Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
\\".
ROMANII
Bl!*
L. T. tsOGA
www.dacnr*maniea.r0
A R o M A r *l r
gi Cu un teren aqa de accidentat, in directii opus, diud prin aceasta naqterela o sumd de unitdfi plasticedistincte,Peninsula Balcanicdinc{ din cele mai vechi timpuri a prezintat1i o sub raportul politico-etnografic inffifigaretot atit de variatr" Numeroasele bine inchise, qi regiunileintinse dosite de vfli ca pulanluri inalte de munti,erau nigte adtrpouturi unde odinioarfr tribqridin FerrinsulaBalcanicil. teau {rli in tihnil nenumdratele O unitate poliiicn propriu zisfi nu s'a putul lnldptui nici aturrci r)" ciind intreagaFeninsul{ erasubo singurf,sttrpAnire Nici revf;rsareain masf,a unui popor pesteo bund parte a Peninsulei Balcanlcenu i-a putut irnprima o intf,tigare et*ic{ unitar6.Dacf, printr'unilux al m$rii slaves'a p{rut un momentc{ intreaga slavf, a tredevine slavfi 2), mai t&rziumareaaceasta Peninsulf, buit sf,-ti retragfivalurile illtr'o albiernai uricH,undeexistfl p6nfi azi s). Firr cauaa acestor mari migcdrit'ebue str fi avut loc ai din Balcaricil. Tari{i deplasarea elementuluirornAnesc Peninsula de curenteleslave,o parte din eleqrentulromlnesc dela miaz{ noapte a trebuit sd-gicaute adlposturi in parteade ffiiaaf,-cia F*ninsulei,unde *e rispindisegi elementulslav ]. Destul de gi numeroqi insf, gi la nordul Feninsulei in Apusul gi in tdsaritul ei, Rominii gi dup* aseasi[ rf;spirndire,au continuat a fi in legdturfi,fiind sili{i mai alcs de ocupa{ialor de predilec{ie,
din imperiglbizantin eraueproapeindepcn. l) Stllie cil nncle despotalc strbe$tipln{ si formezcun slat denle. Cattrvreme nu lc,a trebuitjnpenatelor ale din intpcrid otoman nationalnnilar! Apoi tendin{cleseparalistt unor gagrle caractetistice. se'manifes{itocmaiin regiuni de acestea 4 Consf. Farfirogtenetul: De tenntibus pt . 63 ,s'a slsuizatinlreaga {ari gi a devcnit barbara'. au iar_ 0) Rcsturileslave dela SudulPeninsulei foat asiniliate,. nmin{irea loctlrli bkye in ncesle tinuluri e pastratdde toponimia slavi atit de bogala. Epir gi Albania,azi cu popula(ie Iatil cdtcta numiri slave a salelordin Tesalia, aromtneasca: Draposiste,Doliani, Breaza,Dohrinotto,Arebenici,Lenrnila, Cer' nesi, Benla, Cosita,'Drenova, Se{itla "SfnrpllsnSuropoli, etc 4) In firecia de azi gi 89ir, undt probabil mai existauelerntnlc romf,neq{lr{slelitc.
www.clacornmanira.rn
Balpfrstoritul1).Ast-felintregul element romAnesc Pnninsula din lanici a tr{it veacuridear&ndulalilturi de Slavi 3)' a lnriurit primind in schimb anume inlluenJe, cari ne arati viata acestora, cat de striins Iegat a fost ln trecut traiul acestordou{ popoaret}Nu ln toate pdrtile instr au putut kdi Romrilnii in continsuln, mijlocul Slavilor. Anumein pirtea de Nord-Est a peninsuleiBalcanicedin causalmprejurdrilorpolitice prea turburi-in urmainfiintlrii imperiuluirom**o-bulgar-elementul Rominesca lnceput pinf, cdnd s'a pierdut in sf, deviedin ce in ce mai pulin numeros, gi ins{, unde Balcanice masaslavii'). In centrul SudulPeninsulei gi Romf,rriierau destul de compac{i, unde legdturaintre ei era ntlntreruptit,au putut sd-gi -ontinue via{a nafionali incitrmnltd vrerne). Popula{iunea aceasta pflstorin'aputut sd rXticeascl de statornicacolo unde lnainte era fnsf, intr'una, gi cind s'a ageaat mai mult un oaspete, cend grupuri rislete gi-au ciutat adf;posputereade returi printre populafiastr{inll, sllbind prin aceasta a sisteirt{ a intrcgului grup romflnesc, inceput s[-Ei rilreascltdin t). azi ce in cerf,ndurile Cfurd anumes'a petrecutprocesulacesta, greu se poatedetermina preciziune. pare insi c{ incu Se cu ceputsub domniaultimilor tari sArbi,a fost gr{bit de ntrvfilirea lninfdligareaetnograficdainTurcilsrn care a produso schimbare tregei Peninsule Balcanice. Atunci populalia toat{ a Peninsulei * fos{ pxs* in mig*aretl gi fn fata unor nilvitlitori ,,ptrgini',, ca undeputeau, si scapede urgia noi"cregtinii*se addposteau lor venili 6/. In perioada aceasta de nesiguranfilnu poate sf, lnainte p{storii mai fie voiba di acele drurnsri pe cari le ffi,c*au Au arom&niin lungul ti latul PeninsuleiBalcanice" trebuit s{-gi aleagf, un{inut undevaraputeausi g{seasciilnun(i cu pdguniintinse,
l\ Checawnenosne aduce rnilrturia ci Vlahi I din Tesaliase duteau vara ln mun{ii Bulgarici. 2) In unele rcgiuni imFresni cll Alban*eli"Aei int{ pogorul s{rb confirndi acestedoui elemenlt. 3) De rtlrvat lalura ptslorcascidin via[aArominilor.'Celnltatulir-odi' nioari gi cu atribuile milit*ro"judecitcreaaci,fe lfing{ cea pisloreenca F$slratfl p*nd asi- es{ede origine slevi. {) Ririrea popula[iei rominqti d-ln acestegirli a fost caurati pedeupurtc de emigraBrcaei in sFre Vesl gi Sud-Vest,iar pe dealta prin fn{reru9ereavc' nirii Rominllor dela Sud in acs${clocuri ln llmpul verii.-Procesul de . similiare trcbut si ii fost gribit Si prin stabilirea tominilor in centrelt mai rnsri, unde puNcau joace un rol politic nrai fnsemnat, sd sfirbagtlne aduc m{rturii preltoase $) Documentele Fentru acc$ti Romini, Iiiillei lot CI]llai ale* r'ia{a aomadiia Rornlnilor a contribuit k pilstrarea etnice, in 7l Sdrbii pribegeau spte Nord, BulgonTs'au ad{postilin creeriiBal' canllor,Grecii, s'au migcalrnal 0utln, iar Alhaneziieraude mai inainte blne adapostillln regiunile lor. Dr al{fel trecerealor la nohamedtniEm i-a scutil de mari deplasari. 8) In timpnl af,eslao partt din *,ominii carl nral rezistastri asimilirii au lost nevoi{f fa se rcksga in spre Sud, iar tcilalli stabilindr-se prin aatelerlave cu tlmpul au fost contaptrli,
ww\lr.dfl c0rCIrnanica.r0
vitele. ti iarna cimpii apropiatein cari sd-$i ad{posteascil Ast-fel cimpia Tesaliei, rnun{iiPindului,h Olinipului,a Gramosului gi Tomorului cu ramifica{iunile precum gi crimpia$1ulot z3chia,au atrasqi acumt) popula{ia romflneasci, cdreera impr{gtiatfl pe intinderi mai mari.Numaiaceastficoncentrare loi{ekir a rorndnegti,aceastilunitate etnic{ gi teritorial{ 8} a asiguratdilinuirea ehmentului rominescdin Peninsula Balcanicf,. Ceci in popor str{in s} inaestratcu o culturil cu p*teri vecin_iltatea,unul ,atit de dizolvante, qi culturd pe c*re Ei-ainsugit-o elementul iomitnesc,fdril aceastfi concentrare fortelor etnice romilnegti,numai a cn ,putereade resistenpa rasei*,cu greu s'ar fi pututmen{ine aci RomAnii.Regiunea aceastii esteleagitnulAronrCInilor asi din de intreagaPeninsul$Balcanicf, . r) Aci toponirnia romf,neasci pitstreaz{ami*tirea acesteilocuiri vechi gi continue a Aromfrnilor" De aceste linuturi leagtr gi tradi[ia origina celor rnai multe grupuri de Aromini din Maputerii otomanein intreaga cedonia!). C{ci dupil consolidarea .Peninsulii, incet{nd turburfirilegi nesiguran{a mai inainte,Ade rominii cu turmelslol au inceputdin nou s{ cutreere Balcanii, mun{ii Serbisi, ajung*nd p8nf; in Bosnia gi mult mai departe chiar 0).La aceastilmigcarepfistoreascd adaugf; se aceiaa rnegtegugarilor,negustorilor, chirigiilor cari deveniril cei mai impor. tartfi factori nu nurnai in Peninsula Balcanicf,, gi in {itrile lnci vecinate. Mai ales acest elementa jucat un rol culturalinsemnat, ?). pe care SlaviiinSi-gi nu-l pat contesta Ast-felinai*te de mprfigtierea Aromlinilor cauzatd distrugerea arilor centreMoshopole, de m Srarnoste, Niculila,Linotopegi celelalte avut loc o emigrare a lent{, care a slf;bit putereade rezistenfit mai ales a grupului de Aromini din Albania t). Odatf, pornit, curentulacestade emigrare a crescutdin cr in-ce mai niult, p&ndcind ne-a dat lnfft{i$area de aei a Arom;inilor, Dupi regiuneadin care-gi trag origina, Arom*nii azi se
l) Acrasti regiunegi inainte primea mrreu clemente nunreroase la dc Nord-Es{ Nord. ti 2) Legaturala un popor pfistorrscs inlesnescmai ales nunlii, 3) Poporul grec. 'burari 4) Satele Furca, F{zi, Lunca, Cheare,Faltin etc, mun{cle Okrg, Flarngi altele. Tirnova au incii pmprietaliln iatele roS) Multi Aromini din Magarova, miaegti din Tssalla. din 6) De altf*l qi pislorii Rsmlniau cunosrutde demultregiunile drcaptu Dunirii, nnds se iniAlneauryobabilcu pistorii Aromfini,Chiar aei in sstele gi Mrarnoreni I itaeeadln Bulgarir s{n{ Rorninl 9i Aromtni, $i unele indicii pnr a ar$la cd a lost $i o mifiare pistoreasci puterni-i dela t{ord ssre Sud, La Samarina gisim Clvatrc neagr{, la Bogdan,numiride dealuri: iar limba unor grupurl de Arornini din Tesalia conlinemulte cuvintedaco-rorAne, fi fviicl: Probleme antropogeqgrafiteih Peninsula Balcanica pag.27 {in Sbornitul etnogralic al Ac#erniei strbeEti Vol, tV1' 8) Atuncl lrebue sa fi uvut loc Aiasimill*reaArominllordccatr*Albaneui 'o pe care distuti. Dl. C. N" Bmllernu in vrlsrorsr D-saleopcri ,Dsla flomf*ii ,dtn A{bania*.
urw?r.dacCIr*rnanifa.rfl
impart in mai multo grupuri, cari se deosebescintre ei dup# r). nuanlede port. limb6, gi ocupatie -Moshbpolenii m,ri to{i prin oraqeqi de s&rit rrrspdndi{ilmpru' aceiaportul lor n'arc un caracter Fyr nalional"aronr6.nesc. conlact-comer{ul,.pornutat dela pc;lc rele cu cari i-a adug in conlactcomer[ul' por$utat'dela pctrc tul lor are ri iht;iggarepur orientaii : an anteria luqg (iqlic) in"' de lung6, pestecare t*t Fe cins cu brAupesti-care-vine ,bideneaul*t pe atdta t1elung$' ,&iderteau bf;trAni cu c*rrtusitd bllnnri s3rrn?E in cap poart& ri c*ptugitd_ bltrnnriscump it. c3"ppoarti fesuri (cei bdtrAni ; i
la maicu deosebire cei bfitr*ni, gi cari psstreaed sernnulcei rnai caracteristic lnsfi-Sifirii al arientaleo mf,t$niile {ori sau cumbuloghe). $i Ar*m$nii din celelaftE grupuri, cari s'au stabilit la l0r, oragssauiu apropierea au ei portul acesta orienlal. 9i Vara fn ls*nl ,bitlenei* sr poarti npcurtd". Femeile au un port comun6i t*meilnrcreg* tine alecelorlalte nalionaiit*fi" $au c$ cnracferistica ,qchepd"" cdftane"cu care se leagi pe cap, gi ,satlu" imbldnit gi birbalilor, lurrgcaEi ,,bidenea" La lemeilebdtrtne, predomini neagrd. culoarea firflmu$ttrtii pilstrearfi : tlaliortulnalionalaromirnesc nrfa numit$ de ei "griefi*f&.", apoi,tdmeasacu dineu, ,,cdtrduSa" fdrdnAneci ,,nri.nt*nlu,, , cu rnAneci,,mdliotln* {pentru cei tineri), ,,sdrirdn' {pentnr sdfen;co" b*tr&n i),,,&rdnlu,snrr " formeazfi portul Aromitnilcr Orirmusteni, cap poartdcf,Pe ciula albd, urr fel de fes , lb, Aromf,nJlt*shopolean f*rfr ciueuri,in pieioareau ofd pne/" (cicrapi) ,.rdoarffC qi de afgJcf"i pantofi.Iarnase $ervesc ,,Cdl.dgan* salu,tdmbare" carisitntdestul de groase. Femeile poartirflanel*, eiimag{ odtiptar", ,.fttstflne", *gjlrrfttddane'" ,,rrlRr&lgd", ,,s$rif,do, .,poata{ (gor{), in cap unele i j
l1 Strtshopalenl, 0rdmusteni, [piro{i, Tesalio{i,Muri{cheari,Slirnpieni, gl Fdr'geroli lttegleni(i.
www.dacornrnanica.rn
poartl. pestfl care se Ieag$cu oginrro. altele urdrfufrf eu "fiprt" avintl ir fatfi un Casdi a#imeu o&drrn qi "crdddrir&e di fla,rii" ; in picioareau ,ldpazi" ti (pantofi).Se incing "pdputd'" cu obdrrut"de care atflrnf, *n lanl de argint, la marginea cdrula se qflf, .rds* tura" (briceagul)qi ,tabacttcra" {c catiuqd de argint pentrubani). fpiratil poartil mutiot, {ipr'ne, cdnduge, il*che, efrnwagfl, brdn, Ldpttai, cinartti, cdl{dwele, Ei cordeli (pantofi)in cap poarti cic ula albi ca $i a Grdmustrenilor, tinerii insfl poarti tot oba"rbarusfi.", ufi fel de cnciulX alb[ impletit{. Femeilepoartdosaricdo $ipune, cdndage, tu,stane, poatd, ldpuei, tordeli gisiint i*cinse cu ,rbdrnu.o prste care pun ociuprfickile di asime",iar in cap se leagd cu ,,mdndi.ld"$i Arominii Arom6nfirdmustean din Tesalia aproape au ace-
Aromdni Epiroli
In Aromiinccle d,.sigur rnici dcersebiri. genere la$ pnrt, preeentAnil toate poartY* ss{, weri d.i asirre ,si *m(t[dffid" (c*rcei nminglt"itttc lfundlfw"0acOrsInantca.r0
(hrfff;ri) gi alte podoabe, ca*i de argint qi qur) apoi "#i/igrfi. rnai ales l* Ff,rgeroate fo*rte numeroase. sfint Rqm&nlldln Albanis, usii *u imprumutatportul atbanezesc,'iarallii au portul grupuluide fuomini c$ntia apprtin (FArgeroli, cle Morhopoleni), aceia vom vorbi aparted* pCIrnu tul acestor Romini. Firltrolll de asqmenea portul: au curat naSonal aromsnesc pe ca qi grflmustenii,,cdneapa', apoi flanela, careei o numesc i pestecarevine *gl.amadanea chtndtsitd",apoi,dntraie ncoacer m fumrci al,burhtndi,sf.t lnte' (broilatcu negru),,tdldgan laiu"
(*auSiu); in picioare poartil ,tdruhi" (opinci) ,.pdrpozi' gi ,cioari$ialghi" iar in cap c5ciulfl alb*. Aceste sunt partile din cari se compune portul bf,rbEtesc P{rgerofilor. al Femeilefdrqeroate un au portfoarte bogat; peste ,cdfitea7a. albd cu lilice" (riuri), viile ,,rodf,eo",apoi ogdgua* ctt.clini", ,pud"eaua" (gorlul), ,rbdr laiu.", ncurau.a largd", d,i ,,cluprdchile asime* (arging cari ser\escca cing{toare.In cap poart* ^tiup&.rile di r slnreu,apoi ugdrnfau mai alen la femei gi iete, gi ,ciceroana" legf,turl albi purtati numai de bdtrf,,ne. podoabe fenreile Ca atrllnil de bris o multimc de lanquride cari leagXbricege, cruciuli{egi altele. Stareatnapoiatfi a FArgerofilorii face s& ]ie mult la podoabesclipitoare, iHegteutfii degi in ruijlocul unei populalii strilineau un port caracterisfic,care ?i face e{ 6e deosebeascf, ele. de Bfirbafii poartitclma;f,, ,c&d"
do l8n{, ,brgrio $au-,,rftdrner*i (br&q sau chi" obdrndae{i* mr) ,zifri" {ci6areci) ciorapi.opinci cu curcle (laFir;ero{i sunt I{ri curele); pe cap poarti ctciuli inf[guratl cn ,gdmie" de diterite culori, Iarna semai $ervesc cojoc gi ,pd,ngioc* celelalte la de ' grupurideAromAni . numit "t{rnbareu. Femeile poartf, cfimagfi, oantiriefttis#*, nedA$#n,,&roasall
www.daccrnm;rnica.ro
chimei', ,prigaciu* (gorl) ,sagftiastzitd.a (hainl brodatil pfinl Ia glesne),,gdh ropi" (rochiede mireasE), ciorapi, iar De cao se ', -chiluvet", ,trapn Ite) ; bihenele poartii ,bulica' un tel de petchir alb. $i le poartf, opinci, dar se obicinuesc ghete ile t&rg. Ei Sateleromhnegti) snnt a$ezate mai multe pe inillcele timi, cu case destuld6 incdp{toares) pentruca sil poatfi trii la o laltd intreaga familie, -compune caro adesea_ se sri do pe*te 90 membrr, Aromdnii cari se ocupit cu pilstoritul vara igi construe$cl* munte,cf;lived,unde'lo'cuesc gi prepar{brf,nzil, ei ca$caval,urdf, etc. Cdlivelesunt impletitede nuiele,dinduntrulipiie cu lut qi acoperite paie,'cei dare cu cu de mAntrIE clddesccu piatr6. In apropierea cAliv6lor se -atrl{t*rlele pentru oi (cdseri). Industria laoteluiera.odi. nioardnumai aroimdneasci, azi insit este in decaden{f,, din ,caxza lmprejurf;rilorhrrburi din ultimeledecenii. La orage Arorn&nii deti 'trf,escde obiceiu in cartierb separate, casele lor nu preeinti nici un caracter nafional; in exterior doar curf,{enia le Arsrniln lllegknit f*ce s& se deaseheasif; cado selepopulatiilorstrdine, in iar de fe deopartetendin{afireascd emigrarea populatiei pfistoregti,iar^pe de altadorul de munci qi cegtig a populatiei meEtegugare negustoregti fdcut ca Aromfrnii sl se imprf,gtie gi au a'proapepeste intreagaPeninsul{ Balcanicit. A. fut-fel rtrspfl.ndifi, rominii de unii sint socotifica o popula{ie destul de numeroasii,pentru-ca allii sd fie reduqiriuriraili cAteva zeci de mii. de Aceastane aratii cdi de maie este greutatea stabilirii nundrului exact al Aromfinilor. La lipsa unei statistisi oficiale s popula{teidin regiunile locuite de-Aromdni, se adaugfl insugi
l) De tipul gr{midit. 2).Caselesu"ntmai toate de peatra,cu un cat. Casase compunedinl . ubor, cutugftbs, lilar gi a#ura, iar catul lntAiu ars pal-mara, paf-mic. cddi Ei casd unde e vatra.
l0 caracterulnestabil al unei mari p6rti de AromAni,care adesea ori sunt trecuti cu vederea, pe Degi imprtrgtia{i un teritoriu aga de intins, Aromfiuii pe r), gi alocureaform-eaztr grupuri destul de insemnate in raport cu celelalte nationirlitifi conlocuitoare.Cdci nu-i o singurit re' ir glune mai marf, care si cuprindi o popula{ieomogen& mas[
gi compact*: pretutindenisatelesunt amestecate, nu arare-oriseaprn*pe toate nafionalit${ile intAlnesc reprezentate chiar pe mici De for{elor intinderi de pf,mAilte)" aceiadacd pentruvalorificarea e{nice ale Arornflnilorse raporteazd numfirul lor nu cifrei globale a tuturor populafiilor din regiurrilelocuite de ei, ci a fiecireia ln parte, reeult* c* numai in putine locuri forfele Arornfinilor sunt inlrecutede acele ale unoi na{iuni striiines). Dacit la r) aceatfase mai adaug* organizafia patriarhald a unora dintre .\romini, situatia economicil destul de infloritosre a clCIr mai multi, mobilitateacontinut a unei bune pfirfi dintre ei, precum qi tendintainstinclivfl de a pdstralimba, datinile,portul, aproape a tuturora,conservarea p8nd acumaa elementului de arom*.nesc in Feninsula Balcanicd pare o enigm*" nu
l) Orupd dintre Veria gl Vodenade 26.675;cet din Meglenia 3?,525; de Bitoliacu impreiurlrnile 67.580 apoigruprrl epirotde 108.625. ; X) La ponlelenuntelui FerLctere pildd sunt salemmfi,regti,albane:egii, de turcepti li bulgf;rctti. S) Aromdnil fnsii sun{ lavorizali gi de gofitiile gi mdrimeasaielor lor. -. !) Din,acestpunct de vedere"celnlcatele'snnt un elcmen{ antropogea grnfic foartc lnsemnat,
www.dacCIrsmanica.rn
**l:_
Epir, Tesalia, AlAzi Aromflnisunt stabilili in Macedonia, r) bania Ei Bulgaria, in numdr mai nric in Serbia gi in Bosnia iar s}.
dere nu n$mai Arornflnii agera{iprin sate gi gi oraqeci popula{iaaceia flotantd care rdtdcegte prin mun{i, gi care este As. de*tul de insemnatfr. tlel dacl Ia nurnlrul toial cf,re rezultd din populatia aromAneasc{ a satelor gi oraqelordin celecinci regiunicupril'lse in {abloul statistic ancxat, se mai adaugfr Aramfrniinomazidin regiunealaninei,Prevezei, a fughirocastrului, Grea a benei, Eeratului, Avtroa nei,a Elbasanului ffar)" saneigi a Seresului prec$m$r acera 0ln ofaqelecari nu suntcuprinse in acest iablou t), nwmtt din Ferul Aromfr"ttilor ninsala Ba{ranird. azi se ridieri l.* 7{}4.M0. Pentruun {inut cu * FAA$HROATn * pla*ticeqi niSte caractere etnograficeat&t de va* riate - aEa cum este partea FenillsuleiBalcaniceloc{ritd * de elementul Arom&nesc numtrrulacesta Aromiinil*r real prezintf,o folf* etnic6 lne*tulde insemnati"careasigur$ddinuirea lor gi 6rentru vii{or, dac{ se va pfrstrannitateapoliticda teritoriului loeuit de cea rnai male parte dintre ei,
l) Carici Sflrbia pag.768.Pe l;ingi rrastorii Aromininumi[i de Sdrbi fdrnovtttli. in oragele mari din *Serbia gisescpeste8.000 Arornini negustori gi se de rneseriaEi. totai ln Sertliase gfrscsc In 10.0'r)0 Aromfni. de 2) T. Flllpescuz Coloniile romdnt din Bosnia. 3) Ca bari s'au utllleat slatistlcilecele mai exacte, ndaug{ndu-secrrgterlle nledil fenlru intsrvalsl ds e8ndau fost stabilite acele statisticigi pAna nri. S'au avut in vednrepi sc*rXcrile, (Sollrttinodel Ministerodcgli Aflari Esleri 1902).l"{urnflrul ltorndnilorni}rnarise ridird la 1.10.f80. 4) ln prlmul r$nd orat*le din Turria, apoi din Bulgaria9l Serbia.
No. de ordine
No. !
Numiirul
I lAghio-Iani 2lAlistrat .
. 3lArgacio
.l ,a6lCupa. 4CIS 4TlDemir Hisar. . l 760 48lDjum aia Susl de 1?0 49lDjumaia Josl de $10 50[Dobro-Pole . i . r$80 S l l D o t i a n i .. . 1 340 53 | Drama , 8S0 4105 $4lDuraqca 850 55lEdernedjic 400 36lEgri-Pal*nca 1340 57fFeli{ a.. 8ls SSlFlorina . 137CI 680
rs30
485
.. *slcrusou,. . I
9650
780 3$80 58S5 480 2950 760 1680 270 g$0 765 gt50 680
t2s0
I *oo
I680 290 1800 g?6s 60s t*0 280 2750 r 5 6' 340
o/b
s05
25{CrHhA. 16lCaterin*
27lCavala
r0s0
281 Ceatal 2 9 fC e a ta l g e a . .
30 | Cengheli :il lCerepeani .
?4| Lf,puEna
s50 l i 's5
77lLipopelfi
78 Lipog , . 79 fisec . 80 Liumnifa 8 1 Livezi 82 Lopova . 83 Lugunfa 84 Lupouo. 85 Magarova. . 86 Malegeva, . 87 Maruga. 88 &lehomia
?s0 sls
3fi6l 4e0| s75l 340i s450i 6840 I {230I 14$0 I 485[ 3630f 12S0 I r050 I
2s80 I
www.tlaccrnrna nica.rn
18
Numf,rul Iocuitorilor romilni
No. de ordinc
89 Melenic. s0 Mesmer" . gl Molovigte. 92 Manastir 9$ Murihovo . 94 NSnta . 95 Nedobfrrsco 96 Negovani . 97 Neveasca" . 98 Niagusta 99 Nigrita 100 Nijopole 1 0 1 Ohrida l0g Olah 104 0lahlai. 104 Olahlar . 105 0learti 106 Ormila 107 Ostrsv 108 Ogani 109 Paleani . 1 1 0 P*ndelei 1 1 t Papadia. . l t 2 PapasCeair . 1 l f l Patecina. 1 1 4Perlepe. 1 1 5Petelino 1 1 6 Petrici 1 1 7Petrova. " 1 1 8 Petrovo , . 1 1 9Fisuderi r20 Fodos 1 9 1 Ponicfa . r22 Foroi . 123 Porovita 1 2 4 Fravigte . r26 Prosociani . 1 2 6 RadoviEfe. 127 Rahovita 198 Ramna . . r29Rlgova 130 Resna 1 3 1Rtvenichia 1$? Salonic.
rs.?50
2?80 948S 130 1475 6740 8S0 7S0 2680 2530 585 530 480 s70 105 375 s530 1950 27t 680 1380 86e 10t5 7$0 1280 5,40 9380 570 460 3640 sB0
ss20
6480 87S 72A 380 s(i5 150 $15 3$0 al75
9r5 s60
310 170
r850 330
724 890 1870 4500
rs7VeleslCaIve).
r58Ver ia, 159Vlahli
s80
s15
B. Albania 1 $ 6 Alambrezi. t225 167 Aliban s05 168 Ametbria 350 1 6 SArghirocastros ts50 170 Ar m eni. $20 1 7 1 hrua . 1460 172 Apolonia 1S0 17$ Babita 14"060 174 Baburi
r3sCI
www.riaconomanica.r*
l{
No.
ordine
de
175 Bracula. . . 176 Badeleoni 177 Bagma r78 Batai . r79 Beala de Sus , 180Beala de Jos 1 8 1 Beilic $elenita. t89 Belan 183 Berat,. I 8 4 Berigti r85 Beselie t86 Bestrova 187 Biciueri firama* r88 Bilcea I 8 9 Bitcuchi r 9 0Bluiai ltll Bobogita ls2 Bosista . 1 9 3 Sreioni 1 9 4 Erestani rs5Budari i 9 6 Buhali r g 7 Bulutani 198 Eumbulima 1 9 9 Bunavia ?00 Butca. .. 201 Calfani 242 Llarbon*ra 203 Casim B&ani 904 Cavaia 205 Cericu 206 Cerma 207 Cerna Pasa . 2 d 8 Cerna Precutia 209 Cerveni. 2 1 0 Chiatra . 2 1 1 Chelaristi . 9 r ! { lhelbesira 213 Chelesesi . 9 1 4 Ciaoarat 2tfr (lipiaca . . l l 6 Ciumani 2r7 Calcondagi 2 1 8 Cojeli
s0s
45 130 190 340
490 425 290 t15 ?45 274 90 280 8S 1040 165 180 185 190 240 3?CI 350 146 !30 70 1S;
xs5
2 1 9folonia . . 220 C o n d a s.i. 221 Cori{a 222 Cosina . . 223 Cosova 224 Costreli 225 Cozare. . 92S Craps. . . 227 '228 Crionero Cruecuchi . 229 Crueghiata 2&OCruetepost 231 Crusbalto ?3* Cutalia 233 Darda 234 Denisco 2S5 Diyri{a . 2S6 Diviaca. . 237 Drenova . . 938 Drisa . 239 Drobonie . " 24A Ducagi 241 Duralo 942 Dugcu 243 Dugnic . 2&4 Elbasan 246 Eqigura.
510 160 5700 710 145 380 95 40 25 I50 175 55 1S0 280 TO 1800 265 145 90 60 105 140 1640 60 170 1630 3040
4{j0
b.)
r90 t:t
240
946I Fereca 2+71 Ferieovichi 248| Flochi l 4 g ' Fracula. . 250 Fragari. . , 2 S 1 Oarm*nicicc. 282 Oarmanimici 258 Shianti. 254 Ghreti r55 Giurina. 256Ooriciani 2i7 Corosieni. 258 Grabiani 2S9 Grabova 360 Oradisca 2S1 OradiEtea " 262 Orsmos{ea
s0
re50
65 95o 190 gCI 330 230 670 835 205 1ffiO
140
1tr)
t90
wlqrw.daccrsrnan rr ica.
15
No" de ordine
Nrn6rul
Ns" de srdinc
l.{qmirul
2S3 Gresa 264 Griuca 2S6 0uriani 2S6 Hogeani 287 Hrupigfa 268 Jariani 269t J aa {v a,, r J lz r 274I Jareza 271.travari i 272llmdgtea 'luba . 273 2V4 l-acatun 275 Levani $arban 276 Levani Sarnar 277 Liagageni 278 Liaparda 279 Liboni 280 tribovsia 281 Lioptica 282 Liucari 283 Liuri 284 Liuzi . 285 Lubsca 286 Lucti . 2&7 Lunca 288 Li;gnia 289 Malibarda 290 Mboria {$n}flrlff) 29l Mbrostrare 292 Meca{i 2gs Megidia 294 Miceani 2S5Mifoli 296 Miurtezaea 297 Mistravi{a 298 Miza . 299 Moialia 300 Morava. " 301 Moshopole 3S2 Mulipaga s03 Mustagaua 304 Nicea 305 NicoliIa f,O6Ngarf,ra
1S0 90 80 2630 350 60 ls0 12fl t05 90 r05 lg0 180 35 t45 2$5 150 s40 90 t50 455 14CI 180 1340 250 90 280 17S r 75 3440 185 150 85 165 $0 160 900 1840 20CI 1S5 410 485 150
t4s
307lNovo-Selia 308| Ogreni . 309lOtova 3t0 | Pelicazi 3 1 1 [ P e g t a .n i 312I Petova 313i Peschinie . 314| Pi{ari 315| Petrondi 316| Piescazi 3l7l Piescea . 318lPleasa 319lPobrati . 320lPobrazi 321| Pograde! 322| Poiani 323| Poliojar:i 324| Polovina $15I Posca 326[Posnia lPremeti S2T 328 Frizren 329 Frotodura 3il0 Futreana 331 trladoqtina " 3Sl Rapani SSS,Raptica . 334IReti S35 Ricai . 336 Risnic . r 337 Rogopina. 338 Roscoveti . 339 Rrmflni " S40 Rrminila 341 Rolul 343 Senapremte 344 Schepuri 34S Scrapat. 346 Scrofetina , 347 Sechigte 348 Seliptea fi49 Selenni{a SS0 Servoda
204 240 t80 68CI ls0 60 290 105 190 100 200 r830 150 60 350 490 r05 r 45 140 475 4630 73 80 105 80
40 40 155 390 140 150 108 210
ts0
rs5
342 Rugcoli
e5n I 340
l6
No. de ordine
No. de ordine
/D
393 Buga . s94 Ceariceani 150 395 Cernegti 150 396 Cheare 170 397 Condurio{o s30 398 Conifa 3SGStrmeni I ss0 399 Cochinotrlo 357| Stronan ,158Struga 4s5 400 Cutufliana | 1S5 401 D{mag . S59l Sucti. ?40 442 Damagulu 360| Suliani .' . 230 403 Diminic 361 lSuropoli 369| Svernez . 7 4 404 Discata. w a 405 Dobrinovo 363| $codra 725 406 Dragari . 364l$ipsca S65 lTetova{[fl]$amds) 820 4ff1 Elasona 140 408 Floru $66 lTopoia. 16S0 409 Fteri 367ITirana 120 4 1 0 Furca 808f Tramipte 65 4 1 1 Grebena 369| |ucalar . 1 m 412 Grebenici. ETOUrgurtu 8?0 Urcurtu | I 1ffi 4 1 3 Gurila . . STtlVadiza . 490 414 Ianina S79 lValona ss0 415 Laca . 3 ? 3 l V a l eM a r e 27A 4 1 0 Lf,bf;ni{a &74lVaribohi 100 417 Leagni{a 3 7 5 l V a rb a q i . 14,0 4 1 8 Mscrin 376lVirtopa 377lYaviza s0 4 1 9 Melova {1il1il01flj 65 420 Palti* $78lVerbss S79lVeria 140 421 Paliohori . 380lVeteric 200 422 Faleohori . 381lVila 290 42& Faleo-$eli 140 424 ?frzi 382 iVirusi 145 ,+25 38S Perivoli fVocopol 384| Voevodani 50 426 Pipiligtea. SSS 80 427 Podgoriani lVoinicu 386lZavaliani 50 498 Podorghiani . SST 76 429 Pojvala . lZoiceua 430 Pretori C. Eplr 431 Samarina. , 388 Abela , 4680 432 Sf,racu 15S0 48S Serfige 889 Ameru 390 Armata , . 860 434 Smixi 391 Boeovo . s25 4S5 Tdrstenic 392 &reaza 2t7a 436 Turia . $51I Siacureni
630 8t0 1460 4S0 750 4Tfr 28$0 750 1S80 730 180 140 960 1S85 19ts0 865 2576 9700 3680 240 1675 4150 1830 2350 r275 8850 6$5 8S0 970 2774 9950 37$0 750 P735 830
sbc
L27A 8250
6if70
wwwdaccnomanica.ro
J7
::::::K
No. de ordine
llxs$ls l$cflfiffilttrol
1430 479,Ciulcea. . 68CI0 480ICiunerazi 970 a81lCligeadi 460 482I Cudovazl. 48S IGurghistesa 4841 Halic . 830 485t HArzeale 570 .l8SI Isahtaia 635 487Nlanea. Lamia 8 1 0 4$81 780 489 ! Larisa gg0 490i La Vlahlu . 59S 850 1200 430 9800 73S s80
I
:YI
Numele I locuitori|
4$7 Vlaho-lani 438 Vlaho-Livadia 439 Vovusa, , 440 Vutunosu . . D. Grecia 441 442 44S 444 446 44S Avali " 4+7 Bacce 448 Baglar 449 Buriucu 450 Calabaca 45I Calariti . 452 Caleuzi, 453 Calichi 454 Camia 455 Caradeolo 456 Cardila . 4$7 Calo . 4S8 Ceregi 4S9 Chircini {AhJtil} 460 Cioran 4 6 1 Ciuciubina 462 Clinovo 4S3 Cocli " 464 Cornu 465 Coteana 466 Coturi . . 467 Custaneaug . , 468 Ca{aro . . 4S9 Cutomila 4?0 Daianda 47r Didireni 472 Ooibagii 473 Doliani . " 474 Oomocs 478 Dragovigtea" 476 Fanar I . 477 Caic-Papa 478 fiardichi
5t0 8S5 470 s30 I 640 1380 3S0 2$80 73S 750 1340 s865 ?140 630 4$0 830 810 730 910 750 42& 1430
s3s
495| Malacaqi 49t5 tMisol 497| Muceara a98| Irldegli 499lNirsit 500 Paleo-mana ,
83S I 3101
506lfurovili 507| $chescu 508| Schineasa . 509| Strugea 511Suflari l 5lZ | $esu . 513lTahtamani
tllgi s30'
980 510 480 725 490, 730I
510 Sturnari I
5 1 5Toivas 5 r 6 Tricala
sss I
wnrw.dacoromanica.ro
18
No. de nrdine
fnnrlu luutfllillilst'
No.
de srdine
Numele
544 Lucovit . 5dS Mdrcevo E. Sulgarln 54S MrBmoren 5ssB6chi{a. . . rm0 S4.?Ochrid . . 684 Eelogradzic . 25 548 Orhania 5?5 Belotinti t0 S,{$ Otlogea 5ssBercovi{a . . 4S 5S0 Por 527 Sq6-Sunar $s5 951 Pisdila . s28 B u r g a s . . . . s70 5$2 Pe$ters" 629 Carsmandr* , 4ri0 5 S 3 P l e v a a . . " " 530 Cart$li al lancu 1s0 . gs0 554 fiachitova ssl Ceacnrac 5$S ft*domir 539 Chiustendil 13S 5 9 6 { a h o u a . , $3S Colibi f$n$t*ff$flTg} 240 557 RavnaSuca " 534 Costenef-Bania 90 5SBRuPti t 535 Criva-Reca 85 559lSamocot 6s6 Dupnila 6?0 SO0lSofia . ss7Deavene 25 961 , [Sufan]u 538Doreova 4 . 970 562l$ir pan 5ts9 Eni-Mahnla t40 96 | Saschioi 540 Gornic , 30 564 Toros 5 4 1 Jilti-Camene 140 5S5 Vlaratila 642 Lf,j*ne . . , 175 666 Vrala 543 Liliace 15 Total
75 $0 t5 4$ T6 t80 3$0 450 1680 80 95 4S 8S g4$ 20 500 4S00 450 7A0 8S0 25 ,5 28
BomAniidin Bulgaria
In doufi locuri Dunilreaprin cotiturile ce face lasfi ca {f,rmul drtpt si p6{rundfiin pitm&ntul rom*nesc,gi ambele aceste 'regiuni sfint locuile azi aproapenurnaide &om*ni" C{ci, lnain:t&ndadflnc intr'o regiuile cu popula{ierom{neascil,{inufurile a,csstefncil de demult treb$e sf, fi lost cercetate cunoscute qi de raceastipopulafie,pentru care in zile grele au servit gi de adf,post. $i intr'adevtrr cele mai multe din ageztrrile romtnegtiin aoceste linuturi au caracterulunor refugieri provocatemai ales de 'povars oslerturilor"cari se inmulliau din ce in ce mai mult" popula{iei Istoriogralianoastrfiinsrmneazl qi ea pdbegirea pesteDunf;re,pundnd-o jum{tateaSecoluluitlXVIll, romAnegti in -epocafanario{ilort). Trecerile[n rnasf,ale Rom*nilur pe tfirnill .drept al Dunflrii s&nt insit cu mult mai vechi r). Iar acsstestrd.tnutf;riin masi au fost desigurprecedate treceri de sporadice, cari .au loc intr'una mai la loate grani{ele" Lainceputstr{mutfirile acesteale tilranilorll,omAnierau mai "mult nigte mijloace ptntru a ob$ne oars-cari imbuniltiltiri irr 'traiul lor. sau a impuneinvoelimai prielnice boerilor. CAnd cererilele erau satisficuteei se intorceauin locurile de usdeplecaser{},in cele mai mults cazuri insil se stabilq.arin "{inutnrileaceste dtstul de bogatedar cs o populafiefoarte rarilrl. emigrtrriproaqezhriledin trecutau fost inttrritede puternicile 'vocatede Regulamentul fiind ultimile strdmuorganic,qi aceste pe ff;rtf,ri in rflas{, cei mai rnulfi cred cf, agezarea .Rom&nilor epocfi. mul drept al Dunilrii dateaz{ de la aceastil a ln trecut frecerileacesteerauringura scf,pare locuitorilor depe ambelemaluri: Bulgarii asupriti gi prigoni[i de Turci lu slatul cregtinde pesteDunflregilseauocrotire 6], {iranii Romtni
l) Fotino : Istoria Docisi pag. l$i. Arhlva romAncasciVol I pag.216. grecesc anul 1630August 20, spune ci ,boe. din 2r Anume un document rul Niculaevistierula scrvil ca mijlocitorriposatului Radu Voevod pentru o stfiEtedin Mehedin$ numiti Bel-lsvor,a_ cltrei Rumllni se gdsssc fugili la Viliin si Ostrov>, (lVlanuscrise AcadcmiaRomini). t Acrla! docursentcitat mni sussgune *Sl asl-frl cu rhel{ulala inea i-am . scos $i i-am adus trn sat"r 4) Sbomh (Sofia Vol V pag. 27. 5) lltiletici r Vechea populalie balgdreascddin Nord-Estul Bulgariei pag. 62.
www.tl.acprnrnanica.rfr
?0
sflr{citi de multimeaddrilor pe celalt mal iEi puteau asiguraura traiu mai bun 1), $i acesteemigrf;ri ln trecut au lrebuit sii fie destul {e puternicepentru ca ele si inaintezepftn{ in adincul ambelort{ri* CIci in afarf de putinii Romdnicari se *flil azi rnai in inptrrti saieriorul Bulgariei.toponiane araltrcd inaintein aceste erau deslulde ngmeroase tele romAneqti ). Daci insl Romflnii din interiorul Sulgariei au fosf contopi{i de masa bulgilresscf,, din regiuneaVidinului ca gi cei cei legf,tura maserom$neascid* cu depelntregult6rm dreot,pf,strfrnd gr*iul, obiceiurile, portul. Aminpe-cclalt neatinse mal gi-aupf;strat vis ln mintea lor, qi tirea vechei lor patrii trieqte lntotdeauna nu odatd au cernt *ei nenrognicii' ocrotire qi ajutor {ela fra{il lor depecelaitmal r), Trfiind intr'o regiuneuade satelelor sE invecineazil, Ro-' minii au pierdut foarte pn{in din caractenrl etnic, iar despre" lor un irlceputde influen{f;mficara popula{iei Bulgare nici nu poate fi vorba.Linnbqlor pfistreazf, caracteruN arhaical limbii rominegti cu toate neologismele ce-qi tac loc {}, graiul lar tste bine pisEi trat r). Forful este de a$emenea nealterat:gi la ei se gf;sescctrcari ii deosebesc Bulgarii din irnprede pe.gilgcurate cu *rf,.urin lunmr. Satelesdnt parte agezate qes,parte pe dealuri.Rominii in mai toti au pimi.nt de cultivat, carese afltr in apropierea satului.. In jurul satulului e un ganl care apiril Narina.Apoi vine islazul saupalana cu cdmpal unde-giau Romdniilocurile lor de qrat 3).. Cu pistoritul se ocupf, mai ales tomfinii dela munte {pd-. prin pf;duret,durenii) gi aceqtiafpi au osilagek' rfisp&ndite doar Sateleagricultorilorau casele {c*gile)gr*mfiditr, imprejrnuite de cAte o gridini. Familia la acegtiRornAnipf,streaz$ inc{ ecea Iegtrlur{ palriarhalf,, frunteaei fiind lntotdeaunacel mai in. ln vf,rstil din casil- tatf,lf). Via{a lor in generep*streazilaceaginot{ de voiogie,carac-teristicdt{ranului romilnde pretatindeni. contactul un popor" cu $i
l) De aceiaageztlrile romine5tls6nt in tol lungul maluluidreptal Dunarifi 21 Furenl, Vlagr,u-.9elo, Bouteni, Bruseni, Ciieni Ei altele. gi Lelean ln hartasa etnograficl insemneari c6le-vasaterorn{negli, cari azl au numai Fopula-" {le bulg{reasc&. 3) L* 1863lulie l4,Rom{nii din Slanotdm*r dela.prea milos{ivul martle Prinl indreptilor, ca sd le rnilr.liascd s{ k, diiruiasci un torn de c{r(t cu li toat{ elujba bisericersc*,ins{ cu titlul cel vechiu, si nu lie cu slove lailne{ti, gtntru pomeniree pravoslavnicei lmp$r{{li.'$i dup$ce iscAlesc popa Slancu ,eu eu Lupu' $i allii, neuitindca si"gl puc $i cdegrtekr, cererea incheieastfel: se $i eu tlascdlu Qheorghe cu tot $atu te rugllm pe mdria ta slt ne faciaceastd bundlale". 4) Mai alcs termeniitehnici ednt bulgireqti pentru Vidin, 5) Rorn&nii piistratformaveched; au 6J Pirnintul nearatte numegtegi la ei"Dit, ohleagd. ?) l-e zic tri tfrrl* penlru vite" Srinca pe care o fac ei o pislreazi ln berben$e, 8) r.lede toNi Ia un toc pdnd cdnd trdegte tatdl, opot se Sdgrdpgle pi tqt natu i,Si ia parrcl* lair. {Un Romin din Bregovn),
r,vww.dac0Ffl nica.r0 me
_?L*_
punctde vedsre1),n'a putut s{ sclrimbe cu totul deosebit acest din intru nimic firea vesel6,glumea{i gi campoznagf, Romlnului"* a S&nt foarte ospitalieri; insd dacd ai reugit sf, risipegtidin suiletul lor _gibdnuialape care li-o inspird imbrdc{mintea ta orf;geneascert,atunci vei fi inconiuratde o dragostept care numai in miJloculcelor de acasflai sinn{it-o. Toti membrii lamiliei muncd,sc din greu: femeile preparl proape toetf; imbrf;cdrnintea pentru cei din casf;, dau necesarti 'ajutor gi in c&mp bfirbatilor,cari cu mAinilelor indemEnatice igi fac singuri toate vaselede leilnn, plugul, caruln gi cele lalte. unelte necesare unei case de plugarit). De aceiabuna stare qi orrinduiala inlfilnegteaproape in toate casele Rominilor se din B*lgaria. Dar dup* o sf,ptf;mAn{ trudil, Dumineca,fl{cf,ii gi fetele de igi vars[-tot amarul la n$orao {hora} ce se incinge veseli in ,"mi;loculsatuluint), pe cAnd copii se joacf, sprinteni in apropiere 0), iar bf,trlnii ,,tiiinuesc{'mai Ia o parte. 0 viatil intensfl romf;neasc{ *e trdegtein toate acestesate de Rom*ni. In sateleunde ,,.rdrl RCImdni uodattr' {numai qo6Xnit, incuscririlefiregte nu se fac de cAt n*mai intre Rorn$ni" Iar ln satlegi cu populalieBulgdreascd, incuscririle iac Ai cu Bulse garii, dar nu a$a de deso).-Asttel s'au putut pistra Romf,nii t), .acegtiade peste 100.0CICI pe cari gcoala,biserica, gi toat* ad'ministrafiabulgf,reascise trudegtein eadars*-i deznafionatrizeze. Viala romtneasc{ vie gi luminoasfipe care o tr$esc *si acegti Romdni, doar vremea rf;b{{toare 5i mai sles uitareacelor de o limbd va puira poate si tri-oindbugeascfr.
1) RoUialungi a Bulgarilorde sub Turci a fdcut din ei un popor ticut, viclean,dar o vicleiie pomili nu dln istelimefireasci ci mai mult de frlci. 2) Ftntru ei -orig{eanul* e un om al statllui care yrea sau si-l uree d6rile, sau si-l spionezt. Situa{ia aceasta politici a inllucnf*l chiar gi limba acestor Rom6ni: a tdinui (a vorbi), a pliula (r ascunde). ll zic ei}. 3! Dela orag curnpirii numal instrarnentrele fler {fl*r*mm de 4l lati ctte-va nurriri dt hore: decsa, giru Il nare, giru il mic, grd,nireorsca, dulghereasea,tigl[fl*asca,catfrnearca, bahulartanddra, cdfuga, fadorca, sdrbeatca, pat6nsa*.Si dtele. 5).Jocudles8nt aproa$sloate roniueg{i: de-c clafa cu puii, tts.a caii, de-a inetrya'nrsilrtefupn pe+ mi mdn# pugu, de-ajauita" da"a mdlfiiil$t,dc a *htrmlleglat de-a td,caiasu, de-a turmagiu, de-a poarca, de-d pdnaa *lc, de 6) Cei din Rachtnila pild6. <Cdnd ud Ram.dn a liganed saa turcoaicd, bi sfr&d legsa, ss ttestur&t, ie acegllase [rlrnesc mlstrifol. 7) In Shornkut din Sofia Vol. V pag. 39 re aratf, d exisl* Romfini gi ln safele: Dolno Linevo, Luhet, lgnatsrro,-Rucova, Criaohara, Diftgodelti gi Spanewti cari lipsescdin aliiuralul {ablou, gtiind numirul acestor Rominl. ne qi Deasemenea In parteade Risirit a Bulgarieimai sArt $i alie sate re mSnqti, carl lipsescdin tabloulstatlsticanccsat.Penlru acest [inut statistica Bulgarieilnsemneaz6 numir de 3719 Romini, iar penlru tinutul T&rnova un cste de 90.08i1. 2629.A$a dar dupd slatisticaBulgariel populalia rorn8neasci Estc cunosculi insi grija oficialititii de a ascuirdeadeviraia cifrn a Rominilor, de aceanumilrul de 100.000 dat Romfrnilor Bulgarianueste deloterageral, din
Ii Judegl Vidln a) Plasa Vidin L Bd.lei . 2 Eregoaa 3 Deleina 4 Florentin . 5 O&neoao 6 Gilr{i . , . I Gomotarli I Halvadzi . . I Iasen 1 0 Calenic. . t 1 Capitanoffi " 7 2 Ckirim Beg . 1 S Coiloao 1 4 Cosorto . . \ 8 Ca,a$a , rfi Ctttono . 1 7 AAolalia 1 8 Negovanwli 1 9 Novo*Selo ?0 Rachitni{* 2 L Racsaits. 22 Slanot&rn
3m
3S 40 4t 42 43 44 45 46 47 48
gss
23 $4
1150 lSSS 81"0 1265 70 1345 430 107S 985 470 2200 1SCIO 724
49 50 52 53 54 55 5S 87 59 60 61
s8
1390 13S0 3tbCI 1875 510 r580 740 620 179S 40 1OCI 7fiO 985 b) P/asa Vrala
105
$s0
140 2030 1450 109CI 915 ?080 1?60 875 840 8S0
64 65 6S $? 68 69 70 7l 72
TJ
62 Costel ds Gabare. .
Liliace Litacea Mramoren 0hoden Pegtene Gornio Suhacea Tigcovi{a TI{cene V[rbeqnita Vlrbitn . - "
165 80 145 60 65 50 60 ?5 45 80
ss
ltrww.d.ac*nnrnanica. rn
23
| *o.
l d e lordins
Numirul
l*t
$ss
lY) Jud.
88 Aidomir 89 $ilistr* .
s0 Turtucaia
Total
s?
rssO
- l
4680r $0.08t I
l7s ts{0
I I
wrvw.d acorornanica"no
Bom$niidin 6erbiat)
Ifici dela agesarea in Peninsula Balcanicfl, SArbii a$ lor trtrit aldturi de RornAni.Cu tot numdrnl lor considerabilqi cu tot eprijinul pe care li-l dHdeasitualia privilegiatf,in statril lor 'ena{ional,pentru multd vre$te,Strbii n'au putut cuceri decit lementeleronhnegli cari se riticrau in nijlocul lqr" contiru{ in care se aflau Romtnii, ca pf,sCIci migcarca tori, nu le didea rigaz Sf;rbilorsfl aibd de cit inlluen{e trecfltoare gi neinsemnatc, precum$i Romanii trebue sf, fi fnfl{agit enlat pe Sflrbi, Numai cAnd Rorninii au fost sili{i s{-gi legr viafa de p8m&nlulpecareinairtedoar il cutreerau turmele lor, intrerupind cu astfel legdturac$ Rominii din celelaltep6rfi, au inceputgi $Arbii sd cAqtigepentru ei din ce in ce rnai multe elemente romAne$iJ acestprocesde asimilarea *rebuit sf, fie mai multt vreme, $i precum relevtndu-seprin aceasta num{rul insemnatal RomA,nilor Ei putereade reeisten({ce li-o procura numfirul acesta. D*clt printre Rourinii cari trtesc azi in Serbia $d gdsese ai Sl deseendenli Ramf.nllor d.ln cleaffil d,emljloc, cu matdrialul pe care il avem la indemtni*mai ales..pentru aganumi{ii U.ngureni - cu greu poate sus{ineaceast*pirere. Ins{ este fapt *epopulafieeste de obirqie rom$neastd., figncluit ctr aceastfi a$a precufilgrainl, portul, obicriurile gi firta insfi-5i o arat{. C{ci chiar unii dintre cercet{toriisirbi mai bine preg$ti$ r', se incumetf,sf, aprobe cf,.... ,oamenii aceltia {Sarbii) fugeaucind in dr RomAnia azi, crind fn mun{ii Ardealului, se intorceau cAnd lara era in liniqte,fugeaudin nou, pAnilcAnd i-a surprinsliberarea de sub Turci.,, In aceast{bejanieei (Sdrbii) se anestecau mRomdnltglau prlmit deln el llmba gi unele CIibl*iurinuinsf, pe toate'. peste Dun{re, e$te bine crC{ au existat emigrllri s&rbegti noscut$l; lnse rezistenlape care a opu$-o pAni acuma qi o opune incf, populalia romAneascf; Serbia, ne aratd cf, fondul din ei sufletesc rste altul de cit cel serbesci c{ci nu limba pi unele obiceiuri,imprumutate"au pututda atita tirie de luptd instinctivd acestorftrraniharriicigi vinjogi,dar lipsiti de orice culturi na{ion*lfi r}"
l) Note dintr'o comunicare, [inutd la tlnstitutul geografic al .facultdfii - de literet de sub dlreclia D-lui Profesor Mehcdloli. S 2) Dr. Tlh, Oeorgevlcir Prinlre Romdnii rropfrdpag, 49, citeaeil acesl pasaglu dintr'un ,Lrtopisel' ldri sl-l reclifice" 3) Numiri de sele cu calificativd Sirbl sdnt azl Inc{ numeroase Ro' in rnlnia intreagE. 4) Aducem numsi acest argument, illirrrea celor istorire nu o socotfun necessre.
mrrw.dacornmanira.rn
25
Motivele cari au determinatFe Romini si se ageee Bulin garia, trebue sf,-i fi silit sfi se asezegi in Serbia, mai ales cd partea ocupatfide Romini se bucura de anurne privilegii din partea Turcilortl. Nu se gtie ctnd anumes'austabilitRominii din Serbia,c{ci milrturii scrise asupraexisten{ii la Sirbi gisim abia lor r). la i*ceputul Secoluluial XWl, fn timpul ocupafiei austriace trnsfiaqeearea Rom&nilora trebut sH aibf, loc cu mult mai inainte, cici incfi ln Sec. XVII pe insula Ostrovul mare, am vtrzut refugiindu-seRominii din sdtul Bel-lsvor (Mehedinfi)t).{inutul .acestaal Serbiei cu mun{i ilestul de inalti gi cu p{duri bune pentru adtrpost, trebuit s5 atrag{ popula{iadin c&mpia ronrAa 'n*ascil, ori de cf;te ori aceasta expusl la lncdlc{rile duEmaera 'nilsr de afaril sau Ia l5comia celor din niuntru. Prin poei{ia sa .acestfinut, a fost cunoscutqi cercetatde sigur lnci de demult t), "de Rom&niidin st&ngaDunf,rii De acea strf,mut[rile in masl al de "au iost precedate ageziri sporadice c$ror inceput cu greil se poate stabili azi. ' .Ori crre ar fi fnsf; epocastabilirii acestorRsm*ni in Serbia, azi cei mai multi dintre ei pf,streazl fncf; amintirea vechei lor patrii ul, Iar cele din urmf, strtrmuttrritrebue sS fi avut loc Organici). ,pe timpul Regulamentului populalia romf,neascf, Din doutr finuturiromAnegti emigrat a .din Serbia.Cea din Crainaa venit din fara Romineascf,, iar 'cea dela apusul r*ului Porecicapf,ntr la lvtorava, precum gi cea .din regiuneaZaecearului venit din Ungaria. Insit dupd siabia de Iirea RomAnilorin acestelocuri, au avnt lsc dese strilmutf,ri' aceag{sim elenrente rorn0negti Craina stabilitechiar in masd din 'in satelede l&ngArf;ul Mlavat). Cu nume ferteric cei din'finutul Craineisint numili_,Td8). reni', iar cei dela apus oUngurenio Sateleocupatedt Ttrreni
tT m. Ot. *lltrlcevlci t Cratevtna .Sdr$ia pag. 958. 2) Raportul exarhului .illaxim Ratcorthi din anul 1733in Olasnlc Vol. LVl. 3) Documenlulcitat Ia pag. 19. 4) Azi IncA ,locuilortl comrnei rurale Batolit, ea si vini mal repedela oragul Tumu-Sevcrln, trec Dun{rea pe ltritorlul regatului Sirbesc' stre dealul .ce vine dtla Podvir$ca spre Virblh ce se lntinde pini la Duniire gi coboari la Cladovo pe unde trec Dunirea Ia Turnu-Severin'lDiclbnarul Oeografic al iudelului Mehedinti pas. 281. 5) +Mogu-mbua-'venii ghin Almaj, a trecut pe Ia Tllchia, aiS a lost pustd. A auzit cd eitait nu-i nima aig.-. Fost-a Mdgarie, fost-a Vlagca ghe acolo-saenigi ai noglrb. {Un Romin din Metovnilal. gi 6) Populrtia satelor-rl4r'rdirorral Comenila lvlicd aB venit dln insula 'Ostrovui Mare lli anul 1833sub conducerea Cornea[AIasbitr&nululGheorghe nic vaL t*t$ffi**vs, *,nnova!,Metnila etc. au un mare numir de Romint venili din Craina. 8| tTdrenir, adici din Tara Romlneasci. Intr'adevir la acegli Rom{ni existtr cuvinte derivale din tfarar (ptnlru RomAnia) griu firilnesc' bani liiI .rinegfl (adlc{ din }ara Rorndneascl). ,Unguryfi' sint numili aqa probabil din cauza ocupalieilor de prediledlq Srtoritul. Mal sint insi gi alle numiri pe carl $1lc dau Rominii: Munteni,Dunireni etc, Cei dela minele dln MaidanPec ne nmnesc 8u/ani
www.dacor0manica.r0
gfi sflnt agelatede*alu*gul Dundrii gi mai toatesfint pur ront&neEti. mai intinsi, $i pe UngureniisAntirnprigtiatipesteo suprafaltr alocurea satelecu populatiain majoritate in sd,rbeascd. grilmidite, tot asemenea Satelede ling{ Dunfireau casele gi cele din cflmpiaMoiavei.Ins* satelt dela m*nts s*nt forrnnte din c*se rdsp*ndite,adesea ori la depf,rt{ri foarte rnari. Locui-. pe torii RomAnidela muntecarise ocupl cu piistoria, l&ngd casa din *at, au gi nsfilage" unde.ilocuesc vara lntreagf,impreunil eu numai d[tt familia lar, SAnt insi sate cari nu sint form*te decAt prin pddurer).. sllaqeimprdgtiate Aga incdt ,sdlagul" e o tormf, de rgenare caracteristic{ pentrru {inutul acestaal Strbiei,, gi carenu se intinde de c&t p$n{ *nde se ailf; rf,spd.ndit elemen"+i tul rornrinescmai ales c*l pds3), toresc Nu se ptie dacdfsrma acea sln de agouflre sste vechcqi dacf, satelegrim{dite de azi an fost la inceput 1i ele rf,spfindite.Cdei urele din sate aei r{spdndite r}, p&n{ rnai deuntuiau fostde tiput grfrrnfidil. ln Senere lns{ lipsa de piiquni, p*mf;ntde cultivat, ori sau alte motive t) fac ca sslele sH, fmpriiptie,pe c$nd in trecut se viata la sf;lageera impusi gi de potritice foarte lurirnprejurdrile buri 6). Ccss satse cnmpnne din din dln Koman DerDrf, Ronf,n qln Serbia mai multe lncf,peri; l) ,,casa" unde arde focul (bucltflria) iu vatril, aci igi {in' ttomariii uodrgnicu"_{{{stul) .$irine gt'wpdmdnt', uealeger*'.,ngf,"l.e{io, ,cohilr& ghe dus apd,",,,carlila ghe fdcut mdtai", ,piort ghe ceroneghe bdtut sare', upl,osca ghe pdmdnt", ,cotau ghe coleaS,, toate gi cele trebuincloase penlru o cas{ ldrdneascd 2) ,,soba. ghe dor; mlt'{odaia), 3),pimnila' unde se lin 4) ,,podrum" unde igi pf;streazil pentru iarnd. cele trebuincioase"grfiun{ele., Caselespnt acoperite pae, unelecu scincluri, foarlepuline sate au cacil gi
lf landr. 2l Sdtagut esle locuinlaornslul cu toate dependilcteei, apoi diferitele ad{posturipentruvitrr livezileqi larinile din aBropiere ,batd imdnia. (toatrl : averea). strbh au imgrurnutat icest rnod de afczare. $i 3) Ranoval, Busur" !) $atut lusur s'arlspindit din cauzainundatiilordesc la careera expus. 5) Satelefiind prea des pridate lumease reiugla ln ,sbeguri. prln-pidure. Ssteiese stricau necontenit gi.gi ciutau noi loiuri de aqeiare. De [acea se gtrsesc multe nsifi;tl' iu tinuiui sceotasl SerUlei. ari
2T
sele acoperitecu lespezitl.In apropierea casei se afl#, omretnitul" pentru g*ini, utablarlu pentru vaci, oober&oingrddit cu nuele pentra oi, oragina*pentm porci, iar mai la o parte colul, ambarul gi casanulpentrufiert rachiu8). Unele caseau gi,baccea" (grddina)unde cresc nocheSele", ,mol de curcan", ,pr:iboi', ,ogdrgtean*, nrutd.sd,rbeastd", rt," ,tdrnd.iod. gi alte flori ; pe la mar* gini sunt pomi r{ditori, qi tot acolo st fin ,coagelc' pentru albine. Caseles8,ntcurdtele, c[ci iemeile degi trebue sfi prepare -pehtru toate destultrvreme gi $i "toalele*,gf,sesc "schimburileo curf,leniacasei. De obiceiu noii insura{iigi clf;desc caselein apropierea caselor pf,rintegti,gi astfel satul cresdnd tnergsrIa un momentdat nefiind destul loc pentru flqi*r,s*nt nevoi{i sf; fondezealt sat gi in apropiere, foarte rar s8 se a$ezeprinsateleinvecin*tate). Romlnii se ocupfl cu p*storia, agricultrra, mulli insfi se ocupil gi cu diferite megtequguri" Cu toate cfi Rom0nii ace$ia duc viata lor in mijlocul unet populatii striline, portul lor plstreazil azi incf; un caracterromArnlnesc foarte pronrnfat, Bnrbalii poartf,*tdmaSdeu"rduri, carede obiceiuse cheam$ uc&.Ilan', apoi nzdbna* alb care ajunge pdnf, la genunchi, ctr t], pestecarese ps$c qi r*lnici pi se incinge cu "Sr;ior" ,curea' tot albl, dar c*re nu este incinstrcu nimic Ai are forma ,fr.ino}, unei mantale mai largi" larna se poart[ ,guba cu bdrnage', lamenelesrint de pdnztrgroastr, peste ele imbracil ,,pcciar repr'i"albi, In picioare poart{ ,opinslu lucratefonrte rudimentar, ,obelc* de lfin{, legate su afl gi ,cd$uni" albi cari au numai lorma ciorapilor. Pe cap poarti ochlclende culoarerogie,iarna insf, ocf,gul$". Jllai ales Rom&niidela m*ntepoartdnigtecficiulimari,lugu* iateqi cu linalung*numitA de ei fbst "rdJd&df*.C{ciulaaceastaa imprumutat{ gi de cAtrepopulatias&rbeasc*, a venit ln con* sar tact cu Romdnii cari poartf, acestecilciuli mari qi fugulate t). Mai toli Romf,nii au gi cf,te un F'emeik poort{ "Srrpog.. deasemenea oc{maqfi{r} care este foarte artistic brodatl li gulerr fa mineci gi la umeri (rduri umerei),*rad.ngi gltc pdnid", cu cu m*neci deasemenen brodfirii bogate, de l*n6 l*ri "cheba" mfineci,in formi de cf;magd se poaftl numai iarna, uoprcgi*t| gi
l) Ccle dln jurul Zaecearulul Podgorat5i Valecoant. 2) Cazanulse compune din:. cazai capac, lul, pudnl sl xiban. a'a 3) Dln $erbanovaf fondatsatul Metovnila, din Valeiuoine, Savlnal. La aceasta desigurau contribuil gi alte lmprejuriri, lnsi cauza princlpald estl pref, ffiare a caselordin satele menlionatr. crepterea 4l SCnt Jecuit d lini de oaie, se mai fntrcbutnleaz{ ,brllceri., mai gl rbliri gl mai ingugti. 5) Carlci op clt. pag, 120, In spre cfimpie ,cdttbdlut* e rnal mic gi mal rolund. S) In unele p$rJl se.pronunl{ clrfzrrapd, 1l numai cea feneiasc{, cea birbileascdse cheam{ .cdl{an' g chimeryd. . . n Sq rnai numegteSl ,cfit'ele;, Romincele mai po*rt{ nl6te fustc cn r eluri .crafcn', carf e numal de euloamaileagri.
ww\ir.dac*rfi menira"r0
28
unul,dinainte_gi altul dinapoica upilt$rl"gi ajungepin{ Ia genunchi: ,aga-i m&ndr{... se vadtrqi si estela i "cdmasa" ,aina,upoartf, Iarna poarti gi femeile {el cu a bflrba{ilor. RomAncele $ubn. in cap ,plecpil", apoi ,papfd, pestecare vine ,propoadaa. Azi insil acestefrumoasepodoabenu se mai poartilrfiind oprite din motive igienicer). portul, Romiinii din Serbia igi p{sDupf, cum au pf;strat gi lreazfr obiceiurile dela naqtere, nunti, inmormintare, lu&ndde Ia S*rbi, numai pe aceleacari Ii se impun prin biseric{, SAnt gi Joartesupersti{ioqi *rnoroli', ,strigoiiu, ,prlcoligll" joaci un mare rol in credintelelor. De aceease"g{secc ei un nesfirsit rnare credinlele cridinfele seg{se*c la se nesfirgit numf;r de ,pomeni" penlru sufletulcelr rdposat, chiar pentru nurnf;r celui gi senlru "pomeni" cei in vialil cite odatti 8). Triind instr in lumealor de credinteqi superstitii, puau r). tocmai prin aceasta tut t{-gi pf;streze fiinla lor etnictr Se constatf, lnsfi o influenfi a limbii srirbeqti, care irnpune din zilnic elemente ce iR ce mai multe in limba Rominiloi de acinmai ales prin gcoal{ gl armrt& }, Dinfre gtiutoril lirnbii s{rbegti,cei mai multi locuesc sategi cu populalie in sirbeascl '). Romfiniitriesc in mas{ compactl gi formeazdrnajoritatea aproapein toate plf,qilejudetelorCraina,Timoc, Moravagi Pojarevat. De acea toate sfor{{rile statului sf,rbesc de a desnationalisa pe aceqtiRorn*ni, n'a dat p&n6 acuma roadele agteptate, Daci lnsfl Romflnii din Serbianu vor opune in viitirr Inptei ce li se d{ prin gcoal{ gi biseric$,de cAt nincipi{dnarealbr innlscut{'. 0) de pdn6 acuma, igi. vor . putea pIstra . <loar portul, obiceiurile, credintele superstifiile lor, pe cari nimeni nu in9i cearcf;sl li le rf,peascf,, limba lor insfi sfr.se Inteasrd" {potriveascfi) din ce in ce mai mult cu a "r'o noastri, p$nfl cind inlr'o zi nu o s{ le rnai inlelegemgraiul. Numai gcoalagi bisericaromineascflar putea s[ scapepe ace$liRom&ni,aga de numerogi, aceasta trebuesi le vie de $i la fra{ii lor de ne malul stf;ngal Dunirii, cari nu trebue itr-i lase sfl piar$.
1i _l) Qc,ac8.se gdsegterar la cite vre.o biltrin{. Romlucele li aic .Faptd gnin bdtrdneala.. 4 Tih, Gheorghmtciop. clt. pag. 3l $l urmit. O culegere complectAa -noastrd folctomlui-RominiloidlnSerbiaar lmbogntl-mult litrratura pogular{. nu _ - $ De teami cl S{rboaicele le ioi facetoate,pomenite' dupi mcarte, Ronlnii n$ se c{setorescde cdt foarte rar cu Sdrboaice. 1) ll&, vorbllat rondnepte smd nu sa l.ore6cr rrr c r,rd$ffd*. {Un RomAn dln Savinat). qtiutorlai limbii sirbe5ti (dupi staiistiea Serbiei 5) Din 4il566 Rornf,ni * din 1900)pentr,l jutlelul Pojarcval undeRornf,nii tifiescamestecali Sirbil * cr rcrrine cifra de 14.3S9. C) Tlh, Oteorghevicit Printre Rontdnii nogtri pag. 6$. NOTA.* Sin lipid de spaliu nu s'au pntut ilxa ge hirti loate salete.
ww'Hn"tlilc0r0 tnanlca.rfr
I) Jud, Cralna
aj PLasa
I Bttco.ttte 2 Carbulovo
Ciocon*ri : . Cob$nita . . Djanwa Duplian . , . v lWocrant I Negotin g Prahwa t 0 Radueva{ t l Reca . , t 2 S*martnwa$ 1 aSdrbo-VIa I 4 Tabaeova$
$ 4 o 6
2473 980 205 2210 2520 I 15$ 2!2Q t42, r880 2560 280 680 750 405 1370
s9 Rec4a 40 srp
1280 s45
11S0 825 1170 1530 5$5 1900 1980 580 1080 1$65 1774 $95
b)PlmaBfrrua
1 7 Cupusigte. , I 1 8 Iabucowal. . , l 9 Aielainita 20 Miiallowa{ 2 \ P!*sna . .
rssO
t s Camenila
1 5 ts{rzaFalanca .
22 Sl,atina. , i 1 g3 $tubic 1 i 24 Urwita , g5 Vrotna . c) Ploso Qliaci t 6 Bord.eLi r . 27 Bd,rlongn , . i 28 Camenila tnare 29 Cladova I 30 Ctad.a'sniia 3 1 Corhotto 33 D z e d r c r a t i 34 firabvaig* $5 lvlanastirita .
ss0 s5
iltlamrxl . 0CIhl]
s40
I r80 1090
950 670 1490 540 1490 1585
s2 Castel
ss Petrovo-Selo
s7 Padndrgca
, 1
s80 65
1$85
II) Jnd. Timoc al Plasa SS Bacevita r * 67 Bogovina. 68 Dobro-Pole $9 Lucovo { , ?0 Mali Isvor 7l Osnici 72 , Pod.goral , 731Saainal .
30
No. de ordine
Numele
75 Vnlcconie 76 Zlot
b) P/csa 77 78 79 80 8l 82 83 84 85 86 87 88 89 g0 9t
t2s5
4530
1 1 t Popovniac 1 1 2FroqtinaI 1 1 3Sfilainat 1 1 4 Subotil;a 1120 175S 1 1 5Tropone ls6s 1 1 6Vitejevo a| Plasa il7 Bdrnila 1 1 8 Crkracea t 1 g Cadrej " 120 Sobra , 2 1 Dvari6te sss m2 Coluba{ /D $2A r23 Jitcostta 750 124 Mileviche . r26 Milegevo /JA 1040 126 Ponicfa. 127 Snegotin 128 Sdrbfe : . 1 2 9 Vuffiwlthe
/D
40$
ID
0iirlean lsvornlmare . Lubni[a Metwni$* N'icaltce$a Ogtrelt , . Pdrlila . . ftdgotlna . Slatlna . " $kryar Topla s2 Eaeceat III) Jud. Mora a) flmn l!$fiFnlilTilt s3 Belaica s4 Brestova g5 lluboca 96 Ezero 97 Isutwo s8 Jid,ite 9g LlpoulNa 100 Resnrtitm b\ Plusn. FmAnHffi . 1 0 1 Batlnat. 102 Blgrenitu 103 Chiupriaora$ 104 Supsca 105 Vlagca c) P/csa &esc,r"c 106 Bsboaa 107 Dubni{a r08 Ahdna. . r09Iaeenoa& 1 1 0Marcoaf
s20
b) Flasa Jrt$d, 130 Bucoctsca . r40 . $20 1 3 1 Caona 1040 13t Cuceaina. . 605 133 Du.bom ?0 1 3 4 Lelnita " . 680 rs5fuIaid.anCureaina 1 3 6 Miglenovat 137 tVlustapkhe : 950 138 Neresn$a. . l1s5 139 Racova Bara 230 140 .Se*o . 305 1 4 1 Turia 570 142 f erooi{a 143 Volula 144 Eagreba
l7P0 50
t7t0
980 1150 485 4446 46S 140 t80 1550 9?5 1490 925 1080 570
s25
2450 s05
r350
82A
450
675 4?5 65
rqrww.dacoa'omanica"ro
st
IrIo. de ordlne
Numf;rul
No. de ordlac
Nurn{rul
148 Bns*r 149 Clad.nrovo 150 Cobile 1 5 1 Dobdrne 152 Dubocica . 15$ Jds,elo 154 Lescoval 155 Manustiri$a r56 Melni(a 167 Pancovo 158 Fetrovat 159 Ranovdtr 160 Ral,anal Itil Starnni|a. 1 6 2 Starcwo
1e3Vitovnifu "
1310 1200 1770 s90 1340 1640 620 1695 242$ 370 85 3$65 9g7S 1935 l$45 sl5 10s 150 380 670 s35 180 1120 r 80 1?50 1S0 9775 1005 $40 '3S0
18sLr.rci{a t&7Nablrglre .
188 Petca I89 Pojareva{, lgo Poliana. lgl Prahovo lgz Salacovat lgi $tiaoaal' 1g+ T{rniane 1fr5 Topolni{a . 1gg Jdrnichernare lgr !f;rniche mic Ig* Velico Selo 199 Vlagchi-Dol l) Plasa Ram t00 Djuracovo 201 Doliapnita 202 Ceglerta B*ra 903 Cliceva{ 204 Curiace, ?05 Cusiche 906 Ram
585 CI5 105 245 830 1430 L220 970 1250 2{fi 95 rg0 2V6 r000 2015 4ffi a70 1650 85 1460 14f,0 3S10 460 75 t005 gr0 530 1S0 930 200
sos
167 Cocetin , 165 Cugilevo 169 Jabari 170 lvlirievo 17t Oreqcovila 172 0rlwo 173 Folatna 174 Porodin 175 Rachinaf 176 Sibni{a . t7v Sztiniare,ao r78 Ttuheaat 179 Vdrbni{a ei Pjasa ftj r80 BatovaN . 18trSatuga 1ffz Bradar{i 1S3Brejane. 1 8 4 Clenovnic. 185 Costolat
rs6Bogniac
g) Ffnsa 209 Blizniac 9 1 0 Brezni{a 2 1 1 Crepolin 2r2 Crupaia 9 1 8[asicwo ODJ 2 t 4 Jagubi{a 1200 2r5Laznita 2 1 6 LeseosJo 2L7 M*gud.i$a 65 2 1 8 Milatoyat 4A 219 0sanila b0 220 Siga . 130S 22t Suvo-Dol s5 222 Vlaole mare ts40 gzsVlacle mic Total lwrw.dacorfi rnanica.rn
-22fi-m
tl.l Lr"J
e3
Id.?
g
:3
E I'
J
d
F
i
? 1ri i:
t _F|| tif
rl
.d*
t * ;I + r r
,r')+
*f
?
a
d
E
a
i"? g \.'
iis
EI
f,& rrt c rrl x a ru c,
&
fi
<o E
tilF
f,E
- ! }
(_)
6 s(u
L)
r H - g,1^
;l
dE
fifE
F r (J ;
pl a
G
n " ogx
F
i"s
ti 1*
r f
t
l f G T
rt
..8 . o ei
c4 E ,
t .!. r E
-*
'' *
fln;
Lc.l$!,
.*13*{oa"*Y,
\,
rfl
6o
rt!
a
. LDo.*r-..* . {.;$*"u
t$n""'
I
t
ry'*+*
a
I
./fl/li*tllr'iill
rlsFl'r*r.
#"(*.*.
(*
.*trr,t4*B*
*f*r.'f1'*
t.
,?4
rflts
t'.(.r-
lLo,.*r [i.r.
8M
gGE e /r,i.
Q,*w*,,,*
n
Q.s****
rngf'^,^--fu,*
Flacedonia Si Smlgnria
cu otA$EL[ $t $ATELI LOCUTTE AnOffiANl DE www.flacor0m*nlcil.i'0
.'lirar
F*
"-'"-c5itLY-nt'
.g'h'*l
'^"n@
'
a/
;
) e-j,'$,nu
Ea,'rl;*irlt
10r*dqla afru*lePal r{,"lsnu
btj
ffi
!t'
altfiu r"***
*tu*o.r
r!*m
ulr* a
I
A""t
i.i
rC**b
t&tt. rBrt*rl* Sohlt{a
6,tbor:e rsilro/*
rLr'luntr
Fr.#*H
l,
1 I
n
t
I
dl#lrn
f'::ffi,"t:ffi**
Bud*nr
I
\ \
thr.r6+Jla
f
otqgr&r
AlfrF^dlilf^fi'
rt
{ rt
.t I r
a
z, (< E o
f s
. a
qF )T:
,Jl
I
I.
. t. +
13
I
Iu a
4 tsl 4
IIJ
n
ttt F-
f *
ffi
o J
& p (J
TJ
ru:
r i Y
I t
3tr I
a t
I
$r
rH aE
ltl
ilt tx
,t i*
:r
1,
{$E H -i
e
7
a. f16
ffi
cl
ii e t 1 fe
t
r
"a
4 o
"
u ril
vja
t-E <fi
ld
IrI'F
rtH
IlJ3
n t+ 3 |I a
ffi
t L
-1.
I
i.
z 6 TTJ
EI
i _ g i
t'<" L
tr
1'
& G E I
q
L:
d l
A a
;
a 3
G
rt
+l r'r
E I
t 'il 'fc l a
rtt t
d
G f
tt c a, a
q
F
i
c a
-|'
tJ a
qt
!i I
tt
si:t q!,
*:
\t
F
d a
d E
l
I _d
5
g 6
gr$ g . *
c It
aq
,
F t
s t
' i t
I
; r t
, :. t ; E
g6 l - a
It a
.s ! . lir : :
J d
s *
I
3- |
I I
d
t
I i
E I
tt
&
q _ o F
"t
('
r|' iF I
f,
e
c
fJ
t >
6 o
n d l .
'a
t t r E d
E
P
e d
d
d P
1 r F 3 q)
r
d 5
s
s ';t
a*' .i
'-
3 t $ \r
i 14 i
; si
t + g;
I
d
E 4 r
., tr:
r
C !
fal
\rE l ; t
|ll
d r'I "E JT
g
d k
IT
d
o !7s & I
\r
ar l
3 a
d
I
c d
d .3"
s
I
'
d s * '
I
: tq
.
i'$ ?'. 5
j- t
;
t dF
4 :
e F .
a f t
d
!
:9 -"6 .
z.
a;
t^ t ,
?
G A I
o 'g
Jt
F a
g
q:
d E f .i.
+
u B
. q -a
; :
. a
l.s.
at e r a
d t
cS nJ I It
I 6 g t2'
3 4 .e d+a
>
cq a
; E J r
, $.
d :
q
I
.
I d
e *r
r !
c rq
lr
-* ' E s d i :
a - 6
$
6lr t
a
t q
b_
:-
e,
r ;
6',
I
f E
-3 ? g tl
o I I
$ d It
d
fl o TJ I U ! : ,
a
? lfl I
!-r '.*.
t
.tS Fq
4 6 a q ' l: a
? ' e - "
..d
:
q
g q
g 5
i g
=
,t
*'
d {c1
= ? l
c E
E- e E
$
d ; i f
a . ' 5
i 5 t
:I
E *
!t 6 b .J
4
5 a aq I
6
$
at t
a I
F . r
I
,"|, { E , J, za l
6
-r- i lrE . v r
da .t Y ; g L h.u , a F
g F
.o.F
a.
- .as* g E{
E
ll I
1 . 4 ;-. ' i 33
! g . i
l:-
& I
fr
A f* 9 .
d br
gl.
E -E t
*s
B FC a
t 4
,:q l
.El t
Y g
!a
d
?
fE 1 -
tsfl a
Y
a ,
" S j .l 5 -tt
c* & t*
/ * l