Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Ovidius, Constanta Facultatea de Stiinte Economice Sectia Afaceri Internationale Grupa A 3, anul III

Nume: Stoicescu Andreea

POLONIA Proiect Turism International

Coordonator: Juganaru Dan

Cuprins:
CAP. I: POLONIA Date generale. Asezare geografica.

CAP. II: Relieful, fauna, flora si clima Poloniei.

CAP. III: Forme de turism. Atractii turistice.

CAP. IV: Resurse turistice

CAP. V: Descrierea cererii si a ofertei turistice

CAP. VI: Potentialul turistic al Poloniei

CAP. VII: Oferta turistica

BIBLIOGRAFIE

POLONIA

Harta politica a Europei CAP. I: POLONIA Date generale. Asezare geografica. POLONIA este un stat democratic. Ziua Nationala: 3 mai Ziua Constitutiei (1791). Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori. Populatia: 39.000.000 ( ~10.000.000 traiesc in afara granitelor tarii, majoritatea in SUA). Divizii administrative: 49 de provincii. Limba nationala: poloneza. Religie: romano-catolici 95 %, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase. Moneda: zlot (zl), 1USD=3,5 zl. Suprafata: 12,680 , din care 304,510 de uscat.

Locatie: Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica. Granite: total 3,054 Rusia 210 km Lituania 103 km Belarus 416 km Ucraina 529 km Slovacia 59 km Cehia 790 km Germania 467 km

Tarm: 528 km Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente, veri blande cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre climatul maritim in vest si climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de -3 grade C, iar luna iulie la 18,6 grade C. Relief: majoritara zona de campie, munti sub 1.500 m inaltime in sud Ape interioare: 3.997 km rauri navigabile si canale. Cai ferate: total de 25.528 km, din care 11.496 km electrificata. Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati. Porturi: Gdansk, Gdynia, gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie. Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor. Impartirea etnica: polonezi 98 % alte nationalitati (ucrainieni, bielorusi, germani, evrei, slovaci, lituanieni)2 % Nume sonore in cultura poloneza: Fredrich Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj Kopernik (Nicolaus Copernicus), Maria Curie-Sklodowska. CAP. II: Relieful, fauna, flora si clima Poloniei. Polonia este una dintre cel mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din suprafata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din depozite glaciale). Marea Campie Centrala cuprinde regiunile Polonia Superioara, Silezia Inferioarasi Podlasie. Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Sudeti. Inspre est, la granita cu Cehia, se ridica Muntii Carpati, iar in continuarea lor Muntii Beschizii Apuseni. Cel mai inalt varf din polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Tatra. Cel mai lung rau este Vistula, traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga polonie pana la Marea Baltica. Raul Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in Cehia. Amintim aici si afluentii lor Bugul si Warta. Relieful constand in campii, paduri, lacuri si pasuni este in general plat, lipsit de denivelari, dar si destul de diversificat, fapt ce permite o dezvlotare propice a turismului in zona. Nu exista lacuri importante pe teritoriul Poloniei, dar in partea de nord sunt cateva lacuri de dimensiuni mai mici de origine glaciara. Lacurile Poloniei, aproape 9300 sunt concentrate in inaltimile Baltice si fasia litorala. Polonia are desemenea, aproape 120 de lacuri artificiale. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit. Speciile de animale intalnite pe teritoriul Poloniei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale. CAP. III: Forme de turism. Atractii turistice. Pe langa asezarea geografica a tarii si frumusetea acesteia, la dezvoltarea unui turism de calitate a contribuit si poporul polonez prin ospitalitatea sa. Promovarea satelor turistice in Polonia a

contribuit la decongestionarea centrelor turistice supraaglomerate, precum si la asigurarea unor conditii de cazare pe gustul turistilor, la preturi convenabile. Satele turistice sunt create din initiativa lovala si trebuie sa indeplineasca cateva conditii minime: cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de aprovizionare si servire a mesei, agrement si conditii sanitare bune, camere curate. Pentru o mai buna vizualizare a satelor turistice si totodata pentru scoaterea lor in evidenta, este utilizata o emblema conventionala, care apare atata pe tablitele indicatoare, cat si la gospodariile celor care inchiriaza camere. Promovarea satelor turistice se face prin presa scrisa, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri de informare a turistilor. Locuitorii care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare, primesc credite la mai multe institutii in vederea dezvoltarii gospodariilor. Aceste credite pot fi utilizate si in vederea construirii de noi spatii de cazare, renovarea celor vechi sau pentru imbunatatiarea dotarilor. Totodata, locuitorii din satele turistice sunt sprijiniti prin unele reduceri de impozite pe veniturile realizate din activitati turistice. Aceste facilitati au determinat cresterea numarului de ferme agroturistice. CAP. IV: Resurse turistice Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul polonez a stiut cum sa le valorifice pentru a face posibila o dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si clima genereaza resurse turistice naturale si antropice. Daca frumusetile reliefului polonez descrise mai sus, diversitatea acestuia, formeaza resurse naturale, statiunile montane si litorale, contributia omului, rod al eforturilor tehnice, formeaza resursele antropice. Statiunile litorale, ce imbina resursele naturale, reprezentate de mare, cu resursele antropice, reprezentate de constructii bine intretinute, isi asteapta vizitatorii cu numeroase atractii turistice. Un exemplu in acest sens, este statiunea Sopot, ce ofera turistilor adevaratul turism litoral, cu servicii in fata carora ridici palaria si te inclini cu respect. In plus, daca vrei, dupa o dimineata de plaja in care poti simtii vantul balticii, poti sa faci o plimbare pe cel mai lung pontotn din lemn din europa 650 m lungime. Si, pentru ca Sopot este un important centru turistic si cea mai renumita statiune balneara de pe litoralul polonez al marii Baltice, tarifele sunt in consecinta: pentru doua persoane de la 250 la 750 zl pe noapte (80-150 Euro). Perioada turistica in polonia este din mai pana in septembrie, iulie si august fiind cele mai aglomerate. In aceste doua luni, plajele baltice sunt pline de turisti, statiunile si spa-urile sunt invadate, iar lacurile Masurian aglomerate de vapoare si vase. Turismul litoral practicat in staiunea Sopot, dar si in alte staiuni litorale are o larga dezvoltare in teritoriu si este practicat pentru cura helioterma. Muntii Tatra pe de alta parte, ofera nu numai cele mai bune, dar si cele mai frecventate statiuni de schi din regiune. Cea mai cuoscuta destinatie de aici este Zakapane, cunoscuta ca si capitala de iarna a Poloniei. Orasul este si el atragator, combinand traditia muntilor polonezi cu famecul metropolelor vestice. In cazul in care freamatul marilor orase nu le este pe placul turistilor, acestoa pot alege oricand muntii polonezi ce ofera deasemenea statiuni montane private, intime, unde se pot bucura de vacanta in liniste. Un astefel de loc este Szczyrc din muntii Beskid Slaski, in valea pitoreasca a raului Zylca. Cu mai putin de 6000 de locuitori si foarte putine strazi, localitatea este emblema economica si culturala a regiunii. In ciuda apelului sau provincial, Szczyrc are conditii excelente pentru vacante de iarna active, fiind centrul de antrenament al reprezentantilor olimpici polonezi.

O alta forma de turism practicat este turismul international care este specific tarilor dezvoltate. El reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane in afara granitelor pentru recreere, destindere sau cunoastere. Activitatea turistica internationala se analizeaza pe baza unor indicatori ce exprima cel mai fidel intensitatea, cantitatea si calitatea turismului. Acesti indicatori sunt: nr. Turistilor straini, veniturile anuale, etc. Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla in capitala tarii, frumosul ora Varsovia. De ce ar vrea turistul strain sa viziteze acest oras? Iata cateva argumente ce ar convinge si ce amai neincrezatoare persoana sa petreaca macar cateva zile in acest minunat oras. Desi nu este foarte cunoscuta printre turisti, Varsovia are un Oras Vechi pitoresc, cu o poveste aparte, in care se imbina intr-un mod aproape incredibil, vechile monumente comuniste cu zgarie-norii construiti in ultimii ani. Iata cateva monumente si locuri, ce vor face turistul sa zaboveasca si sa admire. Parcul Lazienski este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa. Ocupa o suprafata de 80 ha din centrul orasului si cuprinde Palatul pe Apa, Vechea si Noua Orangerie, Templul Dianei, Templul Egiptean, Castelul Regal, fosta resedinta a monarhilor polonezi. Coloana lui Sigismund este una dintre cele mai faimoase monumente ale Varsoviei si unul dintre cele mai vechi din Europa. Palatul Culturii si Stiintei este cea mai inalta cladire din Polonia si se situeaza pe locul 187 in Topul celor mai inalte cladiri din lume. Cladirea a fost numita initial, Palatul Culturii si Stiintei Iosif Vissarionovici Stalin, dar , odata cu destalinizarea, numele dictatorului sovietic a fost inlaturat. Palatul este la ora actuala centru de expozitii si complex de birouri. Oameni de afaceri, pentru care Varsovia este primul oras, au la dispozitie numeroase muzee, galerii si teatre, dar si restaurante, baruri si cafenele. Un alt oras cu traditi, care merita vizitat este Cracovia. O mica incursiune in tainele orasului va fi suficienta pentru a ne face o idee despre modul in care este el valorificat, ca obiectiv turistic. Simbolul orasului este Rynek Glowny - Piata Centrala, cea mai mare piata medievala din Europa. Dimineata devreme, cand turistii dorm dusi, echipele de salubrizare spala tot, de la banci, pana la trotuare, pentru ca turistii sa vada totul in tonuri cat mai pozitive. Dupa ora 10 forfota incepe. Turistii fie se fotografiaza, fie isi fac siesta la terase, fie aleg o masinuta de golf care sai plimbe prin zonele istorice ale orasului. Cladirile ce inconjoara piata, multe dintre ele foarte vechi, gazduiesc la randul lor institutii prestigioase, precum Muzeul de Istorie a Orasului cracovia, Centrul Cultural international, alaturi de magazine, restaurante, cluburi, cafenele. Fatadele bine intretinute si interesant decorate, arhitectura clasica, avand numeroase elemente inedite, atmosefera placuta, toate fac din Piata Centrala un loc recomandat. In perioada verii, turistii vin aici pentru concerte si festivaluri, iar mai multi localnici aleg sa-si petreaca noaptea Anului nou in Piata. CAP. V: Descrierea cererii si a ofertei turistice Participarea rezidentilor polonezi in turism TABEL I Tipul excursiei Vacante interne Sejur scurt Excursii in strainatate 2007 11,4 11,9 3,7 (numar de turisti milioane) 2008 11,2 13,1 4,2 2009 10,6 11,5 4,5

Alte tipuri de excursii

18,8

19,5

18,6

Sursa: Ministerul Turisului din Polonia Numarul de polonezi rezidenti in Polonia care si-au petrecut vacantele pe teritoriul tarii in 2008 a scazut cu 1,72 % fata de anul de reper 2007, scaderea fiind si mai marcanta in 2010, fata de acelasi an de reper, cu 7,02 %. O crestere s-a constat in 2008 fata de 2007 in ceea ce priveste numarul de turisti rezidenti care si-au petrecut sejururi scurte in Polonie, acesta crescand cu 10,8 %, crestere urmata in 2009 de o scadere cu 12,1 % fata de 2008 si cu 3,36 % fata de 2007. Evolutia pozitiva constata, s-a constatat si in cazlu excursiilor in afar granitelor tarii a rezidentilor in perioada 2007-2009. Astfel, in 2008 s-a inregistrat o crestere cu 13,5 fata de anul 2007 si cu 21,62% in 2000 fata de acelasi an de reper 2007. In ceea ce priveste categoria mai vasta a altor tipuri de excursii, anul 2008 a inregistrat o crestere cu ,72 % fata de anul precedent, dar cresterea a fost urmata de o scadere cu 1,06 % in 2009. TABEL II Participarea rezidentilor polonezi la vacante interne pe grupe de varsta (%). Grupa de varsta 16 24 ani 25 34 ani 35 44 ani 45 54 ani 55 64 ani peste 65 ani 2007 60 35 39 4 24 21 2008 50 42 36 2 26 22 % 2009 % 2008/2007 2010/2008 - 16,6 46 -8 + 20 38 - 9,52 - 7,69 32 - 11,11 - 5,88 2 + 8,3 27 + 3,84 + 4,76 23 + 4,55 Sursa: Ministerul Turismului din Polonia

In perioada 2007-2009 s-a inregistrat o scadere permanenta a participarii la turism a turistilor cu varste cuprinse intre 16-22 ani si o evolutie alternativa a celor cu varste intre 25-34 ani. Participarea turitilor cu varste intre 45 si 55 ani au cunoscut initial o scadere in 2008 fata de 2007 (cu5,88%), aceasta ramanand constanta si in 2009. Cresteri au cunoscut turistii cu varste peste 55 ani, in medie cu 6,55 % in 2008 si cu 4,19 % in 2009. TABEL 3 Sosiri de turisti rezidenti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice pe tipuri de unitati. Unitati cazare Hoteluri * * *
**

2007 8.489 328.1591 1.832.393 1.148.861

2008 6.020 368.070 1.332.796 933.160

% 2008/2007 - 29,1 + 12,16 - 27,26 - 18,78

2009 26.980 314,483 1.824.033 1.154.314

% 2009/2008 + 348,1 - 14,56 + 36,85 + 23,7

Hoteluri * * *
*

Hoteluri * * * Hoteluri * *

Hoteluri * Moteluri Centre de vacanta Internate scolare Vile/case de vacanta inchiriate

876.128 341.77 2.028.263 185.976 668.150

551.719 254.257 1.763.821 165.461 530.517

- 37,02 - 25,6 - 13,03 - 11,03 - 20,6

666.730 275.866 1.799.444 168,510 162,854

+ 20,85 + 8,5 + 2,1 + 1,84 - 69,30

Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente Anul 2008, comparativ cu anul anterior, 2007, a cunoscut in medie o scadere a numarului de sosiri de turisti polonezi in toate tipurile de destinatii turistice (exceptand hotelurile de patru stele care au inregistrat o crestre de 12,16 % a acestora), insa anul urmator, 2009, a inregistrat o crestere in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati. O crestere consistenta in anul 2009, de 48,1 % a reprezentat-o numarul de turisti polonezi cazati la vile/case de vacanta inchiriate. TABEL IV Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati. Unitati cazare Hoteluri * * *
**

2007 12.526 523,914 3.138.365 2.067.703 1.843.489 527.608 15.743.647 2.454.421 3.487.651

2008 8.792 484,225 2.312.726 1.645.401 1.236.411 356.046 13.203.239 1.909.753 2.291.255

% 2008/2007 - 29,81 - 0,92 - 26,31 - 20,42 - 32,93 - 32,5 - 16,14 - 22,19 - 34.30

2009 12,417 492.349 2.832.459 2.003.562 1.700.273 392.004 13.497.382 2.121.394 2.987.100

% 2009/2008 + 41,23 + 1,67 + 22,5 + 21,76 + 37,5 + 10,09 + 2,23 + 11,08 + 30, 36

Hoteluri * * *
*

Hoteluri * * * Hoteluri * * Hoteluri * Moteluri Centre de vacanta Internate scolare Vile/case de vacanta inchiriate

Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 2008 comparativ cu anul 2007, insa media innoptarilor acestora a crescut in anul 2009 comparativ cu anul anterior, cea mai mare crestere (+41,2 %), fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele.

TABEL V Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice pe luni si trimestre. 2007 2008 % 2008/2007 - 27,72 - 19,08 - 17,22 - 23,11 - 17,41 - 11,94 - 18,55 - 9,96 -9 - 6,97 - 6,65 - 12,03 - 0,54 2009 % 2009/2008 + 21,09 - 13,31 - 14,22 - 9,15 - 15,54 + 1,14 + 1,72 + 1,28 + 2,61 + 1,28 + 2,48 - 1,02 - 2, 63 -

TOTAL Primul trim. Ianuarie Februarie Martie Al doilea trim. Aprilie Mai Iunie Al treilea trim. Iulie August Septembrie Al patrulea trim. Octombrie Noiembrie Decembrie

3.561.797 642.993 184.948 195.345 262.700 1.050.485 285.761 372.217 392.507 1.213.473 416.022 457.730 339.721 654.846

2.574.151 520.248 153.108 150.200 216.940 925.020 232.744 335.129 357.147 1.128.883 388.338 402.657 337.888 0

3.117.146 450.989 131.329 136.447 183.213 935.605 236.737 339.403 366.465 1.143.311 397.970 398.543 346.798 587.241

286.752 . 258.166 202.048 . 180.625 166.047 . 148.450 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a inregistrat, cum era de asteptat, in trimestrul al treilea in toti cei trei ani studiati, luna in care acestia au fost cei mai numerosi fiind august. Anul 2008 a cunoscut o scadere vizibila a numarului de turisti non-rezidenti iregistrati in Polonia, pentru ca anul urmator, 2009, sa cunoasca o crestere incepand cu trimestrul al doilea. TABEL VI Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile d eunitati turistice, pe tari in anul 2009. TOTAL Germania Ucraina USA Marea Britanie Franta 1.050.520 207.552 184.538 177.181 124.816 HOTELURI 846.184 89.316 166.666 152.063 100.798 Alte unitati de cazare 204.6 118.236 17.872 25.118 24.018

Rusia Italia Suedia Israel Olanda Danemarca Lituania Austria Cehia Belgia Norvegia Elvetia Finlanda Spania Japonia Ungaria Estonia Canada Slovacia Romania Moldova Bulgaria Australia Portugalia Irlanda Grecia Altele

121.381 83.191 38.190 109.726 93.119 16.607 97.938 84.869 13.069 92.857 86.734 6.123 90.952 67.271 23.681 86.772 70.604 16.168 54.249 30.051 24.198 49.711 42.799 6.912 45.944 31.066 14.878 40.312 32.181 7.585 40.087 35.104 4.983 35.191 32.181 3.010 34.595 29.603 4.992 33.016 28.131 4.885 30.631 27.466 3.165 26.177 15.879 10.298 21.082 6.146 14.936 17.666 14.268 3.398 17.620 11.132 6.488 13.236 7.240 5.996 11.238 5.059 6.179 9.298 6.220 3.078 9.091 5.910 3.181 8.113 7.458 655 7.827 5.763 2.064 6.043 5.310 733 159.097 137.358 21.739 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

Cea mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2009, a fost reprezentata de turistii de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati inmare parte (80,5%) in hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate greaca au intrat in numar relativ mic (6.043) in Polonia in anul 2009. Majoritatea turistilor ucrainieni (56,9 %) si estonieni (70,82 %) sositi in anul 2009 in Polonia au preferat alte forme de cazare decat hotelurile. Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2009 a fost de 13.236. TABEL VII Durata medie a sejurului [zile]: Nr. Innoptari turist Nr. Total de turisti Durata medie a sejurului - zile 2007 29.799.24 10.979.989 2,71 2008 23.447.848 8.261.052 2,83 2009 26.038.940 8.905.018 2,92

Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

TABELUL VIII Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu suprafata Poloniei. Nr. Total turisti Populatia Poloniei Suprafata Poloniei [loc.] [ ] TABEL IX Turism receptor si turism emitator in perioada 2007-2009, pe luni, in cazul Poloniei (milioane de turisti inregistrati la granita). Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL TABELUL X Numar de paturi toate tipurile de unitati de cazare. Total in hoteluri Hoteluri * * * * * Hoteluri * * * * Hoteluri * * * Hoteluri * * Hoteluri * 2007 2008 2009 90.178 91.853 91.853 621 523 614 9.747 11.270 13.002 39.511 40.674 42.614 19.982 22.015 24.075 20.938 17.371 19.640 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente 2007 2008 2009 2007 2008 2009 3.303 3.212 3.680 5.562 5.311 5.744 3.516 2.949 3.874 5.911 4.951 6.268 3.545 3.701 3.996 7.116 6.856 7.073 3.782 3.764 4.664 7.351 6.706 7.496 4.210 4.473 4.740 7.786 7.479 7.119 4.232 4.890 4.907 7.385 7.305 7.156 5.530 6.711 6.642 8.768 9.090 8.627 5.772 7.989 6.814 8.891 9.328 8.303 4.275 4.775 4.644 7.550 8.090 6.927 3.857 4.307 4.300 8.368 8.736 7.290 3.616 4.138 3.946 7.164 7.562 6.269 3.687 4.186 4.473 6.741 7.704 6.243 49,3 55,1 56,7 88,6 89,1 84,5 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente 2007 2008 2009 10.979.989 8.261.052 8.905.018 39.000.000 39.000.000 30.000.000 312.680 312.680 312.680 0,2815 0,2118 0,2283 0,3511 0,2642 0,2847 Sursa: GUS Turystyka w 2009 Turismul in 2009 si editiile precedente

Moteluri Pensiuni in statiuni balneo-climaterice Cabane montane si refugii Internate scolare Agroturism Altele, neclasificate

6.619 23.792 5.168 43.460 5.509 48.777

5.842 22.590 4.326 36.116 7.172 79.991

6.199 24.739 6.004 39.015 9.042 100.056

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din turismul polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 2007-2009, o scadere fiind inregistrata in 2008 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, provocata fiind de reducerea numarului de hoteluri de cinci stele de la trei la unul singur. CAP. VI: Potentialul turistic al Poloniei Polonia beneficiaza de un numar mare de castele medievale, o baza de sustinere a turismului, si implicit a economiei poloneze, acestea atragnd un numar impresionant de turisti anual. Principalele orae ale Poloniei sunt Varovia si Cracovia. Obiective turistice Palatul Regal, admirabil reconstruit dup planurile originale. Adpostete adesea expoziii si galerii de arta. Palatul Culturii i tiinei, construit dup modelul arhitectural al Universitii din Lomonosov din Moscova, situat chiar n centrul oraului, ofer o panoram superb asupra Varoviei celor care urc pe terasa cldirii. Mergeti cu liftul pana la etajul 30 al Palatului Culturii si Stiintei, unde se afla o punte de observatie ce va ofera privelisti panoramice ale Varsoviei. Aceasta cladire a fost daruita Poloniei in 1953 de Stalin, ca simbol al "prieteniei polonezo-sovietice". Muzeul Rscoalei din Varovia, unul dintre cele mai frumoase muzee din ar. Muzeul Revolta Varsoviei va ofera experiente educationale si interactive prin filme, marturii si artefacte din vremurile in care locuitorii Varsoviei erau activisti ai miscarii de rezistenta. Parcul azienski i Palatul, ofer o incursiune interesant pe terenurile imperiale ale Poloniei de altdat. Plimbarea pe aleile parcului prilejuiete frecvente ntlniri cu veverie, foarte prietenoase cu turitii. Piaa orasului vechi, strjuit de statuia Sirenei, simbolul Varoviei. Aici gsiti cele mai multe magazine si tarabe de suveniruri, sau putei opta pentru o plimbare cu o crua tras de cai. Cracovia Este unul dintre cele mai vechi i mai mari municipii din Polonia. Situat in Valea Vistulei superioare, oraul-port, vizitat cu ncntare de peste 4 milioane de turiti este unul din putinele locuri in care inestimabilele opere de arta, adunate vreme de veacuri, nu au fost distruse in timpului rzboi mondial. In anul 1364 a fost nfiinat aici prima universitate din

Polonia Universitatea Jagellona la care s-au format personalitai de seam. Astzi, Cracovia- considerat cel mai frumos ora din Polonia -i adaug la blazonul ndelungatei sale existente, atributul de capitala a artei si tinereii. In lunile mai-iunie, in timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici Juvenalia, un carnaval studenesc in care tinerimea universitara susine examenul la ... talent si inovaie artistica. n mod tradiional Cracovia a fost considerat ca fiind unul dintre municipiile importante ale Poloniei din punct de vedere artistic, cultural i tiinific. Reprezint totodat fosta reedin a regilor polonezi i este considerat de muli ca fiind inima Poloniei. Cracovia este de asemenea un important centru turistic, fiind inta a peste 7 mil. de turiti anual. Pozna - un ora suprinztor prin diversitatea stilurile arhitecturale ale bisericilor, caselor, muzeelor. Centru economic i cultural important, a dobndit faim datorit trgurilor de meteugari care atrag foarte muli turiti. Wrocaw - este unul dintre cele mai captivante orae ale Europei Centrale, deseori fiind considerat o versiune n minitur a oraului Praga. Numeroase cldiri n stil gotic capteaz privirile turitilor. Alte atractii turistice Pe colina Wawel, situat deasupra Vistulei, se nal cel mai frumos si cel mai vizitat complex arhitectonic aparinnd fostei reedine regale: Castelul Wewel i catedrala fortificat Wawelska. Castelul Wawel, iniial gotic, a fost transformat intr-o reedin regal impuntoare n stilul Renaterii. Edificiul a jucat rolul de palat prezidenial al monarhilor polonezi, loc de ncoronare si necropola a regilor. Astzi castelul adpostete Colecia Naional de Art, alctuit din esturi-tapiserii brodate cu fire de aur, pictura, ceramica, o impresionanta colecie de arme, precum si Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de ncoronare a regilor polonezi si, poate lucrul cel mai insolit, o colecie de obiecte orientale, dintre care cea mai remarcabila este colecia de corturi, una dintre cele mai bogate din lume. Catedrala Wawelska a fost locul de ncoronare al regilor Poloniei, corpul gotic al bisericii fiind nconjurat ulterior de 18 capele, in stilul renascentist si baroc. Catedrala poseda cel mai mare clopot din Polonia, numit al lui Sigismund. Muzeul Chihlimbarului, Castelul Lublin si Capela Sfanta Treime, Turnul inclinat, Curtea lui Artur, Palatul Wilanow, Gradina Zoologica, Muzeul de Istorie al Varoviei CAP. VII: Oferta turistica Principalele atractii turistice Vizitati Varsovia, unde centrul istoric a fost renovat dupa planurile originale, vizitati Muzeul de Istorie si magazinele de antichitati vizitati conacul in care s-a nascut Frederick Chopin. Atractiile includ un parc atragator, recitaluri pe timpul verii si obiecte de mobilier si instrumente muzicale din secolul XIX, vizitati piata in stil renascentist din Zamosc, unul dintre multele locuri din Polonia listate ca patrimoniu mondial de catre UNESCO. Treceti prin Poarta Cracoviei care este considerata a fi un simbol arhitectural al orasului Lublin si este intrarea principala in centrul istoric. De asemenea, adaposteste un muzeu de istorie.

Cufundati-va in centrul istoric al Cracoviei. In mijloc se afla cea mai mare piata din Europa si cladirea primariei. Tot in Cracovia, vizitati Universitatea Jagiellonski, una dintre cele mai vechi din Europa. In fostul cartier evreiesc Kazimierz se afla Sinagoga Remuh. Descoperiti mina de sare Wieliczka. Dintre cei 359km de coridoare, 2km sunt accesibili vizitatorilor. Traseul turistic merge pana la 135m adancime si cuprinde camere impresionante, basoreliefuri, candelabre si o capela sculptata in sare. Admirati icoana miraculoasa a Fecioarei Indoliate din complexul manastiresc urias Jasna Gora din Czestochowa, la 100km nord de Cracovia. Cautati cele 100 de poduri din orasul Wroclaw. Alte atractii includ primaria, Muzeul Etnografic din Palatul Regal si catedrala de pe Ostrow Tumski (Insula Catedrala). Indreptati-va spre Gdansk pentru a vedea cea mai mare biserica gotica din lume - bazilica Sf Maria. Statiunea de litoral din apropiere, Spot, are cel mai lung ponton din Europa (500m). La scurta distanta se afla peninsula Hel, regiunea lacurilor Kashubian si castelele teutonice de la Malbork si Gniew.Vizitati orasul medieval Torun si centrul sau istoric in stil gotic. Faceti drumetii in parcurile nationale si rezervatiile naturale ale Poloniei Parcul National Kampinos se afla langa Varsovia. Mai departe, Parcul National Bieszczady face parte din lantul muntos Carpati. Parcul National Bialowieza este unul dintre ultimele refugii ale bizonului european. Mergeti la schi sau catarari alpine in Muntii Tatra. Zakopane este un centru pentru alpinism si sporturi de iarna, care va ofera si o atmosfera de poveste - case din lemn si localnici care inca mai folosesc portul traditional. Vizitati valea Koscieliska, muntele Kasprowy Wierch si lacul glaciar Morskie Oko.Relaxati-va pe plajele coastei Pomerania Kolobrzeg sau Leba. Plaja are legatura cu Parcul National Slowinski, faimos datorita dunelor de nisip ce se muta in fiecare an cu cativa centimetri. Aduceti un omagiu victimilor holocaustului la lagarul de concentratie Auschwitz-Birkenau, la 70km de Cracovia.

BIBLIOGRAFIE
Pasaportul Poloniei, Ghidul tau de buzunar pentru afaceri, Obiceiuri si Etiheta in Polonia, Barbara Szerlip, Grup de Editura si Consultanta in Afaceri, Bucuresti, 2006.

Resurse Turistice pe Terra, Vasile Glavan, Editura Economica, 2004

www.intur.com.pl/itenglish/users.htm www.intur.com.pl/itenglish/current.htm www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm