Sunteți pe pagina 1din 24

(

( Fondat 1970, serie nouă. Anul XXVI - Nr. 294 REVISTĂ LUNARĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI COMANDĂ

Fondat 1970, serie nouă. Anul XXVI - Nr. 294

REVISTĂ LUNARĂ PENTRU CONSTRUCTORII AMATORI

COMANDĂ DE STAT Redactor ŞefILIE MIHĂESCU

, 4/96

SUMAR

Termometru digital

2

Proteza acustică

4

Generator de ultrasunete

5

Radiotelefon 28 MHz Ma

6

Voltmetru cu autoscalare

8

10

CB - RxTx

12

Ceas cu afişaj special

14

Turometru

16

Transverter

18

Supraveghere automată

19

Recondiţionarea

acumulatorilor Cd-Ni

Dialog cu cititorii

22

23

PREŢ : 500

Supraveghere automată 19 Recondiţionarea acumulatorilor Cd-Ni Dialog cu cititorii 22 23 PREŢ : 500

lIEIIIIIIIIIIII~a~lj~:~I:,'IlillL

TERMOMETRU DIGITAL

Prezenta aplicaţiescoate În evident~

versati/itatea .Mtrb.nului" convertor AlD pe 31/2 digiti MMC 7106 (ICL 7106) În contextul interfatMi cu circuite integrate de ultim~ or~. Un astfel de circuit este şi senzorul de temperatur~ AD22103 al firmei Analog Devices (o posibilitate de achizitionare al senzorului este dat~ de reprezentantul firmei În Romb.nia, firma Top9).

S enzorul de temperatură AD22103 este Împa- chetat fie În capsula T092 (gen BC170) fie În capsula SOlC cu 8 terminale (SMD). Poate fi

alimentat de la o sursă de tensiune de maxim 1OV iar functia de transfer a circuitului este:

(1) Vout; (V5I33OO mV) x [250 mV + (28 mVfC) xTa ("C)] [mV] În care relatia:· Vs . tensiunea de alimentare În mV cu VsMa x <1OOOOmV Ta - temperatura mediului În care e introdus senzo(ul

0'C<Ta<100"C

Eroarea de neliniaritate garantată ae producător

.

.

este de maxim 0 , 5 " C În gama [0 " C , 1 OO " C ]. O este dependentă de Vs şi, de exemplu, se

Eroarea ob ti ne o

măsurătoare cu eroare O la temperatura de 3rC pentru Vs ; 2,9V. Evident pentru o plajă de măsură de 10"C (În exemplul precedent 32°C-42°C) eroarea de neliniaritate va fi mai bună de 0,1 °c lucru c e arata posibilitatea utilizării senzorului AD22103 În aplicatii medicale. Curentul de alimentare pentru Vs ; 2,9V este În

jurul valorii de 0,5 mA.

Timpul

de răspuns al

senzorului este de t ;

50s

(moment În care se atinge 92% din valoarea finală).

Aceste consideratii asupra circuitului AD22103 conduc de ideea realizării unui termometru digital J)erformant prin interfatarea AD221 03 cu MMC7f06. Se obtine un termometru portabil cu un minim de componente (2 circuite inte9rate, afişorul LCD14 componente pasive şi o baterie de 9V)

Interfatarea AD221 03 cu MMC7106 este garantată de schema internă a convertorului ND şi anume pinul 32 (Common) care asigură un potential cu aproxima- tiv 3V mai negativ decât potentialul poziti v al sursei de alimentare. Dacă alimentăm senzorul de tempe- ratură cu diferenta de potential .astfel creată vom obtine din relatia (1):

Vout ; (3000/3300 mV)

x [250 mV + (28 mVl' C) x Ta(' C)] [mV]

(2) Vout ; 227 MV + [25,5 MV/oC x Ta(OC)] [mV] Din relatia (2) obtinem valorile minime (TA; O° C) şi maxime (Ta; 100"C):

(3) Voutmin ; 227 mV

(4) VoutMax ; 227 mV + 2550 mV ; 2777 mV

Se cunoaşte că numărul afişat de către MMC7106

respecta relatia:

(5) Na; [(Vin_hi-Vin_Io)/(Vret_hi·VreUo)] x 1000

În

ipoteza

Vref

hi

şi Vref

10

sunt

constante

relatiile (2) şi

 

-

-

(5) sunt l iniare. Trebuie să rezolvăm următoarele cerinte:

(6) . pentru Ta; O' C trebuie ca Na (O' C) ; 000

(7) · pentru Ta ; 100' C trebuie ca Na (100 ' C);

1000

Comparând relatiile ( 3) şi (4) se vede la ieşirea

senzorului de temperatură este prezentă o tensiune de offset de 227 mV. Acest decalaj ÎI compensăm prin impunerea unui potential fix de 227 mV pe intrarea Vin _10 astfel ca Vin _10 ; 227 mV [potential raportat la

unui potential fix de 227 mV pe intrarea Vin _10 astfel ca Vin _10 ; 227
unui potential fix de 227 mV pe intrarea Vin _10 astfel ca Vin _10 ; 227
pinul 32 (Common)]. relatia (5) devine: (8) Na = [(Vin_hi-227 mV)Nref_hi] x 1000 unde da

pinul 32 (Common)]. relatia (5) devine:

(8) Na = [(Vin_hi-227 mV)Nref_hi] x 1000

unde da că i ntrodu cem şi relatia \2) (ieşirea senzoru-

hi)

O mV

D acă Î n plus

a

Vref

-

10

=

mtrarea

lui de temperatură o legăm

obtinem:

Vin

-

(9) Na = [25 ,5 (mv/'C) Dacă tinem acum co nt

x Ta('C)Nref_hi] x 1000

de (6)

şi \7) deducem va-

loarea ce t rebu ie impu să pent ru Vre _h i :

Na(100 ' C) = 1000 = [2550 mVNrel} i)] x 1000 de unde

(10) Vrei hi = 2550 mV În ,urma acestor calcule rezultă schema din figura ( 1). Intre AD 221 03 şi con ve rtorul MMC7106 se in tro- duce un filtru RC tr ece jos În scopul elim in ă rii even - tualelor perturbaţii ce pot apare pe firele de legătură dintre cele două integrate.

Realizare şi reglare

Montaj ul se realizează pe o plăcuţă de sticlotextolit dublu placat, o variantă fiind cea din figura (2).

Semireglabil ii SRl

şi SR2 vor fi m ultitură. Dup ă

realizarea montaju lui se poate trece la etalonarea acestuia. Se reglează SRl astfel Încât tensiunea Între pin ii 30 şi 32 fie de 227 mV , iar apoi SR2 pen - t r u o ten s iune Între pinii 36 şi 32 de 2550 mV. Se măsoară curentu l a b sorbit de montaj care trebuie fie mai mic de 2 mA.

Fără senzorul de temperatură cuplat se aplică la

intrare a montajului (term inalul rezistorului de 1 kohm opus celui la ca re e cuplat condensatorul de 100nF)

o tensiune de 227 mV iar afişajul va in dica OO.O° C.

Creştem tensiunea.la 2777· mV iar afişajul va trebui

i ndi ce 100.0 ° C. In caz co ntrar pentru se va acţiona SRl iar pentru reglajul de

Odată reglajele Înc heiate se cuplează la int ra re sen- zorul de temperatură montaju l devenind

operaţ io n al. Schem a int ernă şi legăturile la capsulă pentru sen-

zorul AD 22 103 sunt prezentate În figur a (3).

reg l aju l d e O 100' C SR2 .

Observaţii finale

reg l aju l d e O 100 ' C SR2 . Observaţii finale Cablajul opus

Cablajul opus fetei cu piese + placa echipa/ti

~ o:::;.: . .' . ~•.}t:7 • • ••••.• o----oy • o· • • •
~
o:::;.:
.
.'
.
~•.}t:7 • • ••••.•
o----oy
••
••••••
•••••••••••
'

Cablajul fetei cu piese

eializa decât varianta AD221 03. Pentru anul 1996 este anu nţată şi come rcializarea variantei AD22100 care permite m ăsurarea temperaturilor În gama [-50 ° C,+ 150 ° C]. Pentru achiziţionarea integratelor AD prod u cător ul reco mandă contactarea reprezen -

ta nt ului l ocal (Top9+ - Bu cureşti -tel. 2109124) preţul unui exemplar fiind sub 2$.

2. Circuitul AD221 03 este protejat intern la scurteir-

cuitarea i eşi r ii atât l a + Vs cât şi la masă indiferent cât timp durează sc urtci rcuitul.

3. O altă a p licaţie a relaţiei (5) pentru MMC7106

foarte des fo lo s ită În aparaturaDAMC este arătat ă În

figura

Vin

(4). După cu m se observă dacă Vin 10 = O şi

hi = Vref

10 relaţia (5) devine :

-

- ( 11 /Na = [Vin hi/(Vref hi- Vin

hi)J x 1000

1.

Senzorul

AD22103

data

când

esle

a

primul

din

fam il ia montajul

AD221 00 . La

(decembrie 1995) firma Ana log Devices nu com er-

,

fost

rea lizat

------------

fii"

--- -- - ------'--', şi din figura (4);- neglijâ nd curenţii

absorbiti

de

intrările MMC7106,

deduce m: Vin hi=Rxx lx

Vref hi = Vin hi + RE x Ix Atunci relatia (11) devine:

-

-

(12) Na = [Vin}V(Vin _hi·RE li Ix· Vin}i] x 1000

Na =(Rx x lx/ RE x Ix) x 1000 =(Rx/RE) x 1000 Dacă se alege judicios rezistenta RB (o valoare practică de 1 kohm

mutimetrele

"made in Taiwn") rezultă imediat că:

este folosită În multe din

Rx = Na x REll000

unui comutator cu 6

pozitii se pot comuta 6 rezistori etalon cu valori de 100 ohmi, 1 kohm,

la kohmi, 100 kohmi, 1 Mohm , 10 Mohmi, realizându-se un ohmetru foarte compact şi preci s.

Je/encu Rorin

Cu ajutorul

r---"'-I~ n n 1 (1 l U CI , I I1J1C '" 7f06 so/c @;
r---"'-I~
n
n
1 (1
l
U
CI
,
I
I1J1C
'"
7f06
so/c
@;
""~ ' N" ,.
,~
INI.O
C4I-1/fON

Ohmetru digital + AD 22103

TEHN/UM mai 1996

Iaşi

7f06 so/c @; ""~ ' N" ,. ,~ INI.O C4I-1/fON Ohmetru digital + AD 22103 TEHN/UM
PROTEZA ACUSTiCĂ estinată corectării unor insuficiente uşoare sau medii ale auzului, proteza acustică este D
PROTEZA ACUSTiCĂ estinată corectării unor insuficiente uşoare sau medii ale auzului, proteza acustică este D

PROTEZA ACUSTiCĂ

estinată corectării unor insuficiente uşoare

sau medii ale auzului, proteza acustică este

D uşor de realizat cu doar câteva piese.

Utilizează drept captor de su net, o capsulă miniatură

. de microfon dinamic, sa u o capsulă de cască stereo-

fonică tip Walkmann , cealaltă capsulă fiind utilizată

pentru auditie , Împreună cu suportul ei. Se poate utiliza şi un microfon c u cristal, montat În paralel cu un rez istor de 100 kiloohmi. Folos irea unui m ic rofon electret este dealtfel po sibilă, aşa cum se va arăta la co nstructia unui radiomicrofon, care face

parte tot din

Pentru cască , trebuie Însă atrasă aten tia un a miniatură, magnetică pentru radiore ceptor, nu asig- ură suficie ntă sensibilitate, cu alta cuvinte nu asigură un randament bun. Trebuie acordată foarte mare

familie"

montajelor cu tre i tranzistoare.

importa ntă căştii , pentru că , o cască m ag n etică, cu

u n mag neIel slăbut d i n ferită; o membrană făcută să

poate compromite

functionarea montajului , care nu e de dispretuit. fiind comparabi l cu majo ritatea aparatelor de acest gen , cu sau fără circuite integrate spe cializate . Pentru o rezolvare echitabilă; folosirea unei căşti tip Walkmann de tip dinami c - şi nu magneti c c um sunt căştile realizate "cu şm echerie", poate aduce atât o pres i une acustică pentru ~n auz def ic itar, de asemeni

"s gărie ure c hea "

Încetişor,

o calitate satisfăcătoare. In cazul unor deficiente de

auz mai severe, se poat e

a sunetului prin conductie osoasă, prin osul mastoid;

mastoidjan", un sistem de

bună ca li tate, cu magnet putern ic. Incă odat ă, n u tre-

buie se aştepte rezultate bune de la o cască

aşa zisu l "traductor sonor

folosi o cască de prop agare

stricătoare de auz şi de nervi

căştii, mai mare de siliciu 50 ohmi

Imp edanta optimă a 200 ohmi. Restul

pieselor, tranzisjoare de uz curen t BC, BF sau chiar BD de tip NPN. In caz de utiliza tranzistoarelor cu sili- ciu PNP , de inversat sensul bateriei şi al polaritătii condensatoarelor electrolitice. Valorile pieselor pot va ria cu 50%. Rez istorul R4 va fi taton at functie de impedanta căştii, trebuind asigure un volum maxim. Iată care sunt performantele montajului:

un volum maxim. Iată care sunt performantele montajului: Consum la 1,2 poat e dura lun i

Consum la 1,2

poat e dura lun i de zile , folosire intensivă. Se pot folosi acumulatori sa u baterii subminiatură În cazul mon- taju l se face subminiaturizat - tip SMD. cum s-a arătat Într-un articol precedent. Amplificarea maximă, mai mare de +80 dB. Lin iaritatea de răspuns, functie de

microfon

R6

1,5 Volti , circa

1 mA. O baterie

şi cască, În limita a 3 decibeli de la 200

12000 Hz. Putere : max. 5 mW.

Oprescu G. D.

~. 15 CONTACTE-SUPORT _ -0 PENTRU 8ATERIE _ f : I t. -0 2 8
~.
15
CONTACTE-SUPORT _ -0
PENTRU 8ATERIE _ f
:
I
t.
-0
2 8 Ue.
10 LA I1Ă
:
<:)
L-_-',
-'

TEHNIUM mai 1996

9JjiJjid9iiilol jii!.lj

GENERATOR DE ULTRASUNETE

-

I n medicină, ultrasunetele se utilizează pentru studierea şi operarea or\lanelor interne; În viata cotidiană se folosesc În sistemele de comandă de la distantă a TV, dar sunt utile şi la rezolvarea unor probleme din ştiintă şi industrie. O aplicatie intere-

santă a ultrasunetelor q găsim În paza Încăperilor şi

a altor spatii Închise. In cele ce urmează, se vor

prezenta unele aspecte ale oscilatiilor ultrasonore. Multitudinea generatoarelor

generării şi emiterii

destinate al imentării

radiatoarelor de ultrasunete poate fi Împăr!ită din

punctul de vedere al schemei, În două grupe princi- pale : cu circuit exterior de stabilire a frecventel şi de tip rezonant - ce functionează pe frecventa rezo- nantei proprii a radiatorului piezoelectric. Pentru ali-

mentarea

clară', cel mai rational este se utilizeze genera-

toare din prima !lrupă. Majoritatea radiatoarelor

piezoelectrice preZintă o frecventă de rezonantă,clar

exprimată, a curentului pe frecventa de lucru. Abaterea frecventei tensiunii de alimentare , chiar cu

radiatoare lor ce nu prezintă o rezonantă ,

ou uu 'U IC1401.OiUle ~ "' .- CI1-14 'i " '" " CI -7
ou
uu
'U
IC1401.OiUle
~
"'
.-
CI1-14
'i
" '"
" CI
-7

l'IiV

o fractiune de procent fată de valoarea frecventei de

rezonantă, conduce la micşorarea bruscă a energiei

radiate. Stabilizarea frecventei acestor generatoare sporeşte complexitatea scheme i şi p r etul de cost.

Această situatie este accentuată ŞI de faptul

frecventa rezonatorului piezoelectric prezintă o oare- care dependentă de temperatură. Generatoarele din cea de a doua grupă - rezonante - lucrează Întot-

deauna pe

piezo chiar În conditiile variatiilor de temperatură. Dacă,În vreun canal de comunicatii prin ultrasunete, se utilizează În calitatea de radiator şi de receptor , rezonatoare piezo identice, instabilitatea cu temper- atura nu influentează practic asupra ca lităt i i coef i - cientului de transfer al canalului , datorită coordonării

frecventa de rezonantă a radiatorului

alunecării' frecventei de rezonantă. Majoritatea rezonatoarelor piezo, produse În serie neceSităo ten- siune de alimentare destul de mare pentru asi gurarea nivelului optim al puterii radiate. De aceea , Î n' cazul alimentării generatorului de la o sursă de tensiune

mică, puterea de ieşire se poate dovedi insuficientă.

O cale de ieşire din această situatie constă În uti -

lizarea În cadrul generatorului, a amplificatorului de putere În punte. La generatoarele din prima grupă realizarea etajului de ieşire În punte nu prezintă greutăti. La generatoarele rezonante, problema se complică, Întrucât pentru excitarea acestora este necesar de realizat o reactie de curent În circuitul radiatorului piezo, ce va juca În acelaşi timp şi rolul de rezonator, se ,impune conectarea unui traductor de

TEHN/UM mal 1996

curent. Culegerea semnalului de reactie de la acest traductor nu este o operatie simplă, deoarece la ter- minalele rezonatorului, conectat la punte, lipseşte

tensiunea În antifază de amplitudine

Complicatiile arătate lipsesc la schema - originală -

de generator,

mare.

ce se prezintă. Aceasta reuneşte

conectarea În punte a rezonatorului ' piezo, cu

excita rea pe frecventa de rezonantă proprie (vezi schema) . Radiatorul ultrasonor SF1 este conectat

Între

ieşirile, legate câte două În paralel, ale inver-

soare lor CI 1.1, CI 1 . 2 şi CI 1.3 , CI 1.4, ce formează

amplificatorul de ieşire tip punte. Semnalele la ieşirea fiecărei perechi de inversoare (terminalele 6,8 şi 4,10/ sunt În antifază, ceea ce permite asigurarea amp itudinii tensiun ii pe radiator, practic de Clouă ori mal mare decât tensiunea de ·alimentare. Intrucât frecventa de lucru a generatorului este determinată de frecventa proprie a rezonantei curentului radia- torului, În circuitul acestuia sunt conectate traduc- toarele de curent - rezistoarele R3 şi R4 ' Divizoarele rezisti v e de precizie R1' R2 şi RS' R6 servesc pentru

semnalului traductoarelor de tensiunea

separarea

mare de ieşire a amplificatorului În punte . Rezistenta

rezistoarelor este dată de expresiile: R2 = R1 + R3 şi RS = R6 + R4' Dacă se exClude sarcina, tensiunea

continuă şi aternativă Între punctele Aşi S va fi e\lală

zero. Luând În consideratie căderea de tensiune

traductoare, la rezonantă tensiunea Între punctele

A şi B va fi proportională cu valoarea curentului prin

cu

pe

sarcină. Tensiunea UAS se aplică la intrarea amplifi-

catorului diferential de tensiune alternativă, realizat

cu

amplificatorul operational A.O. C12. Nivelul tensiu-

nii

de ieşire a A.O. corespunde functionării stabile a

inversoarelor CMOS. Deoarece coeficientul de trans-

fer În tensiune continuă al AO CI2 În conexiunea dată

este egal cu 1, tensiunea culeasă de la divizorul Re-

Rg se aplică la intrarea neinversoare a AO, prin R7'

determină nivelul tensiunii de ieşire. R10 determină

curentul consumat de AO programabil <312 şi implicit viteza de creştere a tensiunii de ieşire. Acest rezlstor

se alege astfel ca, pentru orice valoare a tensiunii de

alimentare În intervalul impus şi de curent consumat

minim, viteza de creştere a tensiunii de ieşire să nu

fie mai

ie ş irea AO, prezintă fronturile - anterior şi posterior

alungite. Aplicarea acestui semnal la

intrarea puntii, conduce la o creştere importantă a

curentului de intrare al inversorului puntii În

momentele comutării acestuia. Invertorul separator

CI

abrupte , ceea ce permite creşterea cu cca 20% a ran-

damentului'

folos e şte Î n calitate de radiator, microfonul piezo ultrasonor UM-1 cu frecventa de rezonantă În inter-

46 kHz. Generatorul Îşi mentine capacitatea

de

ni de alimentare aflate Între limitele S

descris

1.S, formează la ieşire, impulsuri cu fronturi mai

mică decât cea necesară. Impulsurile obtinute

la

- Întrucâtva

gener'atorului.

Dispozitivul

valul 36

funcţionare şi stabilitatea frecvenţei pentru tensiu -

1SV.

Curentul

consumat

nu

depăşeşte

5

mA.

Generatorul descris poate fi utilizat În sistemele de

semnalizare şi de comandă de la distanţă.

Prelucrare dIn RADIO 6/1995 de Ing. Şt. IANCIU

RADIOTELEFON 28 MHz MA M ontajul prezentat mai jos se deosebeşte de alte montaje similare

RADIOTELEFON 28 MHz MA

M ontajul prezentat mai jos se deosebeşte de

alte montaje similare prin aceea că are o

putere mărită la emisie (IMPUT 1W) precum

şi prin faptul că foloseşte tranzistoarele şi piese româneşti (cu exceptia cristalelor de cuart). ' Evident, Pentnu realizarea unei legături bilaterale sunt necesare două aparate de acest fel. Montajele sunt identice dar diferă prin frecventa lor de emisie şi recePtie. Frecventa de emisie a aparatului "A" trebuie fie aceiaşi cu frecventa de receptie a aparatului "B" şi invers. Ele lucrează deci În sistemul' semi- duplex. Diferenta dintre cele două frecvente este frecventa 'pe care se vor acorda amplificatoarele F.I.

ale receptoarelor. Am optat pentnu frecventa de 28 MHz 'şi nu pentru 144 MHz deoarece propagarE!a undelor cu frecvente

mai mari de 30 MHz se face În general În limitele vi- zibilitătii directe. In plus, frecventele Înalte sunt absorbite de obstacole (constructii, poduri, etc.) şi Împiedicată de denivelările de teren, folosirea lor fiind recomandată numai În zone restrânse de activitate. Montajul prezentat contine trei părţi. , Partea de emisie este formată din oscilatorul cu cuart şi un etaj final. Oscilatorul cu cuart este alimen- tat permanent deoarece este folosit la emisie ca oscilator pilot iar la receptie ca oscilator local.

Montajul

este de tip Miller şi lucrează În regim

Overtone având circuitul oscilant acordat pe armoni'- ca a treia. Reamintesc la oscilatoarele Miller cir- cuitul de ieşire trebuie acordat pe o frecventă putin mai mare decât a cuartului, deoarece la acordul exact oscilatiile se opresc şi există pericolul distrugerii tranzistorului. Acordul corect corespunde cu consumul minim de curent (15,5 mA). Valoarea exactă a rezistentei de alimentare a bazei depinde de factorul de amplificare al tranzistorului folosit. Bobina L2 are 12 spire sârmă de Cu 0,8 mm bobi- nate cu pas pe o carcasă de 6 mm diametru cu miez de ferită. Bobina L3 are 2,75 spire Cu de 0,6 izolat cu vinilin bobinate peste L2 la capătul "rece " al acesteia :

'

Acest oscilator trebuie furnizeze la ieşire o pu- tere de cel putin 100 mW. Etajul final este realizat cu un tranzistor BD139L montat pe un radiator de circa' 5 cm 2 . Testele făcute cu alte tipuri de tranzistoare (2N3866) au relevat per-

formante identice. Filtrul n de la ieşire are un dublu rol: eliminarea armonicilor superioare şi adaptarea antenei la impe- danta de ieşire a etajului de emisie . Bobina L4 are 18 spire sârmă Cu 0,8 mm bobinate pe o carcasă cu diametrul de 7 nim, cu pas, astfel Încât lungimea bobinajului fie de 25 mm. Nu are miez. Şocul SRF se realizează bobinând 75 spire sârmă Cu 0,1 mm email-mătase pe un tub de plastic de 3 mm. Nu are miez. Pentru controlul emisiei $-a prevăzut o lampă de 60 V/20 mA care poate fi conectată la ieşire QU aju-

,

torul unei lamele elastice cu revenire. Aprinderea ei indică prezenta tensiunii de radio·frecventă. Nu tre-

buie să rămână conectată permanent pentnu a nu consuma inutil din puterea emitătorului. Acordul filtrului n se va face cu ajutorul unui undametru pasiv amplasat la circa 1 metru distantă urmărindu-se obtinerea nivelului maxim. Se va avea În vedere ca acordul 'se obtină undeva cam la jumătatea cursei trimerului , În caz contrar se vor modifica ' valorile condensatoarelor fixe montate In paralel cu aceştia.

Acest lucru este valabil pentru toate circuitele care contin condensatoare trimer. ' Dacă P IMPUT este de 1 W şi ştiind că P OUTPUT

este În mod obişnuit 1/ 2

putem conta la ieşire pe o putere utilă de circa 500 mW. Receptorul este format dintr-un etaj de amestec şi două etaje F.I. Etajul de amestec nu este cuplat elec- tric cu oscilatorullocal ci magnetic, bobina de intrare şi bobina oscilatorului aflându ' se În aceiaşi cutie. Bobina de Intrare are 8,25 spire Cu 0,8 mm pe el 6 '

mm cu pas şi miez de ferită, cu

din P IMPUT Înseamnă că

priză la spira 3,5 şi 6,5.

Frecventa intermediară va fi egală cu diferenta din·

tre frecventele celor două cuarturi. Se pot 1010si

cuarturi a căror diferentă să fie cuprinsă Între 400 şi

800 MHz . La receptorul realizat F.I. este de 533 KHz

şi acest lucru a impus modificarea F.I.-urilor de la ·

455

mai

KHz la 533 KHz . Modificarea se poate face cel

uşor prin Î nlocuirea capacitătilor de acord cu val-

ori corespunzătoare.

Schema amp li ficatorului de A. F. este descrisă În amănunt in revista "Tehnim" Nr. 10/ 1985 pag. 4 aşa nu voi mai insista asupra ei. Tranzistoarele finale nu necesită radiator. Transformatorul de modulatie a fost realizat folosin-

. du-se tole şi carcasa de la traf. de Albatros, care au

fost rebobinate astfel : primar 250 spire 0 , 25 şi secun-

dar 500 spire din aceiaşi sârmă.Tolele E au fost mon-

tate

impreună , la fel şi tolele 1, i ar in t re ele s-a

intro-

dus

o şuvită de carton pentru a rel iza un Întrefier de

0,2

mm . Primarul rămâne conectat permanent la

ieşirea amp lificatorului acest lucru neinfluentând cu nimi.c, deoarece impedanta sa (in gol) este mult mai mare decât a difuzorului. Tens i unea de ' a li mentare este de 15 volti şi este

obtinută de la 10 elemente galvanice de tip R6. ' Consumul este de 32 mA la receptie şi 110 mA la emisie . Pornirea şi oprirea se face de la Întrerupătorul potentiometrului de volum care este de tip

'"Pescăruş". A mai, fost prevăzut Încă un Întrerupător,

(care Însă nu a fost figurat În chemă) şi care nu per- mite Înch iderea circuitului de alimentare dec~t dacă

antena telescopică a fost extrasă complet. Această

precautie a fost luată În scopul de a proteja tranzis- torul etajului final de emisie .

Antena

are

6· elemente,

ultimul extrăgându-se

partial prin culisarea sa ' Într-un colier, astfel Încât

TEHN/UM ma11996

,

6-' 820 4~6I 470f "'" 25V If 6K2 4R 1 lO,IIr &49 &4.9 I 1
6-' 820 4~6I 470f "'" 25V If 6K2 4R 1 lO,IIr &49 &4.9 I 1
6-'
820 4~6I
470f
"'"
25V
If
6K2 4R
1
lO,IIr
&49
&4.9
I
1
IOV
I
~
7
mA
9
<On f
L4
BF2.54
B'Pc
<OmA
,
BF 21 5
5
I
Mh B
.f OK
./.5I.15~~
Glij!e
0,5'111 ~
P
JOO)1F
4h. 6
i.J 6
2SV
IH--<:l
80 .39
rwI"--I
*'
'5V
-
IM2
+
ill
D,5W
Q",F31<3
~
.-L
JlD
A~D
1
MI
BcE

lungimea antenei deasupra aparatului fie

de

să şi-a proiecteze fiecar e

singur În functie de fantezia sa şi de gabaritul pieselor

di care dispune.

Trecerea de la emisie la receptie se face cu un comutator de 3 X 2 pozitii prevăzut cu un re.sort de

revenire. Cu toate schema este destul de simplă, atrag

atenţia că pentru obţinerea unor rezultate mulţumi­

toare sunt necesare câteva aparate de măsură abso-

lut necesare dintre care citez:

- Un volt-ampermetru cu o rezistenţă internă de cel

puţin 20 Kn!V.

71

cm .

Schema de cablaj trebuie

- Un betametru pentru măsurarea f ac t o rilo r de

amplificare al tranzistoarelor.

- Un grid-dip-metru cu care În pozitia " a ctiv" fie

acordate circuitele oscilante la "rece", iar apoi după conectarea alimentării să se refacă acordul În pozi t ia

"pasiv".

- Un undametru cu absorbţie pentru acordul filtr ului n.

- Un frecvenţmetru digital pentru măsu rarea frecvenţei de emisie.

- Un verificator pentru cristale de cuart , etc.

Mircea PERIANU - Bl1rfad

TEHNIUM mai 1996

1IEIIIIIIIIIIII~·i~,i~~~t4l~

1IEIIIIIIIIIIII~·i~,i~~~t4l~ VOLTMETRU CU AUTOSCALAR'E 1. Performanţele voltmetrului Voltmetrul digital prezentat

VOLTMETRU CU AUTOSCALAR'E

1. Performanţele voltmetrului

Voltmetrul digital prezentat are patru game de

măsură , cu

200 V.

Impedanta de intrare minim 1,6 MOhm pe toate scalele.

Schimbarea automată a scai ei cu pragurile de

capetele de scală 200 mV, 2 V , 20 V şi

comutare +/-190

mV; +/ -1 ,9 V şi +/- 19 V.

2. Descrierea funcţionării

Tensiunea de intrare Vi, cuprinsă În gama -200 V

200 V, este aplicată milivoltmetrului digital MV, prin

intermediul unui divizor format din R2 şi grupurile serie Pl -R3-Kl , P2 - R4 - K2 şi P3-RS-K3 . Pentru

. comanda comutatoarelor electronice Kl , K2 , K3 (deci , impl icit, a factorului de divizare) se procedează

În felul următor:

Milivoltmetrul MV (realizat cu MMC 7106) dispune o tensiune de referintă internă de cca -2 ,8 V fata

de +V = 9 V, notată În chema cu .1. şi care coincide cu masa de măsură. Pentru a nu consuma un curent important din această tensiune de refe rintă s-a u t il i z at

A03 în configuratie de repetor. Deci +V - V2 = 2,8 V

(tensiune stabilizată) sau, dacă notăm cu vk

poterntialul punctului K, raportat la masa de măsură

î n c onf igu-

ratie de amplificator inversor, se obtine v l = 2 ,8 V.

Potentialele vl

(.1. ), rezultă v2 = O. Analog , utilizând A02

de

şi v2 sunt stab i lizate , dec i scăde rea

.tensiunii de alimentare +V (tensiune furnizată de o

baterie de 9V) până la 7V (cât permite circuitul MMC 7106) nu va afecta aceste potentiale. AOl are rolul de a detecta polaritatea tensiunii de intrare. Rezistoarele R8 , Rl0 şi Rll , împreună cu cele două potentiale , vl şi v2 , sunt utilizate pentru a ob ti ne o

fl sau v re f2 (în

tensiune de referintă, n·otată cu v

functie de polaritatea tensiunii de intrare). re

Cazul 1: tensiune de intrare pozitivă Ieşirea·Iui AOl este în zero logic, deci comutatorul K4 este deschis. Rezultă schema ech iv al e n tă a d ivi- zorului :

R12 , R13 ş i R1 4 fo rmează u ~ divizor 1 / 10 şi 1 / 100 . A04 compară Vi cu 0, 19 V. AOS compară Vi/l0 cu 0,19 V, sau, echivalent, Vi cu 1,9 V. A06 compară Vi/l00 cu 0 ,19 V, sau, echivalent, Vi cu 19 V. Porţile xOR Gl , G2 , G3 au rolul de inversoare comandate de ieşirea lui AOl (dacă tensiunea de intrare este pozitivă, nivelele logice de la ieşirile com -

paratoarelor A04 , AOS şi A06 t rec

nemodificate spre

comutatoarele Kl , K2 , K3 , iar dacă tensiunea de intrare este negativă, aceleaşi nivele logice trec negate).

E x istă următoarele situati i posibile :

Tensi une de intrar e

A

B

C

Active (lnchise)

Pl

P 2 P 3

0-019V

   

o

 

O

o

 

O.l!

- 1.9 V

   

n

-

k3

 

1

 

1.9 -19V

   

O

-K3

1

1

 

19 V-1 999V

   

1

K3. K2.

K ·

1

o

 

- -

- - - - - 1 - - 1 e_e

-

- - 1 - - 1 e_e
-
- 1
-
-
1
e_e

Punctele zecimale Pl , P2, P3, P4 sunt active pe zero.

tab el

punctelor zecimale:

Din

se

obtin

functiile

Pl =B

P2 = Aill C

pentru

comanda

 

P3 = (A . B . C' )'

 
 
 

Impl ementarea

acestor functii

se realizează cu

porţile G4 , GS şi G6 . Regla j e l e din semireglabilele

R.O

SR1 , SR 2, SR3 nu sunt independente pentru fiecare

gam ă de

m ăs ură , de aceea , pentru etalonare,

se.pro-

 

a stfel:

 

V ref1 =

Rll -;:R:7 1 ""'0'-'-+ ';::;R"'ll;- · (+ v)

a.

Se aplică la int rare o ten siune cuprinsă Î ntre 0,19

V

şi 1 , 9 V (cunoscută , măsurată cu un voltmetru de

Rl1

prec izi e). Ca urmare a celor trei comparatii se va închide K3,

deci reglăm din SR3 până când MV indică valoarea tensiunii aplicate.

 

b.

Se aplică la i ntrare o tensiune cuprinsă Între 1,9 .

V

şi 19 V . Se v or închide K2 şi K3 . Nu se va actiona

 

asupra lui SR3 , deci se reglează SR2 .

S-au ales valorile rezistoarelor Rl0 şi Rll

încât se obtină V refl

=

0 , 19V.

a s tf e l

c. Se aplică la intrare o tensiune cuprinsă î ntre 19

V şi 199,9 V. Se vor î nchide Kl, K2 , K3. Se reglează

SR1 .

TEHN/UM ma/1996

-

Cazul II: tensiune de intrare negativă

Ieş irea l ui

A01 e s t e În 1 log i c, deci comutatorul K4

este Închis. Schema echivalentă este:

va2

••"

R10

'\.

.

r.

t 2

V

+ vil a + vl /RB

,

r.12 -

O -C=l-+--:7v

Vl~-a• • Y

RI

l / R B + l / Rl 0 + l / Rll

RU

t ::::·: .:IP. -. .11·· • ~I· • •• • • •• • e!.i. '.!!
t ::::·:
.:IP. -.
.11··
~I·
••
•• • e!.i.
'.!! :
.,
.
~--
•<
•••
•.•
.~
••.
.
~
"
• ,
-
.,.
'--" •••• ·r

Cablaj - faţă

S-au a le s valor i le rezistoarelor R8 , R10 şi R11 a s t -

re Situatia este similară cu cea de la cazul 1, numai că, pentru a obt i ne aceleaşi semnale A , 8 , C, P1 , P 2 şi P3 , este necesară inversarea ni ve lelor logice de la ieşirile A04, A05 , A06 .

fel Î nc âi se

de la ieşirile A04, A05 , A06 . fel Î nc âi să se Cablaj -

Cablaj - spate

obtină v

f2 = -0 , 19 V.

u.tadec~.

CI 1

CI 2 (A03 - A06 ) = TL 084 / TL 074 / TL 064

(sau similare , cu intrare pe FET)

CI 3

C I 4

CI 5 (G5 , G6) = MMC 40 12

CI6 = MMC 7106

CI 7 = MMC 4001

(A01 , A02 ) = TL 082 I T L 072 / TL 062

(K1 - K4) = MMC 40 66 (G1 - G4) = MMC 4030

Condensato are : C1 =C 2=C3 =100 nF / 2 5 0 V Rezistoare: R1=R2=R 9= R12=6,8M; R3=4 ,7K; R4=68K ; R5=470 K; R6=R7=100K; RR=5,6K ; Semireglabile (multitura): SR 1=4,7K; SR2 =22K;

SR3=470K.

st!ldcnt Cosmin Popa

., " ., 'u ". ":: 1:' ::!~[~;r':~r:Wi _ ~ '---4 ~'O :.: _ U---
.,
"
.,
'u
".
":: 1:' ::!~[~;r':~r:Wi _
~
'---4
~'O
:.:
_
U---
'"
"
TIlSt
-'
In::
:
~M'_
cu;;
l.
"7
lt6
''\' 1 ''
-
-
-
1
1 1
I
I
I
I
I
-
-
-
-
."
I
I~41 1~11
-
.
-
.
-
.
-
IPl
.
IP21
- - - 1 1 1 I I I I I - - - - ."

TEHNIUM mai 1996

SURSA DUBLĂ P entru ali mentarea mo ntaj elor cu circu ite inte- -grate liniare

SURSA DUBLĂ

P entru ali mentarea mo ntaj elor cu circu ite inte- -grate liniare sunt necesare două tensi un i

c.c. Montajul preze ntat dă două ten-

siu ni egale care Î ncep de la zero pâni!. Ia 24 V la un

curent maxi

prin li m itar e d e curent. Limitarea a re d ouă va lo r i 2 5 şi

200 mA. Sursa are ave rti zor optic şiacustic pentr u a

arăta că si st e mul de lim i ta t e a i n trat Î n fu nc ţie :

egale de

m d e 200 mA . Fiecare su rsă a r e protecţia

Sursa este compusă d in: sursa d e plus şisursa

de

de

51. 46 - 50 formează limitatorul de cu rent. Led-ul

29

m on t a t pe p a nou lum inează t o t t impul c â t apara t-

ul este su b t e n siu n e.

C ând l imi ta rea intră Î n funcţie,

29 se sting e. Pi esele 30 , 31, 38, 39 servesc acest ui

sco p. 25 este egal cu 27, iar cu 26 se al ege

şi -1 . C.I. 74 1 (piesa 63)

f i e eg al c u + 1 . EI Înt re cu r-

cu m es t e m o nt a t , a re g rijă c a -1

jumătatea t ensiuni i Î ntre +1

debitează o te n si une ca r e Îi convine lu i, ca

soa r e l e pot e n ţiom e t relo r 26

şi 6 0 fie zer o . 60 d ă

 

m

i nu s. Su rsa

de minus o co piază pe cea d e

p l u s fii nd

p osi b ili t atea c a -1

f ie mai m i c sa u m ai mare d e c ât

.

c o ma n d ată d e aceasta . S u r sa d e

p lus d ă o

tensi un e

+1, aceasta pentru a controla montajul alimentat de

Î n t re z ero şi 24 V. Este o s ur să cu

p er m it e ca te nsi unea debitată să p lece de la zero. De

la transfor m ato r ş i·redre s or t ensiunea int ră l a b are l e

d e + şi zero. 3 es te tranzis t oru l regu l ator ser i e , 2 es t e

amplif i cat or u l de aeroare, 5 şi 6 s unt rezis te n ţele ce

dau căderea de tens i u n e necesară Iimitării d e curent ,

iar 14 es t e le d mon t at p e p a n o u şi lum in ează a t âta cât sursa este sub tensiu ne. Când sistemul de li- mitare intră În funcţie, led- ul se sti nge . Piesele cu număr Î ntre 13 şi 20 servesc acestu i scop . Cu a j u t o rul lui 21 tensiu nea de ieşire se reglează la valoa rea

ne cesara . Pe nt ru 21 se pu ne un potenţiometr·u li niar

de 25 K. Ar f i b i ne fie bo b inat. Sursa mi n us (-)

.Piesele 32- 37

formează un ge nerator de curen t co nstant. 41 este

m asă flota n tă ca r e

primeşte tensiu ne la bornele (-) şize

ro.

reg ulatoru l serie, având prea mplificator de curent pe

43. Am plificator de eroare este 42 comand at pe bază

su rsă , cum se com portă când

ş i

n u

s un t egale . 60 po si b ilitatea ca

sa u mai ma re cu 3 V d ecât +1 . Prin

6 1 se poate face ca d ifere n ţa Î ntre -1 şi + 1 f ie mai mică sau mai mare. În figura 1 se sche m a de princi p iu , În f ig ur a 2 schema avertizoru lui sono r, iar Î n figura 3 ca bl ajul. Se

mo dificare a l ui 59

ma i mi c

cele d ouă te nsiuni

-1

fie

Întrebu inţează placă placată pe ambele feţe. Cu li n i e

.

.

În tre ru p tă s-a u a rătat tr aseele pe partea cu

p i e se l e.

P entr u avertizoru

l so n or am Întreb ui nţat un o s cilat o r

fo los it de IPR S la semnalizatoru l de bicicletă. 11 sesizează li mitarea sursei +, iar 12 şi 15 a su rsei -.

PUNEREA ÎN FUNCTIE

După ce s-au montat toate piesele, s-au făcuttoate

l egătur il e Între placă cu p i ese l e ş i p i esele m on ta te p e

I >+ ?<> - il: L '" 1 :)l~ ;:: '1", :t }~]~ '" '"
I
>+
?<>
-
il:
L
'"
1
:)l~
;::
'1",
:t
}~]~
'" '"
'"
;;:
'"
~
li!.
.~.
'""
.s ft ~
.;;"
<!
• I
- ~+
l:l
-
!Ii
~
j
~
+ II:
"
~
'" '"
•1
:~
~
"-
a
~~
<::
I
'"
~
- :!:
'.
'"
~.
1'"
!!l
~1? ~
o:
<:
~
'"
~it
-
"
l:l
".
'*"
-
~JfJ
.'"
ţ~
~
l
ţ
~
~
t;:
'"
'"
"'I~
f--
:--
"'
~---
~
- -- - --- --- -
"
-
-- --- - --
---
---
>-
,,::
;"
'-.i.
\
~_
fo
.
;:
\
f-~
~
~
~
~
'"1 8;
IQ
.
-
"
+
+
<S
)"
)"
;,.'0
t:!
~"""<"
~,
"""<"
~
-.L
.
§
-
.J
-
.~
~
.,
tx
+
I

TEHN/UM ma11996

panoul frontal, se poate trece la probe. Trebuie con-

a

cone x iunilor . Nu se montează 53 , 56 şi punţile j-k 1-m . De la transformator se montează numai + ş i O şi +1 cu +2 . Se pune montajul sub tensiune , iar 14 tre'- buie lumineze . Cu 21 la valoarea ma ximă : s e reglează 9 pentru ca +1 fie 24 ' V . Cu 21 la m i nim

av ' em tensiune O la + 1 . Ace st e

,2 reglaje se repetă de câteva ori. Cu 11 deschi s şi 21 la zero , se pune între + t şi O o rezistenţă de 200-300 în serie cu un miliampermetru . Începem să creştem tensiunea din 21 . Trebuie ca între 2 0-30 mA- să s e producă limitarea, iar 14 se stingă şi casc a din avertizorul . sonor fluiere. Se repetă operaţia cu 11 în contact şi o rezistenţă de 20-50 / 3W. T r ebuie s ă se producă limitarea i ntre 150-300 mA. Se potr iveşte 5 ca lim i tarea să înceapă la 220 mA . Cu a c ea s ta sursa

+ este gata. Se conectează firul - de la transfo rmator la 'placă. Borna "j" se leagă la cursorul unu i

potenţiometrude 2,25 K . E x tremităţ il e po t en ţio metru­

lu i se leagă la ' - 1 şi O (punţile j -k , 1-m ş i 53- 56 ră m â n nepuse) . Se pune montajul sub tensiune. Când toate

sunt

buie să obţinem între - 1 şi O, tensiun i î ntre m ax im c ât

are (-)

trece la punerea în funcţie a lui 63 .

Dacă şi aceasta

trolată cu atentie corectitudinea montajului

şi

şi

se reglează 22 ca

bune, variind potenţiometrul î ntre extremităţi,tre-

şi 1 ,5-2V.

merge se poate

Se demontează potenţiometriJl, se m ontează 53- 54

şi punţile j-k şi 1 - m . Se pune aparatu l s ub te n siu n e.

-3 fie ' de 12 V faţă de ze ro . Se

pune provizoriu o punte între O şip. Se pune apa rat -

Conirolăm ca +3 şi

ul sub tensiune . Se pune

26

+1

la

24

V.

R eglăm

ca - 1 fie egal c u + 1 . Se pu n e + 1 l a 0 , 5 V , Di n

A ce s t e

64 se reglează coincidenţa dintre

1.

şi - 1.

'două reglaje se repetă de câteva ori.

casca + 'O ,'" 'c "- "- - Il) 3000. s
casca
+
'O
,'"
'c
"-
"-
-
Il)
3000.
s
,'" 'c "- "- - Il) 3000. s Când re glajele sunt core ct e, trebuie
,'" 'c "- "- - Il) 3000. s Când re glajele sunt core ct e, trebuie
,'" 'c "- "- - Il) 3000. s Când re glajele sunt core ct e, trebuie

Când re glajele sunt core ct e, trebuie ca î ntre 0,1- 24

s ă c oi n c id ă . Pent r u + 1 ega l cu ze ro , -

, Va l e l u i + 1 , -1

1 are 60 mV. Se de sfac e punte a prov izorie d i nt re O şi

mai

p.

ma re c u ce l m ult 3 V faţ ă de +1 . T oate rezi stenţe le

sunt

Acum , va r ii nd

de 0,5 W cu

6 0 se

obţine -1

m ai

mi c s au

excepţia lui

25 . 27 care su nt de

J W . Rez iste nţele 5 ş i 50 se

confecţioneaz ă.

Flarea Abagief

c:: Q, c o o
c::
Q,
c
o
o

TEHN/UM mai 1996

11111111111~j~;i'~H.31

11111111111~j~;i'~H.31 , ~ 1 ~. ~ II ,. "~Ii ti 'i , :111 '1~1i_ III .II
, ~ 1 ~. ~ II ,. "~Ii ti 'i , :111 '1~1i_ III .II
,
~
1
~.
~
II
,. "~Ii
ti
'i
,
:111
'1~1i_
III
.II
'~
~.i'
~
.
II
'"
' M
,.'
~~'Ir. "~ ' ~
'
'I
~
·ljI'l"~~ 11=
!1U' &! !!~ !ţ. ~,~
-Ji'ro
I
~
I~
j.
-
l"IDitQ -~I~
r---ts: 1'1
1t i
.,.~~
!~iJf;i roP.-,
II i'
'
.It""'"""
lli~lr"
tr,
1, ~ J ",-
!'
'
lla
~
~~eL- . '
~.
~
f-w--
Il!
~
la
fl,1: ~'t
~\i
t;Lft
II
~
Il
r
r
!
h l
e-
l:!::: ,.r;
II!
~
-
1"
,.
1:'"
L."
~
1' 1iF"
I
~'~
e'
'1
I!-
II
4
~
".,
~I~
r '
';'11--
ITJ
[:
!I~~
~
rtr
I
[I[!!
hin
f.ir.-.
. ~.~
~
II'
II
ţ::
I I,
m.
~
,f1'
-
r"
rol
--
---
1I 1 .J.;, ~I!t'
*
''ij!
I I~:-
~
~
i~ ila
• I,I~-
:n
j
~
''T-l:ll
11
8
~'
~
Ţ-~
II
L~
~
,-
~
'fef:i
1.1~I "! ! I
tl!11
n Il
Ir!'l
~~!
"
~
nil
1· !
11="'.7
.+;.
~
~·t
II
)o-. el
tl~
~
1,.
ti
,
f!T:
~
I
~~~~!!'i!\'-o
t~
II<;
lt:::;
000
=
11°
rill-
;:::::::
1=
ne:
ili
•• 0
Il:
Ti
~
I:.i:~ ~
al
y,. II
II t! I
-
1,
_',
lIl
r-
F=
~
I!
rE!
--'
E
L.
I
-,-
-
~
'1
L.
~
I!
~ ~;I!;T\ ~I {;Î! ~r
~
.~
[--iP.
lX; I i
l i;!'::
:
fi

,

,

TEHNIUM mai 1996

Band

mulli n

desfăşl

Pasionl

diverse la ex err

TEHN/j

4'113_

Banda CB se pare este foarte Îndrăg ită de foarte multi radioamatori - traficul , cel putin până acum , desfăşurându-se Într-o manieră destul de ordonat.

Pasiontii din această categorie folosesc : cele mai diverse tipuri, apărute,de la constructiile proprii până cons ruc le.

la

Unul din tipurile industriale sunt produsele Dragon ' a căror scheme electrice le prezentăm În ideea unei depanări eficace dar şi ca sursă de inspiratie pentru

t

r

Cele două tipuri sunt CB-220 ~iSY-1 01 .

I

ultra moderne .

, , ~!' , ,1' ! ru=;- I i ~ , ~ , : ,
,
,
~!'
,
,1'
! ru=;-
I
i
~
,
~ ,
:
,
f'
l~
i
-,
'li'"
I
(
,,'i-
:"
r-
o
,~
~.I
~
,
I~
I
JL
IIII
.
.
.
~-
~
ţ,;;
I
t
P
'I;~
_I~
I~
r
I~
I~~
La-
~" "o- - 1:: >-" . . . JI' ~
~"
"o- -
1:: >-"
.
.
.
JI'
~

TEHN/UM mai 1996

1IIEIIIIIIIIIII~,iwi~3~!~i.;~;iIlL

~

CEAS CU AFIŞAJ SPECIAL

n schema a lăturat ă se prezintă un ceas cu afi-

şarea orei şia minutelor sub formă de limbi ca la

, ceasurile mecanice, cu LED-uri de diferite ţulori. entru realizarea efectului de limbi s-au introdus 12

LED-uri montate pe un cerc ce se aprind indicând ora şi 59 LED-uri c e indică minutul. Elementul de bază al acestui ceas ÎI constituie cir- cuitul integrat MMC 351 , circuit specializat, cu functia de ceas . Datorită folosirii acestui circuit integrat se asigurăo precizie foarte bunădeoarece el contine' un oscilator cu quartz . Quartz-ul folosit este de 32768 Hz, el putând fi recuperat de la un ceas de mână defect. Deoarece acest circuit a mai fost prezentat În revistă nu voi insista decât asupra proprietătii sale

folos i te

informatia sub form ă multiple x ată la p i nii II , 12 , 13 şi 14. Cu ieşirile sale s-a format o magistrală de date la care s-au conectat patru registre cu scriere paralelă de tip CDB 495. Intrarea de tact de la fiecare registru

a fost

fice minutelo r, zec i lor de minute , orelor şi zecilor de

ore. Toate reg istrele au fo st selectate din pinul de selectie a modu lui (6) pe pozitia Înscriere paralelă, citire paralelă. Astfel s-a realizat demultiplexarea informatiei. Ieşirile primului regist r u , ce este conectat la infor- matia privind minutele, au format o altă magistrală de date. La această magistrală sunt conectate şase cir-

cu ite decodificatoare binar-zecimal de tip CDB 442.

În acest montaj . Astfel se ştie că acesta oferă

conectat ă la cele 4

ieş iri ale lui MMC 351 speci-

comandă 1° LED-uri cu

Fiecare decodificator

exceptia ultimului ce comandă numai 99 LED-uri. Pentru a putea com uta decoficatoarele s-a folos it un artificiu. Se ştie că aceste decodificatoarele s-a

10 10situn artificiu . Se ştie că aceste decodificatoare

pot decodifi c a decât cÎfra maximă 1001 (2) respec-

ti v

toare nu afişează nimic . Pentru realizarea artificiului

pe intrările C şi Da l e decod i ficatoarelor (bytii cei mari importanti) au fost introduse două circuite SAU cu două intrări realizate cu diode.

nu

9 (10)' Pentru cifre mai mari , aceste ăecodifica­

 

Se poate observa că dacă se introduce" 1" log i c

pe

c

â te o intrare a fiec ărei porti SAU atunci indiferent

de

semnalul aflat la cefelalte intrări ale portilor, precum cel aflat la intrările A şi B decoficiatorul are la intrare un număr 11 x x .( 2) care este mai mare decât 1001 (2)' decI el nu va afişa nimi C. Comanda portilor SAU se face prin intermed iul unui decoficator CDB 442 conectat la ieşirile registrului Încărcat cu cifra corespunzătoare zecilor de minute . Acest decodificator oferă "O" logic pe ieşirea selec- tat ă şi ,,1 " logic p e celelalte ieşiri, eliberănd numai un decodificator din cele şase.

Pentru

afişarea orelor

s-a

folosit

o

metodă asemănătoare. le.şirile registrului corespunzător

orelor formează o altă magistrală de date la care sunt conectate alte două decoficatoare (CDB 442). Pentru selectia acestora s-a folosit acelaşi artificiu cu porti SAU . Selectia fiind mai simplă s-a folosit un tranzistor cu rol de .inversor. Baza tranzistoruluui a fost conec- tată la ieşirea A (cel mai putin important byte)'a reg- istrului de zeCi de ore. Dacăse doreştese poate monta şitr'lnz isiorului T2 Împreună cu un LED ce va indica secunda. Butoanele B 1 şi B2 servesc pentru potrivirea orei respectiva minutelor. Din trimerul C2 se poate regla precizia ceasului. Toate circuitele integrate (cu excep ti a lui MMC 351) trebuie alimentate cu 5V. Circuitul MMC 351 trebuie alimentat cu 9 - 12V. Schema circuitului placat rămâne un exercitiu pen- tru constructor. În ceea ce priveşte realizarea practică LED-urile y or fi aşezate pe două cercuri concentrice şi recomand ca LED-urile Ce a fi şează o r ele fie de altă culoare fată de cele ce afişează m i nutele . Schema electronică estE! ma i com plexă dar pentru ' ce i care doresc realizeze un ceas o ri ginal cred

comple xitatea nu va fi un imped im ent.

[strate Dan

Cra/ova

xitatea nu va fi un i mped im ent. [strate Dan Cra/ova Lista de componente; TI

Lista de componente;

TI

= T2 ;, SC 107

DI-4=IN4148

L1

= MDE 1101 G

L2

- 60 = MDE 1101

R

L61

- 73 = MDE 1101

V

Rl = R2 = 1MflR3 = 1OOKnR4 = 4.7KnR5 = 270fl

R6

= R7 = R8 = 1Kfl

R9

-16 = 270flR17 = 4. 7KnR18 = 2. 2KQ

CI

= 45 pFC2 = 3 - 18pF

Q = 32768Hz

TEHNIUM ma/1996

-

,'

~,

+5'1

n RI 8

a:T/

IIRI7

ABctJ

/?K;

--c::::::l

, . L71-73 l ,. R/~ . <"') ~~ L61- 70 rM- . i" --"
,
.
L71-73
l
,.
R/~
. <"')
~~
L61- 70
rM-
.
i"
--"
LI\)
+5V
--,
:
:.,

~EirlE~

JI-JIt

1~27-jO

::;]'11111 I Il

~~

R'l

L32-W

L~/·~O

~~M

~

I Il ~~ R'l L 3 2 - W L ~ / · ~ O ~~M

L 12-21

+-51/

L51-6"0

,
,

+9

I Il ~~ R'l L 3 2 - W L ~ / · ~ O ~~M
I Il ~~ R'l L 3 2 - W L ~ / · ~ O ~~M
I Il ~~ R'l L 3 2 - W L ~ / · ~ O ~~M
I Il ~~ R'l L 3 2 - W L ~ / · ~ O ~~M

L 2-11

~~~~~~~~~~~~~~~

e2.

Rq.

+/21/

TU u P entru amatorii mai pretentioşi propunem o variantă de turometru electronic care să

TU

TU u P entru amatorii mai pretentioşi propunem o variantă de turometru electronic care să elim-

u

P entru amatorii mai pretentioşi propunem o variantă de turometru electronic care elim- ineeroareadepluslminusunimpulscareapare

conpletă a turometrului este reprezentată În

figura

timp). Trecerea in Odupă0.3 secunde a ieşiriicircuit-

ului " 13, determină declanşarea celui de al donea

2.5 ms), a cărui ieşire, prin

in cazul unei baze' de tip nesincronizate cu impul- intermediul tranzistorului de comutatie 01 , va permite

inscrierea continutului celor două numărătoare 15 in decodificaioarele 16 şi 17. Frontul cazător al celui de

Impulsurile provenite de la ruptor sunt filtrate de al doilea monostabil va declanşa prin reteaua de grupul R19, ca, R20, C19. Acest grup

surile provenite de la ruptorul autoturismului. Schema

monostabil (aproximativ

frecventăde tăierese poate determina cu 1.

relatia aproximativă: ft = 1/2 IT R19C19 . Impulsurile provenite de la ruptor sunt tre- cute, pentru formare prin triggerul 4093, a carui ieşire constituie semnalul de ceas pentru bistabilii 12A SI 129. La cuplarea bruscă a tensiunii de alimentare aceşti bistabili sunt resetati prin dioda 07 de grupul C4, Rl, obtinându-se la ieşirileOA, 09, semnalul 0,0. Deci, după resetarea celor doi" bistabili, starea acestora este O O, ieşirea este 1, aşteptându-se impulsuri de la ruptor. Primul impuls de la ruptor va pozitiona bistabilii in starea O 1, iar ieşirea va trece in O. Ca urmare a acestei treceri, mono- stabilul realizat cu NE556 va fi declansat,

permitând impulsurilor de la ruptor I ~~~~~==~.~.•~

constituie un filtru trece

jos a cărui 'I~-r====:::;5~;:;::::t;;-~--.~

_

c;-'\

:,.-"'- •••••••• •••••••
:,.-"'-
••••••••
•••••••

•••••

:

• ••••••

~.!)

treacă spre numărătoarele 15. Următorul

impuls de la ruptor pozilionează cei doi bistabili in starea 1 1, iar ieşireain 1, evitându-se ast- fel supracomanda monostabi!ului. Următoarele impulsuri de la ruptor vor lăsa nemodificată, practic cei doi bistabili blocandu-se in starea 1 1. Durata impulsului care se obtine l a ieşirea 01 a circuitului 13 e ste de 0,3 . secunde (nu mai neces ită e x pliC<ltie acest

derivare CI I, R22, 040 , cel de al treilea monostabil (aproximativ 2.5 ms) , impuls care va reseta număr ătoa rel e şi bistabilii 12 . Astfel, după ce bistabilii vor fi pozition.ati i n OO; primul impuls de la ruptor va

declanşa. din

nou

baza

de

timp

de .

0,3 secunde, procesele Alimentarea la 9V se obtine cu ajutorul . circuitului LM7a09. Protectia de la intrare

c u Dl şi D2 este o măsură de sigurantă ce

nu trebuie neglijată. Recomandăm ca

toate condensatoarele de 220n fie cu mylar sau stiroflex, condansatoarele polar- iz ate cu tantal, iar rezist~ntele cu pelicula

metalică.

Găur il e 9T , 9V, 1,2,3,4, 5, 6, 7 , a, MAS, ne vor folosi intr-un viitor articol când vom vedea cum se poate ataşa de acest tur- . ometru un nou montaj ce va permite o cre şte re a puteri i motorului cu 3 CP. În fi g uri le a lătu rate am prezentat cablajul impri mat şi schema de principiu. Cablajul parti i de afişare nu necesită comentarii;

afişoarele vor fi cu catod comun .

.

StoIca VsltHrtJn

CoIfbaşI

ntuu 1I IUUII
ntuu 1I
IUUII

TEHN/UM msJ 1996

I"

-

Et~_l."·1411 I >2Y o-- --""""I--,-T--,--+-'y v.I v. '" LH"7.09 .2•
Et~_l."·1411
I
>2Y
o--
--""""I--,-T--,--+-'y v.I
v.
'"
LH"7.09
.2•
."",
o.
'-
----'
b.,CI
~.
U'"
le
P'L18 z:1.3u
J.N04148
r
1. au -t N41
.
~':i5i
r:: I
O:rSJ.
0152
THRl
THR2
"
OV 1
.,
OV2
,.•.•
.,
••
""s
,
,.,
~
~
C13
'.n
J
I
,
".
•••
H,
O,
IN.
l ••
,---
2 . 2 ""
O,.
10"
1
~
••
J. " "' .104 8
7 -' 0 1(
4 09 3
.
2
1. 711
.
2 1
'0"
Rl. '9
RZO
t1
T
~~l
.'
10.
04
39K
1 39K
*
~
J1
~
I
100 .,
I
Z2 0 n
<; 10
.q0 '9 3
(: 30
22 0 ,
L
0l 9
' . 0
, ,
-----1 f--
rî~o
r
.,
PL
9V
l
Z
3 J'~
I
0 .1
5
1
D :J S2
S50 1o;
r-
TH R l
THRZ
OVl
OV'
Rl
.,
.
2
4093
T.
,
.
2
'
.2
~
III
I nn
5
6
7
8
~
+-
=
J.!.
C 7
.
3 0
II
1
2 "1 2 2 22
a,
2 . 2 1.<
,.
••
12 '"
R
'"
01=11
R'
1t6 E:::J
.1K
R
'
'"
~81
~
a2
.,
~C1 ~
.,
,.
,.
02 '
.,
~O1'
'
o El.
.,
,.
•UO=
1K
'" .
~F"1 el
F'
e.
,
2
• •

i11

~

~

i.

-

10

~

1IIIJIIIIIIIII.'~,!.:.i.~I~;!~,i~i~••lw;iIlL

TRANSVERTER

id eea

vo r

pest e

putin

timp

şi rad ioamato ri i

ut iliza

banda

de

6

m

(50

MHz )

-1 n

YO

preze ntăm un tr a nsve rt e r care are ca element

m.

Acest transverter a fost realizat de PETER RIML

OR 9PMJ

Ge rmania , repreze ntat În România de Y021S.

func t io nare . Semnalul de receptie este

amp li ficat de 01 cu aproximativ 23 trecut pr in fil-

tru l L2 - L4, C3 - C8 care asigură o bună selectiv- itate. Ac est semnal este aplicat mi xe rului Mx 1 unde soseşte şi se mnalul de la oscilatorul local

de bază u n tr ansceirv er de 10 m

şi publicat

Mo d d e

În

perio dicul

sau

de

2

OUBUS

din.

22

MHz p entru tra nsce iv er de 28 MHz

sa u 94 MHz

pentru transceiv er de 144 MHz. Semna l u l rezul tat e s te amplificat de

02 şi filt ra t.

La emisie semnalul de la tran sceive r se aplică

mixeru l u i M x2 Împreu nă cu se mnalul d

e la oscila-

amplificat de 08 şi 02 aplicat la ieşire (cu o pu- tere de 500 mW) pentru a excita un amplificator de putere pe 6 m.

intermediul circuitului PTT ((0304) se

obtine trecerea În functionare a transceiverului din receptie În emisie şi invers .

realizează pe un circuit imprimat

dublu

Prin

Montajul

se

placat şi se introduce Într-o cutie metalică

adecvată.

Oiodele 0102 sunt PL5V6,0304 = = 1N4001,050607 = 1N4148. Cele două mixere sunt de tipul dublu echilibrat cu diode, echivalent cu mixerele din radiotelefonul IEMI-RTP -MF. Bobina L5 pentru 144 MHz are 1,5 spire cu

, celelalte

sârmă Cu Ag 0 , 5 şi are diametrul 4 mm

bobi ne sun t pe carcase cu miez de ferită. Socurile

RF notate OR cu câte 4 spire şi se bobinează pe

o perlă de ferită Se folosesc mufe BNC.

multi radioamatori schema elec-

trică a aces tu i transverter va constitui o sursă de

inspiratie pentru realizări pe cont propriu cu

pi ese le exist ente deja În dotare.

Evid en t pentru

to rul

local.

Pro dus ul

de mixare este filtrat de

grupul

L 12

- L 1 4 şi condensatoare l e aferente,

Prelucrat de Y03CO

-

L 12 - L 1 4 şi condensatoare l e aferente, Prelucrat de Y03CO - SgHIiz
SgHIiz OUTPUT 501 \01
SgHIiz
OUTPUT
501
\01

TEHN/UM ma/1996

,- ,.-_----'.'·j:f,j;t.i(.ji

SUPRAVEGHEREAAUTOMATĂ

U n automat care comande umplerea unui recipient când lichidul atinge nivelul minim şi să comande oprirea umplerii când lichidul

atinge r:!ivelul superior. trebuie să poată detecta lichidul. In paginile revistei TEHNIUM au apărut sufi- cient de multe astfel de ·scheme. dar specializate În detectarea de lichide conductoare, scheme care nu ' Înlătură erorile ce pot apare datorită efectului de polarizare al electrozilor. O posibilă eliminare a efec- tului de polarizare ar fi injectarea unui curent alterna-

tiv prin lichid , dar inaplicabilă

În cazul lichidelor

neconductoare. Automatul prezentat În continuare 1 Încearcă să elimine aceste dezavantaje , tinând cont sunt dese situatiile În care se lucreazl!l cu lichide

neconductoare.

Detectia

lichidului de orice fel se face cu ajutorul

senzorului de temperatură integrat BM 135 A , aflat În productie la I.P.R.S. Bilneasa. Acest circuit Îşi modifică

tensiunea Între anon şi catod cu -10 mV / grad celsius, dacă prin el curge un curent constant. Injectând În acest integrat circa 10 mA; el se va Încălzi nedistruc- tiv la aproximativ 50 de grade , deci un eventual "con- tact" cu lichidul ÎI va răci, iar tensiunea pe acesta creşte. Pentru a Înlătura efectul mediului asupra pre- ciziei detectiei se vor utiliza câte două astfel de cir- cuite integrate peniru fiecare nil(el, citindu-se dife- renta de tensiune de pe acestea. In cele ce urmează

vom consideră că dacă diferenta de temperatură din-

tre două circuite integrate este mai mare de 5 grade, unul din ele este acoperit de lichid. ,

Schema automatului este arătată În figura 1. La conectarea sursei de alimentare, condensatorul C6 tine un timp scurt terminalul ALO al circuitului integrat BE555N la o tensiune mai mică de 1Vm, deci ieşirea acestuia se va pozitiona la O logic actionând releul . REL. Astfel se comanda initială de umplere a 'recipientului. Dupăeliberarea terminalului ALO logica internă a . integratului BE555N memorează starea anterioară, deci releul va fi În continuare actionat. Pe

m ăs ură ce lichidul se ridică Î n recipient se va ajunge la nivelul minim, deci lichidul va răci capsula protejată

mecanic (vom reven i) a integratului 14 ca Î n figura A.

Pr i n urmare di fere nta de tensi une dint r e

14

şi

13 ,

amp li ficată de etajul diferential realizat cu 15 , 16 , 17 va

actiona comparatorul

ale i ntegratului 19 vor poz itiona ieşirea acestuia la 0-:--'

18 , astfel că intrările PJ şi PS

releul va fi Î n continuare actionat. După