgura 3 este
pre"""t;;oll\ schema cIcetric:. a Inploruh,lI
de t"nsiune Schenkel Se
OI MI
,
-,
-
el
I' N"
,
r.

Figura 5
Bl. dioda 02 tr_ din nou n starea de de
cor;dUctle
Conoomitflnt. Ia bornele diodei
01. care Se n stare du blocare,
de i"!fara Uin plus
valoarea de a tensiuni i Uin a
conaersatOfUlul CI I" consaciN ....
C2 se pnn dIOda
02 cu O !em;iUl'lfl a valoare
de la Uinl2 la valoarea 2Uin
Celelalte 8"miperioade C1I re urmeaz'"
nu f ac alt ceva declil s:' Incarce cu
energie el<K;lricA coodCflSo:ltorul e2 pe
calea arterior.
ast'e' censumul de energie eJec!Tidi
dotorat rezi Slentei de RS
amptJ5Jta 111 P<lralel coodensolorul
C2. Se men!looe<ldi In accstroz
dublarea de tensium. este doar
dIn cau"" cAlllwilor de
tensiune inc..,tJbile datorale diodelor,
, , ,
i' in
,
schema
ELECTROALLA1Ef\TAIU:
se oIJservii eA rroJ ltiptialrea detenslune
II vsd .... ea alimentllni unui consumator
RS est .. eu atAI mei efICienta CtJ cat
val oril e pr oprii
condensato,...alol' C sunt mai fT'al.laf
cUlantul de sarcinA mai mic. Un alt
aranjament posibil pentru a
unei IAnsiuni alternative
folosind grl.lpul OC este prezentat In
I l gura 1. Se preZInt'" douA scheme
dc<:trice pentru tnp1araa C".ouplaree
tensiunii alternatIve Uin La toato
de tansiune P' ''lfltltate
acum se mulllioneazA d. Ia
l>ornele de se multiplul
va:oru de vM a tenSIUnii altcma:iV(l din
cara se scad de
tenSIune in direct pe diodele O
n stare de col'auelie. de
rezistentei interne a
transformaton,l ul valoarea ce
(IA pA)pOI1ionalitotc C3fe line coot
de eu,,,,,tul prin rczistent3 de sare",A
Rs SA nu UItAm c:. multiplicarea
tel\$lunli es:e l CflWbi!;)' doar penlru
curflnti mia. du ordinUl zecilor. maxtm
de ml\, In cadrul Ul lor curen\i
du vJlori mal m,.." valorile
eon<!ensatoarelor t,ebuie fie asCfel
di mensional" illc:'t capacitatea
echIValenta da a rooItipflCaloruiul
fio cilt mii' mRre. Chiar si In acest
C1IZ tie oblin destul de mJn ale
lenaiu"i i conl inue de iesire RIPPLE,
In ligura 8 sunt p,uzenGte o serie do
dlalJ,ame pentru dImenSIonare"
a dublonJlui de \ens!Une de lip
LATOUR se ob$ervA cii, cu cAI
rezistenta ce RS pr<l7ir1tJi ""Iori
n1ai mici , Cu valumea t .. nsiUflI i
continue obtlnutc la bornel e ei. ded la
' u

-* ,r'
,
n ..
' o
"
,1'
l:. '
Figura 6
'"
.'
",
'(
"
II' .
Er,ECTROALlMENTARE
,
'"

I


' o
re,
-
Figura 7
translorm,Horu ltJi de rejea de
rezislen!J a diodelor in
momentul de condtJc! ie J
acestora:
R = R2+( N2)' R1/(Nl) '+Rd,
tJnde:
R 1, R2 - rezislenla
primare s, secundare ale
t, a nsf Orma tOfulu i;
N1 , N2 . de al

'.0.'

,-,
-
,_o


,.

, , ,
..
,.

' HlI'"
'"'"''
'",,'"

M'"
-,"
a.o,..<
,.


- Rd - a
diodclor poImiwte in sens direct.
-
,,=
"

La mull iplieatoarele do lensiune
c,;rc astfel lensiuni
conti nue la valoli mari, de oole mai mut.e
ori in ser ie cu dlOdel e se mai
cteo de
a cu,enlului d .. !>ital i n
de a direi valoore
S8 adaug" la ctJa am6fior In
urma p .. ntru
,
, ,
"
' "
,.
'-'


II
Figura 9
d im .. " sio "",ea .. Iem .. ntelor
mult iplicatorultri, valorile care nu se
g"s"sc CU diag,dmelor
..
-
-
'"
3 11
c
-

'.'.
/-
V
,.
, .,
1;

-
--
,
,"
.J';;::;(
I
,

,

-.
f"tgllra 8 -',
TEHNruM J{)
., ,
,
se prin interpolJre,
Totdeauna Se aleg condensaloare
av;lnd valorii .. mai mari
deci!! cele n urma calcul elor
Se a:rage pentru fi"care
tip de eler.tridi plOp, ie unui
multipl icator de tensi"ne, valorile
tensiun il or de l ucru dle
cordensatoa relu r ale
(tensiur\Ia 'iUr fi corelal" cu
tensiunea de a acestuia
Pent,u nu lucrJ
diode divers" valori pentru
t ensiuni, deci dim"nsiuni diferite, se
alege t""silJrlea 00 klml avAnd
valoarea cel cu
de iesire a rooHip1ic-.atnnll uL In
figura 9 sun! pm7"ntale O serie de
&Cheme practice de muttiplicatwrl
tensiune utilbate ro cele mai
lreJ:;veoffi 00 lum.J f"llJblorul de tensitJn"
LATOUR, ,.ar" O tensiune
00 225 V, SIl poilte folosi penbu

23
================= EI ,ECTROALJi\1ENTARE
Avantajul deosebI t al
montajului prezentatin care
un circuit de ta
supratensiunc, este acela se
(si respectiv pe
(de pe) o de tensiuno
stabillzali'!. a In vreun
fcl acesteia.
Mont aj ul este reali zat In
pri"lcipal Cli drruitul iotegat MC34 23,
senzor de suprateosiune, produs de
Motorola,
montajului este
canct tensiunea pe pirlul
2 al circuitului Intograt de
divizorul R4, R5, R6) atinge
2,5 V, integratulul (pinuI 8)
trece de la tenSIunea de zero volli
in starea de 'SUS", Acest lucru se
deoarece circuilul l ntegrat
MC3423 contine o rcferinli'! de 2,5
V si coniparatoare, Tonsiunea
de la pinul 8 al circuitului integrat
comarda, prin InterrnedU rezislmiui
R3, grHn (poarta) Ilristorului T, care
se va deschide (amorsa) ,
scurtcircuitnd montajului,
liristorul se va alege de tipuIT22N 1,
alimentartta unul consumatOf ce nu
neceslUi un cumnl ma mare de cirea
500 mA, lip de muKlpI>cator de
tenSluna, oare furnizeaZa o tensiune
de t400v, poata ro folosit la
alirrenlar&a unul de circOI
200 w, Cu un curent maximdecirea
150 mA Se preze nTa
rezistentolor de proledMI de 5(lru 5W
a .condensatoaretor de tO nF,
in paralel CII fiacare
redreso/llre, conf'9uralic a fost
prevAzutA pentru un,formizarea
reparlil"'i lenslunii pe hlCllre dlOdi'l (Ia
desell;(Ie(e la blocare) Tot 1n
scop, atunci cnd tensiunaa
O valoilre mare
da 3000 V). ln scrie cu
grupul OC se mal amplaseazli si dlte
rezIstentA de 470 Kll
I lmoddel

PROTECTIE LA SUPRATENSIUNE

T22N2, T22N3 pentru a suporla
minim 20 A ti 100 V,
Alimen tarea i ntegratului
MC3423 se tace pe pinul 1 cu o
tensiune de 12 V,
de grupul Rl , DZ1 ,
Grupul R2, Si proleC!ia
tranzistorului stabltizator elltem,ln
cnzul unor supracuren!i
ElIruISlQ de tensiuoo este dat"!
de :
U " 2,5(1 +RAlRB)
In aplicalii se ca
"

"



"
..


.'
:: flL
ing. Naicu
RB(:R6) flfl mal mic de la Kn
(tipi(: 2, 7 KQ), iar RA sa fie formali'!
din rel istorul R4= 24 KWO,25 W
polentiometrul (cu la ture) R5 = 5
Kll
In caz nu se
aeeSllJi circuil de
la suprotensiune se grupul
R2-Si , inlocuindu-$C cu un
BibUografi e
The ARRL HANDBOOK for
radio amale,,", 1995 The american
Radia Relay League


OI ,",,;tN


.>Otoo:A
,
.{
"
"
. ,

..

- .
-
toarale electroliti ce indepl ine$c
concomitent t ' rolul de proleclle a
multiplocatorului pentru momentul cIn:!
nu servind la
IoI',Astf .. se ev>1lo pericolul
uneI electrocut:!.ri acci dentale I n
momentul n care. mulliphcalorul da
tensiune fiind se fac
dill<ne in rnontarJI eIedronie.
c.. ragul geo oeraUi de U::ru se remardi
necesitatea amplasA,;i de Qf1.Ipuri Re
in paralel cu diod.!le redresoara, in
momentul dind aces18/11 se
p8ntfll a la h . nsillflCa
de lucru Proc" d!!()j osle valabi
pentru conoensatoarela elec!rohllce
nsenilia 11"1 vederea ar"fllas.Arii 1ntr-un
montaj care lucreaza mari,
Din cele expus" plinA acum se
cerYllO n p<IVJfll<'
ut ilizA"i p1'3C1k:e a monlajclor da trp
multiplicator de tensi une,
aceste montaje se folosesc
I ,
continue de valori c" consmul e un
rrUliplu al tensiunii altemabvc eKtSteole
,ntr-un montaj electroflOc,
. curentul livrat de multpHc:Jtorul
oa lensiJne nu suteb
de miliampert
" montajele d .. acest tip
dWcultatea practice a unu,
transJormator de tensiune,
- IBJltlplocarea de tenSIUne aste
cu alM mai eflC;.,nlfi cu cM curentul de
solicitat cte oortSum;Jto< esle mai
Combinat C1J un corwertor curent
continuu curAnt alternativ,
mulllplic:Jlorui de tens<une devine un
montaj clectromc extrem de atunci
se puna p1'oo18m/ll unei
tensiuni continue nalte ex>stil la
utilizatorului doar o de
tensiune COObnua joasA (balerii sau
, fapt c"re cetermin;'l;


TEHNIUM NR.10











CUPRINS
AUDIO
Amplifi cator audio CI) tuburi - ing. Aureli an MateesGU
Indicator de putere pentru inci nte acust ice - Aumlian
INFORMATiCA
Notiuni generale despre PC-uri (2) - fiz. Gheorghe
LABORATOR
Regul ator de - ing. Giurgea
de ti mp 1 Hz - Aurelian
ing.
CQ-VO
K174UN4 - ing. Claudiu tatan
VIDEO-T.V.
Amplificator de T. V. de - tuFan Popovici
Convertor de sunet bistandard - ing. Naicu
ing. Horia Radu

Selector de cale - ing Gabriel
ELECTROALIMENTARE
Mulli plicaloare de hmsiune - ing. Emil Mari an
la supr<.l l ensiune - ing_ Naicu
Pag 1
Pag. 2
Pil Q. 3
Pag. 4
Pag 7
Pag . 9
Pag 10
Pag.16
Pag.18
Pag.21
Pag.24
Abonament cle la revista TEHNIUM se potCOfitrada la toate ofi ciile postale din prin fil ia!elo.l
RODIPET SA. revista la po;:i!ia 5050 din Catalogul Presei Inteme.
Per iodici tate . apari tie
abonament de
Materi<llc'c n vederc<l se trimit rccomand<lt pc adrcsa: Bucurest i , OP 42. CP 88 Le
cu ':eosehit mteres Eventual. mentionati si un de leleloo la care fi
Micalele nepubl,cate nu se restituie.
Lei 2600
Din cuprinsul
de amplificare cu control digital tolal
O a CITDA 1170
produse de mixerele n in receptoarele de unde scurte
Indicator de nivel
Taruri de ferite inlocuirea lor
de pentru apartamente
Videocasetofonul S-VHS
Tester pentru tranzistoare
Folosirea de calculator cu led-uri
incepnd din viitor oferim serialul:
DEPANAREA TELEVIZOARELOR N CULORI
ISSN 1223-7000
de S C_ TRANSVAAL ELECTRONICS SRL
Tiparul executat la TACHE EXPRES tel/fax 311 .30.12, 312.38.72