Sunteți pe pagina 1din 9

EFECTUAREA CERCETRII LA FATA LOCULUI i A Reguli tactice generale ale cercetarii la lata locului Cercetarea la fata locului constituie

o activitate complexa care solicita exactitate si calm, perseverenta si prudenta, eforturi si chiar sacrificii din partea echipei ndrituita a o efectua. Sesizata cu savrsirea unui omor, echipa de cercetare-condusa de procuror, nsotit de lucratori de politie din formatiunile judiciar si criminalistica, precum si de medicul legist, trebuie sa se deplaseze n timp util la locul producerii evenimentului. Urgenta n deplasarea echipei este motivata de riscul aparitiei unor modificari a locului faptei, precum si a degradarii sau distrugerii urmelor. Aceste modificari pot fi aduse att de autorul omorului n mod voit pentru a-si asigura scaparea, ct si prin actiunea unor factori neutri (conditii meteo, perisabilitatea unor urme etc). 55

Ajungnd n scurt timp la locul producerii infractiunii, echipa de cercetare are posibilitatea de a identifica unii martori sau chiar surprinde autorul la locul faptei. O alta particularitate a cercetarii la fata locului o constituie caracterul complet si detaliat al cercetarilor. Aceasta cerinta reclama din partea tuturor membrilor echipei de cercetare profesionalism si constiinciozitate. O atentie speciala trebuie acordata cercetarii urmelor, n special a urmelor latente, precum si a microurmelor care, de regula, sunt imposibil de evitat de autorul faptei. Cercetarea n echipa presupune o conducere unica, aceasta revenind procurorului. Conducerea unica este determinata de importanta pe care o reprezinta cercetarea la fata locului si de caracterul particular, propriu cercetarii n echipa. Astfel de cercetare presupune conlucrarea fara rezerve a tuturor membrilor echipei si informarea permanenta a conducatorului echipei care centralizeaza datele obtinute. Cercetarea omorului se particularizeaza fata de cercetarea altor categorii de infractiuni, prin problematica sa specifica, care poate fi concentrata n cteva directii principale, precum stabilirea cauzei si naturii mortii, a circumstantelor de timp si mod n care a fost savrsita fapta, descoperirea mijloacelor sau instrumentelor folosite la suprimarea vietii victimei, identificarea autorului, a eventualilor participanti la comiterea omorului, precizarea scopului sau a mobilului infractiunii. Indiferent de particularitatile omorului, organul de urmarire penala va trebui sa organizeze cercetarile potrivit "formulei celor 7 ntrebari", respectiv ; ce fapta s-a comis si care este natura ei; unde s-a comis fapta; cnd a fost savrsita; cine este autorul; cum, n ce mod a savrsit-o; cu ajutorul cui; n ce scop. La aceste ntrebari mai este adaugata una foarte importanta: cine este victima. Cu alte cuvinte, problemele ce se vor rezolva prin cercetarea omorului vor constitui, fiecare n parte, obiect al probatiunii19. Ajunsa la fata locului, echipa de cercetare urmeaza a stabili: determinarea locului n care a fost savrsit omorul, stabilirea cauzei si naturii mortii victimei, stabilirea momentului infractiunii, stabilirea modului n care a fost savrsit omorul, identificarea autorului si a eventualilor complici, identificarea victimei, identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savrsirea infractiunii, precum si stabilirea mobilului sau scopului infractiunii. Cercetarea la fata locului parcurge pe plan teoretic doua faze si anume: faza statica si faza dinamica.

Aceasta distinctie ntre cele doua faze are un caracter conventional, n sensul ca nu trebuie privita ca ceva rigid. n raport de multitudinea situatiilor legate de mprejurarile comiterii faptei pot apare cazuri cnd unele activitati din faza statica se executa n faza dinamica si invers. Astfel, cnd se impune examinarea cadavrului, este posibil ca cercetarea locului faptei sa nceapa cu faza dinamica. B. Faza statica a cercetarii la fata locului Aceasta faza a cercetarii locului faptei, debuteaza cu parcurgerea acestui loc si examinarea atenta att n ansamblul sau, ct si pe zonele mai importante, fara a aduce vre-o modificare zonei parcurse. Cu aceasta ocazie, procurorul are posibilitatea sa verifice n concret daca locul examinat a fost corect delimitat si sa procedeze n consecinta. Cercetarea n faza statica a locului faptei, n cazul savrsirii unui omor va ncepe cu constatarea mortii victimei, operatie efectuata de medicul legist n prezenta procurorului. Dupa ce procurorul a examinat locul faptei procedeaza la culegerea de informatii despre victima, despre persoanele care au cunostinta de procedura omorului si despre autorul acestuia, de la martorii oculari prezenti la fata locului. Constatnd existenta sau nu a unor eventuale modificari survenite la fata locului dupa savrsirea omorului, procurorul determina locul din care va ncepe cercetarea. Cercetarea locului faptei n faza statica necesita fixarea pozitiei n care a fost gasit cadavrul, fixarea realizndu-se prin fotografiere. Fixarea pozitiei cadavrului si a aspectelor cele mai semnificative ale locului faptei, coroborata cu datele obtinute de echipa de cercetare, serveste la formarea unei prime ipoteze, referitoare la fapta. Parcurgnd locul de cercetat trebuie sa se procedeze la marcarea locurilor unde se gasesc urme ori mijloace materiale de proba, notndu-se totodata dispunerea topografica a acestora. Examinarea cadavrului n faza statica stabileste locul n care acesta a fost descoperit, sexul, talia si vrsta aproximativa a victimei, precum si pozitia corpuli privita n ansamblul sau. Sintetiznd, rezulta ca n faza statica, echipa de cercetare ia contact nemijlocit cu locul faptei, ceea ce permite formularea unei imagini generale asupra lui si a evenimentului petrecut, iar prin masurile ce se ntreprind se asigura fixarea procesuala a locului respectiv si nlaturarea posibilitatilor de distrugere.

C. Faza dinamica $ ceicetariila fata locului. Faza dinamica a cercetarii la fata locului ncepe dupa epuizarea fazei statice si se caracterizeaza n raport cu aceasta. Aceasta faza consta n examinarea minutioasa a tuturor obiectelor materiale de proba aflate la locul de cercetat, echipa avnd posibilitatea miscarii obiectelor purtatoare de urme n functie de posibilitatile tehnice din dotare. Cercetarea n faza dinamica a locului faptei este cea mai complexa etapa, la ea participnd toti membrii echipei potrivit

sarcinilor ce revin fiecaruia. n aceasta faza a cercetarii locului faptei, se va urmari si clarifica existenta mprejurarilor negative constatate n faza statica. Paralel cu activitatile de mai sus.ise iau primele declaratii martorilor, precum si persoanelor suspecte, declaratii care recomandabil ar fi sa fie nregistrate pe banda magnetica. O atentie speciala urmeaza a fi acordata n aceasta faza examinarii cadavrului de catre medicul legist, dupa ce corpul victimei a fost n prealabil fixat prin fotografiere. Cu acest prilej vor fi examinate n ordine si amanuntit mbracamintea si ncaltamintea cadavrului nregistrnd culoarea, croiala, materialul din care sunt confectionate etc. Se vor preciza lipsa unor parti din mbracaminte sau ncaltaminte ce n mod normal trebuiau sa existe. Se va acorda o mai mare atentie buzunarelor, indicndu-se continutul acestora sau pozitia (buzunar scos n afara pantalonului). Corpul cadavrului se va examina indicndu-se constitutia fizica, semnele particulare, culoarea pielii sau semnele cadaverice. Examinarea corpului cadavrului va ncepe cu capul, gtul, regiunea toracelui, abdomenului, regiunea dorsala, membrele superioare si inferioare. O mare atentie va fi acordata unghiilor de la mini n care pot fi gasite resturi de mbracaminte, fire de par, etc. smulse n timpul luptei cu agresorul. De asemenea, vor fi verificate orificiile naturale ale corpului, (gura, anus, vagin) n care pot fi gasite substante organize provenite de la autorul omorului. Leziunile contatate pe corpul victimei vor fi descrise n detaliu, indicndu-se pozitia, forma si marimea acestora. Cu ocazia cercetarii cadavrului se va preciza cu aproximatie de medicul legist, data la care a survenit decesul, procedndu-se la studierea semnelor specifice mortii. Prin examinarea cadavrului se urmareste stabilirea cauzei si naturii mortii, gasirea leziunilor traumatice, identificarea urmelor, instrumentelor sau mijloacelor ce au provocat decesul. Examinarea cadavrului se va face numai dupa ce medicul legist a constatat decesul. 4. FIXAREA REZULTATULUI CERCETRII LA FAA LOCULUI Pentru ca elementele de fapt sa poata dobndi valoare de proba, constatarile facute cu prilejul certcetarii la fata locului trebuie sa fie consemnate n mijloacele de proba prevazute de legea procesuala penala24.

Mijlocul principal de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului l constituie procesul verbal caruia i se pot anexa fotografii, schite, filme, ori nregistrari pe banda magnetica sau video. A Procesul verbal de cercetare la /ata locului Procesul verbal de cercetare la fata locului are un dublu caracter: n primul rnd se numara printre mijloacele de proba cu semnificatie majora n solutionarea cauzei iar n al doilea rnd se constituie ntr-o dovada procedurala de natura a demonstra ndeplinirea dispozitiilor legale cu ocazia cercetarii la fata locului25. Sub aspectul formei, procesul verbal de cercetare la fata locului faptei trebuie sa raspunda unor exigente de stil, ct si unor cerinte: Procesul verbal trebuie sa fie obiectiv, prezentnd imaginea fidela a locului faptei asa cum a fost perceputa de colectivul de cercetare; trebuie sa fie complet, evidentiind toate constatarile facute; sa se caracterizeze prin precizie si claritate n descrierea urmelor si mijloacelor de proba fiind facuta n mod detaliat redactarea facndu-se ntr-un limbaj accesibil, evitndu-se folosirea unor termeni de stricta specialitate; procesul verbal de cercetare la fata locului mai trebuie sa fie concis, toate constatarile facute de catre echipa de cercetare sa se regaseasca ntr-o forma concentrata. Potrivit dispozitiilor art. 91 din C.pr. pen., procesul verbal de cercetare la fata locului va avea urmatoarele mentiuni: data si locul unde a fost ncheiat; numele si prenumele celui care l ncheie, precum si calitatea sa; numele si prenumele, adresa martorilor asistenti; descrierea amanuntita a aspectelor constatate la locul faptei; numele si prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera; mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale. tn procesul verbal de cercetare la fata locului nu trebuiesc mentionate interpretarile personale pentru a nu altera caracterul obiectiv al acestui mijloc de proba. Procesul verbal de cercetare la fata locului se ntocmeste de regula la fata locului, numai n cazuri deosebite acesta putn-du-se ncheia la sediul organului de urmarire penala. Pentru a se preveni eventualele scapari de informatii si pentru a nu da prilejul autorului faptei de a-si pregati alibiul procesul verbal de cercetare la fata locului trebuie sa aiba si un caracter secret pna la finalizarea cazului. B. Schita locului faptei Schita locului faptei constituie o modalitate de reprezentare grafica a situatiei de la fata locului. Prin aceasta se redau n sistem ortogonal, elemente esentiale din cmpul infractional marite sau micsorate la scara. n literatura de specialitate, schita locului fapei a mai fost numita si plan schita sau desen schita. Schita locului faptei ajuta la ntelegerea mai exacta a tabloului real al locului savrsirii infractiunii.

La ntocmmirea schitei locului faptei trebuie sa se respecte executarea la scara, orientarea dupa punctele cardinale si 57

reprezentarea obiectelor de la fata locului, prin semne conventionale criminalistice. Pentru a putea reprezenta ct mai complet situatia de la locul faptei, este necesar ca portiuni sau obiecte ntregi sa fie reprezentate folosindu-se n acest scop schita executata n proiectie orizontala, schita executata n pozitie verticala, rabatarea planurilor de proiectie si schita n sectiune. C. Fotografia, filmul judiciar si nregistrarea audio la lata locului Fotografia judiciara executata la fata locului, reprezinta unul din cele mai importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii. Fotografia judiciara ofera multiple avantaje concretizate prin rapiditatea nregistrarii imaginii, fidelitate si prezentarea succesiva a celor mai semnificative momente ale cercetarii la fata locului. n vederea redarii imaginii complete a locului faptei, este necesar a se efectua urmatoarele genuri de fotografii: fotografia de orientare, destinata fixparii ntregului loc al faptei mpreuna cu mprejurarile raportate la anumite puncte de reprer, fotografia schjita care are rolul de a fixa n mod fidel locul infractiunii ex.: imaginea cadavrului si obiectelor din jurul acestuia. Fotografia schjita poate fi executata sub forma fotografiei schite unitare, fotogrfiei schita panoramica si fotografiei schita ncrucisata. Un alt gen de fotografie judiciara este fotografia obiectelor principale, aceasta fixnd corpul victimei, arma folosita de autor, obiecte ce poarta urme etc. Pentru punerea n evidenta a urmelor, a detaliilor acestora, se executa fotografia de detaliu. Spre deosebire de celelalte genuri de fotografii care se executa n faza statica a cercetarii la fata locului, fotografia de detaliu se executa n faza dinamica a cercetarii, referindu-se la micro si macrorelieful urmelor sau obiectelor izolate. Filmul judiciar se nscrie printre metodele tehnice moderne de fixare a rezultatelor cercetarii la fata locului. n sens restrns prin aceasta se ntelege pelicula cinematografica si banda video pe care au fost fixate imagini ale locului faptei. Din punctul de veder al modalitatilor de realizare, filmul judiciar prezinta multiple asemanari cu fotografia judiciara, putnd fi de orientare, schita, a obiectelor principale, precum si de detaliu. Realizarea filmarii la fata locului presupune respectarea unor tehnici specifice filmului clasic, fiind necesar, de pilda, o iluminare adecvata.

Folosirea magnetofonului cu prilejul cercetarii la fata locului serveste ca mijloc de fixare a declaratiilor persoanelor implicate n fapta savrsita. Totodata, prin folosirea magnetofonului se asigura nregistrarea tuturor constatarilor facute n faza statica si dinamica a cercetarii locului faptei. Desi nu constituie un mijloc de proba, nregistrarile de banda magnetica si dovedesc utilitatea cu prilejul redactarii procesului verbal de cercetare la fata locului.