Sunteți pe pagina 1din 28

Scrisorile primite de ta c,t,IOri ne Serllllil "aza apme,erc ..

pe care o
ri!VISlel TEHNlUM, flc" tru care ie n cont inuare reaeJ'!! dvs.
stlma!i cl!Jton, r",f .. ntowe la articolele publicate. in SCOpJI de a permanent
reVlstel Sene!,-ne care/ulin"'; mult ce ilnume c\.. predi1e<::\ie do la alticolele
pe care 'ilie ofem Prom tem poem cont ac edvs astfel nct revista TEHNIUM
fie pe placul dvs
In generlll nOI ne propunem sa promovam Ir paginile reVls:el articole care f,e cal mal
aproape de sp"ritul revistei TEHNIUM - acela de iI'l o il electromce pentru
amatori nu numai, noi ')
Vom edita supLmente temati ce refer IOor!;) 10 problem", <.le maxim interes, dar nume-e
specmle de c .. ,f <lm !l'ai
TEerlt\ . poate .",<.1" . ."",.': """a <k >t fost ilnume o il
tinerilor elfK".lml' CII' :ara cu C COnd,he: aceail CiJ, dvs .. shma\i CILtoo
colabOfatori. h: tlli'llu1 de 110' .. O"S. '"edoack ul nostru. reacI,a
aceea care ne as.g.lr" stilbilit:Jtea 1'''' de oSci,al" nedonte
spri jin\! n'ls i ll ceea ce t,illl itsrea unor articole, scheme comentate
pentru publicare, dar a UJlor de noi AdJlonale , il unor
simpozooane sau sesiurli de d,n domenoul electronicii. F'ind .nlormaii din timp vom
populanza I1oi. Ia nostru, aceste man.lestOn in pagin 1" revistei
sponsori carti <.Iortlsc &fi SpO}1'18 o se'le de tOctj,',I<l;i din domeniul e!ectronic..
VOf o pnn mterneCiul
de asemnnco firmele de din nomenlul electroniC" care dorasc
cunoscut e produsee servici 10 otcrltc In r3J1<Jul cltiwrilor r"vlstol TEHNIUM
AllItun de tuli iul> (ori ai electrof'iCII, sunt ei in pog. llie
reVistei TEeHNIUM '" lo:lmic:e <lle acestora au ... nd fa dispozitie pagmllO revi.t .. i
noastre, real lor f:II-d nu de putine ori rccompcnsa:e cu premii Il acordate de TEIINIUM
Problemele tehnoce cu caraclergeneraJ pe care le ridica n scrison!c INs un
n paglllile
n vederea unei cat ma, stranse cu dvs , cea mai c<lle o consti tuie
abonamentul la caro so poote face la oroce oficiu sou Rudlpet din pentru
numarul 5050 d n C"t"logul n cur<in'd pUlem onoro comenzii", dvs. prin
abonamente di'ect 0-' COCil ce V<l seuna drumul dintre nOI Ci titori i
C<J I<fortull:" fie tipreCiOto de doS S3 plltem olon o meruu
moderna cu Uil dar In ega:a ac:;",s b;1 m.mi il celorce
iubesc electronieo AdlcfJ IT3 concis, o n ceea ce 5-0f putea n ... ,n. sporitui TEHNIUM
Redactor ing, NAICU
I
Redactor
Abon3mentele la re',iSl a -EI":JIUII/ se pot loce la o':eiiie e pentru numOrul
5050 din Cata'ogul
PeriQdicitate apori \IO lun3r3
Pret abQflilmem 1200 ce
ISSN 1223-7000
AUDIO
AMPLIFICATOR PENTRU CAP MAGNETIC
ing. Aurelian Mateescu
La proiectarea realizarea
amplificatoarelorcu zgomot propriu
mic pentru capete magnetice sau
doze electromagnetice,
se n Prima
prefera utilizarea tranzistoarelor
bipolare. cea de-a doua
, ,
I
., L--

CI-
acestea pot lucra cu surse de
semnal avnd
intre 50 " '00 mH
Montajul propus ( figura 1)
a fost experimentat pe mag ne-
toronul Soiuz. echipat cu capul
magnetic de reda re 6824.710.
care are de 350 mH
"
"r-ff) (1-'
''"1 :v
'--+
,-Il
,.
:::9"
--,-,
. ,
. I :;:
.><
" li
,.
'.
_ ' o
.... ,.- .
, ..
j"V'/'

II ;,
, u r / '
I "'", .1:: 1
., "' ,'. . I
I I 1.
. O"
(''' . ' ' "
spre util izarea t ranzistoarelor cu
elect de cmp Tranzistoarele
MOSFET nu sunt recomandate n
etajul de intrare audio pentru nivelul
crescut de zgomot t ranz itoriu
propriu pe care I
sursa de semnal are
de 400 ... 1000
mH 200 " 500 mH (cap
magneti c) se va pretera utilIzarea
tranzistoarelor FET in etajul de
inlr;;re, Pentru valori ale
(50" 1 00
mH) se vor prefera tranzistoarele
bipclare
Trebuie amifllim prin
legarea n paralel a N tranzistoare
FET zgomotul propri u al acestora
se reduce de ,.IN ori caz n care
TEIi NllI l\ 1 r;
" '.- . "
" .
, ..
"
)

1." .
"
"",0-6.'
-

_ _
,"' -O,"."
n ce de 300 O
(cap l ip GX), Rezultatul cel mai bun
a fost prin
FET-uri lor, Se va prefera utilizarea
unei perect1i de FEl-uri in
cum este KnCl04r sau
B, care paramelli aproape
identici ai c.elo r d traflZis toare
zgomot minim(O,5"1 )1 V),
cu se pot
perechi de tranzistoare de tip
BF245, BF256, BFW10, 11. Kn 103.
Kn 303etc.
Caracteristici tehnice :
- tensiunea la
" O,5V;
- raportu1 semnal-zgomot( n
dB). pentru cu cap
magnetic 6624.710 de 50
(19,05 emis) " -68 " -69 sau 90
(9,53 cmls) '" -63+.64;
- de
2KO;

j

i l
I
coeficientul de distorsiuni
armonice pent ru tensiunea
in domeniul40
4000 Hz
este de m8J( im 0,1%,

Primul etaj este realizat cu
FETul T! , care are ca un
stabilizatorde curent realizat cu T ,
caracterizat prlntro
mare.
Cel deat doilea etaj este
analog primului.
Pentru caracterisbci
de sunt relele
de '
: 1 "R'I x66= 90 ms pentru
viteze de 9,53 emis
12" R 11 )( C6: 3000 ps
pentru viteza de 9,S3cmls.
In cazul la o vihlza
de 19,05 emis in paralel cu R
l1
apare circuitul R,S C
7
astfel
de va li :

11 ,,-- - - " 50
Rli +Rll

In cadrul de
la superior al
benzii intervine circuit ul RLC
format de capul magnetic,
rezistorul R
J
condensatorul C
l
,
Tranzistorul T. '1
tol1"lll'Onentele al IMlJnte
comutatorul electronic pentru
de

Se pe o de
cablaj Imprimat de 60 x 40 mm
conform fi guri i 2. Cablajul este
pentru l.JfI ampHicator monofonic,
deci se vor efectua montaje
identice pentru vananta stereo.
EDITORIALE
AUDIO
Sevor
calitate verble in prealabil.
T, T 2 vorfi alese pentru zgomot
propriu mic din seria 400, sau chiar
BCl 09 sau BC 173. Tranzisloru T.
va fidetip ac I?lC sau ec 253C
TI T l VOfavea fi apropiat nlai
mare de 200.
Sursa de alimentare va livra
otensiune in intervalul 12
la v, foarte bine

in cazul n care apar
aulooscilalil se poate reduce
valoarea rezistentelor R. ii Rs
la 20 .. 100 KfI
Pnn modificarea Valollliui R
J
se poate modifica ampl ificarea
nalte. Prin utilizarea
capului magnetic citat a
condensstorului C
l
" 100 pF,
banda de la capul
superior 22KHz.
REGULATOARE DE TENSIUNE
iN INTEGRATE
Ne face
primului dintr-o serie de carte
"ELECTRONICA PENTRU
domnului ing. Radu
pentru care il ii donm
succes n continuare.
Prima lucrare, sugestiv
" REGULATOARE DE TENSIUNE iN
INTEGRATE' ,autor ing
Naicu va fi de un real folos att
amatan cat celor
in paginile de cteva
referitoare la sursele n
un mare de scheme practice
de surse n realizate cu regulatoare
2
integrale, care au deja pe

Editura are in alle numeroase
titluri de carte de electromcii.
de asemenea, excelentul
sistem prin care cititorii se pot abona
- cu ta
titlurile de carte care li
Aspectul grafiC modic {2400
lei} sunt alte argumente ale preconizatului
succes al acestei nOI seni de carte
Este cu nevOie de cane de
de aceea cu
lucrarea tuturor cilttonlor revistei noast re.
Nr. 6
AUDIO
ETAJ FINAL AUDIO CU TDA 2030
Ing, Naicu
Amplificatorut audio prezentat
In figura 1 este reatizat in plincipal C<l
clrcuitut Int egrat TOA 2030, Il
de tip PENTAWATT est e
prezentatA In Ilgura 2, Cu
lIan,zisloarc complementa re de pulere,
Semniricalia plnllor circuitului este
uHllAloarea: l_illll;lre ne.nversoare,
2-ln!rare Inver.;oare' 3-masll;
.-
prin circuitul Integrat La
curentului de CI se va
cAderea de tensiun .. pe r .. zistenlele
montate in paralel R IR R
8
IR
g
Aceste ten,;unl , de fapl,
U (ter'lSiuneli de pentru
care vor intra
in Oeci la o leflSune
de vArl de4WKl (deci 2W) Intreaga

Ho

" .

<le " I .. ,..",tare Vs.
Puterea de ic$ire maximA. III O
tensiune de ahmentare de 44V, este
<te sau 22\IV/8U. Curernut de
mpilus ab5ortlot demomaj este de circa
38 mA, Plaja tenslUnilordc aliment are
IOSIa foalle Iaryli, pldnd varia intre 12V
superioal>! fi
periC<ll ul distrugerii
cifcurtul ui integrat). La o tensiune de
Illimenta/1l schlrtil VH ewlenl,
pulerca de
Semnalut de intrare se apticA la
Intrarea nei llversoare (pinull) a CI.
PAnA 13 o "'''''' n itli valoare a curentului
de (circa IA) tot curentul
Nr, fi
,
,
' ... ,
o
o dest6soar integratul TOA
2030, paste aceste valori in
tunellune cele dou;\ tranzistoare, cu
ajlltorul c'lIror. estt positlilA
de curent.
Tran7.ist oerel" sunt de tipul
a0711 . BDU3C, 80911 pentru
60112. 6074.C, 60912 pentru pIIj).
Se recomandA montaru circurtului
integrat II celordouA tranzistoare pe
un radiat ar de r.lcire, ilolatt de acesta
cu o t otie de micA
Pelllru orotCC!ia montajului este
WI inseoerea (pe linia de aWmentare)
a UIlor Slguran1e de 3. ISA
Cablajul este de d,menslUni
f1'duse (l'gura 3) Iar In 4 eSle
dAtA schema de plantare II
componentelor.
Alertti" la carc trebuie
montal (pirlul 3 al i ntegral
cublj),z
a iblioGrafi e
t . Elektornr. 718_1992
2 Ampll i itatoar " audio
!.istcme muzieM- L E. smen
C. Mron, Ecitln Dacia Cltt-Napoca.
""
3
A
m
==========================""",CQ\'O
SCHEME UTILE PENTRU RADIOAMA,TORI
1. PRESEl ECTQR
Pentru radloamatorii ale
radioreceptoare nu sunt
echipata cu circuite de intrare
corupundtoare,
preselectorul a
este in fi gura
1. Montnd acest preseleclor la
intrarea receptorului. se
considerabil.
Bobinele Q mare in j ur
de 350, tranzistorul T \ fiind de tip
KP905, facea dinamica benzi i
fie t;ie Circa 10Sda, iar banda de
trecere. spre exemplu in 8Om, de
prospectului, 5->8 'IIV. chiar
mai muH!
Bobina LI se pe inel
de material 3084 tipul
K32xl6x6. Bo/:lrlaJUI se pe
300" din circurnferin\8 cu
CuEm 4> 0,64 cu priza la spirela
6+6+3+6 inoepnd cu priza pentru
1,8MHz. Poate fi folo$11 inel de
de cu
la parametrii pentru
benzile respeeIJve.
Bobina Ll 6 spire
CuEm cu <11 2mm, lungimea
'" r 1" 1'01 .". 1"
L. ""- . -
"
[
t '
1 OKHz, iarin benzi mai
PreSe lectorul de este
recomandat pentru radioamatorii
care
cel pentru banda care
cA este cea mai
zgomotoasA. Referitorla aparatura
trebuie spunem cu
regret nu in toate
parametrii din prospect corespund
cu realitatea riie do
laborator au i n loc de o
sensibi litate de O,251'V, conform
4
. CQ'
,
bobinaJului 20mm, iar diametrul
carcasei va fi din calil de 20mm
Se pot folosi cu mull succes
din statiile militara
A 7a Condensatorul vanabil
de acord poate avea o
Autol\ll a folosit unul cu
de la aparatele de
radio cu tranzistoare.
Condensatorul de 2 pF va
avea tensiunea de lucru de
tensiunea aplicatii tancul ui linal al
Cnd radIo receptorul
ing. Claudiu latan
VO'AKA
este separat (nu transceiver) ,cazul
radioamatomor SWl, atunci se va
constfl.li un filtru P, una din
schemele deja publicate in
literatura pentru radioamatori.
Condensaloarele in mOOlaj
Vfx li'de Rezistosrele
vor li de tIP ML T 0.25.
In loc de tranzIstorul KP905
se poale folosi cu rezultate
tranzIstorul KP902, orice literA.
mon\alul este executal
corect toale piesele au fost
reglBjul n a
din L" L
1
condE!nsatorut vanabil
rezonanta pe fiecare bandA
2. FILTRU DE J. F. LA
RADIORECEPTOARE
CUI nu are montat in
radioreceptor un astfel de filtru
ceva . ii
filtrul a
este in figura
2 Filtrele active (acelea care
componente active -
tuburi, tranzistoare sau Circuite
integrate) se folosesc pe
in aparatura amalo,;lor de US
UUS pentru rezolvarea unUl
de probleme legate de separarea
unor semnale de altele, sau de
atenuarea unor zgomote. in acest
articol nu va fi vorba de filtre care
opereze asupra unor"zgomote
albe" de zgomote
care afectaaza ampllfi
catoarelor.
Filtrul prezentat poate :
ingusteze banda de
trecere a frecven\elor audiO la
receptarea semnalelor telegrafIce
in de zgomot ;
- sA atenueze la recept,a
telefonica (SSB) unei
statii AM, $;JU a unei SSBcare
foarte aproape de
de lucN
Se ,tie banda de
TEH:'IIlUM Nr , 6
T
,
,
!
,
I
.

-- -
de un semnal
CW este de 100Hz (sau ar
trebui sili f ie). Dar nu ar fi
ca la receptie folosim fil tre cu
de 100 Hz,
de 500Hz permite greutate
realizam scopul propus nu
semnatele sunt afectate
-" "" -'" .:z
de instabilltatea de a
osci latoarelor, VFO- urilor, atat la
recepl ie cat Ia emiSie etc) n
acest fel se mai efectul de
'zgomut colorat" al semnalelor
Fillre:e cu de tOOHz sunt
uti le n cazuri foarte rare, la
receptia zgomotelof puternice
prodLse de statii care pe
frecvente prea apropiate. Ia 100 +
300 Hz, de stal, a

Cel mai bine
filtre conectate unul
ahui avna trecl'cfllc diferite
de Astffll se pot realiza
flItre cu foarte din
imbinarea caracteri sticilor celor
TEHNIUM Nr. 6
etaje succesive,
Din schema de principiu se
primele etaje(Cl
1
CI
1
} doar prifl valoarea unui
singur rezistor (R ," 147 K Q . R 10 "
232KQ) . De aici ideea ca un
rezi stor var iabil poate real iza o
de trece re de
Din calcul s-a ales o
de trecere de 400 .. 1000 Hz pentru
ceea ce conduce la
500 800 Hz, Filtrul
cu de 500 Hz trebuie nu
o neuniformitate mai mare de
IdB (realizat cu CI,) , trebuie
coeficientul de amplificare de
-"
. ... ': (
."
n" y ,,"
dar avnd amplificarea
Se mal poate
ceva combinnd semna lul de
i fl trare cu cel de din fi ltre' se
poate ob!lne efectul de a rej ecta
unele semnale care ne
n banda de trecere.
n !Otal se pot patru
feluri de combinatii, toal e acestea
n fi gura 2 Regimul de
lucru se din comutatorul S I
(pe el este pe "filtru
rejector") . n pozi,ia a
comutator ului semnalul nu trece
pri n f iltre trei
sunt :
ultima "filtru cu


,,-
n:"
-'---,- '
... ' U'"
j
1,5 la de 800 Hz, iar CI,
de 2. 1 ori . Ambele fi ltre
au Q=3, benzi le de
trecere sunt de 170 270 Hz
Curb<l 1 din f i gura 3
Pentru
vrf ul curbei 4
trece pri n 630Hz n acest caz
banda do trecere este de 130 Hz
un nivel de -3dB In
sunt prezentat e
ca racteri st ici le
amplrtudi ne ale celor modUri
de lucru (curbei '" 2 3)
Coeficientul global de amplificare
este sub 3 este controlat de
diviZORii de tensiune format de Ru
R' 4
5
<; """,;!;; ' ===================================='" CQ. YO
RECEPTOR DE INTERPOLARE N BANDA 2. 3 MHz
Pentru OIltOIll c;e
interes pentru receptorul
..j
"1 """":
--"r
B ,
.-
I
J
1.
al principiu de a
10st in revista RADIO nr.4/
1995 voi detalia in acest articol o
vari antA de real izare
Pentru ultima
numai Cit
Llm;tele frecven\elor sunt data de
valorile rezistoarelor Rl R. , iar
banda de trecere OSlO de 270 Hz
Amplificarea asta 2 este
de divizorul de tensiune format de




In "filtru reJOC1or", CI)
este sumatorul semnalului de
inlrare a celUI de defazat
C\ , 180" (nu se CI, in
2::CSt caZ) Se face o compensare
a semnalelor din R 1 pentru
&
I
a receptorului de
interpolare care C>.lm se va
,J
, r--
vedea, poate constitui de fapt un
receptor de slf\e pentru
diverse aplicatii Montajele au fost
de eutor cu bune
rezulta le_
a le aduce la aceea,i valoare
Pentru o fid profun-
zimea este de 45-5OdB, iar
pe toatilo banda de tre<:ere este de
40dB. se produce pe o
bandilo de ci rca 27011.::
aprollimativ cu 3dB
J!ustratlv in figura 4 56
cuib;) de pentru
00 630Hz:, dar ea se poate produce
in toatilo banda de lucru a lui CII
valorile condens.atOfilor
C
2
-C
S
sunt a)(actc iar valorile
ing, Gheorghe Revenea
Astlel, ponmd de la schema
bloc redatA in fi gura t se poate
concepe schema de pnncipiu din
figura 2
se veda, piesa de
greutate o constituie circuitul
integrat TCA 440 6'Ch valent cu
A244 R F T ). eXistent
pe care
. amplificator
do intrare. mi xer, oscllator local
ampli fi cator de

Deoar ece acest circuit
integrat are multiple de
utilizare, nainta de a ana liza
rezistoare!or R l' Rl' R$' Re. 1]
vodi alese cu o precizie de 5'l1.
da dale in reglaJul
filtrul"" n alegerea pozitiei
cursorului R
7
in care rejeclia este

in loc de InJegratuluA7 40 &e
pot folOSI integratele K t 40YDBA
sau seriile K140YD7, K554YDt,
In i'lstantii se pot foloSI
K553YD1 K533YD2 dar la
acestea este necesar a setace la
eKterior coreq,a de f racven\ ii ,
ceea ce ar complica situa! a.

, ,
,
, _.
,
<
."
,
,
,
.
,
.,.
,
.
/
. .
. .
,
.
.
,
., .,
6
' '
,
,
, ,
,

,
'\
,

.
IV.
0.<1 ().6 0.& 1
""."

"
,
,
.
,
.
.
.
.
.
-

,"
.,.
,
00

"'
"'
OA 0.6 0.8 1
.......
,
TEHNI1lM Nr. 6
,-
,

..chema receptorului de II1tefPOlare
o succinl:i
a acestui Ol'QJit integrat, a
bloc este in
f i gura 3 , dnd utilizatorului
posibilitatea de a
sau de a
realiza alte ullle. Astfel,
c etajul de mtrare
(terminalele 1,2) trebuie atacat
simetric, la
Oscilatorul local "in 3
puncte', are conexiunea de
la tllnrWlalul6. Jnd>iderea la
pnntr-o de 3-10 KO, a
terminaluluI 4 dacuplarea
la CI terminalului
.. ,.

,
TEIiNIUM Nr. 6
6 "deschide" mixerul ,
ca receptor
cu amplifICare
2
independente, identice ca
16 15).
Una din aceste poate f,
de exemplu. penlru CAA,
sen-nalll de pM
termnalul3 asupra amplificatorului
de intrarB. n caz de neutilizare
trebuie
direct la +U,. Intre terminalele 15
sau 16 mixer) (intrare
AFI) se poate intercala orice
cuadripol de filtrare acordat pe FI ,
de exemplu un simplu ci rcuit

,

"" "
.-
l
)
L
' .' " ."
".
' . .. "
!
-' -........ .. ,.
un fitn.J cu arcuite decalat
acordate. un filtru ceramlC. sau o
c:cmblnalle a acestOfa, n
de De re\inut
i nsa trebuie
polanzarea la + a termonaleJor 6.
15 16. AmpliflCalorul de FI are
4 etaje La Ia terminalUl 7.
se conectarea unui
filtru acordat pe FI, iar la terminalul
9 se poate aplica un semnal de
CAA provenit de la detector, sau
d"lIar un semnal de control mallUal
prQvenit de la un divi zor
La terrmnal ul 10
circuitul integrat o tensiune
de c,c care este de
amplit udmea semnal ului de la
detector. putand li deci
7
pentru implementarea unui indica-
tor de acord, fi e cu un simplu irlstru-
merlt irldicator, fie cu un bargraf cu
circuitele adiacente necesare,
n
deoarece receptorul de interpolare
preia un spectru presel ectat,
intrarea nu este necesar fie
De aceea am l olosit un
I
, .
6
I
simpl u transformator de
simetrizare, care poate fi realizat
pe un tor de sau pe un alt
suport magnetic, Ci rcu i tul
oscilatorului local este acordat cu
diode varicap Ev ident, este
folosi rea lI nlli simplu
condensa1or variabil !:>istemul de
CAA ce asupra
ci rcuil uilli de intrare nu a fost
necesar Pentru o
selecti vitate am 'olosrt un filtru
ceramic. semnalul
deAF trebUie ampl ificat, putandu-
se folosi orice circurt integrat de AF
cum ar ii TAA 300, TBA 790, TCt,
150, A21 1 Am preferat circuitul
TBA 915 deoarece are posibilitatea
de a rea liza Url di spozi t iv
s
SQUELCH, zgomotul de
la rl lipsa semnal ului de
intrare
Pemru a realiza un receptor
pentru banda 2 MHZ + 3 MHz va
t rebui ca oscil atorul local
in banda
1,=2,455+ 3,455 MHz sa u
f." 1 ,545+2,545 MHz in n
,
care este de
455 KHz.
Am preferat vananta cu <
f deoarece dioda vancap

are capacitatea suficient de mare
n figu r a 4 sunt redate
el ementele construct i ve a le
bobine lor utilizate n montajul
experimentat. nu se dJspune
de suportul magnelic recomandat,
se poate folosi orice alt material
(preferabil care nu
pierderi mari la de
lucru, iar de spire va trebui
fie astfe l nct Lai> =
raporturile de spire n,l
n/ ' 2,5; n, /n
3
=5; L4"L;" 1,2mH,
Cu schema din fi gura 2
datele de mai sus, s-au
pentru
un semnal de Int rare (punctul A)
modulat n amplitudine, cu U "1,5
m=30%, U
d
=25mV {Ia
detectorului} U,IU,g=15d8, iar ta
pe un difllzor Cu 2=8 Q ,
ceea ce corespunde
unei puteri de crrca O,25W
depind,
de acordarea
a circuitelor oscilante, Selectivi-
tatea este n principal
de filtrul ceramic.
O a
receptorului, cu rabatul corespun-
la e5te
in figu ra 5 , unde am
modul de realizare a reglajului
manual de amplifK:ilre, cu ajutol'tr l
P n acest caz
sunt sensibil mai
proaste anume ' pentru
m"30% se U
n cazul n care se
folosirea unui circuit acordat la
. "
intrarea de semnal

condensatoare variabil e ,nl oc de
diode varicap, schema va avea
structura in figura 6 De
faptul terminaiul6 trebuie
fie polarizat n c.c. Ia U,. n caz
contrar osdlatOf1,J1 nu
Montajul din f igur a 2 ,
al,mentat la o tensiune de 12V, are
un consum total de circa 60mA
pentn.r o pulere de O,2SWla
TEH:\ ' I LI M NI'. 6
LABORATOH
GENERATOR SINUSOIDAL
DE FOARTE
Aurelian

Introducere
i n matenalul de este
prezentat un g.:meratC( de semnal
sonusoldal de foarle
cu ctiva
mlilharui
OO\lnerea semnalelor
$Inusoldale de foartll
Ioas;;, sub 10 Hz, este mal
ales frecvenla treb ... ie fie
i n1f-un domemu de
la o decada, dQmenlu in care
semnalul trebuie
umpl itudlnea, forma stabilitatea
In general pentru producerea
semnalelor SIflu50ldale se lQIosasc
generatoare cu punte WleR sau
eu retele defazoare de tiP trece-JOs
sau troce-sus La aceste
generatoare asie greu de ob!,nut
stabilizarea amplitudinii la
foarte J08sa, iar pentru
modlficafaa frecventel eSle
reglarea a cel
elemente din
O alta de
8 semnalelor smusOidale
de foarte n
a geflera alte forme de care
pot fi transformate n semnal
sinusoidal pnn intermediul unuI
100matOf adecvat n acest fel se
o stablijtate a
samnaluilii sinusoidallo lrecven\e
foarte cu
parametrilor semnaXului \a
modrf,carea in limi te
largi. Un alt aV<lnt<lJ al acestei
mefode, carE!. nu trebUie
! constituie faptul
modificarea S9 face prin
Intermediul unui smgur
poten\Ometf\.l simplu
In cele ce vom
prezenta un generator sIflusoidat ,
de
50Hz -, cara poate fi uhl in difeote
De semnatele
soour.oid;ilecu de 0.1 Hz
10 se folosesc pentru
modul<lrea in
ampIiUdioo sau a unor bJOCUf
TEHNlUM Nr. 6
funqionale din smtetlzatoare sau
don alte dispOZitive utilizate in
.domenoul mu.I;cli electronice. De
asemen ea, semnalele de
se folosesc
n linii de ntrziere, generatoare de
efecte sonore. procesoare de
semnale audo(nangere, phasere.
Slflteti.o:atoarc de efecte Leslie!
Doppler). vobulaloare de semnal
arusbc etc Semnalele sIflusolda!e
de foarte pot fi uti:e
pentru e'actuarea unor
specifice aparaturii electroni ce
medicale
Descrierea generatorului
Gener8torul prezentat mal
10 S 5e pe metoda
periodice a
unui condensator. prin Iflte,medlul
unei surse de curent comandate.
La bomele condensatoru\uleste
disponibil un semnal tnunghlular
care pO<lte fi n semnal

Schema don se
constllule intr-o
a circuite
integra!1:! cu bine defil1lte
PE565 - PLL R083080- OTA.
CirCUitul on tegrat J)E565 - PLL
(Phase locked loop = cu
caline de este speCializat
pentru in dilerote SIsteme
de in transmisia de
date Acest circuit n
structura sa, pe un
comparator/detector de un
oscilator controlat n tenSIUne. care
produce semnale cu fo rm':;
dreptunghiularA
cum am ant erior,
semnalul t riunghiular poate fi
transformat in semnal srnusoidal
printro oarecare, cele mai
utilizate fiind formatoarele cu
elemente neliniare sau
integratoarele. n generatorul
de noi, am folOsit o
mai care
la ci rcuitul mtegrat
ROB3080 OTA (Operahonal
Transconduclance Ampll her -
Amplificator de
ci
Ideea loklsirii acestui circuit integrat
pentru de conversie a
semnalulUI tnungh.ular n semnal
sll1USOldal1me din fflVIsta
ELEKTOR. d<lrmodul de ,.tihlare
schema n figura
rezultatul
experimentelor flQastre
AmphfltatoJUI opera\!Onal de
ROB3080 pre.a
semnalul tnunghiular d.sponibilla
terminalul 9 el circurtului Integrat
pentru 8-1 transforma in
semnal si nusol dal. Deoarece
unpedanla pe termnalul 9 al
circuitufUJ are valoare mare.
este necesar ca de
inlrare a convertof\.llui he mare,
in acest fel se conSefVarea
rampelor de
ale condensaterului de
ce selmpuoe
pentru oblmerea ul"lui semnal
srnusoidal cu ct mal
n simetria perfect a a
semnalului triunghiular supu s
conversl8.
nu are un reglaj
special de slmetnzare. deoarece
specifice nu reclama
aceasta. Conform loii de catalog.
asimetria semnalului triunghiular
in limitele -tO%, de la un
la altul . Pentru a
o simetrie a semnalului
triunghiular la orice exemplar de
integrat PE565J am imaginat
un artificiu deosebit de care
n balansarea celC(
intran ale comparatorului lIe
faahlate permite, pe
unui semnal slnusoldal
co(8et a altorforme de ca
de exemplu rampe cu pante
reglabile. sernnal cu
factor de umplere impl:c.t
rarrp! si1uSOldale sau
plin
9
I

'1 -;;f
dezediilibrarea a
detectorului de
GeneraiorU a
este in figura 1,
trei forme de derivatele
aeestOfa
- la amptificatorului
de
pe terminalul 10al circuitului
integrat ROB3080, apare semnal
sinusoidat cu amplitudinea de 1
-'-1,25 Vvv:
Ia bornele condensatoruiui
de temporizare, respectiv pe
termi '8l ul 9 al integrat
este prezent semnal
triunghiula..-cu amJ:*'udinea de cea
Indicate domeniile de trecven\ ce
pot f i acop-eflte, prin modificarea
a V: alorii
2,4Vvv; de reglare i a
pe terminalul4alcircurtului generalorului sinusoidal de
integrat pE565 est e disponibil loarta este
samnal dreptunghiular eli recomandat un osciloscop cu
amplnudlnea de cea. 5.4 Vvv ; valoarea bazeide tmpde ' 2sed
Deoarece semnalele div
Slnusoklale tril6'lQh ulare apar pe Pentru facilitatea
termina le cu mare, de regla) inbmpul
pen!r..l o oonSCfVare a formei acestora, valoarea
cond t ruIu C 220 F
_ -'" ensaO_l
j
n
o
-1'"'

T <>0 -'
-
, o '
unor separatoare de t ipul
repetoarelor pe emitor.
Generatorul se
00 la o sursa dublA de tensiune, cu
valoarea de t 6+.t 9 V, la un QJI"lmt
de 20 + 25 mA,
am recomandat acest
genefator pentru foarte
loase el poate fi
folosit pentru ntreg domeni .... audiO,
la
de 20KHz.
In t abe lul sunt
tu
;,. r{
.---r - ('.' )
L

,: ... I
1 rr: ..
Jtl
'
. ..
\
u
inail"ltea tensKriorde
alimentare se
CU"SOaI'ele elementelor reglablle P "
SR J' SRl ia mijlocul cursei .
Mal trebuie ne convingem
de efiCadlalea regajului de simeme
a semnalului triunghiutar. Pentru
acaasta se osciloscopul
pe terminalul 9 al circuitului integrat
PE565 de intrare a
osciloscopului fiind de ce! pulin 1
Mn , nu forma
LAHOI{ATOR
semnalulUI) selectorul
de intrare al osdlosco:lului va fi
obligatonu comutat n De
(curent cont inuu). Pf'ln rotirea
cursorului semireglabil SR I se va
viZualiza pe ecranul osciloscoptJlUI
un semnal triunghiular asimetric la
capet ele cur sei Si metric la
curseI. Se
cursorul semi reglab lului SR , n
pozilia in care se obline slmetna
acest regIaJ
se poale tace pe semnal
dreptunghiular. n acest caz
osclloscopul se pe
t;,rminalul 4 al CIrCUitului Integrat
PE565 iar regtajUI corect
corespunde unui factor de umplere
de 50%, osciloscopul
la convertorulU, triunghiularl
sinusoldal pe terminalul 10
al ciro.JlIuI.., I'1legrat R08308O. Plin
Intennediu! semiregla\);lului SR , se
Simetria celor
semiperioade ale semna lului
sinusoidal , iar prin SR
3
se
gradul distOfSlunilor de limitare se
polen1lOffie\rulul P I
de la un la allul se
va loarea rezistental
[nseriale cu acest
cu asterisc) , la
unuI domenP.J de
n cat mai larg n care
se fonna amplitudinea
semnalulUI sinusoidlll,
in final se introduca n arcull
UII condensatar C, adecvat
domeniului de care
[ntro
(de exemplu 47jlFpentru cele mal
mult e aplicatii din domeniul
efectelor sonore al muzlci t
electronice) Se semnalul
sinusQ4dal in tot domeniUl acoperi!
de poten"ometrul P \. sa
unele se
coordonat asupra
la
unui semnal cu o ct mai

inlnche1ere men\iOnlmc pc
avantajele prezentate
antenor, generatorul nu
fol osirea unor elemente de
stabilizare a amplitudinii
lermistoare de
valoare tranzistoare JFEl)
TEHNUJj\1 Nr. 6
LABORATOR
FILTRE CERAMICE UTILIZATE N TELEVIZIUNE
ing. Naicu
ing. Horia Radu
In receptoarele de
fabricate n ultimi i ani
se o inlocuire aproape
a fil tre lor clasice de tip
LC (realiza te cu bobine
condensatoare) cu filtre ceramlCe
(Ceramic Filler) sau, la
mai nalte, cu filtre cu de
(Surface Acustic Wave
Filter)
Aceste noi tipuri de filtre
o serie de avantaj e clare,
cum ar fi , faplul nu
reglaje de cost mal
reproductlbil,tate mai
Filtrele ceramice se
-,
- -

J
0 00
I I
O" ,- 0-'
o
-
- ,
.. "
o

'fr
- ,-. ,>'
(,
i (
I 1 1


o


Tip fiUru Produ Banda Banda Aten
ccramic min la
ma" la ma" de de int rare
3dB 20 dB
(XHz) (KHz) (dB) [ni
SFE4,5 MB Murata 160
""
,
1000
SFE5,5 MB Murata t75 550
,
600
SFE6,O MB Murata 180 600
,
470
SFE6,5 MB Murata taO
'"
,
470
SFES,5 MC Murata 1 5<l ")0 8 600
SFES,7 MC Murata *,0
"Xl
8 600
SFE6,O MC Murata 150
'"
8 600
SPS,S NOR iSO 500 8 600
SPF5,74 NOR 500 8 600
SPF6,5 NOR ilO 600 8 470
CF5,5 C
"LR t75 550 8 600
CF6,S-C "LR
lBO 650 8 470
FCM6,5 PLR lBO
''''
8 470
FCM55 PLR i 75 550 8 600
SFT04 ,5MA Murata -'-40 J70 10 1000
SFT5,5MA Murala j- 50 350 9 600
SFT5,7MA Murata 50 350 9 600
SFT6,OMA Murata :: 50 400 9 470
SFT6,5MA Murata ; 50 400 9 470
Tabelul 1
TEHNIIJM Nr. 6
In mod curent ca filtre
FI sunet (4,5 MHz,
5,5 MHz, 6 MHz, 6,5 MHz,). fi ltre
ceramice de defazare FI sunet
(demodulatorul prin
filtre (trapuri ,
rejeqii) FI sunet in calea video etc.
Se mal f iltre
eera mi ce fi ca rejecli i ale
de n
calea de filtre "trece-
pentru 5emnalul de
etc,
Toate aceste tipuri de fill re
ceram,ce sunt destinate
unei anumite din receptorul

. ., ,.,, _ ..
. " . _ R'
IV, pentr;, care au fost concepute,
Utilizarea lor In alte locuri dect
destina\la lor de
fabricant in O8talo8got) ni f!lce pm
sacrificarea multor parametri de
Astfel, se
uneori (din sau din
comod,tate) lillre caramice de tip
pentru FI sunet
codul SFE in
demodulatorul FI sunet unde
sunt Indicate fillrele cu codul
CDA. lnlrucat pe cele
categorti de filtre este
II
inscr
(S,S sau 6,5 MHz) se
n mod eronat ca acestea sunt

A. Filtre

,

/K
! : \
. . - .. --{----- .,.--- -
, ,
,
,
- .. , _.
Pnncipalele tipllri de filtre
utilizate in FI
sunet sunt prezent ate in
tabel ul 1
C<lpsula acestor fi ltre
est e n f i gura la,
fiind de de cutoare
por1ocalie Filtrele de tip SFT
sunt de select lvitate -
fi g ur a 1b - avnd 4 pini ,
utlllzllndu-se n
spcclale (sunet stereo)
Circuitul de (de
Tip fi lt ru ceramf Producl-
'oc
-

CDA4,5MC20 Murata
,
CDA4,SME20 Murata
CDSl4,SMC298 Murata
CDSL4,5ME20B Murata
CDA5,5MC10 Murata
COA6,OMC'O Murata
CDA6,5MC10 Murata
OCM5,5 PeR
OCM6,5
j PLR
12
test) al firirelor este prezentat in
figura 2, tar carilctemtica de
n figura 3
De ca
impedanlele de alac de
ale filtrelor trebuie
fie egale, nu are
modul de conectare al
filtrel o fiind simet rice
Pinul central (Ia filtrele cu trei
plni) sau pinii centrali (Ia filtrele
special e cu patru pini) se
. ,
--

l' ..
L
F,"'jrc 4
I, AUORATQn
la
In mulle pract tCe
se cazuri i n care
fi1trului ceramlC la
mirare la nu sunt
corect , impedan(ele de
atac de nefiind cele
optime Om feriCire, adaptarea
nu esle faptului
in r eceploarel e de
le eVlziune redarea sunetuluI nu
I
1
,

l
Tensiunea, I
Fact or de Ci rcuit integrat
1
de audio i la 3dB dist orsiune recomandat

ImVJ
[KHz]
1""
140
'55
' ,5
,
j.lPC1382C
"0 '70
2,5 LA75SO
190
" O
,
M51365SP
350
,'"
' ,5 LA7550
,
aco . 50 2 A224D,MDA4281V
800
"'"
2 A224D,MDA4281V
800
"'"
2 A224D,MOA4281V
'00
:!:SO
.
A224D,MDA4281V
600 ! 60
.
A224D,MDA4281V
Tabelul 2
TEHNHil\l Nr. 6
' 1
,1

BORATOR
TI p filtru de detectie Tipul circuitului Integrat l a care se util izeazA
se face cu mare fidelitate (cu
unele Iar o
neumformitate mai mara
cea este admisa,
cont semnalul modulat in
este l imitat in
amplificatorul de FI,
mi ci de ampli tudine fiind
eliminate. Cupl area filtrelor
ceramloo se poete face in mai
Tabelul 3
multe modUri. cuplare pr in
condensatoare - figura 4 - ca
1n schema de a CI
TDA8305A, cuplare a
tiRra in paralel - figura 5
- ca la receptoarele TV de tip
Cromatic cuplare
prin filtru a
filtre cuplate n paralel - figura
6 - ca in schema receptorului
TIp fil tru ProducAtor Atenuare Banda
eera mic
TPS4,5MA Murata
TPS5,5MA Murata
TPS6,5MA Murata
TPS5SMB Murata
TPS6,OMB Murata
TPS65MB Murata
ECM5,5
"R
ECM6,5 PLR
, ", ."
de atenuare mln la Iii
frecventa -25dB
nominalA
[MHz] . (dB] (l<Hz]
4,5 20 30
5,5 20 30
6,5 20 30
5,5 35 40
6,0 35 40
6.5 35 40
5.5 30 ..
6,5 30 ..
Tabelul 4
KOTRO,N alte
televizoare produse n ASia).
B, Filtre pent r u
demodul atorul de FI-sunet

v .
PrinCIpalele tipuri de filtre
... utilizate la demodutatorul prin
al etaj ul ui de FI
sunet (fil tre de defazare) sunt
prezentate n tabelu12 Capsula
'.-
. "
TF:HNIUM Nr. 6
acestor fi ltre este n figura
" Tabelul 3 este un tabel
general filtre
ceramice de defazare (pentru

dtseriminatorul de FI sunet)
pentru fiecare circuit tn!egrat
n II este
mentionat codu l Circui t uluI
integrat cu care filtrul se
n
general nu se poate 'adelp!a un
astfel de filtru ceramie pentN un
aII circut integrat declt cel penlru
care a 10Sl conceput, dar
se face aC@$ 1
rezultatele sunt de
calitate (distorsiuni mari),
B, Filtre bandli"
(TRAP)
Acest tip de filtre ceramtce,
avnd capsutele prezentate n
figura 1 d (filtTe cu tel'll1lnale)

..
.. ""
-
,
"
figura 1 e (filtre cu trei termina:e),
numite uneori trap
denumirea n limba sau
"dep' se folosesc in general pen\nJ
utilizarea semnalelor de FI-sunet
din calea VIdeo, demodularea
SVCC. n vederea
vizibile pe ecranul


".---"-:;:-,
televizorului.
Prinapalele tipuri de astfel de
fitt re taracteristici le lor sunt
prezentate n tabetul4.
Filtre -doubIe trap., mai Jlll\lI1
au codul TPW.
Schema de test a acestor
f iltre este 1n figura 7 , iar
caracte ristica de n
figura 8.
Ca semn distinctiv
aceste filtre au
culoare bleu, dar sun! uneori de
culoare portocalie.
Impedan\a de
destul de
caracteristica de cu
de a fi mai mare de 1 kO.
Caracteristica de este
putemic de valoarea
reztstof\llui de atac de valoarea
IOductantei de la Intrare
la
n unele scheme sunl
utilizate valon ale componentelor
dilerite de tele prezentate in
vederea
din
sau pentf\l accent uare;:!
unei anumite zone din
Astfel, prin
valorii rezistorul ui de atac a
II bobinai conectate
in paralel, se de
d6, la anumIte ca A
LABORATOR
Este bine se vedere
faptul la conectarea n paralel a
d ou :! f la

CROMA PAL
CROMA
SECAM(4,43MH;z)aphoa:en.me
de cea 3d6 de sit ... cu un
singur filtru, f igura 11 , ceea ce
poate
decodorului acolo unde semnalul
este la De acest Ucru
nu se din prolectale
"
existind o oarecare de
semnal ,
in figura 9, ..
in cazul receptoarelor TV
pe mal mu III norme,
se (sau chiar trei)
ftltre ceramice In paralel, ca n -M
figura 10, in
ca racteristica de se
f ii nd val abile
h
considerentele mai sus

pentru cu un singur filtru.


U.sA celor tare
de TV de

, ...... .
..
n
vederea bistandard a
sunetului monteze
, pe 6,5MHz. n
caz conlrar vor avea surprize
In special la
receptoarele TV cu
teletext. unde este absolut

"

u
, ..
" '.

!:'
h

I
r: J
I
TEHNIUM _Nr,6

\ TlZt\IU
CEAS ELECTRONIC
ing. Stan Gh. Sorin
Ceasul electronic prezentat
in conllnuare a lost proiectat in
vederea n cadrul unor
sectoare industriale (de exempl u
de tratament termic) .
unor
net supefloare in
comparel ie cu alte
slmilere. ce pot fi
privite din urmatoarele puncte de
vedere
cu cat
ca un cronometru dig ilai ;
- lelecomanda pe
numai trei conductoare. practic la
orice
- de regl are
a cifre il
. de aducere la zero a
secundeklr in timpui
de ST ARTISTOP a CJooornetrului.
toate de la numai bu:oane de
pos'bilitatea folosirii
att ca ceas electronic relativ
I
!--

I
.. T.: . "r- I
-,
I
!
. -.
. -, ,,,,,2
TEI-I NI UM Nr. 6
t..':.J'l

mare de componente electronice.
se n
care mai
sus mentiooate. pentru scopuri de
divertisment (fiind preferate
procesoarelor speaalizate 351
1206 n CMOS) De
asemenea schemele electronice
pot fi uti le celor ce vor sa se
familiarizeze eu tehnica TTl.
1. Schema bloc
Instalaliei
SChema bloc este
prezentatil in figura 1 Serrna'ul
de tad esle furnizat de UO oscilator
controlat cu de
fiind de 10kHz. Acest semnal
este diVizat prin taclul de 1
Hz ob\inut se Introduce in blocul de
Acest bloc 3
de secunde,
in un divizor prin 10xS.
de mi nute, tol un
dlVlZQr prin 1 Ox6 de
'"
Ca ate
de ore se
posibililatea
orei da la O la 23 afrei
O de la zeci de ore {numai a a/relor
...
, .
15

,-
c
1

o, -'=:_ _._ ,._
..
l
_.
, ,-
- -J
,.'

,-,o

,
AUI'OMATIZAIH
1
- _ ..
----;- -,'

p

-,,-1'
J
j

-
L'
pe trei eonducto8re
II cu s" ele,).
Funcl,onarea log ,cii de
este de
o succesiune de ale
butoanelor K" K, astfel

f
,c U
,
'L'
I '
a) f\A'lC\lOneaz in
regim de ceas elecllon,c La
lui Kl sunt aduse la Z9(O
secunde le . orele mmut ele
nefiind La lui
K, se pe
rmnnd Of8 minutele
secundate la care S-II produs
K, leo

la O, secundele nefiind
La olfeia il lui K, se trece
la reglarea c, frei de zeci ore,
aceasta avans:lfld cu o unilate la
fiecare a rut K, (cand sunt
aduse la zero fi secundeleJ
Contlnundeu a patra, a cincea
il a lUI K, SI! va
trece la reglarea in ordine a afrelor
de ore, zec' minute
respectiv, minute, cifre care
cu O unitate numai ia
lui Kl' La a
apbare a Ivi K, ceaSul reia
de la ora
..
o
J

1 2).
Intre9ul bloc de
este comandat controlat de o
operatorul avnd
16
o.

I - -
..
I
. ..
[
..
II
"
la dispozl! ie o unitate de
cu
butoane de revenire, K, K
2
se
b) in
regim de cronometru eleclronic
(pentru de tralament termic,
etc,) Dm regimul de
TEHNIIJ:\" l'lr, 6


AL'TOMATIZARI

,
;:
,
. ...
, ..

,
,
ftSZ

,
,
' ..
j

"'ji::' .
.",".' "
'
' . , i"
)!
' -
.i" t'l
.
'f.
,
!
,
li '"'9
..1,
. t.: __
I
--,.. -
i
-- ...
ni
\.
re;'
.', :2 r. y
'o' '1
".
'; !.
d ,.. ..1'
"

.'

.. ,
,r(:l;,

o."."
\
,
(

,
,
'11
'1
,
-
I 'lJ"
,
1 l'
,I!


, ' -

.
LI " :.P"
. ,f
I j,;.,iE

"l'
I 'lJ,
' 1 {
L.
,
,tl" .' J'(

: ..

:;
.)
,"" '
'7,
,1< , ':r'
" . ,1
o
'C
o
,:-r l'
.'
:!.
,j'
---.f I .!f I';r"
..
J P " W ';oi
,
-0
;cd
J -', ti",,,,".':
1 1
1" 1'
,
, I
;
-
TEHNIIJM. Nr. 6
7
J
,
r
O
.
1-
,


,
,
,
,
"
17
ceas electronic se Kl "
0(1 apoI se apas K.
(opera\ ii care aduc la zero toale
cifrele) . Prin
a II"; K
1
de 50ri , cronometrulincepe
controlul de START
de la zero secunde trecnd acum
lui Latenninarea care
se se K, o

Ca obsarva\ie la cele de mai
sus se frecventa
de a nchiderii
comutator (K, sau K
2
) este
de o de timp, in scopul
prevenirii contactelor il
aleatoare succesive.
De asemenea, din cele
descrise la punctul (a) se
reg larea secunde lor
semnalul de de la
posturile de radio se face foarte
simplu, prin lui K
2
ori da
cte ori este nevoie. Pentru
=
oscilatorul reali zat de autor s-a
o de 1,000012 s
a semnalului de CLOCK (pinull1
aICI
15
), care conduce la
o eroare de de 1s pe
2. Generatorul de t aci
G eneratorul de tact (figura
2) se compune din oscilator
divizorul prin 10000. Osci latorut
este controlat de un de la
KHz (s-a utilizat un cristal TESLA.
18
pel"llru care s-a o
de de 9999,9
Hz). nt ruct inductan\a acestui
cristal are valoare foarte mare,
pentru respectarea criteriului de
al lui Barkhausen a fost
introducerea
condensatorului de 0,68 nlre
P 35 P 37 a
condensatoareklr de valoare mare
n paralel cu cristalul. Valoarea
condensatoarelor C
3
, C. s-a
deteflTl inatexperimental pentru a
se ajunge la de
anterior,
care se percepe
audit i v, De asemenea , este
necesar ca, din momentul
tensiunii, oscHatorul
stabilizeze la valoarea
n timpul cel mai scurt
(gradientul maxim de
care s-a putut a condus la
un timp de circa 30 de minute)
*0>'_ ", _
... v"".
Divizorul de sa
realizat cu circuite C0B490, la care
iMI conectat mai nti divizarea prin
2 (intrare pe pinul 14). la
CK se tactul de Is, iar la
S se obtine un semna l
pentru comanda circui tului de
putere punctelor care
secundele),
3. Blocul de
Blocul de este
prezentat n f igura 3. Semnalele
AUTOMATIZARI
furnizate de comutatoarele KI' K
2
sunt preformate TTl prin
inteflTlediul tranzistoarelor TI ' T 2'
Prin intercala rea releeler (de lip
RMI) se efectul de linie
introdus de conductoarele a.
b, c, efect care ar duce la
n baza lui T I
{respectiv T il a impulsuri
dacii. intrerupatoarele Kl ' respectiv
K2' arfimontate in locullui KI '(K,1
Tranzistoarele sunt blocate
nu se K
1
sau K" n
emitoarele lor
masei. La
unui circuitele
CI'6' primesc impuls
pe pinul 5 , iar temporizarea
de rezistorul de 150 KO
condensatorul de 10 fac
orice data la
un interval mai mic de circa 0.5 s
de prima,
Monoimpulsul trimis de
este acceptat de el Il pe frontul
circuitul COB 490 este
montal ca di vizor prin 7. folosind
un artificiu de cablare : n momentul
n care pe apare codul 0110,
circuitul este resetat la 1001=9 "O,'
i mpulsuri lor
ncepind de aici. Este lesne de
observat o dIVizare cu? plecnd
de la 0000 folosind pinii 2, 3 ai
CI
Il
ar li necesitat
suplimentare. Codul de la
este decodificat de
CI1&' a
ceasului f iind de
pe pinul11 (conectorul
A) a unui nivel de LOW
unui nivel da lOW pe conectorul
B de ore
minute, iar niveluri lor
LOW pe conectoarele C, D, E
respectiv F modificarea cu
eate un impuls a cifrelor de zeci ,
ore elc.
CII. trimite impulsun
active pe front ul
necesare
de secunde cu o
uMate a la minute
TEHNIUM Nr. 6

AI)TO\1ATI ZARI
STABILIZATOARE DE
Fl orin Pitaru
Pentru constructorul amator
problema reabUrII unui stabiizator
de pentru motoarele de
curent continuu (c.c,) este deosebit
de deoarece o
in cazul
stabihzatoaretor de tu ra tIe
copMre8 unor scheme ,ndustriale
renAtate nurMI in cazul
motorului original De aceea, mi
propun prezint sumar
unui de
turalie, conslderentele tehnice de
proiectare, precum o
exemplificare pe o

(in un motor de casetofon)
are de
tensiunea la bOOle,
mecanic pe care-!
TenSiunea la bornele
motorului nu
!
Motorul de curent continuu
4. Bl ocul numlrltoarel or
Sloc..,1 (figura 4) se compune
exclusiv din trei tipuri de circuite: COS 490, CoB 447.
CoB 400, CirCUItele CI , CI
3
, 10
Imp..,lsllr1, Iar clfCu' tele CI, cte 6 impulsun
Ctrcu tul CI
6
3 mpulslJi prin P I '
P,.. P 1 ,p , P se o care determin)
Clrcurte'e dr
s
fie resetate la al 24-1ea Impuls.
POf1i!e P l' P :lf' P;,'l ' P 30' P 3:1.. P J.< Inversarea
logiciI de pe Intrarile A G Grupul de d,ntre
(de IiIltemplu P" p., P,) permite
lrill1sforul !temnalului ntre dar eccasul
cte l.mui sem,nal dat de operator prin K
2
"
oecodincaloarele sunt de tip acllv in stare LOW pe
decodlflcatorwl pentru zeci de ore este
implamentat cu pentru a n.., cifra zero,
De men\lonat 91l.lpurile de de opui
p)' p., P 5 pot fi inlocuitecu o SAU (CoB 432),
dar se cabiaJele imprimate
5. Blocul de al imentare
Blocul de alimentare 3 SU'"$B
de tensIune ( figura 5 ). Pnn Intermediul CI
20
le
numai P 36 .. P:!II din osciletof.
Sursa de putere de "5V celelalte ClltlJIte
TIL Iar sursa de 24V pentru allmentarea
releelor a preformalorulu de semnal (T I TI) La
boma P a blocului de alimentare se conecteazA
tranziStoarele dIn circuitele de
6 arculte+e de
C!l'CIAeIedeklf1isuntpruentate in figura 6.
AceSle atWIIe foIoseIc baid3tDare pnp (SCI 7a)
pemu c:orn.nda tII'IStOan!Ib', tiristor
n:m.llTM . Nr.'
" 1
"
-
i
fiind un bec (sau o grupare de becuri se
mai multe in paralel). oiodel e din
grilele tinstoarelor trebuie suporte o tensI une
de cel 400V penlll.l ca un defect
pe partea tensiune nu se propage
!r.Inzlstoare. Dioda D,ON4 (Tn cu curentul
consumar de bloct\eazillalteman\a
care ar putea tiristoarele pnn puten,
maxime dlsipate
ntll.lcaltranzistoarele n montaj cu
co'ecloru1la masa tensIunea pe bal8 Peste bine sa
nu SV (ea sa cules dIn blocul de
alimentare printr-o de 'O(l/10W) ntruct
aceasta tensIune apara pe pini i decodlficatoarelor
CDS 447 n starea HIGH a acestora.
7. Real izare punere In
reglare
MontaJul a lost realizat pe cablaj imprimat dublu
placat. pe blOCUri funct Ionala Se
C Q D d Il
rezonanlei tenSIunIle de 5V pentru ahmentarea
orcuiteIorTTL (tens1lJn!!a de +5V de se
n
Este 1fIdicat se becuri OJ rllament
scurt. care nu pot produce pnn filamentului
scurtClfCulle.
Realizat ingrijit cu componente electronice
defecte, de la prima ptI"IBre
in
Bibliografie
Vasl lescu G, Lungu S . Editura
1981
19
acestuia nici nu legea
lui Ohm deoarece, prin rota\le
mot orul se ca
generator care o
tensiune contraelectromotoare E
de sens cu tensi unea
la bome. tensiUne
esle dIrect cu
motorului. dar este impasibil de
masurat i n mod direct in
tensiunea la bornele
maioruluI este .
U ... "E +R ...
uMe am nolat cu tensiunea la
bomele motorului . cu E tensiunea
co n t r aei ec t r am 01 o a re
cu tura\la) . cu RM
rezistenla bobinaJelor motoruiul
cu 1 ... curentul care prin
motor.
Pentru a slabitza unui
motor de c.c. este ne-cesar ca pmtr
a
tensiunea E, ncondi\Hle n care 1 ... .
deCI U ... unor
yarial' ale alplului mecanic debitat
de mot or. E aste lensiunea
de moi ar in regim
consum extern Ea
este cu luralla
poate fi robnd motorul
cu o turalie
RM este
a boblnalului maIOrului. induznd
contactele la penl
Schema unui stabi lizator de
pentru caset ofon este
in figura 1 , aceasta
fund cea mai
sale.
Facem ipoteze
SImplIficatoare
1 TenSIunea la bornele
dl odelor O, Oz (U
REF
) este
la variallile curenlului
pri n ele:
2 Curentul care prin
rezistorul R p nu
ctfl!nllJl prin motor (practic. la valon
de ordInul unei sute de miliamperi
a lUI 1 ... ' eSle de
mlhamperi);
3. Nu In calerJ derr/a al
20
temperatura (U
RU
fi U
ee
)
Schema mai sus
conline o una
din combina!ia
o de tens iune de
valoare cu E cu
de
cu (.R ... )
este
Il s i 13 u r Il

il
rezistQful Rf. iar reactia
de rezisloarele Rr. R I Rl
Factorul de pozibv
trebuie fie sub cel de
reac\6 deoarece. in caz
contrar, Dar, in
cazul in care reactia este
destul de n cu
1
,1
cea stabihtatea
scade mult.
diode
rezistorul RE ' care
amplifrearea tranZIstorului T , . De
C nu suntcritrce.
Un set de valori pentru acestea
poate fi : R." 5600: RE" 270+390
O : C "22nF ceramic Valoarea
lUI RE se alege n funcli e de
tensiunea de alimentare, fi ind de
2700 pentru 6V 3900 pentru
12V Condensat erul C
apafl\ia unor osdlalii
la inalte
viteza stabil izatorului ,
deoarece sarcina nu
poate prelua var ial" rapide de
tensIune)
Factoru! de
trebui t! fie cu pUlin mai mare
dect faClorul de
dar in aceste condl \ii , la
AUTOMt\TIZARI
alimentarea schemei motorul nu va
pomi Pentru a realiza pornirea
este divizorul R J. R. care.
in primul moment , o
polarizare lui T,
molorul. apoI tenSIunea
in dioda 0
1
se
invers O sugeslre
pentru alegerea acestor
componente este R, "5600.
R.; 1.5Kll , OJ"EFOI15
In caz tensiunea cln baza
lui T,nu suficl!'!nt nct
blocheze dioda D
J

stabilizarea. R3 se alege cu
valoarea care asigure
pornirea.
O arfi montarea unuI
semireglabil de l KU n locul lUI R!
valorii optrme ptin
reglarea acestuia Dar trecem
la calculul elementeler prrncipale
ale schemei
R Teste rezi.lorul traductor
al alrentului prin motor
TranZIstorul amphficator de
eroare T, baza lui TI
astfel provenite prin
cele ramuri de
f,e egale
Aces:ea sunt
(U ... +RrI
M
) K. undeam
notat K" H.
,
(2)
H., + 1<,
U
Rr
" U ... UREf+UBE (3)
O n (2) " (3) avem
(U ... +R,I
M
) K" U ... URH+U ...
E
factor comun pe U
M

semnul
U M(I .K).KR TIM" U RF.fU oE
In termenul dIn stnga factor
comun pe (1-K)
K
(I -K) (U'J 1_ K


U
RU
U"'
E
(4)
Se cu a
doua din relalla (4)
tocmaI tensiu nea
contraelectromotoere E, cu
T EI/NII J\! Nr. 6
AltTOMATIZAKl
De aici o primi iI.1N ..
. R R I_X
,"-7

COfltinuind calculul
I'lIOCWld cu E cioo:a
-{'-K) E:: UREF-UN'
(6)
Din am
coeficientul K in functie de
tensiunea E pentru
"o
mii de turatii $e poate
r o. dpar pt!! modificarea tenp,ri
UlIU Acest lucl'1J este posibil prin
inloc:Uirea diodelor 01 O cu un
montaj tip
(figura 2).
Realizare practici
Propun In continuare o
pentru determinarea
a lui E In de amator.
Se stabilizatorut
din figura 3 , Se
montajul fi se rll gleazi
P se

pratenti de (aceast9 se
la ce cu ajutorul unei casete
inregistrate).
MAsuram tensiunea ta
bomele moton..atui de
tensiune pe R
T
.

.. '- , '
o.
1 ' F ..,
dorim sa o


ca stabilizator de
flumai pentru o
i!!1!! pefltru care E
11 .... pentru
de tensiune pe
R, curentul 1101 cu relala
U"
t :: -
, R '
,
apoi relistenja
a moton..alui , av:trld
axul ca nu se
roti.
Cu aceste date putem
calcuta tensiunea contraeleetromo
toare E pentru de noi.
EltBmpl u de calcul
Pentrumotorulcasetokn.lui

rele date ca mai sus '
R
u
::14.S0; lu=103mA:
U .... "",6V .
RezuHA = 3, IV
din (1)
intreanodullui 02
baza lui T I
In cazut de U.u;FUSE=O,95V.
Scoatem K din (6)
U.w - u . _
K .. I----.
e
0,95
' --:069
3,1 '
Din (5) obtinem R,
1- K
Rr = R
M
--
K
14,50 1- 0,69 =6,511
0,69
Luand incaIcU Rica Iind 3,3
KO plus jumAtate din valoarea
ob\Wlem dl1 rela\Ja
(2) ,
=1,7KO,
Deci, R
1
"'t ,2KO plus
din valoarea lui P (5000)
Observali8
Rr se alege ceva mal mIC!
dect valoarea din calcul,
sacrificilnd nesemni f icahv
stabilizarea n favoarea
impotriva oscilal;ei. date de
factorului de reacl le
in urma Putem
alege R , :6.20 nlocuim v<llonle
astfcl calo.date in stabilizatorul deja
conslnJit ,
-I
<i l-

============= ELECTROALIMI<: NTARE
STABILIZATOR DE TENSIUNE
, ' " "
le binecunoscute
electrice deosebit de bune ale
stabilizatoarelor da tensiune Ibri monolitice cu trei
terminate Pe aceste comoditatea
n proiectarea realizarea montajelor
utilizarea ' surselor" t i"8 pe o foarte
Reamintim sumar cteva din caracteristicile QE!'I1erale
ale acestui tip de stabilizatoare:
tensiune de intern: ea este
de fabricant, la variantele comerCiale, cu
o precizie de 4% la 6%:
- limitare EI curentului maxim de de
asemenea intern, prin cirCI,l;le de la
in general limitare este
de temperatura
fAcand stabilizatoarele din seriile II A79MOO, LM120,
Lt.A145 altele De asemenea Circuite de
ce imuni tate l a
scurtcircuitarea la pe durate de timp olicat
de mari;
- a tensiunilor de
intre 45 80 dB;
externe;
-coo\in drcuitede
a tranzistorului sene intern in alia
de
Se poate intmpla ca
intr"o curentul
maXIm de sarein. fie de
aceste cazuri
nu se folosirea a
sau mai multe stabIlizatoare de
tip conectate in paralel
deoarece in asemenea
ing. Mihai Codrnai
astfel de pemutjn general acest lucru
este posibil II se "capacitatea" de
curent a unui montaj cu un stabilizator monolitic de
tensiune folosind un artificiu simplu ce
va fi expus I n cele ce
cum se din figura 1, este YOrba
de realizarea unei elIi de curent cu cea a
stabilizatorului monolitic, cale 00 seva comanda numai
la unei anumite valori a curentului prin
elementulregulator principal. Circuitul de sesizare
este plasat naIntea elementului principal
de stabiizare, de Ir!de sededuce imediatelltensiooea
de alimentare Ui trebuie fie mai maredect
de V, la intrarea propriu-
a integratului regulator.
Trebuie spus acestarliflCiu este aplicabil
in cazul unor stabilizatoare de tensiune
SIIU reglabilli, realizate cu componente discrete,
acestea se pot reduce la o "cutie neagrli" cu trei
terminale (intrare,
Pentru exemplifICare se calculul unui
stab.izalorcle tensiune de5V la Ir! aJrell1
maxim in I ( figura 1
dispersia tensiUnilor de ar
face ca unul dintre ele fie nevoit
un curenl din
Strudunte inteme ale unor
, ..
,
!
-
22

,
I , componentelor adiacente trebUIe
..:s=".-
- 1 '=-
, --
,
!
, ' cunoscute date prtvitoare la stabilizalorul
J
... pl1nc:ipaL cum arfi o .II"erlllJl maxim de
n
"U I(),I , de intre
l
intrare V 'V
o
' puterea etc
v. sunt parame!'i
, I mal al cIrCUItulUI 10
, _ preaJm ai altOI" eircultedln tamiie
in afara acestor paramEm, pentru o
trebUIe SI
TEI-INIUM Nr. 6
ELI:: CTROALIMENTARE =====
ffiJ
curt:la curentului de vrf la in dedifel'Bfl\a
delensiune Figura 3 curbele
curentului de vrf pentnJ intreaga familie decircuile
anteri&.
Revenind la schema din figura 2,
sa se a,a cum am speci ficat, pe
suplimentarea curentului I cu un curerltl E provenit
prin larl!ul de trarlzistoare f;', T T 3' T (1
1(f,1 Irl cazul rlostru este de aproximativ 1,t.A. Acest
asent poate fi considerat cafiind egal cu Iii ' deoarece
axenlul depotarizare I al oro.it\JLi in!&grat IJ,A7BOS
cste mult mai mic detait I . Deci I :. I "I,SA.
valoare se ;;umai d:'cli diferen\<! da
tenSiune este, confonn cu figUri 3, mai
de 9V mai mare de 2V. Va trebui se
seama de faptul tensiunea Vi se va modifica in
lungle de consum. Astfel ea va bnde creascA la
curenti de rrici la de
de valoarea Seva alege U
j
" I ,5V,
Iar V
I
"10V (pentru curentul de maXIm).
Avnd aceste date, se poate proceda la
calcularea a elementelor da circuit
aferente stabilizatorului J.l A7805 Se
toatecalcUele se vorface preS\.4lunnd trarulstoare\e
T , T 3 T Identice din punctul de vedere al
siaha, iar regimul de lucru este cel
de curent in maxim_
Dioda O se pentru a oferi o
compensare a derivat cu temperatura a
tenSIUnii U
Ea
a tranzistorului T l' TlIlnd cont prin
va trece un curent l'iI a
valoare este foarte de cea a curentUlui 1(1,\
(1'" neglijnd It:I!Ji Ij, seva alege ca
dintlpulie Fl02, F2lU, F"402, F602, F802 sau F112,
care suport un curent de 2A.
Rezistorul R
2
se utiIizAnd
R,"U/I(&j ' 1'.,) unde Uz" U( U
D
- VI' (Uo"O,7V)
R.J=2,860. Pulcrea peecestreztslOf
este p l "Rzo Ic;u, "6,44W Se alege un rezistor de
RBC 1007 (sau RBC 1009) de valoare 30rrw
(9W),
Rezistorul Rj secalculeazeu
, (Ie=- VI.) in care
-

,
a l' ,
,
,
,
,
, ,

1
j
U,"U
2
U
EO
" UD . Valoarea acastul rezistor esta
R
1
=1.220, !!SteP 1" RIIE Z"15W.
Se alege R
1
=1,20/16W (R8A3016).
Rezistoarele Re' R, R
10

rAspunsul de curent paralele la variati i rapide ale
curentului prin Ele se aleg, in cazul nostru,
mult mai mari decat rezistoarele RJ' R. R,. Astfel
10"3900.
curentul de al tranzistoarelor T 2' T J
T este -ICI =: le$, unde factorul de
in curenlcontnuu al dispozitivelor de
specificate. Luand ca valoare
pentru T , T 3 T ) va rezulta -I
c
1:::35o.mA in
consecin(i se va pentru T 1 un tranzistor de
medie putere care suporte un curent de colector
mei mare dect cel estimat. Astfel TI va fi de tipul
80136+140. h maidefavorabile de Iu::ru
(lSl,j=5A) tranzistorul TI trebuie se n
Jl!9nl activnormal de n.qionare, inlrarea
! pentru
un curent de coIectOf -ICI "O,5A traruisto= din seria
80136+140 au -U
c
(<fatede catalog) deci
se va impune U
Ec
2:B,6V ,i se va alege U
E
. "2V.
al ese, tranzistoarele 9;' T 1
T nu se pot satura Ca dispozitive de se vor
tranzistoare de putefe de tipul B0233-237 sau
80437-441. R], RII sunt egale ca
valori puteri disipale se cu R 1'(7 $1)
3Uj - [XU
1
+ Ve + U".c""n - UUl A) + Rd1c, !J
, - -
R7"'Rg"R 1,=1,57U iar pu!efea pe
fiealredintre aces ea se ndicla aproximabv2,14W,
Se vor alege rezistoare de 1,SO/3W dm seria
RBC1003.
Un avantaj destul de important 81 schemei este
faptul cll o mare parte a disipa!iei de a
alementelorcomponante ale cii paralele de curent
se face pe rezisloare, astfel
excesivll a dispoZlt .... elor semiconductoare folOSirea
",nY:==
L ;' tJ:;11 '
>. ".j) "

'--,
,
O' ._ '90
,-
-
,
,
11C.
I

1
, "
1
. ,
,
ro ..
1
,
,

F ; ;;t"JO
TE:II NI1JM Nr, 6
!J
8. .... 1 ELECTROAI.Il\1"ENTARE
SURsA DE ALIMENTARE CU LA SUPRATENSIUNE
S ... sa prezentati In ' igura 1
furnizeazA o tensiune de 13.8VI5A.
In principiu este o
cl asIcii. ce ullllzeazii In principal
circuitul imegral LM3381( regulaler
de tensiune.
Tensiunea de alimentare est.
furnizatA de relea (220V a.c.), iar plin
nleJTJlooiui trarlslormalorului cobo::dIor
de tensiune se oI.>linc in secundarul
acestuia o tensiune alternativA
cuprinsA Intre 18+20V
sewndarA II transformatorului trebuie
sA furnizeze un curent de clrea SA.
Tensiunea alternativA ob\inutl In
secundarul transformatorului esta
redreulA cu o punte de dioda
(eventllllllnlegr.ll.t). Diodele din punle
se vor alege cu tensiunea InversA de
100V curentul direct de SA (de
exemphl 4x6S11P) SliU puntea
nleyr.lli , ClPMI
Tensiunea redresat;l.
de 111 punlil de
diode. esle fikratr'i de condensalorut
cleclrolitic _C: ,. de yal oare I oane
ridicata (10000I'FI3SV).
0rW!ui i'tegatLM338K1ISte 00
regulator da tensiune Inlegrat cu 3
terminale. avMd capsula pre:lenlatA
in I lgurl 2. Tensiunea stabilizatA de
esIe prescrislI cu ajulorul9fUPl*i
format din R
2
R3 al
semlreglabilu.Ut P j{500n). Cu lIlI'torut
acestuia se regtean tensiunea de
In jurul val ani de 13,8V
OiodeH30
1

neinll!lVef1indln fUllC\iOna-ea
a sursei.
Condensalolirele C
2
, c
3
C
4
sunl cu tanta\.
Panicularitatea schemei o dll
tircuitul de proteC\ie la supr3lenslune,
realizat din clrcuilul i"tegral de tip
lio'\$torul T.
Din P 2 (IKn) se
"
,. IJ----,
.. ,----
. L-:::J '
-
regleaza valoare. $Upralensiurlii la care
aC\looa CAnd tensiunea de
nivelul prescris are toc
i"lcArcIrea ca da ISiIlonJui C $ (tOOnF)
Dacii durata supral ensiunii este
sufi cient de lungA. circuitul integral
comandii pe ta pinul 8 poaf1a (lI'ila)
Mstorutui, prin Intermediul rezi5l0Mui
ing. Naicu
R" acest a se deschi de
SGuncir'CUleazii lens.\unea de
Tlrlslorul va fi de l ipul de 400VI22A, de
exemplu :T22Nof. T22NS,
Dioda 0
3
are ea un rOi de
la inversarea
tensiunii de
LEOul 4 semnalead pri n
aprinderea sa tem';unH de
iar rezistorul R
7

GUrenlul prin
F igu. u 2
........
Diodele O" O
2
, 0
3
sun\de ti p
lN4002
RQzistoarelc nespeCIficate pe
sunt deO.2SW, tolef3n\A 5%.
cu carbon.
Bibliografie
The ARRL Hamlbook fOI radi!)
amatcurs, 111115
de radiatoare de mare gaban!. Di n puterea
pe calea (aproJCimativ 35W) numaI
3S ... 40% din aceasta este prin intermediul
tranzistoarelor T J T. TenSIunea de intrare U,
esre riltrata, ea provel'llnd de la un redresor
cu filtraj pe un condensator de mare capacitate
(SOOO ... ,SOOOIlF)
lista a miinmilor de intrare
precum valonle tipurile de componente f::lloslle
in sunt precum urmea:lii : U
,
"'1 SV
(+10%, -15%); 1. =S.5A, Vo"'SV; ISM"'SA; coeficientul
de stabiWre cuvarla\ra tem;, urii de intrare a
K JlIj&C\laptJS8\iiOr:::6Od8;R
,
,"I,2W
16W (RBA3016); R, "3!l I7W (RBC1007) .
(RCG1050) R6"'Ra"R1Jl-390n
(RCGt050). Rr " "'1,Sflf3W (REG1003),
rezistoarele din sena RCl31 050 sunt cu de
carbon. de putere O, SIN:
D=F102+F 112: T, "' BD 136, T 2=T J"T
CI"\IA7805 sau echivalent
T
J Nr. 6
I
TEHNIUM Nr. 6
CUPRINS
AUDI O
Amplificator pentru cap magnetic - Ing Aurehan Waleescu
Etaj r nal aud o cu TDA 2030 Ing Na,cu
CQ-YO
sdll:c'rne utile pentru radioam<llQ(1 Lng Claudiu lata' I
Receptor de Interpolare in banda 2- MHz -
9 Gtleorghc R ,nea
LABORATOR
Generator s'l1usoidal de I '-e -
AUTOMATIZARI
Ceas electron'c ing Slan Gh. Sorin
Slab: izatoare de lurale - Florin Pilaru
ELECTROALIMENTARE
Lddlloiu
Nalcu
19 Hona Radu
StatMhzalor de tensi une - ing M Coo[)rnili
&.sA OII alimentare (,;u prot8c!i o la supratansiune -
ing. Narcu
Pag 1
Pag 3
Pag 4
Pag 6
Pag 9
Pag. 11
Pag 15
Pag 19
Pag 22
Pag. 24