Sunteți pe pagina 1din 204

Alex Mihai Stoenescu PATIMILE SFNTULUI TOMMASO D'AQUINO HUMANITAS Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE HUMANITAS, 1995 ISBN

N 973-28-0576-5 NAINTE S-SI DEA.... nainte s-si dea mult asteptatul sfrsit c nu mai scpm de putoarea lui ametitoare , dup o viat de cine si o rug ndrjit, scremut si niciodat ntreag, prepozitul Giancarlo Vitellini, de la abatia noastr Fossanuova din provincia Latina, a hotrt s Ni se confeseze. Acest tritor nemeritat printer cucernici, sub numele de Fra Ruggiero di Castradivaria, a scris pe un pergament din piele de vitel lombard, pe care fusese cndva mzglit un vers eretic al evreului Maimon pergament rzuit mai apoi cu acid, splat si sfintit cum se cuvine , urmtoarea blasfemie: Afirm c m-am nscut si am trit n cea mai sincer dragoste pentru Dumnezeu, cu o inocent a trupului si o druire sufleteasc adevrate, asa cum numai sfintii au, fapt pentru care consider sanctificarea lui Tommaso d'Aquino pe deplin justificat, elogiile asupra operei sale total ntemeiate, iar concluziile teologilor, c el a salvat Biserica ntr-un moment greu, nu prea departe de adevr, desi eu personal nu l-as putea numi dect un speculant genial, ns toat aceast recunoastere ncrcat de remuscri amare nu m-a mpiedicat s caut mereu un rspuns la o ntrebare care mi-a rscolit ntreag pctoasa mea viat si pe care o las aici cu limb de moarte: Dac Isus Christos este nceputul lumii noastre, si nu exist alt chip de a vietui dect n credinta Lui care rmne cea dreapt , cum se face c Vointa Divin l-a dat pe Aristotel si l-a rbdat s triasc si s dea lumii speranta c se poate tri si fr Dumnezeu ? La fel cum minile mele nghetate de frigul necunoasterii pot deschide totusi oricnd un tratat de Istorie sau Art pentru a ntelege bogtia Universului pmntesc, asa cum l-au strbtut oamenii pn la Anul Zero, tot astfel ochii mei ncercnati de suferinta micimii pot vedea ce dezordine stilistic a domnit pn s vin El pentru a aduce Marea Ordine a credintei, menit s mntuiasc aceast lume, ndemnnd la dragoste, nesuferirea rului, milostivenie, tmduire, edificiu, fraternitate si egalitate. . i, mai apoi, de ce universitarii l numesc doctor ^ "'' angelicus et universalis, iar poporul de jos care se ^ revolt astzi l invoc drept doctor communis, cernd n numele lui o lume mai bun si mai dreapt?" n acest loc se observ c s-a rupt pana n mna nepriceputului sta de Giancarlo Vitellini. Iar dup aceste vorbe desuchiate si vitregite de suflarea binefctoare a Sfntului Spirit, lipsesc oarece cuvinte pierdute, zice-se, n timpul tremuriciului abatelui Lodovico Branca, omul nostru de la Fossanuova. cnd a vrsat vinul sfintit peste toatele, astfel c pergamentul nu mai cuprindea dect ultimele cuvinte ale numitului prepozit. care se scriu acum si apoi se sterg: ...atunci, de unde a aprut crima asta?" BENEDETTO CAETANI Pap Bonifaciu v ni nno Domini s 299 .ia f 8-fj l Nobilitas morum magis ornat qwm genitorum Nobletea caracterului mpodobeste mai mult dect nobletea printilor Aristotel este un premergtor al Mntuitorului si demonstratia existentei lui Dumnezeu este cea dinti datorie a oricrui filozof, Tommaso, pentru c numai Cel Atotputernic, fiind nemrginit si fr nceput, posed ntelegerea complet a lucrurilor, n timp ce oamenii, fiule, nu sunt n stare s nteleag tainele dumnezeirii dect prin ceea ce ne-a druit El mai pretios,

ca instrument al comunicrii..." Un telefon?" Nu, fiule, nu... Revelatia Printele Buono trecuse prea repede peste blasfemia mea. A ridicat ochii ncet si trist, privind ngndurat tencuiala scobit de prjolul ultimei secete, murii ptati de piatra vnt a timpului, iar mai sus, balcoanele curbate de uscciune si streasinile zdrentuite de vnturi. Se necjea degeaba btrnul, cci Evul Mediu nc nu deczuse. Din acele ziduri fusese ridicat pn aproape de cer castelul nostru de la Roccasecca, dup deznodmntul nghetat al btliei cu snii din pasul Bernina, care se petrecuse n timpul procesului vesel de la Roma ndreptat mpotriva cadavrului papei Formosus. Mentorul meu a urmrit apoi cu pleoapele strnse iedera uscat de transparenta grea a firmamentului, crceii agtati nc n scndurile putrezite din ferestre, ca niste gheare nprlite de pisic, muchiile sfrmate ale crenelurilor albite de penele porumbeilor slbatici si vrfurile pinaclurilor nfipte ca niste sule n atmosfera sttut si mputit de gunoaie a Italiei. Dup asta, a cobort privirea ncetosat de lacrimi pe contrafortii desprinsi din zid la ultimul cutremur rufctor, cu epicentrul sub tronul de fildes a lui Federico von Hohenstaufen din Sicilia cnd se cltinase petrolul n strfunduri, fr ca noi s stim , sprijinind atunci doar gurile de aer meridional cscate ntre ei si pereti, printre ptozele prfuite de pianjeni. Btrnul a continuat apoi s-si plimbe ochii pe cruta dezmembrat a lui mos Murillo spaniolul cu snge japonez , ntre ale crei hulube paiele ncepuser s fac iarsi spice. si mai cred c printele Buono privea anume nchipuirea cmpiilor de sub Montecassino, despre care eu am crezut ntotdeauna dar mai ales primvara, cnd iesea untisorul c sunt petice din blana unei vidre verzi, ntins chiar de Dumnezeu la soarele torid, usturtor si nemilos al peninsulei. Peste vrfurile castelului tocmai trecea un stol de ciori slabe, despnate si aproape oarbe, ca iarna. Iar pe deasupra lor se rotea ncet vulturul regal. Nu tipa, ci doar se gint n capul nostru, dnd culoare unui peisaj monoton si somnolent. Lui Buono i plcuse evlavia si destoinicia mea pe care o numea n soapt pasiphanes arete , nc din nefericitul an 1229, cnd tatl meu asediase, cucerise si jefuise turbat mnstirea, biciuise clugrii cu un lant de fntn, iar pe abate l siluise n fata novicilor, umplndu-i si pe acestia de pofte. Se mplineau exact sapte secole de cnd Benedict di Nursia si inventase ordinul su binecuvntat n acel lcas faimos, care de atunci avea s-si piard pentru totdeauna mretia si misterul 1 ntre bucile nsngerate ale abatelui. De la nltimea mea de copil si cu glasul meu, ce orcise prima dat cu patru ani si jumtate n urm, am strigat: Opleste, tat, epleamult!" De aceea venise printele Buono s-mi vorbeasc din nou despre Aristotel si silogistica lui impecabil, din care astzi nu mai retin dect c toti oamenii sunt muritori, Socrate este un om, deci Socrate este muritor, cu toate c lucrrile lui Pierre Abelard 10 blasfemiau afirmnd c ar mai tri n insula Leuce, mncnd urzici la un loc cu romnii. Asta tin minte c m-a tulburat n epoc, deoarece se adeverise ntr-un fel: Socrate, arhivarul nostru, murise sub ochii mei de enurezis, necat n propria lui urin, dup ce adormise imprudent n vana spltorului sracilor

construit de tata, pe vremea cnd era bun, lng aripa de vest a castelului si dup ce acelasi Socrate apucase s scrijeleasc pe zid: recte sentire. Am profitat de absenta privirilor lui si ce frumos se uita, fra Buono! , de clipele lungi n care inspecta contemplativ, credeam eu, Mostra familiei d'Aquino, pentru a-l cerceta nc o dat. Observam astfel mai de aproape ct de slab si mrunt de statur era, ct de mult i plcea s se mbrace cu dichis asemeni chiar lui Aristotel, cel exilat n Colchisul Eubeei si omort de mna lung a Lunii si ct de alb si mtsoas cobora pe piept barba lui antic. Lipsa acesteia poate i-ar fi nfrumusetat ovalul fetei zic eu astzi , dac nu l-ar fi oprit cinul de pustnic si ntelepciunea de patriarh. Un astfel de om merit s ucizi!", gndisem atunci ntr-o doar, dar nu stiu ce mi-a venit. Continuam deci s ghicesc sub poalele largi ale rasei negre de benedictin picioarele lui strmbate de reuma dobndit n mlastinile din Skagerak, dup ce czuse rob la vikingi n secolul trecut, si m asteptam s aud din nou glasul lui slbticit de cte rostise n lumea asta larg, nainte s primeasc tonsura. Aerul lui Buono urma s ias prin gura aceea nc tnr, muscat pn i-a dat conturul neasemuit de frumos de ctre o femeie despre care niciodat n-a vrut s vorbeasc, dar care i-o sculptase asemeni Madonei lui Bartolomeo da Foggia cu dintii, nu cu dalta. Tocmai din cauza acelor buze n-am vrut atunci s rostesc ceea ce sttea s susure pe ale mele, cu inconstient infantil, cci marele Socrate, de vreme ce a trecut peste attea veacuri, este fr ndoial nemuritor. Dar asta nsemna dup aceeasi silogistic aparent infailibil c toti oamenii sunt nemuritori, ceea ce l-ar fi fcut pe btrn s sngereze chiar n locul srutrilor caste, al rugilor murmurate si al dorintelor ngnate. de care nimeni nu cred c a fost vreodat iertat. Mai mult dect att, 11 i-ar fi cscat ochii, ct s i se vad bulgrii de zpad din orbite, si l-ar fi rsturnat pe spate, dincolo de buturuga tare, pe care i plcea s stea, ca un apostol. Abia n urma multor ani de cazne, a multor nopti de mplinire duhovniceasc, n clipa magic n care o maic mi-a spus zmbind: Sunt moart", mi-am dat seama c printele venise atunci la rugmintea tatei un om att de alarmat, nct venele capului zvcneau ca burdufurile fierarilor din Arras , fiindc n seara trecut deschisesem Biblia la Exod, luasem la ntmplare Capitolul 20 si citisem cu voce tare: Eu sunt televizorul tu!". Vreau s spun, sunt moart dup tine", precizase mai tfrziu maica, izbucnind apoi ntr-un rs grosolan si animalic. M-a ciupit de obrazul sub care mi crescuse o aft suprtoare de adolescent. Dar si de muritor. Asa s-a fcut c n-am reusit s deosebesc plcerea acelui gest inoculat prin buricele trandafirii si crnoase ale degetelor ei umflate si ptate ici-colo cu cerneala violet a denunturilor , de durerea tesutului mbolnvit ntr-un loc rotund si mic, att ct mrimea unui colos de fin umezit. Adaptrile dogmei la realizrile stiintei si la realittile unei societti predestinate aparent evolutiei, ns aflat ntr-o permanent si greu sesizabil involutie, se numeau la catolici aggiornamento. Adic, un fel de frmitare si mprstiere a revolutiei , dac vom mai avea un dram de

minte si-am recunoaste c ceea ce a fcut Mntuitorul a fost o revolutie mpotriva unei societti dezechilibrate, care continua s ia si uita omeneste s mai dea! Numai Providenta stia, n vremurile acelea, c eu nu fusesem botezat ntmpltor Tommaso adic Toma, dup numele Necredinciosului , fiindc la numai cinci ani, intrnd n refectoriul abatiei Montecassino, vndut de tata pe douzeci de uncii de aur, gndisem c Isus Christos nu murise pe cruce, ci fusese cobort din timp, vindecat si dus la Emaus, asa cum si imagineaz orice copil bun, care nu vrea s moar nimeni n lume, povestile s se termine cu bine iar rii s fie pedepsiti. Copiii au n sentimentul mortii o imagine prea ndeprtat ca s-i nfricoseze, 12 cu conditia s fie vorba despre moartea lor, fiindc, n ce priveste moartea altora, sunt primii care se bucur. Dar nu stia printele bun si blnd Buono poreclit, printre altele, de femeile halelor pariziene, La vache pourrie, pe vremea cnd predicase despre rumoarea mucenicilor urcat pe o jumtate de vac n piateta din Rue du Fouarre cum zcea n mine nc de atunci nemsurata crim. Cci despre un nesfrsit omor doresc s v ncredintez aici, iar rndurile acestea nu si-ar avea rostul dac n-ar fi spre mntuirea mea. La acea vrst, crima sttea pitit ntr-o cut slab irigat a creierului meu de elev, de unde-si picura din cnd n cnd cucuta homicidului; numai putin, att ct s nu simt prea devreme c sunt sortit genocidului, lurii de vieti cu nemiluita, precum si neostenitei dorinte de putere. Dar atunci, asa cum v-am mai spus, eram un copil. Fericirea nestiintei mele si faptul strict medical c la sfortrile colii din Salerno de a gsi explicatii asupra creierului cu ocazia primei disectii autorizate mai mult n glum de Federico al II-lea natura nu rspunsese convingtor au ajutat Antichristul s-si continue opera alunecoas si perfid n mintile mele fragile, ca-ntr-o serprie. El le-a abtut ncet si senzual, dar cu stiint, de la rosturile lor luminate, la care sperase mama nc de mic si la care muncea acum Buono. De-abia dup ce ucizi primul om pornesti s-ti aduci aminte nceputul tu pierdut n bezna anilor dinti ai vietii, din care nici tta supt cu poft n-o mai retii bine, nici cum te scpai pe tine n scutece rznd nu-ti mai amintesti exact, iar panourile cu rndunici si cprioare pictate de Benedetto Antelami deasupra ptutului de prunc nstrit nu ti se mai par att de clare. Pentru c eu fusesem fcut conte nc de cnd m luptam s ndeprtez de pe fat buctile placentei, devenite la aer att de dizgratioase si respingtoare nct reflexele mele se revoltaser singure. Toate acestea deci nu te mai nveselesc si nici n-au cum s-ti mai urce de rusine si nevinovtie acelasi snge putin, iute si nobil n ionatanele obrajilor. Asa mi se spusese, c la nastere doica m-a tras de cptn din mama si a exclamat: Iar ai fcut, f, un conte !" iar clopotele au btut si nu prea, fiindc 13 era ntr-o miercuri, ns, despre doica noastr se stia c a mosit un inorog n tinerete si mama i mai tolera unele obrznicii, n schimb eu, desi nu puteam s aud acea injurie, aveam s-o adaug la alte lucruri care mi deranjau buntatea. Veti vedea ce am fcut mai trziu cu doica asta. Dar altfel dect prin rutatea genetic nu pot s-mi explic

insistenta cu care o necjeam pe sora mea, Marotta di Bohemundo, spunndu-i c nu e fata lui tata nrvasul conte Landolffo d'Aquino , fiindc n noaptea cnd ziceau printii c au fcut-o, el i mpingea mamei bomboane dulci cu degetul n gur si-i spunea mpciuitor: Oare nu e mai bine asa, dect mizeria aia care ne oboseste pe amndoi ?" Or, Marotta se nscuse aiurea, cu picioarele nainte, cu burta n sus si la opt luni fr o zi, fapt pentru care, multi ani mai trziu, n ziua cnd o pasre schioap i-a ciugulit o ureche, de vie, am asigurat-o c e fcut cu patriarhul Buono, ca si mine, ceea ce este mult mai glorios si mai practic. Cu toat trecerea a peste dousprezece veacuri de cnd rudele apostolilor au nceput s se ncruciseze cu crestinele de rnd, aveam tot dreptul s cred c nu se putea s nu fi rmas mcar o pictur de dumnezeire n hemoglobina uzat a mentorului meu. Pe de alt parte, nu exist explicatii nici pentru fantezia mistic a sorei mele, pentru felul evlavios n care mngia poalele mantiilor de lemn ale statuilor de sfinti din biserici, imediat sub curmeiele simple de oameni sraci, pentru limbile ptimase cu care acoperea duminica degetul mijlociu al Sfntului Emmeran de pe Evangheliarul din Regensburg, c se gurise pagina, asa cum nu exist nici o alt justificare pentru obsesiile mele inumane, adunate toate ntr-o smnt fierbinte, strecurat pe sub duetul ondulat al ntunecatei rase benedictine. Dar oare era ntr-adevr fra Buono un patriarh, avnd n vedere tineretile lui zbuciumate si chiar unele realizri virile la cei 88 de ani, de cnd calculase el c s-a nscut, punnd la socoteal si faptul c de-abia la sfntul Conciliu ecumenic de la Lateran papa Inocentiu III hotrse c dracii au fost mai nti buni si abia mai trziu au devenit ri ? Dar invers ? Diabolus est caput omnium malorum. 14 Or, printele abia scpase, n primul deceniu al secolului nostru, s nu fie ars pe lemne uscate la Paris, cnd a fost declarat eretic Amaury de Bene, iar americanii lui au sfrit pe ruguri cu intermitent timp de dou decenii. Se plictisise poporul si-ncepuse s vocifereze mpotriva Inchizitiei Credintei inventate de papa Lucius, iar apoi se-apucase s cear varietti, s mai fie arsi si dintre cititorii Periphyseonului aristotelic si dintre cei ai Prosloghionului anselmian. i de ce n-as crede eu c se poate si invers, de vreme ce preotii exist pentru a aduce oile pe calea cea bun si nu de putine ori, bietele, au murit prbusindu-se n prpstii? Dar s lum cazul concret: Buono mintea ! Oare nu a ascuns el tatlui meu lumesc ce spusesem despre telefon, atunci cnd mi vorbea despre Aristotel, desi cuvntul era nou, era ezoteric si numai nepriceperea mea l dezvluise? Era o dovad clar c m iubea n secret, constient si suferind, ca un oarecare si ordinar pctos. Mintise cu bun stiint sau era vorba despre nestiint? Mi-am ntors privirile ctre peisajul potolit al curtii noastre interioare, urmrind un timp mersul lenes al unei spltorese, ducnd pe crestet cosul cu rufe, tinut n echilibru de o mn brbteasc, terminat a ncheietur ntr-un smoc de pr slinos, ttele ei blngnindu-se sub sortul ud, ca niste campanile trase alandala de un clopotar beat si parc auzeam si un cntec frust de flaut ntre pulpele ei , picioarele groase, trnesti, cu glezne late pe care continua s se scurg spuma unui spun de

lesie. Mai ncolo, un copil se juca gol n iarba ars, prjolit nc nainte s-si lteasc de-a binelea firul, o lovea cu un bt oarecare, strnind lcustele si grgunii, mic si srac n destinul lui planificat nemilos. El, cnd va fi mare, urma s mearg n spatele calului meu, s calce n baligile lui si s adune nfrigurat oasele iepurilor mestecati de mine n drum. titi ce groaznic este s descoperi nedreptatea?... Te poate sfsia toat viata, si orict mil ai da cersetorilor, tot nu vei putea acoperi injustitia lumii. De aceea, am considerat atunci si iertat s-mi fie acum c trebuie fcut ceva nprasnic si crud, care s zguduie ncremenirea lumii. Portile castelului nostru nu 15 scrtiau n vuit, fiind prea grele, dar ce mult mi-as fi dorit s le aud mcar o dat miscate de o fort care ne depseste puterile, de o voint mai presus de facerile noastre lumesti si chiar de sfaturile blnde ale mentorului meu, care tocmai oftase. Iar oftatul lui era un fel de vnt anemic, omenesc si subtire, aproape prtit, ca existenta noastr meschin. Mi-aduc aminte c voiam s m ntorc din nou la el, s-l privesc n vitraliile ochilor si s-l ntreb: Printe Buono, oare chiar exist Dumnezeu?" Numai c stpnul castelului Roccasecca din provincia Frosinone, rzboinicul conte d'Aquino, ce figura n acte ca tatl meu, m auzise printre crpturile prea largi ale zidurilor spre care se uitase att de ngrijorat benedictinul repet rusinat c abia acum mi dau seama! , cercetnd contrafortii, crenelurile si iedera. Tata a cobort furios n curtea larg cu balansoare primitive, havuz oriental si statui nftisnd tapii mperechiati ai lui Asurbanipal, si m-a plesnit peste ceaf cu o palm rzbuntoare, de sot al mamei. Oare stia nc de pe atunci? M-a luat de ureche si m-a dus asa pe sub bolta intrrii noastre n castel sculptat chiar de Bonannus di Pisa, ntr-o dupamiaz cnd avea ur pe piatr , m-a urcat pe scrile din marmur de Lavreotikos Olympos furat ntr-o noapte de betie din templul lui Poseidon de la Cap Sunion , apoi m-a purtat peste covoarele de Persia, n care se jucase Darius copil, pn n camera de studiu. Acolo, m-a trntit pe scaunul de la biroul improvizat dintr-o mas grea de fag si mi-a poruncit: Scrii de o sut de ori: Eu sunt Dumnezeul tu!" Mama nici nu s-a artat. De altfel, aveam s nteleg mai trziu c ea tcuse n virtutea unei sentinte aristotelice, conform creia masculul este principiul activ si formator iar femeia este argila inert, care asteapt s primeasc o form, motiv pentru care progenitura femel marcheaz neputinta formei de a domina materia. Landolffo d'Aquino m brutaliza cu o materialitate formatoare, la fel cum fcuse si cu fratele meu mai mare Reynaldo, pe care l umpluse de snge n bti pn s devin locotenent n armata regelui din Sicilia, s primeasc adubmenlul si o sabie nou pentru dou mini. Cu ea ajunsese s despice sarazinii o dat cu armsarii lor si mai lsa si-o urm 16 adnc n pmntul btliei, ca o brazd de plug bine mpins, de unde servantii o scoteau cu greu, opintindu-se asudati ntre cele patru jumtti de om si cal, czute n lturi. Dup ce tata s-a ntors pe clcie, artndu-mi un spate pietros, ct un dolmen din Locmariaquer, mi-am unit lacrimile cu mucii ntr-un prias ce ajunsese s-mi gdile brbia si am

nceput s mzglesc prin ceata lsat ntre gene niste cuvinte. Binenteles c nu le vedeam. Dar ele se nsiruiau pe pagin din instinct m nscusem, totusi, ntr-o cas mare pn la captul foii, apoi de la capt pn la capt si de la stnga la dreapta. De-abia cnd a trntit usa, strnind clinchetul zorzoanelor de bronz din stucaturile adnci ale tavanului, belciugele din nrile late ale boskranionilor lipiti pe peretii umeziti de respiratia grea a castelului, crpnd crmizile arcului a tutto sesto de deasupra iesirii, fisurnd mai jos motivul delirant al meandrei si cel umflat al torsadei n partea de ncpere (16) unde trona masiv armoire-ul roman, ferecat n bare de fier chiar de dinandierul Renier de Huy , socul acelei bufnituri mi-a luat vlul srat de pe ochii plnsi. Asa am putut constata uimit c scrisesem nervos si nu prea caligrafic: Eu sunt televizorul tu. Lua-te-ar dracu' de mputit!" l-am njurat imediat pe Tafnat Poeneah, zidarul care lucrase pn mai ieri la refacerea capelei subrezite de cutremurul sicilian la care se adugaser si nebuniile regelui Federico, haremul su si anatema asupra cruciadei lui false si m nvtase cuvntul acela nou, tentant si bizar. S te ia dracu' de mortaragiu si ipsosar nenorocit!" am mai proferat eu scos din minti pentru felul cald si molesitor oriental, as risca s spun n care mi susurase la ureche (16) sipul acelei vorbe cu sonoritti eline tele veizoras. Fonemele nlntuite astfel tineau probabil de tehnica lui antichrist, nvtat sub sopronul logiei sprijinite de zidurile mucegite nc dinainte de facere ale catedralei Saint-Germain l'Auxerrois. Cum mi amgise el mie curtenia si cumintenia, soptindu-mi mai nti n prima zi cnd l-am cunoscut cu glas cntat si lax c nimic nu s-ar fi ridicat n tot Evul Mediu, inclusiv n Roccasecca, fr muzic, fr scrtitul din viol de dinaintea interpretrii si n lipsa sunetului dezmierdtor al unei harfe! Mai ales cnd se pun vitraliile pe rozas, m-a ncredintat el vistor se prefcea, nemernicul dracului, ca s-mi adoarm ratiunea! , prezenta muzicii este obligatorie, pentru c doar ea este materializarea pmnteasc a ritmului astral. Ce bine stiau stia s te atrag! Despre evreul Tafnat credeam c provine din acel populus absconsus, fugrit de Istorie pn prin stepele scitilor si tyragetilor, de unde aveau s vin ntr-o zi ca grindina, clare (16)pe caii rosii cu sase picioare, ca Sleipnir, mcinnd sub copite castelele si catedralele noastre, si despre care Apocalipsa spune c doar le-a auzit numrul, frmntnd pe loc iarba cmpiilor rumegat prea amarnic de vitele lor si acoperit acum prea mult cu baligi uscate. Lucrul era cu att de mai mare ndoial, cci eu vzusem istoria acelui neam scris mai tot timpul sub semnul umorului. Noaptea, aprindeam un opait n chilia mea de la Montecassino, citeam Vechiul Testament si chicoteam pe nfundate, fiindc ce altceva puteam face cnd crtile lor scriu o dat c Yahve este atoatevztor si atoatestiutor, iar dou pagini mai ncolo Yahve l strig pe om prin grdin: Unde esti?" i, dintr-o dat, apare acest Tafnat n viata mea, vine si m tulbur mai mult de ct o fcuse chipul nteleptului Solomon incizat pe vasul de cristal asezat n firida de la SaintDenis si care prea c-mi vorbeste: Nu rmne la benedictin!, Suar-dat!" ncepuse btlia ntre cineva si alti cineva pentru mine, ca pentru un trofeu rar. Mai celebru oare dect mistretul

din Calydon? Reluam, deci, cu disperarea iedului alte rnduri pe paginile mele, dar mi-era imposibil s scriu altceva, m schimonoseam de team, m si vedeam dungat de centura ntrit cu tinte de argint o purtase tata la asediul Ierusalimului , czut lng patul cu baldachin din lemn rosu de Africa. Eram apoi lovit cu cizmele lui, cele ncltate la un chef de nsusi Richard Inim de Leu si pierdute n grab la zaruri, cu ocazia luptei de la Fustat. M imaginam deja ghemuit si speriat, izbit peste ceaf cu ciuda ambitiei lui umilite. Mi-ar fi strigat: De ce nu vrei s nveti, m, c am bgat n tine o groaz de bani!" Dar continuam s strng din dinti si-mi uneam genele de efort, desennd 18 acele litere una dup alta, precum ne-au nvtat fenicienii barbari. De la ei cred c s-a inspirat si Aristotel cu silogistica lui, cci n tblita adus la Roma de cruciati se spune: Dac marele zeu Baal se mperecheaz cu o juninc, iese un vitel." Legam glifele stngaci, fr s reusesc altceva dect s umplu pn spre sear un caiet al hulei, un incunabul al preacurviei literale, o enciclopedie a necurteniei mintale. Repetam acolo de o sut de ori o propozitie pe care m luptam s-o transform, s-o nving, dar care se dovedea mai rezistent dect diamantul ncptnrii mele de copil. Iar nestematul acesta de cposenie se cristalizase din cauza presiunilor pe care a trebuit s le suport n pntecele mamei mele, contesa Theodora di Theato Caraccioli, atunci cnd se enerva pe obiceiurile proaste ale slugilor, ale sclavei noastre de culoare neagr, Patricia Lancaster, dac nu cumva aceeasi ncptnare nici nu exista si eu doar m prefceam suprat, n preajma unui mare pericol, gndul m ndemna s triesc n Orient, acolo unde cadnele te fac si te desfac brbat n cteva clipe, chiar dac noi mai stpneam nc degeaba Bizantul. Constatam, n fine, c gusturile orientale ale regelui nostru se mprstiaser rapid n toat Italia, pe msura foamei noastre de concupiscent. Chiar de la vinderea mea mnstirii, preotii m priveau cu sentimente mprtite: cei mai tineri m linguseau, stiind c peste ctiva ani le voi fi abate, mi fceau curat n chilie, mi (18) desertau si-mi splau olita, parfumnd-o cu rsin de myrr si mpodobind-o cu petale de trandafir gibraltez, adus de Ernesto von Gleichen de la mameluci, gseau mereu pe unul dintre ei s-mi dubleze vocea n cor, atunci cnd nmulteam falsetele, si-mi aduceau crtile grele de la bibliotec. Nu uitau, desigur, s strecoare ntre paginile lor cte un petec modest de hrtie pe care se afla un poem lesios n stilul laielor Mriei de France. Cei mai btrni m priveau cu dispret, stiind c pn voi ajunge abate ei vor fi oale si ulcele, dac nu cumva i-o da prin cap din nou seniorului Landolffo s pustiasc Montecassino, s-i schilodeasc si s m pun episcop la o vrst la care nc m jucam noaptea cu puta sub plapum, n chip de clopotel. Norocul lor a fost c am nvtat s scriu dup De 19 vita contemplativa a lui Filon din Alexandria si cartea asta m-a captivat, ncercnd s mpace iudaismul cu filozofia greac, Filon avusese curajul s fie primul teolog reformator ce a putut afirma n scris c Vechiul Testament este o alegorie nltat parabolic peste adevruri clasice. M ntrebam: Cum se pot aduce toti oamenii la ascultare?" si o voce mi rspundea tot

printr-o ntrebare: Cu biciul, ca tata?" Din cauza lui Filon, scrisul mi producea plcere, dar nu s fiu obligat, btut si claustrat, desi faptul c nu-mi ddeam seama ce scriu era destul de ngrijortor si ignobil. Nam qui facil quod non sapit deffinitur bestia. De aceea, cer cu supunere iertare pentru unele pasaje pe care le-am scris mai nainte n opera mea si din cauza crora au murit oameni, cu toate c, la o analiz ct de ct atent, s-ar putea descoperi c multi dintre ei o meritau. ntr-un trziu, am auzit pasii tatei pe scara melcat ce urca la primul etaj, strjuit de tablourile strmosilor nostri; pasi sfielnici atunci cnd trecuse prin dreptul ramei ce-l ncadra somptuos pe Federico Barbarossa, apoi prin dreptul celei ce nconjura chipul sorei acestuia, Francesca de Suabia bunica mea generoas, dar cu viespi n ea , si mai hotrti aproape de ultima treapt, unde sttea lipit de perete bunicul Sommaclo, ascunzndu-si chelia sub mesa smuls de pe crestetul mamelucului Saladin, n timpurile regelui Henric de Champagne. Apoi i-am simtit pe sub us nduseala de armsar si mirosul de pui fript care-i intrase n pielea minilor ca ntr-o tencuial proaspt. M gseam vinovat, iar vinovtia mea se rspndise din abundent peste toate celelalte sentimente ale mele, fcndu-m s m simt nespus de singur n structura mea cristalin de criminal incipient si chiar nainte ca el s deschid usa si s intre l-am urt de fric. Nu pentru c exista acel dubiu asupra paternittii, ci asa, pur si simplu, ca orice creatur imperfect. A intrat. Pe chipul lui ncruntat citeam hidosenia ntunericului plin pn la refuz cu smoala regretului pentru esecul n viat al copilului su desi, eu viata nc n-o trisem , iar sub sprncenele stufoase si negre de pescar calabrez observam noaptea celor dou semisfere ascunse luminii de nvrtirea lent si monoton a Soarelui n jurul castelului nostru. Cu 20 ajutorul acestei imagini aveam s nvt foarte usor de la Tafnat lectia de Geografie despre latitudine si longitudine, s nteleg apusul stelei noastre sistemice drept o banal trecere a sa n spatele liniei trasate de fiecare individ la orizont. Am stiut astfel nc din seara acelei ncercri teribile c fiecare dintre noi are amurgul su geofizic, cci omul, fiind creat de Dumnezeu fr nici un intermediar, a fost la nceput nemuritor si numai prin pcat a dobndit o dimensiune terestr, murind ca orice vit. Oare nu-mi doream eu atunci ca tata s nu existe, s nu vin la mine si s nu m bat, ceea ce este o form de a-i dori moartea? Nu era singurul sacrilegiu fcut ntre inconstient si voint, dac pun la socoteal ziua n care am observat cei doi dinti lips din dantura de lapte a sorei mele Marotta, n spatele crora se deschidea o gur neagr si misterioas, ca o pester. Deus assumpsit naturam lapidam. Fr s stie, Landolffo d'Aquino m-ar fi pedepsit si pentru aceast rutate care a schimbat destinul sor-mi. n noptile de smbt, cnd mi se ddea drumul acas, studiam caverna Marottei n somn, pndind iesirea la vntoare a liliecilor, iar ziua, n timpul somnului de dup-amiaz, i desfceam buzele ncet, asa cum fcea tata cu mama, cnd i ddea bomboane dulci, i cercetam palatinul n cutarea cailor si bizonilor pictati cu ocru de naintasii mei primitivi n alte pesteri Lascaux (20) la Mantignac-sur-V6zere si Altamira, cea cu nume de sanctuar descoperite din ntmplare de ciobani si astupate la loc cu

stmci si pmnt din ordinul Bisericii. Mai cercetam si dedesubtul limbii n cutarea oaselor de equus stenonis si bos primigenius, lsnd-o apoi s sforie usor, cu sunet ascutit de titer, desi ea pn atunci cnta catifelat, cu viers exersat n ceasurile de cor din fossa capelei Sfintei Barbara Amnezica, unde printele Buono o chema si o sorbea. Tata s-a oprit cu pumnii strnsi, strivindu-m deja cu tensiunea care-i nsotea trupul mthlos ca un nimb hieratic, cu hainele mbibate de sngele necredinciosilor ucisi la Mansura si la Damietta unde pn si marele Jean de Brienne czuse de pe cal n valuri, nghitind nisip aurifer si stele de mare, ca 21 orice balen , cu aerul din jurul lui n care tropiau cmilele desertului Preasfntului Mormnt si zngneau scuturile cavalerilor templieri. Retineti, v rog, ideea c Jean de Brienne nghitise nisip aurifer, pentru c de aici a pornit rspndirea Alchimiei. Cercetndu-i cu minutie fecalele, savantii arabi au descoperit c anumiti compusi ai siliciului se elimin, ns aurul rmne n corp, astfel c nu ntmpltor a fost ales acest nobil drept mprat al Constantinopolelui. Chiar expresia metal nobil se trage de la continutul mruntaielor lui. Veti vedea c aceast idee m-a urmrit mult timp. Dar atunci, n camera de studiu, m asteptam ca tata nici s nu mai aib rbdare s ia caietul si s-mi citeasc blasfemia, ci s m loveasc direct pentru felul cum i mngiasem gluga, i atinsesem sandalele si-mi lsasem capul pe genunchiul chinuit al printelui Buono. Acolo, n grdina unde nfloreau macii, m-ar fi lovit si pentru prostia aia cu telefonul, de care nu scpasem nici atunci, n ceasul marii ncercri a examenului. tia foarte bine, din experienta sa de om matur, ct de vinovat sunt si continui s m simt, astfel nct s primesc btaia lui n modul cel mai justificat, asa cum numai sclavul simtea gratia inelului de bronz petrecut prin ambele buze de stpnul su, n anticul Akkad, ca semn al propriettii absolute. A luat foile si le-a dus n fata ochilor umoarea fierbea, dnd n clocot culorile irisului , clip n care eu, desi m consideram predestinat imortalittii, am simtit c m afund n stofele de mrgean ale scaunului, n fulgii parfumati de lebd din Bornholm si Amager, cu care era cptusit, prin nodurile scoase mai de mult chiar de mine, n joac, din scndurile dusumelelor. Blnile acelea fuseser rzuite pe masa mare din trapez de mos Murillo, la nceputul miruit al renovrii castelului, pe vremea cnd era tmplarul satului din vale si nc nu nvtase s mne caii cei obositi de cruciade ai tatei Robert si Francesca , adusi cu attea greturi si ru de mare n burta umflat s crape a minunatei iepe, Mria Doichita, de la romni. Tot cu asemenea povesti spuse de sclava noastr de culoare, Patricia Lancaster, n fata focurilor celor mari din buctria castelului, 22 am nteles perfect mai trziu c getii sunt romanii de la Marea cea Neagr, iar dacii sunt romanii din Carpati, unde obisnuiau s trag cu arcurile n nori, cam n acelasi fel cum fcea nebunul satului vecin, Sn Germano. Idiotul btea luciul bltilor din preajma lcanului comunal pentru vite cu o nuia si le striga: Nu v mai evaporati, m!", cci nc de pe vremea aceea se descoperiser vaporii. Este un amnunt care trebuie retinut,

fiindc ne vom mai ntlni cu romnii. Landolffo d'Aquino a silabisit cuvintele, a mai dat o pagin, nc una, apoi s-a uitat la sfrsit, n timp ce eu ncepusem s-mi mestec limba ncet, cu predilectie, rumegnd-o ca pe o halvit cleioas. Propozitia incriminat era: eu sunt televizorul tu, iar substantivul acela nou, druit complice de Tafnat Poeneah, zidarul ca un bnut pus cu sfial la amurgul zilei de munc n palm mi se pruse nedrept de amar. Bruta a ridicat atunci mna aia de hamal cu care btuse attea preacucernice cruci n fata minunii de la Rosette cnd s-a artat Sfntul Jean-Francois Figeacul tinnd o piatr n brate si era gata s dea. ns nu a lovit, ci mi-a pus-o usor pe crestet si mi-a spus: Este bine, numai c Dumnezeu se scrie cu liter mare". Eram prea mic atunci ca s m minunez mi mai sugeam cte un deget si murdream chilotii , prea necopt pentru a fi surprins si nc nedus la destrblatele femei ale Casei Bunvointei din Neapole, nct s m pot preface uluit de ntorstura pe care o luase situatia mea n seara de primvar a acelui an par, ciuruit de btlii ntre regine sterpe si zdrentuit de ciuma adus sub gheare de sobolanii navigatori, una mie dou sute treizeci si doi de la Nasterea Domnului. Se mplinise a saptea lun martie si a saptea zi din aceasta de cnd mama fcuse marele icnet si eu iesisem pe lume orb si moale, lipsit de un semn anume pe cer si cu gndul numai la supt. Doica cea mai vestit din tinut, fiindc avea un singur sn ct un dirijabil cci avusese nebgarea de seam de a hrni regiunea dintr-o singur parte , mi-a povestit c tata s-a uitat grbit si ngrijorat n locul nsngerat pe unde m zvrlise mama n viat si a cerut servitorilor s aduc torte, s vad dac nu cumva suntem mai multi acolo, n gaura nsctoare a sotiei sale. Erau temeri pentru trei 23 ani de secet la rnd si nu ne-ar fi putut hrni pe toti numai din curtea aceea cu ortnii de unde, si asa, furau ungurii mereu cte o gin sau porc, n timpul invaziilor lor destrblate ce nmrmuriser lumea civilizat. Bestia era n stare s o coas nainte ca ea s termine. Mult vreme am stat prostit cu caietul n fat. Se fcuse deja ziu cnd a plecat tata din camera torturii mele de elev, dup ce mi-a explicat blajin de ce se duc copiii la scoal, de ce trebuie s nvtm, s stim a scrie si a citi corect n limba noastr si ale altor semintii cu care druise Dumnezeu cel Mare acest pmnt rotund si plat, ca o farfurie, c el pentru asta se lupt, de ce este nevoie s ne respectm dasclii si educatorii. i numai ntr-un trziu, cnd vasalul nostru, baronul Fitzgerald di Bretania, cumnat al lui Petru Eremitul, preafericitul fost pap sau antipap, nu mai retin exact a iesit cu sortul legat de mijloc si a btut n fundul unei cratite, strignd: Lunch is to be served in four minutes, sir!", am reusit s recitesc ce mzglisem de o sut de ori la porunca acelui om cruia i purtam numele: eu sunt televizorul tu. Devenise enervant obsesia asta. Dar nu trebuie s v mire unele ntmplri medievale, fiindc n epocile acelea sumbre si violente se trecea usor de la trecut la viitor, iar moda mbunttirilor calitative atinsese nu numai arta, ci si meseriile. Astfel, securea mcelarului nu se mai numea francisca, ci satr, dup o influent turc, iar nsusi mcelarul Clodoaldo di Niella nu mai era o brut plin de snge pe sort, ci un

adevrat sculptor n vac. Tot cam atunci, socotitorul trnurilor cu peste din portul verde al Augustei hotrse ca abacul s se numeasc dup cuvntul vechi latin calculator, fapt ce m-a determinat s nteleg mai bine si nclinatiile mele futuriste, dar si realitatea c n lume, n afar de teologie si filozofie, oamenii continuau s se preocupe de stiint. Chiar dac era vorba si de un simplu jujeu! De altfel, prin opera sa maieutic, Tafnat Poeneah m mpingea ctre acest domeniu nou, unde dumnezeirea era n pericol si unde se puneau ntrebrile cele mai rele. Atunci am intuit cu mintea mea putin c n interiorul meu a ptruns ceva nedefinit si calm, invizibil si amorf, travestit 24 poate ntr-o bacterie oarecare, la fel cum st mucegaiul n tot ce este proaspt, fr s spun nimic, tcut si introvertit, pentru ca la momentul ce se iveste a fi suficient de prielnic s apar n lrgimea spurcciunii sale. De atunci am nceput eu s astept ca aerul lumii s se strice pentru a vedea cum rul inoculat de vorbele ermetice ale zidarului mi va irumpe n pete maronii pe fat, cum va strmba oasele mele fragile sub rasa mic de benedictin si cu ce vorbe bizare. Dar, mai ales, n ce mod voi face eu acelasi ru lumii bolnave, dac nu nzecit, n primul rnd, prin apelul la stiint dar mai ales la ratiune ! , cu toate c si acum, dup attea secole, continui s cred c nici o stiint nu-si demonstreaz propriul subiect. Asa se face c, n anii aceia de nceput, Catalogul bibliotecii mnstirii Montecassino mi se prea un cod criptografic, desi era scris cu litere inconfundabil latine: Colationnd manuscrisele, reusim a le clasifica dup familii de opisuri, a stabili mai multe redactiuni sau prelucrri si a fixa stema, prin colatiune, culegem lecturile manuscrise, dintre care, alegnd pe cele autografe de cele apocrife, le introducem n text, pe cnd cu totalitatea variantelor alctuim aparatul critic si l asezm sub text. Apoi, dac Bunul Dumnezeu ne ajut, alegnd lecturile autentice, eliminnd prin semnul atetezei interpolatiunile, recurgnd la conjecturi si servindu-ne de emendatiuni ca de o unealt a Duhului pogort n ochiul critic, restituim textul arhetipului. Variantele din aparat precedate mai ntotdeauna de o Iern reprezint ntreaga traditie si dau putinta fiecrui cititor de a controla dac editorul a ales din ntreaga traditie lectura cea mai fidel, care este originalul, sau din contra, a pus n text o variant si a aruncat n aparat lectura arhetipului, lsndu-se furat de tentatia vinovat a unor interpolri reusite." Dac as fi urmat acest drum, as fi ajuns un bun copist, dar n-as mai fi avut ndrzneala s visez la stpnirea lumii prin piatra filozofal sau prin altceva, nct popoarele s se orienteze dup mine ca dup Soare, si fiecare om de stiint s nu poat da un rspuns pn nu cerceteaz mai nti unul din tratatele mele. 25 ns ntmplarea de la Roccasecca a avut si unele urmri benefice. De atunci am nceput s citesc n secret opera lui Aristotel si s ncerc o explicatie pentru discrepanta ntre ce vzusem eu pe caiet si ce vzuse tata, ntelegnd ntr-un trziu c toate lucrurile tind spre realizarea plenar a unei forme si c minile de copil sunt nc prea mici si slabe pentru a

compune astfel de ntruchipri perfecte. Totusi, m ntrebam prin ce mecanism se produsese acea minune salvatoare care-mi ntrise convingerea c Isus Christos a fost un terapeut si as fi rmas probabil mult timp fr un rspuns dac n noaptea de veghe de la pragul acelui an, cnd tot satul din vale si locuitorii castelului se strnseser ntr-un conventus ante ecclesiam, umplfiid asamblatoriumul si parlesciumul cu o gloat speriat, dar nc ncreztoare, pentru c se anuntase venirea Celui Trimis, nu i-as fi povestit printelui Buono toat ntmplarea stranie cu cele o sut de propozitii. El mi-a rspuns atunci cu blndetea-i cunoscut, htr-un oftat prelung, de bivol istovit, c oamenii mari privesc lucrurile cu alti ochi dec copiii. Iar eu suferisem din nou ca un cine de pripas la ceasurile lungi ale aceleiasi nopti, n care asteptasem degeaba, cci Cel Trimis nu apruse dar eu zic c fusese si nu L-am observat noi, fiindc ne acoperise Antichristul pleoapele cu ginatul ndoielii , pentru faptul c nu aveam acei alti ochi ai oamenilor mari. Nu mi-i adusese nimeni s mi-i pun n palm, sau s i vre cineva Ia locul stiut, n orbite, pe timpul nesfrsitei clipe moarte a somnului profund, ncepuse anul n care hotrsem s m dedic Bisericii, cu toate c parusia nu se-ndeplinise, fr s stiu prea bine ce este ea, dect linistea unui loc nalt, ecoul rugilor murmurate cu evlavie, c eventual, zidurile ei se ridicaser cu ajutorul muzicii cu cantica Magnificat si cantica Benedictus , asa cum mi spusese ipsosarul la infect. Simteam ns c Biserica pstra cele mai multe taine nedezvluite, dar si c prin ea apropierea de Dumnezeu era mai mare. Pe cnd copist, pantofar sau sculptor n vac... Biserica trebuie s se fi ridicat si cu glasul maiestuos al sorei mele Marotta, care ncepuse n deceniul patru al secolului treispre26 zece s cnte pe nas si cu sforituri mici, ca o mnz abia ntepat de arsura primei picturi de snge pierdute printr-un blestem de la nceputul lumii. Era urmarea ncercrilor mele repetate de a strica ceea ce fusese creat cu drnicie, de a interveni n cursul unor hotrri date odat pentru totdeauna si a schimba ceva, orice. Printele nostru Buono se tulburase cumplit din cauza asta, nu mai mhca din boii mbtati dinainte de junghiere cu vinars, nu mai dormea ntre pernele umplute cu fulgi de strut, aduse din pustiurile Chivotului, nu mai cunostea odihna trupeasc dup lungi ablutiuni tmduitoare pentru ntretinerea firii si nici gustul acrisor al buturii secrete hene, pe care numai preotii egipteni o degustau la sapte secunde sacre dup cderea mistic n preafericita levitatie. Ce mult mi doream si eu s zbor! Btrnul se usca pe picioarele alea strmbe vznd cu ochii si nu ntelegea de ce vrea Dumnezeu s ia darul copilei. N-as putea s continui aici cronica frdelegilor mele, uituid s amintesc necioplita prere a unora din parohie familii dusmane de guelfi papizati cum c Buono auzea prin glasul Marottei cntecul diavolesc al amazoanelor Penthesileei, femei pgne ce numai la cuviosenie nu se gndeau, istovind si nmuind partea brbteasc a popoarelor, care, n loc s-si duc viata n rzboaie, se cufunda n nefericita lene si n nemeritatul lux. Crezuse la nceput c este o pedeaps pentru tineretile lui, cnd dduse attea fecioare si mame de vikingi spre desftare corbilor si ridicase multe suflete de credinciosi peste Casa Pdurilor din Asgard, deoarece n aceeasi vreme cu sforitul Marottei mgarul cu care strbtea

parohia rgea ceva mai melodios, lua si octave perlate, dovedea o frazare corect, desi foarte curnd s-a dovedit cu ajutorul diapazonului lui Blondei de Nesles c tonalitatea era de tehnic german. Aceast mrturie a strnit suspiciunea bancherilor evrei, pe la care trecea miercurea btrnul cu barb alb de patriarh, povtuindu-i unde s-si plaseze banii si pe cine s refuze la mprumuturi. Dac Dumnezeu le-a fcut pe toate, nseamn c tot el a fcut si banii. i tocmai atunci era vremea noului florin de aur cu zimti si a predicatorului Dagobeitus """""~ " 27 """" '"'.-"'-" de Tulla, cel ce urla pe la rspntii c deja a fost furat muchia pe care e cldit lumea. Dar nu era nici o legtur ntre sora mea si mgarul Beniamigno, deoarece ntr-o dup amiaz toropitoare din vara anului urmtor a poposit la noi un lepros atotstiutor n medicin, elev al lui Arnaldo zis de Villanova, care vindeca de toate, n afar, binenteles, de lepr, ns eu spun c nici nu voia s se vindece si o s vedeti de ce. A ascultat-o mai nti pe Marotta, oblignd-o s-i cnte direct n gur, printre jumttile lui de dinti, apoi a pus-o pe ea s-si caste gura mare si i-a privit pestera bucal asa cum nimeni nu ndrznise de frica mitului lui Platon pn n galeria de fug din care se nstea necontenit cntul ei dogit si unde membrana ei de fecioar intra n rezonant cu diafragma de deasupra burtii. A ttit printre gingiile putrede si a oftat, zvrlind afar prin cele dou oase ale nasului descrnat dou fuioare glbui din aerul viciat, cu miros de cangren, apoi s-a uitat la printe si 1-a ntrebat: A ta e?" Da." a rspuns fra Buono, cci n-avea voie s mint, dup prescriptiile aceleiasi Biserici cam sucite n care doream s intru si eu, urmnd calea premonitiei, c numai asa pot nvinge fiara ce slsluieste n mine ca ntr-o vizuin. Gustul tentant al viitorului mi amintea de mireasma vrsat n poala regelui Solomon sub chiparosii cu coroane mbtate de ir hasirim. Du-o, domnule, la doctor c are polipi si e pcat de timbrul ei!" i-a strigat exasperat leprosul si s-a ridicat, uitnd pe bolovanul de cremene din dreapta curtii noastre dou bucti mari de carne din pulpele lui, pstrnd nc urma rotund a epicondilului medial, n zona sa de incident cu fateta patelar. Aflam astfel c nu sunt vinovat, ceea ce nsemna c obtinusem deja si prima iertare a pcatelor. Mergea bine. n ce-1 priveste pe lepros, dup multi ani, smochinite si mumificate, halcile acelea de carne au devenit moastele Simtului Polip, ferite rnai pe urm de barbarii necrofagi n racla de fier ngropat sub albia Fadului. Faptul s-a dovedit a fi nu tocmai bine gndit pentru capela noastr, nchinat Sfintei Barbara Amnezica, deoarece, la numai o lun distant, abatii de la Notre Dame de l'Epine au dat stire c la ei se afl 28 moastele Sfntului Polip, lucrare plin de invidie si neprietenie . cistercienii n-au avut niciodat obraz, ci numai tlpi , aductoare de cruciade si schizm, dar care nu cred s fi fost imposibil. Eu spun c pe unde se aseza n odihn si mrinimie leprosul la lsa cte ceva din corpul su, pn la sfrsitul veacului, cnd scheletul lui a fost dat ca exemplu mpotriva bulimiei n prima scoal steasc din marca german de est, unde-si pierduser ungurii copitele. Ei bine, pn si leprosul la fcuse ceva bun pentru oameni. Dar ce dovad mai mare a imperfectiunii acestei lumi pot

aduce comentau speriati astrologii , dect faptul c Soarele nostru ceresc se nvrte n jurul binecuvntatului nostru Pmnt ntr-un timp exprimat printr-o cifr impar si cu zecimale? Simtind nc de pe atunci c aceste calcule nu se potrivesc cu felul nostru ntreg de a privi lucrurile cutnd infinitul n finit , m-am apropiat de tata si de servitorii lui, ce ridicau cu evlavie buctile de carne pentru a le mblsma si pune n racl, foarte bucurosi pe deasupra c ntre mgarul Beniamigno si Marotta nu gsiser nici o legtur, si le-am spus: Este o consecint a lumii materiale." Eu l omor pe copilul sta!" a urlat tata. Corzile vocale sunt n realitate doi muschiuleti amplasati de la natur n paralel si n interiorul laringelui, prin vibratia crora se emite vocea atunci cnd aerul din plmni este dat afar n acest scop. Un polip crescut pe una din aceste corzi stric paralelismul. Biblia ne nvat c Dumnezeu a fcut omul, apoi femeia din coasta acestuia, ns abia la Capitolul 3, aliniatul 2 din Genez, unul dintre ei scoate primul sunet. Am remarcat astfel singur si simplu c cea dinti care a vorbit a fost femeia, folosind cuvntul putem, ceea ce trebuie s fi fost un fel de predestinare, vorbirea oamenilor fiind exclusiv terestr. La ceva timp dup aceasta, primele cuvinte ale lui Adam (abia la Genez 3,10) au fost ndreptate ctre Domnul Ti-arn auzit glasul n grdin" ceea ce iarsi confirma teoria mea de copil, c brbatul este blestemat s asculte vorbria femeii nc de la nceputuri. Sau, n sfrsit, c cine are primul cuvnt a fost deja stabilit. Am tras concluzia c alterarea glasului surorii 29 mele se datora unei mutatii de semn asupra mgarului, fapt ce nu se putea explica dect prin conceptia lui Origene asupra echilibrului valorilor n natur, cci dac se ia dintr-un loc, n mod sigur se depune n alt parte. Copilul sta m enerveaz la culme! a urlat iarsi Landolffo d'Aquino. Nu stiu ce s m fac cu el. A nvtat la scoala aia numai prostii!" Aici, la mnstire !?" s-a mirat vechilul nostru, Sebastiao Clocque, care abia nvtase s pronunte cuvntul greu Enriquescordinapidalles mpreun cu abatele si nc-1 mai folosea atunci cnd chema ortniile n ograd. Nu stiu cu cine se nhita a continuat s strige exasperat tata , ce citeste el acolo..." Pe deplin edificat asupra devierilor mele, tata mi-a tras una dup ceaf, nct mi-am gsit umilinta cu nasul n gunoaiele Mostrei, exact prin locurile pe unde psise mortaragiul. Cu acea ocazie am putut constata c pmntul pe care sttusem timp ndelungat fr s stiu era efectiv o roc seac, vitrificat de atta nedreptate ct psea pe ea si eu am nceput s vd acolo oarece imagini miscate si colorate n miniatur, plimbndu-se pe un fel de ecran din sticl, ca pe un glob de vrjitoare. Am ntins un deget si am atins imaginea aceea care mi-a rspuns cu o sumedenie de descrcri atomice mici si luminoase, de schtei albastre, albe si verzi, asemeni tisului de sabie izbit n granitul adus n Europa pe snekkare din nord. Sigur, era vorba de stelele verzi si imaginile trunchiate pe care le vede orice copil plesnit de printele su, dar parc viziunile acelea mi-au rmas prea bine ntiprite n memorie. Vzusem acolo, printre altele, milioane de sclavi biciuiti de stpnii lor rosi de multele vicii, galerele ncrcate cu gambe si bicepsi, trgnd si mpingnd la o nesfrsit corvoad si

iar am gndit nedreptatea , gropile cu lei n care mureau nmultite suflete, sfsiate de durere si colti, sirurile bete de oboseal ale cioplitorilor n piatra carierelor de marmur. Din oasele lor se fcuser attea minuntii sculpturale si arhitectonice ale lumii antice, de care mai eram nc atit de aproape, nglodati ntr-un feudalism grotesc si ntunecat cum spuneau deja istoricii c e , la care eu participam din plin cu spita mea nobil. Iar castelul nostru, Roccasecca, se numea la fel ca 30 tarina pe care psise Tafnat, artndu-mi drumul lui, dovad c deja locul era nsemnat pentru dezvluiri. Vzusem deci strmbtatea lumii, mai contorsionat dect ncercau papii s o ascund; pe scurt, vzusem fata noastr hidoas multi plicndu-se mai mult ntr-o oglind adevrat, ce nu putea fi dect Revelatia de care-mi vorbea Buono. Alles Lugen ist! n aceeasi noapte, sthd n patul meu nainte fusese parc un incunabul miniat, o bijuterie scobit n cele mai parfumate esente mauretane, o copaie de nefrit n care apele pietrei se splau cu apele aduse n sacale de argint din Adige si Tagliamento, dar care atunci mi se prea indecent de mare si opulent pentru o biat fiint plpnd, aflat la momentul greu al constientizrii inegalittii societtii noastre, mprtit inechitabil ntre ii popolo grasso si ii popolo minuto , am trit clipa dureroas a ntelegerii cruzimii relatiilor de productie. Le instaurase Carlomagno la rugmintile papei Adrian ntiul, dup ce a cucerit ducatele longobarde din Spoleto si Benevento. Doamne, ce i-o fi venit! Febra mi luase mintile si cred c deliram, fiindc ncepusem s vd schemele scenariului pus la cale n cancelariile noului sistem feudal, felul cum se adunau ei n secret si plnuiau de la nltimea unei insolentiam potestatis exploatarea nemiloas a supusilor rdeau pe-nfundate si-si bteau palmele la sfrsitul sedintei , tinerea lor n bezna nestiintei, mprstierea si attarea marii spaime pentru Sfrsitul Lumii cu care, ntre noi fie vorba, orice popor adunat ct de ct n granitele sale etnice poart o permanent dialectic. Rspndirea ideii de pace universal, ntelegere ntre oameni si colaborare era o alt gselnit a lor; pacea va trebui aprat cu multe si shgeroase rzboaie, cu masacre purificatoare n care puia si Moartea si pierdea martialitatea ei rece si se-ngrozea de ororile propriilor fapte , dar si ruguri nalte, din cele care perpeliser deja puia la rosu bolta cerului, de unde ne vin attea sfaturi bune. i mai vedeam acolo praful imund sub care fusese acoperit strlucitoarea Antichitate,^ scurgnd mrile senine ale navigatorilor cercetasi Sahar si Salim, descoperitori de tot ce era si nu se cunostea, si adunndu-le ntre cahlele 31 netede ale unor impluviumuri meschine, n care apa cea grav $$$chttoare a Mediteranei clipocea castrat si le primea trupurile asudate n faceri animalice, unse de grsimile ngurgitate cu nemiluita si iesite acum prin piele, ca o secretie ru mirositoare de reptil. Urt ne-am mai construit, Doamne, pcatul! Tot atunci, n timp ce frisoanele mi zguduiau trupul lovit de fulgere repetate si circulare cum am vzut ntr-o toamn, pe ploaie, c se ntmplase puitorului de cruci Ruffolo, cnd 1-a prins furtuna pe turla catedralei din Modena mi-am amintit noptile n care tata m ducea cu el la simpozioanele unde se glorifica

poezia festinului antic, copiind acele moravuri care surpaser grandioasa lume a celor vechi, despuindu-se de vesminte si unindu-se ntre ei, invocndu-i pe Castor si Polux, ntr-un procedeu pe care-1 mai aplicase tata abatelui de la Montecassino cnd am strigat eu s-1 lase , amintind de figurile luptelor greco-romane. Tocmai asta mi producea o scrb acr, imposibil de nghitit dup ce o urcam din stomac, astfel c o vrsm peste cminul larg n fata cruia se nclziser cndva Geoffroy de Sargines, Jean de Valery, Philippo di Monteforte, Guillaume Longue Ep6e si Goucher de Chatillon. Focul mistuia purificator oxigenul infectat de atta bioxid de carbon iesit din gfiturile lor obositoare. Asa am ajuns la concluzia c focul nu este de ajuns pentru exterminare. Cci ei continuau. Ce katharsis as fi putut gsi pentru tot ce vzusem si auzisem m ntrebam, rozndu-mi unghiile , pentru nedreptatea la care eram prtas, astfel nct s pot aduce vindecarea lumii, mbunttirea productiei, a conditiilor de munc si viat ale maselor largi populare, lumina binecuvntat a stiintei? El sau eu? trebuia s trezeasc Evul nostru Mediu din promiscuitatea n care se adncea, trgnd laolalt Biserica, regalitatea si stilul gotic ntr-o prpastie mai neagr dect Valea Meridian, unde intrau n drumul spre Roma crutele cu emisari pontificali si trebuchetele artileriei noastre si de unde ieseau albite de spaime, subtiate si strivite, crnd acum o aduntur strvezie de spectre papale si militare, cu lunile fruntilor iesite din orbite si artate lumii ca niste ou descojite. 32 Trupul mi ardea, ncins de o combustie intern mistuitoare, cnd pn si temperatura mea se revoltase, nmuindu-mi scapulariul ca o luminare, fchdu-1 s curg pe mine ca o ruf ud si fierbinte asezat pe gard. Ochii mi se preau niste cercuri de foc abisale, iar buzele se umflaser ca prjolite de setea exilului. Atunci am construit imaginea unor case aliniate elegant pe bulevarde largi, cu multe ferestre ptrate, nsiruite pe etaje si chiar cu unele balcoane , asa cum auzisem c ncercase poporul vechi al Atlantidei n urma descoperirii secretului egalittii ntre oameni, si am proiectat o fabric, asemeni celei de la catedrala din Autum, care, dup cum propovduia Robert Clavel, nseamn tot ceea ce priveste executia sa material, ct si n ce priveste achizitionarea si administrarea resurselor financiare care-i sunt afectate". Arn revzut cmpurile nfrtite ale domeniului feudal, pe care tranii munceau cntnd, destelenind cu hrletele lor rustice un pmnt ce parc ddea nmiite roade de cnd paisanii aveau mai multe drepturi asupra lui, se hrneau si se mbrcau mai bine, copiii lor citeau abecedarul, iar n cocioabele mizere ncepuser s ard mai multe opaite. Oamenii se adunau n hore cu care nconjurau toat crestintatea ntr-o adevrat respublica christiana, pseau n castele si abatii hotrnd soarta vitelor, uneltelor si fnetelor, protejnd pdurea contra incendiilor si dnd un imbold crecnd productiei la hectar, mprtind pinea euharistiei cu mai mult discernmnt dect o fcuser arhiepiscopii renani Bruno di Colonia, Wilhelmo di Maienta si Enrico di Trier cu ocazia Reichstagului de la Worms, atunci cnd l aleseser rege pe Otto al II-lea si risipiser lipiile cu nemiluita, n numele Tatlui si-al Fiului si al Sfmtului Duh. Cum am ajuns eu oare s judec lumea asta printr-o vivisectie! ? M-am ntors la Montecassino nc de duminic seara,

nchizndu-m imediat n chilia mea. M urmrea ideea de analiz, pornind chiar de la citatul lui Buono. Lund n mn o pagin din opera lui Aristotel, esti tentat de la nceput s te lasi coplesit de ceea ce se stie despre el, de emanatia inteligentei lui, ca un abur lent deasupra unui calcar nsetat. Astfel, esti deja mobilizat n vederea admiratiei si motivat de 33 praeceptele puse pe searna lui, dintre care acela c adevrul iubit de sufletele noastre si mereu ascuns de gndurile pctoase nu se afl dect n lumea sensibil si c realitatea nu poate fi perceput dect printr-o atent observatie unii asceti au si chiort , precum si printr-o ndelungat reflectie, este cel mai atrgtor. El d o sans fiecrui cercettor pentru a ptrunde ntr-o materie aflat n continu miscare, adncind locul spat de alti cercettori nainte. Asa a ncercat Vilfredo di Tora s gseasc parabola, scotocind catacombele castelului Wartburg de lng Eisenach, unde a fost prins de ciumati, pipit si usurat de bani, murind mai apoi de spaim, n acest chip dispreau multi oameni, n slujba unei idei. Astfel, am aflat c lumea se gseste ntr-o deplasare permanent ctre atingerea unei forme perfecte, care nu este a Galateei sau a Francesci despre care v voi vorbi mai trziu , ci una ascuns perceptiei, urmnd sensul imprimat de un Dumnezeu unic, la Facere. Actul s-a produs n momentul cnd a desprtit ntunericul de Lumin, asa c progresia respectiv s-a realizat si se realizeaz n continuare prin ratiune, cu toate c Biserica nu voia s accepte acest adevr, cci cercetarea si critica dogmelor ar duce la periculoasa ndoial, de vreme ce nu trecuse prea mult timp de cnd se stabilise cum trebuie s arate Biblia, aleas din peste patru mii de texte scrise n koine, iar asupra Apocalipsei nc se mai discuta, uneori folosindu-se crjele episcopale n loc de argumente, n aceste conditii, am nteles c din toate fortele interioare si exterioare mintii noastre, care si exercit actiunea asupra unei fiinte, cea mai important si cea decisiv la urma-urmei este aceea care determin scopul: o cauz final. Prin deductie logic, trebuia s presupun c toat lumea dinainte de Isus Christos avea o alt cauz dect cea pe care o aveam noi ncepnd de la El, un scop general misterios, fiindc existenta mai multor zei si a unui Olimp intangibil, unde Hefaistos se destrbla cu nimfele, excludea nltarea recompensatoare pentru un trai de sacrificiu n sclavagism. Tot acolo, Infernul era un loc urt, din care ns lipseau diavolii meniti s-i chinuie pe muritori, unde se aflau totusi ape, stnci si cmpii un peisaj pmntesc, dar n tente 34 sumbre, ceea ce lipsea n principiu fiind Soarele. Am dus mai departe analiza ideilor aristotelice si am constatat c, dup opinia lui, imperfectiunea lumii s-ar datora unei inertii a materiei, care frneaz paradoxal evolutia gndit desi e vorba de deplasarea pe o directie comun, efort formativ si inertie n paralel , genermd anomaliile societtii umane: rzboaiele, ereziile, epidemiile si avortonii, n etapele unui parcurs prefigurat a fi liniar. Imediat dup ideea asta am obosit, simtind curn mi gffie inteligenta si cum iese la rcoare limba materiei cenusii, la fel cum mi povestise printele Buono c se ntmplase cu emisarii la Conciliul al XH-lea ecumenic de la Lateran, dup ce papa

Inocentiu III hotrse c femeile au fost create bune din coasta lui Adam, dar s-au stricat din cauza altor femei, a gurilor sparte si a obiceiurilor proaste. Dup multi ani, o maic nurlie m-a oprit pe un culoar ntunecos si mi-a plns pe umr, rugndu-m s scot diavolul din ea, localizat ntr-o parte a rusinii de unde nu mai putea iesi dect folosind mecanismul cu chrysolit de sapte empanuri. Auzise c se inventase n catacombele Parisului. Surexit non est hic" i-am rspuns, fiindc n realitate, mecanismul acela nu se diferentia prea mult de un far ceva mai ciudat, de forma unei cupole asezate pe piloni cimentati cu plumb. Doar nebuna se gndea la altceva, inspirat de sonoritti. Tin minte c a rs din nou, nnegrind n obraji dou gropite n care se puteau aduna la o ploaie toate murdriile cerului, pe care preotii nu le mai puteau spla nici mcar cu exemplele umaniste date de Sfntul Francisc ntre praiele Topini si Chioscio. Revenind la ntmplrile din noaptea celei de-a doua iluminri, trebuie s spun c mi-am prins mica mea rob benedictin n ferestruica nfipt n zidul chiliei de la Montecassino, pentru a nu se observa din curte plpirea opaitului, si am rmas gol. Asa ar trebui s fie orice novice imberb atunci cnd se hotrste s citeasc si s judece Crtile Date. S se nconjoare cu cldura febrilittii acelei cutri si cu ambitia de a nu mai iesi de acolo ph nu ntelege mcar un fragment de dogm 35 ct unghia de pe falanga distal a Sfntului Petru, stiind foarte bine c unde calc piciorul acestuia este si pragul Bisericii. Deci, ncruntnd arcadele fruntii si croind din piele primul meu rid de intelectual, am tras concluzia c totul a nceput cu sacrificiul constient al lui Isus Christos, cel ce a nteles c lumea a pornit pe un drum gresit, c centrul erorii se afl n Ierusalim, unde se murea prea mult si dramatic prin violent si se confruntau inflexibilul Talmud cu Pax Romana, existnd ; totodat si un destin tragic asumat de poporul evreu. Printre cei srmani se ltiser infernalele boli ale nutritiei, legendele se uzaser, nu mai speriau nici copiii, iar avortonii se nsteau n prostie, cci era prea mult strmbtate n jur ca s mai poat fi cineva drept. Dar mai ales se scursese undeva speranta, pe sub dalele strzilor, n cimitirele ierbii si-n hecatomba rdcinilor fr viitor. Mntuitorul nostru a nteles vizionar c n acest ritm degenerarea se va adnci si omenirea se va prbusi ntr-un mcel planetar n urma cruia imperiile se vor naste si vor muri cu repeziciune, criteriile morale si experienta civilizatiei se vor pierde, iar fiinta uman va regsi instinctul, pn la primatul definitiv al fortei. Dup alti analisti, Mntuitorul a nteles c n foarte scurt timp lucrurile, dimpotriv, se vor aseza, dar strmb, si majoritatea va rmne definitiv supus. Oricum, atunci a aprut acea teorie, care mai trziu va uni cruciade, va sustine fzboaie pentru asezarea pmntului n forme noi, va pune rul si binele fat n fat, ca la teatru, si anume c reforma de sus n jos, de la mpratul romanilor la cel din urm plebeu, a devenit imposibil si c nu mai exist dect sansa revolutiei, adic a miscrii de jos n sus, pe rupte. Am luat Vulgata si am recitit-o cu atentie; emana o mare dragoste pentru oameni si o nvttur generoas, ns, revenind mereu peste texte, am nceput s simt familiaritatea unor termeni ce semnau prea mult cu cei ai preotilor din Monte-

cassino, cnd se prefac sfinti, iau o mutr de preacucernici si rostesc frazele divine cu o anume fervoare mistic. Nu o dat i-am surprins cum amestec versetele cu impresii despre burdihanul abatelui, despre spovedaniile lungi, tinute noaptea n compania doicei Friolina, din care acelasi abate sfrsea htr-un 36 greu. n timpul lui picioarele i se ridicau deasupra plapumei si ncepeau s se miste din coapse, genunchi si glezne, oedalnd n aer o roat de moar, iar degetele de la mini jucau nervos pe cearceaf, imaginnd o cutare febril printre pietricelele de la malul mrii. Constatarea respectiv rni-a agtat de suflet cpusa ndoielii asupra autenticittii textelor aflate la ndemna mea, pagini ce aveau un evident rol de ndoctrinare si educatie dirijat. Pe ct de insidioas si parsiv era acea inoculare, pe att de tentant, suav si promittoare era forma ei, nct nc de pe atunci m-am gndit la folosirea acesteia cu bun stiint n scopuri pasnice si fertile. M-am oprit si am scrijelit pe zid data n care m aflam, iar dedesubt am scris: hic omnia incipiens. Trsesem constient o linie ntre trecut si viitor, exersnd n continuare actele mele de voint. Nimeni nu m mpiedicase s-mi vd mai departe de lectur si nimic nu necesitase acel efort. Am revenit la crti, ntelesesem c poruncile papilor nostri afectaser structura moral si sensul purificator al credintei lsate n popor prin comportamentul exemplar si pildele simple ale lui Christos. Iar poporul ce fcea? Codul etic de viat cuprins n Faptele si Spusele Sale era transmis prin viu grai de printi copiilor, timp de generatii si n afara evangheliilor. Erau analfabeti. De aceea, ideile Lui luminate si pure au fost aproape imediat deformate prin interpretare, prin calcul, iar n scurt timp au fost puse pe pergamente de Sfintii Printi. Nu-mi mai rmnea dect putin pn la ultimele concluzii, dar mi-era fric. Am stat n liniste si am ascultat rosturile soarecilor. Am deschis usa si-am privit curtea mnstirii, apoi acoperisurile. Cteva psri dormeau cu capul bgat sub aripi, n sfrsit, am revenit si-am gndit: activitatea de interpretare si aclimatizare a cuvintelor Mntuitorului s-a numit si s-a manifestat de atunci ca religie. Odat dogma instaurat, ea a mai avut nevoie de o form de organizare a sa, cunoscut acum tuturor ca fiind Biserica. V dati seama ce mi-a trecut prin cap? Cnd ajungi la asemenea concluzii grave, nu mai ai dect dou sanse: le nlturi si faci penitent toat viata pentru ele, sau continui, disimulndu-ti existenta. Sigur c am ales continuarea, dar nu oricum, ci luptind. ns simteam, 37 triam realitatea conform creia revolutia mea nu avea acel scop final aristotelic. Era deci ceea ce trebuia s caut. Ptrunsesem n secretele unui mecanism care mi se dezvluia deocamdat teoretic si descoperirea mea m fcuse s ndusesc. Dar cum eram complet gol, transpiratia urt mirositoare s-a localizat lent n zonele cu pr, la subtioar, la sex si pe cap. Eram constient c ghdisem o blasfemie, c nclcasem prima lege a dogmei crede si nu ancheta dar era prea trziu ca s o mai pot scoate din minte, desi am ncercat s m biciuiesc. ns mna mea era slab, subtire si fr muschi. Am luat decis unicul cutit cu care-mi curtm unghiile de lapte nu uitati c mplineam 14 ani n noaptea aceea! si mi-am ras n chinuri sfsietoare tuleiele de peste tot, n asteptarea unei

limpeziri mentale. Binenteles c n-a venit n clipa aia, fiindc am fost creati cu dou entitti: carnal si spiritual. Momentul necesita o nou ncrcare cu adevruri, asa c m-am ntors la Fizica lui Aristotel: Clipa leag timpul, pentru c este nceputul unei prti si sfrsitul alteia. Clipa de acum este mereu alta, iar pentru c leag, este mereu aceeasi. Deci, scrijelind pe zid o dat, oprisem clipa. Stteam scldat n snge si continuam s caut. Am intuit c n sursa incitrii mele la erezie se afla un defect foarte bine ascuns si care nu putea fi descoperit dect prin ratiune si mai ales prin logic, pornind de la premisa: oamenii nu sunt perfecti, Aristotel este un om, deci Aristotel nu este perfect. Mergeam oare prea departe? Nu cred, si iat de ce. Aristotel l concepea pe Dumnezeu drept o fort care a aplicat la un moment dat universal acea hotrre de facere a lumii. Bun!, dar dup asta a lsat totul s se dezvolte din inertie, nc din dimineata zilei a saptea, cnd s-a asezat s se odihneasc. Filozoful sugereaz c Atotputernicul a abandonat apoi creatia, cci nimic nu se mai naste nou, ci totul se transform din ceva original, vechi si din ce n ce mai ascuns n cutele memoriei colective. Dar televizorul? ncepeam s nteleg semnificatia adnc a cuvintelor talmu38 dice strecurate de Tafnat. Doamne, de ce tocmai prin janghinosul la! n sfrsit, am reluat analiza. Eu nu-1 puteam vedea astfel pe Dumnezeu, cci n-as fi acceptat s triesc ntr-o mnstire deasupra creia se ridica zilnic o putoare de brbati sttuti, unit undeva sub nori cu putoarea altor lcasuri asemntoare, acoperind crestinismul cu o duhoare indicibil si presant, dar att de trist nct nu doream s accept nici c asta era tot ce eram n stare noi s emanm si s reproducem din studiul si aplicatia Sfintelor Scripturi. As fi srit urgent zidurile mnstirii si m-as fi fcut bandit la drumul mare dac nu as fi crezut sincer c El exist si m observ permanent, cel putin, prin ngerul meu pzitor. Nu-1 puteam vedea fiindc era o form pur, inaccesibil cunoasterii senzoriale. Ulterior, dup ce am fost sanctificat si mprteasa Teodora mi-a spus: Ai o mutrit de ngeras, mi sulic" dar ea este lovit de foamea Evei, putem\, asa c nu trebuie s-o judecati gresit , mi-am cunoscut ngerul pzitor, am stat cu el la mas exact ca n icoana lui Andrei Rubliov copiat dup opera clugrilor cretani, dar ce mai conteaz! si am sporovit mpreun la un pocal de ambrozie. Era si Boetius cu noi, care se plngea c-n biserica din Cieldauro, unde zac osemintele lui, pasc oile si e plin nava de ccrezi. Atunci a recunoscut ngerul meu pzitor c n noaptea aceea de la Montecassino suferise mpreun cu mine si chiar se epuizase muncind la frmntarea creierului meu, ca la un aluat frantuzesc, plesnindu-m cu o nuia peste mini cnd o luam razna, scrpinndu-m cu degetul pe dup ureche atunci crid nimeream o judecat dreapt, lovindu-si fruntea cu palma de cte ori rosteam o tmpenie. I-am multumit, cci dac toate astea ar fi fost raportate sus, furia Lui ar fi zguduit firmamentul si-ar fi pogort o nou npast peste chinuita mnstire Montecassino, unde pn si soaptele dogoreau de pasiuni. Adic eu, Tomrnaso d'Aquino, un pusti, l contraziceam pe Aristotel! Nu era vina mea c lucrrile lui erau interzise. Or, conform conceptiei filozofului antic, Dumnezeu se afl n

continuare la odihn, nu face nimic, nu intervine, n-are nici o dorint si, ca urmare, nici o voint, singura lui ocupatie fiind 39 aceea de a contempla esenta lucrurilor. Era si mai derutant pentru mine, deoarece nsusi Dumnezeu reprezint esenta lucrurilor, dac trebuie s m iau dup Biblie, si, n consecint, rezulta c Atotputernicul se contempl chiar pe El. Evident c n-as fi reusit s nteleg toate astea la vrsta mea, dac nu exista o predestinare, si ncepusem s m gndesc la ea, cuprins din nou de ndoieli, fiindc ce altceva este o predestinare dac nu inertie imprimat cndva si lsat s-si desfsoare efectele pn la capt! De fapt, simteam c am un timp limitat, nvttorul stagyrit gresea tocmai pentru c nu avea un Dumnezeu. Nu exist dovad mai mare a existentei lui Dumnezeu, dincolo de bnuielile noastre necinstite diurne la unii, conjuncturale la altii , dect faptul c printre noi a aprut Mntuitorul, c Acesta a schimbat directia gresit a lumii si ne-a dat acel sens, motiv pentru care am nteles c filozoful nscut la Stagyra din smnta unui medic deci, om de stiint! nu s-a putut desprinde din micimea sa de om, din spatiul limitat al pielii sale. Aveam asadar n fat un dusman. E, las c te demasc eu!" am strigat, dar imediat mi-am dus palma la gur. i, iesind din febra filozofiei, m-am simtit din nou om. Stomacul mi chioria de foarne si nici o fort nu-1 putea opri s-mi strice aerul chiliei. Nu m-am opus, pentru a arta ct sunt de uman. Mi-aduc aminte c mi-am ntrerupt analizele filozofice, arn desprins rasa din fereastr si am fluturat-o ntre zidurile afumate, deschiznd chiar si usa cu precautie, inspectnd din nou ntunericul si linistea abatiei peste care doar o lun obosit ru, ncercnat si ptat trimitea prin atmosfer o idee de lumin glbuie, umbrind palid si pesimist pilastrii la lesen, iesiti din peretele trapezei. M ntrebam: Ce anume pluteste peste noi, aici, la cteva palme deasupra zidurilor, dincolo, peste chiparosii desenati ai Neapolelui, mai ncolo, peste Italia si Europa, si deasupra ntregii crestintti sfrtecate de lupte intestine?" Apoi: Unde am gresit, Doamne, de nu mai putem comunica cu Tine, din cauza acestui strat gros de-mputiciune?" Ceea ce vedeam eu n conceptia lui Aristotel nu era chipul Domnului, si Acesta nu se contempla doar pe el, ci era Aristotel nsusi, care proiecta imaginea despre sine din dorinta 40 cret, idealizat de a sta undeva, ntr-un templu, deasupra lumii, ca zeu-filozof de toti recunoscut, adulat n agore, biblioteci s'i academii, n timp ce el putea s nu mai ntreprind nimic altceva dect analiza esentei din fiecare porcrie fcut de oameni n viata lor efemer. Spiritul lui autocrat si poate traiul n preajma lui Alexandru Macedon... Stai asa!!!" am strigat dintr-o dat n penumbra chiliei, strfulgerat n sfrsit de Revelatie, de acel instrument al comunicrii care, iat, functiona. Dndu-mi seama c iar am produs un zgomot ce putea alarma rnnstirea, am rmas cteva clipe mut, n asteptare. Totusi, Montecassino era uneori strbtut de strigte solitare, dar la chestionrile de a doua zi se dovedea c fusese "orba de tipete n somn, de vaiete somnambule, sau pur si simplu de exprimarea necontrolat a unor regrete. Staaai asaaa!" am revenit n dimensiunea mea adolescentin si crud, soptind, am nchis ochii si dup aceasta am rostit n

gnd: Exilul lui n insula Colchis este o fars. N-a fost o oarecare pedeaps aplicat n urma mortii machedonului, ci un autoexil hotrt chiar de el, cnd a nteles c opera lui s-a ncheiat si nu mai are dect sansa posterittii. Peste noi, n stratul acela greu de penetrat, se afl gloria pmnteasc!" Deci, amantul de B6renger din Tours avusese dreptate cnd acuzase gloria omului ca cel mai ngrozitor pcat. Am pus rasa la loc n fereastr, apoi am nchis cartea si am rmas cu ochii atintiti deasupra usii, unde se misca ncet un melc fr cochilie fiint a lui Dumnezeu si sta , lsnd n urm o dr argintie si mtsoas, care, pe msur ce se usca n dogoarea ncperii, se albea mat, artndu-mi c-n orice fiint a Domnului zace o Cale Lactee. Ceea ce pclise lumea din opera stagyritului fusese ideea c exist un unic Creator, iar cunoasterea operei sale prin intermediul arabilor intrigase. Totusi, cu toat revenirea mea treptat din beatitudinea produs de prima lectur, dup ce m-am asezat pe jos cu ochii tint la melcul acela si dup ce am simtit c transpiratia s-a rcit pe cochilia mea trupeasc, am fost lovit de urmtoarea ntrebare: Dac gloria este aceea care a corupt lumea, de ce nu intervine Dumnezeu pentru disparitia ei si 41 ntronarea modestiei?" Reusind s nteleg asta, puteam iesi a doua zi din chilie si porunci guelfilor si ghibelinilor s nceteze rzboaiele, sectelor obscure s-si abjure lipsa de cumintenie, ciumei s se retrag n bltoacele Lemei iar gurilor strmbe ale avortonilor s se ndrepte, la fel si creierul lor stricat de nemiloasa dambla. Cci se vzuse: nebunia nu-i lovea doar pe sraci. Pot s afirm c spre dimineat ncepusem s cred c Aristotel muscase omeneste din pepenele gloriei si c visase la el pfi n ultima clip. Apoi, mai cred c a prsit cu njurturi aceast viat de forma unui mat gros terminat cu o cloac. Usa chiliei s-a deschis si fra Giordano unul dintre slugoii care-mi aduceau n zori oule cu sunc, toast-ul si untul la locul meu de recluziune a intrat exclamnd, ngrozit de sngele care-mi siroia din fostele locuri cu pr: Te-ai transfigurat, Tommasonel, ca Mntuitorul pe cruce!" I-am rspuns simplu: Aiurea, m-am despduchiat toat noaptea". i am nceput s mnnc hulpav. Astfel, avnd n suflet cuvintele evreului Tafnat si pe trup urmele descoperirii adevratei esente aristotelice, m-am gsit nc de tnr n fata celor dou coordonate ale lumii materiale: masele largi populare si stpnirea. C'est un guerre pure dans son essence, une guerre qui vient etablir el renouveler la grandeur de l'homme rostea cam n acelasi timp Jean de Vicence. n vreme ce ferecam strns secretul n mine si ntindeam ngndurat untul pe o felie de pine, folosind acelasi cutit, ce devenise de acum un fel de obiect de cult rzuisem cu el milioane de celule vii din trupul meu ales, nsngerndu-m ca pe o halc atrnat n cuiul mcelarului , am auzit smiorcielile fratelui Giordano. Rmsese n chilia mea lng us si-si ascundea fata n palme, cutnd acolo un leac pentru o durere de nenteles pentru mine, la care se aduga faptul c dumicatul din gur mi se umpluse de saliv si ddea s se scurg pe gt. Ceea ce s-a si ntmplat, producndu-mi o nghititur lung si sonor. Am crezut c va muri de poft, asa

c i-am oferit cam n scrb o felie de sunc: Vrei si unt?" Dar el a scuturat din cap n interiorul palmelor si a continuat 42 s suspine, ca o fecioar dus prima dat la scald, acoperit numai de goliciunea ei nfiorat. Vrei s te biciuiesc?" am mai ntrebat, stiind ce bine-i face, ns el a repetat gestul, uimindu-m total, n timp ce trupul lui ncepuse s vibreze ardent, de parc psea ud pe vrfurile unor munti nzpeziti, sau l prinsese iarna fr un lemn ntr-unul din bordeiele subpmntene spate n pmntul Mrcii Turingiana. Apoi a czut brusc n genunchi, si printre hohote copilresti a spus: .Printele Buono e pe moarte!" Am simtit imediat cum se scoal n mine un fior, cum circul de sus si pn jos, de la negul rmas mostenire n crestet din partea bunicului Sommaclo si pn la unghia mic de la piciorul stng pe care o strivisem n tigva unui fost adept al marchizului Ardmino d'Ivrea, cel ce realizase prima dat unificarea Italiei. Mi s-au deschis porii si mi s-au ridicat noi lujeri din rdcinile tuleielor emasculate, astfel c m simteam cuprins de un vnt rece si mortal, iesind din adncuri o dat cu vestea rea. Mi se nruia o sperant, fiindc n aceeasi dimineat vroiam s confrunt ideile mele cu prerile mentorului meu, s-i destinui concluziile grave la care ajunsesem si s-1 provoc la o lupt n sprijinul multimii. Am lsat micul dejun si 1-am urmat pe fra Giordano ctre chilia din captul culoarului, loc pe unde ptrunsesem n tainele vietii, nvtasem s-mi folosesc mintea si deschisesem ochii asupra lumii. Trebuie s precizez c, la primul meu gest de ngrijorare, Giordano a srit vesel s-mi deschid usa, ceea ce dovedea nu numai prefctoria lui, dar si bucuria c btrnul este pe moarte, fiindc l punea la cele mai teribile cazne ale nvtturii: s citeasc lucrarea De Secretis a lui Michelle Scottus stnd n cap. Printele Buono tocmai vorbea: ...am ncercat s unesc Sudul cu Nordul acestui sat de barbari numit Italia si n-am reusit. M-am rugat pentru fiecare cioban si stpn s aseze pacea ntre ei si n-am putut s obtin benevolenta. M-am tfrt la picioarele aurite ale papilor si i-am implorat s se mai usureze de bogtii, iar Inocentiu III, care era prost, si-a ridicat poalele si a urinat peste tonsura mea, neintelegnd ce vreau, apoi si-a scuturat murdria, stropindu-mi 43 toat fata. Pctuisem, da, pctuisem mult n tinerete, dar fata mi se curtase cu albeata brbii si a prului. Cu ea mi-a acoperit Cel Atotputernic pielea bttorit de frdelegi, ca un srut nainte de adio. Cnd a murit Enrico al Vl-lea, a lsat un copil de patru ani, precum stiti, sub tutela maicei sale Constanta. Femeia n-a putut suporta lipsa bucuriilor patului si s-a stins la numai un an dup preafericitul ei sot, la fel ca o sfnt si aproape virgin, deoarece numai o dat se petrecuse actul nrvas al mperecherii, asemeni hipopotamilor din Africa, ce se clresc o singur dat pe secol si apoi uit. i a fost dat acel copilandru cu numele Federico n grija aceluiasi Inocentiu Doamne, cum de 1-ai pus pap pe dobitocul sta! care, n pierderile lui de memorie, i-a luat tronul si 1-a druit lui Otton, duce de Saxa si Bavaria alt imbecil, care-si culegea latele mucilor de pe laturile buzei si le ntindea spre urechi zicnd c are mustata n furculit , ncoronndu-1 apoi sub numele

strvechi de Othon al IV-lea, desi el de-abia stia cum l cheam, gngvea cnd era vorba de politic si se uda tot n fata femeilor, iar la sfintele srbtori izbucnea n rs la fiecare edoxe toAghio Pneumati. i atunci, of Doamne!, copilul sta neastmprat de Federico s-a urcat pe genunchii papei si 1-a ciupit de obrajii flesciti, 1-a tras de urechi pn au rmas clpuge, c se vedeau pe sub tiar ca la cokeri cnd sunt atenti, i-a mastoflocit buzele, i-a fcut pleoapele prastie, c erau s-i sar pontifului ochii din cap, s-a gudurat pe lng el asa cum numai un copil stie, gngurind si graseind ca o pasre, si ntr-un trziu, i-a vorbit : Nu-i asa ga athunci gnd m fac male o s-mi dai 'napoi thoate plovinciili dluite Bisericii de Mathilda di Toscana? Curva aia?, a ntrebat, trezit parc dintr-o lung priveghere, papa Inocentiu si a cscat ochii mari, oglindind acolo imagini de mult apuse. Haaai, tataie, haaaai, haaaai, d-mi, d-mi, d-mi a insistat diavolul mic, dar putinele gnduri ale suveranului pontif erau duse departe, n cele strintti ale trecutului, asa c doar a oftat lung: Daaa! Ah, Tommaso, esti si tu aici?" Am ngenunchiat si i-am srutat mna de alabastru, scheletic si rece. El a pus-o tremurnd pe crestetul meu, pipind sngele nchegat. Imediat mi-a soptit: Ai pornit s ntelegi?" Da, 44 rinte, si e din ce n ce mai dureros" i-am rspuns, coclit deia de'prima amrciune, iar nu una oarecare, ci chiar aceea asupra rosturilor misctoare ale existentei pmntesti. Dragul meu, m-a sftuit Buono, o s dai peste atta rahat, nct ginatul vulturului nostru romano-germanic o s ti se par dulce.".mi asum riscul, printe" am rostit nflcrat. Atunci, ascult mai departe" a zis oftnd si a continuat: Sfrsind beat o conducere scandaloas, Inocentiu a murit clrind mobilele florentine masive, care am auzit cu urechile mele gemeau sub greutatea pcatelor lui, ceea ce nu se ntmplase nici sub vikingi, nici sub sarazini si nici mcar sub onotgori popor usor, umflat tot pe dinuntru de bsina minciunii. Dar n-au apucat milanezii s se bucure prea mult de privilegiile ligii lor lombarde, c pe tronul Siciliei a venit descreieratul, copilul, Federico, n anii douzeci si sase ai vietii lui, mai nrit si mai hotrt ca oricnd. i astfel, fiii mei, au nceput rzboaiele pe care le vedeti. Am fost confesorul lui si pot spune abia acum, cnd rn aflu n pragul celor dou lumi, c nu exist om care s iubeasc viata mai mult ca el. Dar si desfrul, c numai asa a fost posibil ca tatl tu, Tommaso, s umileasc aceast mnstire, s-1 tin pe abate n patru labe o jumtate de ceas, ct un veac, iar papalitatea s devin o institutie ridicol. A ridiculizat-o ceas de ceas acest rege si mprat, n acelasi timp pn au nceput s rd si arabii de ea numind-o biserica oilor, btndu-si joc de Mielul nostru nsngerat. Numai Federico si-a copt planurile printre eunuci si curve si a poruncit ca sotia sa, lolanda-Isabella, fiica gloriosului Jean de Brienne..." Cel cu aurul nghitit?" m-am grbit s-1 ntreb, pentru a-mi fixa n memorie acest miracol important. Da, el mi-a confirmat. Fiica lui a fost cstorit la Acra, n fata episcopului Giacomo del Patti 1-am cunoscut, un bou nu cu un brbat, ci cu o sabie. Au culcat-o pe biata fat n patul nuptial si i-au pus ruginitura aia alturi, apoi i-au citit mesajul sotului: Pn vin eu s te fac femeie, mngi si dezmierzi acest tis, iar dac te gsesc altfel dect n fetie, tot el o s-ti fie si groparul. Urte vorbe, fiii mei, de la acest tiran care

m-a folosit ca pe-o crp, trebuie s v spun, fiindc i-am dat multe idei. Mi-a promis c m face episcop si mai trziu pap. 45 Dar, ntelegndu-se cu Honoriu III, m-a aruncat pe drumuri, rostind vorbe grele peste btrnetile mele. De-abia l nvtasem cum s atrag Pavia, Verona, Padua si Brescia pentru a deveni ghibeline si-a tine partea lui. D-mi putin ap, Giordano." Slugoiul parc asta astepta. S-a grbit s ia n mna stng un pocal de cuart, iar cu dreapta o acvamanil arab, adus cu dou secole n urm la Montecassino de staretul Desiderius din pmnturile Constantinopolului, si a nceput s toarne. Dar cam de sus, astfel c zgomotul de sipot a trezit durerile btrnului, blocat muscular din cauza unui mare efort nu mi s-a spus niciodat care. Nu turna asa de sus, Giordano, c mi amintesti bucuriile udului, la care sunt oprit de blestem." Giordano s-a oprit speriat si i-a ntins pocalul. Buono a but cu ghiogrturi mari, a rsuflat de cteva ori, ca dup o goan, si a tusit, pn s continue: Tot eu 1-am nvtat pe acest rege nerecunosctor s mperecheze femeile nobile cu tranii, ca s mai nclzeasc sngele nomenclaturii, ce ru nghetase n sodomii, onanisme si folosiri necuviincioase ale gurii, cu care ne-a druit Dumnezeu pentru a rosti rugi, cuvinte blnde si bune, precum si unduioasele propozitii ale iubirii. L-am nvtat, futu-1 n cur pe m-sa de bandit a nceput la un moment dat s urle fra Buono, agitnd un pumn n aer cum s ia puterea, s-o foloseasc si s-o lrgeasc, unind Italia, cum s-i pcleasc pe papi, cum s anunte cruciade false si s ridice biruri noi, iar el m-a azvrlit ca pe-o scul uzat exact cnd trebuia s ating purpura tuturor celor bune si gustoase, catifeaua cldurii si mtasea linistii, s m asez pe tronul ncruntrii, iar oftaturile mele s se transforme n decizii, fapt pentru care n-o s i-o iert pn la captul vietii. Adic, pn acum." Zicnd acestea, fra Buono a nchis ochii, a horcit lung si sinistru, apoi si-a dat duhul. Nihil obstat. ;, Primul meu contact cu romanii a fost indirect si destul de gilbure. Credeam asa cum am mai recunoscut c dincolo <je Marca Estului si dincolo de slasurile acoperite de baligi 46 Pustei se afl o mlastin ntins, plin de smrcuri pericusi serpi, n care triesc popoare primitive, conservatoare sTciudate, ce fac legtura pmntului cu India. i, pentru c Z ttmplrile prin care am trecut pn la ceasul acesta al destinuirii au fost suficient de agitate, nu rni-as putea continua cronica fr s amintesc momentul important al adolescentei mele, cnd, abia trecut de paisprezece ani, m-am supus vointei printilor mei si am plecat la Universitatea din Neapole. M-au nsotit cuvintele tatii: B, ai grij s nu m faci de rahat pe acolo, c te aduc trs napoi si te pun la grajduri. Fir-ai al dracului de capsoman, c te dau cu bucurie la scoal, m, s te hinghereasc toti jidanii si arabii care au ajuns profesori!" i-a ncins sabia si a plecat la lupt flmnd si fr chef. Au fost si sfaturile practice, rostite cu seriozitate si n tain de mama: Dac observi c ncepe s-ti curg n chiloti, stii ce? da? bine, biatul mamei, iei prafurile astea seci, vine cineva? nu, iar dac-ti rmne nervoas tot timpul, te supr, te

mpiedic la mers, s n-o bati!, o ungi cu pomda asta rece, e careva sub pat?" A aruncat o privire rapid, dnd la o parte valtrapul ce tinea loc de acopermnt patului meu. Nu, a continuat mama. Patricia, pleac de la usa aia! asa, iar dac-ti moare nainte de contactul cu lumea stiintei, ntelegi tu? o stimulezi cu citate din Lamenlo difanciulla per la partenza della potenza." Ce e asta"? am ntrebat speriat. Este un poem al unui unchi de-al tu, cam pierdut si ntng, Reinaldo d'Aquino. Un fel de descntec, ntelegi ? Tu nu trebuie s ajungi n halul asta". N-am nteles, dar m-am bucurat, fiindc-mi oferea ocazia s continui cutrile acelei nopti rnite. Nu uitasem c la sfrsitul ei se prpdise hulind cele sfinte fra Buono, astfel c m puteam edifica asupra ntrebrilor ce-mi tulburau credinta si nevinovtia de copil. Desi, dac stau s judec obiectiv, avnd n vedere importanta concluziilor mele se putea spune c deja nu eram chiar asa de prost, n afar de asta, vocea mi se ngrosa zilnic si-mi simteam testiculele ngreunate. Din cnd n cnd, o bucat bun din mine se ridica miastru si incontrolabil, amintindu-mi de solutiile ascetice ale mamei si de faptul c eram totusi o biat fiint supus 47 ! instinctelor, ns, evident, dac ratiunea este dat de Dumnezeu omului, diferentiindu-1 astfel de celelalte jivine, atunci ceea ce se petrece necontrolabil si irational cu corpul tu trebuie s provin de la o alt fort. i ea nu putea fi dect aceea care ne ndeamn la crim. Poti s crezi oricnd asta, dar dac era vorba cumva de aur? Dac nghitind attea lucruri necontrolate, de la mncruri grase pn la texte aflate nc n disput, nu ingurgitm inconstienti si piatra filozofal, care fixeaz aurul? Gndul acesta, ca si speranta, era frumos si promittor, ns nu n toate veridic, fiindc privind comportamentul contemporanilor mei nclinam s cred c sunt mai degrab umpluti cu muste. Calliphora vomitoria bzia n ei ca pe hoit. Am plecat bucuros la Neapole. Umblnd prin slile nalte ale Universittii, ascultam ecoul mic al pasilor mei, mi plimbam ochii lrgiti de uimire peste vitralii si arce, printre coloane cu capiteluri voltate si sacristii, mi msurm umilinta n fata acelor ziduri pe care le pipiser discipoli si magistri faimosi. Descifram pe ele urmele trecerii lor scurte inscriptii grbite n noua limb italian: fuori i dentro di me, cornutto, sesso e liberia, ii rettore e un figlio di puttana, etcaetera si m gndeam fascinat la mretia grandioas a crestinismului. Numai el reusise s ridice e adevrat, furnd cte ceva din stilurile altor credinte astfel de lcasuri mai nalte dect moscheele si sinagogile. Tot asa de adevrat era c pe la colturile lor se mai ntlneau rahati de cotarle si urine de pisici, dar zidurile se nltau zvelt pe cerul de unde nu se putea s nu fie admirate iar acele mici detalii lumesti ignorate. Cci Dumnezeu vede tot si ntelege tot. La fel a nteles slbiciunile printelui Buono, primul meu nvttor, manifestate n preajma regelui si mpratului nostru Federico al II-lea, si cum 1-a ajutat s fie ceea ce era un semizeu , iar acela i-a druit ncrederea, promisiunea si la sfrsit nerecunostinta sa. Astfel ani nvtat, n timp ce duceam la groap trupul lui uscat si zbrcit ca un trunchi de prun, una din legile nescrise, cinice si implacabile ale vietii: pe cine lasi s moar, moare si nu mai ai probleme

cu el! Dumnezeu vedea lupta mea pentru a mpca lumea ntr-o comuniune, unind pe cei puternici cu cei slabi, cci 48 H ia pot sPun' eu cam alesesem s fiu de partea celor neputinciosi, dar multi, ndoctrinati si blegi, pentru a m feri He erorile lui Aristotel si Buono doi muritori ce au ros hulpavi din lumnarea care duce n vrf spre flacra att de fierbinte, strlucitoare si vie a gloriei. De lucrul acesta diavolesc trebuia s m pzesc cel mai mult. Gloria este un fel de munte accidentat n vrful cruia se afl un templu mirific. Urci din greu, te lupti cu fiarele, cu panta si cu aerul rarefiat, iar cnd ajungi pe piscul cel mai nalt gsesti niste ruine ale fostei glorii si nu-ti mai rmne dect satisfactia c te afli fizic deasupra tuturor, c-i poti privi ct sunt de mici, acolo, jos, n timpul preocuprilor lor ngrdite. Regele este o urechelnit de dud, papa un pduche de nuc. n realitate, distanta este att de mare, nct mai mult ti imaginezi dect i vezi. Fabulnd asupra lumii de sub tine, dar si n privinta felului cum ar trebui s arate templul gloriei, descoperi c, de fapt, ai escaladat un munte aflat n tine, iar gloria ti s-a urcat la cap. O vraj sau o mistificare pe care multi n-o suport si nu o pot concepe fr pedeaps, pedepsindu-ne pe noi, cei care psim pe urmele lor. i nici unul dintre ei nu se-ntoarce s ne spun: e o desertciune, nu v irositi fortele! ci, dimpotriv, ne mbie, povestindu-ne mieros refulrile onirice ale imaginatiei lor, mbogtite de lipsa succesului. Mai vzuse Atotputernicul si crima mea de imobilism si neinterventie, fiindc nu srisem deasupra trupului muribund al btrnului de la Montecassino, s-i fac un masaj cardiac pentru a-1 salva, s-i aps toracele si s-i aplic respiratia gur-la-gur, cum se obisnuia n btlii. Din scrb, recunosc, deoarece fra Buono mnca stevie n prostie si-i putea vorbirea a lturi, ca la usa cocinei. Trebuie s recunoasteti ns c un astfel de paricid este foarte original, dar si suficient de comod. Consider oricum c Buono nu a murit de o boal anume, ci a crpat de ciud, asa c n-aveam cum s-1 ajut. Poate c dac 1-as fi blestemat n fata lui pe Federico, 1-as fi porcit, jurndu-i pieirea, asta 1-ar mai fi ntremat pe printe, ns pentru ct timp si ct de adnc? Or, fra Buono era verde pe dinuntru, si nu de la stevie. 49 Odat intrat n chilia din cldirea repartizat studentilor, mi-am asezat sacul cu medicamente date de mama pe podeaua mucegit de cte tlpi umede o btuser n lung si-n lat, din singurtate si lips de scop. Am scos Biblia, am srutat-o si am asezat-o pe scndura prins n zid sub crucifix. Chilia mea de la Neapole se compunea din opt colturi ntunecoase patru sus si patru jos, la mijloc aflndu-se o sfer de lumin n care urma s triesc. Cine si poate nchipui aceast imagine, si va da seama ct de luxuriant era aerul n lumina aceea si ct de misterioase si excitante erau colturile, pierdute parc mult mai n adnc dect mbinarea oricum nevzut a peretilor. Apoi am inspectat mobilierul cel mai prozaic patul de lemn. Dormise cineva greu n el, cci stinghiile erau curbate n dreptul capului, umrului si soldului. Astfel, mi puteam imagina dimensiunile fostului locatar un tip mic de statur si corpolent, cu cptfna ct o banit si coaps de bovin. Asa arta la

Aquino fra Viterbo, un mncu cu patru burti, care speriase regiunea, pedepsit pn la urm cu polenta si ap, dup ce s-a descoperit c mestecase copertile la o duzin de crti ale Sfintilor Printi si nfundase haznalele mnstirii cu dejectia lui mineral. Avea n burdihanele lui hotrser alchimistii capacitatea de a separa metalele din ferecaturi. Era nc un exemplu al degenerrii societtii noastre, dintr-un anumit punct de vedere, cci, din altul, era o dovad a mprtirii ei pe clase. Totusi, retineti c de la capacittile mirobolante ale lui Jean de Brienne se ajunsese la rezultatul acela jalnic. tiam c multi ncercau s-1 imite pe mpratul Constantinopolelui si destui muriser cu stomacul pietrificat. Urmasii nostri vor descoperi scheletele si vor crede c a fost vorba de un cult anume, vor da zeci de interpretri fanteziste, cnd n realitate era vorba de prostie omeneasc n cele mai concrete si mai tari forme. Iar eu v asigur c prostia nu este ctusi de putin inofensiv. Viterbo a fost confundat cu un porc naintea unui Crciun bogat, n timp ce dormea gol ntr-o cocin i era cald omului a fost njunghiat de doi abatoristi orbi fuseser tinuti cu ochii n soare drept pedeaps pentru alte confuzii , apoi tras n cmati fr nici o bnuial. Doar trziu, si povestea asta mi-o amintesc bine cei care mncaser au nceput s se vaite de 50 mac afirrnnd c parc le cnt cineva prohoduri n vintre. Im uitat s v spun: Viterbo avea o voce de diacon, nentret dect de glasul sidefat al surorii mele Marotta. De fapt, mi-era foame. Peretii, dezolanti n coscoveala lor i nroas, si aerul ngust al chiliei nu prevesteau nimic bun oentru rezistenta mea fizic, la fel cum lumina putin intrat nrin trepanatia ct o izbitur de bard n zid nu putea s-mi dea mai mult nici ziua sau dimineata, vara sau iama, deoarece era trefilat de ramurile unui copac btrn. Natura moare, dar lent. De aceea am apelat la cuvintele lui Seneca: Lumina de afar 'trebuie completat cu lumina dinuntru. Asa dezamgit m-a gsit un emisar al magistrului-diriginte. Era un brbat cam trecut, fr tonsur si cu prul tiat scurt, nspicat, purtnd pe gt o cptn aproape ptrat, ca-n frescele primitive, cu tmple proeminente, terminat jos cu dou flci de pilrit si o gur stirb, apoi o ceaf musculoas care-1 ncovoia, dou brate de hamal itite pe sub vesmntul larg, dugos si rece, ncropit dintr-o ras uzat de trapist. Inspectndu-1 curios, am observat c tine n mna loptoas o ostrakone grosolan si un stil ascutit din lemn de tei. Prin toat aceast nftisare deplorabil, esenta tiat de curnd din copacul moale mirosea pn la mine a pur. Cum te cheam, bi cutare?" a rgit malacul si duhoarea lui a fcut repede nconjurul peretilor. Cred c i-a ngretosat nu numai pe soarecii lor, dar si pe micii pianjeni din ungherele chiliei, cci i auzeam cznd ca pietrele. Tommaso" i-am rspuns rezervat si atent. i ce ti-ai fcut mitra aia pe cap?" a continuat el, dup ce a zgriat numele meu pe tblita lui si a artat cu un deget pros, terminat ntr-o unghie roas si supt pn la snge, ctre rnile ce-mi mpodobeau crestetul ntr-un buchet de maci viorii. Mi-am druit trupul Domnului" am precizat eu, oarecum surprins, dnd si din umeri, mirat c n-a priceput nc. Aha, unul d-la!..." a grohit el si iar a mzglit ceva n tblita lui rustic, apoi a oftat. Prea c face un lucru n sil, repetat de prea multe ori. Tommaso si mai cum?" s-a interesat n

sfrsit. Tommaso d'Aquino" am rspuns scurt. Aaaa, pi de ce nu spui asa, bietas s-a luminat el dintr-o dat , o 51 s fim prieteni!" si m-a privit dulce, neasteptat de oval pentru ct de colturoas era fata lui, rnjind chiar, cu buzele subtiate peste gaura ntunecat a orificiului bucal. Asta nseamn, bietas, c n-o s te trec la citramontani, ci la natio theotonica. Uite-asa, ca un gest, s nu zici c nu te-am ajutat." M obosea cu tmpenia lui gritoare, cu aerul necioplit care-i nsotea chipul neterminat. M-am apropiat calm, rezistnd armei lui sudoripare, cu care ar fi secerat un rinocer bicorn de-a-npicioarelea, si i-am prins urechea dreapt ntre dou degete, strngnd cu sete. A chitit imediat, iar toat greutatea capului i s-a drmat pe stnga. Vezi cum vorbesti cu mine, i-am spus printre dinti, c sunt sensibil la sunete. La guitat m apuc scobitul" am completat si i-am nfipt un deget n burdihan, rsucindu-1 acolo pn i-am fcut nc un buric. Arn nteles, stpne" a mugit el, nbusit de durere si ncremenit n crcei. I-am dat drumul, ncercnd s-1 mping mai ncolo, ns a fost imposibil, mormanul de carne fiind efectiv inamovibil, asa c m-am autompins. Noroc c mintea lui ncpea ntr-o ceasc. tia ns prea bine cine e tata, cum rupsese el noadele la rnai multi sacerdoti si la unii cavaleri trimisi la lupt prea de tineri si pe care Orientul exotic i ndemnase la uitarea prpdului Apocalipsei, precum si ce mn grea avea Landolffo d'Aquino cnd se ddea la mnstiri si universitti. Animalul a plecat sifonat, lovit nc si de o dambla, fiindc a uitat s-si spun numele mcar, a mormit ceva, a miscat din sfincterele alea de sub nas si parc i s-au urcat si alti muschi pe ceaf, deoarece se cocosase ru n mersul lui sovielnic. Biensur, ii clochait du pied droit. n urma lui, am psit ctre bucata de scndur, ntins ca o policioar sub christul de tec parfumat, pentru a m purifica de acea vedenie strident printr-o rug simpl si curat. Simteam c-1 ursc fr s-mi fi fcut practic ceva, n afar de adresarea brutal pe care o exersase cu cine stie cti amanti. i tata m trata uneori astfel, cnd era obosit, dup o btlie ! cu rezultat incert, biciuia slugile si-o trgea de nas pe servitoarea noastr neagr, Patricia Lancaster, ale crei nri late trebuiau s-i fie europenizate, s nu mai semene cu ale 52 acilor, care-i furaser lui portocalele, bananele si grapef^'tele n'asediul de la Gibraltar mpotriva berberilor mulukauawafi. Dar abia atunci, pregtindu-m s ridic ntre palme mosenie Cartea Sfht, am observat c alturi, pe lemnul tmefiat de scrijelituri, se afla o bucat de pergament. Am adus-o curios n dreptul ochilor si am citit: Lectia I: CE A FOST MAI NTI, OUL SAU GINA? Mi se ddea, n consecint, primul test. Aproape c am czut pe patul tare, ce-a si reactionat lugubru, ca un vaiet de durere venit din trunchiul unui copac secerat si dobort la pmnt cu mbrnceli nversunate, ntrebarea nu era usoar. Dac ar fi fost vorba despre starea originar a omului, nu mi-ar fi fost greu s definesc ceva, si, mai ales, s m refer la viata dup natur" anuntat de Vasile cel Mare. nvtasem de la fra Buono c omul a primit de la nceput o sum de nsusiri exceptionale sub

forma unei dreptti originare cu care putea ntelege binele, contempla frumosul si folosi inteligenta, situndu-se astfel peste celelalte animale. Inclusiv deasupra ginii. Numai c, fiind o creatie deosebit a lui Dumnezeu, Adam detinea toate aceste daruri fr s le poat folosi, datorit lipsei rului. O dat cu aparitia acestuia, firea omeneasc s-a realctuit din contrarii, existnd prin permanentul conflict dintre ele. Luptnd de partea binelui, cu gndul la dumnezeire, omul devine un principiu activ si promittor. Binenteles c o piatr nu poate aspira la mntuire si ea rmne pururea pe pmnt. Mi-ar fi fost foarte simplu s art c oul este imobil, n timp ce gina se misc, ciuguleste si cotcodceste, asa cum nu era greu s afirm c-n timp ce oul seamn cu un bolovan slefuit de ape, gin'\ seamn cu ea nssi, fiind creat anume astfel. Dar ar fi reprezentat o explicatie prea simplist pentru pretentiile mele. Dincolo de enuntul frust trebuia s se ascund si un miez semnificativ, cci, la urma urmei, n ou exist totusi un mic duh care se dezvolt si iese cu ajutorul acelei predestinri originare la lumin, ntrebarea nu era, astfel, doar grea, ci si periculoas, fiindc atenta la povestea lubric a fecundrii. 53 Nu m-am speriat si foarte sigur pe mine am scos caietul, urmtorul rspuns: Diferenta geometric dintre brbat si femeie se concentreaz n teorie prin contrastul ntre dou volume distincte, masculul avnd predestinarea sferei, iar femeia polarizndu-si energia ntr-o structur tubular, astfel c n timp ce omul si ntemeiaz judectile pe densitatea nucleic a celulei universale, femeia judec mai ales cu peretii. De aceea, este si normal ca n momentul n care sfera brbatului si consum definitiv substanta tinnd cont c, n practic, Dumnezeu a druit amndurora ambele volume geometrice cilindrul su adiacent si pierde valoarea, cu toate c mai exist, n timp ce o pierdere a propriettilor sferei la femeie n-o mpiedic s-si foloseasc mai departe tubul. Dup ce am scris aceste idei, m-am oprit un moment compus din fractiuni lungi si grele si am privit concentrat textul, dar avnd n vedere c, orict m fortam, tot nu puteam ntelege nimic din ceea ce tocmai ntruchipasem n fraze, am tras concluzia c nu veneau din mine, ci de undeva de sus, astfel c am continuat, fr s-mi pese c-mi nghetaser picioarele n sandale si m ntepa un rinichi. Omul a fost constituit din materie si spirit, prima tinznd ctre binele corporal si sensibil, iar cel de-al doilea ctre binele spiritual si intelectual, astfel c individul a fost mprtit n dou jumtti distincte: cea superioar, unde se afl creierul si inima, si cea inferioar, unde se afl sfera si tubul. Adevrata minune dumnezeiasc a Creatorului este aceea c a obligat fiinta uman s supun partea inferioar celei superioare. Cci dac tubul si sfera scap de sub controlul ratiunii ca form superioar si generatoare a geometriei omul devine totalmente supus naturii, iar interactia aleatoare, repetat si neigienic duce la dezordine pgn n urma creia sfera ncepe s se dividfr control, s ia si alte forme, printre care si aceea de ou. Aceast topologie dovedeste n mod categoric c oul a fost naintea ginii, cu toate c eu, fiind nc un student preacucernic si umil, un lujer pe lng arborii stiintei, desi am reusit s asimilez oul sferei, nu am

reusit nc s nscriu gina ntr-o teava. Motiv pentru care trag concluzia c n Misterul ntruprii trebuie s vedem mai curnd 54 carea de coborre a vointei divine n adncurile umane, si pU(in miscarea de nltare spre Dumnezeu a naturii omenesti, east miscare de du-te-vino pe vertical fiind realizat numai cu ajutorul liftului. Hai c-i pun cu botul pe labe!" am gndit vesel, dndu-mi seama c rspunsul meu are destul nebunie, nct s plac firilor complicate ale Universittii. Stilul alambicat, dar nu lipsit de o anume estetic, impresiona pe docti si-i fcea s piard din vedere anumite slbiciuni, n plus, introdusesem diplomatic si insidios ideea umilintei mele pentru a-i face s se simt bine si a m privi cu bunvoint. Oarecum satisfcut de forma rotund a rspunsului, am hotrt s nu mai pierd timpul si m-am dus. n universittile italiene, laicul desemnat s rspund de studentii unui an de studiu sttea la captul culoarului pe care se aflau chiliile. Ocupa un scaun trepied legat n piele groas de porc numit curo, amintind de scunelele de fildes pe care stteau senatorii n curia roman. Era un alt exemplu al involutiei noastre spre trivialitate si ordinar. Dobitocul care intrase la mine n ncpere era ntr-adevr acolo. Dormea cu banita czut pe umr si cu gura deschis. De sub limb i se scurgea lent o dr de saliv. Lichidul se lungea pe brat, picura ncet si vscos pe vrful arttorului minii drepte, patinnd pe unghia zdrentuit si neagr, mrindu-si un pic viteza, fcea o balt n cavitatea unei dale, apoi, din preaplin, ddea pe afar si cobora treptele melcate pn la subsol, n catacombele osuarelor. Prea un izvor de pucioas, din acelea care rsreau din diferite stnci pe drumurile bttorite de pelerini si de care lumea avea team s se ating si s guste, cci puteau vindeca bila, dar si produce urticri. L-am trezit cu o lovitur de picior n glezn, care ar fi fcut si pe nefericitul Moloch s urle, iar pe o potaie ar fi proiectat-o sus n tavan. Dar el abia s-a miscat, m-a privit buimac si si-a btfit sprncenele deasupra arcadelor de beci care-i umbreau ochii. Du astamagistrului-diriginte!" i-am poruncit si i-am ntins extemporalul meu. Dup ce 1-a stropit cu saliv cteva clipe, a cscat felinarele lui obosite, de unde nu mai putea veni lumina de mult, cci carcasa ce-i acope55 i rea netezimea creierului era o cupol pentru noaptea vesnica, un hu de mistere prin care bteau vnturile cuneiformelor, scuturind copacii uscati ai reflexelor simple, un hambar prsit larvelor la un trm de mare secat, invadat de nisip grosier, pietros si impur, abia desprins cu puteri slbite de ultimul reflux din roca aspr si dur a tmpeniei. Am zrit pe chipul lui macerat de brutalitatea soartei aceleia nemiloase o evident ignorantia invincibilis, pe care nici erezia hiliast, cu fabulatia ei despre venirea lui Christos la sfrsitul veacului, nvierea celor drepti si traiul n fericire pentru o mie de ani n-o mai putea salva de la putrefactie n stadiul definitiv. Si-a ridicat cu greu oasele mari nvelite n grsime si a plecat, rsucind bucata de pergament pe toate fetele, lsnd s-i atrne pe lng umfltura dizgratioas a soldului l uram si pentru c putea fi fostul locatar al patului meu! , tblita de lut ars legat cu sfoar.

Pe suprafata ei am reusit s descifrez n grab numele a mai multi studenti, n dreptul crora era nsemnat numrul de vergi ce trebuiau date la tlpi indiscutabil, era vorba de colegii mei sraci , iar la sfrsit, ultimul, al meu, ncondeiat cu efort si terminat cu o stelut frumos desenat, cu grija nendemnaticului ce se chinuie s fie gingas. n fond, ce aveam eu cu acel om? Trise de mic pe lng vreo mnstire franciscan, se hrnise cu coji de pepene si lturi, fusese mnat n cruciade de foame, n tinerete 1-a remarcat cine stie ce vicar tnr si conspirator, care i-a ncercat ncrederea dndu-i diferite misiuni anoste, la nceput, apoi ceva mai riscante, ntr-un trziu, dup ce 1-au supus la probe de rezistent si i-au artat cteva cazane de vin, 1-au pus s semneze un angajament al tcerii si al colaborrii. Nu excludeam s fi fost scos dintr-o nchisoare putred, ales pentru c-i btea pe ceilalti si se impunea asupra lor cu setea lui de viat si supravietuire, clcndu-i n picioare pentru o portie de ghinde n plus. L-au adus la lumin pentru cteva ore si i-au artat Soarele, apoi 1-au trimis la loc, fr sperant, dar continund s-1 observe, pn ce, convinsi definitiv asupra dezastrului din creierul su, 1-au eliberat si 1-au legat pe toat viata cu lantul devotiunii. Trind o vreme sub spectrul ntoarcerii n temnit, 56 ucis probabil de fric, pn cnd a nceput s-i plac, si, cum tunericul nu las loc unui ideal, si-a fcut din poruncile lor ooriul su tel. Ciupind cte putin din puterea acelor oameni ai Puterii, simtea si el o prticic a ei, undeva, pe la extremitatea actiunilor sale. Asa ajunsese s terorizeze studentii. lart-m, Doamne, si pentru crima asta, c pe nefericita creatur a Ta, zmislit ntr-un moment de neatentie, cnd poate cmprteai dreptatea pe alte meleaguri, 1-am trimis pe urmele salivei lui, n catacombe. N-a mai urcat de acolo, stiut fiind de toat lumea crestin c sub Universitatea din Neapole triau ferecati scurmtorii de morminte, cu unghii ct coasa si dintii ca rngile ascutite ale gratiilor de fier din portile cettilor ridicate mpotriva migratorilor si a altor necuvnttoare. Poate c gestul meu de a-1 trimite acolo, mintindu-1 c la subsol studentii fac vrji ca s aduc grindina, a fost oarecum imatur. Nu intuiam exact ce putea s se ntmple. ns sentimentul paradoxal m-a cuprins abia atunci cnd am constatat c nu mai revine: nici mcar un regret tardiv, o boare de vinovtie, nimic, ntorcndu-m cu gndul la ultimele cuvinte ale printelui Buono, n-am putut s nu constat c n spatele lor se ascundeau si alte ntelesuri. Sngele meu rece trebuia oare nclzit? Cnd ai un scop final prea nalt toate celelalte ntmplri ti se par minore, intratabile afectiv, motiv pentru care remuscarea nu te zbucium, ca pe altii. Dar nu ne nvat Codex Hermogenianus c omorul se face cnd omul este nfierbntat si instinctul primeaz asupra ratiunii?" Deci, invers, n sfrsit, am lsat pentru mai trziu o explicatie. Cnd m-am prezentat la usa magistrului-diriginte, dup ce m-am mbiat n cuva marmorat a paedagogiei mele si mi-am PUS vesmintele noi, sosite ntre timp cu bagajele trimise de mama pe urmele mele, eram din nou febril, ncrcat de ndoieli asupra a ceea ce scrisesem n primul meu test universitar. Greseam fr s-mi dau seama. Admitnd c acele cuvinte si expresii fuseser scrise si legate logic printr-o inspiratie de sus, eu n-aveam voie s m ndoiesc si, mai ales, avnd totusi

o rezonant n mine, s nu cred n ele. Cuvntul acela, lift, continua s m irite, ca un corp strin n moalele ochiului, si 57 nu reuseam s-1 scot din locul unde se ambitiona s circule n sus si n jos, pe verticala timpului meu, ntre partea mea superioar si cea inferioar. Am ciocnit n usa deschis si am primit un rspuns n latin: Intr, fiule." Apoi, ptruns cu sfial n sala mare si prost luminat, am mai auzit o dat: Intr, fiule, si trage usa aia mai repede, c m ia cu frig." Evident, eram asteptat de un om, nu de un sfnt. naintam pe pavimentul nisipos ce se ltea pn la peretii goi, lipsiti de mobile, ctre adncul ncperii unde cteva draperii grele coborau n falduri din tavanul ncrcat de cenus. Locul trise cndva un incendiu ale crui urme nu se sinchisise nimeni s le ndeprteze. Pe msur ce m apropiam, descopeream si alte detalii ale acelei lumi universitare vetuste, desi nvtmntul acesta era, ntr-un fel, la nceput. Draperiile fuseser verzi cndva si acum erau albite de praf. Sub arcurile lor ample se gsea un pat masiv, fcut din brne groase si rustice, rindeluite n muchii grosolane, ntrerupte si strmbe, pe care, din loc n loc, distingeam bucti din vechea coaj a arborilor. Alturi de pat zcea un cazan celtic cu toarte subtiri, terminate cu mici capete de barbari. Mai ncolo, cteva prosoape fcute din foste cmsi, o copaie cu mangal si o mic lopat trapezoidal de salepgiu, iar lng perete un scunel pe care se nlta un top de crti ferfenitite. Deasupra patului se ntindea o grind triumfal, improvizat dintr-un bustean gros, de esent tare, iar pe mijlocul ei am recunoscut un crucifix pictat de Berlinghieri. Scndura crucifixului fusese tiat dup model bizantin; chiar si figura Domnului Nostru Isus Christos avea simplitatea binecunoscut a stilului oriental. Dar ceea ce m-a frapat a fost tocmai chipul Mntuitorului, rscolit de suferint, precum si trupul lui contorsionat de supliciu. Nu mai era nftisat cu impasibilitate aton", ca un zeu pietrificat n mretie si atft, ci ca o fiint uman ce ndurase trupeste pe cruce. Era un semn c revolutia ptrunsese si acolo, n lumea laic a universittii. Sub grind, pe patul lat, zcea un om cu nftisare aspr. ntins pe un cearceaf glbejit de sod, ridicat cu umerii pe cteva perne brodate palid, mi s-a prut a fi o salamandr crcnat, pregtit pentru siest. Senzatia era de umezeal 58 -nehetat. Un vnt subtire curgea nevzut prin ncpere, att t s-mi rcoreasc nrile cu care parc adulmecam locul, asemeni unei vietti fragile, pentru a m feri de un pericol invizibil, l simteam ns prezent n fiecare particul a aerului din preajma acelui om, a crui frunte era acoperit cu un breton teutonic, ndreptat cu grij. Sub acesta, aproape imediat, doi ochi mari si albastri cu gene umezite de o suferint ce mi se prea venit dintr-un trecut al lui adnc, ajuns n prezent si care se va continua mult timp n viitor, ddeau fetei o vrst mai mic dect o arta fr dubiu pielea de pe gt, bttorit de cltorii, nasul coroiat si uzat de purtarea cobort, prea mult vreme, a vizierei, buzele ridate ce srutaser nenumrate carafe de argint, dar si ulcele, prin corturile campaniilor sfinte pentru aducerea Preacucernicului Mormnt n snul Bisericii, brbia despicat atft de masculin si slbatic, nct puteai crede c si-a crestat-o singur n tinerete, ca s plac femeilor. Privind

contrariat acel chip, care m inspecta la rndu-i, nu puteam s gresesc gndind c n fata mea se afla un militar, un cavaler si un fost rzboinic, retras pentru mblnzirea sngelui la Universitatea din Neapole, unde trebuie s mai fi existat si alti ratati, un personaj cu trecut ncrcat de carnagii, o fire de btus arogant, care-si ascunde violenta sub miscarea lenes a pleoapelor si n gesturile potolite ale bratelor. Poate c fusese printre cavalerii btliei de la Massalubrense, pe care i vzusem si eu din vrful unei cpite, rnduiti n asteptarea schimbului de sclavi cu briganzii de la Procida. Au asteptat s fie adusi pe trm nefericitii galerelor si ei i-au atacat pe pirati mcelrindu-i pn la unul, lsndu-le apoi oasele acolo, ce nc se mai vedeau dup zece ani, albind stncile nvelite n alge. Sub o cret, un timbru, un ventail sau o gorgerin putea s fie chiar el. Dar, pe msur ce coboram ochii de-a lungul trupului su ntins, ceea ce mi se artase a fi un vesmnt lejer de noapte purtat direct peste piele, oarecum ciudat, subtire, pictat n dungi albstrii inegale si neuniforme se dovedea c era nssi pielea acestui om, nvinetit de lovituri prea groase Pentru a fi de bici autoflagelator. Brbatul era gol, iar n drep59 tul sexului am vzut o ran urt, cusut grosolan, care i tinea loc de penis si testicule. Acceptase eviratia, asemeni lui Pierre Abelard, ns nu din dragoste pentru sotia sa, ci de dragul ntelepciunii, n ziua aceea zcea potolit la primul etaj al Universittii napolitane, n calitate de magistru-diriginte al anului meu, asteptnd rbdtor s-mi termin ngrozitoarele descoperiri. Acum aseaz-te pe scaunul acela, fiule" i-am auzit din nou glasul, care, bizar, nu era deloc mai subtiat dect al masculilor ce se floseau prin trgurile de fete ale Spaniei. Am tresrit, trezit din gnduri, dar i-am urmat porunca. Am dat crtile la o parte si m-am asezat. Eu sunt Martino di Dacia" a continuat trist si a ntors capul spre stnga lui credeam eu, pentru a nu-i vedea chinul siluitor al mimicii , ridicnd ns de dincolo de el, de pe cearceaf, coala de caiet cu primul meu extemporal. A pretuit hrtia chinezeasc de orez ntre buricele degetelor, mischd sprncenele a admiratie, dar foarte ponderat, cci stia ct de bogat e tata, cum aduce el tot felul de lucruri pretioase din expeditii si cum a umplut Occidentul de extravagante, n timp ce el a mai parcurs o dat rndurile priorittii ntre gin si ou, eu nghiteam n sec, la fel ca altdat, asteptndu-m la o izgonire cu huiduieli pentru acel cuvnt ezoteric, lift, interzis notoriettii, dar introdus de mine unde nu trebuie, ca un tipar n cochilia unei scoici perlate, aruncat ca o stropitur de scrn peste corola imaculat a unei margarete. E bine, fiule a spus , mi place cum ai adus-o din condei, numai c elevatie se scrie cu e mare". Nu se poate!" a fost prima reactie a gndului meu. Aveam aceast toan de a folosi termeni obstructionati de Biseric din glosarul lsat mostenire de evreul afiliat Consiliului Kadashilor din Sicilia. ncepusem s triesc surprize, iar acestea deja s se nmulteasc, de vreme ce lumea nconjurtoare, oamenii pe care i ntlneam, situatiile si conjuncturile m luau pe nepregtite si nu semnau cu atmosfera placid din preajma castelului nostru de la Roccasecca. Dar nici mcar cu cea de la Montecassino, unde se presupunea c medium aevum era

mai luminat, mai aproape de comprehensiune si de capsula mirific a adevrului. Catacreza lui Martino di Dacia, rostit 60 - cea mai curat form latin elevatia, aprut din tranzitivul i verb ce mai nsemna si usurare m-a uluit, avnd si timentul c? gjtj fost tjiat UsOr cu bisturiul n dreptul apendicului. Nicieri n lucrarea mea despre galinacee si produsul lor ouat nu aprea acel cuvnt. Scrisesem din nou o parte a afirmatiilor acelui zidar, mortaragiu sau ipsosar, ce naiba era el, strecurate cu abilitate n gndurile mele si m pornise deja spaima s ntreb ct voi mai duce aceast povar n spate. Eram urmrit din umbr de predica frust a nefericitului evreu, despre care n-aveam voie s uit c provenea din neamul lui Christos si din pmntul tulburtor al acestuia. M ntrebam ct timp voi mai duce lupta cu mostenirea lui scitoare, nc neauzit n epoc asa cum am mai spus , adus dintr-o lume strin, mai misterioas si mai pragmatic dect cea a Marelui Graal, att timp ct elevatia este ridicarea unui corp pe vertical, cu mai mare sau mai mic vitez. Dar e rndul meu s ntreb: de ce nu cu liftul? Cruciadele n Trmul Sfnt descoperiser europenilor atlantici minunile hidraulicii, folosirea apei n irigatii si ameliorri productive de terenuri erodate, n fertilizarea nisipurilor, ploaia artificial si metoda prin picurare, c te si scandaliza cum de i-am nvins pe arabi n propria lor tar att de avansat. Magistrul Martino m-a rugat s-1 ajut s se ridice, rostind si alte vorbe neobisnuite: Te voi lovi." Nu-mi venea a crede. L-am prins de brate, simtindu-i imediat slbiciunea provenit din lunga abstinent alimentar, pe care, mai mult ca sigur, o tinea. Era totodat oprit de la orice butur, inclusiv apa din preajma lui lipseau cnile , cci v dati seama c nu mai avea pe unde s elimine, dect prin blagoslovita sudoare. Exemplul lui constituia o adevrat performant n mortificarea trupului. Te voi lovi cu o prob practic" m-a lmurit el, dup a scurt gfitur de astmatic. I-am nteles fragilitatea oaselor ghicite sub piele, ca sucitoarele slbind sau ntinznd pnz flasc de aba, apoi 1-am sprijinit n primii lui pasi, fcuti cu stngcie de copil care nvat s mearg. Oricum, prin rigiditatea acelui corp, aveam sentimentul c plimb un cadavru, dar nu stiu cum s fiu mai fidel acelei senzatii 61 nc nu mort de tot, doar cu cteva functiuni persistente, asa cum aflasem c se ntimpl cu barba, ce continu s creasc si dup ngropciune, htrindu-mi impresia c ceasul lui s-a oprit ntr-un loc anume, de unde doar o mic rotit a rmas totusi s tcne. A deschis o us ascuns n spatele draperiilor grele si am recunoscut la lumina unor luminri locul intim al unei capele. Un lcas identic mi imaginasem adesea c-si ncropeau cruciatii n casele strmte, de calcar, ale sarazinilor nvinsi, c se ridicau sub mici cupole de lut n trile Estului, c slujeau pustnicilor, despre care stiam c triesc pe Monte Vergine, n Muntii Praenestini si la Castellmare Adriatico, mncnd ppdie, gomme elastique si melci. O ncpere rotund, care trebuie s fi fost n burta unui turn aparent din arhitectura Universittii, un perete alb, ca un nvelis de ou, de jur-mprejur, pe care crucifixul mare din autentic esent libanez indica un punct cardinal divin, o mas de altar acoperit cu o

mantie chevalier pied nlbit n sare, pe testura creia strluceau broderii aurite, exquisite, cusute cu degete lungi, subtiri si agile, aproape s crezi c ele nsele erau acele, si un numr de obiecte ciudate ntinse pe tblia neted. Alturi sfesnicul de argint cu cele dou lumnri. Magistrul m-a purtat pn n mijlocul capelei si ne-am oprit acolo, ca la o rscruce, dndu-si timp s respire adnc si s-si mai trag sufletul epuizat de lungul tormento. Apoi a ridicat ncet mna dreapt, descoperind si mai mult vntile oribile, si mi-a artat cu degetul acele obiecte: o cubitier sfrmat, martelat ru si pe alocuri ruginit, un ciob ceramic de vas primitiv, cndva ornamentat cu ocru, o cmas crmpotit, ptat de snge nchegat, o potcoav strmb si o bucat arhaic de fier, de form aproximativ triunghiular. Ca profesor al tu de Logic te voi supune la multe ncercri" a rostit el cu voce ca din mormnt. Logica! M atrgea, fiindc-mi dduse n copilrie numeroase clipe de amuzament. Citisem Summulae logicales ale lui Petrus Hispanus, unde se gsea rationamentul cunoscut despre Socrate, numit scolastic Barbara", si pe care m jucam cu propriile analize: r -,, Oamenii mor de friguri galbene, Gengis Khan le produce, > deci : Gengis Khan este un tntar negru. sau, mult mai simplu si vesel : Preotii sunt onanisi, Papa este un preot, deci, Papa... l iubeste pe aproapele su. Trebuie s-ti cunosc puterile" a completat Martino si m-a privit iscoditor. Sunt slab i-am rspuns, lsnd privirile n ;os _ iar putina putere pe care o am vine din momentul scurt n care Domnul, uitndu-se peste pctosi, a trecut cu senintatea luceferilor Lui si peste umila mea fiint." S-a artat mai degrab multumit de ce i-am declarat si poate c rictusul nflorit n coltul buzelor a fost un zmbeL Concentreaz-te deci pentru o prob practic si spune-mi ce-ti sugereaz aceste lucruri" a mai artat o dat obiectele. M gseam n prelungirea impresiei c Martino di Dacia fusese un militar si c totul se rupsese cndva n el, printr-un soc brutal, ce putea fi vizualizat prin starea acelei cubitiere distruse, de care se legau si celelalte obiecte, poate niste capturi. Faptul c-mi oferea un examen de determinism cauzal heraclitic si nu un test logic pur, dialectic, mi dovedea c era legat de acele lucruri si urmrea un scop personal precis care-1 preocupa, i mesteca singurtatea. Mai nti explicati-mi ce reprezint bucata asta de fier" 1-am ntrebat si am artat triunghiul grosolan. Se astepta, fiindc mi-a rspuns imediat: Este un brzdar." Apoi s-a cltinat ntre bratele mele, pe jumtate ametit. Cred c ar fi lsat s i se scurg si o lacrim, dac ar fi avut, dar energia lui consumat nu mai avea acest privilegiu, secase n pustiul arid al traiului su de mercenar al credintei, ntre dunele nisipoase si avide ale cruzimilor fr numr si sens, precum si n puturile adinei ale unei constiinte murdare, n consecint, magistre, v rspund pe loc: ati mncat btaie de la un tran." Martino si-a rsucit capul peste umr n dreapta si stnga, neasteptat de repede Pentru imobilismul lui, speriat si panicat n acelasi timp, ca o capntortur tnr, dup care, tremurnd tot, m-a privit cu ochi dilatati de groaz si mi-a spus: Tu vei schimba fata lumii!" " rspuns blazat. .> 63

tiu" iLa Montecassino erau mai multi copii nobili. Un anurne Sigismundo di Cresina avea unul din tati n suita papei. Abatele l purta cu el la ceremonii, l scutea de corvezile dialogului si-1 culca numai pe velaturi de mtase, iar ntr-o zi afirmase n fata ntregului conclav monastical c n chipul lui se oglindeste ntreaga lume. Motiv pentru care, cu prima ocazie i-am pocit figura, schimbnd pentru prima dat fata lumii. A rmas pe toat viata cu doi dinti si un nas mai putin, ceea ce, culmea!, nu infirma teoria, cci lumea noastr era nc de pe atunci stirb si rhinatmezic. Reactia magistrului Martino nu m-a surprins chiar asa de mult m refer la agilitatea lui spontan si datorit faptului c eram n crestere, ncepuser s mi se ntreasc prerile . si s-mi simt inima ceva mai puternic. Asta m ajuta, de altfel, s-1 tin pe acel om de umeri cu o anumit fermitate, dominndu-1 prin fort fizic, n ce priveste saltul de la aparenta lui inofensiv la gestul rapid al celui ce trebuie s se conving ", imediat c nu mai este ascultat si de alti martori, trebuie s afirm c nvtasem deja cteva din trucurile sacerdotilor imorali, si luau alura de sfinti prin miscri copiate dup fresce, voit lente si apatice, dovedind o ascez nemiloas, fioroas si dus pn la captul subzistentei dar uitnd s mortifice si curiozitatea , prin vorbe soptite si de nenteles, citate trunchiate din Manualele Dumnezeirii dar si din Papa aflat atunci pe Sfntul Scaun , precum si prin lipsa de viat, disimulat sub interdictia suicidului. Asta, n timp ce noaptea, cnd se urcau pe fetele din satul de lng Montecassino, deveneau mai agili ca mangustele, si miscau fundurile ca frecate cu ardei iute, tipau, grohiau, ltrau si njurau mai ceva ca hunii castrati cu barosul pe nicoval, la sfirsitul btliei de la Troyes. Uneori, se zguduia ntreaga mnstire de munca lor vivace n uterele trncilor, iar n serile calde ale Italiei, chd ntreaga suflare meridional urla n dreptul Lunii, de rut, scrtitul paturilor de lemn o trezea din somnul abisal si o arunca n plin extaz pe sora mea, Marotta di Bohemundo, care ne obliga s ascultm pe metereze, desculti si nfrigurati, sunetul acela asurzitor de celuloz frecat la mbinri, n timp ce ea anunta strident si 64 nfiornd cprioarele prin codrii Volturnei, c se misc la locul ei Oistea Universului. Rasa benedictin pe care o purtam m obliga s-mi chinui ui mpotriva pasiunilor lumesti. Nu mai era nevoie s fac 1 fort Cum puteam eu s m mai apropii de o femeie pentru i nclzi tendoanele, cartilagiile si alte zgrciuri cu ajutorul rora misc ele un trup nu o dat atrgtor dup scenele trite n copilrie la Montecassino, nume ce n latin poate s nsemne muntele capcanl i cum mai puteam avea ncredere s m confensez unor sacerdoti care ntepau ou de Pasti si le sorbeau continutul de crude, fr s le pese de prezenta mea un copilandru, ce pricepe el ? , lng masa unde eram la rndu-mi servit, ca un rege: Hi, hi, amantii ia din sat, n-au ce mnca!" Dar cavalerii, prieteni ai tatlui meu, oameni nvtati cu caii, alergnd si trind laolalt cu ei ntr-un permanent miros de grajd, peste care adugau parfumuri lesioase de Blacherna, de-ti venea s zvrli stomacul afar la fiecare zece pasi ? Dar compagnioni di ventura care se mbiau n armuri

stropite de vin si lipite cu coc, din pinea cel mai greu de obtinut n srcia musulmanilor, fiindc pn si grul lor e saxatil, mercenari pentru care epicleza se reducea la frmituri si scursuri de posirc, mestecate si linse prin hanuri spate sub pmnt n vechile vgune ale cisternelor unor foste imperii glorioase, prpdite de prea mult necredint? Nu prea aveam motive de optimism, dar nici de ndurare pentru societatea omeneasc, nc o dat m-am convins: trebuia s o schimb prin ceva violent si crud, tenace si nemilos. Magistrul-diriginte, profesorul meu de Logic, a mai fcut doi pasi ctre masa cu obiecte si a-nceput s pipie pe sub mantaua cea mare. M-asteptam s scoat un papirus sifonat, un sigiliu camaleu sau o rotit de ceas lucruri atit de rare, nct puteai numra zeci de popoare si tri ntre exemplare, asezate pe muchia farfuriei pmntesti, de la Kanassawa din Cipangu 1 pn la Vestmanna Eyar, n Islanda vulcanic. A gsit ce cuta, m-a privit din nou n ochi si mi-a spus: Tine-te bine!" ^ ostea, mi-a fugit podeaua de sub picioare, capela a tsnit m sus, ca o artezian, flcrile luminrilor au fluturat, fr s 65 se sting ns, dintr-un curent descendent, venit nu stiu de unde, c m trecuser instantaneu toate cele, fiarele de pe rnas au clntnit, ca miscate de cutremur, iar uruitul unui meca. nism ascuns m-a ngrozit, desi, parc, ntr-o fractiune de secund, mi s-a prut c-1 mai auzisem undeva. Da, era zgouiotul palanelor trase de imbecilul Tafnat, cnd urca pietrele gargui si cosurile cu ipsos falsificat pentru refacerea capelei noastre de la Roccasecca. Crucifixul se dubla, se tripla n ochii mei uimiti si nfricosati n acelasi timp. Pe msur ce-mi simteam creierii lbrtati peste degetele de la picioare si stomacul sub tlpi, un mieunat gros si nebun a umplut tot aerul cu spaime infernale pn m-am oprit brusc si toate au revenit la locul lor, cu exceptia nervilor mei zgltiti. Mai erau multe, Doamne, de vzut pe lumea asta! Mi-a trebuit ceva timp s-mi adun mintile, avnd n vedere si faptul c nu gseam, la o prim lectur a exemplului, nici o legtur a acelui experiment cu Logica. Am iesit pe aceeasi us pe care intrasem ntr-o teras larg, mozaicat fr mortar, ntins deasupra Universittii, a orasului si cmpiei dintre Castellelmo si Solfatara, ce nu se vedeau din cauza noptii, dar pe care le stiam, fiindc le zrisem n alte dati de pe pantele Vezuviului, luminate de candele jos si de stele sus. Martino s-a sprijinit de un crenel, a sorbit ntunericul cu oarecare nesat, apoi mi-a spus: Vezi ce negru este Evul Mediu sta?" M-am aplecat si eu peste blocurile de piatr fasonate tronconic si m-am uitat n jos un pescar cnta o serenad, refcnd sub razele Lunii nodurile plasei si, uitr-un trziu, i-am rspuns: Eu l voi lumina." Da, da..." a ngimat si a dat din cap a nencredere, pentru ca la sfrsitul mormielii sale s vorbeasc din nou cu ochii nchisi, repezit si cu rsuflarea tiat, ca si cum ar fi reprodus o lectie nvtat pe dinafar: Voi rosti pentru prima dat ce tin n mine ferecat, ca-ntr-o cusc. Vei auzi si te vei cutremura. Ai avut dreptate, n anul de gratie 1224, m aflam n cetatea noastr de la Cruceburg. Ce prost am fost, Doamne! Era ridicat de noi n inima Transilvaniei, ntr-o poian cu multe flori si pmnt negru. Eram cavaler al Ordinului cruciferis de hospitali sande Mrie de Acaron. Nu m temeam de nimeni, n afar de Dumnezeu.

66 Occidentul de Orient pe muntii aceia nalti ai Daciei. AP ,n^ ce idiot am fost! Ne certam cu regele Andrei al Doamne, v " ..., U gariei pentru bucata aia de pajiste. In timpul sta, prin Sdurile si printre dealurile molcome triau niste oameni ciudati. Muncitori si muti, si cresteau vitele si oile ntr-o ermanent miscare. Satele lor nu se vedeau, ci doar se nchipuiau pe firul unor ape necunoscute. Voiam s ne nrdcinm acolo, s construim o cetate, mai multe cetti la nevoie. Apa si bucatele locului ne priau la intelect si aerul ne-ntrea muschii, n fortreata acelor munti am fi fost inexpugnabili. i din Est, dar si din Vest. Numai c bula papei, prin care eram instalati acolo, preciza foarte clar un lucru. Ct de dobitoc am fost, Doamne! Nu ne puteam construi dect castra et urbes ligneas, adic cetti de lemn. Adic, usor de ars la nevoie. Adic, usor de sters urmele noastre. Atunci am tocmit doi pristavi, Ypochs si Merkate, s falsifice bula. Au schimbat ligneas n lapideas. Adic, cetti de piatr. Lucrul s-a fcut n tain. Doamne, ct am fost de bou! Nu mi-am dat seama c Merkate este ungur. Acesta, dup obiceiul mrsav al neamului lor, mereu slugoi si turntori, s-a dus repede s ne prasc la regele Andrei. S te feresti ntotdeauna de unguri, Tommaso!" Nu stiu de ce i-am rspuns grbit , dar nu-i am deloc la inim." Foarte bine m-a felicitat magistrul, apoi a continuat: Andrei a venit cu armata, l puteam bate, cci eram tari, desi el cunostea mai bine locurile si oamenii, drumurile si obiceiurile. Ne-am ntlnit fat n fat pe valea Ampoiului, lng minele de aur. Ei nzunati, noi nzunati. L-au scos n fat pe Merkate sta. Doamne, ct de stupid am fost! A spus tot, cu o nerusinare jegoas, pe care numai sacalii din care se trage smnta lor o au." i cinii turbati" am completat eu. Adevrat, si cinii turbati. Regele Andrei, msurndu-ne din ochi, a nteles atunci c poate pierde lupta. Doamne, Doamne, Doamne, cum am putut?... Exact n acea cllp, o artare acoperit complet de blnuri albe de oaie se numeste tohoarc trecea cu turma. Era linistit. Psea pe ciiipul dintre liniile noastre, ca si cum nu existam, nu ne aflam acolo. Nu ne vedea si nu-i psa de btlia noastr. Atunci, 67 regele Andrei 1-a strigat. Omul s-a oprit si 1-a privit n tcere Auzi bade, i-a strigat regele mai departe n latin, i vezj p-ia n armuri si cu crucile desenate pe mantii ? Artarea si-a-ndreptat ochii ncet ctre noi. A cltinat usor capul si a rspuns: i vz. Ei bine, a rs regele Ungariei, vor s v ja Ardealul! n clipa aia, ochii ciobanului au fulgerat din senin. Pe fata lui se ascuteau pietre. Dintii au rnjit a fiar. Blana i-a czut de pe el numai dintr-o smucitur a umrului. Minile luj au ridicat o bt. Prea de lemn, la prima vedere. Doamne, ci am fost de imbecil! A intrat ntre noi ca lupoaica n stn. Ne-a btut, fiule, ca pe fasole. Ne-a stlcit n mciuci pe rhd si la un loc. El singur, n timpul sta oile lui psteau si cinii ntinsi pe iarb cscau. Ne-a frmntat sub opincile lui ate pn au pierit Johannes von Gubenkirch, Wilhelm von Trubnabel, Karol der Heilignat, Gibert de Sholom, Johannes cel Lung, Heinrich der Tapfer, Guillaume Saint-Apostasie, Inocentio di Padalucca, Costas Pitzigulas grecul, Johannes von

Coburg, Vincenzo Vitabreva, Timon de Zonentag, cistercianul francez Florence Coup de Foudre, Ottokar de Babenberg, care era doar n trecere pe acolo, Ratislav al XXIV-lea, prietenul meu polonez Zoiantschikowsky Nepotresmili, cruia i se spunea pe scurt Putrament, Ivory Ben-Kutlen, un catolic negru, Leon von Singelvinden, Michael de Gewrin si Peeth, Robert de Anchois, Potais de Sagrado, nepot al episcopului Gerardus de la Morisena Urbs, Theodorus de Vyssegrad, un nebun, Mayus de Trecin, Jean sans Pens6e si altii, pe care nici n-am avut tirnp s-i cunosc." Asa de multi, magistre?"am soptit impresionat, inspectnd bnuitor ntunericul Italiei. Eu am avut noroc fiindc arn czut de pe cal de la prima lovitur ntr-o groap si nu m-a vzut. De-abia la sfrsit....cnd obosise." De la prima lovitur?..." am ngnat stupefiat. Da, fiule, n-are rost s mai mint, am luat-o n plin fr s apuc s pun mna pe minerul sbiei. Apoi m-a nvinetit precum vezi" a continuat gfind Martino. Ai suferit?" am pus eu o ntrebare prosteasc, dar alta nu mi-a venit, de groaz. De atunci nu mai pot purta haine, umblu gol ca un adamist si continui s-rni zic: Doamne, ct de dobitoc am fost!" Deci, din chd n cnd, 68 ml se revolt!" am rostit gnditor, trt cu analizele spre PP^ je sigur c rscoale si revolte mai avuseser loc, dar uitate de un singur om. Ce chemare trebuia s aib acea f fota ce fort si ce destin? Dar dac erau mai multi? 1 Magistrul parc nu m auzise. A spus mai departe: Am fost dusi pe trgi, cei ctiva supravietuitori, pn aici. Eu si Boetius ,. gtrsa, o s-1 ntlnesti la cursuri. Cu nou luni nainte s te nasti, am cunoscut-o pe mama ta." Rostind acele ultime cuvinte, Martino di Dacia si-a nseninat chipul, ca dup o mare usurare. Eu am simtit n sfrsit rcoarea noptii si briza vlurit ce apucase s treac peste Palmalora, unde se adun brcile stricate, peste Pouza si Ventotene, insulele cleiului de oase, rscolise Ischia si Capri, apoi atacase trmul peninsulei, curtind mirosul haznalelor de la Puzzoli, unde se aduna toat treaba mare a catolicismului italian, inclusiv produsul fetid al papei, adus n crute aurite de la Roma la Neapole, pe firul nurilor Sacco si Volturno. Deci, ticlosul de Buono m mintise cu nerusinare n privinta filiatiei. Se prevalase de formulafiu, folosit de prelati, pentru a proteja confuzia. Nu eram fiul lui asadar, ceea ce, la urmaurmei, era chiar rnai bine, cci btrnul avea tot felul de metehne pe care n-asi fi vrut s le repet n viat sunt nevoit s le dezvlui aici , se scrpina mereu n fund pn se nsngera, si asta de fat cu toat lumea, umbla noaptea somnambul prin sat, cu bratele ntinse, clca n strchinile cinilor si devasta cotetele de gini cu mersul lui militros, la care se adaug faptul c mintea despre Cele Sfinte, de-1 fcea pe abate s se blbie pn la rosu. Spre compensatie, descopeream n omul gol de lng mine pe adevratul tat; o fiint suferind si astfel mai cald, martirizat n Dacia si dedicat apoi nvtmntului. Era un brbat care cunoscuse lumea nedreapt, incapabil de recunostint pentru felul cum o apra el n zale, ci capabil numai de violent, de vreme ce era suficient s-i spui unui cioban romn dou vorbe despre Ardeal, c acesta te si stlcea m bti. Bretonul de pe fruntea magistrului se rsfirase de trecerea nervoas a undelor brizei peste nftisarea lui teapn, asa cum

continua s stea cu fata spre epoca aceea urt, spre moravurile 69 stricate si spre o organizare administrativ defectuoas, necon. form cu aspiratiile legitime ale maselor. La aceste gnduri se aduga acela c, probabil, mama fusese ultima femeie cunoscut, cci nu-i asa? Martino acceptase apoi eviratia. Asta l fcea si mai nobil, iar dragostea lui si mai nalt, n timp ce rezultatul eu , era produsul unei iubiri disperate: ea, claustrat ntr-un castel, cu burta stricat de bomboane, el, un cavaler nvins, care a ptimit umilinta si dezndejdea desertciunii. L-am adus napoi n capel, s nu nghete, bucuros c-1 voi avea ca profesor, si am apsat butonul, care a declansat mecanismul. Capela s-a prbusit ca secerat, stomacul mi s-a ltit pe creier, degetele de la picioare au urcat n burt, putinele lucruri din mica ncpere au clntnit un timp, miorlitul gros ne-a umplut urechile, pn ne-am oprit cu o zdrngneal metalic si Martino a nceput s vomite numai portocale, banane si grapefruit. O dat ntins pe pat, magistrul a avut putere s clopoteasc si namila schioap a aprut cu o crp n mn. Cunostea obiceiul. Am aflat cu aceast ocazie c-1 cheam Mengistu si c fusese acela care-1 adusese pe muschi din Transilvania puia n Italia pe magistrul meu, fr prea mare efort, dar cu multe zdruncinturi, datorit betesugului su. Dup ce s-a linistit si a dat ochii peste cap de oboseal, revenind ns ceva mai mbujorat, Martino di Dacia m-a privit blnd si mi-a fcut semn din insii lui albastri s iau loc pe scaunul de piele de alturi. Am stat. Logica, dragul meu fiu a hotrt el s-mi vorbeasc din nou , este o gndire just, rationalmente consecvent si temeinic. Astfel, putem afirma c Adam a fost un om perfect, lucru pe care ns doar ni-1 nchipuim, cci nu avem un acces senzorial la el, nu suntem n stare s simtim pe noi perfectiunea, ca s-1 judecm astfel, dect prin intuitie. Vezi tu, Tommaso, teologia este n cea mai mare msur o intuitie, un presupus cu oarecare sanse de a fi adevrat, dar niciodat verificabil. Consecinta imediat a cazului adamic este c, prin pcatul originar, care se trage de la femei, nu uita niciodat, ale naibii de boarfe!..." Femeile si ungurii!" 1-am ncredintat imediat, ca s-i art cum i sorb Cuvintele. Asa, fiule, ia si ele.... deci, prin pcatul originar, 70 nii s-au nscut, se nasc si se vor naste imperfecti. Asa se c pe lng^ slbiciunile trupului omenesc se adaug si H fectele de caracter, cum ai putut observa la acest Mengistu, 6 abil de devotiune si sacrificiu, dar urmrit de mirajul dictat i ca un brzune dup dosul calului. Toti savantii si sfintii oveniti din muritori cu oarecare talente au reusit de fapt s-si mbuntteasc eul numai ntr-un anumit domeniu, motiv pentru care, fiul meu, va trebui s-1 apreciezi pe Sfntul Francisc pentru filozofia sa, si mai putin ca nudist, pe Hipocrat pentru medicina sa si nu pentru felul cum vorbea, c se rusinau bolnavii de attea dezacorduri gramaticale, nct se sufocau de rs, pe Aristotel pentru cunoasterea naturii si nu pentru slugrnicia cu care pupa negii lui Alexandru Macedon, iar pe Galienus pentru modul cum a conceput libertatea gndirii si nu pentru c ejacula rapid de cte ori vedea o capr. Ai nteles pn aici?" Da" i-am rspuns hotrt. El a dat din cap, scuturnd bretonul acela care-1 ntinerea, apoi a continuat: Oamenii

acestia sunt autoritti certe n domeniile lor, dar ia ncearc s ti-1 imaginezi pe Aristotel frecnd maioneza, pe Sfntul Augusto btnd covoare desi eu am auzit c-o fcea, n magazia lui Pietro Bernardone; nu, la era Sfntul Francisc, scuz-m! , pe Hipocrat potcovind iepe si pe Galienus mncnd rahat pe seama papei, la un loc cu degusttorii de heringi!" .Aveti dreptate" am recunoscut usor amuzat. Dar este o blasfemie, Tommaso, este deja prima blasfemie pe care am svrsit-o mpreun!" a strigat el, oarecum bucuros c m prinsese cu ceva. Usa s-a deschis brusc si Mengistu a bgat capul, ntrebnd: M-ati chemat?" Nenorocitul ascultase la us, iar cnd auzise cuvntul blasfemie... Martino i-a fcut plictisit semn s dispar, apoi m-a ntrebat direct: ntelegi?" Evident c eram derutat si putin speriat, astfel c a trebuit s refac rapid n memorie tot ce-mi spusese mai devreme. Dar continuam s nu gsesc nici o fisur: a-1 vedea pe Aristotel frecnd maioneza este o monstruozitate. Adic, li s-au ncurcat reflexele?" - am ntrebat. Nu, fiule, nu. M ntorc la ceea ce am afirmat a ncercat el s m ajute, dup ce s-a ridicat putin pe pern, ti reamintesc c Adam a fost singurul om 71 a l a perfect, iar toti ceilalti oameni nscuti din el au fost si sunt imperfecti. Esti de acord?" Da!" am rspuns la fel de ferm. Deci, si Isus Christos a fost imperfect, pentru c s-a nscut dup Adam!" n clipa aceea am simtit c-mi trosneste chila capului, c totul n mine se prbuseste ntr-un abis interior. Acolo, m gseam total anihilat. Logica mi jucase o fest urt. Eram carpeta pe care clcau tlpile negre si crpate ale tunisienilor n fata moscheei din Tlemcen, o lam de noroi uscat pe sandaua ucigasului lui Arius, al saselea piciorus al insectei care a zvrlit Capadocia n srcie, gruntele de nisip pe care se usureaz furnicile flamande n Schelling, umfltura timid a unei pseudopode n burta unei rumegtoare. Mai trziu,; Ludovic al IX-lea rni-a spus: Sunt o gz pe lng tine,f Tommaso. Las-m s m dau la petalele tale". Numai el a nteles, n toti acesti ani ai suferintelor mele, c port o plant sub frunte, mereu nflorit si rotit dup Soarele nostru catolic. Cum a putut s-mi ntind acea curs ? M ntreb si astzi. Ce fel de tat era acela care-si fcea fiul prost ? ncepusem s am unele ndoieli asupra eredittii. Nu, c mi-a folosit lectia asta. Cnd am nghitit n sec, parc mi s-a scurs pe gt Sahara, de la Tadmarit la Esnel. Logica este o mare trf, Tommaso a ncercat el, totusi, s m consoleze, ntelegndu-mi tulburarea. Dac la ea adaugi politica, infailibilitatea papei si Anglia, ajungi s interpretezi lumea prin nduseala unui bordel. De fapt, logica este eminamente ratiune, n timp ce teologia este un fel de organizare a credintei. M refer, binenteles, la credinta stabilit prin crti. Acolo unde logica duce la porti nchise, ca aceasta pe care tocmai ti-am trntit-o eu n nas, numai ca s te fac s sngerezi un pic, pentru c prea ai fost sigur pe tine cnd ai scris prostia aia cu tubul si sfera... Esti ns foarte inteligent, asa c te bnuiesc de gnduri ascunse." Mi-am ntins picioarele sub patul su si am apucat o scam de pe rasa mea cu dou degete,

lsnd-o s cad peste pavimentul cenusiu. Oare nu ne-a oferit Dumnezeu acest privilegiu?" am ntrebat cu aparent naivitate. Sigur c nu-1 puteam nsela, dar el s-a multumit cu att. A reluat fraza de unde se ntrerupsese: Acolo unde logica 72 , ce la porti nchise, Biserica nu gseste dect solutia teologic, ntelegi, teo-logic! Adic l declar eretic pe cel care rosteste blasfemia, decreteaz nc o dat c Isus Christos a fost perfect, a avut nici un.pcat si este Fiul Domnului. Dar este aceasta adevrat! Noi, oamenii, putem judeca o nastere, fie ea si binecuvntat, altfel dect prin locul stiut, cu durerile consemnate chiar n Biblie, chiar dac nsmntarea a fost de natur divin? Nu vreau s m ntelegi gresit: eu nu contest c Mntuitorul a fost nscut miraculos si nepmntesc, dar nu o pot concepe, din cauza logicii. La urma-urmei, si Danae s-a mpreunat cu Zeus prin ploaie, dar Perseu s-a nscut ca toti muritorii si nu prin evaporarea transpiratiei fiicei lui Acrisius, ca s iau primul exemplu ce mi-a venit n minte. Cnd stii c s-a nscut normal, parc te gndesti c ploaia aia trebuie s fi fost o metafor a aezilor, iar n realitate paznicii Danaei s-au adpostit de furtun undeva, era si umezeal mare, au but ceva si n-au vzut nimic. Apoi, binenteles, au dat vina pe ploaie. Dar cnd cineva ti spune c Atena s-a nscut din capul lui Zeus, gata nzunat si cu lancea n rnn, te bufneste rsul, cci ombilicul ei era probabil cuplat la Trompa lui Eustache." Mi-aduc aminte c am rs scurt, cu brbia afundat n mnec. Usa s-a deschis din nou si iar a aprut cptna servitorului: M-ati chemat?" Am spus Eustache, Mengistu, nu Eustatiu" a precizat jenat magistrul, dar cu un ton explicativ, care-mi descoperea relatii mult mai apropiate ntre cei doi, dect le permitea rangul. Eustatiu, fratele contelui Balduin de Flandra, era n acel moment sub urmrire, fiindc avea relatii secrete cu ttarii. Mengistu a nchis usa, iar Martino di Dacia, dup ce a clipit si a oftat,.mi-a vorbit mai departe: Ce constituie cazul nostru, este c lumea crestin nu se nchin la Perseu, ci la un Mntuitor, care, cu toate c s-a nscut normal, a luat asupra sa toate pcatele lumii, ceea ce nseamn un gest colosal. Exist deci faptul teologic. El primeaz acum, pentru c sustine temeliile acestor milenii. Mai trziu vor veni altii cu analize laborioase, cu cercetri minutioase si vor spune c e mult antezie n toat credinta noastr despre un Mesia, ns noi stm astzi n fata puhoiului ttar si avem nevoie de ceva care 73 s ne tin n picioare si cu sabia n mn. ntelegi?" Da, magistre , am rostit smerit. Christos a murit pe cruce pentru noi." ti multumesc c nu-ti bati joc de acest crez" a spus Martino si s-a ridicat din nou mai sus pe perne. Apoi a continuat: Imaculata Conceptiune poate fi un subiect de discutie, eu fiind unul dintre indivizii care nu accept ideea c un urmas al primei perechi umane ar fi putut scpa de mostenirea pcatului originar. Altfel, va trebui s restructurm totul, de la nceput, si s impunem o nou credint, cnd s-o mai putea. Nu uita c exist ortodocsi! stia sunt un mare pericol, pentru c au penetrat n mase cu tot felul de fabule, cu sfinti-trani, asa cum am vzut eu n Transilvania, si nteleg totul fr s stie s citeasc. Iat cum ratiunea atac teologia, cu toate c teologia are logica sa foarte precis si clar: s-i tin pe enoriasi pe lng biserici.

Mai cu o vorb bun, mai cu un rug. Dac nu va apare cineva, capabil s le mpace, ratiune si teologie mpreun, ntreaga oper desvrsit prin mesajul Celui Trimis se va prbusi sub poruncile Inchizitiei si ale unui regim politienesc, fanatic si, tocmai de asta, strict criminal. Ai nteles?" Da" am rspuns, cam cu jumtate de gur, cci m asteptam la o nou curs; folosea cu prea mare usurint termenii ca s nu-mi poat da nc o lectie. Filozofia viitorului si-a dus el mai departe gndul va fi dominat de lupta ntre ratiune si credint. De crezut poti s crezi pn la sfrsitul vietii, ca o dobitoac, dac nu pui si un dram de certitudine rational. Filozofia nu trebuie s admit c ceea ce este accesibil luminii naturale este si demonstrabil prin propriile puteri. Teologia se sprijin pe autoritatea unui anumit adevr prin exercitiul stiintei speculative. Tu va trebui s devii, Tommaso, fiul meu, cel mai mare speculant al Evului Mediu, altfel secolul treisprezece va rmne un veac la fel ca oricare altul si e pcat. Ai nteles?" Da, magistre" , m-am grbit de data asta s-1 asigur; mi plcuse cuvntul specula, care ui latin nseamn si vedenie. Eu trebuie am precizat s combin armonios ghdirea latin cu eruditia german". Bine a acceptat cam acru , este o tmpenie ce spui, dar las-o asa". S-a rsucit pe stnga, htorchdu-mi bucile 74 vinete, zebrate de o clrie n care el fusese cel clrit, si cufundat n somn. S Am plecat tulburat n chilia mea, condus cu o tort n mn de Mengistu. Pe drum, jigodia si-a permis s-mi dea sfaturi: N-ar trebui s mai discutati cu nimeni despre... stiti, despre htlnirea asta. Martino munceste mult, are probleme, e obosit... Nu doarme noptile pentru binele Universittii. titi, s-a cam mputinat personalul." Nu i-am dat nici o atentie. Ajuns n chilie, m-a apucat o sfsiere pe dinuntru, nfignd si rotind n mine cutitele remuscrii, m-am nvrtit pe loc precum ctelele n travaliu, ntrebndu-m ntruna: Cum s ntind eu mn asta de ucigas si s ating ratiunea lucrul Antichristului, rece, concret si misctoare, ca un limax? Ucignd n continuare pn scot aurul din om?" Probabil c n-as fi reusit vreodat s m hotrsc dac, ntr-un sfrsit de noapte, spre dimineat, cnd Mengistu viitoarea mea victim m-a trezit din zbucium cu cteva bti umile n us: Signore Tommaso, v rog frumos... hai sculati, c vine masa!" si i-am auzit plescielile salivei lui fluviale, nu as fi tras urmtoarea concluzie brutal, ca si limba n care am rostit-o: La filosofia di un teologo non e forse necessariamente una filosof ia cristiana. Nullafere cama est inqua nonfemina li tem moverit Aproape c nu exist proces n care s nu fi pornit litigiul o femeie JL/up ce 1-am ucis pe Mengistu n conditiile pe care deja le cunoasteti m-am aplecat mai mult asupra studiului, ca dovad c exist un echilibru n natur, iar oamenii sunt supusi binefctoarei alternante a contrariilor. Eram adic n perioada mea de fapte bune. M ndemna cu cele mai curate intentii si sfaturi magistrul Martino di Dacia n care gseam un tat mult mai interesant dect printele Buono sau chiar

dect nestatornicul Landolffo d'Aquino. Fostul cavaler ospitalier ncepuse s se ntremeze dup aparitia mea n Universitate, acceptase s poarte chiloti si renuntase la alimentatia exclusiv cu citrice. Fructele erau din ce n ce mai greu de gsit din cauza piratilor obraznici, care ocupaser n aliant cu berberii almohazi insulele Pianosa, Giglio si Ustica, de unde ntretineau acum o contraband feroce cu fier. Se nltau catedrale, palate si depozite, iar schelele nghiteau o cantitate nsemnat de metal, pentru a nu mai pune la socoteal ct se fura de pe santiere. Studiul meu se adhcea n diferite domenii liberale. Mi-arnintesc ns c, la un moment dat, dup ce magistrul si fcuse^ 76 h'ceiul s stea ore ntregi n dreptul ferestrei spart n zidul -iii lui la porunca mea , privind gnditor viata strzii, m-a sa s unei noi ncercri. Subiectul examenului suna astfel: Lectia a II-a CARE ESTE LEGTURA NTRE VOLUMUL DE AP DIN LACUL MONTOLSE I NUMRUL DE TRANI DIN SATUL OBADA? Era, evident, o capcan. La o prim impresie, totul se reducea la un calcul matematic sau, dup cum spuneau Irineu, Climent Alexandrinul si Origene, la ceea ce face de nteles Biblia: loghia. Stvilarul de la Montolse acumula n spatele bustenilor si grosi apele unui lac avnd o configuratie ce putea fi asimilat unei calote sferice, cu concavitatea n jos. Dup ce am btut cu pasul malurile lacului, pot spune c deja cunosteam raza calotei, ca distanta njumttit ntre dou puncte aflate exact pe linia de mijloc a apelor. Plutind apoi cu o barc, ntr-o alt dup-amiaz, am ncercat cu o prjin fundul lacului si am aflat adncimea maxim, ceea ce mi-a dat nltimea calotei. Urma o potrivire algebric simpl n formul: v= (3R-h)= unde R era raza sferei, din care natura tiase acel volum de forma unui cus, dar foarte mare. Deci, stiind c raza are 324 de pasi, iar nltimea 9 picioare, rezulta foarte clar: V = -3tl46'27 (3.3242 +272) = 14,13-(314.928 + 729) = = 4.460.223, 41 p3 Mentionez c cifra 27 a aprut datorit faptului c un pas are trei picioare. Transformnd pasii la cub n litri, am obtinut volumul real al lacului, egal cu 4.500 milioane de litri. Bun! Acum, dac stvilarul se rupe sau este deschis cu bun stiint, apa va nvli pe o suprafat asimilat unui triunghi cu vrful a locul accidentului sau actului criminal, cum doriti! si cu baza pe dealurile Concasonei, aflate la aproximativ 19 leghe 77 de stvilar. tiam deci si nltimea acestui triunghi. El determina n spatiu, adic peste valea Poteca, o piramid patrulater culcat pe o latur si cu baza imaginnd un dreptunghi, nltimea sa trebuia determinat pentru a afla nltimea viiturii adic s stiu care va fi adncimea apelor revrsate n vale. Volumul acelei piramide se obtinea cu formula: V= h-B unde B era rezultatul nmultirii bazei acelui triunghi cu nltimea pe care trebuia s-o aflu, baza msurat de mine avhd

cam 30 de leghe. Astfel c h= 1.5 pasi. Prin urmare, viitura trebuia s aib o adhcime cam de 4,5 picioare. Tinnd cont c n valea Poteca erau 18 sate cu aproximativ 250 de locuitori fiecare, am calculat o populatie regional de 4 538 oameni. Apreciam c media de nltime a tranilor este de 4,7 picioare, dar aceast cifr nu avea nici o important, asa c am fcut personal msurtorile. Am nfipt n mijlocul satului o cruce msurat din timp si cum tot poporul se oprea n dreptul ei s se nchine, mi-am nsemnat datele lor antropometrice. Obtineam astfel certitudinea c cei cu o nltime mai mic de l ,5 pasi se vor neca n prima zi de catastrof. Din cei 4 538 de trani, media nltimilor se desprtea astfel: - 38 % peste 1,5 pasi (4,5 picioare) - 62 % sub 1,5 pasi (4,5 picioare) Era astfel evident, c la sffrsitul a dou zile si al unei nopti de cataclism, pe apele viiturii vor pluti 2813 cadavre. Binenteles, majoritatea vor fi copii, dar si femei, nevestele stenilor din Obada fiind cam pipernicite ca urmare a solului srac n calciu. Dar era prea simplu, oameni buni, pentru inteligenta adnc si complicat a magistrului meu, astfel c am continuat s caut dedesubturile ntrebrii lui. Logica trebuia s intre n functiune. i, dac umila mea fiint merita, s fiu iluminat mcar cu o raz din strlucirea Inteligentei Supreme, cum aflasem c se mai numesete Dumnezeul Nostru de la arabul Ibn Badjdja. ,78 n satul acela srac de sub stvilar, Obada, exista nc de pe mea cnd episcopul Adalberon 1-a fcut rege pe Hugo Capet V construindu-1 din rahat, paie si vorbrie mult , un celebru bordel. N-ar fi fost ceva deosebit, dac nu s-ar fi constatat brbatii acelui sat erau deosebit de virili, si distrugeau practic nevestele dup trei-patru ani de cstorie, mai toate rmneau crcnate pe viat, ceea ce sporea inapetenta sotilor pentru ele si necesitatea descrcrii energiilor n Casa Plcerii. Denumirea nu se potrivea, fiindc acolo era vorba de un serviciu, ceea ce implica si ideea de corvoad. i tot acolo, la trei-patru ani se schimba echipa. Cercetnd cu si mai mult atentie, am observat c dorinta de coit apartinea numai brbatilor, deci trebuia s fie ceva legat numai de semnul lor. Am hotrt s nu m ntorc la Neapole pn nu aflu rspunsul. i ce credeti c observ? Brbatii satului aveau toti aceeasi meserie: pescari pe lacul Montolse. Niste calitti ale unui peste deosebit nu puteau fi, deoarece mncau toti si copii si femei. Atunci m-am decis s-i nsotesc la pescuit. Era o zi cam friguroas, burnita dinspre munti si btea un vnticel cu miros de zpad. Stau, astept, ei mai prindeau cte o zvrlug de pstrv din cnd n cnd si, dintr-o dat, simt c se petrece ceva nefiresc cu mine. Sngele ncepuse s-mi circule cu vitez, umflndu-se parc tot n locul rusinii, fcndu-mi brbtia s se zbat sub ras ca o vidr prins n lat. Am strigat Satanei s piar, mi-am fcut nenumrate cruci, am lovit-o cu pumnul pn mi-am nvinetit degetele nimic, parc era de piatr; barca se dezechilibra cu mine. In culmea disperrii, am cerut s fiu dus la mal. Tranii rdeau pe seama mea, a papei si Bisericii, amintind mereu de preotii tlmbi pe care-i avusese asezarea si care abandonaser toti slujba de teama acelui fenomen imposibil de potolit prin gi, flagelri si anateme. M-am tinut tot ntr-o fug,

rnpiedicndu-m ns la tot pasul, puia la Universitate, unde am luat repede pomda rece a mamei si m-am uns ndrjit. Cuind, 301 simtit cum toat rscoala aia diavoleasc se nmoaie. Abia dup aceea am avut timp s gndesc. tergndu-m de transpiratia slinoas, care m acoperise si e suferint si de fug, am nteles c lacul emana un gaz afro79 disiac, provenit probabil din respiratia unor bureti de ap dulce, ns acestia erau ntr-adevr folositi de trani pentru tratarea gusei si nu reuseam s vd legtura cu nrvasele consecinte ale pescuitului. Mai potrivit ar fi fost s cred c, o dat cu construirea stvilarului si acumularea apelor, au fost acoperite tpsane si psuni pe care crestea Atropa belladonna. Fiind o specie extrem de puternic, ea se putea adapta mediului acvatic, rspndind valorile ei volatile, inhalate apoi subtil de pescari. Martino di Dacia stia, fr ndoial, si m pusese la ncercare, ntelegeam atunci de ce se diminua paradoxal populatia satului, cu toate c brbatii nu mai cunosteau odihna patului, iar acest mobilier devenise un loc de munc steril, cci nu se putea tri din asta, astfel c nu mai aveau timp nici s mnnce, nici s bea. Cu totul accidental, se nstea un copil dintr-o femeie mai zdravn. Numrul n scdere al tranilor era ntr-un raport direct cu intensitatea emanatiei, care, la rndul ei, depindea de volumul apelor Montolselei. Dar si aceast judecat mi s-a prut insuficient de profund, asa c am luat caietul si am scris: Punndu-se ntrebarea dac brbatul are dreptul s fie poligam, rspunsul este c, din punct de vedere fiziologic da, este admis. Sociologic ns, urmnd prescriptiile legii, nu este permis, si ne chestionm de ce. Sigur este c n toate timpurile si n toate locurile legea a fost si este nclcat, cu toate c Biserica noastr se dovedeste suficient de puternic, iar preotii nostri evlaviosi. Nu o dat s-a semnalat nclcarea legii cu numele Domnului n gnd si cu multe cruci fcute nainte si dup infractiune. Exceptnd ns cele cteva popoare barbare din Est, respectarea fiziologic a legii pare n gndul oamenilor o anomalie, cci ea afecteaz tocmai sentimentul cel nobil al dragostei. S-a constatat c pn si cei orbi si surzi l au. Deci, e vorba de un dar ceresc. Problema devine ncurcat atunci cnd se ia n discutie poligamia femeilor. Ele de ce nu au voie ? Nu exist dect un singur rspuns: fiindc nu sunt brbati. Deslusirea este simpl, dar nsumeaz o sumedenie de argumente, pornind de la calitatea inferioar, de pasiv si primitor al sexului lor, si terminnd cu psihologia proprie fustei, n cadrul aceleiasi teorii, prostitutia este si ea o anomalie> 80 numai in ochii legii. In realitate, institutia n sine nu reprezint deeradare a conditiei femeilor ca in satul Obada, unde ele nt foarte puternice, mpart dreptatea si produsele dup bunul lac __ ci o ncercare de abordare a puterii din punctul de vedere l liberttilor masculine, Puterea n sine schimbndu-si sexul. Astfel se face c, orict ar contesta preacucernicii dreptul si practica poligamiei, ei nu pot fi la rndul lor dect ipocriti clctori disimulati ai legii sau anomalii din categoria barbar a popoarelor Estului. Populatia satului Obada va scdea pn la disparitie, dac nu va veni cineva care s-i nvete pe trani c femeile trebuie s plece dimineata la pescuit si s se lase infiltrate de excitantii aerosoli.

Esti periculos de lucid" mi-a spus Martino, dup ce a citit. A dus hrtia n dreptul sfesnicului si a ars-o la flacra unei luminri, desi se vedea c i pare ru. Folosesti cu prea mult usurint aparatul logic, iar asta te poate duce la pierzanie. Dac lucrarea ar fi fcut numai din ratiune ar fi att de searbd, nct gndirea s-ar atrofia, functionnd ca un mecanism si nu ca un proces activ al neprevzutului." Dar nu v tenteaz mretia gestului prin care se schimb soarta oamenilor? 1-am ntrebat. Trimitnd femeile la pescuit, noi modificm destinul unei comunitti." La brbati nu te gndesti?" a srit el, usor iritat, dovad c inclusiv n substanta lui corporal se produseser modificri. Ce vor face cnd raportul de putere se va schimba si, dincolo de nasterea n prostie a copiilor, imposibil de crescut, brbatii vor cuta apropierea ntre ei, prbusindu-se n cel mai nedemn uranism ? Pentru c, vezi tu, Tommaso, n raport cu puterea, prtile dominate se adun, chiar dac nu ntotdeauna vizibil, Cnd vei Ajunge stpnul acestei lumi, ceea ce nu m ndoiesc c se va mtimpla, s nu uiti acest adevr, cci sub piatra inert pe care calci, stiind c este inofensiv, se strng oule scorpionului." G"ja lui pentru mine m nduiosa. Vedeam n aceast atitume schimbat un eveniment firesc, deoarece practica uman Dovedea c regsirea unui fiu poate pune pe picioare un tat, 11 lnsenineaz anii si-i deschide larg vile paternittii, i nalt 81 muntii mndriei, i ntinde molcom trmurile sperantei. Martino di Dacia tria astfel deja n epoca descoperirilor geografice Eu citeam. Problema filozofic la care ajunsesem n acea perioad de acumulri era dac noi ne supuneam unei religii monoteiste sau uneia politeiste. Era foarte important de stabilit cum este organizat Puterea, pentru a putea ntelege mecanismul ei. Desi Evanghelia dup loan rosteste clar: i viata vesnic este aceasta: s Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat, si pe Isus Christos, pe care 1-ai trimis Tu", scrierile lui Episcopia stabileau chiar o ierarhie: Tatl este superior Fiului, iar Tatl si Fiul sunt superiori Duhului Sfnt ratione dignitatis et postestatis , fiindc, desigur, a naste este mai mare lucru dect a fi nscut si a produce dect a fi produs." Adevrat^ criz a enuntului, care 1-a fcut, printre altele, pe Jean de SaintJulien s suporte scitoare migrene la fiecare vecernie cam n jurul orei optsprezece, cnd se servea n mnstire ceaiul cu bromur consta n faptul c noi continuam s sprijinim dogma monoteist. Conform ei, toate cele trei elemente ale dumnezeirii El nsusi, Isus si Duhul Sfnt se afl n fiinta unic a lui Dumnezeu. N-ar fi fost nimic ru n asta asa cum m-a convins magistrul Martino, vorbindu-mi blnd cu buzele lui nverzite de ptrunjel, cci trecuse pe rdcinoase dac n-ar exista dificultatea practic de a ne face ntelesi n rndul credinciosilor. Ca s nu mai vorbesc de cei rtciti si ntorsi la Cel Atotputernic, n conformitate cu Faptele Apostolilor XV, 19. Cum ar putea muncitorul agricol, hangiul, spltoreas sau soldatul s priceap o abstractie de un asemenea rafinament, c ntr-o singur entitate divin exist trei fiinte, din care una este superioar si originar, a doua a venit ceva mai trziu, dar a primit aceleasi daruri, iar a treia a existat de la nceput la primul concept, actioneaz de la origini, dar

dup aparitia alturi de prima fiint a celei de a doua, cea de-a treia functioneaz si prin aceasta adic prin cea de-a doua , care i este superioar n ierarhia respectiv, desi nu i se subordoneaz? Perfect logic, dar... Astfel mi explicam de ce se rupsese Biserica n dou, ncepnd cu Fotie si terminnd cu 82 larie. Deci, ortodocsii gndiser formula comunicrii le cu poporul, nu legau gura boului care treier, mestecnd S tru el carnea Scripturii si oferind-o apoi n forme ct se Pe t ^g Us0r a fi digerate. Comparatiile empirice nu lipseau, P. 0 (jat izvorau fabuloase opere de art. ntelegeam atunci ^ m se fcea c n rnase exista confuzia ntre Dumnezeu si Isus rhristos, sub forma comun de Domn, cu toate c era vorba evident de o antanaclez. Teologii greseau si greseala lor continua s se propage inextricabil. // vaut mieux avoir affaire Dieu qu' ses saints. Ajungnd la aceast concluzie, am trecut pe hrtie urmtoarea prere: Tatl este Dumnezeu n sens propriu, de Fctor a tot si toate, Isus Christos este Fiul lui Dumnezeu, ca un om care, nltndu-se la cer, a devenit El nsusi parte a dumnezeirii, n timp ce Duhul Sfnt nu este persoan, ci puterea lui Dumnezeu care sfinteste pe om Isus fiind cazul cel mai concret , asa cum spune loan, XV, 26: Duhul adevrului, care de la Tat purcede...". Urmnd sfatul lui Martino di Dacia, eu trebuia aici s vin cu o speculatie proprie, dar ce mai puteam aduga la speculatia Sfntului Augustin, care nscuse filioque ? Poate doar dac m coboram putin n mruntaiele vietii lui Augustin. Nu s-ar putea ntelege de ce era acceptat modalismul lui Augustin, dect amintind c el nsusi era fiul Sfintei Monica, ceea ce este putin alturi de practica dogmei, cci Sfnta, nscnd un fiu din pcat, a provocat serioase ntrebri asupra sfinteniei sale. De aceea pledeaz el pentru dumnezeire ca venind nu de la Tatl, ci de la Treime, n ansamblul ei. Tot acolo, cele trei fiinte ale trinittii se definesc una pe cealalt, astfel nct Fiul se naste de ctre Tatl si n acelasi timp se naste singur, iar Duhul Sfnt purcede de la amndoi, fr a se preciza n ce cantitti, simultan sau alternativ. Ducnd logica pn la capt, rezulta c Duhul Sfnt 1-a nscut pe Fiul, ceea ce chiar Augustin nu accepta n De Trinitate, V, 13. Ca si Aristotel, sfntul muscase din fructul gloriei omenesti, cci dac mama sa era o sfint, el ce altceva putea fi si, mai mult ca , facerea sa nu se putea concepe altfel dect prin interventia ui Sfnt, ceea ce fcea conceptul rotund. Numai c opera 83 lui se contrazicea. Un speculant atent, ca mine, l putea demasca. Dar aveam oare dreptul s ies n lume cu o critic aspr la adresa acestei erori ? Am hotrt c nu, asa c am rupt hrtia n bucti si am nghitit-o, mestecnd-o grbit. Papa Inocentiu III se proclamase vicar al lui Christos si nu apostolul Su, speculnd la rndu-i o idee a lui Bernard de Clairvaux astfel c-Biserica noastr cunostea desvrsirea organizrii sj tot ce decreta ea devenise anevoios, riscant si dureros a contesta, mai ales dup ce clugrul Alberic a devenit Inquisitor haereticaeprovitatis. De ce am fcut acest act de lasitate? Pentru c timpul ascensiunii mele la locul Puterii, de unde trebuia s conduc opera de purificare a lumii, nu sosise, iar exact n acel moment am auzit clopotele bisericii din apropiere.

Dac nc bat clopotele, nseamn c existm. Viata ntr-un lcas de nvtmnt te supune unor transformri majore, fcndu-te s simti mai aproape zvcniturile din carotida timpului, s cunosti profund acea gndire irigat n cronici si tratate, chiar dac unele sunt emanatia ctorva boli cunoscute urcate la cap, s-ti nvingi timiditatea si, mai ales, s treci pragul adolescentei ctre rasul zilnic si lupta cu nvpierile simturilor. Mai este si spaima organic n fata primelor probe de lichid vscos si alb iesite din tine la care revin mereu, fiindc au constituit unul din caii de btaie ai rzboiului meu cu natura de cte ori, la fntna cu lei diirpiateta Meravisita, o tnr femeie se apleca s umple ulciorul si ddea rotunjiorul unei forme n care stiam c se afla obiectul necurat al evacurii. Dar si altele. Aceleasi forme, mai mult atractive dect functionale, te lsau pe tine, student la filozofie si nu la medicin, s te ntrebi cum a fost posibil ca Dumnezeu s alture dou orificii att de diferite prin utilitatea lor, micsorind att de mult distanta de la penibil la extaz ? Excluznd de la nceput prerea c la vremea aceea lumea crestin italian se mprtea n savanti si dobitoci, trebuie totusi s recunosc prostia generalizat ce domina masele largi populare, pe care m obligasem s le slujesc. Devenea tot mai evident necesitatea selectiei, cci nici un sistem de nvtmnt n-a reusit vreodat s fac un popor mai destept, ci doar s pun n evident 84 tarea cj geniui este umbletul acelui popor prin secole C tru a naste cinci-sase oameni celebri. Iar cnd Dumnezeu fe . ta ynui geniu nainte ca acesta s-si fi terminat opera, 13 buie s te ntrebi cu ce scop a fcut-o El. Analiza postum vietii lui are aceast calitate de a dezvlui micimile sale, reselile si pericolele la care a expus omenirea. i atunci, ce anume a oprit Dumnezeu? ncheierea unei opere sau un ru si mai mare? Datorit acestor dubii, care m cutremurau, aveam senzatia c-mi lipsesc mijloacele de comunicare cu poporul prost, termenii eruditi pe care-i vehiculam eu fiindu-i complet strini, ncifrati, n timp ce vorbirea agramat a celor sraci cu duhul, gesturile si mai ales sunetele i mpiedicau s se fac ntelesi si, astfel, ajutati, n consecint, din pata aceea criminal ntins pe creier, mi s-a deschis, acolo, la Neapole, ideea suprimrii celor ce nu se pot adapta, napoiatilor si rzvrtitilor. Dar cum? Era necesar deci detinerea Puterii. Peste noapte, ca un semn ceresc, hrtia nghitit mai devreme mi-a produs o purgatie violent, dovad c organismul meu nc avea capacitatea de a respinge erezia. Triam o criz a diglosiei, care necesita iesirea urgent la aer liber. Din ndemnul lui Ermano di Salza, magistrul Ordinului Ospitalier din care fcuse parte si Martino , un prelat ce mi-a vorbit, printre altele, foarte frumos despre mama si alunitele ei extravagante, am pornit s cunosc mprejurimile Neapolelui, strbtnd cu pasul Camaldali, Bagnoli, Barra, pn la Torre di Greco si Boscotrecase, cobornd la Torre Annunziata, urcnd apoi la Terzigno, Ottajano si Palma. La o rscruce, am ntlnit doi saltimbanci jucnd o scen, i imitau cu mult curaj pe regele Federico si pe Pap, se strmbau, sreau, tipau sfidnd cele dou puteri sau, mai degrab, golul de putere pe care-1 lsau ntre ele si unde se putea cuibri batjocura, critica fundamental si, pn la urm, revolutia. Lipsea actul de voint al impunerii, pentru a disciplina societatea n folosul ei.

eva-ceva ncerca acest rege Federico, dar nebunia lui ducea Prea departe, cci, dac se putea admite c Mahomed si Moise ?U ost nite sarlatani, nimeni n-ar fi putut tine lumea crestin si disciplin att timp ct el afirma c si Isus Chris85 W tos a fost un impostor. lart-m, Doamne, dar oare cine l-a tinut rege atita vreme pe acest desfrnat? Cu gndul la necesarul act de voint, care trebuia s apar peste acea lume prpdit si neagr parc cernd ea nssi cu insistent s fie biciuit , umblnd peste dealuri, ferind praful drumurilor si putoarea bltilor sttute, am imaginat la rndul meu urmtoarea scen: O insul izolat n Marea Mediteran; nu prea multi copaci si cteva tufe de vanilie, dar plaja este ntins, cu golfuri largi si molcome, iar apa este curat si cald. Un btrn cu prul alb se apropie din dreapta; un btrn cu calvitie se apropie din stnga. Tocmai au fcut baie, asa c sunt goi si uzi. PRIMUL BTRN (scuturndu-si urechea cu degetul): Dac nu scot apa, mi vjie marea n cap toat noaptea. AL DOILEA BTRN : Ati spus ceva? PRIMUL BTRN (ceva mai tare): mi vjie... (arat cu acelasi deget un cerc n jurul capului, imaginnd o aureol). AL DOILEA BTRN : i eu sunt sfiht (scoate dou dopuri de cear din urechi, puse probabil pentru a nu-i intra apa). PRIMUL BTRN : Crestin? AL DOILEA BTRN: Oarecum... Eu am spus cu 351 de ani nainte de Christos: Cci ceea ce a cauzat nenorocirile voastre n trecut, poate deveni motivul cel mai bun pentru sperante de viitor", text pe care compilatorii Bibliei 1-au interpretat drept si multi dintii vor fi pe urm, si cei de pe urm vor fi cei dinti". PRIMUL BTRN: i ati vorbit mult? AL DOILEA BTRN : Enorm. Era deja Rzboiul Corinthului. PRIMUL BTRN: Asa se numeste? Curios! Am fost mereu convins c se numea Rzboiul comic. AL DOILEA BTRN: O greseal de tblit. Nu! Se numea Rzboiul Corinthic. PRIMUL BTRN: i de ce v aflati aici, pe aceast insula pustie? 86 AL DOILEA BTRN: Pentru c am rostit o cuvntare notriva regelui, numindu-1 trufas" n apostrofa a treia. PRIMUL BTRN (impresionat): Ce temeritate!!! AL DOILEA BTRN: E adevrat c mai nainte se zvonise moartea lui, am crezut-o grbit si m-a luat gura pe dinainte. PRIMUL BTRN: Vestile circul mai greu dect soaptele. AL DOILEA BTRN: Frumos spus! Din cine ati citat? PRIMUL BTRN: Din mine. AL DOILEA BTRN: V ocupati cu filozofia? PRIMUL BTRN (zmbind): Cteodat, ntre mese. AL DOILEA BTRN (cu admiratie): i de ce v aflati aici? PRIMUL BTRN: Am ludat un mprat, fcndu-1 astrul cel mai strlucitor al omenirii, soarele si luna n acelasi timp, ceea ce, ntre noi fie vorba, era un nonsens astrologie. Apoi

1-am numit trimisul Universului pe Pmnt, unsul lui Dumnezeu cu uleiul penelor vulturului magnanim al Olimpului. AL DOILEA BTRN: Ce imprudent! PRIMUL BTRN: Cnd a murit mpratul, am fost primul btut cu pietre. AL DOILEA BTRN: Este de nteles... Cei care pun cununa, sunt ntotdeauna vinovati, desi pn atunci toti se nclinau la ea n extaz. PRIMUL BTRN: Mi-au reprosat c am ademenit poporul. AL DOILEA BTRN: Adormit? Adormit, ati spus? Turma asta beat de oi, care e-n stare s motie si cnd se reproduce ? PRIMUL BTRN: Da, ei. AL DOILEA BTRN (revoltat): Extraordinar, ce promiscuitate! Nu degeaba i-au mcelrit macedonenii la Termopile. PRIMUL BTRN: Am pus si eu o mn acolo, dar n-au vrut s recunoasc. AL DOILEA BTRN (cltinndu-si capul): i sfnt cum ati ajuns? PRIMUL BTRN: Am recomandat familia ca baz a statui, familia fiind tot asa de natural dup cum omul este un animal sociabil n mod natural. AL DOILEA BTRN: Cnd ati spus asta ? , 87 PRIMUL BTRN: Tot cu 351 de ani nainte de Christos AL DOILEA BTRN: i? PRIMUL BTRN: Copistii Bibliei au tras de aici concluzia c familia este patria cea mic, precum patria este familia cea mare. AL DOILEA BTRN: Bnuiesc c au asimilat conceptul. PRIMUL BTRN: Aiurea! (face un semn de lehamite) i brbatii si femeile cettii mi-au spus c familia este mormntul dragostei. De la o anumit vrst copiii nu-si mai iubesc printii, fratii ncep s se urasc, iar despre soti, ce s mai vorbim, c dispretul este un cuvnt prea moale. AL DOILEA BTRN: Oare Dumnezeu se uita spre alte planete n timp ce frmnta pmhtul pentru a ne face ? AL DOILEA BTRN: Scuzati-m c ndrznesc, as putea sti cu ce v ocupati ? V vd foarte priceput n sfera Puterii. PRIMNUL BTRN: Sunt negustor de idei. AL DOILEA BTRN (ntinzhd mna zmbind): Iar eu negustor de cuvinte. PRIMUL BTRN: Aristotel! (se prezint) AL DOILEA BTRN: Demostene! ARISTOTEL: Dac nu m nsel, ne-am nscut n acelasi an. DEMOSTENE: Exact! 384 nainte de... (d ochii peste cap). ARISTOTEL (oarecum jenat): N-as vrea s v agresez cu o idee, dar v-am spus c eu comercializez idei si altfel nu pot, deci trebuie s fiu acela cu initiativa. DEMOSTENE: V rog! ARISTOTEL: Nu credeti c dac ne-am nscut n acelasi an, am fcut marea eroare n viat, ludnd si, respectiv, njurind niste boi, n acelasi an, am putea juca un renghi Istoriei ? DEMOSTENE: Cum? ARISTOTEL: Murind n acelasi an. DEMOSTENE: Ideea mi se pare ntr-adevr mai important dect toat opera noastr. ARISTOTEL: n ce an suntem?

DEMOSTENE: 322. ARISTOTEL: Logic vorbind, cum pot muri doi oameni n acelasi moment? 88 DEMOSTENE: Printr-un act de voint, ndreptat mpotriva H'vinittii care ne-a destinat exilului pe aceast insul. ARISTOTEL: Atunci propun s ne sinucidem. DEMOSTENE: Hai! (Intr n mare si se neac, luptndu-se disperati cu apa srat, care i tot trage la suprafat.) Am revenit obosit prin Capodimante n oras. Acolo, aveam s aflu c apruser intelectualii. Niste zdrentrosi se apucaser s... Albertus Magnus mi-a spus mai trziu c-n ochii mei vede niste zdrente, c trebuie s fiu probabil sfsiat tot pe dinuntru, ca un drapel la sffrsitul unei btlii lungi si complicate, n care pierdusem orientarea, luptnd pe rnd la inamic si la ai nostri, pn ce am rmas cu nvingtorii, beat crit de buimceal, dar vesel. Niste zdrentrosi, studenti, doctori, predicatori si pomanagii se adunaser ntr-o capel din centrul orasului, declarndu-se frati ai Sfntului Dominic. Acest individ, pe numele su real Domingo de Guzman, fusese un predicator castilian din Calroga, pmntul sfintit prin lupta Cidului cu don Garcia Ordonez, dup cum ne spune ncnttor omul din Medinaceli". Tot acest destabilizator de suflete fusese si el pe acolo, cruciat si, zice-se, luptase mpotriva albigenzilor, se trezise lovit la cap n timpul unei ncierri n care nimeni nu mai stia cine n cine d, cu ce si de ce, dup care a avut viziuni si-a-nceput s predice. La nceput, fiindc nu ntelegeau ce spune, 1-au crezut catalan, n sfrsit, unii adepti se dedau la acte de studiu, altfel dect hotrse Biserica noastr, si-si permiteau s analizeze stiintific" Crtile Sfinte, folosind ns niste formule care le dezvluiau impostura, frica, nesiguranta si lipsa de certitudine, desi toti se declarau doctori". Textele lor erau pline de sintagme de genul: dup cum se spune", asa precum zicea > un altul" sau unii teologi catolici afirmau c...", ceea ce le dvedea si lipsa de originalitate. Ce-i cu amantii stia din "Hl.locul societtii italiene? se ntrebau aceiasi oameni ai Diversittii, 'a care m^ interesasem asupra fenomenului. Hiaat pentru mine era tocmai faptul c apruser n mijlocul iettii noastre si nu jos, n popor, sau sus, la nobili si prelati. 89 Am cerut imediat o audient la Ermano di Salza. L-am gsit motind n tronul su de rafie mpletit, pe malul lacului din fata castelului Elmo, unde se mutase n calitate de moderator ntre pap si rege, adic la jumtatea drumului dintre Roma si Messina. Purta o plrie de paie, un vesmnt roman strveziu, n timp ce furnicile fcuser drum peste degetele lui de la picioare, crau frunze, mortciuni si larve peste reumatismul lui, ntr-o frenezie ce nu tinea de lumea noastr lasciv si delstoare, n care se dormea att de mult c oamenii ajunseser s se lege de pat cu jurminte, ca n frtiile de cruce. I-am spus. Dup ce mi-a povestit cum ducea rnama piciorul drept naintea celui stng, ntr-o maiestuoas legnare de sold, umr si crestet, ce cuta fluid si sgalnic surcote-ul, cum apleca usor fruntea nalt sub tuaret-a mentoniera visinie, c-ti venea s-i

sruti aerul parfumat din jurul chipului si natura virgin a urmelor lsate n lut de pantoful ei sidefat, din care se desprindeau ntruna lame strlucitoare de mic alb, cum ducea ea la plimbare o alunit dup ureche, unde se mbuc auzul cu ntelesul, si cum cnta seara n balconul castelului din Roccasecca, n timp ce-si pieptna podoaba tuciurie a prului, nct se cutremurau frunzele n copaci, agitnd clorofila n burtile umflate ale omizilor, iar merele cdeau nc de sntoase, nainte s putrezeasc sau s fie ciugulite de prigorii, Ermano di Salza a fcut o pauz contemplativ. i-a ntrziat privirea spre^apus, de unde se auzea tiptul sinistru al pescrusilor, i ardea lui de filozofie, de dominicani si de Biseric, cum mi venea mie s m urc n oala Vezuviului si s m joc cu ecoul pn asurzesc muflonii si le cad coarnele la vale, ca rotile. L-am ntrebat din nou. Dup ce mi-a povestit c bratul drept si alb al mamei este mai dezvoltat ca cel stng, din cauza portului brtrilor grele de argint, aduse de tata tocmai din Abisinia, iar gtul de lebd trebuie s fi apartinut n Antichitate unei statui venusiene, rsucit spre dreapta si fr brate, cu vesmintele czute pe pulpe, Ermano di Salza mi-a spus, tac vistor: Vezi tu, fiu1 90 meu prpastia dintre conductorii statului si popor este att , jrare, nct s-a simtit nevoia unei pturi de clovni si saltimbanci. Ei si-ar putea permite bancuri pe seama celor puternici jn acelasi timp, s-i nvete pe cei de jos s-si asculte stpnii. Or pentru a-i nvta pe cei de jos s-si asculte stpnii, nu este suficient s-i ndemni la supunere. Trebuie s folosesti metafora cea mai strlucit, care s nimereasc sec mintile necultivate si aflate n prloag, comparatia cea mai luminoas. Cum spun eu: mama ta avea buzele ca petala trandafirie a Aurorei mboborate." Censeamnmboborat?" 1-amntrerupt. Nu nseamn nimic, dar sun frumos , mi-a rspuns siderat nc de amintiri. Asa si ei... Dac ti poti nchipui o astfel de prpastie stncoas si rea ntre noi si ei, atunci puntea de frnghii bpit de vnt, agtat cu ghearele de ambele capete, peste care trec att condurii printeselor si cizmele cavalerilor, ct si tlpoaiele tranilor, aceea este intelectualitatea." Ermano di Salza avea trsturi delicate, era supt la fat, palid si nclinat spre poezie, urechile late si clpuge i ddeau un aer distrat, iar ochii mari, exoftalmici, iradiau o inteligent moderat, dar bine exploatat, nct s par briliant, ceea ce nu era nici pe departe. Dar viclenia i dduse posibilitatea s fac acea mediatie si mpcare ntre papa Grigore IX si mpratul nostru Federico al II-lea, dup ce tata devastase Montecassino asa cum bine stiti din porunca sicilianului. Ermano l convinsese pe printele pontif s ridice excomunicarea aruncat asupra celui ncoronat la Ierusalim cu aprobarea arabilor, dovedindu-se un ambasador att de dibaci, nct papa i-a iertat lipsurile cutremurtoare din dantur, care ngrozeau audienta atunci cnd deschidea gura. Eu nu-i ddeam mai mult de patruzeci de ani, desi avea cincizeci si patru dar prostia conserv, nu uzeaz celula n acea perioad, cnd se zvonea c mpratul 1-a fcut sfetnicul su de tain, i asculta 011 mteres sfaturile, apoi fcea invers si iesea bine. Dar Federico H-lea von Hohenstaufen a fost o enigm pentru tot secolul rtl "V^TTy i

Aiu-iea, c doar el se declarase german, italian, berber si evreu la rhd, pn s-au fcut cercetri si s-a descoperit c era nornosexual. Magistrului Ermano al Ordinului Ospitalierilor i 91 plcea s umble n picioarele goale, cu toate c a rmas n Istorie ca inventator al galentilor cu toc, labele picioarelor lui fiind din aceast cauz deformate, degetele nclecate si unghiile vinete, fapt care m mpiedica s-1 ascult cu atentie. Tare . mi-e team a continuat el s-mi vorbeasc de un blestem care a czut cndva peste cei bogati: s nasc unii copii cu nclinatii intelectuale. De asta m simt att de vinovat fat de tine, fiule fiindc tu esti fiul meu, ti dezvlui acuma , dar mai ales fat de mama ta, o femeie ai crei ochi se deschideau dimineata, dup somn, ntr-un rsrit de veac proaspt, ca petalele peruzelelor atinse gingas de chihlimbarul roui, ale crei gene fosneau n serile cu umbre prelnice, nchiznd petalele acelor flori cu murmure mici, ale crei sprncene se arcuiau ca un curcubeu peste ntreaga umanitate, nu numai deasupra arcadelor fine, tesute din oase de cprioar-pui, sub care pleoapele deschideau si nchideau lumina lumii. Alunitele ei, ce trebuie s fie semne fcute cu acul n pielea subtire de sub brbie de Torctorul Universului, aveau culoarea stins a rubinului vechi, alunite care..." Magistre 1-am ntrerupt din nou si 1-am tras usor de vesmntul roman, ce ncepuse s se umezeasc de tririle lui umectile , ce este att de ru la dominicani?" Nu stiu de ce, dar intuiam c realitatea fusese deformat de detractorii numitului Sfnt Dominic. De cte ori ntrebam ceva concret asupra teoriilor acestui grup, mi se vorbea despre trecutul lui Domingo, despre compromisurile si lasittile sale, ceea ce n-avea nici o important, de vreme ce murise de cteva decenii. C n-a fost un sfnt prea curat? Dar Sebastian, cti oameni a ucis n calitatea sa de centurion al primei cohorte din garda pretorian sub doi mprati, Maximian si Diocletian? Deci, nu era asta. Snt niste cini!" a strigat Ermano di Salza, dintr-o dat revenit n vremurile noastre. Fii atent aici! Sunt cinii Domnului Domini + canes." Am zrit minciuna pe chipul lui, cum iese zdrobeala pe fata pugilistului seara, dup ce se trezeste. n cazul sta, am gndit, chiar la ei o s rn duc. De ce? De ce? o s m ntrebi, sfrijitul naibii. Fiindc esti taic-miu, acum e clar, stai aici ca o besnit n timp ce mama sufer la 92 rastel si nu mai cnt cum chta. La ei m duc, sclifositul naibii, mbogtit din palavre si snapan ce esti, o s m fac intelectual sj-o s plesnesti de ciud." S nu te duci, fiule" a mai sous, scrutndu-m cu un ochi, parc intuindu-mi gndurile. jvli-a mngiat apoi crestetul pe care apucase s creasc un puf de student. Nu, printe, Doamne fereste!" m-am grbit s-1 asigur de cumintenia mea, fr s am ns curajul de a-mi face si sfnta cruce. Dar prin creierul meu se forma deja imaginea ntlnirii cu loan Teutonicus, magistrul dominicanilor. Oare nu-rni vorbise n copilrie vasul de cristal de la Saint-Denis, pe care vzusem imaginea nteleptului Solornon, si nu-mi spusese clar: Nu rmne la benedictini, Suar-dat"? Dac bogtasii erau porniti mpotriva intelectualilor, nsemna c i deranja suficient de mult existenta unei pturi de oameni cu gnduri libere. Pentru c ei puteau s rosteasc nu numai

ndemnuri la ascultarea stpnilor, dar si vorbe de sperant si de duh pentru luminarea poporului. O glum bun face uneori mai mult dect un decret, o strof mai bine dect un plasture peste obrazul tumefiat de bici. La asta se aduga posibilitatea ca acesti dominicani s inverseze lucrurile nu inventaser oare poetii anagrama? si, profitnd de existenta unei credinte, a unei religii si-a unei Biserici, s-i nvete pe cei bogati s-si asculte cu sfintenie Stpnul Ceresc coborndu-i astfel de la stridenta frdelegilor lor , iar pe trani s-i ntrite cu stiinta, nvtndu-i s scrie si s citeasc. Aici erau de partea mea. Trecerea la Ordinul Predicatorilor mi oferea posibilitatea s nvt cum s m adresez oamenilor, fr s-i sperii cu ntelepciunea mea, cum s acumulez cunostinte astfel nct s le fiu util, pentru ca nivelul lor de ntelegere si constiint s se reflecte n dorinta pentru un nivel de trai mai bun, lucru ce se ndrepta vertiginos si precis ctre acel fascinant raport ntre teologie si ratiune. Oamenii de rnd au nvtat pe dinafar niste rugi, niste traditii crestine si cteva obiceiuri pastorale, dar, n realitate, sentimentul cel mai puternic este acela de fric fat de Biseric. Pe eretic, comunitatea l trimite la moarte, asa cum s-a htmplat wc din 1183, dup Conciliul de la Verona, cnd a murit clcat de cai n Piata Mare Nikolaus Zglobiul, dar hai s fim seriosi, 93 orice proprietar de mrtoag stie c animalele astea nu calc niciodat oameni! Pe excomunicat, societatea l izoleaz. 1^ asta, fiindc nu toti sunt Federico al II-lea, rege si mprat puternic, n stare s-si permit s rd n nas papei de la Roma, s-i trimit cadou un relicvarium de aur, filigranat n platine si fildesuri, n interiorul cruia, atunci cnd pontiful a deschis nfiorat capacul, a descoperit un penis mumificat si mesajul scris: Propun s sanctificm Sfnta Puia!" Le trebuia prin urmare oamenilor cineva care s le explice Biblia rational, fr a neglija credinta, s le arate c postul de vineri nu este doar o toan a Mntuitorului, ci un act necesar de igien corporal, cci alimentatia sptmhal, n timpul muncii, acumuleaz grsimile n ficat, si pentru c urmeaz o zi lejer smbta si una liber duminica , n care omul prnzeste mai consistent, este inactiv, doarme sau se odihneste, este nevoie de o curtenie a matelor, de o pauz pentru mecanismul muscular al stomacului si al sucurilor sale gastrice. Mai trebuie s le spun cineva c apa sfintit nu este o sarlatanie a preotilor, ci o combinatie de substante cu efect purificator, care mpiedic rsphdirea bolilor n urma srutrii crucilor si a altor instrumente de cult de ctre att de mult popor, fiindc bolile se rspndesc prin virusi de la unul la altul. O s m ntrebe: Dar de unde stia Mntuitorul de virusi?" si o s le rspund: Nu stia, dar tocmai pentru intuitia asta trebuie s credem n El, ca ntr-un pol al dumnezeirii." Mai trebuie s le spun cineva c epicleza nu este un cuvnt magic, cabalistic, ce trebuie ascultat asa si respectat, tocmai pentru c nu este nteles, cci epicleza este chemarea de a lua si mnca din trupul si sngele Domnului, care sunt pinea si vinul. Dar cum s nu se ndoiasc cel srac de Christos, dac pinea pe care o are n fat nenorocitul este neagr, uscat si aspr, iar vinul este o posirc acr si trezit, sau nu e! i cum s nu rosteasc: Dar urt mai arat Mntuitorul sta si cam fr sperant.'", n timp ce realitatea credintei este alta. Nu corespunde adevrului c n pine

exist Trupul lui" si n vin este sngele lui" aceasta fiind o sinecdoc nejustificat , ci c Domnul Nostru Isus Christos ne ofer nou, prin fiint, Trupul si Sngele Lui, ca un dar 94 srinirnos, ceea ce este altceva. Poti mnca o pine uscat, 01 gr si aspr, ea nu este dect att, dar dac ai credinta GA vrat si pe aceasta o mesteci cu piosenie si grij, fiindc 3 olo n frmiturile ei inestetice se afl o parte din El, poate Var una foarte mare, ce intr n tine o dat cu nghititura. De nobis ipsis silemus. Deci, trebuia s vin cineva s le dea aceste explicatii, la timpul Istoriei n care, ntre versetele 15 si 16 ale capitolului 13 din Sfnta Evanghelie dup Matei, se casc acea prpastie oribil de care mi-a vorbit n treact printele meu, Ermano di Salza si peste care omul Providentei are datoria s ntind puntea ntelegerii. Sracii crestinttii se aflau atunci abia la versetul 15: Cci inima acestui popor s-a nvrtosat si cu urechile aude greu si ochii lui s-au nchis, ca nu cumva s vad cu ochii si s aud cu urechile, iar cu inima s nteleag si s se ntoarc, si cum s-i tmduiesc pe ei, iar eu aveam obligatia s-i trec puntea pn la versetul 16: Dar fericiti sunt ochii vostri c vd si urechile voastre c aud! Adic, s le deschid ochii si s le destup urechile! Cci despre mine era vorba. Eu trebuia s fiu omul care s arate cum bogtia nu lungeste viata cu nimic, si sracii triesc n mizerie mai mult ca regii si papii, iar curajul de a vorbi este un preaplin al omului, fiindc ceea ce se spusese pn atunci n ntuneric, urma s se aud tare la lumin. L-am ntrebat pe loan Teutonicus cine sunt dominicanii si mi-a rspuns, poleindu-si vocea cu un timbru cald: Destinati de fondatorul lor studiului si verbiajului savant, fratii predicatori si-au fcut repede loc n Universitate. Pe la sffrsitul secolului al Xll-lea si nceputul secolului nostru, criza economic de sistem a nceput s afecteze gray starea de spirit a credinciosilor, motiv pentru care a aprut o atitudine ostil fat de Biseric." S nteleg c foamea determin pierderea credintei?" am ntrebat curios, ntr-o religie, s stii foarte bine asta, cel mai mare pericol este o sect, ca s nu mai vorbesc de mai multe. Sigur c i-au amenintat cu excomunicarea si chiar au pus-o n practic. Numai c rtcitorii acestia 95 nici nu se sinchiseau, pentru c tocmai acesta le era interesul s se rup de catolicism. Atunci au aprut albigenzii, n sudul Frantei, extrem de puternici si prolifici. Noi a trebuit s gsim o solutie, Tommaso, era necesar s facem ceva si am initiat Ordinul Predicatorilor, menit s-i tin de vorb si, eventual, s-j combat. Pentru asta era nevoie de oameni inteligenti, dotati pentru vorbirea elevat, dar si convingtoare, astfel nct s nu existe o abatere de la Scripturi." Adic, de la dogrn" am insistat, fiindc eu vedeam o diferent. Cunosti sentinta: Oratio est ascensus mentis in Deum, petitia descentium a Deo a continuat el imperturbabil, n anul 1209, papa Inocentiu i\\ a stmit o cruciad mpotriva albigenzilor, pe care i-am nvins la Murat, abia n 1213, si la Toulouse, n 1218, desi btliile cu ei s-au ncheiat spre sfrsitul lui 1229. ntelegi, dar, c acea cruciad a fost ntoars spre nuntru pentru aprarea dogmei,

cum ai spus tu, desi nimeni n-o credea infailibil. Dar n politic, fiule, mai nti restabilesti ordinea si dup aceea faci reforma, chiar dac esti convins de necesitatea schimbrii. Astfel, la interventia ta vor pieri si conservatori si reformisti, dar rmi cu puterea n mn, cu puterea de a struni reforma asa cum o vrei tu. n final, pe tine te va consemna Istoria ca reformist." Deci si albigenzii aveau mcar o parte de dreptate" am rostit, participnd la expunerea ideilor Iui. Dominicanii rspund nevoilor celor mai urgente ale epocii cci ne ducem de rp, Tommaso! si sunt la rindul lor reformisti pentru c fundamenteaz bazele reformei prin teoria lor stiintific. Noi trebuie s-i facem pe toti s cread n ea. n felul acesta ncercm s salvm mai mult dect o asociere de evanghelii. Dac Biserica se prbuseste, se distruge inclusiv religia, si nimeni nu poate s garanteze c, odat acest edificiu n trepte ruinat, oamenii vor gsi la temelie aceeasi credint pur cu care a venit Mntuitorul, iar nu cloaca puturoas n care s-au scurs de la Crucificarea si nvierea Lui toate scprile sacerdotilor, conform principiului c ceea ce este lichid nu poate curge dect de sus n jos." n mod natural, magistre!'' 1-am atentionat. Asa e a recunoscut loan Teutonicus. Dac am spune c Ordinul Dominicanilor s-a rspndit n 96 zeci de ani cu atta rapiditate, nct este deja comparat cu vazie, comparatia n-ar fi dect just. Ne ntindem cu viteza H 'ntei de cunoastere si ne ltim cu abilitatea apei srate ce <und o plaj incult, arid si setoas, care e gata s sug la finit ce-i vom da noi, fr sat si fr discernmnt. Vino, Tommaso, vino la noi. Tu vei fi Steaua Noastr!" loan Teutonicus era un om serios. Magistre arn ndrznit s-i spun sunt hotrt s fiu dominican, dar nainte as vrea s stiu dac ati cunoscut-o pe mama." Sigur c am cunoscut-o mi-a rspuns oarecum surprins si a rosit, lsnd si ochii n jos pentru o clip, spre medalionul Fecioarei Mria, care-i mpodobea pieptul. Sigur c am cunoscut-o, a repetat el, privindu-m cu bunvoint patern. Nu ti-a spus?" Nu, dar v rog s nu-mi povestiti, c bnuiesc. Este suficient c voi fi intelectual si voi da maselor hrana pe care o asteapt." Bine, dac vrei tu..." a mai schitat loan Teutonicus un fel de ndoial, ntre stinghereal copilreasc si jen adolescentin, dar nu-1 prindeau, cci era brbat matur, roscovan si sntos. Dup ce a risipit si un zmbet, a ntins mna cu care scrisese multe litere pentru fericirea omenirii si mi-a mngiat ceafa cu palma, apoi si-a plimbat degetul arttor pe obrazul meu stng. Purta trei inele netede si reci. Luxul acela m-a nfiorat, ca si cnd mi-ar fi pus o broasc rioas pe fat. Revolta s-a urcat imediat n mine ca din craterul unui vulcan. O s te ia naiba cu mine, tat, i-am spus n gnd. O s te ia, cnd o s dau eu cu voi toti de pmnt de o s sar bijuteriile de pe minile voastre nestioase, ca scnteile de pe polizor..." Iar rostisem e adevrat, de data asta n gnd un cuvnt al evreului la. Din nou mi-a trntit peste genunchi piatra pe care-si ascutea uneltele, cum fcuse la Roccasecca, n chiostra noastr bttorit si n pant, nc o dat, mi-a soptit la ureche: Poli zeorum, adic cel care rspndeste multiplu. Iar eu 201 nteles atunci, la picioarele lui loan Teutonicus, c trebuia s devin polizorul crestinttii, s rspndesc multiplu stiinta

i ratiunea pentru a ne salva credinta. A doua zi am primit de la fratele Jean de Saint-Julien cuvintele sacre ale Marii Dogme. Vorbea atit de solemn, nct nu o 97 dat m-am pierdut cu firea, cci m vedeam plutind ntr-un aer pur, deasupra norului pcatelor noastre ce se lsase att de greu peste crestintate. Accept a nceput Jean de Saint-Julien s vorbesc lent, s nu dau zor sunetelor mele si s fac auditoriul nerbdtor n a asculta marile surprize ce urmeaz s rostesc." Avea o mn pe crucifixul ce abia fusese srutat, mngiat si deschtat mrunt din buze, iar cealalt mn o tinea pe Biblie. Repet dup mine" m-a ndemnat pe la coltul gurii. Accept!" am rspuns emotionat. Accept s nu ncetez vreodat a m dedica meditatiei." Accept s nuuu nceeeteeez niiiciiiooodaaat..." Ce-i cu tine, ti-e ru?" a ntrerupt ngrijorat consacrarea fra Jean, deoarece se mai ntmplase s-i lesine initiatii. Nu, dar vorbesc deja lent." Bine, biatule m-a felicitat nveti foarte repede. Mai departe. Accept s iubesc celula singurttii mele." Accept!" Accept s nu m familiarizez cu nimeni, pentru c familiarizarea distruge aplicatia necesar a studiului." Accept!" Accept s evit miscarea de agitatie fr un scop." Accept!" Accepti ?" a strigat o dat. Accept! Accept! Accept!" ani urlat la rndul meu. Acum Dumnezeu te-a auzit." A doua zi dimineat, un fulger a crpat n dou firmamentul Neapolelui, despicnd partea de nord ntre Macono si Paggiamariano care a rmas nsorit de partea de sud, ntre Bagnali si Stabiae, unde se rscolise o ploaie turbat. Aversa scosese sobolanii pe strzi, gurise acoperisurile bordeielor si biciuise pruncii n scutece, pentru ca apoi s inunde hambarele din portul Vico Equense, mprstiind griul n priuri groase, ca si cum ar fi curs Vezuviul cu recolte, nu cu lav, pn la mare, unde s-au adunat grbite toate psrile Sudului. Asa c s-au vzut vulturi albi, nagti, albatrosi, pinguini, gste si rate la un 98 nfruptfndu-se hulpav, c unele au si plesnit, acoperind ele cu pene albe si negre, verzi si albastre, dar mai ales gri. p scrii povesteau deja c dduser balenele semn ru! , focile ajunseser s mnnce la un loc cu rechinii, n timp delfinii sreau pe maluri cu burtile n sus, tipnd ascutit si 'alnic, cci nc spre prnz ncepuse s le ncolteasc smnta n stomacurile fierbinti. Tot atunci, multe fructe pdurete s-au fcut mur. loan Teutonicus m-a linistit n felul su dominican, precis si sigur pe el, ncredintndu-m c secolele trecute mai cunoscuser astfel de ruperi de nori deasupra Italiei, fiindc locul este ntre ape, vaporii se ridic repede, si dintr-o parte si din alta, iar dinspre coasta african ne loveste din cnd n cnd cte un front atmosferic ascutit si vivace peste talvegul ce uneste cotele de fund ale Mediteranei, ntre Rhar al Mella

si Cosenza, c nu nurnai griul se stric n acest chip, dar si pleava. N-as putea spune c eram prea linistit. Presimtirile ncepuser s se adune tiptil n jurul meu si pe la colturile slbiciunilor mele omenesti, deoarece nu eram n stare s trec usor peste anumite coincidente bizare, imposibil de neglijat. Dar nregistrasem c, dac nasterea mea nu a fost nsotit de vreun semn divin, atunci cel de pe cerul Neapolelui trebuie s fi nsemnat recunoasterea trzie a unui destin aparte. Urma s triesc si s vd. Experimentam solum certificat in talibus. Cu gndurile acestea m-am atasat suitei lui loan Teutonicus, ce se pusese n miscare imediat ctre...Ctre ce? unde se putea duce prima coloan de intelectuali a Istoriei? Ctre ce miraculos centru de cultur se puteau ndrepta sperantele omenirii, reprezentate prin cei ctiva savanti tineri, doctori si teologi, nsotiti de proaspetii initiati ai Ordinului Predicatorilor, mbrcati toti n rase albe si mantouri negre, ncoronati cu capisoane ntunecate, sobre, dar nobile toate noi si curate? Ctre ce, sau ctre cine se misca impresionant un grup att de malt predestinat? Am ntrebat un coleg din preajm. M-a privit surprins, dar si amuzat n acelasi timp de nestiinta mea, dup care mi-a rspuns rznd: '-Ctre Paris!!!!" y ,,,, ,{> an ,-,ais 99 t Parc fusese numai iarn ph atunci. Trisem n acea parte a existentei unde frigul te ndeamn ntruna la rele. Se stie. turloaiele nghetate stimuleaz gndurile negre. Sngele nu mai circul prea mult n jos, pn la ultimul tesut din vrful unghiei si se acumuleaz pe unde apuc, nainte de zona termic subdivizionar, fapt ce atac diabolic credinta novicilor. La cei maturi, lucrurile se rezolv, deoarece sacerdotii duc o viata activ, alergnd mult ntre slujbe, unii dintre ei continund topiala pe loc chiar si n desfsurarea procesiunilor, cum am apucat s vd n timpul messei de la Modena. Duduia pavimentul de ndrjirea corului, al crui cnt aducea mai degrab a mars. Erau ns vremuri militare. Dar prin frigul acela eu ntelegeam n primul rnd incapacitatea de a m vedea asa cum sunt, de a m cunoaste si a m sti adevrul este c m credeam nc un copil , astfel c, desi apucasem s citesc un numr de crti, timpul fusese n realitate pierdut. Repetasem ntr-un fel experienta Simtului Francisc din Assisi fr exhibitiile-i cunoscute , cci ideile fuseser rostite si puse n practic o dat cu el, iar eu nu puteam fi imitatorul lui. n afar de asta, existase prea aproape de vremurile mele ca s nu se observe mprumutul. Cnd triesti n umbra si din substanta umbrei unei personalitti, plafonarea este asigurat. Apoi este prea trziu s mai corectezi un lucru ratat din debut. Un sediment de orgoliu continua s zac n mine, iar eu trebuia s initiez propria-mi doctrin si s las omenirii, alturi de propria-mi imagine, si o oper durabil. Aici exist mereu acel pericol al gloriei pasagere. Scriitori consacrati, celebri n vremea lor, sunt uitati dup o lun de la moarte, iar opera lor nu mai este citat dect n unele memorii si critici, dar cu totul marginal. Este una din capcanele gloriei umane. Pentru a dura, e nevoie s ai constiinta valorii nc din viat. Sigur, o vei acoperi sub ptura modestiei, dar n intimitatea ta ai dreptul s triesti

bucuria mretiei tale, stiind c afar se zbucium o lume ordinar, gata inclusiv s-ti cad la picioare. Dac vei deschide gura, vorbind despre tine cum te vezi, nseamn c tu cauti 100 dect spune opera ta, cea ludat si admirat, iar dac . pentru mai mult nseamn c deja opera ta este minor ^P1 fnsuti aplici acest verdict chiar inteligentei tale. N-aveam ^ s cedez tentatiei, stiind c indivizi care s-mi mbrtiseze se afla repede. Cci pentru gurile cscate s-a nscut laliv- De aceea, natura excitant, vzut astfel de Frannu putea constitui subiectul vocatiei mele. Totusi, asta nu mpiedica s' strbat n drumul spre Roma, cmpiile erau cptusite cu muschi tineri, apoi, pe Tibru n sus, prin Viterbo, pdurile dduser o frunz crud, fluturat de vntul cldut, ca n fata unui car triumfal. i mai scoseser copacii o sum de crengute fragile, pufoase si mustind de sev, desi locurile nu scpaser de ariditatea ce nsotea lunile martie si aprilie, dar ca o dovad c undeva, n adncuri, apa muta pietrele si le slefuia, spa canale ct degetul si se strngea sub rdcini asemeni culorilor elaborate n argile, asteptnd s fie absorbite prin tulpin si rspndite pe corole, cum fac pictorii. Treceam deci printre flori si le lsam n urm, fiindc tocmai aceast natur att de vizual este un fond pe care se proiecteaz neputintele noastre. Realittile materiale si palpabile spunea Suger , cele care fac obiectul realismului, nu se justific dect prin infirmitatea spiritului nostru, obligat s recurg la ele pentru a ncerca s conceap si s ating Adevrul Suprem, care, n esent si nu n realitate, domneste dincolo de mprtia simturilor si chiar de cea a inteligentei. Ce putem spera de la o floare crescut dintr-o balig de vac? Culoarea, parfumul si att, dac prin admirarea unei flori nu adaugi darul sentimentului de buntate venit de la Domnul. Numai n aceste conditii, privind o floare, relatia cu Dumnezeu este direct. Dar de unde revin cu obstinatie la chestia materialittii aceast ierarhie n Ceruri? Dumnezeu sus, sub el Christos, apoi Paradisul, mai jos Purgatoriul si dup ^a, noi. Dac din punct de vedere geometric este corect si totul se nscrie pe o linie dreapt, ridicat de la pmnt pe vertical - cu lift, fr lift, n-are important! -, atunci, prin e evatie, trebuie s treci mai nti pe la sfintii obscuri, pe la mtul Petru, eventual s ajungi la Christos si, ntr-un trziu, 101 dac sufletul tu mai are vlag, la Dumnezeu. Astfel, nsearnnj s-1 concepi ca ceva prea ndeprtat pentru a mai fi tangibil Nu! Exist o dragoste originar a lui Dumnezeu pentru oameni, izvor primordial al binelui, si perspectiva colaborrii posibile ntre buntate dumnezeiasc si vointa uman", mi-am zis n ghd si am hotrt s tin bine minte. Precizez c, desi acea fraz mi s-a prut genial, nu am rostit-o cu voce tare. Cu fiecare geniu, natura uman dovedeste c Isus Christos a fost posibil! S revin n coloana dominican. M aflam pe un drum, dar drumul meu nu era cel drept si simplu. tiam si plngeam n suflet, nltarea la cer s-a fcut o singur dat, iar noi ceilalti trebuie s strbatem cmpiile credintei, dealurile devotiunii, dup care s escaladm muntele dezumanizrii, pn n vrf, unde ne oprim si ne ntrebm:

M ia sau nu m ia?" n cer exist ngeri care conduc victoriile de pe pmnt, care ndrum regi si papi, savanti si firi ciudate, dar prolifice, desctuseaz suflete din chinurile sclaviei trupului, adun gndurile filozofilor si conduc minile chirurgilor, ngeri care cluzesc si-i salveaz pe cei rtciti, vegheaz somnul greu al muncitorului si apr copiii de cruzimea cu care se nasc. Acum, dup atitea secole, v pot destinui c n timpul rzboaielor noastre pmntesti, acolo sus, n Paradis, se declanseaz adevrate drame. Fiecare tar are ngerii si pzitori si v dati seama c datorit locului unde se afl se nteleg de minune, se iubesc, se stimeaz. Nu exist probleme de frontier, dar sunt mereu pusi s stea aplecati deasupra hrtilor din cauza noastr. Ca s nu mai vorbesc de ngerii trilor disprute de pe fata pmntului! O tragedie. Tot acolo, ngerii se adun n conclavuri triste si discut: Ce ne facem, iar se omoar ai nostri". Cine cu cine?" Stau la sfat, ntorc vinovtiile pe toate prtile, apoi coboar. Se cuvine s stiti c pacea este rezultatul planului ntocmit de ngeri, vizualizat prin tot felul de semne sau transmis noaptea n somnul conductorilor. mi doream s ajung mcar unul dintre acesti serafimi, pe drumul ce continua prin Perugia, n timp ce simteam cum 102 s m cuprind ncet mutenia, ca o binefacere. Nu mai 111 narn cu fostul nostru vizitiu, mos Murillo, care avea gura ta cu panglici si limba ca o zvrcolire de sarpe lovit n Mai ntii vorbise doar cu caii, dup care, ntrtat de succes caii uitau s se mai balige peste culcusul lui s-a pornit vorbeasc lumii pn i-au curs spumele n valuri si-au albit noiana din jurul buturugii pe care se urca si ne mnca nou aerul feudalismului. Prin serpentinele ametitoare din preajma lacului Balsano mi-a fost putin ru cu great. Nu c-am vzut un crd de benedictini ce se ndrepta spre Montecassino, ci dintr-o dorint de purificare. Am vomitat o zeam glbuie, adus pe gt din fundul stomacului, si asta m-a bucurat, pentru c lsam astfel n urm tot trecutul neted si obscur, precum si crima asupra nefericitului Mengistu. De altfel, lipsa lui s-a observat trziu si nu a generat discutii sau semne de ntrebare dect, poate, remarca oftat a lui Martine di Dacia: Eh, astea sunt riscurile meseriei!" , iar n scurt timp fusese nlocuit cu Calistu. Era un brbat cam trecut, fr tonsur si cu prul tiat scurt, nspicat, purtnd o cptn aproape ptrat, cu tmple proeminente, terminat jos cu dou flci de pietrar si o gur stirb, etcaetera, etcaetera... Un individ aproape identic, frate, vr, dac nu cumva sectant al aceluiasi organism ce-i pregtea si-i trimitea s supravegheze studentii. titi, cnd gsesti soldati buni, care dau rezultate, cu origine sntoas, cauti si altii n acelasi loc, asa c nu este exclus ca ei s semene. Martino mi-a povestit c stuia i curgeau urechile. Bizar si nepotrivit pentru slujba lui. ns cum postul de la Universitate nu era unul oarecare, admiteam si posibilitatea unei interventii suspuse, cci se mai practica. Asta deranja Inchizitia, fiindc se slbeau lent profesionalismul si eficacitatea, ns n-a avut curajul s deschid gura. Frumos a fost si drumul prin Apeninii Etrusci, ntre Arezzo i Bologna, lsnd n dreapta vrfurile nzpezite ale Muntelui Cimone, ai crui ghetari se nfrteau cu norii ntr-o legtur etern, consonant si clar.

alia mi se prea atunci mai putin puturoas. 103 mbtat n acest fel, am ajuns la Aquapendente, unde coloan dominican a hotrt s-si aseze bivuacul. Am fost lsat singn, ntr-un cort urias, de campanie militar, izolat mpreun cn constiinta mea si cu tot ceea ce nvtasem pn atunci, la care trebuie s adaug obligatoriu ultimele sfaturi si ndemnuri ale noilor profesori. Eram convins c o transformare se htmpij cu mine, dar m irita putin faptul c n-o stpheam, c nu-i iden. tificam etapele, formele succesive de manifestare, ca s-i pot intui finalitatea, s stiu cum voi arta si cum m voi comporta. Intrasem ntr-un grup select, aparte, nc misterios si promittor, rupt de lumea comun a poporului n care trisem oarecum anost cu exceptia fenomenului de nmultire a numrului tatilor si c mi se oferea serenitatea intelectual a celor alesi s studieze universul uman si relatia lui cu Divinitatea. Refceam ntr-un alt timp Lykeionul aristotelic, Academosul platonician si Ordinulpythagorean de la Crotona, adunnd toat experienta acestora pentru a-i da un alt sens, medieval, unit n interese cu Prea Cucernica Noastr Biseric, la care atta tineam, nct doream ardent s nu se ruineze, s se transforme si s se adapteze pentru a supravietui unei anumite evolutii sociale, greu de nteles atunci. Apruser ochelarii si ceasul, iar ele veneau surprinztor prin arabi, popor inferior, asa cum continuam s-i consider pe supusii lui Abd Al-Mumin. Urma s duc lupta cea grea a schimbrii spre binele omenirii, asemeni acelor secte izolate din muntii Iudeii despre care scrisese att de pasionant oportunistul la de Josephus Flavius , devenind taciturn si interiorizat, astfel ca lumea nconjurtoare s fie observat, nu s rn observe ea pe mine si s m supun legilor ei. Iar trecerea mea prin ea trebuia s nu fie la suprafat, ci prin miez, ca si cum as fi consumat numai continutul pinii, lsnd coaja la exterior, asemeni unei carcase de broasc testoas plecat din cas. Aveam nevoie de linistea siderala, nclzit si de peisajul ntflnit pe drum, stiind c Dumnezeu m vzuse, m urmrise si ntinsese naintea mea covoare vegetale festive, pentru a introduce mai trziu n trupul meu -y destul de viclean pn atunci, senzual si tenace noi energii cu ajutorul razelor Soarelui. Nu pentru a tia lemne, pentru a 104 saci si cosuri cu grne n porturile peninsulei italice sau C ' iberice, ori pentru a sfrma piatra n carierele de la Monte 'r nis ci pentru a gndi. Eram deci un ales. Simteam totodat ace'ast nou conjunctur si aceast nou situatie hibrid a a se situa exact la comisura dintre starea de veghe si cea de ornn. cci drumul m obosise ntructva, astfel c nici nu dormeam, nici nu m agitam ntr-un fel, dovad c legile consacrrii ncepuser deja s lucreze n mine. Fuseser inoculate prin gesturile hieratice ale lui Jean de Saint-Julien: mi-a cobort pleoapele cu dou degete, mi-a bgat pe rnd arttorul n urechi, apoi opozabilul n gur, deprtndu-mi caninul nc fraged, ce abia muscase din taina dumnezeirii, cu unghia lui groas, dup care, pipind sub osul proeminent de la baza craniului, la ceaf, a rostit: Esti ntr-adevr nsemnat, Tommaso d'Aquino." Puteam eu s-1 contrazic? Aveam n dosul capului o adhcitur fcut de sor-mea mai mare, contesa de San-Severino, cnd erarn copil, n timpul jocului de-a taurul

si cavalerul. Ea se repezea la mine tinnd n mini dou coarne de bou ascutite, iar eu agitam o zdreant rosie de fapt, mantaua druit bunicului meu de Sfntul Yves, nainte s devin patronul dreptului canonic , astfel nct ea s nu vad ce este n spate, s se npusteasc si s dea cu fruntea n gard, desi, uneori, ca un criminal ce v-am ncredintat c-am fost nc de mic, n spate era chiar zidul castelului nostru de la Roccasecca. Trosnitura craniului ei se auzea pn la Montecassino, c venea printele Buono ntr-un suflet, cu toate c asta mare nu era sigur fiica lui, si o oblojea, o spla de snge cu ap din havuzul chiostrei si-o ndemna: Nu fi proast, d si tu!" Iar sor-mea a dat odat, ticlos si parsiv, cnd eram la biroul meu si studiam aplecat peste Livres des sentences a lui Pierre Lombard, nct am crezut c m-a plesnit din carte imaginea desenat a Sfntului Laurent cu grtarul pe care era inscriptionat o dat: 10 august 258. Mai tin minte c tata, Landolffo d'Aquino, a pipit locul n aceeasi sear si i-a spus rnamei: Eu cred c din chestia asta o s rmn tmpit, fiindc i-a mutat fie-ta juma' de creier n fat si-i cade fruntea n piept a a Bobocii de gsc", iar mama 1-a privit pe sub gene cu 105 repros, dar n-a spus nimic, deoarece nebunul era ntre btlii si nc mai mirosea a cadavre. Sigur c eram nsemnat, n cavitatea aceea mic din locul unde altii poart cucuie permanente si ordinare, fcute cu piatra sau n coltul usii, Creatorul asezase nsusirea de a vedea cum m hvrtesc o dat cu toat omenirea pe un cerc ce se deprta tot mai mult si mai periculos de centrul su. Stfnd n cortul dominican de la Aquapendente, simplu si vechi, ca un templu barbar crat n crutele migratiei, cu pnza roas n unele locuri de coatele pelerinilor nghesuiti s ia cuminectura cred c fcuse cel putin trei cruciade t constatasem dintr-o dat c energia din mine se putea localiza n arttorul minii drepte, per essempio si c pot s-o transmit. Cci, n momentul n care loan Teutonicus a aprut n despictura larg a cortului, pe care chiar o tinteam n clipa aceea cu degetul, el a czut secerat pe spate si si-a frnt salele. N-a urlat. Studentii s-au grbit s-1 ridice si loan, rupt de tot ntre oasele zdruncinate, a privit lung si surprins la mine, apoi a nteles. S-a ntors cu fata schimonosit de durere ctre studenti si le-a spus cu voce tremurat: Nimic, nimic, am alunecat pe o coaj de banan". Avea banalitatea studiat a omului cult. L-au dus. Numai c el nu cred s fi venit degeaba, ci dintr-o presimtire lugubr: natura se schimba. Tot ce nzpezise cu puritate gndurile mele pe drum ncepuse s se tulbure din senin. Iepuri si cprioare rugeau pentru a se adposti n pduri, vhtul ndoia crengile copacilor si le scutura aprig de frunze, prin aer viscoleau petalele florilor de castan, de la pmnt se urcau n vzduh rotocoale negre de praf, ridicnd gze, seminte si paie la un loc. Pe sub cerul n continuare azuriu se lungise un suierat, c parc venea toamna, desi era evident luna mai a anului 1244. De undeva, dintr-o vale, se auzeau mugetele vitelor speriate n staule, copitele lor lovind disperate dusumelele, porti si usi scrtind. Unii cini ltrau a pustiu cei mai curajosi , altii scheunau slbatic. Porumbeii se loveau ntre ei n stoluri, vrbii si ulii se nltau mpreun n cutarea norilor protectori. Cpitele se desfceau n fsii lungi si aproape

efemere, dac nu le-ar fi luat repede la rost stmirea aceea 106 dat de curenti care le lipeau de trunchiurile copacilor, de c\ w oj case. Tranii probabil c-si adunau grbiti copiii de pe Pj. sj femeile de pe cmpuri, ncft ncepusem s cred c iar U lovi fulgerul acela de la Neapole, pornit n urmrirea mea. ns peste toate nu s-a auzit dec strigtul rzboinic al mamei. Venea matricea! Mai nti a intrat doica Friolina. A ptruns vijelios prin usa cortului, care continua s se zbat n vijelia turbat, femela cea mereu vesel si aductoare de belsug n teritoriul arondat autorittii ei maieuu'ce si nutritive. Eine dick leibige Seinsverfassung. Cra cu ea o crj grosolan de lemn terminat cu dou coame bandajate pe care-si sprijinea snul cel mare, cci, desi btea peste dou sute de ani cu vrsta, hormonii ei, zice-se, continuau s produc un lapte dulce si hrnitor. La el stiu c rvneau sate ntregi si regiuni mrginase teritoriilor Sintului Scaun, unde apucasem s m nasc fr voia mea. Dar eu spun c doica Friolina fusese ntotdeauna stearp si numai mamela aia gigant excitase fantezia oamenilor, cci, dac ne-am fi luat dup cum arta populatia hrnit de ea... Amaltheea Italiei mediane si meridionale n nord exista celebra doic german, Dolomitta de Marmolata, despre care se spunea c hrneste pruncii cavalerilor teutoni cu otel fusese ns binecuvntat de trei papi. Ce nu fcea Sfntul Scaun pentru un teritoriu n plus! Chiar si cu ocazia Conciliului de la Lateran, n 1139, cnd fusese condamnat simonia, se vorbise si despre mama-eroin a Italiei, cu toate c nimeni nu respecta interdictia de a comercializa obiectele ritului. Apoi s-a vorbit cu ocazia Conciliului de la Lateran, 40 de ani mai tfrziu, cnd s-a condamnat erezia cathar, si, n sfrsit, n timpul celui de la Lateran, n 1215, tinut m cinstea zdrobirii albigenzilor, pentru a fi n acelasi timp respectat si conjurat de patru regi. Dintre ei se aflase repede unul o vizitase n secret, fiindc fusese vorba de antiregele Conrad, n 1093, astfel c faima ei umbrea att pe cea a episcopilor papei, ct si pe cea a nobililor ce-si construiser cu greu un nume n Istorie. Doica s-a prvlit peste sn si a-nceput s se vaite: Olahaee Tommaso, biatul meu, vineee mtaaa... fereste dreapta, .- - 107 ^ . :-; '. l c si-a pus brtrile capturate de tac-tu la Pharesscour, dup ce i-a despuiat pn la limbric pe mameluci. Olahalalee Tommaso, ce-ai fcut, te-ai dat cu dominicanii, cu vagabonzii si srntocii, c m-ta n-a mai putut rbda si a ridicat elefantii striveste tot n drum, vine cu armata lui taic-tu, cu batalioanele de asalt, care au luat acum douzeci si cinci de ani Damietta, numai veterani si cli, aia cu vne de bou n loc de artere, cu forta de interventie rapid si cu vntorii de munte. Cum ai putut tu s fugi, Tommasonel mam, biatul meu, de la scoal, c era s moar tac-tu, Martino di Dacia, cu inima lipit de cerul gurii, tac-tu, Ermano di Salza, care s-a scpat pe el cnd a vzut-o pe m-ta aranjat de drum, si unul, Calistu, pe care 1-au castrat fiindc te-a pierdut din ochi ? Tu stii ce vine acum ? a mai strigat doica, vetndu-se cu gura pn la pmnt, muscnd si o bucat din bttura sfintit cndva de sandalele credinciosilor. Tu n-auzi cum duduie locurile pe

unde trece nebuna adevrul este c se cam auzea! , c la ct este de furioas o s dea guri prin muntii nostri si-o s schimbe albiile la unele praie, de o s moar amantii stia din Aquapendente de foame si sete, ca cersetorii spanioli, cnd seac Guadalquivir. De ce-ai but tu din cristelnita stora, mnca-ti-as sorbitura, s mor eu otrvit, cnd aveai ap culeas cu mnutele astea de pe fundul lacului Brociano, unde-si spal lostritele solzii, cnd ti-am trimis eu vase de argint s faci electroliz dimineata pe stomacul gol si carafe cu vin usor de Machedonia, s nu te trag ficatul n jos si s mergi ngenunchiat, vulturasul meu, printre neisprvitii stia, care nu stiu dect s fure copiii de la snul mamelor lor? i ce sn are m-ta, biatule, 1-am vzut, o bijuterie de zmalt, c se ciocnesc corbiile prin porturi.... Ptiu, drace, s nu mai spun! Cum s-o prsesti tu pe cea care ti-a dat sigur viat, c doar eu stiu bine de unde te-am scos, n veacul sta n care nimic nu poate controla smnta, c s-au prfuit mtrgunele de atta tropial n cruciade, pelerinaje si mai stiu eu cum le zice? ti dai searna ce-ai fcut? s-a ridicat Friolina, proptindu-se n mamela aia moale si afundndu-si pumnii ca-ntr-un aluat dospit. Spune 108 biatul meu, spune!" m-a ndemnat ea cu ochii n lacrirruNu i-am rspuns, privind dincolo de ea, peste cmpia ce -ntindea molcom si pe care, ntr-adevr, trupele ngenunchiau lefantii, infanteristii cu blazonul Casei d'Aquino bteau trusii ^itau corturi, sulitasii fceau snopi lnciile n preajma focurilor, iar cavaleristii nconjurau postate de iarb cu manejurile lor mpielate. Vznd c n-am nici o reactie, doica s-a oprit din jelit si m-a privit uimit. Eu am nceput s-mi privesc atent o unghie. M fascina semiluna alb a lunulei, ntrebndu-m ce rost i-o fi dat Creatorul, cci eu nu ntrezream vreunul. Atunci, Friolinei i-a crpat inima ca o ulcic de lut si masa ei celebr de carne s-a flescit instantaneu, ltindu-se n usa cortului. Imediat au aprut patru servitori, care au strns, mpachetat si rostogolit trupul supraponderal al doicii, ca si cum se asteptau s moar odat si-odat, s se termine cu legenda asta a laptelui national. Apoi a intrat sora mea, Marotta de Bohemundo. Se subtiase ru de suferint, i se vedeau oasele pe deasupra pielii, cearcnele se lungeau n cute vinetii pn pe gt, unde abia zvcnea palid o fibr fantomatic, urechile se ridicaser si ele, s se desprind de cap, nu alta, n timp ce ochii plpiau stins n cusele orbitelor si buzele se ncretiser de ct vnase ea cuvintele sfinte ale Scripturilor, cltorind din abatie n abatie, si anume n cele de clugri, fiindc n-avea fric. Eu auzisem c poart deja un venus pietrificat cu care sfrmase multe ndrzneli si concasase brbatii vestite, nct ntreaga Biseric apucase s-o team. Sluga i-a pus un scunel alturi si ea s-a asezat sfioas, potrivindu-si n poal palmele muncite, mai ales n jurul arttorului si degetului opozabil, cu care imagina tocmai atunci o apuctur brbteasc si dur, menit s sleiasc orice trie la o singur strngere, o menghin deja "Jgmit si uzat, pe care si mai multi o fereau. Cnd a ridicat chii, a vorbit: Iubitul meu frate, tu esti un copil admirabil, s adorat de mine, n furtuna pasiunilor mele, ce niciodat nu s"au vzut, cci sunt timid. Dar numai eu stiu ct scorrooneal este pe dinuntru, c nici ulcerul nu m-a iertat, n

Pe toate si pe toti le-am si, respectiv, 1-am avut. Uit-te n 109 crucile ochilor mei si spune-mi tu crezi n sta ? a ntins mieros brbia ctre Rsrit, cam pe directia unde, probabil loan Teutonicus era pus la ora aia n bandaje. M-a privit apoi lung si gales. Vznd c nu-i rspund si c m uit prin ea ca prin sticla de Silezia, a continuat cu glas la fel de pierdut pierdut, ca si anii copilriei sale , care ar fi sffrit n vorbe goale si fierbinti dac aruncai ap tmiat peste focurile ei interioare. Dar asta se ntmplase de mult crescuse Marotta astfel c vorba ei n-a fost dect un susur sfrsit: A avut-o cndva, Tommaso, acum n-o mai are si ce se duce odat, fa chestiile astea, dus a fost, deoarece brbatii sunt fcuti s se consume apropos, ti-am citit prima tez despre ou si gin, bravo! , iar seva lor nu se regenereaz n timp, de sterpe ce le sunt dorintele. Eu att am avut s-ti spun, pentru c pierderea vointei de tfnr, aruncnd-o n bratele celor care au trecut pragul neputintei, este cel mai mare pcat. Asa se aleg tinerii blonzi si cu ochi albastri pentru sodomie, mbiati cu propria lor frumusete. Slav Domnului c esti brunet si cu ochi cprui! , Tine minte, tu esti nc la pragul n care ai ceea ce nu mai are el se referea la loan Teutonicus, fr ndoial si e pcat s-o pierzi fr s-o folosesti. Cci el, ca orice satir terminat, caut s transfere puterea ta n muia lui, s-o simt iarsi vhoas, ca si cum i-ar fi crescut din nou de sub pielea tbcit. E vorba, evident, despre Puterea politic. Te vrea pentru el, frtioare. Amin!" Marotta si-a fcut o cruce mare, dar dup rit ortodox, fiindc, se pare, terminase catolicismul si trecuse la prozelitism printre bizantini, l cunoscuse pe Nikephor Blemmydes si-1 lsase fr prea mult grai o perioad, tocmai cnd se apucase s-si dicteze memoriile si s alctuiasc Statuia imperial, sub domnia lui Vatatzes. Aceasta este explicatia pentru numeroasele pasaje care lipsesc din lucrarea sa, nu c le-ar fi risipit barbarii. Dup ea a intrat n cort fratele meu Reynaldo grand conleur de fabliaux licencieux care s-a repezit s m mbrtiseze, presndu-mi oasele, de era s-mi dea mduva pe afar din canalul medial diafizat, a rs de cteva ori fr motiv, si-a btut pulpele peste zale n mare grab si s-a asezat pe scunelul eliberat de sor-mea. O stii p-asta? a nceput j. ntr-o noapte, la coltul unei strzi din Venetia, "'naratul Federico n travesti, c stii c umbl, este oprit de 1 turC) ce? care? cutare, pantalonii jos, ntelegi? hi, hi, sta fug? ap peste tot, lagune, canale, chestii, poduri nchise, mai ales c^ dac dai dosul turcului.... Hi, hi, hi! Bine, dom'ne, accept Federico. La care la: Cu alifie sau fr alifie? auzi? fii atent, ntelegi? mpratul ce s fac, na, acuma, acolo, cum ti-am spus, ape... Bine, dom'ne, cu alifie. La care turcul, hi, hi, hi, ntoarce capul ntr-o parte si strig: Alifieeee, hai b si tu, c domnul vrea! Hi, hi, hi, bun nu ? Si vine o artare... Hai, m, rzi, ce dracu'faci!" Colciau bancurile n Reynaldo, ca viermii pe hoit si nu puteai s-1 opresti, cci altfel murea. Spusese bancuri pn si papei Grigore IX, un individ destul de liberal, dar care s-a prins de poante abia a doua zi, n timpul liturghiei pentru copiii morti la Sn Pietro di Sardinia, si a izbucnit ntr-un rs care 1-a tinut cinci ore, ntre timp venind si apusul mai devreme, ceea ce a fost interpretat ca un semn de bunvoint, urmnd un an de veselie.

Da p-asta o stii? a revenit Reynaldo, stergndu-si saliva rsului cu mneca armurii. Jean de Brienne si nevast-sa primesc cas. Era un palat prsit de un negustor, cu dou etaje, n care nu se putea locui dect sus, unde btea vntul si-i pleoscia ploaia. Hi, hi, ti-1 nchipui pe Brienne cu prul lins pe frunte, n nas si la subtiori ? Fii atent! Sraci lipiti. F, ce facem, c n-avem nici un dinar? i zice Jean. La care aia: Nu stiu tmpit n ultimul hal , nu stiu, tu esti brbat, tu porti scul n casa asta, nu stiu, descurc-te. stuia i venea s-i lege urechile la ceaf... n sfrsit, bine, lua-te-ar papa Inocentiu de pacoste, zice Jean, o s joc la zaruri s fac rost de haleal. Muierea s-a cam bsicat pe ea cnd a auzit de Inocentiu, dar s-a abtinut s urle si i-a zis: Du-te, c eu merg n piat s aleg ceva de-ale gurii. Da' bani n-avea, cretina dracului, hi, hi, hi, ntelegi ? Fii atent! Ce faci, b, te uiti pe pereti ? Aoleu, umbl mustele prin mintile tale, frate. Ce s-si aduc, jucrele? Bine, ascult aici". Reynaldo s-a mai foit n scaun, asezndu-si hemoroizii pe moale, apoi a continuat: i vine Jean de nenne, stii care, mpratul Constantinopolelui, nu Jean de 111 Boullion, care era antisemit, vine seara acas n curul gol, pier duse tot, i luaser si ndragii cu care fcuse baie n Nil, de speriase crocodilii sacri, vine seara acas si o gseste pe nevast-sa nclecat pe balustrada scrii, se ddea la vale urca repede pe trepte, iar se ddea... Ce faci, f? zbiar sta,' c-i nghetase totul de frig, la care asta: Da' tu ce faci cu mendrele goale, mai urt ca tarul rusilor cnd mnnc iarna coaj de salcie?. M-au ras jidanii la zaruri, rspunde Jean si d s plng, dar o vede iar pe paparud, fii atent, dndu-se pe jgheab. Te-am ntrebat ce faci aicea, c-ti dau una de urci la loc pe balustrad si te dai cu capul de tavan la etajul doi, strig nebunul, la care ea: Cum ce fac, nclzesc mncarea. Ha, ha, ha, auzi a dracului stoarf ce i-a dat prin cap. Te-ai prins? Nu, c asta e adevrat, mi-a povestit-o episcopul Ignatius n timpul slujbei de duminic. Ce faci b, nu rzi ?" M-a mbrtisat din nou grbit, a verificat dac mai are sabie n teac si a plecat. Cnd a urcat pe cal nc mai rdea, dar nu stiu de ce. A urmat sor-mea mai mare, contesa de San-Severino. Mai nti au intrat dou slujnice, care au mturat praful pe unde urma s calce ea, asa cum se cade unei nobile doamne, cstorit cu unul dintre cei mai bogati seniori ai Evului Mediu; epoc ntunecat, ntunecat ea, dar strlucea de briliante pe degetele si bratele statuare ale unor astfel de fiinte, ca tuta de Filomela. Eu asa i spusesem, cci mostenise privighetoarea din gtlejul mamei ca si toctoarea de Marotta, de altfel , instrument al atractiei cu care l scosese din minti pe brbatul ei, fcndu-1 s lase burlcia si s intre la stpn. Pentru c trebuie s dezvlui aici sor-mea era o scorpie cum numai n strfundurile oceanului se mai gseste, mestecnd corbii sfrmate si diverse mrfuri, ntre care se aflau descoperiri stiintifice inestimabile, mistuite astfel si disprute pentru totdeauna din folosul umanittii. Aflasem c nainte s-i dea pocitaniei de sot obligatia ei matrimonial, i cnta dulce la ureche si-1 cufunda ntr-un somn profund, n care visa invariabil c le-a fcut pe toate, apoi se scula dimineata multumitSe mai luda si pe la prieteni. 4

112 r Dup slugi a aprut chiar ea, verde pe dinafar si indigo pe untru, numai miere si dulceturi toat, s-a asezat n acelasi loc a pus picior peste picior, artndu-mi c a ncrcat brba-su ea ghirlande si lanturi de aur pn la clcie, ca la indincele din Sukhathai. Nu exist numai o roat a vietii, Tomrnaso a nceput contesa de San-Severino, subtiind genele sub care abia stpnea un dispret de cucut , dar si o roat iubirii. Eu te-am iubit inclusiv atunci cnd ne jucam de-a taurul si ti-am fcut gaura aia n cap, pentru c, din pcate, avem acelasi snge. Cu toate c, dup cte vd c faci, stai n cocina asta dominical cum le zice la stia? domilicalil duminicalii cum? si te dai mut, cred c esti produs cu postasul Pirelli. Numai la alearg mai repede ntre orase fiindc are trei picioare si se ajut cu ele n salturi mari. Numai ntr-un salt ca sta se putea face o japit ca tine iart-m, Fecioar Mria! si numai ntr-o fug se putea nsmnta att de neglijent o proast care st toat ziua crcit si-asteapt s-o loveasc n mitr razele soarelui, c, doar-doar, o imit pe Neprihnita". A oftat plictisit, dovad c o adusese mama cu forta, o luase din cine stie ce petrecere si-o rupsese de la plcerile ei mondene, precum si de la uitatul peste fresce mpreun cu tot felul de impostori dugosi. Nu vrei s rspunzi? s-a interesat ntr-un trziu, umblndu-si distrat cu mna prin coc, dup ce si-a admirat gleznele si si-a mai ntins o dat cremele pe piele; parfumul unsorilor s-a izbit de mine ca de un zid. Bine a oftat teatral , atunci rmi cu zdreant ta rosie". Nu pot cunoaste nici pn astzi dac atunci s-a referit la culorile catolicismului, ntre care rosu era si este nc simbolul efuziunii spirituale, al mielului si al martirilor, sau fusese o aluzie direct c ea rupsese complet pactul iubirii din copilria noastr comun si sfsiase c"pa cu care o atrgeam spre zidul castelului. Urma s intre fratele meu, Landolffo Beppo. Dar el n-a aprut, desi Filomela soptise cuiva la iesire, dup ce a psit ara din cort tfnoas si cu fruntea sus: J am incipiens tacitur"us, semn c nu era proast de loc, ci doar fudul. Ba, chiar Jvat. Numai c toat cultura ei se pierdea printre pahare 113 si pe sub baldachinele altor femei nobile. Auzisem c est poreclit Contesa Sugativ". Deci, eu am crezut c lui Beppo i se adresase, ns Landolffn cel Mic era tocmai la Trapezunt, n slujba lui Manuel I Mare Comnen, s se bat cu popoarele Asiei, fiindc se-nmulteau deja ca tntarii barbarii selgiucizi ai lui Kaikosru. Mai bine ca n-a venit, fiindc, asa cum l stiu, gngav si peltic, ar fi fgcut iarsi bulbuci n loc s vorbeasc si m-ar fi indispus mai mult dect ceilalti, pe care, de altfel, i ntelegeam. Triau n lumea lor larg si comun, limitat de vicii si scopuri mrunte, de btlii anoste si suete n alcovuri cu miros de ncins, ca s nu mai vorbesc de prostie. Doar el, Beppo, publicase o carte, Triluri, o tragedie... Dar, n sfrsit, era fratele meu. ntelegea greu, ns lovea zdravn cnd apuca s priceap ceva, ncl pn si trubadurul Turnikius l trecuse n cronica lui Despre spargerea capului Constantei-Ana, fiica cezarului german", n timpul asediului Bresciei, ntmplat cu sase ani n urm.

n sfrsit, a intrat mama. Arta ca o... De matris nil nisi mala. Dar mai nti s-o descriu, nainta solemn, purtat la subtiori de doi paji adolescenti, dintre care unul si lungise degetul pe shul ei drept mai umflat, de la purtarea corsetului pe dreapta si cu o fetiscan ce-i ducea trena n spate, pe buzele creia i-am identificat nc de fraged stigmatul curvsriei copilroase, n timp ce ochii migdalati i trdau fr ocolis poftele nubile. Nu arta mai mult de opt ani, dar purta deja insigna mdularului pe chip. Pajul din stnga a dat un picior scaunului si acesta a zburat ca un proiectil d'artillerie trebuchet, sfsiind pnza si czhd afar. Am putut s observ astfel, prin plesneala de pnze, colegii studenti, magistri si doctori n teologie legati n fiare si pregtiti pentru pieire. Vietile lor erau n minile mele. Clii primiser pine si mestecau pe sub glugi, nct prea c li se frmnt ntregul cap si li se deformeaz pielea fetii, ca n oglinda unei ape tulburate. Din urm au aprut dou slugi purtnd un tron aurit, pe care 1-au asezat n fata mea, dup ce au nivelat locul cu razuri speciale, din fier de Saxonia, si au fixat picioarele mobilei n mici guri adncite cu spligi lustruite, apoi parfumate cu myrtus. Unul a ridicat, foarte sigur pe el, capacul lavitei floren114 ' care erau ngrmdite toate lucrurile mele luate de la ' je mbrcminte si crti, si, spre surprinderea mea, de P j'gsjt un individ foarte mirat, n ras dominican, slab 800 urechile mari. Sluga mamei i-a prins imediat de gt o c51 c je fier si l-a purtat astfel afar din cort, mai trgndu-i "te o cizm n spate. Cu ocazia asta am observat c celui S1 s tjj lavit i se strivise zdravn carnea de-atta stat si cultat ntre scndurile alea. ntmplarea nu mi-a zdruncinat dinta, ^esi nu reuseam nc s nteleg rostul acelei suspiciuni venite tocmai de la fratii ordinului meu. Mama s-a asezat si le-a fcut semn necuvnttoarelor s ias. Theodora di Theato Caraccioli d'Aquino nu purta nimic pe cap, lsnd prul despletit, dar bine pieptnat, s curg ntr-un val unduit pe dorsala tinutei ei magnifice, astfel nct i se vedeau suvitele lungi, argintii ale vrstei printre puhoaiele abundente negru-brunet de fire groase. Fata oval nu avea nc vreun colt, vreun unghi menit s demaste o boal o lacrim ar fi alunecat pe pomet, ca pe coaja unui mr ceruit, ns ea nu mai detinea astfel de secretii , iar pielea usor ridat i fcea chipul mai nobil, prin maturizarea nftisrii, rostuindu-i o imagine de femeie n putere, nlttoare sau distrugtoare de artisti, rupt din buctica patului si gata s ia biciul n mn la nevoie. Ochii machiati n tonalitti violete pstrau siretenia fiintei calde, mmoase, nevoite s se descurce de mic n viat, s pareze loviturile ei si s le uite n continuare, nu fr o amreal restant pe iris. Adic acolo unde lumina este cutat prin tot spectrul nuantelor diafane si unde, doar ntr-un trziu, cnd loveste implacabil si nedrept menopauza, se sting culorile n armiu si cocleste patina cuprului cprui. La buze gresise, dnd semne de mod mbtrnit, cci le rujase inim de porumbel, apsat si strident, astfel c brbia alb si voluntar, pudrat straniu cu sidef marmorat de Euboeaos Almiropotamus, scotea roscata aia n contrast, ca o floare de mort vesel, si-i cristaliza mtregul facies ntr-o mas artificial de lawsonia alba bine separat n mojare, dar moale. Vesmintele grele o fceau mai mare> mai energic si mai rea, asa c acel tron pe care se

Tzase "u se prea chiar necesar, rochia groas de couverture dea drePt si teapn, lsnd la vedere broderiile replier sur -115 soi-meme, discrete, dar prea multe. Theodora purta cisme A cavaler si i-am zrit n umbra tivului lat ncrcat la rndul su de perle, romburi de rnselarit si ovale de melanterit, Ca un bru arhitectonic de mnstire paduan , pintenii de argim lustruiti la zi si unsi de cine stie ce servitor, care o diviniza si o visa noaptea goal, n bratele luxurii unice. Fiindc numai una este puterea care ne pierde mintile n dreptul trupului de femeie. Minile elegante se lungeau de sub dantelele mansetelor asa cum le stiarn, nguste, asprite de folosint si terminate cu cele mai subtiri degete de femeie din Italia, la care trebuie sa adaug si Germania, unde nevestele sunt doar spirituale ca berea. Un singur inel imens acoperea verigheta, ntr-un gest de cochetrie ce depsea marginile bunului simt, cci piatra diamant prea mai degrab o stnc izbit din cer, slefuit de generatii ntregi ntre palme si pulpe, un cristal pornit din Univers mai nti ca o comet si ajuns prin diabolicul frecrii la dimensiunea aceea, ct ochiul lui Platon, scos dup moarte si expus, fiindc el vzuse altfel lumea. Unghiile mamei tiaser aorte n clipele cele mai dragi, de dup..., cnd se lbrteaz lenea n fiecare mamifer, si cred c sub ele, pn la intersectia cu rdcinile buricelor smochinite, ca mslinele de Marmara, s-ar mai fi gsit globule albe si rosii de-ale victimelor. Nu se vedeau din cauza ojei egiptene cu care le-mpodobea, nc de mic, de cnd fusese violat n pdureaJBivonto de doi bouri, ce trecuser marea not de frica voievodului Olaha. Marna nu prea vorbea, dar cnd deschidea gura... M, tu ai dat de femeie a rostit ea cu voce dogit, fiind la vrsta cnd se-apuc doamnele de butur. Ce ti-a fcut, o are de aur?" Nu i-am rspuns, n schimb mi venea s-o ntreb care naibii mai e tata, dar nu merita s stric o vorb. Atunci, ea a continuat: Nu, nu e chestie de femeie, c altfel zburdai pe aici sau cel putin avea un licr n priviri. Trebuie s f>e altceva si stiu ce este". Mama si-a aplecat fruntea n palm cotul era sprijinit n bratul tronului. A stat asa un timp, lsnd diamantul inelului s lumineze cortul meu umil. Apoi, a ridicat o fat trist si a spus: Cnd aveai patru ani, te-am luat cu mine la baie, n bagnoierul romanic din Neapole. Eu m scldam cu colegele si tu te jucai de-a busilea pe marmure^ 116 de Santero. Dintr-o dat, amanta asta de doic, pe care %d c ai ucis-o cu atta cinism, s-a pornit s zbiere. Ce n-o y Citeam eu pe cretina asta, dar atunci chiar c mi-a srit m din loc. Am iesit, desi eram dezbrcat, s vd ce se 'ntfmpl- Tu apucasesi ceva de jos si voiai s-1 duci la gur. Doica se lupta cu tine s te opreasc si s-ti deschid mnuta "n care tineai strns acel lucru. Am intervenit cu rugminti..." Marna a ridicat ochii n vrful cortului, ncercnd s-si opreasc lacrimile, dar n-a reusit, si musca buzele si nu stiam dac n miscarea aceea a buzelor se bucura c plnge, dup atta timp de secet, sau suferea c nu s-a putut abtine. Eu m-am bucurat c plnge. i-a sters cu degetul pometii si a continuat: ti-am promis bomboane si jucrii. Nimic. De atunci erai cptnos". i-a aranjat un fald al rochiei, a scuturat o scam, i cdea greu s vorbeasc mai departe, dar si-a venit n fire

si a spus: Apoi am aplicat forta, c nu mai puteam rmne prea mult goal, ncepuser s se hlizeasc portarii, si ti-am poruncit. N-ai vrut. Te-am plesnit, cu toate c mna mea era nc ud si trebuie s te fi usturat foarte tare. Rezistai, te-ncontrai si strngeai pumnisorul. M-am enervat si ti-am desfcut degetele, frngndu-ti-le cu cruzime, unul dup altul... mnutele alea mici, of Doamne! Din strnsoarea ta a czut o buctic sifonat de pergament. Am ridicat-o contrariat si am descoperit acolo dou cuvinte: Ave Marial E adevrat?" Da!" am rspuns sec. Trebuia s-i rspund era mama mea. ngrozitor! a ridicat ea ochii din nou spre cer. S fi fost numele lui Dumnezeu, al Mntuitorului, al Sfintei Treimi, al oricrui sfnt, dar nu Ea. Cea Neprihnit. Am nteles nc de atunci, Tornrnaso, firicelul meu de viat, c tu vei urma calea Ei, srutnd picioarele Fiului Ei si supunndu-te voit Tatlui Ei si al nostru, al tuturora, desi, cu Ea, El fusese mai Om ca niciodat altcndva. Gresesc?" Nu" - i-am rspuns si mama s-a ^seninat pentru prima dat, fiindc acceptasem comunicarea. ar nu suficient de mult ca s nu nteleg cum pierduse ea n mr cert Partida. Te rog s te ridici acum, biatule, si s gest8' U m'ne acasa> a rostit mama calm, adresndu-mi un obo SU,Veran' care ar fl sculat armata hanului Genghis din seala cea mai fiint si-ar fi ncheiat astfel asediul 117 Kharezmeului si Transoxianei, fr s ntmpine vreo tent. Acolo a continuat ea , n capela noastr de la Sarm| Barbara Amnezica poti foarte bine s-o slujesti pe Fecioara Mria, fr s te mai porciesti cu intelectualii". Nu" ~ j.^ rspuns din nou, la fel de linistit. Mama si-a nltat iarsi privirile ctre vrful ascutit al cortu. lui, plimbndu-si ochii n sus, pe stlpul central vopsit cndva n albastru, dar atunci scorojit si srac, nespus de dezolant n uzura lui naintat. i-a scuturat cerceii lungi bizantini, care mpodobiser cndva lobii Zoei Carbonopsina, a patra sotie a lui Leon al Vl-lea nteleptul, de la care ne-au rmas Vasili, calele, apoi a rostit rece si distant: Dumnezeu nu ne-a dat dreptul fericirii dect n portii mici. Uneori, simtim c suntem fericiti, dar nu ntotdeauna gustm pe deplin subiectul sta, deoarece, ca n orice cstorie cu destinul, dup primele lingurite de ambrozie urmeaz un butoi cu rahat. Reynaldo si Beppo triesc micile lor victorii militare, sor-ta Filomela se ud toat cnd mai primeste un castel stropit de sngele si sudoarea asediului, iar aia mic, Marotta, tip n ea de cte ori i se arat un sfht cu ndragii lsati. stia suntem, Tommaso, cercelusul meu de mrgritar! Tu ce fericire o s triesti? Niste interpretri de texte considerate originale, dar care n realitate abia mai au o umbr din ce a spus cu adevrat Mntuitorul si care cu greu se mai nteleg de cte concilii ecumenice le-au deformat, mzglit si cenzurat la masa verde, ca la tejghea. Biblia pe care o strngi la piept, naivule, este o ncropire trunchiat de povesti incerte ce se bat cap n cap, de mituri populare si inculte pe unde religia si-a perforat gurile intereselor sale de putere pentru a tine poporul sta n derut si team. Ce cauti tu n cartea asta?" Tocmai cutnd acele cuvinte adevrate, peste care asa este! c s-a depus pulberea mizeriei omenesti, voi gsi eu fericirea" i-301 rspuns mamei zmbind, deoarece eram foarte sigur pe mine'

Cuvinte adevrate... Cuvinte adevrate..." a oftat Theodora di Theato Caraccioli d'Aquino, o italianc autentic, frumoas' macaronar si iubreat, sub fruntea creia crescuser i sperante si nlbiser attea gnduri mrete pentru fiii ei. Fe asta purta numele predestinat al mprtesei Bizantului 118 eu l purtam pe cel al Necredinciosului, dintr-un blestem C czuse cndva peste familia noastr, poate dintr-o toan a C ui nedrepttit cu darul profetiei. i dac ti-as spune c nu 'st aceste cuvinte adevrate nu s-a lsat ea , c eu am xjt viata si stiu c nu se poate ajunge la ele nicicnd, nu le-am "ntlnit, ai s m urmezi acas?" Nu, nu pot" am rostit la fel de simplu ca nainte. Atunci, ti spun adio, Tommaso, nefericitul meu copil". S-a ridicat mai trist dect venise. Pajii i-au mturat calea, servitorii dintre care unul avea pe fat urma unui fier care-i tatuase obrazul si nasul, lsndu-i o singur nar au smuls tronul din pmntul n care se adncise de greutatea Marii Mele Mame, fetiscana a apucat poalele mantiei, mi-a fcut complice cu ochiul si au plecat. n urma Theodorei a intrat tiptil n cort Vincenzo, cinele ei. Era umanizat, din spita dogilor de Hohenstaufen si nu de Venetia, cum glumeam adesea n copilrie pe seama lui Dandolo, dusmanul negotului nostru cu sclavi. S-a asezat chiar n dreptul meu si m-a privit blnd n ochi, c-mi venea s m scurg de pe scaunul meu auster. Dup ce si-a rotit botul n dreapta si stnga atent, convingndu-se c suntem singuri, mi-a spus: Mai tii minte cnd ti atingeai obrazul n trufa mea rece?" Vincenzo von Hohenstaufen trebuie s fi avut pe atunci cam nousprezece ani, stiind c se nscuse n aceeasi zi cu mine n castelul de la Roccasecca eu n patul cu baldachin, el la poalele acopermntului de mtase al acestuia din burta ctelei Ecaterina a Il-a. Du-te si mori, Vincenzo!" 1-am rugat cu prere sincer de ru, iar el a lsat s-i curg o bal de btrnete, c nu se mai controla, s-a ntors si m-a prsit bombnind: M pune nebuna asta de m-ta s fac toate timpeniile, cnd vede bine c umblu cu coada n groap". -w M simteam eliberat de greaua povar a mostenirii si, n acelasi timp, m regseam oferit cu totul maselor largi popule, care m asteptau cu bratele sleite de rugi. Sfintii au trei mini: stnga, dreapta si cea ntins n permanent de Om, ctre ei. 119 Tocmai n clipa n care eliberam o rsuflare lung, pentru a nclzi sudoarea rcit pe frunte si abia n urma priviri]0r aruncate ctre Soarele ce coborse mult de cnd m izolasem n cortul meu dominican si declansasem procesul de gndiis asupra destinului umanittii, nfrngnd primii dusmani, mi-am amintit brusc acele cuvinte profetice ale printelui BuonoRevelatia, fiule, revelatia!" Exact n momentul acela a ptruns n cort Ermano di Salza ajutat de maici s pseasc. Voia s m vad nainte s plece la Sn Germano, unde mai mult ca sigur urma s-i mpace din nou pe pap si mprat. Albise, prul altdat cret se lipise plat pe crestet ntr-un fel de bonet caraghioas de noapte, ochii i se duseser n adncul capului, cutnd s se apropie ct

mai mult de aria sensibilittii vizuale de pe creier, iar nasul se coroiase de tot, aducnd tot mai bine cu creasta spaniol pe care si-a ciuntit Roland, n scntei, mreata sabie Durendal si unde i-a ntins lui Dumnezeu mnusa cu urme de prsele strnse aprig. Trupul magistrului se ncovoiase de tot n plan vertical coloana prea arcul ntins al unui vntor flamand si n plan orizontal picioarele se curbaser spre nafar, ca doagele unui butoi cu vin sttut de Chateauverdun , nct pe sub rasa lung, neagr si roas de abjurri si penitente se vedea ca prin sticla alchimistilor din laboratorul instalat sub tumul din stnga al catedralei Notre-Dame de Paris, unde chiar Albertus Magnus descoperise miniul de plumb, cinabrul, ceruza si acetatii de cupru. Era clar c se-ntlnise cu mama si ea l busise. Himmel, hast Du kein Mitleid? Trecuse ceva timp si-mi dau seama c unele preri trzii, conform crora, n toat perioada anterioar, am urmat cursurile Universittii din Neapole ar putea fi adevrate, dar eu deja nu-mi mai amintesc mare lucru, dect ceea ce am apucat s scriu, ntreaga mea concentrare s-a ndreptat asupra acelui miracol prin care urma s salvez omenirea, iar planul fiind att de vast si implicnd atftia oameni, mi ocupase complet mintile. Adic, se hotrse s vin el la mine. Cele dou maici l-au purtat spre lavita florentin n pasi sovielnici, cci btrnul era strbtut de durerile unei diarei interminabile, care-i slbise de tot si bruma de ntelepciune, secndu-i si toate umorile. D 120 edica s vorbeasc prea tare dup cum mi-a soptit maica fa vrst pentru a nu strni cine stie ce alt diluviu tilential peste locurile pe unde trecea si sttea n virtutea P ijgatiilor lui de propovduitor si sfetnic. S-a asezat cu autiuni aproape inutile, fiindc stomacul i-a bolborosit din ou datorit proceselor chimice pe care arabul Geber le pusese -n evident cu mrinimia tipic a oamenilor de stiint. printele Ermano a sezut si a ntors ctre mine niste ochi adnciti sub umbra deas a arcadelor mpodobite srac cu sprncene nprlite sub soarele cantalup al Italiei. tiu ce vrei s faci a oftat necjit, cci m gsea mai crescut dect rn lsase, mputernicit si plin de tuleie. tiu c vrei s distrugi tot ce ti-am dat, de la trup la nvttur, creatia mea umil, dar att de mndr, c vrei s delimitezi domeniul stiintelor de domeniul credintei, printr-o distinctie net ntre materie si form, ntre notiunile de esent si fiint si c te-ai luat pe urma studentilor zurbagii din Paris, care cred c spiritul uman descoper prin gndire si meditatie legile conductoare, cele la fel de valabile Doamne, ndeprteaz gndul sta! si pentru preamreata noastr teologie. Vrei s ne distrugi!" Tu stii c..." am vrut eu s-i vorbesc, dar m-am speriat de glasul meu ceva mai gros dect cel obisnuit. Tunase parc sub cortul ordinar de pnz uzat. Tu stii c... am revenit, mascnd bucuria nervoas pentru acea voce nou, tu stii c n afara lumii noastre triesc popoare necrestine care joac baschetT' A lsat brbia n piept, nvins, iar maicile i-au mngiat umerii ntr-o consolare milostiv. Deci a mai oftat el o dat , ai aflat si asta". Au un inel de piatr am spus mai departe, profitnd de slbiciunea lui si rsucind cutitul n ran , un mei fixat n zidul unui templu pgn si se mpiedic unii pe altii sa arunce o minge prin gaura acelui inel", n timp ce-i spuneam asta, am ridicat mna sting si am unit ntr-un cerc degetul

mare cu arttorul, proptindu-le unghie n unghie, iar cu dreapta am ntins degetul mijlociu si 1-am bgat si scos de cteva ori P111^ gaura aceea de came a minii stngi. Maica mai thr a fesarit ?i obrajii ei feciorelnici s-au mbujorat, ca plesniti de mai nprasnic ger, iar pe sub poalele scapulariului maron e o delicatete morbid, am ntrezrit zvmetul unui picior 121 nervos si misctura rotund a unei coapse ale crei forrne tineau un trup nalt si suplu, un bust strivit fr ndoial de esarfele tari menite a nu trezi poftele cele lumesti, un gt subtire si lung pe care ncepuser s bat niste vene translucide, abia ghicite n penumbra gulerului prins n copci la nceputul mantiei albe, pulsnd ntr-un ritm de mperechere grbit, si o frunte neted, rupt n perfectiunea ei lucioas de cderea eretic a unei suvite de pr blond. Podoaba aceasta trebuia s existe strns ntr-un coc sau o bucl mai mare, groas, catifelat si mbibat de ierburi cmpenesti, ascuns n vlul negru si aspru de carmelit. Dar m-am prefcut c nu-i dau nici o atentie. Mai important era dezbaterea teologic pe care o duceam cu magistrul Ermano di Salza poreclit Balansierul de care nationalistii sicilieni crora le sttea gndul numai la revolutii , ns brbatul ntrzia s-mi rspund, si cuprinsese tmpla n palm, nct prea pentru o clip c pozeaz pentru statuie, si mesteca buzele ncet, sngerndu-le cu ciud, fiindc la ceasul acelei desprtiri el nc nu reusise s-si aduc fiul pe drumul cel bun al credintei drepte nu era vorba de ortodoxie! , de vreme ce el, fiul care se mpotrivea si mamei si tatilor n acelasi timp, continua s vorbeasc despre telefoane, televizoare, lifturi si baschet instrumente ale Antichristului strecurate printre oameni de nestioasa stiint, al crei vehicul, na, era chiar cruta dominican. Al naibii evreu, Tafnat Poeneah, ce prostii m-a nvtat el, dar nu puteam s nu-i dau dreptate, cci prea se adevereau! Observasem c stiinta urcase savantii pe cele mai nalte culmi de progres si civilizatie, e adevrat c, din deus ex machina, multiplicase machina nmiit pe la toate feudele, c pn si negresa noastr, Patricia Lancaster, la anii btrnetii, cnd ncepuse s albeasc asemeni unei miale, nvtase palanul cu scripeti si planul nclinat. Tot asa de adevrat era c stiinta l ajutase pe Bernard de Soissons s zboare de pe marea rozas de la Reims pn la parvisul mozaicat, unde si-a rupt un picior si a rmas beteag pe restul vietii, ns numai din nebgarea Iu1 de seam, cci parvisul era plin de lume la ora aceea E adevrat 122 tot stiinta ucisese ciuma cu tot felul de preparate pitoresti ncepuse Europa s se umple de btrni si nu mai aveai loc . timpul lor liber , c strpise hunii, avarii si gepizii, "moerechindu-i cu tot felul de animale domestice, dar mai ales asinii- pentru a-i tine pe lng casa omului. Dar la fel de corect era c stiinta adusese lumin n cocioabele oamenilor si acestia nu mai credeau c o s le cad cerul n cap, ncepuser s conteste platitudinea pmntului nostru si cercetau Biserica ntr-un fel dubitativ, deocamdat frust, dar promittor. i ce-mi plcea mie s ncerc aceast nou crim, s-1 ucid pe Ermano di Salza, cnd este mai slab, s-i dau acele lovituri sufletesti nimicitoare pe care copiii le aplic printilor cnd ajung la o

anumit vrst si nu-i mai ascult, i sicaneaz, dup care le scurteaz viata si-i bag n mormnt cu zile. Va trebui s adaug si acest omor ritual n contul asasinatelor mele pentru care m-am hotrt s dau lumii prezenta cronic a remuscrii , deoarece n cortul de la Aquapendente mi amintisem c familia magistrului Ordinului Ospitalierilor ne furase prin secolul opt un petic de pmnt n Padua, astfel c merita sa- chinui, s-i crape inima acolo, nmolit de scprile matului, ars la pntec de acidul nitric pe care se luda c 1-a descoperit, dar n realitate era tot al lui Albertus Magnus , strivit de axioma judectii mele complexe, c viitorul lumii apartine popoarelor asuprite. A ntors totusi privirea ctre mine si a murmurat pierdut: Eu am declarat la Strasbourg c strluceste n splendoare numai ceea ce este unit n chip spendid. Neg, neg total chestia asta!" Adic o fcea pe mama curv. Pentru c ce alt concluzie puteam trage din spusele sale, dac nu aceea c prin presupusa mperechere complicat, de sub vitraliul Mriei Egipteanca din catedrala Saint-Etienne de Bourges, cu contesa Jneodora d'Aquino trebuia s se nasc un geniu, iar dac nu se mtmplase asa nsemna c ea fusese partea rea a mpreunrii, de vreme ce el era magister superbus et imperturbatusl L-am privit cu cinism si i-am spus: V recomand un tratament cu Llsergsure-diathylamid"'. Cu greu s-a abtinut s nu izbucneasc n plns, mai ales c biciul sficiuit de mine peste neputinta lui era nimic pe lng ce urma de la mama. 123 S-a ridicat si s-a dus tirsindu-si tlpile alea clcate pe muchie cu un mers de javr beat, prsind cortul asa cum venise --! un nimeni , tinndu-se de aer cu ncptnarea muribundului care lupt cu moartea n fiecare clip. Mi-1 nchipuiam cobornd scara noastr de la Roccasecca, unde strluceau portretele naintasilor mei, dintre care, ce mult as fi vrut ca mcar unul s-i strige: Ccciosule!", cum n-avusesem eu timp s-o fac, fiind deja preocupat de inventarea planificrii si de centralizarea aparatului de stat. Chiar si afar, umerii lui nmuiati mi-au dat imaginea unei nfrngeri nimicitoare, pe ct de indiscutabil va fi si crima mea de mai trziu, cnd urletele, zbieretele si sngele natiunilor se vor coace n creierul meu ca un cheag tumoral. n linistea ce se lsase peste Aquapendente, am auzit graba soldatilor care-1 trau pe Ermano pn la locul de statie al elefantilor. Zorzoanele unuia dintre pachiderme au sunat, semn c mastodontul fusese ridicat n picioare. Apoi, iarsi liniste, porunca rstit a mamei, trompetirea animalului si icnetul de broasc strivit al fostului meu magistru. Ermano di Salza fusese clcat de elefant. Eram cuprins de o bucurie rutcioas mi doborsem profesorul, nu? si abia am simtit c nu sunt singur sub cort si c n ntunericul lsat de nserarea venit lent si difuz se misca o fiint. La nceput, am crezut c s-a ntors cinele Vincenzo, s moar la picioarele mele, sau o nou slug prevestind intrarea unei alte rude cine putea s mai fie? vrul meu Ornano di Gran-Trofella, muzician care inventase percutia cu ciocnele? , dar nu reuseam s disting nimic n penumbra care-mi cenzura sever luminile vederii. Faptul n sine m intriga si m obliga s-mi ncordez privirile ntr-un interes firesc ce-o s mai inventeze mama? , din ideea c ignoranta e cel mai grav viciu la un reformator. Asa se

constatase n duminica de 7 august 936 la Aachen, unde Otto cel Mare fcuse gafa monumental de a se ncorona n straie franceze si nicidecum saxone, spre disperarea si revolta contemporanilor. Atunci am zrit strlucind o suvit de pr blond, ca un fir de aur fluturnd n aerul cald al unei mine transilvnene. Maica cea tnr s-a apropiat sfioas. Era att de ntunecat n 124 ' mntul ei, nct atunci cnd si-a aruncat brusc mbrcmintea V rmelit, cortul s-a umplut de lumina unui soare alb, dar mat, r ca rsina cameelor si imaculat ca ghdul Fecioarei. Lsase brbia mic n piept si nu mai vedeam nimic din nurii ei, ce ft trebuit s-i nfioare pe artisti si, de ce nu?, pe trapistii lui Bernard de Clairvaux, autoflagelatori ndrjiti n chiliile " 'oase de la Cteaux. De ce-ai rmas?" am ntrebat-o ngduitor. De ce-am rmas, de ce-am venit?..." mi-a rspuns ea poetic, apropiind cu nc un pas farul ei alexandrin si artindu-mi pentru prima dat ochii ei albastri n care regseam azuriul mrii ntre Argolikos Kolpos si Spetsopula. ,Grecoaic?" am cercetat-o, pentru a constata ct de mult aveam eu dreptate. i aveam, fiindc trupul ei zeiesc servise fr ndoial drept Afrodite lui Praxitelles. Rotunjimile ei sfidau perfectiunea marmorei slefuite de minile dibace ale lui Ictinus, Callicrates si Mnesicles, ale lui Colates, Alcamenes si Agoracritus, dar incapabile s ajung la acea curb divin inventat cndva de Daedalus, n timp ce nscocea labirinturi circulare. La unirea de sus a pulpelor ntrezream c suma unghiurilor dintr-un triunghi este egal cu dou unghiuri drepte, c unghiurile de la buza acelui triunghi isoscel rsturnat sunt egale si c toate unghiurile drepte se pot nscrie ntr-un semicerc al crupei oare? , n timp ce aria aceea geometric, asemeni unui embadon euclidian, nftisa o perie tuns egal n care medalionul minuscul, nftisnd-o pe Sfnta Magdalena Despletita, prins n lntugul de aur rosu, ce-i nconjura mijlocul, strlucea precum steaua care cluzise magii si ferise cmilele lor de orbire, mpiedicri si czturi care-ar fi stricat toat legenda. Desi pusesem matematica rece si precis pe ea, maica aceea continua s se apropie arznd si luminnd ca o tort. Pe msur ce psea elastic, ca pe covoare moi, asemeni ghepardului nfometat si suplu, dar nc nehotrt s-si atace prada, mi-am dat seama c, desi era n miscare, ea rmnea mai mult Pe loc. Pentru c Timpul, fiind format din clipe indivizibile, MU dovedea c, asa cum o priveam, ea nu se putea misca, mtruct, dac si-ar fi schimbat pozitia, ar fi nsemnat c acea !rup indivizibil, unic si irepetabil, se dividea, iar dac era repaos, atunci rmnea mereu n repaos, fr s-mi mai atace 125 simturile, cci Timpul este format tocmai din asemenea cline n care beatitudinea se ncruciseaz cu reflexul neconditionat iar acidul clorhidric se amestec periculos cu hormonii n partea de sus a stomacului, acolo unde te loveste cel mai nprasnic iubirea. Fiind o boal ca oricare alta, o dereglare glandular venit de la naripatul nostru soare, ptat si strbtut de enigme, dragostea mi trezea obsesia, astfel c mintea mea nu mai rostea dect un singur cuvnt: ea, ea, ea! nainte s v

spun ce s-a ntmplat mai departe, s nu uit snii ei, asemeni unor amfore de Chios pline cu nectar, tuguiate la vrf de ciupitura degetelor olarului elin, cnd a terminat mngierea aceea modelatoare ntre palme si a hotrt s dea lucrului terminat un pisc rotund si mic, ca o boab de strugure arctostaphylos uva ursi. Maica mi-a mpins umerii, culcndu-m dincolo de scaun si mi-a rscolit vesmintele, trgndu-le de pe mine ncet nu se grbea deloc! , jupuindu-m meticulos, ca pe un miel la ora nsngerat a Pastelui, pn ce m-a lsat gol si rstignit, ca un cadavru. A pus apoi mna unde nu trebuie si mi-a ridicat vizibil prestigiul imediat am rspuns trupeste si am luat nltime, cci crescusem tare mndru si tenace la Neapole , dup care m-a nclecat omeneste. Asa fcuse Kriemhilda la Tulna cu Ati l a al ei, pregtindu-se de puneis. n momentul greu n care maica s-a lsat strpuns de sulita mea simcelat si eu am mormit asemeni ursului n lant, gura ei umezit de vemilul Marelui Artist, ce-o desenase nervos, mi-a susurat cu o rsuflare transmontan peste obrazul meu, care deja ncepuse s amorteasc din dulcea plcere: tii ca , taic-tu a murit?" M-am ntrebat grbit n gnd: Care din ei ?" dar n-am avut timp s-i si spun. El 1-a ucis!" a continuat maica pe nersuflate, si, dintr-o dat, a nceput s se frmnte de jale, strignd: laria!" precum Brunhilda . , plngndu-1 att de tare pe tata c toat ura mea mpotriva farm, liei se mbtosase n ea ru de tot, c se pornise s prie ca gheata lacurilor ntr-un sfrsit de iama grea, ca o pnz de corat bie sfsiat n dou de vhturi nebune, ca o buturug spintecata cu securea si apoi lbrtat n rana lemnului. Profitnd de 126 tie tot dnsa, scuturndu-si pletele de atta jelit, a continuat: Dup sinoadele de la, la, laaaa... Toulouges si Roussilon, '' itui sta de loan Teutonicus asa, lupt si tu! , din Burgundia, a dat ordin s se poarte rzboaiele numai mierurea si duminica". Intrarea ei nu prea delicat n subiect nu m surprinsese virgin, cci, desi nu m-am abtut nici o clip de la conceptia mea fundamental, eu m lsasem dezvirginat mai de mult prin ideologia evreului la europenizat, astfel c am lsat-o s se chinuie mai departe n tortura quasi peripatetic pe care si-o alesese singur, umblnd prin limfa mea ca un tipar nnebunit de luxur din golful slbatic de la Porto Heli, n Grecia ei fericit. Mai trebuie s amintesc c maica n-a pierdut prilejul pentru a continua, frmntnd aluatul ce nu voia s se-nmoaie, fiindc doream s-o aud cum sufer, ct mai ndelungat cu putint. Iar dobitocul de taic-tu s-a btut cu ai lui Bonifaciu de Montferrat ntr-o marti". Trei ceasuri rele!" am strigat grbit, desi ntelesesem c era vorba de Landolffo d'Aquino si am scuipat n sus. ncepuser transpiratiile. Da, da, da a srit ea de trei ori n saua armsarului mpietrit, destinat s-1 tin n spinare veacuri la rnd pe cavalerul de Bamberg , ... trei ceasuri rele, c pentru asta 1-a pus bosorogul de loan Teutonicus s fac penitent si i-a dat Penitentialul lui Arundel". Cine naiba mai e si sta?" am ntrebat-o eu gfind deja, c grecoaica ncepuse de la un timp s-si aspreasc regretul dup tata si mi se prea ndeobste c are ceva cu mine, nu cu el, tat care-mi dduse un nume ilustru. Un timpi-pi-pit!" mi-a fulgerat ea din nou trupul cu o figur de stil, de parc ar fi ridicat prghia lui Arhimedes cu me-

toda smuls des ubi consistam coelum terramque movebo w Vreme ce eu rezistam pornirilor luntrice ale creierului, ce-mi comanda: Termin odat!", strngnd din dinti, mciind smaltul ca o moar de presiune din prtile romnilor. ..Omodeto gozaimas!" a mai zis ea pe limba vizitiului nostru Murillc, iesit din altoiul tomnatic al unui samurai deczut cu o gitan andaluz onorabile felicitri! adic pentru c "icepusem s cred c-i veniser n sfrsit pandaliile, scurgnu-se de la cele dou sfere logosfere ctre vrful triunghiu127 lui lui Tales, de care att se minunase faraonul Amoris, nca paralizat pe oal. Asa c iar a fost nevoit s urle de dolm i a murit taictuuu, ca un cineee, de foameee, c a uitaaa, boul sta de Arundel o pagin despre alimentatieeeheheee.. n vreme ce balamalele credintei mele argintate au srit din fljjJ si am dat drumul unui potop de foc. Sincer s fiu, putea fi Cej al Apocalipsei, dac n-ar fi fost dup reteta colegului Roger Bacon de la Oxford, umplnd-o pe fiinta aceea fr nume -, dar ce rnai conta cum o cheam, cnd avea atta putere de convingere n locurile fr nume ? cu o multime de salpetru. N-am avut timp s analizez legtura dintre aceast substant sacr, purtnd numele sarea lui Petru religia noastr cunoaste un singur Petru! , si interiorul carmelitelor. ns substanta a nclzit-o repede, pn peste poate asudase parfumat , astfel c ncepuse s urle de arom c se cltinau franjurile cortului s se drceasc de unele singure, pn ntr-un tirziu, cnd vocea ei, revenind slbit si dozat ctre acordurile basului grav, a terminat ce ncepuse s-mi spun: ... a uitat boul la de Arundel si imbecilul de loan s scrie o pagin despre alimentatia n timpul penitentei". Am rmas un timp asa, n tcere, fr s miscm, pentru a nu cltina ambrozia cald si subtire ce ne umpluse pe amndoi, ca ntre vase comunicante dar mai ales eu, cel socat din cauza dezvluirilor ei pn ntr-un amurg de activitate, cnd orice turm de vite se retrage la staulele ei, orice crd de rate se ntoarce mcnind n ograd si noaptea trage pielea glugii sale negre peste capul lumii. Adic am zis eu, dup ce ventilatia plmnilor a srit din accelerat si-a-nceput s pseasc pe marginea arterelor de circulatie n ritm normal de promenad , adic vrei s spui c loan Teutonicus 1-a lsat pe tata s moar de inanitie ?" Mda! a confirmat sictirit si s-a abandonat alene pe pmntul bttorit, care frigea si el de atta energie risipit n lupta semnelor , mda! a mai zis o dat > a crpat rugndu-se la mila unui coltuc de pine cu unt!" // ne f aut pas etre pauvre, diable! Mi s-a prut atunci c revolta mea atinsese maximum , suportabil din cauza acestei mrsvii pe care numai un sistem 128 nt si inuman o putea concepe, pune n aplicare si luda, C loatnd nemilos mijloacele modeste de trai ale popoarelor cruia na!, si tatl meu i czuse victim nevinovat , ~" nlnd Terra cu albeata oaselor si nu a bisericilor, cum ni se anunta dup anul o mie. Fapta njosea natura uman, asa m o cldise Atotputernicul n mrinimia sa dezinteresat, refcnd semintiile n instrumente ale exploatrii omului de ctre om n folosul unei clici restrnse de mbogtiti feudali cierici fiindc aveam ceva si cu Biserica acuma , abru-

tizati de corvezi si legi inutile, dect doar s le sleiasc puterile, la fel cum ?' eu m< simteam slbit, pe propria-mi piele, dar si pe sub ea, astfel c puteam vorbi despre asta n cunostint de cauz. Era o tragedie. Adevrat a fost c, n noaptea anului o mie, lumea a renvtat zmbetul cum spun si analele , dar nu se stia cine a nceput. Oare n-a existat cumva un nvttor, poate doctor, care a prins colturile buzelor unui copil si le-a deprtat, parafrazndu-1 pe Pygmalion: Rzi!" Uite ns c nu-mi venea deloc s rd, desi m aflam pe partea cealalt a anului o mie. Am ridicat lent o mn cu dosul palmei n sus, de parc as fi dat semn de plecare unor corbii s ias din port Duceti-v si descoperiti India, venind din Est!" si astfel ntepenit si imaculat n ntunericul cortului dominican am rostit: Eu voi face o lume mai bun si mai dreapt, n care nimeni s nu mai moar de foame!" Maica m-a privit uimit sticlind n bezn ochii cu lapislazurii, a ntins un brat serafic, rotund si neted, ca un cuart slefuit n fabricile din Leiden, petrecndu-1 pe dup flancul meu drept si-a-nceput s-mi mngie ncet prul de pe piept, de parc ar fi cutat cu buricul degetului un ac pierdut in pubensul unui covor de Ashabad, si mi-a spus cu un glas in care curgea miere nclzit n ln: Bine drag, dar asta nseamn comunism!!!" N-a asteptat rspunsul meu ferm si hotrt, ce sttea gata s explodeze ntre buze si care urma s-o critice aspru fiind energjc si just n acelasi timp , ci s-a ncolcit lasciv, precum colierul lui Polynice de gtul Erifylei, si m-a tras peste forma aceea de cear n care se turnase Venus Cipriota, nvitndu-m nespus de gingas s o mai critic o dat. 129 Buona femmina e mala femmina vuol bastone. A trebuit s m supun imediat chemrii lupii urlau n mine ca la vrcolacii lunii , introducnd din nou jratec fr armsarul meu cabrat, ce imediat a tresltat ntepat de pinteni; simturilor, motiv pentru care am mai gsit de cuviint s rostesc cu voce tare ceea ce necheza n mine, ca-ntr-un buiestru: Uite-al dracului de comunism, ce frumos se naste el!" 3 Qui quaerit alta is malum videtur quaerere Se vede c cine umbl dup mrire umbl dup nenorocire /\ mi amintesc oarecum amuzat c la Paris am htlnit un negustor genovez pe nume Guglielmo Lunghi Sottoquale. Era un individ vioi de felul su, umblat si binecrescut, pe care marea l iubea. Cel putin asa aveam s aflu mai trziu din relatrile lui. M ncredintase de acest adevr paradoxal cu o anumit mndrie funciar n glas, deoarece valurile se potoleau imediat ce urca el pe puntea uneia dintre corbiile aflate n proprietatea sa, pregtit de drum si navigatie, cu calele pline de mrfuri si cu un echipaj educat la velaturi. Este adevrat c fabula nu cltoreste doar pe uscat din corturile beduinilor, s zicem, pn n poienele trubadurilor, din limb n limb si din ureche, n ureche , ns ne tine treji la toat aceast viat ce ni s-ar prea monoton dac s-ar desfsura numai ntre paragrafele unor legi precise si ntre limitele

Oralittii rigide. A Povestea operei lui Aristotel se mbogtise n acel an 1252, ind^mi-am nceput cursul de la Saint-Jacques si cnd reusisem t esc dusmnia impostorilor mpotriva mea, cci n-aveam treizeci si cinci de ani pentru a-mi putea lua doctoratul n 131 teologie, ci numai douzeci si sapte. M mnca cerul gurij sjs ncep analiza operei stagyritului, dar nu puteam fiindc peripa tetismul era interzis prin decretul Conciliului Provinciei eclezj astice de Sens din 1210, reconfirmat prin anatema legatului pontifical Robert de Cour9on n 1215. Peste aceast interdictie s-a adugat si neputinta. Nepotul lui Inocentiu III, papa Gri. gore IX, a avut unele idei, gsind c tot ce se discuta n vremea sa e cam sec si arid si c trebuie gsit altceva. Un preot obscur 1-a oprit pe slile Lateranului si, cerndu-i binecuvntarea, i-a strecurat un biletel Exist o oper numit Metafizica si un autor numit Aristotel". Papa a transpirat, apoi a stat o noapte si s-a gndit. Dimineata a ordonat suprimarea preotului a murit cu ochii deschisi ntr-un staul, nfipt ntr-o furc de grjdar, cu privirile atintite pentru totdeauna ctre un bou care se balega si abia n seara aceleiasi zile a ntrunit conciliul cardinalilor. Nu le-a lsat prea mult timp s se desmeticeasc, anuntndu-i doar cu voce grav: Interdictia asupra lui Aristotel sta rmne, dar am numit trei magistri de la Universitate s studieze varza lui s vedem dac se alege ceva". Foarte bine a intervenit cardinalul de Rondello , dar s fie totul secret!" Binenteles 1-a asigurat papa , c doar mi-au ajuns Averoes si ai lui". Numai c dup patru luni, unul dintre magistri s-a spnzurat, al doilea a damblagii, iar al treilea, care provenea dintr-un criminal de drept comun, i-a scris: Serenissime Printe, nu te mai chinui... ti trebuie un geniu". Oricum, revenind la amintirea mea, cred c ludrosenia lui Sottoquale continea si o srnnt de veridicitate. Altfel am crede c navigatorii nostri ies din port, dau coltul unui promontoriu, dup care ancoreaz si se adun pentru a inventa tari, insule si popoare. Mut apoi aceeasi marf dintr-un loc n altul, speculnd mijloacele noastre modeste de control. Dar armatorul tocmai se ntorsese dintr-o cltorie lung si obositoare, ancorase n portul Le Havre, luase n grab o salup cu sase din marinarii cei mai destoinici si de ncredere, urcase pe Sena pn n curba de la Epinay, se nchinase n fuga la Saint-Denis, printre schele si blocuri de piatr, pentru ca s vin napoi impacientat n oras, fii cutarea unui confesor. Am pctuit, frate!" a nceput el, la scurt timp dup ce " oprit pe strad n dreptul palisadelor lui Filip Augustus si in' wgat s-1 ascult. Nu obisnuiam s discut astfel n drum 111 necunoscuti si, n general, nu ascultam spovedanii. Ele mi rcau memoria cu fapte si locuri neinteresante sau minore, 1 upnd spatiul destinat spargerii acelui zid impenetrabil, nstruit artificial n jurul operei lui Aristotel. n perioada ceea scriam pe ascuns: Pentru a simti sensul real al contemooraneittii, pentru a fi n continutul timpului tu, n ntregul sens al cuvntului clip, trebuie s penetrezi vremurile tale si s-i apreciezi tendintele, s recunosti pe cele care sunt viabile si pe cele care nu sunt dect deviatii tranzitorii. Asta nseamn s poti fi independent fat de propria ta epoc, distantat fat de trecut si s te situezi undeva sus, deasupra existentei tale

n contemporaneitate, pentru a privi viata tridimensional, iar apoi, si mai sus, deasupra lui deasupra, de unde s poti gndi metoda cu care vei analiza, din pozitia ta distantat, tot ceea ce curge pe sub tlpile tale cu numele de viat, ctre ce, cum si cu care consecinte". V dati seama c, pregtind ocuparea de ctre mine a acelui loc de geniu pentru analiza operei lui Aristotel, nu prea m simteam atras de conversatii cu negustori pe mare, genovezi si inculti, pe lng altele, ns acel individ m-a tulburat cu chipul su strbtut de panic. Este deja cunoscut: durerea ocroteste viata. Acestei protectii ciudate druite de Dumnezeu i se opune frica simbol al prezentei si constitutiei noastre carnale, n consecint, cine reuseste s nfrng durerea prin autosugestie se apropie de spirit, trieste prin spirit si poate comunica mesagerilor lui Dumnezeu. Dar nu despre asta era vorba. De la prima observatie am stiut c negustorul cunoscuse o fric mare, devenind astfel vulnerabil. Omul slab este cel mai desvrsit cal de btaie al Puterii. Se nvrte n manejul su tremurnd,iar stpnul i trage cte un bici atunci cnd vrea el, und c animalul nu va judeca mai departe de usturimea Propriu-zis a sfchiului. Era un subiect atrgtor, dar nu n sine, Cl Pentru experientele mele. Teama, n cele din urm, este si 133 ea un dar primordial, cu care ne nastem, pe care l constien tizm la tinerete si maturitate si cu care trim zilnic la btrhete pn la ultimul horcit de spaim. Nu avusesem ocazia sa ni aflu pe mare, cci pentru un sfnt, dac nu poate repeta exemplul Mntuitorului, clcnd pe ape ca pe uscat si chiar mai bine pe aer si prin foc, este de preferat s evite domeniul. Dar mj puteam imagina btlia cu furtunile, pritul acela sinistru din opera vie, izbitura dur a chilei n val, nclinrile ameninttoare ale catargelor si groaza oamenilor mturati de apa nvlit pe punte, abia tinndu-se de lemnul lucios al copastiei, la care se adugau izolarea ntr-un mediu ostil, imposibilitatea de a comunica sau de a fi salvat. De aceea, marinarii erau printre cei mai buni credinciosi ai nostri. Toate acestea presupuneau o stpnire a fricii, cel putin n plan terestru, dincolo de actiunea unor divinitti marine protectoare. Ridicau capele peste tot pe unde ajungeau, purtau talismane si cred c se rugau chiar mai mult dect preotii, cci carturile erau mai dese dect liturghiile si cerul mai aproape deasupra apelor dect peste pmnt. Cred c matelotii nostri au adoptat crestinismul fiindc pe acesta 1-au gsit la ndemn, desi ei au credinta lor proprie iar jurnalul de bord este o Biblie ceva mai pragmatic, mai real si mai palpabil dect orice concept filozofic. Un an mai trziu, 1253, reusisem s ocup una din cele dou catedre ale Universittii pariziene, unde predam mpreun cu Bonaventura si John Peckham, n clase paralele. Era prin februarie, cnd, pe la mijlocul zilei, s-a auzit un urlet animalic venit din strad si un tumult nfricostor: Jos cu dominicanii!" As minti dac n-as recunoaste c m asteptam. Explodaser maestrii seculieri, niste profesori laici transformati n politisti ai dogmei, doritori de putere si dusmani nversunati ai oricrui nou concept filozofic. Arn fost njurati, btuti, maltratati si aruncati n strad. Obtinuser prin interventii si trafic de influent emiterea unui decret mpotriva noastr si, mai ales,

a mea. N-am putut reactiona, fiindc i sprijinea chiar papa. Nurnai Albertus Magnus a reusit s declare public: Exist oameni care nu stiu nimic si care vor s combat cu toate mijloacele 134 .osjrea filozofiei, mai ales mpotriva dominicanilor, crora meni nu le poate opune o rezistent serioas. Doar animalele blasfemiaz ceea ce nu nteleg". Va puteti nchipui ce scandal s-a iscat dup asta, cci pe gnorant l poti pune s fac o treab la care se pricepe si-1 poti lauda c o face bine, dar s nu-i spui cumva c mai mult nu i se cere, pentru c acolo se opreste mintea lui, acolo se limiteaz cunostintele sale, si n-a existat vreodat pe lume o dorint mai mare ca a mediocrittii de a conduce, de a stpni si a da ordine. Este n firea omului ticlos s pun carnea naintea spiritului revrsarea comod a bucilor pe un scaun este mai de pret la ei dect o vorb de duh, o prere artistic sau o contemplare inteligent. Omenirea era n pericol atunci, la Paris, cnd conceptele filozofice trebuiau s nghete ntr-un loc acolo unde se oprise puterea de ntelegere a seculierilor. L-am privit cu interes pe Guglielmo Lunghi Sottoquale. Era un laic, un mediocru si un posibil aliat al seculierilor. Poate chiar fusese printre aceia care aruncaser cu ou n noi, ne zvrliser pe caldarm si ne scuipaser. Se mbrca bine, nu ducea grija zilei de mine, iar dac nu cutase un sfat la Saint Denis, ci anume la un dominican, nsemna c usurarea lui trebuia s aib un grad nalt de noutate, o doz substantial de inedit si paradoxal, dac nu cumva era vorba chiar despre o nou descoperire stiintific. Or, acestea numai la dominicani se puteau destinui fr pericolul de a fi declarat eretic, fiindc la noi ncepuse marea lucrare a cercetrilor si ni se dusese faima pn dincolo de Ural. Asa venise un german care inventase culbutorii nc de atunci, un vizionar ce ntelesese peste timp legtura ntre experientele cu aburi de la Oxford si fabricarea tablei n tara lui, dar descoperirea nu a putut fi promovat fiindc ar fi afectat dreptul Bisericii de a bate fierul n vastele sale lctuserii din Thuringia si Milano. A trebuit s o clasm n tratatele noastre despre stiint sub titlul ermetic: instrument de tocat cnepa si pstrat pentru mai trziu. Unui sfnt, care dinuieste peste veacuri, redescoperirea" culbutor'lor i se pare de-a dreptul hilar. Dar s trec peste amnunte. 135 Negustorul nu putea a transpiratie, dar nici a parfumm-: nteptoare. A repetat, creznd c nu 1-am auzit: Am pctuit frate!", dar nc nu i-am dat atentie. Era, mai bine zis, unui dintre acei constructori ai feudalismului, rmasi anonimi Q Istorie, respirnd acelasi aer cu mpratii si papii, ns parc mai putin mbogtit cu miasme de lauri, si care, trind n afara luptelor filozofice, ale celor cavaleresti si ale celor pentru putere, mbogteau patriile pe nestiute cu comertul lor activ cnd mai cinstit, cnd mai viclean , modesti si nu prea cultivati, dar superlativi n meseria schimburilor, cunoscnd popoarele mai bine dect ele nsele si locurile mai precis dect orice portulane. si ngduia, din timp n timp, numai n anumite porturi curate si sigure, s viziteze o vduv scptat, creia i druia o dragoste atent, multe cuvinte de alinare si creia i lsa la plecare o surn de bani cu care s triasc decent

pn la urmtoarea lui escal. Femeile nu-1 nselau, astfel c povara deziluziilor sentimentale lipsea. Tot n acele locuri, ntretinea copiii vduvelor, dintre care unii trebuie s fi fost ai lui, dndu-i pe la scoli marinresti sau ntretinndu-le trusoul dac era vorba de fete , nelsndu-1 inima s-i stie pe drumuri. Desi pctuia ades, abtndu-se de la unele versete ale Bibliei s nu preacurvesti", adic s nu prea omul acela avea un fel crestinesc de a tri, departe ns de pasiuni, dar si de revelatie. i, dintr-o dat, acest portret de credincios comun este izbit de ceva iesit din firescul numeroaselor lucruri nefiresti, ntflnite n marea larg, spontan si neierttor, scotndu-1 din existenta lui liniar. Nu-i asa c ati identificat un candidat sigur pentru o moarte linistit? Observati si ce frumos vorbesc despre oameni! Frate, esti cumva mut?" m-a ntrebat el sincer. Priveste acea ciocrlie i-am rspuns cu ochii pe cer si gndeste-te c esti tu, privind de la loc fix cum stm noi aici si discutm, n tirnp ce gndurile noastre cltoresc, iar sufletele noastre tac". A ridicat privirile mirat si a ascultat cntecul vesel al ciocrliei. Concupiscenta individului este nclinarea permanent spre ru, form de manifestare a acelei inertii dezvoltate pentru a 136 oar asupra naturii umane de ctre Dumnezeu. Cifra trei tre semnificatie adnc pentru noi. Asa cum ne spune Biblia, fTotputemicul 1-a fcut pe om n trei etape: prima dat, nreun cu celelalte vietuitoare, dup chipul si asemnarea ni dar numai duh, a doua oar 1-a fcut din trn, iar a treia ar cnd 1-a izgonit din Rai. Aceast ultim interdictie, ce ontrazice nc o dat conceptiile lui Aristotel, poart pentru totdeauna pecetea pcatului, cci de atunci a rmas zidit n om coruptia spiritului. Ni s-a lsat darul de a gndi ceva si a spune altceva, ni s-a pus la dispozitie un mijloc redutabil de a ascunde adevrul judecata ipocrit si un talent nnscut pentru delatiune si minciun. Atunci a fost blestemat omul s aib un trecut si tot atunci a fost inventat Istoria. Nu ntmpltor i se spune curv. Dati-mi voie s insist putin pe acest aspect teoretic, n timp ce negustorul Guglielmo Lunghi Sottoquale priveste cerul cu gura cscat si se crede pasre, fiindc mrsvia s-a nvrtit de mai multe ori n jurul meu si poate aici gsesc si eu o scuz pentru frdelegile mele. La urma urmei, cum de nu s-au observat n epoc toate crimele fptuite de mine? Pentru c epoca era ocupat cu alte asasinate si n primul rnd cu cele morale. OM era deci papa Inocentiu IV, cnd 1-a chemat pe Federico al Il-lea la Roma, n vederea unei mpcri. Hai s uitm mortii din trecut i-a spus. Ce a fost, dus este si n-are rost s mai numrm cti au czut de la noi si cti de la voi. n plus, dac l punem pe Leonardo Fibonacci s calculeze, ne bag prin quadratura lui si nu mai iesim dect cu mintile ncurcate m formule si ecuatii". Asa este a confirmat regele. i eu 1-am ascultat o dat la Pisa si patru nopti am visat numai triunghiuri bgate-n cercuri, ptrate rombice si volume segmentele n arii. Asa e, de acord!" Deci OM a fost papa si nu un sfnt, fiindc n fata pericolului de a i se tia nasul a fugit din tobra sicilianului deghizat n soldat. La prima vedere, Federico este cel care a nclcat pactul, numai c el are deja o scuz: fnocentiu mintea de nghetau apele. Falsifica hrtile teritori-

' or Pontificale, cifrele datoriilor, deforma ntelesul unor texte e iratate... Papa, dac ar fi crezut cu adevrat n cuvintele 137 Mnuitorului, n-ar fi uitat cci mai de folos ti este s piar unul din mdularele tale dect tot trupul tu s fie aruncat f gheen. Ce era dac rmnea fr nas ? Cu el ddea bule? tye revine nou s judecm dac acel compromis a meritat, asa cum poetii curtii lui Justinian, la marea usurare a mortii lui, s-au grbit s-1 njure, desi l ridicaser n slvi pn atunci. Umblau bezmetici prin bibliotecile Bizantului pentru a sterge urmele compromisurilor fcute pentru cel ce nltase Sfnta Sofia, ] durea carnea pe papa Inocentiu, nc nainte s simt lama cutitului ntre ochi. N-a putut ndura frica de durere ce v spuneam eu! si a declansat cea mai absurd lupt din snul crestinttii, ntorcnd cruciada contra credinciosilor, strnind-o spre interior, ca o amputare de picior care nu vrea s te asculte la ordinul de pas cadentat. Lncile ascutite ale cavalerilor s-au rsucit mpotriva propriilor castele si domenii. Cine se trezea la un moment dat exclarnnd: Aoleo, astea sunt ale mele!", era cspit imediat, cci interdictia cunoasterii operei lui Aristotel i mpiedica s retin cuvintele lui trzii de remuscare: Cnd arn formulat teoria despre psihologia multimilor, am uitat de ce crime este capabil aceast fiint monstruoas, cnd ajunge s fie ntrtat". Am uitat si eu s v spun c rzbunarea este un alt privilegiu al omeniei noastre. Lombardia si Toscana s-au acoperit cu cenusa ruinelor, desi Vezuviul sttea linistit n oala lui, iar cmpiile s-au udat din nou cu sngele carnajului. Federico cel Blond si Nebun, cu gura strmbat de ur, cu venele umflate de stricciunea gndurilor sale demonice, cu ochii tulburati de ct descreierare vzuser, si nc imaginaser, si-apus coroana pe cap, sfidnd astfel Primul Conciliu de la Lyon, apoi le-a trimis mesajul lui, nu n limba papalittii, ci n cea a regalittii-' Non, elle n 'est point encore perdue, cette couronne, et ne me sera point arrache'e du moins sans qu'il en coute de torrents de sang!" Ce mare lucru era bucata aia de aur, circular si subtiri mpnat cu niste pietre slefuite, cptusit cu mtase si ngrozitor de grea pentru gturile subtiri ale spitelor nobile ? i ce mare lucru ar fi fost dac bezmeticul ar f unit asa cum ne tot ameninta Germania cu Italia? 138 par Spania? Dar Franta? Dar Anglia?... Vznd nesbuinta cu care piereau oamenii n acel conflict, -am ntrebat foarte serios dac termenul genocid vine ntr-ader de la gens-gentis nseamn neam, familie, oameni n general , si nu cumva se trage de la ganeo-ganonis, care nseamn desfrnare. M preocupa aceast lupt ntre papalitate si regalitate, pentru c n planurile mele ncepuse s se contureze ideea necesittii eliminrii neadaptatilor, a celor care nu pot ntelege si nu se supun vointei de purificare germinate de mintea mea, nc de la Montecassino. Atunci ns, obiectul studiului meu OMUL era samarizat cu poverile pcatului si se afla n mijlocul unei Istorii sngeroase, al unei barbarii organizate, zvrcolindu-se ca o gin fr cap n propria sa esent vital. Uit-te, uit-te pe cer, messer Sottoquale!" 1-am ndemnat din nou pe negustor. M uit, dar, stiti...ciocrlia a plecat

de mult" mi-a rspuns stingherit. Dar despre norul acela ce spui?" i-am dat o nou ncercare. Cnd ura s-a ntetit suficient, Inocentiu s-a dus grbit la Biblie, a trecut repede peste paginile cu s nu ucizi si a pus degetul pe n-am venit s aduc pace, ci sabie. Aici cred c este nevoie de o nou precizare. De partea cui m aflam eu? Teoretic, att timp ct omul se naste si transmite pcatul originar, singurul organism capabil s elibereze omenirea de eroarea lui Adam este Biserica. Dar dac aceast Biseric rmne o conceptie abstract, atunci ea ar trebui s se afle undeva deasupra si foarte aproape de Biblie, ntr-un fel de concept general nsemnnd ceea ce a spus Mntuitorul si mentine ordinea civilizatiei. Numai c Biserica era n epoca mea cu totul altceva, mult mai practic si mai prezent, de vreme ce se lupta pentru pmnt, frontiere si state clientelare. Cobornd mai jos, n ceea ce citeam noi cu numele de Biblie se gseau "ttr-adevr ?i ciudtenii, cum ar fi dictonul acesta cu sabia. are Christos s-a mprumutat din clasicii latini? Cci la 23 octombrie, anul 42 nainte de Isus, mpratul Augustus a rostit w cinstea victoriei de la Philippi: Qui gladio ferit gladio perit!" e aceea, nclinam s privesc cu oarecare ntelegere si pe 139 Federico al II-lea, pentru c, prin victoria de la Philippi, fusese distrus aproape n totalitate puterea aristocratiei senatoriale romane. Cum de am gndit asa? Pentru c nu de o spad sra vorba n cercetarea Bibliei de ctre papa Inocentiu IV, ci (je semnificatia abstract a acesteia. M refer, binenteles, ]a otrav! i astfel, au nceput s cad n convulsii groaznice rudele si slugile din jurul regelui, c se apucase Federico s-sj gteasc singur de fric, ardea omletele si lipea spaghetele de fundul oalelor. L-a descoperit pe medicul su evreu ca spion al papei v dati seama de grotescul situatiei ? N-ar mai exista realismul medieval dac am putea concepe o iertare din partea regelui pentru medicul care-1 salvase pn atunci din multe boli si-i ameliorase vizibil sifilisul, curtindu-i fata de pustule rubinii si zemoase. L-a obligat s nghit pe rnd toate doctoriile lui, ornul acela trecnd prin toate strile posibile si imposibile ale simptomelor. Mai nti a fcut tensiune, apoi a dat n diaree, dup care a fcut o ciroz, pentru ca la scurt timp, legat slbatic de un scaun, s nghit ierburile contra varicelei, c ajunsese s piard toat apa printr-o rinit rebel, se scpa pe el peste tot, voma si iar nghitea cu forta medicamentele pentru dureri de btturi, impotent si otit, pn cnd i-au plesnit urechile si, ntr-un trziu, bolnav de toate bolile pmntului, a murit zguduit de friguri, umplut de lepr, mcinat rapid de cium si tumefiat de varice sparte. Se pune ntrebarea: unde s-a dus dup atta suferint, n Iad sau n Paradis? Nu cred c-o s plou" m-a asigurat Guglielmo Lunghi Sottoquale, cu ochii deja nlcrimati de ct privise la acel nor. ncearc s observi prima pictur, fiindc n ea se afla adevrul" 1-am obligat ca s-mi pot pune ordine n gnduri. A urmat rndul papei. Inocentiu ncepuse s cread c Federico are un protector diabolic undeva, n dreapta sau la stnga Domnului, strecurat acolo si bun soptitor, asa c s-a gndit s-1 loveasc n suflet. Dar nainte s loveasc, v rog s retineti cam ce gndea un pap despre imediata vecintate a lui Dumnezeu!

Puteam eu s mai cred n stia? : u 140 n sffrsit' stiau toti c Federico are un fiu iubit, pe care-1 ta arte conducerii, Enzio di Sardinia. Fiul czuse prizonier - fata portilor Bologniei. L-au plimbat prin oras ca pe-un 1 ofeu. Nici el ns nu se ddea n lturi de la sfidare, c doar mostenitorul tiranului, si pentru c se nscuse nainte ca tatl au s nceap cruciada antipapal, purta cu el germenele unei iri mai adnci si mai vechi dect crestinismul. i-a dezgolit trupul cu nerusinare, artnd lumii un mdular regesc king size, dup cum spun englezii , si-a despletit prul blai, ce cdea n inele pn pe fese, si si-a mai fcut jigodia sprncenele, genele si colturile ochilor cu sulemeneli femeiesti, s par suferind si feroce, n acelasi timp. Astfel a fost trecerea maiestuoas a crutei n care era nlntuit Enzio, iar unele femei au lesinat cu ochii dusi n fundul capului, altele deprtau picioarele si-si ridicau poalele fustelor, ca proastele, fr s vrea, doar c le venea asta de undeva din mduva spinrii, n timp ce fetele mari urlau isterice n cele mai sfsietoare lacrimi, c li se cutremurau ude cele mai intime locuri si le furnica ceva ce nu puteau nc ntelege. Dou dintre ele s-au sinucis, spnzurndu-se sub crucifixuri. De ce acolo ? Doar vreo unsprezece-dousprezece doamne din nalta societate bolognez au reusit s-1 vad pe captiv n temnit, pltind cu averile brbatilor lor umiliti. De atunci s-au mbogtit cteva familii de temniceri si au dat posterittii numele celebru de Captivus. Matroanele rmneau n celula lui nepermis de mult, admirndu-1, excitndu-1 si iubindu-1 pe rnd, ca si cum circul ar fi adus n oras leul, nemaivzut, dar deja faimos. Toate voiau s rmn celebre, mpreunndu-se cu acel exemplar matricial, pentru a simti n pntece smnta Istoriei ncoltind, dnd din picioare nrvas, iesind apoi la viat cu chip de nger. Ce femeie nu-si doreste s se mperecheze normal cu un brbat ' din htiala aia a patului s nasc un heruvim? De iubire era vorba, de tot ceea ce li se promitea mereu prin vedenii si vise S1 n-apucau sracele, dect, cine stie!, ntr-o sear ploioas, pe Paie, cu grjdarii. Se zvonea c, dup repetarea acestor vizite nalte, Enzio se pornise s urle disperat, cernd moartea. i 141 atunci l-a vizitat chiar papa Inocentiu, care i-a spus: nc nu le-ai trit pe toate, fiule", n urma lui lsnd porunca s nu fie ostean n Bologna care s nu-l fi avut, astfel nct atunci cnd trupul acela chipes, fcut zdreant va ajunge rege, s nu poatj da un ordin de lupt fr s roseasc la gndul c-1 transmite brbatului su. Dup cum vedeti, foarte OM era si papa Inocentiu sta, care, la rndul lui, dup ce-i fuseser cspite mama, sora si ibovnica din ordinul regelui violate mai nti, apoi trecute prin pari cu noduri se apucase s ling sare ca vacile si s rumege iarb de unul singur, noaptea, n pat, cu speranta c ntr-p zi va putea da lapte numerosi!6r si fii nelegitimi, nscuti slabi si uscati, ca scrumbiile. Cam att despre oameni, dar si despre mine, deoarece sper c ntelegeti acum dorul meu de selectie, de mprtire dreapt si homicid national. La toate astea m gndeam n timp ce Sottoquale cuta nnebunit un alt nor la care s se uite, pe msur ce eu socoteam tot mai precis c nu sunt chiar att de vinovat. Eram constient

nc de atunci c, o dat cu puterea druit de Dumnezeu preotilor de a lega si dezlega oamenii din pcatele lor, primisem si acea calitate de a m situa ntre celelalte dou taine, care cresc n credincios speranta mntuirii. Noi stabilisem caracterul indelebil al tainelor botezului, ungerii si preotiei, stiind foarte bine c dac omul se naste numai o singur dat, el primeste un semn distinct, tot numai o dat. Deci, chiar n interiorul nostru trebuie cutat dumnezeirea, fr a fi Dumnezeu nsusi, ci numai ceea ce a lsat EL acolo, atunci cnd ne-a pedepsit. Messer Sottoquale m-am hotrt s-i vorbesc, ntr-un fel de concluzie la ceea ce el nu putea pricepe , porti n tine un semn fcut de preot n baptister, iar eu mi simt cu fiecare respiratie pielea uns cu mirul divin, moale si catifelat". A ngenuncheat imediat, a ridicat ncet poala sutanei mele, a srutat-o si a nceput s se roage asa, murmurnd. M interesau astfel de cazuri. Cnd oamenii sunt speriati ei au acelasi chip, al fricii de care v vorbeam, astfel c n-as putea descrie trsturile fetii lui, desi cercelul prins n urechea dreapt, imitnd moda berberilor, nu 1-am uitat. Era, mai 142 cn-ab, o za ruginit, ce m-a purtat repede cu imaginatia la talisman legat mai mult ca sigur de o ntmplare n care iat i-a atrnat ntr-un fir subtire, dect o bijuterie cochet, asemntoare celor pentru care se bat marile doamne si din cauza crora stmesc rzboaie si noi impozite cu usurinta scprii unei batiste pe jos. Si mai era ceva care mi-a trezit interesul pentru a termina acest ocolis lung si obositor despre oameni, n general, papa si regele, femei nestule si credinciosi de rnd , anume faptul c, stnd la picioarele mele, curat mbrcat si ngrijit la gur, Sottoquale avea unghiile negre, pstrau culoarea unui pmnt acid, greu de ndeprtat dup ce ti intr ntre piele si cheraten sau n locurile mai nguste si strmte. Scurmase, rcise tarina undeva, n grab si disperare, dorise s se bage n gaur de sarpe sau ce? Am pctuit, frate" a repetat nerbdtor, simtind cum trece timpul pe lng el, ca o pal de vnt la ntoarcerea prin ambardee a corbiei sale celei mai dragi. Ne-am asezat pe piatra unei bnci din parcul Myropola. Vorbeste, fiule" 1-am ndemnat, complet trezit Am ascuns duhovnicului meu din Genua scopurile adevrate ale ultimului meu itinerar a nceput s povesteasc, respirnd sacadat , desi m ntrebase cu insistent unde m duc", l interesau locuri, drumuri si poduri?" 1-am ntrebat curios. Da, frate s-a grbit s-mi confirme cu nsufletire. A ntins si o hart pe lespezile bisericii si m-a pus s-i indic punctele de oprire, zonele de aprovizionare, izvoarele cu ap de but de pe traseu, ceea ce si mie mi s-a prut ciudat la un preot." ..Lucreaz pentru venetieni" 1-am asigurat cu o anume bruschete. Negustorul a rmas cu gura cscat. Semna cu o sanda descusut de umezeal. Dar continu, nu te opri" 1-am ndemnat, pentru a-1 scoate din nuceal. V-am spus: ftegustorii nu prea strluceau n desteptciune. A stat totusi Putin n cumpn si chiar a pufnit usor pe nas, apoi a rostit mbufnat: Al naibii, la asta nu m-am gndit." Eh, si dumneata acum! 1-am linistit din nou. nseamn c esti prea onest." Da, dar..." a ncercat el s insiste pe acea descoperire amar de ultim moment, cutnd totodat s m atrag ntr-o pro143

blem politic pe ct de dezgusttoare, pe aft de periculoas. tmia Bisericii noastre catolice se descrca n portul Venetj si..., dar s nu mai vorbim. Nu te opri deocamdat la senti mente, triri si senzatii" i-am fcut semn s continue, ntr timp, m-am salutat cu studentul meu, Tolomeo de Lucques, cai trecea spre hanul Cizma rosie" de la Dioney. Purta sub brat ultima bul a papei Inocentiu IV emis mpotriva noastr -. Etsi animarum, o imbecilitate conceput si scris de un om debil si stiam deja ce va face cu ea dup ce va mnca din berbecul pregtit din timp de maestrul buctar Melanger si dup ce va nghiti o vadr de vin. Acest intermezzo i-a mai curtat negustorului ngrijorarea de pe fat, nlocuind-o cu imaginea idiotului credul. Dar, ncercnd s revin la ce avea de spus, sprncenele i s-au arcuit din nou n jos, ca o siluet de cioar la orizontul unui cmp incult. I-am spus c urma s plec n Portugalia a hotrt el totusi s povesteasc mai departe , avnd la Sines un transport de ln pentru ctiva seniori din Ferreira, ntre Sado si Guadiana, urmnd s petrec vara acolo, pentru odihn si pentru culesul portocalelor nc de verzi. Am inventat toate astea, frate, ca s m cread." tiu am clipit din nou ntelegtor amnuntele dau credibilitate." Asa este, frate predicator, ce bine c te-am ntlnit! mi-a confirmat el, apoi a continuat: n realitate, aveam o limb." O ce!!!" am srit ca ars. O lingua, ptiu drace, informator, iart-m Doamne, c-am nceput s vorbesc si eu - ca...." Ca cine?" m-am interesat. Ca magistrii seculieri, m scuzi frate, stiu c nu prea v ntelegeti, v-au dat afar de la Universitate..." Da, da, acum nteleg" am intervenit eu, lmurit, dar si grbit s schimb vorba de la zona fierbinte a brfei. n largul insulei Anaphi a spus Sottoquale am salvat ast-primvar un pescar de la un naufragiu". Dar asta este o fapt bun, fiule! 1-am felicitat, pentru a-i ntri ncrederea. Un informator salvat de la nec si plteste salvarea cu informatii." Nu, nu despre aceast ntmplare e vorba m-a contrazis el, atingndu-m ntelegtor si cu o mn binevoitoare. Eu am mai fcut fapte bune, fac de cte ori fintu vine, am dat si la sraci... Pescarul era epuizat. L-am hrnit, 144 rahat; boulu' ca s trag mai tare. c nu era ^Trebuie a continuat el serios ~ arazin." i chiar dac era i-am vorbit apsat, desi mi venea s vrs , gestul conteaz!" Nu i-a rezistat inima, frate a pornit Sottoquale s-si frng manile si s intre iarsi n agitatia aceea nesntoas; o mai mtlnisem si la unii enoriasi dup ce fceau un pcat mare si se asteptau la o pedeaps imanent. Dar nainte s-si dea duhul a mai zis si s treac ncercrile Purgatoriului, iar acesta este unul din motivele care m tulbur, frate, mi-a destnuit locul unde se afl..." Eh, cine?" am ntrebat amuzat. Omul a lsat ochii n pmnt si i-a strns s-si rup pleoapele, ntr-un trziu, a rostit printre dintii abia desclestati: Piatra filozofal!" Eu pe asta o mai auzisem. Pentru un moment, am intuit c

m aflu efectiv n fata unui credul nselat de un escroc. Cutam deja un motiv pentru a rupe discutia si-mi prea ru c nu trece napoi de Lucques cu Guglielmo di Tocco sau chiar Wilhelmo di santAmore, dusmanul meu, pentru a m tr ntr-un proces n fata papei si a conciliului cardinalilor. Acest maimutoi ambulant se afla n spatele tuturor atacurilor mpotriva mea, seculierii l foloseau ca provocator, iar rudele lui din preajma papei Inocentiu, ca informator n Universitate. M ura, fiindc l fcusem de rs ntr-o zi n fata studentilor spunndu-i c seamn foarte mult la mers si la chip cu o veche cunostint de-a mea, Mengistu, c, de fapt, toti seculierii lui seamn mtre ei si c probabil au avut acelasi tat: Prostia! nteleg c nu m crezi, frate a revenit negustorul meu, cu un regret sfsietor n glas , ns omul acela era valah." N-a trecut mult dup vorbele lui si am simtit deja cum mi Se slfecoar pe la coltul ochiului drept imaginea ciobanului n onoarea si cu cciula pe cap, care 1-a umplut de vnti pe di Dacia, trecndu-si oile pp%suburbiileParisului. ,145 Apoi, pe la coltul ochiului stng, au trecut n sens invers cete de nvlitori. Cineva i-a ntmpinat cu furcile, iar n creieri mei au nceput s se aud jalnice schellieli de durere, cci venise vremea marii invazii a ttarilor. Reactiile chimice sunt spectaculoase. Ele impresioneaz pe neinitiati, cci fumul iesit din magneziu nclzit la foc, flacra albastr si sfritoare care nsoteste arderea dovedesc existenta unei forte interioare invizibile, de altfel , a unei energii la care, mai de mult, se nchinau strmosii nostri. Un bob ct o nuc din piatra filozofal azvrlit peste o mie de uncii de mercur se prefcea ntr-o pulbere de culoare rosie, din care se extrgea o lingurit si se arunca n alt mie de uncii mercur, apoi se repeta operatia pn la a patra metamorfoz, n finalul creia aprea aurul; cel mai pur. Cam att am nteles din treaba asta mecanic, explicat pe ndelete de Albertus Magnus. Nu m-a interesat niciodat, dar nici n-am criticat-o. n ce m priveste, n-aveam vreun interes lumesc, aurul fiind pentru mine un metal ca oricare altul, ns nu puteam nega influenta pe care ar fi exercitat-o asupra regelui, dac ar fi avut n stpnire piatra filozofal sau pe detintorul acesteia, n loc s nalte catedrale si mnstiri, ar fi cheltuit pentru cucerirea lumii, inclusiv a unor locuri sterpe si neinteresante, unde legiunile noastre s-ar fi mcinat rapid, o dat cu autoritatea. Asa c am hotrt s-1 ascult mai departe pe Guglielmo Lunghi Sottoquale. Ignosce fatenti. Am urcat prin portile Bizantului vechi pn n Pontul Euxin si-am ancorat n locul indicat de naufragiat. O plaj ntins, scobit de blti srate, plin de smrcuri si papur armie. Unii dintre nsotitorii mei mi-au artat o colin nalt si ne-am urcat acolo." Domina locul?" 1-am ntrebat, desi cunosteam c navigatorii au n general un simt deosebit al uscatului, astfel c ntrebarea mea avea menirea de a-1 pune la ncercare. Sigur mi-a rspuns repezit. Ct vedeai cu ochii, era numai step. Imediat sub deal era un lac ntins, iar n spate marea. Am construit acolo o cetate..." Foarte bine!" ... si i-am pus numele Vicus Novium". Foarte bine ai fcut 1-am ludat din nou, binecuvntndu-1 si cu o cruce mare peste crestet. Nu 146

ebuie s existe loc pe lume unde s nu sfintim prezenta oastr cu un zid". La fel m-am gndit si eu m-a ncredintat emotie negustorul. Am nceput s prospectm hinterlandul " Cum a SPUS^" ~ l"301 P"t pentru o clip. Hinterlandul a repetat el binevoitor , adic zona de interior a unei jXji " Este un cuvnt german, nu?" Da, frate, german" a recunoscut el, oarecum ncurcat, nestiind dac mi face plcere sau m irit. Nu c... i-am explicat , dar si eu provin dintr-o familie german, ns nevorbind, mai pierd..." Eh, stiu si eu dou-trei cuvinte" m-a asigurat el rosind. Nu, dar ai pronuntat foarte corect." Cu modestele mele mijloace" a zmbit el flatat. Hai, zi-i mai departe" 1-am ndemnat, acordndu-i un surs complice. Asa a redevenit el serios. Ferindu-ne de vipere si scorpioni, strneam si tot felul de alte vietti, dar mai ales stoluri mari de psri albe pn ce, cam spre strsitul lui august, am ntlnit un om. Era btrn, cu fata tiat de griji, cu barba nclcit de vnt, mbrcat n zdrente, cu picioarele goale si murdare de pmnt. Ddea la peste ntr-un lcusor ceva mai rsrit pe care se plimbau lebedele. Cnd ne-a zrit, nu s-a speriat, desi artam ca dracu', ne-a fcut cteva semne de lehamite, vorbindu-ne ntr-o latin stricat: Degeaba ati venit, c tot m dor salele. Ce prere ai de asta, frate?" Ciudat i-am rspuns gnditor , dar povesteste mai departe, fiindc a nceput s fie interesant". Negustorul a rmas putin n cumpn, adunndu-si amintirile, apoi a continuat: I-am vorbit, el s-a uitat lung la noi, cu nencredere, si ne-a ntrebat: N-ati venit dup piatra aia filozofal? Ba da! am recunoscut uimit. Eh, atunci aflati c am luat toate medicamentele voastre si tot n-am eliminat-o, ne-a strigat el nciudat si pot s spun, frate, c abia atunci am descoperit c purta un sal de ln n jurul mijlocului." Stai putin 1-am oprit pe genovez cum adic, n-o eliminase?" Pi, exact asta 1-am ntrebat si eu: Cum adic n-ai eliminat-o, omule? La care e' a dat din cap nemultumit, s-a ridicat cu greu n picioare, schirnonosindu-si fata aia zbrcit de durere si ne-a spus: Dom'ne, sunteti oameni seriosi sau ce rnama dracului? V-am PUS c v dau piatra filozofal acum cinci luni, c n-o mai i .147 suport de durere, si m-ati pus s v dau esantioane. V-am dat Dar tot m doare. Atunci, unul dintre nsotitorii mei a avut o strfulgerare de gnd bun si s-a repezit s precizeze: AJ erau venetieni, omule. Niste mincinosi. Venetieni, genovezi nu m intereseaz, eu risc multe c v astept aici. Genovezij si tin promisiunile, am rostit si eu grav si impozant, lund o pozitie de tenor, ca s-1 impresionez, n sfrsit, amrtul s-a uitat n dreapta..." S-a uitat n stnga" am completat eu Exact mi-a confirmat Sottoquale , s-a uitat n stnga, dar pe furis!, dup care si-a bgat un deget pe gt, a icnit odat Na! si a vomitat n palm o lingur de zeam galben-verzuie. Ne-a ntins-o". A fcut el chestia asta?" am ntrebat eu, de-a dreptul impresionat, dar si bnuitor, n bun msur. Da, frate. Na! a mai zis luati-o la alchimie, dar repede, pn nu ne prinde Negru-Vod, c n-am voie s v dau". Bortura aia?!!!" m-am artat eu si mai mirat. Stai s vezi, frate dominican m-a prins iar de brat, parc si mai agitat, genovezul. Bortura aia. Se-ntoarce, frate, cu spatele, cum ar fi asa, si ncalec o cruce mare, cioplit grosolan, dar mare,

mare, ca cea pe care o nltm noi n ziua de Crciun pe colina Quirinalle, s se vad de departe. Se prinde cu minile strns de cele dou aripi pe care sttuser bratele pironite ale Mntuitorului, uite-asa!, bate cu clciele ude n brna aia groas Diii, na! strig si se nalt, minune mare, n zbor". Ddea din aripi, sau plana?" m-am interesat. Genovezul a cltinat din cap, semn c face efortul s-si aduc bine aminte: S-a aplecat mai nti pe stnga, pe deasupra capetelor noastre uluite, apoi pe dreapta, ca o pasre mare, s-a rsucit si o dat peste cap, de-am crezut c-o s cad grmad. Dar nu, a luat nltime si s-a pierdut n vzduh, lsnd n urm un suier de vnt subtire". Mai aveai zeama aia?" 1-am chestionat. Pi, rmsesem asa, cu palma ntins. Cum altfel s fi rmas dup o asemenea vedenie. Numai c imediat..." Stai putin 1-am ntrerupt din nou. Nu merge mai departe. E adevrat c cine detine piava filozofal poate s zboare, dar nu ea singur este sursa zborului. Mai zboar oamenii si din alte motive. Bunoar, dac nghit prea mult aer. Dumneata, stii de ce ai perii ia u1 148 " _ mi-a rspuns Sottoquale evident nelmurit. Ei fi ai ca s nu inhalezi prea mult aer". S nu halesc?" S nu inhalezi am precizat. Altfel, baloanele plmnilor ". S5 nfrng cu totul greutatea corpului si te ridic la cer Jtr.0 clipit". Cnd eram copil s-a artat foarte mirat 1 esustorul am suflat cu trompeta n gura unei vaci si nu a burat". Nu e valabil la animale i-am explicat eu, lsndu-1 ns s triasc n nevinovtia lui. Numai omul, avnd judecat si credint, dozeaz cantitatea de aer prin nas si poate face figuri acrobatice", ti srut minile cu evlavie, frate!" a strigat si a dat s se aplece, dar 1-am oprit. A rmas ns n continuare agitat. Vorbea cu nsufletire: Numai c imediat ne-a ntunecat un nor. nsotitorii mei m-au tras speriati de mnec: Las-1 stpne, un vrjitor, las-1, am mai vzut de stia n Egipt, las-1, c vine urgia". Si venea?" Venea, frate, ntr-adevr, o urgie si se auzeau deja tropiturile furioase ale cavaleriei acelui Negru-Vod. Probabil c nu ntmpltor l chema asa. Ne-am refugiat n cetate, dar pe urmele noastre un viscol slbatic rupea stepa. Lebedele zburtceau n aer, lovindu-se ntre ele n nestire, popndii sreau din gurile lor ca muscati de sarpe, fceau ca arcurile, apele se umflau si..." Nu insista 1-am oprit , cunosc scena. Spune mai bine, ce-ai fcut cu zeama aia?" Guglielmo Lunghi-Sottoquale a cutat cu ochii mriti amintirea acelor imagini pe cerul Parisului. Dar firmamentul Lutetiei era pacific, cci jos, printre case, armele fuseser nlocuite, datorit dominicanilor, cu condeie. Negustorului i jucau privirile n orbite si i se zbteau sprncenele n sus si n jos precum o coad de bergeronnette. A rostit cu amrciune: Nu stiu. Cnd furtuna s-a apropiat de noi si zidurile au nceput s se prbuseasc n preajm, nu stiu, am nceput s scurm cu unghiile ca s m ascund undeva, oriunde, numai s nu m striveasc". Era presiune mare?" m-am 'Weresat, desi m cam lmurisem asupra genovezului. Da, Parc mi se crpa capul" mi-a confirmat el. Presiunea este 0 fort aplicat asupra unei suprafete i-am spus eu, fcndu-1 atent cu un deget. Dac suprafata este cunoscut, n spet, voastr, atunci mai rmne de determinat cine e forta. 149

Forta este cauza determinant a variatiei vitezei unui punct material. Valoarea notiunii de fort rezid din faptul ca ea permite s se stabileasc o relatie cantitativ ntre variatia impulsului unui punct material si alte mrimi caracteristice corpurilor cu care acest punct se gseste n interactiune. Deci trebuie s presupunem c acel Negru-Vod avea un corp deosebit." i eu zic c avea a recunoscut Sottoquale cu jumtate de gur, apoi s-a alarmat din nou: Urlam si spam n timp ce n urechi am auzit clar o pritur groaznic, un scrsnet de fiare si lemn si-am vzut vrful corbiei noastre ridicndu-se peste meterezele cettii si cum se ntepeneste toat ntre crenelurile stirbite, zvrlit de valurile furioase ale mrii." Binenteles, nu te-ai mai gndit la zeama romnului." Am fugit pe la bulgari ca niste dementi. Lumea ne ddea cte un coltuc de pine, o ulcea cu ap si ofta: Sracii! stia sunt a unsprezecea serie de bezmetici, si ne priveau att de jalnic..." L-am sftuit pe negustor s se roage noaptea la un stejar aflat n pdurea din preajma cartierului Pont-du-Change, unde a murit subit, pe ntuneric si aproape pe nesimtite. Tlharii care-si fcuser culcus acolo fuseser nainte chirurgi cathari, aveau mini usoare, cutite subtiri si cunosteau unde e carotida, chiar si cu ochii nchisi. Niciodat nu dduser gres, asa c nu mi-am fcut probleme asupra preciziei rezultatului. S v descriu scena: Guglielmo se duce n pdure nc de seara. Se mpiedic de vreo dou-trei ori n rdcini, fir-ar al..., n-are important, credinta e mare. Ultimele psrele se retrag poetic la cuiburi, dar suficient de linistit pentru ca genovezul s nu bnuiasc nimic. Umbl pe poteci, d crengi la o parte, undeva a trosnit, eh, o ciut, mai curge si-un prias prin apropiere, de-acolo vin zgomote, copacii fosnesc lenes, n sfrsit, poiana, stejarul mare n centru, a servit druizilor pe vremuri, unde este traditie este si mister, deci a avut dreptate fratele Tommaso, bun sfatLe spusese marinarilor si: Bieti, nu veniti, merg singuf' trebuie s fiu numai eu si ruga". Bine, stpne, du-te, noi te asteptm la iesire, dar s nu ntrzii, c se rceste ciorba de peste". Mncati fr mine, c nu stiu ct stau". S-au dus150 Sottoquale pseste pe iarba gras, musteste de umezeal, si-a dat tlpile, dar n-a ptruns, slugile i le-au frecat cu seu. Oameni de treab", gndeste. nconjoar stejarul, nimic, coaja "spr, furnici care coboar spre musuroaie, trebuie s fie mai ncolo, nu le mai vede, ramuri groase mai sus, un cuib parc de ceva, ntre pasre mare si mic, jos, la rdcin, ginat alb, proaspt, are pui. si alege un loc mai neted, sttuse cine stie ce animal s se odihneasc la umbr peste zi, iarba e culcat, se pune n genunchi si ncepe: lart-m, Doamne, c 1-am mintit pe duhovnicul meu din Genua, dar ai vzut c era venetian, apoi iart-m c am pierdut zeama valahului, n loc s fi adus piatra filozofal lumii, promit s m mai duc o dat, mi iau ulcele cu mine, carafe si borcane, epu..." si, dintr-o dat, harst!, mai ntuneric dect ntunericul n care sttea. tia deja prea multe. Omul acela aparent inofensiv, devenise extrem de periculos pentru societate, n ochii profanilor, piatra filozofal era un mister tehnic, detinut doar de ctiva initiati, legat direct de pmntul pe care ne cram viata n spinrile noastre ncovoiate de nimicnicie. Mai bine zis de mineralele care-1 compun,

n esent, se zvonea c, datorit unittii materiei elaborate de Dumnezeu, metalele sunt identice, dar difer prin forma lor. Desfsurnd lantul metalelor cunoscute, fierul era cel mai impur, n timp ce aurul reprezenta perfectiunea materiei. Astfel, alchimistii aplicau procedee laborioase pentru transformarea calitativ, n trepte, a mineralelor, cu scopul obtinerii unei cantitti ct mai mari de aur. O lume aurit ar fi alungat ntunericul dintr-un Ev Mediu nteles ca o noapte lung de o mie de ani ntr-o epoc n care se lucra mai ales noaptea". Transmutarea luat de la zero este un proces ndelungat n cursul cruia fierul era transformat n aram, arama n plumb, plumbul ln staniu, staniul n mercur, mercurul n argint la el te puteai Pri, cci argintul era suficient de interesant pentru banii secolului , apoi argintul n aur. Pn aici, totul era credibil, cu excePtia rezultatelor. Cnd ne-au bgat arabii vrjitoria asta n aP> au fcut-o cu scopul de a ne da o ocupatie alambicat, de ne macera n cutri si ascunzisuri ferecate n simboluri, n 151 timp ce ei se extindeau militar, cucereau si ocupau teritorjpn n inviolabila noastr Europ. Bine gndit! Numai c adevrul era altul. Aceast evolutie a metalelor de la impuri, tatea cea mai ordinar la mretia simpl a aurului, ascundea n fapt realitatea soartei umane, scopul existentei omului, acela de purificare a pcatului originar. Adevratul univers este acela vzut de copil", spunea Aristotel, umblnd prin grdinile Atenei. Copilul este o materie prim n care se gseste pcatul inoculat ca un germen am mai spus-o , mic si introvertit, si cresterea sa obisnuit este o ascensiune calitativ asemntoare celei a metalelor, din mai bine n mai bine, tinznd spre omul perfect. Pe tot acest drum, individul trebuie s-si perfectioneze eul prin educatie si credint. Astfel, cu ct nainteaz n ntelepciune si credint, se apropie de aurul cel mai pur, care este nsusi Dumnezeu, n aceste conditii, rezulta foarte clar c piatra filozofal, adic vehicolul acestui proces, se afla chiar n om. Deci, n om trebuia cutat piatra filozofal. De ce insist pe aceast explicatie? Fiindc Guglielmo Lunghi Sottoquale descoperise acest adevr; el stia deja c n mruntaiele omului la, printr-un extract din sucul su gastric sau printr-o prob din piatra pe care o are insul la vezic, putea obtine substanta care-1 ajuta s zboare pe cruce. Or, aici este secretul preotilor, al celor trimisi pe pmnt, adic printre minerale, pentru a conduce acest proces, nvttura noastr, ndemnurile la ascez, studiu si credint m refer ndeosebi la dominicani sunt procedee inscriptionate n veac, prin care mnam aceast omenire spre mntuire. Dup cum pstorul imprim oilor sale un semn, care deosebeste totdeauna oaia si cnd se rtceste, si, dup cum ofiterul si soldatul se deosebesc de ceilalti oameni prin insignele pe care le poart, chiar cnd dezerteaz din demnitatea lor, tot astfel se imprim si n credinciosi, prin mprtsirea de botez, de ungere cu sfntul mir si de hirotonie, o nsusire, care rmne chiar dac dispare harul, si care-i d dreptul la primirea sau transmiterea darurilor dumnezeiesti. 152 /-e s-ar fi ntrnplat dac piatra filozofal ar fi czut pe mna

(Tustorilor, a celor alungati din templu? Probabil, o demonere rapid, o inflatie si, mai devreme sau mai trziu, o u. jere n derizoriu a luptei pentru nfrngerea pcatului. P1 observati cum, n aprarea si iertarea pcatului meu de 'm mpotriva acelui nefericit negustor, folosesc cu iscusint logica? Ratiunea este aceea care dovedeste c e mai bine s moar un om dect o Biseric. Socotind ns c Sottoquale avea calittile de care am vorbit, precum si moartea lui nedreapt, cred c a ajuns n Paradis, unde i este bine. Un asasinat pe pmnt poate fi o rnare rsplat n ceruri, altfel nu s_ar putea admite exterminarea lui Thomas Becket din ordinul lui Henric al II-lea si alte cteva omucideri celebre, care au netezit drumul dominatiei credintei asupra ratiunii. De altfel, ultima mea discutie cu profesorul cel mai mare si mai ntelept al secolului nostru, Albertus Magnus, purtat n capela din Anagni, avea s-mi ntreasc unele convingeri. Mretul savant a nceput politicos: Ai rezolvat problema atitudinii tale la atacurile lui santAmore ca un doctor n teologie si nu ca un discipol. Mi-a plcut tcerea ta superioar si ngduinta cu care 1-ai lsat s te scuipe. Bnuiesc c pregtesti o rzbunare crunt". Asa este" 1-am ncredintat. Apoi, imediat, m-a ntrebat fr vreun ocolis: Ai ucis?" Da" am rspuns, lipsit de ezitri. Va trebui s faci lucruri fantastice a continuat el oftnd , care s curete aceste crime." Pe moment, gndul m-a dus la Procopius din Caesarea. El scrisese o lucrare De aedificiis, un morman de murdrie tipic scriitoriceasc n care ludase att de umil si lingusitor pe lustinian, nct nsusi acela, cnd 1-a chemat la pat, i-a spus: Dom'ne, nici chiar asa!" Apoi, dup moartea mpratului, a publicat istoria secret anekdota spre salvarea numelui su si a demnittii sale. Voi ucide n continuare" i-am replicat lui Albertus, ct se poate de sigur pe mine, constient c nu m yoi putea opri. Atunci m-a sftuit el , nu nsela si nu te msela cu inutila ftrnicie." A ucide dusmanul lui Dumnezeu e este?" m-am aprat ntrebnd. A nfrunta pe Antichrist" ~~ mi-a rspuns. Atunci, eu asta fac" a venit si precizarea 153 mea hotrt. Nu fi asa de sigur a oftat el din nou. Dar oricum... omoar cu msur, judec nainte, convinge-te." (55' poate cunoaste adevrul?" Nu, dar gseste mcar un motiv plauzibil" m-a ndemnat el. Altii omoar pentru mai putin" i-am spus cu o nuant de repros. Dar si idealul lor e rnaj mic" au fost ultimele lui cuvinte, apoi am trecut cu totii la mas. Horribile dictu el auditii. Acest individ mic de statur, durduliu si delicat ca un bebelus m-a ndrgit nc de la nceput, de cnd i-am fost prezentat pe o strad rsucit si acoperit de streasini, chiar de ctre loan Teutonicus. Generalul Ordinului dominicanilor se afla n elanul unei efuziuni hazlii, care-1 mai apuca uneori, la schimb cu ndelungatele luni de posomoreal din timpul iernii. N-a rezistat ispitei melodioase de a m luda n termeni care-ar fi nmugurit si obrajii cei mai vestejiti, ar fi nrosit si cele mai transparente vrfuri de urechi iar, cu putin imaginatie, ar fi migdalat si privirea cea mai tern. Desi Albertus Magnus s-a artat ncntat si doar att, oferindu-mi un surs binevoitor, dar

rezervat, sunt sigur c ntre patru ochi, cnd loan Teutonicus i-a spus: Auzi, pustiul sta, asa cum l vezi, a bgat-o n mormnt pe doic-sa, a desfiintat-o pe m-sa, care era o fiar, si si-a strivit fratii, precum si alte rude sub clci, ca pe niste rahati", el a reactionat imediat: De stia e nevoie, Jeane. Fr tat, fr mam!" Orfan n acest fel inedit , mai aveam si avantajul c prin statura mea umbream cel putin doi cardinali benedictini mai pirpirii, iar pe nepotul lui Quasimodo 1-arn obligat s se cocoseze, desi, n urma mperecherii cu Esmeralda, descendentii lui ncepuser s se ndrepte. De cnd am devenit brbat, dup ce am fost trecut n rndul oamenilor de grecoaica aia blond de la Aquapendente si astzi mai aud n urechi fluturarea pnzei acelui cort n vntul strnit de strigtele ei -" am fost foarte nalt, corpolent, greoi si aparent apatic. Dac, ntr-adevr, m-am nscut ntre 23 octombrie si 21 noiembrie 154 24 asa cum spun unii atunci sunt Scorpion n Luna tretului, conform Zodiacului Chinezesc, si caracterul meu m nuia s fi fost al unui taciturn introvertit, foarte serios, lipsit transparent, rezistent tentatiilor lumesti, dar plin de pasitnbusite pe dinuntru si chiar lasciv, privind ntreaga lume 0 rnistuire ireparabil n flamele unui foc fanatic. Dac ns am nscut ntre 20 februarie si 20 martie 1225 dup cum soun altii , atunci sunt Peste n Luna iepurelui si ar fi trebuit s m caracterizez prin combinatia dintre sensibilitate si vitez, ceea ce era departe de tot ce fceam eu, de luciditatea rece cu care mi puneam planul n oper, nseamn deci c trebuie s m fi nscut ntre aceste date, mai bine zis undeva n Tigru', numai blana lui dungat poate semna cu rnile lungi ale sufletului meu, primite de la multe generatii pctoase de antecesori, tritori prin preajma curtii lui Arnulf, care a rmas n Istorie drept ultimul carolingian, cu toate c, n realitate, avea o fiic ilegitim, Gisella von Dunkeljahrhundert, ce n-a stiut s fac altceva n viat dect s traduc din german n italian pentru contele Sunger von Ampurias si a dat nastere la Narbone, n miezul dezbaterilor ecumenice, ramurei noastre din Hohenstaufeni. Unde era schizma mai mare, acolo se gsea si ea, obicei care s-a transmis prin gen pn la mine, unde se opreste ntr-o nvalnic dorint de a aduna bisericile ntr-o unic putere mondial. Asa se face c, pentru lumea medieval a Parisului si Coloniei asocierea mea cu Albertus Magnus strnea rsul eu nalt, el scund , ceea ce nu ne mpiedica s-o conducem din ntunericul conspirativittii, n felul n care este scris n Walhala. Pentru c, dac zeii germanici conduc din nord si acolo este noapte o jumtate de an, nseamn c n perioada aceea de frig se petreceau cele mai importante acte de comand. Nu ntmpltor, nenorocirile oamenilor, sincopele n dezvoltarea nearnurilor si ntrzierile n solutia economic sunt asociate mereu cu nghetul. ^ Ceea ce m deranja ns la magistrul Albertus era faptul c ficerca s exploateze din mine doar partea genetic german, nsiderndu-m binar adic si italian , n timp ce eu eram 155 nc de pe atunci multilateral si totodat singular. Dar nu merita s m cert cu el pentru asta si, mai ales, nu puteam fi nerecunosctor aceluia care ceruse s mi se acorde doctoratul nc

de la vrsta de 27 de ani, cu toate c nimeni nu putea atinge aceast culme nainte de 35 de ani, dup cum v-am mai spus i astzi m ntreb dac, stiind sau n sfrsit bnuind c telul meu este o nou ordine mondial, el nu a ncercat s cstige acesti ani pentru mine din credinta c trsturile poporului german, civilizatia sa exemplar si tenacitatea cu care cuta perfectionarea muncii l fac predestinat pentru a stpni. Numai c ambitia mea nu venea doar din sngele teutonic ptruns n arterele neamului meu de cnd cu Sunger von Ampurias, ci dintr-o predestinare hotrt n clipele de chibzuint ale Divinittii, atunci cnd s-a asezat si a nteles debandada rezultat din risipirea smntei indoeuropene. Mi-a acordat si un timp, astfel nct schimbarea destinului omenirii s se observe abia de ctre epigonii mei. Sera tamen tacitis poena venit pedibus. n ce-1 priveste pe Albertus Magnus, el a specificat n cererea de promovare a mea ca doctor n teologie: ...pentru progresul civilizatiei si crestinismului". Drept recompens, nu am ntrziat s-i elimin unul dintre inamici, obscurul doctor n teologie de la Colonia, Rogifer von Braunschwick, cruia i-am strecurat o pagin n textul predicii sale despre poporul german. La numai cteva momente dup ce a rostit urmtoarele cuvinte: Germanii sunt o aduntur de mnctori de cartofi, gazele produse de ei fiind combustibilul care-i propulseaz nainte n Istorie", a fost lapidat fr mil pn si-a dat duhul, ntrebndu-se mirat ce ar putea fi acela un cartof termen pe care nici agresorii nu-1 cunosteau, dar al crui nteles l intuiser, asa cum uneori popoarele si ghicesc dusmanii eterni. Nu exclud nici posibilitatea ca ucigasii lui s fi nteles cuvntul Grstoff, care nseamn n german fermentatie, or rusinea pentru scprile fiziologice ale trupului nostru a stat la baza moralittii lumii crestine, diferentiindu-ne decisiv de animale. Aveam s nteleg mult mai trziu, n 1945, c atunci fusesem instrumentul unei uri seculare ntre germani si evrei, pentru ca 156 l cuvnt mi fusese druit ntr-o noapte de Tafnat Poeneah, aC referirea precis la neamul teutonilor, si gura lui fcuse ,i-ne a^e ^ ocmi lui scnteiaser de pofta masacrului si toile iui tremuraser ncovoiate n jurul unui gt imaginar, rnd parc s sugrume o etnie ntreag, asa cum mi se pruse ncearc Adolf Hitler cu Eva Braun la ultima lor mperechere din bunkerul cancelariei berlineze. i priveam si m ntrebam daca nepotul lui Schicklgruber va supravietui, ajutat de Providenta pe care o tot invoca, desi el o confunda cu Destinul. Asteptam ca din unicul testicol al Fiihrerului s tsneasc un glont care s-o paralizeze pe evreica lui cu ochii deschisi ntr-o moarte venit odat cu plcerea, dar n-a fost asa. M-am nltat dezamgit deasupra ruinelor fumegnde ale Berlinului, deoarece Hitler n-a scos din el dect aceeasi substant omeneasc respingtoare. Ba nc, ceva mai subtire si inert. Albertus Magnus m-a luat deoparte si mi-a atras atentia: N-a fost bine ce-ai fcut, iubitule. Astfel de cuvinte nu se folosesc, nu s-au inventat nc pentru lumea asta si nici n-ai voie s oferi att de facil un secret ncredintat ntr-o clip sacr a initierii." Bine, dar datorit lui i-am rspuns ncruntat analfabetii m consider deja un sfnt n viat!" A reactionat oarecum retractil, ncurcat de argumentul meu, dar tot a gsit tria s-mi spun: Oricum, totusi... ti multumesc pentru gest.

Rogifer sta m cam clca pe nervi". Un de perdu, dix de retrouves. tiu c iar o s m judecati, ns v ntreb: a auzit cineva de Rogifer von Braunschwick? Dar de Wilhelmo di santAmore? Ei bine o s-mi trntiti n nas usa replicii voastre usturtoare de sta da, s-a auzit. Dar cum, oameni buni? Numai legat de numele meu, prin mine si datorit mie! Este succesiune de pronume posesive cu iz egoist este, o recunosc! , lipsit de modestie si nepotrivit unui sfnt, ns Perfect corespunztoare adevrului. Am spus deja c omul este o fiint proiectat n spatiul ntre spirit si materie si c nu apartine integral nici nivelului mteligentei superioare, nici stratului inferior de fiintare, care este sensibilul. Adic nu putem atinge culmea inteligentei ordonatoare de Univers si, n acelasi timp, nu avem fort de a tri 157 toate reactiile sensibile posibile, rezumndu-ne doar la ceea conditioneaz lumea nconjurtoare n noi. Exist genii n-au reusit, dup o viat ascetic, devotat si complet spin tualizat prin complet ntelegnd nivelul la care se gsest limita coordonatelor sale biologice s nteleag ce este Dumnezeu, ci numai c El exist si c suntem n legtur cu El. Totodat, nici cel mai abject si deczut exemplar umn, cea mai complex brut, paranormalul cel mai activ sau cel mai inhibat handicapat n-au ajuns nc s triasc toate cele 16 000 de atitudini comportamentale nregistrate de stiint Am mai spus c filozofia foloseste efectele naturale ale existentei lui Dumnezeu pentru a-1 defini pe Dumnezeu drept cauz a acestor efecte vizibile de exemplu, cnd plou pe msur ce teologia foloseste efectele Gratiei Lui pentru a ncerca o definire a lui Dumnezeu, fr ns a crede c el poate fi limitat ntre niste contururi, motiv pentru care consider teologia superioar filozofiei si fil^ ifia subordonat teologiei. Plou pentru c Dumnezeu da viat" si a hotrt mecanismul circulatiei apei n natur, ncercati s explicati ploaia altfel, si cel mai cuminte copil v va ntreba de ce se evaporeaz apa oceanelor fr s o pun nimeni la fiert. Interpretnd Biblia, ai sansa ptrunderii ntr-un spatiu imens, unde persist o ceat lptoas n care auzi sunete de chemare din diferite directii si unde, la un moment binecuvntat, simti sub talp o prim treapt dintr-o scar al crei sfrsit nu-1 cunosti, dar pe care ti-1 poti nchipui cu ajutorul credintei. Un platou foarte neted, de dimensiuni reduse, probabil un ar. Pe el se afl un tron n care st Dumnezeu deasupra lumii. Acolo este lumin, dedesubt este ntuneric. Aceast tentativ de concretizare a dumnezeirii este ilogic, fiindc nu poti rmne acolo nimeni n-a rmas, dup cum stiti, Sfntul Petru sttea la poart. Trebuie s te duci undeva sau s fii trimis, ceea ce nseamn s cobori iar scara aia, s faci la dreapta sau la stnga si s triesti n continuare drama imposibilului si tragedia imperfectiunii. De aceea este mai bine s nu dai forme concrete Atotputernicului, credinta fiind de fapt convingerea proprie c exist fr sa-| vezi. Dar ia nchipuiti-v c, intrnd n ceata de la pragul 158 abil6' un individ mediocru ascult soaptele acelea cu Pa .^ fiindc nivelul su de ntelegere limitat, venit din ^ nerfectiunea sau chiar inexistenta reperelor sale culturale,

1 i permite s fie ptruns de o credint att de puternic nct \ gseasc fr sovire prima treapt? Din cauza asta, v - credintez c inclusiv omul n sutan, care nu se ridic la ivelul ntelegerii superioare a lucrurilor, al perceperii conceptuale a raporturilor noastre cu divinitatea, nvat Biblia pe de rost, o laud, o preamreste fanatic si chiar pedepseste slbatic centru necunoasterea ei, poate schimba zeci de ordine monahale, poate mbrca zeci de rase, poate ajunge si pap, dar nu va fi niciodat un credincios adevrat. Ceea ce nu stim despre Dumnezeu se gseste n stiint. i acum v ntreb: era Rogifer von Braunschwick un om de stiint? El, care afirma: Sufletul omului nu este etern; lumea exist din toate timpurile fr un nceput, Dumnezeu a fost obligat s creeze ordinea; Providenta este un fel de opinie pioas, dar parazitar n sistemul de valori crestine, un surplus provenit din prea mult zel teologic; religiile n general reprezint o mitologie poetic si simbolic de care trebuie s ne eliberm." Citind asta, mi veti da dreptate c exist oameni care nu merit s triasc. Actul nasterii este unul de responsabilitate nu poti rspndi hazardul n lumea asta numai pentru faptul c dup ce se screme un pic, tip si zvrle ftul afara, femeia se simte mai bine, iar ceva mai ncolo ncepe iar s mnnce normal si chiar s se ngrase. Dac moartea este al doilea capt al unui sistem bine definit numit viat, atunci i ea trebuie s fie un act de rspundere. i, dac individul nu are tria s si-1 asume, nseamn c cineva trebuie s-o fac n locul lui. nainte de a judeca modul n care am provocat lapidarea lui Kogifer von Braunschwick, v rog s puneti n balant aceste blasfemii, n contextul crora n-ati putea tri astzi, nici n-ati ^xista, oameni buni, iar gestul discret de a-i strecura cartoful m text nu neaprat fiindc era unul din cuvintele ezoterice unoscute doar de initiati, de cei ce stiau c dincolo de ocean xist teritorii noi, colonizate de vikingi a fost un act al 159 Providentei. Ea este atributul divinittii de a conduce lumea r> emisari si alesi, iar eu eram la data aceea cel ales pentru a trece n nefiint, acolo unde veti constata fiecare dint dumneavoastr c, eliberndu-v de religia pmnteasc, y-s treziti ntr-o lume unde nu exist alte criterii dect cele relj gioase. Pedepsele si rspltile de acolo nu sunt mecanice administrative, asa cum le concep bigotii, ci se afl n noi. t^ judecm singuri, ne evalum singuri, functie de intensitatea credintei noastre, astfel c omul fr discriminri ierarhice poate fi mai sus, mai aproape de El dup cum spune Scriptura tocmai fiindc, independent de srcia si instructia sa terestr, a fost mai curat n judectile si gndurile sale despre nefiint, mai necomplicat si mai eficient ca suflet bun, dect un bogtas preocupat de acumulri triviale, de adunarea n jurul vietii sale a obiectelor concrete, investite cu putere n urrna unei conventii relative. Isus Christos a fost trimis si pentru a explica a cui va fi mprtia Cerurilor. Biblia nu minte! n clipa cnd ultimul bolovan a lovit precis carotida lui Rogifer von Braunschwick, el tocmai se ruga lui Dumnezeu, pentru c oamenii credintei false se gndesc la El numai atunci cnd simt pericolul cel mare al mortii, coasa ei fluturnd pe

sub nasul lor, si cred c a avut usurarea gsirii Lui prin nchinciune, desi n clipa imediat urmtoare era prea mort ca s se mai poat bucura de viat. Exist sansa s fiti n stare acum s-1 ntelegeti pe Albertus Magnus pentru aparenta usurint cu care mi-a dat dreptate, deoarece preocuprile de alchimie l fcuser ceva mai maleabil, iar corespondenta sa cu Roger Bacon din Ilchester 1-a supus unor mari ntrebri existentialiste, la scurt timp dup ce a constientizat utilittile Camerei negre n fata atacului dezlntuit de dusmanul nostru comun si al omenirii, Wilhelmo di santAmore. Violent si intrigant pe deasupra, acest canonic de Beauvais afirma c lupt pentru ordinea statului, catolicistfl si autoritatea papei. Ne ura cu disperare si pentru faptul c, dup azvrlirea noastr n strad, ne-am continuat lectiile n aer lib6; Se adunau puhoaie de oameni, cscau gura trgovetii, bogtas11 160 sezau lecticile n fat din timp, preotii altor conventuri tu zelosi, copiii ascultau si uitau de mncare, se oprea n. jatia n Paris, n timp ce clasele seculierilor rmneau ale btea prin ele un vnt fierbinte de esec si fceau pnze '--iii ntre catedr si bnci. Luminrile rmneau nearse, si lucioase ca la mort. De fapt santAmore era exponentul unei anumite categorii de intelectuali, care ntelege la un moment dat c talentul si harul lor au atins un prag, se opresc la o anumit nltime, nu nrea mare, si c alturi de ei triesc contemporani blagosloviti de Dumnezeu cu mai mult nzestrare, sunt mai apreciati, priviti ca atare si, evident, comparati cu ei ntr-un mod dezavantajos. Este problema veche a stratificrii valorilor. Dac geniile reprezint entitti destul de izolate, originale si rare, n schimb mediocri au un talent instinctual de a se aduna, asocia si actiona mpreun, sentimentul ratrii fiind un ferment cu mare potential corosiv, dar si foarte activ pentru refulri organizate sub acopermntul legilor, sentimentelor gentilice si chiar al statului, cel interesat s-si mentin supusii n coordonate controlabile. Din aceste motive, seculierii erau mai bine adaptati societtii, stiau s-i speculeze slbiciunile si s-i foloseasc avantajele, se ntelegeau de minune cu politia secret. Cunoscnd mai profund structura societtii, cunosteau exact si care este mecanismul parvenirii. Pentru a ataca o valoare trebuie mai nti s-ti asiguri o publicitate larg, chiar si ordinar interpretau aux heures de la nuit, la musique de vieilles, rotes et guitares sarrasines ntr-un imn dedicat papei, recitau versuri despre Soarele diafan, fcndu-1 s rimeze cu Lateran, trimeteau scurte pistolete femeilor apropiate cardinalilor ~ apoi s cstigi ncrederea Puterii prin acte evidente de atasament, s lauzi si s inventezi pentru ea imagini noi, care s-o surprind plcut, s-o gdile si s-o excite, fcnd-o vulnerata oricrei solicitri, dup care, la un moment anume, cnd aceeasi Putere este preocupat de o problem important sau tost lovit recent de un insucces sau o nenorocire, s-i arti Penculozitatea acelei valori, cum lucreaz ea prin oper, gesturi, a rtudini si chiar prin tcere mpotriva eforturilor apreciabile 161 ale statului, cum indiferenta valorii se traduce printr-un aer d superioritate nu tocmai justificat si este dovada nu numai dezinteresului, ci si a urii, dispretului si scrbei, cutnd astfel

s faci o legtur ct mai vizibil si brutal ntre efectul lovi. turii primite de Putere si contributia valorii la cauzalitate acesteia. Imediat ce Puterea reactioneaz indignat, grbita s dea un ordin, s pedepseasc aspru, tu s-o opresti. Mediocritatea a calculat aceast clip riscant. Lovit, valoarea ar putea striga. Atunci, n mod umil ceri Puterii s-ti ofere tie posibilitatea de a fi instrumentul pedepsei, fiind mai aproape de surs cunoscnd tipologic mediul, calificat si suficient de motivat, protejnd n acest fel nssi Puterea, care nu trebuie s se coboare, s se expun, s riste o pierdere a popularittii. Abia dup asta, n urma unei investituri ncreztoare, ataci nemilos. Strngi haita scriitorilor de balade, a muzicienilor de cantilene si a pictorilor de fundaluri si-o informezi ritos de omnipotenta cu care ai fost investit, ascunzndu-le multe lucruri, pe care totusi si le vor nchipui salivnd, i instraiesti asupra planului, i trimiti la aliatii tarati din alte meserii, dup care declansezi denigrarea. Un singur lucru nu trebuie s uiti s le spui: la sfrsit, oasele dusmanilor vostri trebuie scoase din morminte si aruncate peste granit! Wilhelmo di santAmore strbtuse rapid toate aceste etape n preajma lui Inocentiu IV. Am nregistrat exact 490 de greseli ale lui n ceea ce ne si m priveste, dar am rmas calmi, cu toate c pn n decembrie 1254 a fost emis un numr imens de bule si decizii pontificale, care aproape c au desfiintat Ordinul dominican. Ne-am trezit proscrisi n cteva luni, iar ctod un om de-al nostru a ajuns n preajma papei si acesta si-a artat surprinderea pentru multe informatii false, situatia noastr, n loc s se mbuntteasc, s-a depreciat si mai mult din cauza unui amnunt pe care 1-am descoperit din pcate foarte trziu. Un tnr si nevinovat colaborator al nostru, pe care uneori l mai ntlneam, ascultndu-1 eu sau Humbert de Romans n lungi si stimulatoare spovedanii detaliate, ne-a semnalat cu totul accidental c Wilhelmo di santAmore s-a mprumutat de la evrei n schimbul dreptului comunittii de a-si salva 162 exemplare din sulurile Talmudului, care se ardeau n Greve din Paris. Atit de dulce fusese glasul lui cnd ne-a edintat nouttile, c-mi venea s-1 sorb ca pe o cup de nbrozie, amestecndu-1 chiar si n hidromel, n loc de miere. ^-a deplasat personal cnd a luat banii a rostit el cu buzele " elea mici, dar crnoase, nrosite pn la flacr de un snge ^olent si fierbinte. A dat un document drept garantie si 1-a v nat _ a mai gngurit el, rotunjindu-si ochii azurii de niotie si umezindu-si brbia infantil de-nfiorare, la gndul c poate a spus ceva ce nu trebuie. Dar spusese ce trebuie, rspndind ctre urechile mele parfumul rozaliu al trandafirului informatiei, cea care d contur lumii noastre izolate ntre oceane, ns nu asta era problema: informatia nseamn Putere! Acum, tinrul Nicolas de Brescia trebuie s fi aflat din crti c cine apela la evrei era oricum suspect n ce priveste buna credint, mai ales pe acele vremuri, cnd fiii lui Israel se aflau ntr-o criz acut, fundamental, legat de un aspect derutant care frmnta continentul nostru btrn. Succesul evreilor n Europa se datora dup studiile mele ignorantei popoarelor noastre. Iudaicii au adus un plus substantial de cunostinte, de inteligent aplicat si de abilitate matematic, ceea ce a surprins, existnd si convingerea c ei au venit dintr-o lume oarecum superioar, la care trebuie s adaug c ndrjirea si rezistenta

lor n pstrarea propriilor ritualuri desi ncepusem s-i ardem pe capete constituia n sine un prilej de admirat. Cum strluceste bruma pe struguri, asa era pe dinuntru sufletul evlavios al evreului, iar circumcizia sexului su, un exemplu de devotament. Prea multe motive ca s nu fie strpiti! Numai dup ce s-au declansat cruciadele si cavalerii nostri au ajuns la Ierusalim s-a descoperit c Trmul Sfnt era destul de arid, neprimitor si dezolant, fapt pentru care savantii europeni numiti asa fiindc stiau cte-n lun si-n stele, dar nimic despre Pmnt nu si-au putut ascunde uimirea, la nceput, si abia ln urma cuceririi Constantinopolelui au fost n stare s precizeze "S echivoc: evreii nu s-au nscut iscusiti, ci, trecnd n peregrinrile lor prin Europa de Sud si Africa de Nord, s-au eteptat, au asimilat toat nvttura barbarilor, lucru ce explic 163 si trezirea la gndire a cavalerilor, trgovetilor si mai ales ci cilor nostri, care s-au plimbat pe acolo, dar n sens invers o savantii este nc o problem de definitie, deoarece este sUfU cient s citesti o singur carte si s te specializezi ntr-o sinm, directie pentru a primi acest apelativ si a fi respectat ca atar Oricum, n conformitate cu aprecierile lor, cltoria de m ' multe ori ctre si dinspre Ierusalim sau Constantinopoie adncind potecile si ltindu-le n drumuri de care, ridicnn vaduri sub apele curgtoare si aruncnd poduri peste fluvii s' peste acele popoare numai aparent primitive insuficient cercetate datorit unei oprimri stupide a generat evolutia civilizatiei europene. Cam acesta este secretul secolului XIII! Teoria era ndrzneat, mai ales c punea n evident, pentru prima oar, acele erori ale noastre cu ajutorul crora evreii puseser subtil mna pe comertul si finantele continentului. Criza lor s-a strnit atunci cnd Europa a devenit constient de asta si a cptat suficiente cunostinte ca s nu-i mai cread superiori. S-au dezlntuit astfel marea prigoan, procesul trecerii lor fortate la crestinism si spargerea comunittilor, att de unite pn atunci. A sporit cererea de Biblii si numerosi evrei au acceptat s li se coas preputul la loc. Pentru a reveni nos moutons, voi fi foarte scurt. Cu banii obtinuti de la ei, Wilhelmo di santAmore a cumprat o cantitate mare de ambr de la maurii aragonezi si a poruncit s fie ngropat n diferite ascunzisuri spate ntr-un teren oarecare de la Taegio, apoi i-a spnzurat pe briganzii pusi s execute operatia asta ciudat. Ambra zcea sub bolovani, n cuibarele scorpionilor, la rdcina unor copaci, ntre inelele nprlite ale serpilor, n vizuine, sub blnurile calde ale bursucilor cu puiNicolas de Brescia nu ne-a putut explica mai multe, dar zvonul existentei unei mine de ambr s-a strecurat insidios sub boltii6 Lateranului, ajungnd urgent la urechea zdrentuit de musctun pasionale a papei care nu stia cum s-a format chihlimbarul, cum a intrat gza aia acolo si cnd , asa c foarte precipit s-au emis pretentii. Taegio era domeniul nostru, al dominicanilor. Ne-a fost cerut cu grosolnie. Noi am refuzat cu l 164 ta s-l dm. Inocentiu IV a insistat, crescndu-si tensi1 ceea ce i-a adus o moarte fr onoare, cznd n ioarea marmorat a Simtului Scaun si necndu-se ca un

Ttor oarecare, desi brbierul su a ncercat cu disperare s-1 ta de acolo, mpingndu-1 cu toiagul papal mai la fund, sc , zjcea ei, se gsesc bule de aer proaspt. Nu din acelea care ne fericise pe noi! Dumnezeu s-1 odihneasc si s-1 H a cumva la splat pe papa Inocentiu IV, fiindc altfel o s "mput tot Raiul, de n-o s mai vrea nimeni s ajung n el, dup ce se va afla chestia asta. Altfel, vor creste pcatele pe lumea asta n nestire, n schimb, noul pap, Alexandru IV, a fost foarte impresionat de sfrsitul predecesorului su si a ridicat imediat toate interdictiile si sanctiunile mpotriva dominicanilor. Iar brbierul cu pricina a fost fcut episcop si trimis la curtea lui Raimon Berenger de Provence, unde a ndrgit ntr-att jonglerii belenoi, c a hotrt el nsusi s-i imite, s scoat foc pe gur si s se dedea la langue grossiere, murind de rsul lumii. Erau deci semne pentru o domnie pontifical promittoare. Numai c Wilhelmo di santAmore avea mncrimi, nu-i plcea deloc viata n aer liber, era ros de pizm pn n adnc, iar inima lui neagr era nvelit ntr-o pnz cernit de ur, prin care nu avea cum s rzbat nici un rid de umanitate, darmite o gean de ntelepciune. S-a apucat s scrie un opuscul a crui valoare ocupa suprafata unei unghii, a crei important pentru filozofie si teologie ntrecea cu greu semnificatia unui afis pentru nrolri, a crei ncrctur de idei nu depsea greutatea unei rgieli de clugr stul, cnd deschidea gura s Porneasc slujba si, n loc s-i ias cuvintele slobozeniei, emitea doar nceputul acela de grohit care-i punea pe fug enoriasii. Aceast oper comis ntr-o stoarcere de creieri minusculi, ce 0cuPau o cptn ct un tuci bohemian cu nepermis de mult Patm gol mprejur, se numea: De novissimorum temporum Noi am rs. 'bine, ca orice carte proast, a avut un succes enorm la 1C: se smulgea din mini, se citea pe ascuns n internate 165 si la vedere n parcuri, se studia pus direct ntre pagin-i Bibliei la rugciuni, femeile lesinau dup unele pasaje tari! alea cu diavolul a penetrat violent n mruntaiele societar noastre si, dnd de cald, s-a ltit acolo" , fanaticii o legau D. sub haine n dreptul inimii, doi cardinali au czut pe gndun Se pusese problema mprumutrii de la chinezi a tehnici' tipririi, urmhd metoda lui Pi-Sheng, mai ales cnd s-a aflat c papalitatea era ncntat, preafericit si voioas, fiindc erau multe pasaje mieroase la adresa lui Alexandru IV, dar si altele la fel de multe, mpotriva dominicanilor. Principalul pericol pe care-1 prezenta lucrarea era faptul c pornea de la unele cuvinte ale lui Isus si ale lui loan si Pavel despre aparitia unor falsi apostoli, n numr mare, ptrunznd rapid n credinta oamenilor si-n Biseric, moment ce urma s marcheze sfrsitul lumii. Binenteles c falsii apostoli eram noi. Populatia a nceput s se agite si cererile de judecare a Ordinului nostru s-au nmultit cu viteza inconstientei. A fost suficient s strige ctiva c e vorba de erezie, si revolta mpotriva dominicanilor a devenit violent. Nu mai eram btuti cu ou, ci cu pietre. Tot ce v-am povestit pn acum fusese reamintit pe scurt n capela noastr de la Anagni, dup ce Albertus Magnus ne-a invitat la mas asa cum v-am mai spus , dup ce am mncat si ne-am asezat ntr-un semicerc ilustru, pregtind contraata-

cul. La fel ca n vechiul Senat roman, stteam pe treptele si platforma acoperit de covoare a amvonului, dedicat patronului nostru, iar cel care vorbea cobora si-si rostea opinia de pe pavimentul cretan, mpodobit cu crini albastri si gste din mozaic. Papa este pregtit s ne loveasc, la rndul lui, fr prea multe verificri ne-a informat Humbert de Romans. D atrage si pe el ambra aia ca pe muste la rahat." Fratele nostru a muscat apoi dintr-un mr galben si zemos. Era un fel de fug de rspundere, fiindc, mestecnd mrul, nu mai era nevoit s dea si alte explicatii sau s ia o hotrre, cci cu gura plin si cel mai ntelept intelectual devine ininteligibil. Wilhelnw sta e bgat pn-n gt n afacerile cu terenuri a vorbit Albertus. Din cauza asta a avut abilitatea de la Taegio si are succes sus de tot. El construieste marele domeniu al papalittii s1 166 reste puterea si bogtia Sfhtului Scaun." S-a ntors la locul ^ ngrijrat- NU arta frica de moarte a celui trimis pe rug, mai degrab, teama c opera ridicat pn atunci de Ordin va prpdi. i el nu poate s cad din crut ntr-o zi cu anul sub roti, s se aplece pe fereastr pn la caldarm, s alunece pe lama unei sulite si s rmn nfipt n vrful ei, ca o frigrui^, s bea ap sfintit cu soricioaic sau s fac un stop cardiac deasupra unei femei cu glande arteziene?" Acestea fuseser propunerile unui tnr promittor, pe nume Johannes Fidanza, cruia noi i spuneam n glum Bonaventura. Asa a rmas si n Istorie. Binenteles, propunerile lui abia acum le dezvlui eu, cnd opera sa nu mai poate fi contestat. Aprig biat. Cum i spunea si Marotta uneori: Te aprinzi greu, puisor, dar cnd ajungi la culmea rbdrii, versi din tine foc si par." Para, ca para, dar s fi vzut cum l mngia: ziceai c vrea s-1 netezeasc. John Peckham s-a foit n scunelul su florentin, pe care sttuse cndva chiar tefan al Vl-lea, cnd poruncise dezgroparea cadavrului papei Formosus, trrea lui prin fata Sinodului, apoi tierea celor trei degete diavolesti ale scheletului si aruncarea acestuia n Tibru. Cine sttea pe scaunul acesta simtea imediat o dorint nebun de a musca pn la os mna papei. Eu zic s-i oferim bani si bijuterii si-a dat el cu prerea, ncruntndu-se att de mult, nct chipul su prea cuprins deja de noapte, desi corpul era cu totul luminat de razele soarelui mprstiate generos si multicolor de vitraliile vesele ale capelei. Putem folosi o parte din tezaurul patarinilor. Nici n-o s se cunoasc." Atunci, m-am ridicat, am psit pe pavimentul pgn dar att de frumos, c nu mai conta lipsa oricrei cruci , am venit drept si hotrt n fata lor si le-am spus: Dragi Printi, am citit cartea aceasta plin ntr-adevr de acuzatii perfide. Dar examinnd-o cu atentie, am constatat c este cldit pe nisip si nu se ntemeiaz pe principiile credintei si pe autoritatea doctorilor Bisericii." tim si noi" ~~ mi-a replicat grbit Humbert de Romans. Dar eu am continuat netulburat: Atunci cnd un scriitor mediocru, un nimeni, chiar unul folosit de un critic interesat s-si loveasc inami167 cii, comite o oper polemic, plin de acuzatii la adresa urm' om sau a unui grup literar, nu trebuie s cazi n greseala de a-' rspunde la fel, atacndu-1 ca om. Asta va cobor confruntare la nivelul afacerilor personale si oamenii i vor izola cuihd pe

ambii combatanti n derizoriu. Ceea ce trebuie atacat este opera lui, cci n ea se afl ascunse de ochiul cititorului erorile obscurittii, iar noi trebuie s le aducem la nemiloasa lumin pentru a o batjocori." Albertus Magnus a cobort lng mine, m-a apucat delicat de brat si mi-a spus: Asta cunosteam si noi Tommaso. Nu m face de rs tocmai acum, elibereaz din tine' un jet din spiritul tu spectaculos". Am nteles c printre colegii mei existau dubii si chiar c unora le era fric. Tommaso trebuie lsat s vorbeasc a mai spus cu voce tare Albertus. Eu ncep s-1 nteleg." Cnd profesorul tu te roag si te apr astfel, trebuie s-ti dai toat silinta, ns pe mine m preocupa mai mult nencrederea colegilor mei. Pe acestia trebuia s-i cstig mai nti si apoi s-mi desfsor planul, n timp ce Albertus revenea la locul su, urcnd treptele nmuiate de moliciunea covoarelor, John Peckham mi-a strigat peste umrul lui: Trebuie s-1 faci bucti, frate, s-1 extermini, si pe el si pe pap. S drdie de fric seculierii la gndul c tocmai tu vei trece peste el." Se referea mai mult la statura si greutatea mea, ceea ce era prea ordinar. Dar m-am stpnit. Exist ntotdeauna riscul ca, dnd curs provocrii am ncercat s-1 calmez si fiind ajutat din spate de protectorul su, inamicul s fie fcut erou." Aici gresesti s-a ridicat n picioare, fr s mai coboare, Humbert de Romans. Un individ strpit, orict imagine ar lsa n urm, nu poate s nu trezeasc suspiciune, atunci cnd st cineva si socoteste ct ur s-a strns mpotriva lui. Un mort cu plumb topit turnat pe gt naste ntrebri: ce-a fcut dom'ne, de 1-au cspit stia n halul sta? Vernichtung, ascultati-m pe mine, este cuvntul magic al repulsiei eterne." Dar mai nti trebuie bagatelizat opusculul am insistat. Pe Wilhelmo l facem una cu pmntul.... Ei si? Cartea lui rmne, se va smulge si mai aprig din mini, iar amintirea este v^ rog s acceptati mai rezistent deet consistenta vremelnic^ a corpului uman." Treaba ta" au strigat Peckham s1 168 aventura ntr-un glas, apoi numai Bonaventura: Poti s-i $ Iesti opera ct vrei, dar s mi-1 predai pe santAmore 16 &lit, cu ochii flesciti pe piept si limba scoas ca la doctor, c i sterg sandalele pe ea. Cu opera lui, repet, poti s te 4- trezi, e plcerea ta, poti s-o mprti si la toaletele publice." Si eu cred c o moarte npraznic produce o impresie inhi'' "foare" a trecut de partea lor si magistrul Albertus. Glasul ti nator al lui John Peckham s-a auzit din nou, strnind clinchetul candelabrelor: Trebuie tras n teap, i pui sub scaun o..." nar mai bine, Tommaso 1-a ntrerupt Humbert , practici dou guri n peretele dintre camera lui de odihn si spltorul carmelitelor si cnd se uit i nfigi o furc n ochi." Nooo 1-a contrazis grbit Bonaventura. Cnd se duce la dogele Venetiei cu gondola, i legi un bolovan greu cu sfoar de put, n timp ce doarme, si cnd se trezeste o s o arunce singur n ap. Moare de mna lui." Aveti ncredere n mine?" am ntrebat atunci, punndu-i la ncercare. Linistea jenant care s-a lsat se putea citi pe fetele lor, chiar dac erai surd. Se uitau la mine cu scepticism, n timp ce lumina plea si vitraliile mureau ncet, ca niste luminri istovite. M gndeam am auzit glasul trgnat al magistrului Albertus c, poate... n sfrsit, n-ar fi cazul, dar, totusi... i spargi capul cu un topor si nu te mai complici." Zrind licrul ochilor lui tristi, am hotrt s le

spun: Detin un secret care l va distruge pe Wilhelmo di santAmore si-1 va face pe pap un mare iubitor de dominicani." Ce secret?" au srit din scaunele lor, cu exceptia lui Albertus Magnus; acesta mi s-a prut c a zmbit atunci, dar nu pot fi sigur dup attia ani. I-am lsat s fiarb putin, preiacndu-m nehotrt: s le spun sau s nu le spun? Ce secret?" aproape c a strigat John Peckham, isterizat si nerbdtor ca o muiere trecut de pragul dragostei. Dar nu-1 judecam, fiindc situatia era suficient de tragic si cred c toti colegii si fratii mei ntr-o credint si simteau deja tlpile Perpelite la nceputul de incendiu pus cu atta nversunare sub ^gul Ordinului nostru de Wilhelmo di santAmore. Simtind CUm vibreaz n ntunericul capelei coarda nervilor lor ntinsi, 169 cum se rscoleste aerul rece al navei de ura lor amestecat c speranta si cum a lsat Domnul Nostru Isus Christos ochii jos pe crucifixul Lui nltat deasupra altarului, am rspun rspicat: Inchizitia!!!" Sprgea lemne un tran dintr-un sat aflat la patru leghe de Anagni poate acelasi ascultat de mine cu multi ani n urm n Italia meridional si auzeam tocnitura seac a bardei lovind n fibra buturugii, apoi cum crpa ea despicat si mi se prea c e alturi. Se loveau ncet frunzele n copaci pe drumul spre Viterbo si picura o ciutur ntr-o fntn neagr. Atta tcere era, c se auzea cum bate aritmie inima bolnav a abatelui Roussilon n catedrala Saint-Gervais-et-Saint-Protais din Soissons. Inchizitia fusese anuntat c va trebui s ne judece, nicidecum s-si ntoarc ntrebrile subtile si ascutite mpotriva lui santAmore, si fratii mei nu reuseau s se scuture din nghetul care le-ntepenise oasele subit si s nclzeasc o judecat lucid. Numele Travestitei le paralizase reactiile. Am fcut atunci un pas, am pus o talp grea pe pavimentul acoperit de lintoliul noptii si am rostit: Eu conduc Inchizitia!" Crestintatea cunostea n vremurile acelea o tripl amenintare. Era mai nti cea spiritual, n fata minunatei civilizatii musulmane, care-i era superioar prin tot ce crease sau preluase si adusese n Europa, neexistnd nc o filozofie puternic n stare s o combat prin credibilitate. Era apoi amenintarea geografic, deoarece continentul nostru se gsea ncercuit de lumea bizantin, de cea islamic fundamentalist si de pgnism, la nord. Iar, nu n ultimul rnd, apruse pericolul intern, prin dezlntuirea revoltelor religioase, care apelau la erezie ca la o solutie providential n mod curent, desi ea era de fapt contrarevolutia trzie a ceea ce nu se putuse stpni dup moartea lui Isus. Ereticii numiti patarini n Italia, albigenzi n Franta se nmulteau ceas de ceas, iar rscoala lor avea o singur justificare: Biserica romano-catolic si toti prelatii ei nu mai respectau pilda hristic a srciei. Bogtiile Sfntului Scaun ntrecuser orice msur, dar, mai ales, impozitele deveniser insuportabile. Europa ntreag era v1 170 "riol nesfrsit din acelea care se sting ntr-o parte si izbucnesc mediat n alt parte, ca si cum clctura noastr pctoas se 1 de magm si nu ne mai rbda pmntul, lsnd s nropas t'sneasc prin porii si o furie clocotit. Atunci a fost inven-

tata Inchizitia si au fost numiti n fruntea ei cei mai descreierati doritori de putere. Curnd, un mcel si mai mare a nghitit masacrele mai mici, ntr-un ocean a crui ap era snge. Abia dup w1 secol, pe timpul nostru, hcredintmdu-se dominicanilor conducerea Inchizitiei, aceasta a nceput s fie un tribunal ceva mai rational, iar dup 29 aprilie 1245, cnd un criminal descreierat, pe nume Carino, 1-a masacrat pe inchizitorul Milanului, Pietro da Verona, activittile Mnii ntregului Popor au fost suspendate temporar, pentru a nu strni si alte violente slbatice. Numele Imanentei se rostea mai rar, dar amintirea ei strnea nc fiori pn-n buricele degetelor. Dar dac doriti s ntelegeti exact cine era Inchizitia, ascultati aici ! Fratii si profesorii mei au cobort n tcere de pe platforma amvonului Sfintului Dominic de la Anagni si s-au asezat roat n jurul meu, ngenunchind si asteptnd o binecuvntare din parte-mi. Vznd c eu nu fac nici o miscare si c umilinta lor nu este suficient, s-au crucificat pe pavimentul capelei, aproape la unison, cu bratele desfcute si sandalele asezate pe muchie. Apoi, ncet-ncet, pe rnd, am simtit gdiltura mic si umed a srutrilor lor peste unghiile degetelor mele de la picioare, mngierile fine ale brbiilor peste puful gri de pr ce-mi crescuse pe falangele proximale, alintarea calin a unei limbi sub osul gleznei. Asta trebuie s fi fost a lui John Peckham; ntotdeauna 1-am bnuit de lingusitorie. Srutarea cea mai fierbinte trebuie s fi fost a lui Albertus Magnus cel care a scris pentru aceast omenire si pentru eternitate Swrma de creaturis , !ar atingerea cea mai suav cred c a apartinut lui Bonaventura geniul care a lsat umanittii drept mostenire Collahones in Hexaemeron si a artat drumul credintei n Itinerarium nentis in Deum. Nu stiu ct timp a durat aceast scen si as fi prelungit-o la nesfrsit dac nu ar fi existat teluri mai nalte. Afar, ghemuit "ng un bolovan, m astepta Nicolas de Brescia. Se smiorcia 171 la gndul c dezbinarea va mpiedica salvarea Ordinai Dominicanilor, n care abia intrase. Avea si el sperantele h,-1 I-am poruncit s m urmeze si el a fcut-o sprinten, gata s mx nsoteasc si n Iad, dac i-as fi cerut asta n mod expijc;t lucru pe care nu doream s-1 fac, dar care nu era prea depart de adevr. Am pornit pe strzile nguste ale orasului, n directia opus palatului papal, prin locurile pe unde Anagni formase un cartier destul de srac. M strecuram pe la marginile pietelor tiate neregulat n aglomerarea haotic a caselor nghesuite ntr-un urbanism dezordonat, cci nc nu se nscuse arhitectul care s pun ordine n localitti. Am trecut grbit pe ulitele strmte, boltite de encorbellemente putrede pe care, n rstimpuri, le auzeam scrtind sub greutatea pasilor unor burghezi nelinistiti de insomnii. Nicolas de Brescia m urmrea de aproape si bocnitul galentilor lui strnea iesirea din unghere a cte unui chip de hot sau criminal, care ns, la fel de grbit si furisat, dar nu mai putin nfricostor, se retrgea dezamgit, fiindc nimeni n-ar fi prdat un dominican, adic un om acoperit de o sutan srccioas sub care nu se aflau alte bogtii dect inteligenta si cultura sa dou lucruri fr pret. Am cobort apoi ntr-o groap ce fusese cndva valea spat de un ru care ncetase s mai curg n mod misterios dup ce la izvoarele lui

a fost ucis un ied rtcit n sufletul cruia se afirmase c se refugiase toat erezia de la Montse"gur. Bratul Secular ajunsese puia la el, ntrit de sfintenia regelui francez Ludovic al IX-lea, care asediase orasul ereticilor din Languedoc si arsese tot, c ieseau popndii din guri si crau pe burtile lor, trndu-se pe spate, medalioane cu lntug, colane si mtnii, cruci filigranate, siraguri de perle si unele inele cu degete cu tot, pn a srcit regiunea, de costa o pereche de cercei ct patru vaci cu viteii n burt. i pentru c tot coboram panta acelei gropi fr s se ntunple nimic, cutnd ns a deslusi n bezna gropii cartierul cersetorilor, dati-mi voie s v spun cteva lucruri mai putin stiute despre Ludovic cel Sfnt. De aproape doi ani conduceam Franta n locul lui. Convenisem ca n seara care preceda ziua unui consiliu regal 172 x cheme n ncperea lui de tain si s-mi prezinte promele de stat, urmnd ca eu s-i dau rspunsurile pe loc, iar si le noteze pe mnecile mantiei. Uneori, cnd lucrurile 6 u mai complicate, scria si-n palm, pe muchiile degetelor 6. e unghii. Asa 1-am nvtat s-1 trimit pe Joinville la Marguerita de Navarra pentru a perfecta cstoria fiicei lui cu regele Thybout, n beneficiul unittii nationale franceze, si nunta s-a fcut la Melun, si tot asa pe fiul si mostenitorul su, pkjlippe, cu Isabella de Aragon, pentru a asigura alianta la sud cu Spania si chiar eu am fixat pe hart granita perpetu dintre cele dou state pe culmile Pirineilor, acordnd si sprijin luptei mpotriva sarazinilor nord-africani. Apoi 1-am ndemnat s-1 invite pe regele Angliei cu sotia si copiii n vederea retrocedrii unor teritorii, desi ele erau detinute de Franta n temeiul dreptului de cucerire. Dar era mai bine ca fiii, nepotii si verii lor germanici s se cunoasc la un mare eveniment al bunvointei si s se iubeasc, n loc s se bat ca chiorii si s-si sparg capetele n rzboaie fratricide. Dup aceea am organizat un grandios festin, la care au participat doisprezece episcopi, alesi dintre cei nc oscilanti ntre pap si rege, atrgndu-i de partea lui Ludovic, dar ascultnd de mine, douzeci si cinci de baroni si duci, crora le-am strecurat sub brbie, ca pe-un lighean de brbier, angajamente gata parafate pentru supunerea domeniilor lor tronului si i-am pus pe jongleori s le lege putele pe sub mese, ca s nu se poat scula fr s semneze. Mai erau acolo optsprezece contese, printre care si sora mea Filomela, ce tocmai si ngropase brbatul si cuta alt prost, bogat si puternic, pentru a-1 face crp, sora mea Marotta o umbr , care a obtinut n noptile acelui banchet dou episcopate pentru clugrii ei tineri, dintre care unul era maur, iar cellalt evreu. Cu alt ocazie i-am pus n mini lui Ludovic angajamentul pe viat al bancherilor genovezi pentru deschiderea unui credit nelimitat n schimbul unor teritorii inventate de mine, undeva n Est si culmea este c ei chiar le-au gsit si colonizat! , aPoi 1-am pus s semneze o ordonant general prin care organiza legislatia si puterea regal n interiorul trii, am suprimat nchisoarea datornicilor, dar am mrit impozitele, amncu173 rajat exportul, percephd taxe consistente, am introdus obliga tivitatea donatiilor n locul carittii si 1-am ajutat sS pedepseasc orice act de hul mpotriva numelui Dornnulu1 sau al Fecioarei Mria, ntrind drepturile dominicanilor j

mai pe-alturi, a franciscanilor cu care eram aliati mpotriva seculierilor, pentru ca mai tirziu s-1 oblig s interzic consumul de buturi alcoolice nainte de ora zece dimineata, iar crciu. milor dreptul de a mai da de but localnicilor, ci numai cltorilor n trecere prin oras, pentru ca, ntr-o apoteoz a redesteptrii statului feudal francez, s impun nsemnarea fiecrui burghez cu fierul rosu pe obraz, diferentiindu-i astfel de criminalii si hotii crora le tiam buzele, urechile si ie scoteam un ochi. La acest document s-a oprit si a ndrznit s m ntrebe mirat: De ce?", iar eu i-am rspuns: Pentru c vreau ca tu s te semnezi pe chipul fiecrui om din tara asta ca pe-un decret", moment n care a izbucnit n plns de bucurie, fcndu-m genial, magnific si incomensurabil, atlet al crestinttii, trimis al Providentei si altele, pe care, binenteles, le-am refuzat, n toat aceast campanie, m-am inspirat din legile lui Solon, asa cum erau ele prezentate de Aristotel n Statul atenian, capitolul XII: Crmuitori de popoare, de vreti s v-asculte norodul, Nu lsati frul prea slab, nici nu l strngeti prea mult. Ajunsesem la aceast performant ntr-un moment de slbiciune a Istoriei, cnd, n anul 54 al secolului nostru, Ludovic se ntorsese nfrnt din penultima lui cruciad, debarcase la Hyeres si pornise pe un lung traseu provincial menit a-1 mpca n sfrsit cu tara. nfrngerea de la Mansura unde fusese capturat pe culmea cea mai nalt a unei disenterii rebele si unde si pierduse nasul Erard de Sivery l consumase nervos si fizic, asa c 1-am gsit de-a dreptul mbtrnit, cu toate c era mai tinr dect mine cu un an. Palid, slbit de boal, cu mini osoase si parc mai lungi, cu o frunte ridat prematur si ntins treptat printr-un puf rar ntr-o chelie aprut prea devreme deasupra binecunoscutelor lui plete aurii, ce nc i mpodobeau umerii, avea obrajii iesiti nafar ca la tuberculosi, iar ochii mult 174 i si slbticiti. M astepta n chilia lui de la Saintrapele, aezat Pe Patu^ grosolan de scnduri, gol pn la bru legat strns cu cinci lanturi de penitent catenaferrea, pregtit S1 orinieasc biciuirile mortificrii trupului. Strngea la piept tr-uri gest feciorelnic o ptur cazon de serjan pe care am 1 hservat de la nceput cum misunau plosnitele. I-am smuls-o H'n strnsarea minilor ncrncenate, m-am asezat lng el si, desfcndu-i lanturile, i-am spus: Termin cu prostiile, tu trebuie s fii cel mai puternic rege al lumii!" A zmbit trist, apoi a soptit ngndurat: Nici nu stiu de unde s ncep." Atunci m-am ridicat n picioare, am fcut ctiva pasi prin chilie si, dup ce m-am oprit drept n fata lui, i-am spus: Vei ncepe prin a scrie pe orice decret: In numele Meu!" i totusi, desi tineam n mn toat puterea Frantei, m gseam atunci, mpreun cu fratii mei de credint, n fata procesului de erezie, n fata unui verdict al papei un om ce putea avea o indispozitie, un moment de neatentie sau o banal extrasistol, care s-1 sperie si s-1 irite. Am ajuns, n sfrsit, n fata unei mici capele drpnate, construit din blocuri de piatr, segmente de coloane si frize luate de la castrul roman aflat n apropiere. De la un moment dat, dup ce panta vii n care coborsem s-a mai ndulcit, am nceput s m orientez dup lumina unei lumnri firave. Dar n adncul noptii reperul acela se zrea foarte clar. Sub bolta mic a pridvorului se afla o us de lemn putrezit, murdrit de noroi si ginat, strjuit n rame

de dou colonete sculptate initial n tors canelat, dar acum uzate, nct umplutura spiralei nftisa un meplat neregulat, n timp ce sus, unde fusese cndva un motiv floral abundent, abia roai zream urmele unor feuille d'acanthe. Prin crpturile dintre stinghii, suiera un fir subtire de curent, ca o ssitur de arpe. Am intrat fr s bat si am ptruns, urmat de novicele "teu Nicolas de Brescia, ntr-un fel de pronaos slab luminat de cteva lumnri strivite, topite si aproape unite ntre ele ntr-o Past uit mirositoare. Pe muchia unui colt acoperit cu pnze de pianjen, suprapuse ca sitele rare pe troitele de la rscruci, 3111 zrit o iesle dezmembrat, umplut cu paie vechi, amestecate cu lut si crengi de salcie roase. Acolo zcea o capr scheletic si rpciugoas, iar lng ea o crj de cersetor, de care 175 atma legat cu sfoar de cnep o cnut de lepros. pere .. negri parc se prelungeau n jos, ntr-o descompunere pn la bolovanii aruncati n mijlocul ncperii, ca excrescente de sare iesite dintr-un lac aproape secat. A u' s calc peste ei pentru a nu m afunda n mocirla puturoas c tinea loc de podea si care se misca Oh, Doamne ! _. ^ ncetineala unei scursori de cocin infect, n captul acelucavou lumesc era o alt us groas si scobit de cari, ars cndva ntr-un incendiu stins la timp, dar care lsase urme vizibile peste o pictur stngace, iar lng pragul ei sttea ntins un clugr cu rasa zdrentuit, mbcsit de jeg si putind a fecale. Era imaginea mizeriei pe care se sprijinea Biserica noastr. Omul s-a ridicat, m-a privit cu un ochi ru, sticlos, fr pleoap si fr arcad, globul acela aproape fix existnd ntr-o mas de piele spn, ntins si ireal, n timp ce al doilea ochi era complet acoperit de pr, genele, sprncenele si firele iesite din obraz formnd un ghemotoc slinos cu aspect grotesc. A stat asa un timp n tcere, apoi s-a dat ntr-o parte, lsnd s sune un clopotel atrnat de gt. Contrastul dintre puritatea acelui sunet si aparitia aceea hidoas, subuman si aproape imobil m-a urmrit si dincolo de us. Spatiul obisnuit al bisericii nu exista. Din spatele intrrii se ntindea o ramp scurt, iar sub ea se csca prpastia unui hu bezmetic, o gaur rotund, de dimensiunea unei cisterne ovale pentru vite, descoperit vederii n acel ntuneric ptrunztor doar de lumini izolate subpmntene si de strlucirile sporadice, venite din undele unui ru. Clipocitul su m-a condus pe scrile ce coborau n spiral, pe sub boltiri romane de crmid, alveole timpanale umplute cu mormane de schelete si arcuri n ogive sexpartite pe sub care am umblat cuprins de friguri. Pe timpul ct coboram, am avut mereu senzatia c suntem nsotiti de umbre care ne petreceau un timp, pn la un etaj, apoi dispreau lsnd locul altora, la fel de nevzute, dar simtite cu ochii cefelor, ca pe-o amenintare nc nedecis. M descopeream aruncat ntr-o cavern lugubr ce ducea la miezul Pmntului si chiar as fi crezut c indicatiile pe care le primisem de cu ziua au fost pentru a m pierde, dac n spatele meu n-as fi auzit ntruna rsuflarea accelerat a lui Nicolas. 176 Am g&sfr I^' care nu ma curSea la suprafat n urma i sacrificiu aparent repetat, dar n realitate mimat cu brutali. __ ci se ascunsese acolo, la o sut de picioare sub oras, tV^

Otiv n minile stpnului acelui loc sinistru, si am mers pe rsul lui drept, spat ntre maluri cu poteci bttorite. Sub toata acea structur antic, osuar, temnit si catacomb nrecrestin la un loc se ltea o pester urias al crei cer pietrificat nu se vedea, dar de unde picurau infiltratiile lumii noastre i de unde, din cnd n cnd, zburtceau liliecii de prisos ai turmelor lor agtate de crpturi. Sub baldachinul acela infernal se gsea o capel alb, la numai ctiva pasi de ru, vruit ngrijit, nconjurat de sfesnice pgne nalte, ca un altar pelasg, n timp ce, pe un deal de cranii alturat, imaginnd o golgot umed, se nlta cu fata spre est un crucifix imens, fcut din cel putin doi, dac nu trei stejari. La intrarea n capel al crei stil mi amintea de micile cule ale moscheelor mosarabe se aflau doi clugri n straie dominicane. Mi-am spus c era primul semn de viat n acel trm mort n care .coborsem de bun voie. Unul dintre ei a pus o palm n pieptul lui Nicolas de Brescia si am nteles c el va rmne afar. Era prea tnr s stie prea multe. Nu m-am intimidat si am ptruns aplecndu-m usor n interiorul acelui schit subteran, lsndu-mi n acelasi timp gluga rasei pe spate. Cmruta simpl avea dou banchete de piatr pe laturi si un rnic altar n fat, pe care am recunoscut relicvarul btut n diamante si rubine furat din Sfntul Mormnt de sub ochii patriarhului Daimbert, nuntrul cruia trebuie si cred si acum c se gsea mna dreapt a Domnului, strbtut de piron. Pe bancheta din dreapta m astepta un om ntre dou vrste, cu chip alungit, ochi sinilii ncondeiati de sprncene nguste si unite la rdcina unui nas subtire si fin, de grec insular, invesmntat complet n alb, ca un pap, curat si nobil chiar si ln pozitia lui relaxat, sprijinit usor cu umrul n peretele iesit de sase palme n afar, pentru a lsa spatiu la mijloc nisei cu pretioasa comoar a crestinttii. M-am asezat pe bancheta din stnga si 1-am privit n ochi. 0 177 n fata mea se afla Marele Inchizitor al Datoriei Uman stpn al Bratului Intrinsec si Prim Judector al Razei, f0 ' criminal de rnd, cersetor si comic ambulant, pe nurnei adevrat Carino. Ce vrei?" m-a ntrebat aproape zmbind. A sosit timpul s-ti pltesti datoriile" i-am rspuns la fel de rece. El a ridicat ochii spre tavanul apropiat cu o melancolie n priviri pe care n-o puteam bnui la un om ce ucisese folosind toporul, cunoscuse nchisorile milaneze unde crtitele mureau ntepenite n gurile lor de grase si trise pustietatea urltoare a mnstirii dominicane de la Forli, de unde l scosesem cu trei ani n urm si-1 fcusem conductorul Inchizitiei. tiarn c va veni acest moment, dar nu credeam c te vei hotr s devii stpnul lumii att de repede" a rostit cu ironie, fr s m priveasc, obosit parc de asteptare, dar si usurat n acelasi timp de momentul sosit. Nu cer pentru mine..." am ncercat s-i explic. Ipocritule!" a rs el si mi-a scos limba, att ct s-si ating raidurile de dinti ascutiti cu care, mi povestise odat, rosese piatr si supsese apa din ea n anul secetei una mie dou sute patruzeci si sapte. Este Ordinul n joc i-am atras atentia sever, ncruntnd

o sprincean si tu stii ce nseamn Ordinul!" Salvarea lumii! a rspuns oftnd si dnd din umeri, n lips de altceva mai bun creat de om, da, salvarea lumii." A nchis ochii, tulburat parc de viziunea viitorului, gndind si socotind, urmrind btlii, procesiuni si catedrale sfrmate poate chiar de bombe, cine stie! , ciuma cea mare si invazia rusilor n Europa, apoi a continuat: Iar tu vei fi stpnul." -Vezi altul?" Nu a rspuns imediat si si-a ridicat pleoapele. Dar e prea devreme, mai ai mult pn s mori si nu vei putea duce pe umeri povara Puterii. E prea grea." Ordinea o va face mai usor de suportat." Nu exist dect o singur metod pentru a tine omenirea asta bezmetic n ascultare, pasnic si muncitoare: teroarea! 178 _ orofund, care s se nasc n om odat cu zvrlitura nar "" v . Ipntec^emamei. Ba chiar mai dinainte" i-am ntrit cuvintele. " Ba chiar a confirmat el. Dar nu esti pregtit. Ai gustat " bucuriile copilriei, ai avut jucrii si servitori umili, ai alrU femei si ai ajutat srmanii, ceea ce te face inapt pentru ^iarea schizm dintre purpur si balig." tyl-am ridicat, mi-am tras gluga la loc pe cap, pregtit s "nchei discutia si s plec, am ncrucisat minile n mnecile largi ale rasei si i-am spus: n n noaptea asta vorbesti cu papa Alexandru, nu m intereseaz, l scoli, l dai jos din pat, iar mine, la proces, s-1 vd c-mi face cu ochiul." Te grbesti, Tommaso" s-a mpotrivit el, fr a se arta prea impresionat de porunca mea. l fcusem Mare Inchizitor, dar nu-1 legasem cu ceva de mine. tiu eu? S-i fi cerut un act semnat cu snge, un jurmnt sau un deget de la mn, tiat ca semn al sclaviei lui perpetue. L-as fi demascat, dar cine mai putea crede acea metamorfoz si de unde s fiu eu sigur c lumea asta ticloas n-ar fi trecut peste acel moment din trecutul su penal? Cci ucigasul lui Pietro da Verona judeca bine, ddea verdicte corecte, se impusese prin dreptate si beneficia de multumirile vulgului. Uitasem lectia printelui Buono: pe cine lasi s moar, nu mai ai probleme cu el! i eu aveam, eram ncoltit si m gseam slbit n fata unei mari alegeri: nimic sau controlul asupra Bisericii noastre atotputernice, dup ce regele Frantei acceptase deja s mi se supun n secret, mi sruta sandalele si se tra printre picioarele mele ca o iguan, asteptnd s-i trag o palm peste fund, n semn de prietenie. M-am rsucit ctre Carino si i-am spus: Imediat dup proces vei avea voie s aplici tortura." Mi-a dat-o Inocentiu" a rspuns el sec. Averile evreilor..." Le iau fr aprobare." Te fac imediat cardinal." , . ; ,&tttlti n.'.-. > 179 La ce-mi trebuie? a rs ca un tap. Eu sunt deasun lor. Ieri am anchetat unul. tergea podelele cu fruntea si %. ca rata."

Hai, spune mai repede 1-am grbit. Se face dimineat." Tcerea ta" a rostit mieros si eu am nteles c nu despre ascunderea marelui su secret era vorba, ci despre moartea limbii mele, despre uciderea prin voint a darului dumnezeiesc al graiului, pentru ca Puterea la care ajunsesem s rmn depersonalizat. Am iesit cu fruntea sus, drept si doar iritat de ndrzneala lui, dar l ntelegeam. Oricare altul ar fi procedat la fel n locul su, dup ce ar fi simtit n pumnul strns atta putere nclzita ca o mic piatr-meteorit, iradiind apoi o fort nc astral, nenteleas, dar temut de pmnteni. Recunosc acum, n sprijinul eliberrii mele din strnsoarea remuscrilor, c i-as fi oferit orice pentru o sptmn de glorie, s-1 vd pe Ludovic asteptnd ncordat semnul meu si s-i poruncesc: Mai pleci ntr-o cruciad", iar el s strige zelos: Plec, Lumintia Ta!", pentru ca, rsucindu-m n tronul meu universal, s observ o clip urechea papei Alexandru nrosit de asteptarea unui ordin si acesta s sune: Dai o bul prin care nfiintezi fortele armate ale Bisericii Catolice." Dau!". Venise rndul meu s caut tronul gloriei umane, ca Aristotel. Iesind afar, unul dintre paznicii lui n care am recunoscut un membru crud din missi dominici m-a ntmpinat rnjind. n spatele lui, 1-am zrit pe Nicolas de Brescia czut pe jos, chircit si ncolcit de spasme ca un cine si i-am auzit plnsetul si tusea copilreasc, n vreme ce alturi, la picioarele grandioasei cruci, ncepea s se nchege o balt mic de snge. l siluiser acolo, sub ochii lui Isus Christos, tinndu-1 de gur, pe-nfundate si cu grab. Plteam deja. Nici mcar nu m-am aplecat s-1 mngi, s-i spun c la fel l duruse si pe Thibauded de Champagne, cnd a czut rob la mamelucii hanului Ughedu, sau s-1 ajut s se ridice, asa c am trecut mai departe mut de ambitie si-am urcat la suprafat3 180 endul la ziua care venea pentru a m ncorona, constient Uc ca abia ridicat deasupra regalittii si papalittii, mai apruse 111 zntu^ m&retiei me^e nc& un t^ de atins, nc un om de e i crede orizntu^ m&rete me ' frnt, unul dintre aceia pe care lumea, ca si pe mine, i crede 1 cernici si inofensivi, pregtiti pentru umilint si lacrimi, dar are stpnesc popoare, tri si religii cu ajutorul masinriei edulcorate a slbiciunilor omenesti. Anno Domini 1256 die 23 octobris indictione 15 in palatio Domini Papae Anagniae : Summum Pontiflcem, libellum Guillelmi de sanctoAmore condemnasse, ipsumque cum suis complicibus de cathedra deposuisse et expulsos de Parisiensi studio omni dignitate privasse. 4 Qui nescit dissimulare nescit regnare Cine nu stie s se prefac nu stie s conduc JVli-am respectat jurmntul si am tcut. Nu pentru c mi ceruse asta ucigasul acela de rnd, Carino, ci datorit ntelegerii principiului fundamental conform cruia ntreaga frumusete a

existentei se afl n interiorul omului, printre reactii chimice, care, dac ar fi vizibile, ne-ar umple de oroare si dezgust. Cu toate acestea, acolo, ntre mruntaiele noastre bloase si moi, a hotrt Mntuitorul s triasc disimulat sub form de suflet. Chiar dac nu putem vorbi despre o estetic a matelor, trebuie s recunoastem c exist o ordine interioar functional, o pozitie arhitectural a coastelor, o alur sculptural ndrzneat a ficatului, un traseu compact al intestinelor si o serie ntreag de tesuturi ligamentale desenate ntr-o grafic subtire, iar dac muzica rezultat din chiorit pare deranjant pentru asculttorul extern, n interior ea este ncadrat ntr-o minunat armonie de sunete. De aceea, adevratul artist este acela care reuseste s reproduc muzicalitatea interioar si gura sa se transform ntr-o ancie dubl de trestie. Retras definitiv ntr-o chilie modest, spat sub cripta unei mnstiri prbusite din Neapole revenit, adic, n orasul rimei mele iubiri de absolut am ncetat s mai comunic cu lumea considernd c am vzut-o destul, c o cunosc si o detest suficient de mult pentru a o ignora complet, desi era .jgja substantial schimbat dup ce devenisem crmuitorul ei. Cmpvrrile ddeau ntr-adevr roade mai bune, iar comertul se accelerase, c ncepuse s fiarb Mediterana ntre corbii, n oras nfloriser ordinea si disciplina att de necesare edificrii, cci, stiindu-m undeva n el, locuitorii pseau pe strzi mai Cu sfial, n vrful degetelor, si vorbeau n soapt, astfel c pn si njurturile deveniser un susur critic, luat mai degrab n glum dect n serios, iar conflictele se aplanau la o can de vin fiert. Unii ntrebau: Dar Tommaso unde este?" si li se rspundea repezit, cu degetul la buze si cu arcadele de deasupra ochilor ridicate: Este sub noi si gndeste la perspectiv!" Numerosi cltori s-au rtcit tragic, cutndu-m prin diferite catacombe labirintice si multi copii adusi pentru a fi mntuiti de boli au murit mncati de sobolani. Uneori, le auzeam vaietele de dezndejde. Cei care mai scpau vreo oal pe jos din neatentie, n smirna voit a cettenilor, erau lapidati pe loc n cea mai cumplit liniste. Pietrele zburau spre vinovat fr ca cineva s spun ceva ridicau, ocheau si azvrleau. Napolitanii stiti, de altfel sunt oameni foarte precisi nc din secolul VII dinainte de Christos, de cnd metapontezii le-au schilodit n btaie, la Siritida, numai pe mamele colofonienilor, pn la una, recunoscndu-le dup snul drept, care era mai mare si le dovedea originea amazonic, transformndu-le apoi n conservae. Dup cum puteti constata din nou, nc un cuvnt pe care-1 transportati dintr-o ureche n alta fr s stiti c evreul Tafnat Poeneah m-a ndemnat s-1 arunc n gura lumii, si nu ntmpltor! Napolitanii vremurilor mele si acopereau victimele sub o piramid de bolovani. Ea ilustra borna unei frontiere ntre ce se cuvenea si ce nu, ca prim semn al unei civilizatii abia nscute din chinurile unor rscoale, rzboaie si schizme, bgate si nu scoase din Istorie cu forcepsul. Tot asa, strigtele ademenitoare ale negustorilor, chemnd la cumprat galenti, peste sau 183 testuri, erau pedepsite cu surghiunul nlntuit. Nu n fiare c' n dorul de cas, fiindc oamenii ncepuser s-si iubeasc dintr-o dat zidurile orasului, tinutul si tara. Pozitia mea sociala

situat, de fapt, n afara societtii , de om claustrat ntre crmizi vegetale, din care mncaser la captul foametei generatii de sihastrii fr oper si n care se mai putea identifica urma ginatului pietrificat de arheoptere, conditia mea de fiint cobort cu bun stiint ntr-o sepultur cadmiat de jur-mprejur cu pnzele argintii ale pianjenilor de adnc, erau un fel de recunoastere a frumusetii imaginii de nemrginire pe care mi-o oferea locul din vrf. n timp ce trupul cunoscut de toti, adulat si, din aceast cauz, posedat de toti n diferite ipostaze, zcea n acea groap ngust, sufletul meu cltorea deasupra crestinttii si a unei prti din islam, fiindc aflasem de la protejatul meu Reginald de Piperno savantii arabi ncepuser s-mi studieze Summa Teologiae si, binenteles, s o laude. Asta nsemna c, dup agresiunea lor cultural mpotriva debilului nostru crestinism occidental, se declansase n sffrsit procesul de nfrngere, afectnd conceptiile si ncrederea n valorile musulmane. Prima reactie de recul a fost: Atentie, crestinii au si ei gnditori, programatori ai destinului comunitar, formatori de cultur si opinie!". Lucrasem bine. Este adevrat, cum s-a scris si n cronici, c-mi spasem un put ctre fierbinteala Pmntului nu prea adnc dar suficient ct s-i impresioneze pe oameni , e adevrat c m ngropasem acolo de viu, dar aveam cerul deasupra mea, de forma unei sprturi circulare fcute de trznet n cupola unei bazilici. Nu mai era nevoie s-mi plimb eu ochii pe firmament n cutarea stelelor treceau ele ncet prin dreptul acelei guri, defilnd solemn, cu sclipirile pulsnd n semn de respect. Desi pare o ludrosenie ieftin, modul spectaculos n care ajunsesem s speculez tririle oamenilor, devenind primul speculant al crestinttii, m ndrepttea s cred c n ansamblul ceresc steaua mea ncepuse s domine alte stele, s le apropie, s le roteasc ntr-o atractie turbionar, purtndu-le pe drumul su ntr-o deplasare lin si abia perceptibil, ns 184 e prefigurat. C i pcleam pe oameni, era evident dac fi putut exista un observator independent, neatins de dragoste ur fat de mine , ns scopul meu era nobil, depsea eratiile contemporane, iar posteritatea poate fi si o fraz imerit dintr-o carte despre trecut. Adevrul este c pusesem anumit ordine n lume, ddusem personalitate universului crestin, ceea ce era mare lucru dup atta neomenie la Tunis, n vara anului 1270, druind civilizatiei opera mea, ca un cod de legi teologice infailibile, care, n realitate, erau un sistem coerent de guvernare a lumii. Teologia, pentru nivelul de ntelegere al acelor ani, era considerat un anume cadru organizat, necesar dezvoltrii religiei, iar religia, la rndul ei, o form ideal de structurare a credintei, ntrebarea la care ajunsesem eu: dar, oare, trebuie structurat credinta?, nu putea fi aruncat publicului, cci ar fi sfsiat-o, deoarece sentimentul apartenentei la un nceput controlat de Cineva se asocia imediat nevoii de ordine. Cnd, prin autoritatea religiei, subunittile, unittile si marile unitti de lupt ale Inchizitiei au trecut la represiuni dure mpotriva ereziei, arznd ce mai era de ars dintr-o lume prefcut oricum n scrum, pruncii nenscuti, scosi din pntecele sfrtecate ale mamelor au prut mai degrab ca o metafor necesar diseminrii caracterului socant al exemplului dect ca un aspect definitoriu al metodei

generate de sistem. Credinta s-a curtat treptat de noxe pseudofilozofice si sectele au disprut din zona periculoas a prozelitismului de mas. A da la cap unui curent de o asemenea amploare nu este opera unui geniu? Ba da, dar nu trebuie spus, fapt pentru care, de-abia acum, stnd pe pragul unei noi schimbri a lumii, deflorez impetuos caseta orgoliilor mele. Erezia mai rmsese ici-colo, n gndirea unor oameni, de unde 0 scoteam fr burghie si clesti tot cu ajutorul teologiei. Unele excese ale Inchizitiei au tinut de natura nclinat spre arte plast'ce a preotilor oameni, pentru care o strngere de surub si Un tipt de durere erau un rspuns satisfctor la tcerea unui apus de soare meridional, o exclamatie de plcere la bufnitura ii de pe crengile brazilor unei pduri thuringiene. 185 Imaginasem acest mecanism rotund n urma unei constat fcute la sfrsitul ceremoniei de inaugurare a catedralei scobit ptimas n aer la Amiens: Dac un gnditor ajunge la celebri tate prin simplul fapt c multimea vede n acest spirit intjvidual cu aparente altruiste oglinda fidel unde se reflect n linii de contur propriile sale gnduri de multime, si dac acest gnditor nu face altceva dect s rezume sau s pun n formuij net ceea ce masele mrginite cred confuz c pot obtine de la el, atunci acela, promitndu-le viitorul, este un fals apostol si un fals profet, cu nimic mai vizionar dect multimea care l-a inspirat, datorit permanentei sale sperante pentru mai bine numite cu un termen abstract viitor". De aceea, tot ce vedem noi nainte nu este o indicatie trimis pentru a fi urmat, ci un trecut pe cale de a fi remodelat dup cum ne taie capul. Exceptiile care nteleg bine ce vine din fat sunt tocmai oamenii care s-au ocupat bine de trecut. Rmsese, deci, de construit prin Marea Lucrare a bunstrii popoarelor, pcii si securittii, folosirii atomului n scopuri pasnice, concomitent cu protejarea mediului, pentru un aer mai curat si peisaje mai frumoase. Speculatia era necesar pentru c si suferinta era obligatorie, desi de multe ori m-am ntrebat dac oamenii si doresc un bine general si nu cumva clcatul semenului n picioare este o form de progres pe care nici cele mai luminate minti n-o pot cuprinde n prognoze. Pentru obtinerea binelui era nevoie de unitate, de forte adunate si, mai ales, de egalitate. Conform Bibliei, Isus a spus: titi c crmuitorineamurilor domnesc peste ele si mai marii lor le poruncesc cu stpnire. ntre noi s nu fie asa. Ci oricare va vrea s fie mare ntre voi, s fie slujitorul vostru". Binenteles, v dati seama c cineva a intervenit neinspirat n acest text, cci propovduind egalitatea celor multi si umili, l coboar totusi pe cel care vrea mai mult la conditia de rob, adic sub cei egali, ceea ce, sigur, e greu de nteles la cineva trimis cu scopuri de mntuire. Astfel, interpolarea nefericit a copistului face din societatea imaginat de Christos o structura etajat: stpnitorii de la vrf, nenorocitii cei mai de jos si ptur groas de egali la mijloc. Neverosimil! n asa ceva nu 186 Otj aduce morala, fiindc s-ar nmulti christosii n fiecare ras,sat sau ^rS> un(^e oamemi ar cere s& se triasc ceva mai curat sufleteste si mai constient. Spiritul unit cu mretia moral este ceea ce prostii nu pot uita, iar prostii formeaz o majoritate zdrobitoare, condus ferm

<e cej mai impozanti tolomaci. Acolo, sub porticul regal de la Amiens, pictat n culorile geloziei, am nteles c revolta catharilor, a albigenzilor sau patarinilor nu reusise s curete lumea de prostie, pentru c dorinta de bogtie material nu mai putea fi ntoars napoi era solutia la ndemn pentru speranta aceea de mai bine. Si totusi, a spune c oamenii se nasc egali, nseamn acum, ca si n acel secol de tranzitie, a desprti spiritul de materie si a pune temelia adevratului liberalism, deformat n epoca mea prin dorinta de putere laic transferat de papi n domeniul manifestrii sentimentului religios, denaturat grotesc prin absolutizarea egalitarismului n epoca aceasta comunist, n care v nftisez cronica trzie a regretelor ce m tulbur mai omeneste dect este permis unui sfnt. O smnt a egalittii reale trebuia aruncat n veacul meu, n spatiul iesirii din pubertate al fiecrui om, adic n acel moment lsat de Dumnezeu, cnd se cldeste caracterul, cnd materia si ncetineste tumultul din organismul viettii capabile de abstractii si moare lent amintirea celor mai frumosi ani. O raz de soare, cznd piezis prin rozas si mprstiindu-se apoi n lumina de sub boltile nalte ale navei centrale de la Amiens, a lovit atunci si o bucat de mic rmas n piatra frontalului, dac nu chiar fusese pus cu dinadinsul de beeldhouwerul Willem van Planck n ochiul grifonului din timpan, astfel c m-am simtit penetrat fierbinte si instantaneu de fascicolul unei idei: egalitatea nu se poate obtine dect prin FRICA DE DUMNEZEU. Ea uneste toate sufletele Pmntului ntr-o comuniune vulnerabil, supus aceleiasi transmutatii de la viu la neviu, prin momentul sublim al mortii. De aceea, grotescul unui Iad virtual trebuia si mai mult ngrosat. Am mai scris-o: Jti este cu att mai fric de moarte cu ct ai mai multe posesiuni materiale de pierdut trecnd dincolo! Asa se face c 187 instrumentul principal al revelrii acestui vehicul al fricii devenit umilinta. Ea poate fi asumat prin resurectie spirituala autoprovocat sau impus cu ajutorul terorii conduse de cei cam o nteleg, nc de cnd esti copil. Se pot ntelege acum ordinele si deciziile mele care au dus multi oameni la moarte, dar si necesitatea umilirii celor ajunsi la purpura puterii pmntene. Sigur, pe un individ de rnd fl ucizi pentru c nivelul lui redus de cunostinte nu-i permite s nteleag ansamblul complex si nalt al filozofiei, dar pe savant teolog sau rege trebuie mai nti s-1 chinuiesti, s-i multiplici' ntrebrile, artndu-i mereu imaginea Mortii, obligndu-1 s treac aplecat, cu fiori reci pe sir, pe sub portaluri grotesti, la Saint-Servatius, n Quedlingburg, la Alpirsbach, la SaintPaul, n Issoire, la Sant-Abbondio di Como, la Durham sau Isidoro de Ledn, fcndu-1 s regrete mereu desertciunea bogtiilor sale spirituale sau materiale si s plng n fata ngustimii orizontului su sufletesc. Totul ns cu msur, fr s depseasc limita disperrii, fiindc dincolo de ea, batjocura poate fi fermentul revoltei, si ce-am fcut ?, se trezesc printr-o fulgerare de luciditate si m ucid nainte de termen. Motiv pentru care adncimile sumbre ale introspectiei prin sufletul omului trebuie luminate din cnd n cnd cu ceva mai vesel. Pe Ludovic al IX-lea cel Sfnt, de exemplu, 1-am trimis n ultima cruciad, constient c va pieri departe de cas, dar

faimos, si 1-am sftuit, n cea din urm ntrevedere a noastr, s moar demn, s-si pregteasc din timp ultimele cuvinte, astfel nct s fie nregistrate de copisti si memorate de istoriografi. Iar atunci cnd si d duhul s ncerce totusi si s fac efortul de a nu se schimonosi, speriind lumea, ca si cum dincolo, chiar si pentru sfinti, ar fi bau-bau, ci, dimpotriv, s-si compun o figur senin. Nu trebuia s par moartea unui om cu oarecare tendinte de sfintenie, ci o adevrat nastere n viata nou, celest. Numai asa putea fi canonizat fr mpotriviri, fiindc natura uman si nu cea de extractie divin a cardinalilor mai porci dect scroafele, fie vorba ntre noi strecurase deja n acalmia bolnvicioas a conciliilor episcopale destule ndoieli asupra elocintei, inteligentei, puterii 188 ale de concentrare si talentului politic. Destul de multi erau convinsi c altcineva se afla n spatele performantelor lui fi gnditor profund si periculos. De fapt, stiau toti, dar le Cuvenea datorit bunului mers al economiei si politicii externe. Iar, pe deasupra, ce mai conta, att timp ct Franta devenise un regat puternic, bine centralizat si bogat. Ludovic s-a tinut de cuvnt. La Tunis, n vara anului 1270, pe timpul dizenteriei care nmuiase genunchii trupelor cruciate, el s-a ndrjit s nu se fac de rs si, strngnd ntre dinti o coad de mtur, ca s nu-i clntne flcile, a reusit s ngaime: Futaie..." n francez nseamn codru, pdure rar. Apoi, regele a trecut ntre cei tepeni. Trebuie s recunosc c omul a fcut ce-a putut si si-a dat toat silinta. Am avut ns grij s-i completez ultimele cuvinte pentru posteritate, asa c plecarea lui dintre cei vii a rmas glorioas: Futaie... Elysees, Je penetre dans ton feuillage" Mostenitorul tronului cu crini, Filip Audacul, a venit mai nti la mine, a intrat n cabinetul meu de la Universitatea din Paris, mergnd n genunchi, s-a tvlit pe jos ca o potaie lovit de rie, si mi-a cerut voie s se ncoroneze la Saint-Denis. Sunt o fumicut pe fihg tine, Tommaso fcea spume la gur Filip , o insectut si-o insectea pe sub talpa ta voioas, un gndcel de blegar flmnd, un pui de buburuz..." i v mai mirati cum a aprut literatura! Ghinionul lui a fost c, datorit zelului si miscrilor bruste, nu a observat de la nceput prezenta n ncpere a lui Joinville si a lui Robert de Sorbon, pe care tocmai i mpcm. Se btuser ca chiorii ntr-o clas alturat. Lui Sorbon i curgea borsul pe nas, iar Joinville avea un ochi vnt, si-1 astupa cu palma, dar putea foarte bine s vad cum se ddea n spectacol regele, cernd aprobarea. I-am dat-o. Dintre laici, numai el stia c nu este fiul lui Ludovic, ci al unchiului su, Alphonse de Poitiers, iar dintre clerici numai eu tiam c e fcut cu potcovarul lui Alphonse si c mama sa 1-a conceput din dragoste. Cei doi btusi, care se urau de moarte, s-au nteles imediat cnd a fost vorba s consemneze prostiile regelui lor. 189 Pe de alt parte, bunoar, papa care ocupa Sfntul Scaun de la Lateran n acel an al izolrii mele, una mie dou sute saptezeci si trei, era un individ de o inteligent rar, dar Hpsu de cei mai elementari sprijinitori. Multi l temeau pentru calittile lui, iar altii erau pur si simplu orbi si nu-i vedeau

capacitatea. Eu am fost acela care a artat cu degetul spre el apoi 1-am asteptat n chilia mea de recluziune. S-a prezentat calm si rezervat, fr stridente si excese n semnele de umilinta' Dar l simteam vibrnd de dorinta de a fi pontif, pentru a arta ce poate. Era vorba de o ambitie cultivat. L-am ntrebat: Dac va trebui s lupti cu Antichristul direct, fat n fat, care pe care, cum vei proceda?" Mi-a rspuns imediat: tiu c nu poate fi nfrnt, ci doar slbit". i, n consecint?..." -_ am insistat. El atunci a nscut o scurt sclipire n ochi si a rostit suierat: l mbolnvesc, l slbesc si-1 nnebunesc de cap cu ajutorul femeii". Nu era prost deloc. Dar nici cnd m-am apropiat de el nu a czut n genunchi, doar c a scos dintr-un buzunar al rasei o sticlut si o pensul. Mi-a cerut degetul mic de la mna stng si a nceput s-i picteze ncet si meticulos unghia cu oj, rotunjind vopseaua sngerie pe lng unghiile adncite n carne. A dus degetul la frunte si si-a nsemnat o pat mic de budist, apoi mi-a soptit: Om manipadme hum! Era un individ cinstit, nu necesita vreun santaj pentru a-1 subordona, desi se murdrise n tinerete trecnd la mozaism, ncercase doi ani islamul fusese si la Mecca, mirosindu-se n funduri la un loc cu alte mii de pelerini , iar cu numai patru luni n urm se hirotonisise ortodox n Thessalia, asistat chiar de sebastocratul loan Angelos, bastardul epirot al lui Mihail al II-lea. M obisnuisem cu ciudteniile doritorilor de putere, asa c atingerea aceea pe fruntea lui nu m-a nfiorat, cum s-ar fi ntmplat probabil cu oricare alt om supus simturilor, ns eu stiam un lucru: n spatele fiecrui personaj investit cu asemenea autoritate lumeasc, n spatele tronului lilial sau al celui imaculat amplasat nu ntmpltor lng alba basilic diocezal se afla un mecanism complex, care propunea, promova si-mi prezenta candidatii, dar care putea si s zdrobeasc n caz de nesupunere. Actul guvernrii venea de undeva, ca o anumita 190 . pentru o anumit poart si li se nmna spre folosint pe mien limitat, iar faptul c puterea pmnteasc se gsea la ' rterona unor indivizi umani se datora existentei unei struc1 n ierarhice formate din oameni asezati pe un loc sigur, dar ochii atintiti n sus, nu spre Dumnezeu, ci spre urmtoarea nozitie- Asta este ceea ce creasem deocamdat: interconexiunea onditionat a oamenilor. Legndu-i astfel, i puteam distruge mai usor, rupnd un picior de scaun. Grigore poreclit Bienheureux Grengoire a fost un pap mare, desi a pstorit doar vreo cinci ani si ceva, cu toate c nimeni nu a aflat pn astzi c religia romano-catolic a avut un suveran pontif circumcis, care se nchina cu fata spre Mecca, si fcea cruce de la dreapta la stng, iar n timpul rugciunii solitare din propriul dormitor interpreta dansuri Mahayana si Hinayana, dnd ochii pe spate ca indienele, jucndu-si capul n gt si rsucindu-si degetele prin aer de ziceai c modeleaz vntul. Cu toate c unii dintre dumneavostr ar putea vedea n papa Grigore o dovad de eclectism, eu v ncredintez doar c ddea bule bune. Important nu este realitatea, ci numai ceea ce cred oamenii! Trebuie s recunosc, ntr-un fel ct mai echilibrat cu putint, c eram fericit m chilia mea si nu pentru puterea asupra lumii medievale n lipsa conflictelor ea risca s devin plictisitoare , ct pentru procesul de cunoastere introspectiv pe care eram nevoit s-1 declansez, transfernd lumii contradictiile mele inte-

rioare. M descopeream pas cu pas, foiletndu-m ca pe-un manuscris iluminat, din anost n spectaculos uneori, din anost n mai anost sau invers, din normal n ciudat, drept o fiint cu un univers luntric exuberant, enigmatic, dar susceptibil la dezvluiri, n care doar un cntec de fecioar unduia, fa> s-mi dau seama de unde vine. Ascetismul mi oferise ansa de a izola n corpul meu prtile inutile si parazitare Pentru lucrul mintii m-am operat singur de apendicit, cu o unghie ascutit , astfel c ajunsesem s nu mai mnnc nimic apte luni pe an si s dorm o dat pe sptmn; si atunci doar trei ore. Asa m sftuise Albertus Magnus: Este obligatoriu sa operezi n creier o separare ntre centrii psihici superiori si 191 inferiori. Chestia cu apendicele e minor; si eu mi-am sco amigdalele cu at si tot n-am ajuns mai destept. Humbert sicusut nrile ca s nu-i mai curg mucii iama, dar continu s fac guturai, iar Bonaventura si-a strns burta cu un cerc de fier dar cnd se baloneaz plesneste chestia aia n schije si facj mcel n biseric; mor enoriasii pe capete, cu aortele sectionate Dumnezeu a inoculat n tine, prin mama si tatl tu n-are important cine a fost, rolul lui era s-ti dea viat o anumit cantitate de energie. Tu trebuie s-o folosesti n scopul ales Anesteziind partea trupeasc, ai posibilitatea s-ti canalizezi energia ctre gnduri". Inteligenta va fi bisturiul meu" 1-am asigurat pe magistru. Lama perfect ascutit...". Da". Incizia adnc...". Da". S simt poporul c aici gndeste un om, nu munceste". Ideile mele vor zbura peste lume, ca laptele tsnit din tta Herei!" Totusi, desi dialogul acesta se desfsurase cu vreo cinci ani n urm, am declansat procesul de introspectie mai trziu. Mai aveam unele socoteli cu imaginea mea. Pentru nceput, m-am studiat complet gol ntr-o oglind venetian. Acel obiect straniu al reflectrii ocupa un perete ntreg n dormitorul fostului mprat si rege, Federico al II-lea, din castelul su de la Capua si era un unicat. Fusese compus si lustruit de un nefericit n dragoste, despre care se spunea c a fost nghitit de aceast oglind si c, uneori, apare n unele reflectri lcrimnd si tinndu-se, suprinztor, nu de inim, ci de fund. Dormitorul sicilianului era o ncpere mare, luminoas, unde aveai impresia c este primvar mereu, datorit aerului de prospetime sugerat de florile tapetului. Pe ele, tot uneori, ai fi putut distinge bzit de albine, pistile vibrate si petale picurate de rou. Mai erau apoi culorile pastelate ale baldachinului, ca un frunzis tomnatec lsat peste doi ndrgostiti, patul circular cu acopermnt verde-crud, ce prea rondelul tainic al Semiramidei, si pernele umflate de CapoBlaco prin care trebuie s fi migrat cndva crduri de gste albe, dac nu cumva n unele dintre ele mai rmsese vreo lebd dormind cu ciocul ascuns sub pene. Vitraliile ptrate de Clermont-Ferrand, azurii si sidefate, ncadrate de palmete cu motive persane, colorau luna si soarele, c se acopereau astm 192 nori s nu orbeasc, iar tapiseria de Halbstadt era cusut n ot nuante de rosu, c nu stiau al cui snge curgea acolo albastrul lui Richard Inim de Leu sau posirca lui Inocentiu HI? , "n timp ce masa lucrat n sidef, luat franche repue de la rtjanieluci, era o sculptur si nu un lemn, cci amintea toate detaliile ncoronrii lui Federico sub arcul bisericii Sfmtului

fdorrnnt, n chip de sultan, inclusiv egreta cu smaragde din fruntea turbanului. Plafonul pictat si el n tente palide, oliv si catifea de ciut, cu motive miglite de celebrul scopit Gianturco Cefalu, se lungea ca o mare deasupra capului, strbtut de mici curenti filiformi ce puteau fi urmele trecerii molatice a pestilor chinezesti. Ea se oglindea egal n podeaua lucioas de marmur iurquoise, imaginnd o succesiune caroiat de vulve indecente, alternate cu motive florale semnnd mai degrab cu buze nvinetite de supt. Un covor aruncat ntr-un colt m ducea cu gndul la un negustor venit cu fete iubrete, nvelite n el, ametite de drog si nvtate s-si desfac picioarele n fata mpratului, care vrea numai s le consulte. Tot aerul din fata peretilor era ocupat cu torsuri antice uimitoare, asezate pe socluri nalte, s le vezi rotunjimea snului si sfrcul ridicat, sculpturi de femei goale rsucite ntr-o frenezie a formelor care era gata s m mbete, rob iubirii mele pentru estetic, dac n-ar fi fost binecunoscuta-mi voint, btut rece n fier, pentru a m tine drept credincios, l ntelegeam ns mai adnc pe nebunul care pusese o jumtate de secol pe jratec prin orgiile lui orientale, desi era svab. Dar briliantul su artistic consta tocmai n nebunia lui halima, care era n realitate rezultatul capacittii mistice de a tri pentru toti oamenii secolului la un loc. Precizez c acel castel era atunci pustiu, prsit si blestemat, Pzit doar de garda mea mut si surd din jandarmeria minorit. Ughetu era culturist, uneori l lsau genunchii sub greutatea muschilor, iar cnd dormea l ciuguleau sitarii de insecte ca pe bivol. Vopiscu era o vn n care plpia "un miez de suflet ct Un fir de pianjen, tot ce prindea ntre mini, iesea printre deete ca untul. Ondutu era un blajin, ucidea cu prere de ru, losind fruntea cu care acas, n satul lui normand, l punea 193 maic-sa s bat parii n gard, desi, uneori a recunoscut sfial sprgea lemne cu tmpla si spa santuri cu cazmau" brbiei; o lovitur de-a lui se msura n dangte de clopot Aveam ncredere n paznicii acestia, care nu reactionau dec" la ceea ce vedeau, fiindc eu ddusem ordinul s li se tai limba si s li se gureasc timpanele. Mi-au dat de nteles ca tiul din clipa aceea fusese cel mai frumos sunet din viata lor Avnd n vedere porcriile care se spuneau n epoc si zgomotele stridente ale fratilor seculieri, nu odat mi multumeau cu lacrimi n ochi pentru binefacerea asta. Cteodat m rugau din priviri s-i orbesc, s nu mai vad grozviile acelei etape istorice de care le era rusine, dar eu am amnat mereu momentul, fiindc le-ar fi slbit ura. Nimic nu lumina acea ncpere avea lumin proprie, rmas de cnd deschisese Federico ultima dat ferestrele. n sffrsit, chiar n dreapta, lng marginea ramei cu entarsuri aurite a oglinzii, se afla torsul unei zeite pgne, neasteptat ns de modern n nftisare, gest si coafur. tiindu-m singur, am privit concentrat, ntrziind procesul de autoinspectie, ca si cum as fi cutat un rid pierdut prin multitudinea de cute ale pielii de pe totalitatea corpului meu grosolan si de care n-aveam nc temeritatea s m apropii, si am recunoscut destul de usor zmbetul parsiv al fetitei ce ducea trena mamei mele n cortul din Aquapendente. Crescuse putoarea, se despuiase si fusese imortalizat astfel pentru totdeauna. Era copila care mi fcuse

cu ochiul, ntr-o clipit rupt din raiul lintoului auvergnat, dorind pseudoingenuu s m smulg din vraja chemrii dominicane. Acum purta numele de Sigilgaida Rufolo die hochste Hure, die der Teufel hat. Statuia, sculptat de Nicola di Bartolomeo da Foggia, fusese mutat din catedrala Ravelo, unde ntruchipase chipul Fecioarei Mria, n acea ncpere sigilat dup moartea tiranului, dar care si pstrase prospetimea. Se dorea s nu mai stirneasc pasiunile enoriasilor, care uitau s mai fie atenti la slujb. Vedeti? Schimbndu-i locul si semnificatia, statuia nu mai era nsotit de acea aur sacerdotal n care oamenii vedeau materializarea n volte auni a unui miracol unic si, cu toate c nu fusese mutilat, nici 194 acar ciobit, tocmai datorit perfectiunii sale materiale, ^ easi statuie nftisa printre luminile numeroase ale unui 8udoir ct o sal de dans portretul desfiului, murdriei umane l viciului. Cei care nainte o adorau evlavios, acum o dusmneau onctuos: Uite-a dracului tirf, ce ?te are, si pulpele alea, ah!-" jvt-am ntors la imaginea mea. Trebuia s fie prima si ultima oar cnd fceau un astfel de gest impudic, dar era nevoie s cunosc exact ce urma s pierd. Cci eram hotrt s m extirp. Am desfcut nodul frnghiei care-mi ncingea mijlocul asemeni unei centuri de castitate, si am lsat vesmntul srac s se adune n jurul picioarelor mele, ca un sac golit. M-am asezat n fata oglinzii, dar m distingeam cu greu printre sculpturile reflectate amplu acolo, asa cum pe strad ieseam cu greu n evident printre boi si vaci, fapt care mi-ar fi permis probabil s m balig n drum fr s atrag prea mult atentia. tiam c snt unt si respingtor vederii, ns trebuia s trec examenul ntlnirii cu materia. Venise rndul si acestui obiect de cercetare eu nsumi , asa cum m plmdise mama n pntecele ei nobil, si mi-am impus s fiu ct mai obiectiv si rece, un savant n adevratul sens al cuvntului, fiind gata s-mi nfig si o unghie ntr-o pulp, ca s vd, nu s aud, strigtul crnii. Dar tot nu m vedeam. A fost nevoie s ridic mna dreapt cea cu care ddeam de regul indicatii pn la brbie si s-mi ating pielea cu buricul degetului arttor. L-am plimbat ncet de la protuberanta mental pe mandibul n sus spre ureche, unde am gsit o margine dur, asemntoare muchiei tocite a unei cuirase mbrcate n toate cruciadele chiar si n cele false! , al crei metal subtire obosise dup cea de-a saptea expeditie. Deci o brbie rotund si neted, frumos desenat n curba ei stilat, cci uzura avusese rolul artistic de a mblnzi tisurile n forme mai calme. Este nevoie s v spun c, n timpul sta, regele Conradin de Suabia suferea marea uifnhgere militar din cmpia de lng Tagliacozzo, dar tipetele btliei nu ajungeau pn la mine dect ca un murmur de rugciune. Am cobort apoi pe muschiul pielos al gtului, sub care zvcnea ^asteptat de tnr sternodeidomasloidianul ncepusem s 195 nghit n sec de emotie , plimbndu-m si mai n jos culmea rotund a deltoidului, inimaginabil de neted pentru u preot supus asprimii confesionale, bombat ca un bol de cuart rsturnat pentru a lsa n palm o mrgea plpnd, coborrJ n continuare peste epiderma subtire si pufoas ce acopere un mic pectoral sensibil, un mare pectoral emotiv, terminat

ritr-un sn obraznic si m-am jucat putin pe claviatura muschiu. lui dintat, ce numai nvelea dulceag ultimele coaste. Repet era o ciudtenie, fiindc eu m stiam prost de gras. Alarmat am devenit ns cnd, urmrind mai departe liniile traseelor trupului meu spre partea inferioar, am gsit un mijloc mult mai subtire, ngust chiar, si o coaps slefuit de un cntec eufonic, astfel c cercetarea greu descifrabil n zecile de reflexii ale oglinzii, n repetarea proteic a acelor statui unite prin sugestia unei divinitti policefale si argotice, a devenit dintr-o dat ngrijortoare. Nu era spaima ncercat de Alhazeu, la nceputul mileniului nostru, c din oglind va iesi un soldat rornan, care se va desprinde de pe suprafata ei si-mi va lovi ochiul cu o sulit usoar, era spectacolul descoperirii ineditului cu privirile ngrozite ale pipitului. Pe afar se rspndea rumoarea tribunalului din Neapole, pus de Carol Anjou s-i judece pe Conradin si Friedrich de Austria. Am simtit instantaneu miros de snge n nri, dar parc nu venit din preajma esafodului regal, ci din mine, ca si cum as fi fost njunghiat sub abdomen, si am auzit din nou cntecul acela subtire plutind prin trupul meu gol asemeni frunzei uscate prin tristetea toamnei. Intersectiile aponevrotice, care ddeau atletilor greci impresia binecunoscut de fort si perfectiune corporal, compartimentnd abdomenul n pachete de muschi nespus de estetici si virili, lipseau la mine, iar pielea din jurul ombilicului se-ntindea cu albeata si netezimea velaturii de canabis. N-am mai asteptat alt etap n demersul meu senzorial si plastic pe propriul trup si am dus mna repede la sex. Atunci am zrit drept n fat ochii mei mriti, rotunzi si disperati, cu pupilele dilatate n cea rnai cristalin ipostaz a groazei, 1 urletul electric al creierului meu prelins instantaneu pe obraji, ca dou spice de gru hsngerate, asa cum le vzuse 196 eqUens la dou secole dup lacrimile lui Christos. Acolo, - oartea moale a rusinii, depistam un venus venust, umbrit 1. r^ ntre dou pulpe melodioase de vergur. A trebuit s u0r odat ochii ia incendiati ctre locul descoperirii, pentru imaginea pornit din acel punct ca niste emanatii oicuriene, care se desprindeau continuu de corp si care, "ntlnind suprafata lucioas si solid a argintului venetian, se loveau de ea si se reflectau n asa fel nct se reproduceau n sens invers s-mi spun precis si indubitabil: n oglind se privea o femeie! Floraget!" am urlat si-am fugit ctre usile mari ale dormitorului. Dar forta imaginii m-a mpiedicat si am czut sfind pe marmura podelei. Da, gfiam tare si greu, ca orice om gras, masiv si urt. Asa mi-am revenit, cu transpiratia nghetat pe arcadele fruntii, cu spatele mputit de o sudoare animalic, cu picioarele butucnoase acoperite cu sunei disgratioase si fade, cu gusa tremurnd sub brbie ca o gelatin scpata n largul ei si burta ltit porceste pe dusumeaua regal. M simteam din nou Tommaso d'Aquino cel adevrat. Am stat asa, cu ochii nchisi, pn s-a potolit ritmul nebunesc al inimii si-am auzit o bufnitur surd si un suspin ndeprtat: Conradin fusese decapitat, iar multimea oftase lung, apoi nc o bufnitur si nc un oftat czuse cptna lui Friedrich , urmat la scurt timp de un ropot de aplauze. Abia atunci mi-a revenit un zmbet cam nghetat pe buze si aceiasi ochi dilatati mai devreme au scprat un fulger care gndea, aducndu-mi

aminte cine sunt: stpnul lumii. M-am ridicat cu spatele la oglind si am iesit, lsnd n urm un bltu de transpiratie pe marmura n ape, ca o aduntur de resturi n preajma unui naufragiu, la fel cum am lsat neatinse i statuile apucturilor noastre senzuale. Ughetu mi-a pus rasa, wr Vopiscu mi-a petrecut frnghia n jurul mijlocului, legnd-o cu dou noduri mai sttns slbisem! Apoi, Ondutu mi-a ters fruntea cu barba lui aspr, mi-a bgat degetele arttor ntre buze si le-a ridicat colturile czute, mi-a frecat obrajii si "a Plesnit usor de cteva ori, ca s le revin culoarea. Apoi mi-a genele n sus si mi-a mngiat pleoapele, astfel c am 197 , revenit n lume complet refcut si transformat, detasat psih logic de trupul acela ce trebuia acum indiscutabil s piar Fusese singura mea htlnire cu Diavolul. Chiar de a doua zi am pornit lupta mpotriva corpului meu supunndu-1 la cele mai sofisticate torturi. Consideram, HA exemplu, c nu mai am picioare si, n consecint, nu mai pot merge, astfel c mediul nu mai era descoperit prin miscarea mea n el, ci se deplasa el pe lng mine, compus, colorat si miscat prin puterea mea de concentrare, n scurt timp, nu mi-am mai simtit picioarele, iar sngele necesar irigrii membrelor inferioare a fost pstrat pentru partea de sus a corpului mai ales pentru scoarta cerebral. La asta se adugau si alte operatii. Ce rost avea s mai folosesc minile, att timp ct nu ajunsesem dirijor! Ignoram apoi c am buci, considerhd c stau cu creierul direct pe scaun. La primele semne de neliniste ale matului gros ceream grbit s fiu dus n pat, eram lsat s zac acolo cu o pern sub cap si-ncepeam s m fortez pentru a cdea n trans. Reginald de Piperno aduna patru copisti pregtiti s noteze, iar eu intram n delir, dicthd capitole din Summa Teologiae sau De perfectione vitae spiritualis contra pestiferam doctrinam retrahentium homines a religionis ingressu, mpotriva seculierilor Gerard d'Abbeville si Nicolas de Lisieux, pentru ca n clipa n care frazele mele se nltau n trii, pe strigate, s fiu luat de subtiori si dus la umbltoare, unde, pn la tragica mea moarte, n-am stiut ce si cum fac. Refuzam s mai scriu, tocmai fiindc socoteam minile o simpl prelungire a pieptului care avea rolul nefast de a-mi ascunde inima de multimea iubit, creia i-as fi artat-o din cnd n cnd, asa c ele deveniser inutile, c nici mcar un gest de lehamite nu-i puteam adresa lui Albertus Magnus. Acesta venea la mine si-mi ntindea dou brate neputincioase, ndoite din cot, ce semnau cu dou modilioane dezolante, descrcate de poverile frizelor. De ce m umilesti cu gloria ta?" m ntreba magistrul meu drag, iar eu, n timp ce nu-mi mai simteam picioarele, pseam tiptil cu limba pe cerul gurii si-i rspundeam: Fiindc tu continui s mergi". 198 jiu ntelesese nc Albertus c mobilitatea animalului este a care-l diferentiaz n primul rhd de plante, c miscarea ^prezint emblema animalittii noastre, iar nevoia de a ne 4epiasa dup hran si procreere este atributul naturii inferioare omului, n timp ce eu hotrsem s fiu trestie. El a plecat smiorcindu-se, stergndu-si pe furisate lacrimile s flu-1 vad studentii, n schimb a aprut Humbert de gomans- tii bine c nu te putem imita a rostit el suprat ,

<je ce faci chestia asta?" Eu atunci am hotrt s trec marea ncercare si am controlat sever energiile n mine, m-am capacitat total si am poruncit trupului meu greoi s-si piard greutatea. Dar dac mormanul acela de carne nu m ascult? Am nceput s m cutremur si s vibrez de team si energii n asteptarea miracolului, ntrzia. Am nchis si ochii pentru a nu fi distrat de desenele tavanului. Tipam n mine: Scoal-te! Scoal-te!", strngeam din dinti si-mi nclestam flcile. i, dintr-o dat, cum ai scoate un pantof lipit n lut, m-am nltat drept, ca o stinghie, deasupra patului. Asa suspendat n aer, m-am gndit c Humbert n-o s vad prea bine plenitudinea imponderabilittii mele, si m-am ghemuit putin, apoi m-am destins, iar m-am adunat cu genunchii la gur si iar m-am lungit, trosnindu-mi oasele pe care le simteam repede umplndu-se cu aer. Atunci am considerat c pot ntinde si bratele la maximum n lateral cum fcuse tranul romn n fata genovezului Sottoquale, Dumnezeu s-1 odihneasc! si m-am rsucit pe loc cu fata n jos ntr-un tonou rapid, dar continund s plutesc teapn ntre podea si bucata mea de tavan, pe la nivelul crestetului lui Humbert, tmpit de ce vedea. Mai ales c ncepuse s-mi fluture usor si rasa ntr-un vnt pe care el n-avea cum s-1 simt. Am poruncit pietrei mele filozofale s actioneze n regim maxim, desi nu aveam convingerea c voi fi ascultat pe deplin, c nu voi da cine stie cte rateuri si m voi epuiza ntr-un fsit prelung si demoralizator. Dar corpul s~a propulsat nainte si am fcut un mic tur al celulei Subpmntene, atent s nu m lovesc de pereti, ntr-un viraj stlns si tcut de 360, continuat apoi ntr-o glisad moderat "ar tenace, rscolind ptura cu trecerea burtii mele la razan199 tul p&ivii rsntru a m redresa imediat, mult mai ncrezs. printr-o sandel la zona de maniabilitti de sub plafon, m,/' am executat un looping turat mediu, cu inima urcat putin SD 6 gt dar Humbert nu si-a dat seama , am trecut apoi apare & lejer ntr-un imelman att de lin, nct semna mai degrab planare de albatros, desi tendoanele m dureau ca iesite (jm minile tortionarilor Inchizitiei. Nici un rictus n-a demascat efortul am zmbit chiar cnd am trecut prin dreptul mutenie' lui nghetate. A urmat un picaj din rsturnare si o venire decisa pe panta de aterizare, aparent lipsit de surprize, numai c exact deasupra patului am fi lat mai sus un pic, am ncrucisat bratele la piept, m-am rsucit nc o dat pe loc si m-am asezat cu capul pe pern. Cnd trupul s-a relaxat pe cearceaful rcit n timpul levitatiei mele, am rsuflat usurat, ns numai pe dinuntru, nchide gura aia i-am spus lui Humbert de Romans , c faci amigdalit!" M-a prsit distrus, fiindc el cuta piatra filozofal de multi ani si nghitise attea licori fabricate n ceaunele lui alchimiste c era tot o verzeal si o acreal n interior, desi pe afar arta ca orice om lipsit de arderi. Ba, gurile rele insinuau c ajunsese s scuipe acid sulfuric, de lsa gropite n pavajele unde sffria saliva lui, si se-mpleticeau oamenii n sita strzilor ca betivanii n propriile glezne. Nenorocirea a fost c Humbert nu si-a putut tine gura si a povestit, uluind si mai mult orasul Neapole, precum si mprejurimile, care credeau c, mai mult dect azvrle Vezuviul, nimeni nu poate produce ceva mai straniu. Locuitorii au devenit agitati, curiosi si foarte insistenti, iar unii chiar au

ndrznit s se aplece pe buza gropii n care m nfundasem eu ascultam cu urechea lipit pe ziduri cum bat inimile strmosilor din cript , s arunce pietricele, ca s se conving de faptul c nu e vorba de un put oarecare, si apoi s m strige, mi stricau cerul, nchipuiti-v o cptn hirsut lund locul soarelui sau o moac de sacagiu ocupnd spatiul lunii! Am fost nevoit s ordon transportarea mea la Paris, si n fata capelei noastre de la Saint Jacques, s m nalt de un cot deasupra pmntului ntr-o pozitie de extaz si n dreptul unei multimi de gur-casc, asa cum a rmas consemnat n cronici200 am exagerat pentru a nu-i speria pe acei martori. Ar fi rut indiscutabil s fiu ales imediat pap sau rege si mi-ar fi ^rjcat tot planul, aruncndu-m pe esafodul mrimilor S amintesti- Nu am exagerat si pentru a nu-mi njosi colegii de ^rdin, ce nu puteau trece acea nltime a levitatiei, desi n azul lor era un truc magic. Vitelion gsise la Heron din Alexandria formula prin care se prefceau preotii egipteni c zboar. Se d un triunghi echilateral ABG, mprtit n dou prti egale cu baza BG n C. O oglind plan ZH este fixat pe AG, iar o alta ED pe AB. Ochiul spectatorului care se plaseaz n C priveste una dintre cele dou oglinzi. Cea n care priveste rmne nemiscat, n timp ce, cealalt, care se afl n spate, este ridicat sau cobort pn-n punctul n care razele sale de reflexie ating clciul spectatorului. Iar atunci spectatorul crede c zboar. Obligatia de a recurge la exhibitionismul acesta ieftin m fcea s dispretuiesc si mai mult lumea micilor conflicte, traseelor scurte de la munc la mas si pat, a visceralittii din preaplinul dorintelor, din cauza unui creier mai mic dect forma sa real, nu datorit volumului, ci lipsei de continut ideatic, s tratez cu asprime, nu poporul muncitor si doritor de miracole, ci modul su de organizare, eu fiind printre putinii oameni care au nteles c Isus Christos ar fi fost Mntuitorul si fr s fac minuni. S nu credeti c mi-a fost usor s repet experienta hristic, izolnd diferitele prti ale corpului pentru a fina dormitul, nutritia si miscarea n vederea atingerii performantei unei minuni, astfel nct fortele s fie repartizate diferentiat! Secretul este c, prin msuri de austeritate, se poate obtine adevrat separare a puterilor! Albertus Magnus mi spunea uneori: Fiecare dintre noi i datoreaz lui Christos ceea ce are mai bun n el, iar aceast srnnt de calitate plantat n anatomia noastr este mai scump dect viata, fiindc se poate transmite prin copii oamenilor". Uneori spunea exact invers, dar eu partea asta am retinut-o. De 201 aceea trebuia s-mi protejez fortele n modesta rnea chilie d forma unui cazan de locomotiv cu aburi, al crui cos era pm,! ridicat pn la nivelul de clcare al muritorilor, al unei loc motive propriu-zise, cci eu cltoream ntre peretii si cruc' fxat de-a-npicioarelea pe mslinul religiei crestine cu ochiu polifemic al mintii mele deschis, luminnd nainte viitorul umanittii. i nu ntmpltor am folosit cuvntul nvtat de ia profesorul meu de cosmologie, zidarul Tafnat Poeneah, loco.

motum, pentru c el, dincolo de semnificatia de o tehnicitate arid pe care i-au acordat-o oamenii moderni, nseamn n latin a tefrmnta pe gnduri. Tencuiala stilistic a contemporanilor mei reprezenta rezultatul unei realitti greu de tgduit: ne miscasem ngrozitor de lent pn s impunem crestinismul unor fiinte crora abia le czuse coada. Ne-au trebuit o mie dou sute de ani dup Christos pentru a ntelege c religia este instrumentul necesar impunerii unui destin comunitar ntr-un teritoriu geografic numit Europa, considerat de regul foarte btrn, important si generator de origine, dar care la scar planetar este de fapt doar peninsula de la captul vestic al Asiei". Att de vast era cultura popoarelor necrestine si att de obligatorie era partea tare a nucii n care triau occidentalii, nct numai forta coercitiv mai putea anula decalajul fat de islam o credint aprut mult mai trziu, dar solidificat rapid din zeama schizmelor prin cteva descptnri succesive de califi, fr prea multe discutii, predici si toane. Cum s facem noi din continentul sta dezbinat Centrul Pmntului si Stpnul Lumii? Nu trebuia oare s tsneasc o lumin orbitoare din veacul acela ntunecat? Mai afirm c ne-au trebuit tot atftia ani pentru a inventa Inchizitia, oblignd-o nversunati s fie plin de cruzime, desi ea, sraca, avea cele mai virgine intentii, se plimba ca o iad nevinovat prin pajistea Raiului si-si zbuciuma cling-cling clopotelul legat cu fundulit rosie, de ziceai c nici n-ar paste de blhd ce e. Nicolas de Brescia, bunoar, ar fi fost cea mai calin fiint, un gingas si-un catifelat al secolului, dac nu i s-ar fi bgat n cap c ceea ce i s-a ntimplat lui sub albia rului secat 202 . ^nagni a fost o adevrat binefacere, de vreme ce si fetele ari <au o dat si-o dat jertfa lor de snge. Ele nu sunt Bietii? Qnd Nicolas si-a dat seama cum a fost prostit, a Devenit fiar. i, pe bun dreptate. Abia dup asta 1-am ales Mare Inchizitor. ys^stfeU am gndit si am zis c aveam nevoie de un soc n stare x zguduie lumea mai ceva dect cutremurul din Sicilia, care cltinat cum v-am mai spus petrolul n adncuri si 1-a umplut de spume, aruncnd chiar spuzeala lui afar prin craterul Vezuviului, ca un hohot de rs cu scuipati al pmntului. Venise momentul ca tot ce acumulasem s pun n aplicare. Sigur, nu Ughetu, Vopiscu si Ondutu erau oamenii potriviti pentru asa ceva, ci studentii mei, tinerii educati, ndoctrinati si infiltrati cu sentimentul hotrrii n actiune pn la nivelul unde o porunc se executa din convingere si nu din respect sau obligatie, n ziua cnd am hotrt c trebuie s trasez primele linii generale ale planului de nflorire a culturii si civilizatiei occidentale, de transformare a Europei n focarul puterii economice si politice, pe baza consimtmntului entuziast al locuitorilor si, uniti ntr-un comunism luminat, 1-am chemat la mine pe cel mai strlucit student si am ordonat ca nimic s nu ne tulbure discutia. Pe o raz de dou leghe s-au fcut deportri si s-au instituit grzile ciumei. La urma-urmelor, cine determin revolutiile ?" m-a ntrebat Reginald de Pipemo, nfrigurat si neom, fiindc punea de la nceput cea mai sadic ntrebare. Nu era o chestiune pentru oricine, iar eu nu eram pregtit s-mi vrs fierea, desi Unrul atacase direct miezul problemei. Am bnuit c, fiind un tip

foarte inteligent, a avut capacitatea s intuiasc subiectul din prelegerile mele. Dup ce a trecut un timp al tcerii, am mormit ceva, prefchdu-m c vreau de fapt s-1 rog un lucru obisnuit, c 1-am chemat pentru o slujb domestic. El ns nu s-a lsat si a vorbit cu o nuant de rutate, cu un fel de ..spui acum sau plec!", accentund anumite cuvinte: ,Jtevolutia nu poate fi doar o schimbare a relatiilor de productie; asta este Ceea ce se ntmpl dup ea. Dar nceputul este fcut de oameni ca tine, Tommaso. Spune-mi, nu te preface, de asta m-ai 203 chemat, nu?" mi strica scenariul, mi ncurca dramaturgm lsa fr preludiu. Tnrul trebuia pregtit, fiindc nu av^' dimensiunea exact a unei miscri sociale atit de grandios n care, poate, urma a fi obligat s-si denunte mama sau s-6 trimit tatl n fiare. Dac exista un prag al puterii lui d ntelegere si se oprea undeva la mijloc? De aceea doream s i cercetez, s-1 prelucrez psihic. Un ucigas cu simbrie ti poat asasina unu-doi dusmani, dar cnd l pui s decimeze arrnate s masacreze grupuri umane, trebuie s-i dai o cauz nalt. Eu aveam n minte s-1 duc pe drumuri ocolite, s-1 sufoc n argumente logice, s-i sdesc n creier imagini lipicioase, care sa rmn acolo pn la moarte, s-i destinui ntr-un trziu cu ochii mriti: Miza este soarta lumii! ti dai seama ce ncredere ti-am acordat?" Iar el s ntepeneasc. Or, Reginald de Piperno intra direct n subiect si m surprindea: La urma-urmelor, cine determin revolutiile?" adic: Ia zi-i, btrne, cum faci?" Am deschis ochii ncet si 1-am privit cu moliciune, si numai dup ce mi-am dat seama c nu va renunta am rostit un vers din Parsifal: Eu nu stiu zilele cum curg i cum se cheam fiecare , Nici cnd i-al anului amurg \ i-un altul tnr cnd rsare. Astea sunt pentru oamenii muncii, Tommaso m-a persiflat el. Mie mi explici aici revolutia, s rmn pentru posteritate, s nu mai moar oamenii ca prostii pe strzi cu steagu-n mn, ci cu folos, pentru viitorul copiilor lor". Nu m lsa a naibii lighioan, putea a desteptciune de la o post; eram obligat s-i dau ceva s nu m mai iscodeasc. I-am vorbit cu tonul omului care-si adun gndurile, si aminteste ce a citit, se decide si spune: Sunt sigur c ai observat cum civilizatiile cele mai strlucite, ale Eladei si Romei, au deczut si apoi au disprut, desi nimeni n-ar fi crezut c e posibil asa ceva, datorit luxuriantei multiple a manifestrilor lor. Privind rezultatul, poti trage concluzia c a existat o degradare invizibil n planul puterii izolate si restrictive a conductorilor si al unei acumulri 204 rive robuste la nivelul maselor, unde coeziunea nemultumii r naste forta eruptiv pe un vector ndreptat ntotdeauna n ^ ()i asa ati trimis spionii si informatorii n popor" a cercat Reginald s-mi arate ce stie. Vai, dragule, ce limbaj!" a fost reactia mea. Reformulez s-a corectat el imediat, nteleg deci c trimiterea preotilor printre oameni, cu prinipiile lr de srcie si simplitate, a reprezentat o msur menit S5 dezamorseze revolta." Exact, fiule! i-am confirmat. Uite, vezi, de asta te-am ales pe tine si nu pe Tolomeo de Lucques s-mi stea aproape esti perspicace. Exact, fiule!

I-am trimis ca s-i prosteasc prin vorbe. Numai c, dnd cu nasul de realitate si cunoscnd prea bine cum tria nomenclatura, s-au aliat cu masa si a iesit de aici marele tmblu al ereziei", n cazul sta s-a mirat putin Reginald pot trage concluzia c Sfntul Francisc din Assisi a fost produsul unei actiuni dirijate de pap!" Nu chiar asa am ncercat s-1 ndeprtez de la ideea asta, care era n realitate corect. Poverello a aprut exact cnd papa cuta o solutie pentru salvarea catolicismului si ciudteniile lui Francisc si, mai ales, extravagantele Clarei i s-au prut un semn ceresc". Deci, tot manipulare a fost" a oftat dezamgit studentul. S-au ntreptruns trei planuri am ncercat s-i explic. Al papei si crizei domeniului su, cel franciscan cu ideile lui salvatoare, apoi faptul c independent de ei se construiau catedralele n stil ogival, pe care le poti vedea si astzi dac urci la suprafat." As dori, printe Tommaso, s stabilim un raport de sinceritate m-a oprit Reginald. Dac m-ai chemat pentru ce bnuiesc eu, atunci va trebui s-mi vorbesti deschis". Nici nu m gndesc altfel" 1-am asigurat. El s-a ridicat putin n picioare, i-a strns mai bine frnghia n jurul mijlocului si s-a reasezat; l simteam nervos. Tu ce vrei, Tommaso mi-a vorbit aspru , s-ti pun teoriile n aplicare un tmpit sau un ins neinitiat. Una la mn... i a doua: ai gndit cumva s schimbi lumea Prin predici?" Nu" am rspuns, luat prin surprindere de stilul su ofensiv, n cazul sta te rog s-mi spui exact cum Vrei s conduci revolutia din gaura asta si din patul sta!" ti vi spune" i-am promis, ca s se mai potoleasc. Bine a acceptat el. Acum te rog frumos s-mi oferi concluzia ta 205 despre cazul Francisc din ssisi". Nimic mai simplu m.. artat eu foarte binevoitor. Ideea nobil a lui Francisc a f0st pur si simplu speculat, existenta lui si a catedralelor fin(j folosit n scopul primului plan, cel dominant". Reginald <je Piperno si-a notat n caiet cu atentie cuvntul latin ciliciurn L-am privit cu interes sporit pe acel tnr; scrisese cuvntui cifrat de recunoastere al franciscanilor, dar nu al oricrui franciscan, ci al celor care stiau c papa le folosea ordinul n scopuri personale! Mi-a prut bine ns, fiindc ntrebuintase o codificare ce-mi dovedea c nu are intentia s m trdeze Aveam mai mult ncredere n el. Binenteles, nu am continuat dezvluirile pentru c as fi atins si greselile noastre, aportul nostru, al dominicanilor, la ruperea n dou a societtii, dar eram gata s-i explic pe ndelete c ingenuitatea artat de tinerii evlaviosi nu era suficient ca exemplu unei lumi crude si nedrepte. Dimpotriv, i provoca rsul. Un ticlos modific societatea mai repede dect un sfht. Era prearea mea despre pap, dar ce vreti, eu sunt un ngeras ceva mai n vrst! Rolul nostru ar fi, dup cum nteleg a continuat Reginald s conducem crestinismul ctre o nou revolutie, calculat a fi inevitabil, dar orientat, de data asta, nu spre distrugere, ci spre o nou creatie". Adic, o renastere i-am dat dreptate protejatului meu. M, tu ai citit pe ascuns din Guglielmo di santAmore! Ai grij s nu te prind stia, c te belesc de sus n jos ca pe-o banan". Reginald a zmbit rusinat, iar eu 1-am alintat cu o privire cldut, asa cum merita, pentru a nu si-o lua n cap. A notat din nou, ns de data asta chiar expresia mea, n clar. i plcuse. Acum te ascult" a ridi-

cat el privirile si si-a mpreunat minile n poal. Mi-am umezit buzele, am cltit de cleva ori cerul gurii cu saliv si am nceput: Conditiile social-economice ale unei revolutii sunt exploatarea evident a muncii, cu rezultate modeste pentru cel exploatat, mizeria lui fr sperant vizibil de modificare ntr-o situatie mbunttit, acas si la locul de munc, ignorarea de ctre Putere a strii supusilor, creznd c limita rezistentei si rbdrii lor este nc departe, c ei mai pot nc ndura, fl ' timp ce bogtiile si liberttile se adun n mna unui numr 206 ctrns de indivizi. Acestia, fiind la rindul lor oameni, conduc rost si inconstienti ctre revolt o multime obligat prin " jitrast s nu mai cread n imaginea de viitor prosper si s ntoarc la sentimentele ei barbare. Noi criticm asta, desi rparea capului unui episcop cu o bard de ctre un rsculat nu este cu nimic mai prejos dect aceeasi spintecare fcut cu sabia de un cavaler care s-a sturat s tot plteasc impozite oapale. Oare de ce unul este o brut, iar cellalt un justitiar?" ntrebarea mi se pare retoric a intervenit Reginald destul de rece. tii bine c legea drepttii este ea nssi strmb". Nu 1-arn pus la punct, deoarece pe astfel de oameni nu-i convingi dect printr-o lovitur. Intervin apoi conditiile politice am continuat scrbit, cci venea partea cea mai scrboas. Multimea este privat de libertti publice, ncorsetat n legi si restrictii, supus unei terori politienesti duble n cazul nostru, laic si teologic , oprimat de o ideologie apstoare care-i oboseste mintile..." Nu face aia c e buba, nu spune aia c e ch..." m-a completat ntelegtor Reginald. ... deposedat de drepturile fundamentale ale omului am continuat fr respiratie si obligat s asculte o retoric umflat, lipsit de corespondent n practic, astfel c si gurile cele mai cscate n fata oratorului se nchid htr-un scrsnet acas, unde ncepe s ghdeasc omul dup ce d cu ochii de realitatea inflexibil a mizeriei sale". Atunci i vine s fac tndri ceva, s-si sugrume nevasta si copiii, s-si bage o aschie sub unghie... a adugat prins de entuziasm protejatul meu. Ce trebuie s stii tu, fiule 1-am atentionat cu o ridicare usoar a vocii , este c toate astea nu determin automat o revolutie, fiindc n om actioneaz mereu ferodourile animalittii". Cine? s-a interesat grbit Reginald, crezhd c n-a auzit bine. Fero donum ? De la donaferentesV Nu dragule 1-am linistit , e vorba de ceva mai profund dect cderea Troici, n om vor actiona ntotdeauna trsturi organice contrarevolutionare, cum sunt spiritol de conservare, resemnarea din cauza fricii sau chiar respectul Pentru autoritate, precum si constiinta apartenentei la un grup compact, legat prin interese imediate, etnice sau nationale, pe care o rzmerit le-ar putea afecta grav. n plus, fiule, exist 207 ntotdeauna un dusman la granit, pregtit s profite de bal mucul din tar". Asa stteai, Tommaso, si cu printele Buon cnd ti povestea destinul umanittii?" m-a ntrebat tnrui meu pupil cu un aer vistor, fcndu-m s-1 ndrgesc mai mult dect pe copistul englez Even Garnith, care-mi consemn declaratiile pentru universitti si eternitate cu scrisul lucaligrafic si calofil. Tot asa, Regi<5 1-am alintat , numai c btrnul era un nceptor, iar umanitatea lui se limita doar la acele exemplare ale speciei tritoare n timpul lui. El nu

ajunsese nc s nteleag subtilitatea felului cum se ngrosa puroiul n perfectiunea aparent a stilului romanic, asa cum se strngeau pungile cu ap sub pictura de cul-de-four de la Santa Mria de Tahull, chiar n timp ce el o declara indestructibil. Ca s declansezi o revolutie, orict nemultumire ar fi acumulat n mase si orict hotrre s-ar fi accelerat n mintea lor, este nevoie absolut de cel putin o subversiune". Reginald de Piperno si-a ndreptat trupul de la mijloc sttuse aplecat pe scaunul de lng pat, atent s-mi soarb .cuvintele , s-a deprtat si si-a mijit ochii, ptrunztor, asa cum l stiam, c nu degeaba l alesesem tocmai pe el dintre studentii mei. Apoi, m-a chestionat: Printe Tommaso, din tot ce am aflat de la tine pn acum n-am observat dect o adunare generoas de idei, o sum suficient de argumente si o structurare teoretic a unei utopii, din care numai dragostea pentru popor, dorinta de a-i asigura binele si egalitatea membrilor si se pot constitui drept concluzie. Nu crezi c acest comunism declarativ este insuficient pentru un salt al civilizatiei?" Uiti c sunt un filozof scolastic!" 1-am ncercat cu nc o prob. El a rs zdravn, dar scurt, ct s trezeasc din amorteal netezimea peretilor de lut ai chiliei, si mi-a artat dintii lui mici si albi cu care mai degrab rnea merele dect le musca. Avea o fat senin, de brbat plcut, desi arta usor plinut. Ochii migdalati au lucit o clip cu spontaneitatea inteligentei, nu a poftei , iar pielea capului s-a ridicat putin ct s-i rnite calota podoabei capilare, saten, groas si aspr, spre ceafa neted, nc nenvrtosat de eforturile brbtiei sau ncordata de travaliului laborios n femei. Urechile i se nroseau de 208 nici rsul lui nu era glgit, ca la inocenti, n schimb minile all ajutat ntotdeauna s-mi imaginez cum artau cele ale ciavelor egiptene, jucndu-se pe obrazul, gtul si pieptul ,-jeopatrei. Fusese n ultima cruciad mpreun cu Nicolas de tjrescia, nebunul ncercase s-1 violeze ntr-un turn de asediu chiar n timpul atacului, dar el se opusese, asa c a trebuit s scape din trei atentate misterioase de asasinat pn s-1 iau sub ociotirea mea. La Nicolas doar m-am uitat urt, si noul Comandant Suprem al Inchizitiei a bgat capul ntre umeri apoi a dat ordin s fie sters Reginald de Piperno de pe lista neagr" si s fie scosi cei doi scorpioni bgati de noaptea n ciorapii lui. Dar dac eu m-as fi mbolnvit, nu stiu ce s-ar fi putut ntmpla, c Nicolas sta avea bucurie la pianjeni si reptile. Reginald prea rezervat si nobil, bine educat si ponderat, n-ar fi jignit pe nimeni, dar dac 1-as fi pus pe o femeie cred c ar fi rupt. Scolastic, scolastic a cutat el s m ntepe, ns cu respect , dar un geniu ca tine, Tommaso, care a propus ridicarea ntr-un par a regelui Carol Anjou, smochinirea acestuia la soare si zvntarea lui cu btele de jur-mprejur de unde sunt sigur c va rmne n istorie expresia a usca n btaie nu poate fi dect un individ foarte practic". Juca tare pustiul! Era dat n m-sa de destept si pentru prima dat mi-a prut ru c nu-1 fcusem eu, desi gseam c-mi seamn la figur ntructva. Mai bine zis avea trsturile tipice ale omului ambitios. Dar tot nu m hotrsem s-i spun. L'aigle ne prend pas de mouches. As vrea s m odihnesc un pic" am soptit obosit si am lsat tmpla pe pern. Atunci el, cu intuitia diabolic a ghicitorului n palm, nsotindu-si gestul cu un zmbet revenit pe

buze, a ntins o mn si mi-a mngiat umrul peste ras, apoi tonsura si, n sfrsit, s-a aplecat deasupra mea pentru a-mi sruta fruntea. Era mai parsiv ca un sacal, ns, paradoxal, gestul fusese fcut cu blndetea si dragostea unui tat, leasteptat de matur si atent. Tommaso a soptit el, ca si cum mi-ar fi destinuit un mare secret pe care nici fundul acela de pmnt unde m refugiasem nu trebuia s-1 aud , tu acum te-ai gndit ce bine ar fi fost s fiu copilul tu". Fiara 209 mw aceea abia stpnit ajunsese deja s-mi citeasc gnduriie i vrsta aia!!! Eram tulburat si m simteam oarecum dezveli? surprins n postura nud a unui text descifrat sau, oricum' ntr-una median, ntre plcere si ngrijorare. Doar am rotit ochii spre el si Reginald a miscat buzele de efeb, spunndu-mj cu duiosie: Dar eu snt fiul tu, Tommaso!". Da, fiule, da sigur..." Nu, nu asa m-a ntrerupt el eu snt copilul tu Tommaso!" Am avut impresia c mi se ntunec vederea si c am pierdut nc ceva din partea corporal. Parc se desprinsese o halc mare de came din mine, zcea alturi si zvcnea plin de snge. Reginald a simtit tulburarea mea si a completat: M-ai fcut ntr-o glorioas noapte acum 29 de ani n cortul de la Aquapendente". Oare de cte ori ncremenim n viat? V ntreb stati putin, deprtati-v de aceast cronic , oare de cte ori ncremenim n viat? Ne ngheat mintea pe loc si nu stim de ce. Oare ncremenirile sunt ntr-adevr acele clipe pe care numai Dumnezeu poate s le opreasc n timp? Dar, atunci, eu ce fcusem pe zidul chiliei de la Montecassino o mzgleal? D-mi un amnunt de acolo" i-am cerut pentru a-1 verifica, dar eram oricum foarte, foarte tulburat si aveam deja simtmntul c-1 interoghez degeaba. Ea te-a anuntat moartea bunicului Landolffo" a rspuns imediat Reginald. nc ceva!" am insistat ntr-o agitatie interioar sor cu un cazan n fierbere, n clipa n care m-ati conceput, mama a strigat: Montjoie!, soldatii bunicii Theodora au crezut c e un ordin de atac si au debarcat n Corsica, prjolind totul ca la sfrsitul veacului". N-avea cum s stie dect de la ea sau, mai corect spus, se nscuse stiind asta, fiindc maica primei mele iubiri nu cred s fi fost atent la ce striga atunci. Eram inundat de o bucurie strin, cu toate c vestea fusese a pcatului, a nclcrii principiilor de castitate, a impurittii si, totusi, creatia aceea vie mi se prea atunci mai important dect gndul c asta m va costa. Mai adugati si strania senzatie c perfectiunea nflorit dintr-o smnt minuscul mi se prea un miracol superior calitativ celui prin care eu nsumi devenisem perfect, dac nu cumva pedeapsa era tocmai aici: nefiind ntreg, toate produsele trupului si gndurilor mele n mine, era 'dent c nu puteam fi perfect, iar planurile mele contineau Heia Pe undeva o eroare. V las pe dumneavostr s judecri: s m bucur sau s Pln?? Simtind momentul meu de cumpn, Reginald m-a mngiat din nou si mi-a vorbit: Da, tat, da, mama m-a trimis s-ti veghez geniul si s asigur accesul lui la oameni", mi reveneau ametitor n minte, pe rnd, imaginile grecoaicei blonde, de o luminozitate istovitoare, cu formele ei copiind perfectiunea Afroditei, si am nteles fr prea multe ndoieli c-mi fusese

totusi dat de cineva s fac dragoste cu cea mai frumoas femeie din lume. De altfel, si Reginald de Pipemo era frumos n felul lui. Cum o chema?" am ntrebat stins, nmuiat de plpirea dramatic a regretelor. Mai trieste nc s-a grbit el s m linisteasc. Of, tticutule drag, ct am asteptat momentul sta! ti sorbeam chipul angelic cnd ti vegheam somnul la Colonia, ti lingeam cuvintele cnd predai la Paris, te urmream ca o umbr cnd te plimbai pe strzile Romei, am notat pe lng gondola ta la Venetia. Mama trieste n mnstirea benedictin din Capua, unde este abadez sora ta si mtusa mea, nefericita Marotta". Marotta? rn-am trezit surprins. He, he... Mai cnt?" Da, cnt". Bine c s-a potolit nebuna. Mult timp am crezut c oamenii m respect de frica ei". Am oftat si am lsat carnea s se destind pe oasele mele ncordate n tendoane. Ai fost ultimul brbat al mamei a precizat copilul meu , cci era o comunist nfocat si n-a vrut s se njoseasc dup ce s-a mpreunat cu port-drapelul acestei filozofii". Ce mult mi-am dorit atunci s m duc la Capua, n mnstirea Marottei, ca s repet povestea nemiruit dar paradisiac a lui Abelard si a H616isei! Dar lcasul era prea aproape de castelul lui Federico al H-lea, unde l vzusem pe Dracu', si, mai ales, 91 fi fost un gest prea uman. Cum o cheam?" am ntrebat vistor, cuprins de fierbinteala amintirii. Thalassa Kalotheea" mi-a rspuns cu o muzicalitate aparte n glas, ceea ce-mi dovedea c si iubea sincer mama. Undeva, pe afar, era miezul noptii. ,i..t,f ',, /> ( ^ , l> i,ti 211 Nu mai exista nici un dubiu Regid era fiul meu. Intimde natur divin m fcuse s-1 aleg tocmai pe el. Carne sngele, oasele strigaser. Dumnezeu hotrse si nu altcineva c fiul meu trebuie s aib vrsta maturittii viguroase, an" suficienti acumulrii cunostintelor, tria moral si seriozitatea brbatului menit s pun n practic revolutia. Eu eram creierul el era bratul inteligent, forta aflat ca o unealt n prelungirea gndului. Dintr-o dat nviorat si decis, i-am cerut s m ridice pe pern, s mai aprind dou lumnri, apoi 1-am privit lung si nvluitor cu sentimentul c-1 mbrtisez fr s-o fac si c pot avea total ncredere n el. Reginald a lsat pergamentele si pana de gsc deoparte stia c n-are voie s noteze. Am vorbit cu voce usor ngrosat si convingtor: Dificultatea principal a punerii n practic provine din faptul c societatea pe care vrem noi s-o unim este format din popoare diverse, unele chiar adverse: latini, germani, unguri, slavi, n timp ce islamul are unul singur: arab. Iar cine nu este, ei l oblig s devin. Trebuie deci s creez o fort unic si coeziv, atasat spiritului de corp, care s actioneze la fel n interiorul tuturor natiunilor europene n scop unificator, muscnd ct mai mult , din independenta si etnicitatea lor. Aceast fort..." Propun s-i spunem Encave Deus" m-a ntrerupt el grbit, prins deja n mreaja punerii la cale. Bine am acceptat, s-i zicem Encave Deus, dar ce nseamn?" nseamn n limbile asiatice Acela care nlocuieste puterea statului nu numai n tara lui, ci si n alte tri. Mai nseamn si Cel care-l pzeste pe Dumnezeu, dar sensul sta nu ne intereseaz". Bine am aprobat din nou rmne numele sta. Aceast fort se va conduce n fiecare ] stat dup cele patru principii ale subversiunii:

A. Demoralizarea natiunii. Se obtine prin destrmarea curajului brbatilor unui popor, astfel nct francezii s nu mai fie asa de ncreztori n rzboiul contra englezilor, iar britanicii s refac, la rndul lor, matematica precis a debarcrii pe continent datorit unei uriase amenintri iminente, ntotdeauna, un pericol major, monstruos si nedefinit, dar nprasnic, lovind, nu n mas, ci n cele mai simple obiceiuri si amnunte ale 212 . . face din brbatii natiei niste gini pleostite, fiindc i vl. ge ia neputintele lor, la limitele fortei lor fizice si la a. gyrica orgoliului zdrobit. Voi rspndi deci zvonul c n 1 rdul Scotiei se dezgheat un ghetar, astfel c n Anglia, ctonehenge este n pericol s fie rsturnat si risipit, iar n Galia dolrnenele s fie mprstiate ca surcelele. Germanilor le voi jisufla nencrederea n valorile propriului popor, zvonind c munca lor exemplar, catedralele si otelul se afl n minile evreilor, ei le-au fcut si tot ei le exploateaz din umbr. Cnd episcopul Speier din Worms a nceput s strige mpotriva iudaicilor, ei i-au bgat un ban de aur n gur. Prelatul 1-a nghitit grbit, cunostea anatomie, stia c a doua zi o s-1 cace si-o s-i rmn. Dar tot mai striga. I-au mai bgat unul, apoi nc si nc, pn s-a ngreunat episcopul c nu-1 mai tineau genunchii s urce n amvon. Asa au primit evreii dreptul s-si construiasc propriile cartiere n Regensburg, Colonia si Mainz. Tot de atunci s-a permis barba bogat la prelati, care-si fcuser o gur fals de piele, terminat cu o pung ascuns sub prul cobort pe piept. Italienilor le voi injecta ndoiala asupra cauzei drepte a luptei lor cu papalitatea care le mnnc ficatii si le ocup terenul, genernd sentimentul de culpabilitate n rndul armatei ai ucis un cardinal, ai ucis un nger! Ca s nu mai vorbim c, n 323, locul pentru bazilica Sfntul Petru din Roma a fost ales pe ruinele unui grajd n care armsarii mncau cu adevrat, si nu ca n basme, tciuni aprinsi, pentru c erau urmasii calului troian, adusi de Eneas din Troia prjolit n incendiul izbucnit din vaginul nestios al Elenei. Ungurilor le voi arta mereu ct sunt de izolati si ct de repede pot strbate romnii pusta pn la Vesprem, pentru ca, n cazul unei aliante romno-slovaco-srbe, tara lor s dispar cu totul, strivit ntr-o singur zi de trei popoare a cror ur au cultivat-o de secole, strnindu-le si zgndrindu-le ntruna cu impertinenta lor. Romnii vor avea ntotdeauna la conducerea armatelor din Transilvania un general fanatic, care si-a gurit palma dreapt i a ordonat s-i fie trecut prin ea, ca un sigiliu, coarda arcu'" mereu ntins pe directia acelei cmpii cu pajisti grase. Pe izi i voi face de batjocur atunci cnd voi anunta c 213 morile lor macin vnturile unui popor mnctor de fasole nemiluita. Voi introduce adnc n gndirea lor sentimentul d" ridicol, ilogic si derizoriu fat de liderii care-i conduc, proveni; din grjdari orice orb stie cnd intr n Burgundia, fundJs tara asta miroase toat a blegar din luntrasi femeile put a peste ca nesplatele , artndu-le greselile din trecut, cum se supuneau ei cu umilint primului strin intrat n tar cu povesti despre insule o form de relief care pentru ei este o fata morgana. Art apoi copilria frustrat a primilor burgunzi care vorbeau o german stricat, fiindc erau fonfi si inculti felul cum le mustea urina n saboti cnd se rspndea vestea c

s-a mai rupt un dig, ghetarul la din Scotia s-a topit n mare chiar n dreptul lor, si apa va inunda culturile lor de ceap, din ale cror bulbi au hrnit generatii de copii. Nordicilor le voi expune public insuccesele sexuale si impotenta lor proverbial, anuntndu-i ntr-o doar c regele lor norvegian Harald al III-lea Hardraade, cnd voia s-si fac nevoile, si cuta put ca pe purici si cnd o gsea ntr-un tfrziu nu mai era nevoie. Le voi aduce n urechi urletele de poft ale femeilor vikinge si mperecherile acestora cu animalele din gospodrie, din care va trebui s-i conving nu se va mai naste nici un pictor, compozitor sau sculptor, ci numai scriitori angoasati, greoi si reci, pe care toti copiii de scoal ai lumii i vor ocoli cu dispret. n schimb, brbatilor polonezi le voi strecura n suflet contrariul, amrciunea pentru vietile irosite fcnd multi copii. Occidentul de asta i priveste ca pe niste moli, refulati si subjugati total nevestelor, incapabili de lupt si de tinut marea lor tar ntreag, datorit treburilor gospodresti la care i tot ndeamn gurile sparte ale polonezelor. Poti s rzi, Regi6, dar lucrurile astea simple, care ne macin zilnic, mprstiate bine la nivelul brbatilor care pot purta o arm produc cea mai ampl destrmare a vointei ntr-un popor, l dezorienteaz si-1 blocheaz complexat pn uit s se mai apere". Nu rd mi-a rspuns nsufletit fiul meu , dar nu mi-i nchipui pe englezi speriindu-se de un ghetar". Te nseli 1-am contrazis, ns mndru pentru faptul c se tinea tare si nu se ngrozise de ce-i spusesem. Te nseli pentru c nu ai luat n calcul hidromelul 214 la ora cinci. Ce nseamn conservator? nseamn ceva care se misc din loc. Exodul nobilimii engleze din fata , tarului, mutrele, ifosele si tmpeniile iesite din gurile Hintoase ^e englezoaicelor, prsirea gazonului abia inventat, ritarea brbatilor c nu mai pot vna vulpile clare sau juca criket a tinerilor lorzi c nu vor mai avea timp s vorbeasc e nas si ridicati pe vrfuri, vor culca la pmnt acest popor. Le distrug traditia, fiule!" Asa, da!" s-a artat el satisfcut; nu putea s-i sufere pe colegii lui britanici, iar pe Robert Kildwardby -ar fi clcat n picioare pentru c m-a contrazis n problema Imaculatei. Eu am continuat: B. Discreditarea autorittii si personalittilor natiunii. Le voi obtine prin blocarea capacittii regilor de a mai lua decizii, convingndu-i c oricum vor da un ordin, va iesi ru, fiindc sunt, fiecare n tara lui, nespus de singuri, lipsiti de sprijinul nobililor. Acestia, la rndul lor, se simt neputinciosi n fata indeciziei regale, instabili si prpstiosi dar, n primul rnd, stiu c nu au sprijinul poporului. Multimea i urste, le cere mereu de mncare, iar dac i dau cumva, poporul va cere si mai mult, pn-i vor srci, astfel c nfrngerea se va produce fr lupt. i atunci, la ce s lupti contra unei invazii, cnd nuntru trii este foamete si invadatorul n-are ce cuceri? Voi trece apoi n particular la conductorii de osti, pe care-i voi ncredinta c exact n clipa cnd dau ordinul de atac cel mai just si n folosul trii, soldatii i njur, sotiile si copiii acestora i blesteam, iar gornistului i chiorie matele. Unde mai pui c exist ntotdeauna tineri ofiteri bine pregtiti dar tinuti n umbr, ca s nu le ia bruma Puterii, sulite si sgeti care mai vin si din spate, polite de pltit si erori de zvrlire. n ce-i priveste pe regi e nevoie s revin, c n-am terminat , voi

arunca peste ei plasa deas, tesut cu noduri tari, a nerespectului si nesupunerii civile, fiindc si ei, fie vorba ntre noi, sunt oameni ca si poporul, se aseaz pe vine cnd se duc la ^bltoare si arat foarte urt n pozitia asta crcnat. Ti-o 'nchipui tu pe Constanta de Aragon constipat, rgnd ca o leoaic de pe tronul fcturii murdare, s se cutremure fran215 jurile baldachinelor n toat Spania?" Imaginea n-ar fi aft H socant a adugat Reginald si efectul n-ar fi att de maj0 dac n-ar fi cineva s deschid usa din greseal si s-o arat congestionat la fat si cu muschii gtului ncordati la maxi mum". Se cunoaste c esti fi-miu 1-am felicitat cu o floa de laudis, apoi m-am ntors la proiectul meu: Voi provoca imediat iesirea n strad pentru cel mai mic impozit sau cea mai nensemnat tax, fiindc trebuie s stii asta fiule, oamenii Puterii ajut ei nsusi prbusirea, au de multe ori toana suficientei, nu se uit, scap distrati tot felul de msuri nepopulare si ordine tembele, nsemnele statului vor fi clcate n picioare si steagurile unor lupte glorioase vor fi sfsiate n vzul tuturor, pentru a-i face pe cettenii atasati grupului revoltat ct mai curajosi, iar, ntr-un trziu, cnd vor realiza c si-au batjocorit propria Istorie, ct mai rusinati. Iar dac astea nu sunt de ajuns, le scot savantii n strad s-si vad sotiile si fetele violate, le dau jos perucile ca s le art cheliile tuguiate si hilare, i demasc pe oamenii de cultur care-si fac singuri plcerea si-i mprosc de sus pn jos cu noroiul acuzatiei de plagiat. La sfrsit, demontez mecanismul de conducere al statelor, trecnd rapid de la un duce la altul, de la un conte la altul, asigurndu-i c cellalt trdeaz, i vor ndemna s se mcelreasc ntre ei. N-am nevoie de dovezi cnd lumea va iesi n strad vor crede tot". i dac un tip de teapa lui Carol Anjou sta se va tine tare?" s-a interesat Reginald. Pun s-1 suprime fizic, ntr-un mod spectaculos". Atunci ti propun s alegi linsajul m-a sftuit copilul meu. Nimic nu impresioneaz mai mult ca un om nghitit, strivit si risipit de multime". Iar dac i rmne vreun rest de mn mi-am continuat eu explicatiile , voi aseza n ea o cruce tintuit, ca s le zgudui credinta, strignd sus si tare c i-a condus unul vndut Diavolului". De-aia n-au ei haine, mncare, libertate si e frig n case" s-a repezit Reginald s rotunjeasc imaginea abia iesit din mintile mele nfierbntate. De-aia! i-301 ntrit concluzia, bucurndu-m s constat cum i se umezeau ochii de pasiune. Sper, tat, c-mi oferi un rol n toat chestia asta!" Stai asa, c nu e totul 1-am asigurat , dar, 216 . cum, s fii cu ochii pe Bonaventura, c nu prea m iubeste cam nceput s-si dea seama ce vreau". O s am grij" rn-a ncredintat si a clipit moale, ca un om foarte sigur pe i Eu am nghitit n sec, cci mi se pungise gura de atfta fiere, si am spus mai departe: C. Neutralizarea maselor constiente prin teroare. Ele nu trebuie s reactioneze din cauza fricii si numai grupul restrns, pltit de mine, sprijinit de o multime relativ dar iritat, numeroas att ct s ocupe o strad, o piat sau o cldire, s dea impresia unei participri a ntregului popor, n alte locuri voi trimite oameni panicati : au ocupat si strada aia, sunt si n

cldirea cealalt, piata cutare este n flcri... Pe cei mai inconstienti si brutali i pun s strige ct mai tare, le dau goarne si tobe, n timp ce soldatii le vor gsi ngroziti pe-ale lor sparte, pzite de un om de-al meu plin de rni, n zdrente, inofensiv si flrnnd, care le va spune inundat de lacrimi: Ce vreti s faceti, oameni buni? S trageti n popor, n mamele, surorile si fratii vostri? n fruntea mascaradei voi pune un poet dement, atins de sifilis, saltimbanci cunoscuti si bufoni clevetitori, iubiti de popor pentru glumele lor spirituale, actori populari dar si conspiratori dovediti, biciuiti nu de mult n pietele publice, astfel nct multimea aceea excitat s cread c n spatele conjuratilor si a fostilor trdtori de tar se afl forte mult mai mari si mai puternice, legate de ei prin ntelegeri anterioare si neaprat secrete, complicate si minutioase. Apar apoi chiar dusmani binecunoscuti, care, n faptul sngeroasei revolte, le arat o inim mbunat si sunt gata s-i ajute pe revolutionari n mod dezinteresat de dincolo de granite, ntinzndu-le o mn prieteneasc. Cum ti-ar plcea s vezi trupele germane elibernd Parisul de o rscoal care nu exist, dar care a fcut att zgomot si a rspndit atta teroare, nct arcasii regelui Frantei vor ucide chiar ei o mie de cetteni nevinovati pentru a dovedi c pericolul a existat?" Sau pe spanioli nvlind n abatia Mria Laach din Andernach, unde s~au ascuns si-au dormit peste noapte sabotorii apeductului din Sn Miguel de Lillo, n Oviedo, otrvind pe urmasii lui Ramiro , zis si Vizitontul. Nici pinea nu se putea mnca, fiindc 217 aluatul fusese frmntat cu ap infestat de nemernicii acei zeam de omizi si era pericolul s creasc fluturi de noapte^ mruntaiele fetelor mari, s le polenizeze floarea virginittj- ^ s nasc fr brbat, asemenea Fecioarei Mria, dar ^ mhtuitori, ci numai copii cu cap de mort". O s rd si porc^ de ncurctura asta am ncercat eu s felicit astfel imag natia lui Reginald, dup care am formulat si cel de-al patrule principiu al subversiunii: D. Degradarea moralittii popoarelor. Traditiile si obiceiurile originale ale popoarelor europene..." Numai putin!" m.a oprit din nou studentul cel mai strlucit al secolului. Spuneai c revolutia este necesar tocmai pentru c societatea actual nu mai este moral. Cum degradezi ceva care este deja degradat, sau nu mai exist?" Pi, dac m ntrerupi am ripostat eu iritat, dar nu puteam s neg n sinea mea c pustiul m prinsese ntr-un punct cam confuz al doctrinei si m plesnise cu o ntrebare ct o coad de crocodil egiptean. Exist o moralitate pierdut i-am explicat eu o moralitate uzat la suprafat, n comportamentul social, dar foarte puternic implantat n fiecare individ, n credinta lui cea mai intim, unde poate s gseasc unele scuze regilor, chiar si lui Dumnezeu, cnd i pedepseste fr ca ei s nteleag de ce, dar fr s le enunte, datorit gregarismului inertial al grupului n care trieste. Eu am misiunea s izbesc moralitatea lui interioar, roscata din obrajii gnduirilor sale, jena din constructia caracteriologic si constiinta de uman opus animalittii, care-1 opreste pe brbat s-si scoat femeia n strad, s-o despoaie si s-o posede acolo, precum cinii. Asa c las-m s revin! Traditiile si obiceiurile popoarelor europene au un fond antic comun, binenteles, cu exceptia ungurilor. Ei bine, tocmai ^la aceast

baz trebuie lovit. Ele au creat la limita trecerii de la primitivism la civilizatia olritului, s zicem, un cod de conduit care urmeaz a fi ridiculizat, cobort n derizoriu. Termenului primitiv u vom da alte semnificatii, peiorative. De fapt, se va declansa avalansa acuzelor fat de tot ceea ce fusese interzis s se spun sau s se arate. Voi nftisa pentru prima dat fundul gol. D31 nu cel al statuilor eline, ci acela al doicilor, chinurile si extazul 218 recherii, ncrucisrile contra naturii si religiei noastre, '-i s rd de asta, s rd de cei care detest violenta, s lernnndu-i sa naa oe asia, sa im v.~ ~-----------u' Afa degeaba si din nimic, pentru ca n acelasi timp s Sjornoveze n limbajul cotidian cele mai triviale njurturi, rmbajul cel mai abject, nvelite n pergamentul dreptului la -jtjor si chiar la autoironie, desi ei si vor bate joc de propriul oopor, de printii si eroii lor. Ludovic cel Sfnt era tolomac, Romulus si Remus niste pachete de muschi fr minte, tlmbi si onanisti nvederati, Carol cel Mare era un btrn senil, care-si mnca barba colilie odat cu supa, Kriemhilda o curv de duzin, exportatoare de blenoragii si tifos, Cidul a fost un soldat chior, blbit si care clipea des i-a btut pe mauri din greseal, fiindc el i urmrea pe castiliani , Richard Inim de Leu era un las si-un vagabond, dormea prin cocini si se preta la grohit, ca porcii". Vercingetorix!" a strigat dintr-o dat fiul meu. Da, ce-i cu el?" 1-am ntrebat nelmurit. Cum, nu stii? i-au lucit lui ochii n cap. Vercingetorix se bga sub pat cnd venea nevast-sa nervoas de la sfatul femeilor". Asa, fiule, asa! i-am elogiat spiritul. S nu mai aib un trecut. I-a ftat Istoria din pustiu". Bine, dar ce facem cu ungurii? mi-a pus Reginald o nou ntrebare si s-a foit pe scaunul lui, nemultumit ntructva de aparitia unei alte probleme. stia chiar vin din pustiu!" Lor le vom spune adevrul am hotrt pe loc. Nimic nu-i doare att de mult si-i pune pe butuci ca adevrul". Nu nteleg care ar putea fi acest adevr!" s-a artat foarte mirat fiul meu. Era vorba despre unul din secretele uriase ale popoarelor, care nu se transmit dect ntre stpnitorii lumii, si atunci numai pe patul de moarte si numai n ureche, mostenitorului. Am ezitat putin Reginald era ihc prea tnr. Nu ai ncredere?" m-a sfredelit el cu o privire de gheat. N-ar fi vorba de asta am ncercat o scuz, apoi am oftat si i-am spus: Leag-te c nu vei dezvlui secretul pn la momentul oportun". El s-a uitat n dreapta si n stnga n cutarea unui obiect pe care s-1 aPuce si, dintr-o dat, a luat cu un gest nervos pana de gsc, a scos limba si si-a strpuns-o scurt, stropindu-m cu dou "abe mici de snge. A fost rndul meu s iau, cu un urias 219 efort, Evangheliarul de la Reichenau de pe masa care-n,strjuia patul si am ncercat s-i desfac ferectura, pentru a-m' cresta venele cu lama ncuietorii, dar Reginald m-a oprit ssinn de durere: Nu este nevoie... avem acelasi snge". Asa era Te rog s te apleci 1-am ndemnat, si dup ce s-a supus ntinzndu-mi urechea, am soptit: Ungurilor le vom spune c tefan I cel Sfnt a fost romn!" L-am simtit cum se cutremur dar a reusit s se tin tare. N-a exclamat, l chema Voicu J am continuat netulburat, dar si atent la reactiile sale , fa

mama lui se numea Sarolta". ngrozitor! a gemut pn la urm, apoi a rostit nbusit: Se vor sinucide n mas." Nu 1-am contrazis si m-am ndeprtat; el a revenit la locul lui, destul de tulburat, dup cum i arta roseata fetei. Nu o vor face, fiindc sunt un popor mic, pentru care lupta supravietuirii n civilizatie este mai puternic dect spiritul ancestral de cedare n fata destinului tragic. Vestea asta si cealalt, c mai nti i-au crestinat ortodox romnii si dup aia au trecut la catolicism, i va ngenunchea un timp att ct mi trebuie mie ca s-i prind n joc , dar vor renaste cu ambitie si srguint admirabile. Capacitatea lor de a copia ce este bun din Vest nu are limite". Dar tu de ce i ursti?" s-a interesat copilul meu. Asa am nvtat de la profesorii mei, ns este o prostie. Ungurii sunt un popor complet europenizat si nu trebuie s-i confunzi cu cetele slbatice care au bntuit continentul cu veacuri n urm". Mie mi plac unguroaicele brunete, cu ochi albastri..." Eh, asta e acuma! m-am enervat. Sunt interesante si blondele cu ochii verzi. Las-m s continui! Pe unguri i vom lovi cum ti-am artat deja, n schimb marile valori istorice, culturale si artistice ale popoarelor vor fi luate n derdere pe rnd, njosite n fata arabilor si bizantinilor, comparate cu vrjitorii de duzin ai africanilor, iar opera lor supus testului de credibilitate n fata unor analfabeti. Acelorasi popoare le voi mprumuta pripit contorsionrile mediocre ale artei decadente din alte prti, reziduurile literare si improvizatiile arhitectonice esuate prin alte tri, stilul muzical frust al popoarelor afone, prezentat ca ilustrarea unei curate si miraculoase simplitti behitul cel mai prozaic va fi o form 220 , jncantatie cu profunde semnificatii spirituale. Iar ntr-un f nai apoteotic, vreau s le ofer un florilegiu de neologisme asimilate de cineva vreodat, fiindc sunt creatii ale copiilor cnd se prostesc". Tat a strigat Reginald, si mi-a artat nftisare luminat, de om care a priceput , dar sta este u^OS!" Adic starea din care se naste ordinea" i-am rspuns calm si cuvintele s-au rostogolit n chilie ca o avalans de bolovani. Fiul si confidentul meu s-a asezat la loc pe scaun si a dat din cap, fcndu-m s nteleg c-mi d dreptate si c, evident, gndisem mai bine dect el. L-am lsat s-si regleze respiratia si, pe acelasi ton calculat, am spus: Cnd haosul ajunge la apogeu, natiunile se destram si ncep s se amestece, iar cnd ntreaga Europ va cdea n genunchi si va cere o nou ordine, lansez cteva culte orientale si cteva secte stranii, din cele care se nchin la gndaci, la un strmos paralitic sau la vreo btlie localizat gresit, s-i zpceasc de tot, ncercnd s le smulg si ultimul sentiment onest: credinta. Sectele nu vor fi trimise din ntmplare, ca ultime fenomene ale acestei Apocalipse, ci cu msur, fiindc oamenii sunt nclinati s-1 vad pe dusman abia n forma sa final, cnd d pe-afar apa peste buza pocalului rbdrii. Atunci, din vrful cel mai ascutit al unei catedrale, voi striga peste ntregul continent: Ajunge! Cobor, mi scutur hainele si dau ordin s intre n actiune prima grup din Encave Deus. Ti-a plcut?" Este... este... grandios a soptit impresionat Reginald, cu toate c observam o umbr de ndoial pe chipul lui matur. M-as dumiri ns dac as putea ntelege din cine va fi compus Encave Deus. Trebuie s stiu pe cine voi conduce, nu?" Nucleul de comand va contine doi

locotenenti: Tolomeo de Lucques si Guglielmo di Tocco, devotatii mei asistenti. Din ceilalti colegi ai ti alegi saseapte, de natii diferite, dar s nu lipseasc Nicolo di Goran si Odon de Douai". Am nteles!" s-a conformat fiul meu. In tot acest timp rmi cu ochii pe Bonaventura. Dac misc ceva, l cureti". De ce s n-o fac acum?" s-a interesat ^rprins Reginald. Fiindc are niste lucrri fundamentale de dat omenirii, nu si-a gsit nc un succesor, si nu vreau s-1 221 suprim dect n ultim instant". Norocul lui! a exclam vesel si si-a frecat palmele. Totusi, oamenii stia nu pot f^ treburile de jos, strigatul pe strzi, zvonistica infect, datul l o parte al usii n dosul creia Constanta de Aragon..." Prinm] lucru pe care trebuie s-lfac o revolutie am precizat cu seriozitate este s elibereze din puscrii pegra societtii, criminalii, hotii si dezaxatii, care, odat scpati n lume, dup ce vor sruta tlpile eliberatorilor, vor ucide doi-trei politisti djn rzbunare, apoi, la nimereal, trei-patru participanti, cinci-sase gur-casc, urmnd ca marile crime mpotriva personalittilor statului s fie trecute n contul lor, al dezordinii si furiei populare. Tot ei vor fi si primii reprimati, schiloditi si ucisi demonstrativ de noua ordine, pentru ca poporul s vad n aceste exemple nceputul Renasterii". Prin gura putului care m desprtea de lume a venit lumina unui luciu metalic, destul de ascutit si rece. Dumnezeu hotrse c oamenii mai pot tri o zi si le-o druise, cu toate c n ultima vreme percepeam simptomele unei ezitri, ale unei indecizii si m asteptam chiar s lase peste muritori o nou eclips menit s atrag atentia c Iadul nu este doar o fictiune persan. Reginald s-a sculat tcut, s-a dus sub putul n care atrna fringhia ascensiunilor ctre rundul mrii noastre umane si s-a uitat n sus, cu capul lsat pe ceaf, scruthd atent peticul meu de cer. Este luceafrul m-a anuntat, nc n-a venit dimineata". Avea totusi o nerbdare tinereasc, stia deja multe, dar rasa d'Aquino, care se instalase n el prin nastere, si pierduse de mult ambitiile, impetuozitatea sngelui svab se stinsese n rugi, n preocupri spirituale, n frazele precise si formatoare ale lui Aristotel. Avea deci puterea s actioneze lucid. Plec la Vesprem s declansez actiunea" m-a anuntat el cu glas hotrt si a dat s apuce frnghia. Nici s nu te gndesti, 1-am oprit. Nu de la unguri trebuie s nceap miscarea, ci din punctul cel mai slab". Reginald a stat putin s se gndeasc, apoi a spus: De la germani..." Interregnul s-a ncheiat cu ncoronarea lui Rudolf von Habsburg i-am continuat cuvintele, dndu-i astfel de nteles c ghicise, n al doilea rnd, i-a btut ru de tot pe 222 saci'- Cine-s stia?" s-a ncruntat Reginald si a revenit f fata mea, dar fr s ia loc. O populatie idolatr din muntii B herniei, niste slbatici, dar, ascult-m pe mine, stia au 'torul n fat atac, ucid, jefuiesc, se retrag". Am nteles V a dat din cap biatul meu, mngindu-si brbia cu un gest 7 oft , voi actiona n triunghiul sta. Poporul cum 1-a rimit?". Aici este problema! m-am grbit s-1 fac atent, poporul l consider curajos si tenace pe Rudolf sta, iar el a avut inteligenta s le propun unitatea national pe baza unittii de limb din Cntecul Nibelungilor". Nu e tmpit vcarul din

jura!" a exclamat admirativ studentul si confidentul meu, copil si aliat n acelasi timp. Noi trebuie s contracarm chestia asta ct se poate de repede am mentionat grbit , pn nu devine epopee national, i uneste si nu-i mai poate dezbina nimeni". Kriemhilda era o putoare!" s-a repezit Reginald s anunte. Binenteles, dar nu o vom spune n felul sta direct 1-am corectat. Simbolul exist deja, si un atac grosolan ar trezi indignarea oamenilor. Pune o pern n gaura putului". Reginald a srit imediat, a tras unul din sacii de pnz umpluti cu paie de sub capul meu si 1-a ndesat n deschiztura circulara. S nu ne sufocm nainte s..." a spus el ngrijorat, n timp ce revenea la locul lui. Voi fi scurt 1-am linistit, desi nelinistea flcrilor din luminri, agitate de miscrile lui, ar fi trebuit s se transmit si oamenilor; dar eu eram ct se poate de calm. Rudolf crede c aceast balad liric este produsul civilizatiei germane, c este o sintez a geniului popular, c s-au adunat teme si inspiratii din Danemarca pn n sudul Dunrii si c n-are, din cauza asta, un autor, creatorul fiind nsusi poporul german". i este adevrat?" Sigur c este adevrat, dar asa cum ti-am spus, ei nu trebuie s ajung la constientizarea acestei realitti. Te duci la Passau si-1 cauti Pe clugrul dominican Hartmann. i dai parola: Simt cum fierea pluteste n miere. i el cum mi va rspunde?" Nu-ti va rspunde, findc este mut, ns stie ce are de fcut. Astepti 0 zi pn ti va aduce un text inedit din Cntecul Nibelungilor $l te apuci imediat s-1 nveti pe de rost. Vei afla acolo c poem are un autor cunoscut, l chema Walther von der Vogelweide, si c acesta era protejatul episcopului Wolf cel care i-a comandat lucrarea. Opera are, de asemenea si ' dat a ultimei virgule 12 noiembrie 1203, a doua zi duD Sfntul Martin si a fost nmnat episcopului la Zeiselrnauer pe Dunre, n schimbul a cinci mrci". Cnd ceri un pret une' astfel de opere a completat Reginald , nseamn c o murdresti cu rahatul ordinarului". Asa este i-am dat drep. tate , unde mai pui c din banii stia Walther si-a cumprat o blan de oaie cu care-si acoperea spatele iarna". Ca orice trgovet?" a rs Reginald, dar parc a rnjit de satisfactie ntelegi? am continuat. Rupem vraja din jurul acestei epopei eroice. Autorul era un cavaler srac, a cules de ici de colo, a compilat, a furat, a mai pus si de la el, ludndu-1 pe episcop sub numele lui Pilgrim von Passau. Dup aceea, vei observa c Hartmann a intervenit n textul orginal si a schimbat unele sensuri. Principalul este c Kriemhilda era o depravat si se mritase cu Siegfried din interes, asa cum a fcut-o mai trziu si cu Atila. L-a folosit pentru a se rzbuna, dar n realitate Atila a fost gsit mort n patul lui chiar a doua zi dup noaptea nuntii. Cronica va spune c 1-a epuizat prin sex, pn i-au cedat toate, si mdular si plmni si inim". Mam mam s-a scuturat fiul meu de friguri , ce bine ar fi fost s-o avem pe-asta infiltrat la Sfntul Scaun!" Stai linistit i-am vorbit la fel de calm , este cineva care se ocup. Dac recitesti scena trdrii Kriemhildei, vei descoperi usor mobilul crimei. Cu o sear nainte de lupt, destrblat asta i destinuie lui Hagen: iar sotul meu fcut-a, ce n-a fcut vreodat: tot trupul mi-e albastru de vnti". Adic Siegfried o zvnta n bti" a nechezat biatul meu si si-a dus o palm la gur. O rupea, n-o zvnta, si asta mai ales cnd o gsea

beat am completat eu multumit. Mai adaug faptul c , Siegfried o dizvirginase pe Brunhilda n locul lui Gunther, asa ; cum apare n capitolul Cum se sfdesc criesele, si aia era amanta lui". Artm deci c trfa a cusut semnul acela pe j umrul lui Siegfried n mod deliberat si era nteleas cu Hagen' > m-a completat Reginald. n schimb, ea tria de mult cu piticul Alberich" am pus eu paie pe foc pentru a-i rotunji 224 mcelului declansat mpotriva epopeei germanilor. "oe~poate demonstra cu documente a venit Reginald cu un lou argument. Aduc de la Lubeck pergamentul cronicii daneze jui Saxo Grammaticus, unde femeia asta este fcut praf'. poarte bine! 1-am felicitat. Esenta actiunii noastre const 'L modificarea sensului real al operei, dintr-un poem de dragoste nchinat Kriemhildei, htr-o tragedie lugubr si josnic, n care femeia este cauza. Astfel, fraza cea mai important a textului: toate suferintele brbatilor, le plng femeile, va fi acum: toate suferintele brbatilor, vin de la femei". Asta va fi lozinca revolutionarilor" a hotrt Reginald si si-a notat pe o bucat de pergament. Rudolf von Habsburg a folosit cstoriile politice pentru a uni Germania i-am reamintit. Fiecare ducat si marc o va suspiciona pe noua sotie a stpnului de spionaj, de inspiratie din exemplul Kriemhildei. La sfrsit, cnd ducatele vor ncepe s se miste contra austriacului, si numai dup ce afli c marcgrafii si-au repudiat sotiile, tu te duci la Worms si le spui prelatilor: mi pare ru, dar nu exist nici un dubiu: Cntecul Nibelungilor este austriac! Am ncercat s fac ceva, s cumpr noul document aprut si rspndit n tar, dar... Ceea ce credeti voi c este o epopee germanic, a fost compus undeva prin Austria de Jos, sunt amestecati n creatia asta si unguri si polonezi si romni. Asa c nu scoateti capul, nu-i sriti n aprare, fiindc puteti compromite Biserica. Opusculul sta nveninat, care a fost demascat acum, are o surs de inspiratie pgn, o legend antic de prin Marea Neagr despre o femeie rzbuntoare pe nume Medeea." O s le crape fierea!" a strigat Reginald, cu ochii aprinsi de focul pe care numai stpnirea mijloacelor subversiunii l poate ntretine". Fierea pluteste n miere!" am soptit din nou parola si el a binecuvntat-o cu o cruce mare Kcut pentru amndoi. S-a ridicat din genunchi, s-a dus si a scos perna de la gura ^eea de lume, apoi a venii cu ea si mi-a asezat-o cu grij sub caP- Atunci a observat c asudasem si mi-a sters grijuliu fruntea, dar eu cred c mai degrab era atent cu creierul dinuntru dect cu osul de afar. Vreau s m odihnesc cteva ceasuri" 225 am spus cu glas obosit si prefcut, cci cu ceea ce-i SpUs sem abia zgriasem coaja planului care urma s miste crestin' mul spre o nou identitate. El m-a nvelit cu grij, a stins c degetele umezite dou luminri si a dat s plece. Dar n dnj tul iesirii s-a oprit, a ntors capul si a spus: Vreau s-nv rspunzi la o ultim ntrebare: cum i vei face pe oameni s uite ce a fost nainte ?" Cu ajutorul lui Aristotel am rspuns trgnat si putin rgusit, n capitolul patruzeci al Statului Atenian exist exemplul lui Archinos, dat mpotriva unui cettean care amintea mereu trecutul ptat al oamenilor politici, n locul retragerii rusinate din functie a celor vinovati de crim si

incompetent, a fost executat individul curajos. Exist, dragul meu Regio, o concordie si o solidaritate a celor care au ucis mpreun sau au fcut cele mai mari prostii laolalt, cu toate c ntelegerea lor se ntemeiaz pe delatiunea asumat si nu pe exorcizarea ei. Din cauza asta crizele se repet". S-a lsat un moment de tcere n care am auzit hula Mrii Tireniene n golf si nechezatul mic al conurilor uscate n pinii versantului pietros. O pasre mare a slobozit un tipt de vntoare si un crd de vrbii a ciripit pe deasupra unui crng desfrunzit. Atunci Reginald de Pipemo a ntins bratul drept si a prins strns captul frnghiei, dndu-mi impresia c vrea s trag un clopot si s anunte vecernia unei lumi. S-a sltat cu fort, a urcat si m-a lsat s dorm. Dar nu prea mi-era somn. M aflam n apogeul puterii iar energia urias, acumulat n toti anii mei de ucenicie, fierbea de nerbdare s tsneasc, asa cum fusese destinat s se ntmple. Cu exceptia faptului c urma s rmn singurul om fr fric de cineva, n afar de Dumnezeu, era necesar si s construiesc noua lume dup principii sntoase, contrare acelora folosite la distrugerea celei vechi. N-as trece ns usor pe lng sentimentul predominant al haosului, ca efect al unui program: spaima sdit n oameni va deveni ereditar, se va asimila organic n tesuturi si va fi att de mare, nct acestia vor naste 226 j cu dragostea de ordine inculcat adnc n specie. Mentali tea de oameni supusi unui destin dirijat va fi nnscut si nu . bndit, ceea ce mbuntteste substantial calittile umane ti face pe indivizi apti tezelor dogmei, stiut fiind de la acelasi Iristotel c degeaba le dm cettenilor o Constitutie, att timp ct ea nu poate fi un contract constient ntre ei, ci o norm oasager, o ipotez care trebuie sustinut si controlat permanent cu un numr nesfrsit de exemple concrete. Acestea se gsesc reflectate sintetic n praeceptele Bibliei. Alegeti orice ntmplare dm viat si o veti gsi ilustrat n Cartea Sfnt, poate sub un acopermnt simbolic, dar foarte usor de nteles. Luati povestea celor trei purcelusi care si construiesc case din paie, din scnduri si de piatr pe care lupul cel ru le risipeste cu o suflare fr cea din urm, binenteles si duceti-v la Matei 7,25, unde veti gsi: A dat ploaie, au venit suvoaiele, au suflat vnturile si au btut n casa aceea, dar ea nu s-a prbusit, pentru c avea temelia zidit pe stnc". Alegeti orice fleac si veti ntelege de ce Biblia este principala nvttoare a lumii crestine si puneti-v ntrebarea cine putea sau poate s le triasc pe toate, s strbat experienta ntregii omeniri dac nu Unul Singur, pe care Dumnezeu 1-a trimis sub numele de Isus Christos.Venise timpul deci s construiesc catedrala mea si pentru asta aveam nevoie de o concentrare maxim. Am cutat cu privirile mintii locul unde se aflau Ughetu, Vopiscu si Ondutu; erau ntr-o crcium din port, chefuiau dup o bastonad din care iesiser iarsi victoriosi. Au simtit c i chem, s-au ridicat fr ezitare si au venit s-mi pzeasc linistea, n scurt timp le-am ntrezrit umbrele miscndu-se n dreptul putului. Am oftat usurat Ondutu era att de urt c lumea l ocolea cale de un stadiu, fiind dispus s dea si n gropi numai s nu-1 vad. Dar aproape imediat am avut o viziune. Mi se fcea un semn i eu trebuia s fiu atent la el. Nu vedeam cine m ndeamn

s vorbesc de unul singur, ns i porunceam dintr-o dat lui Even Gamith s-mi toarne putin ap. Copistul si-a cobort nasul coroiat spre brbie, a ridicat pometii ososi ctre sprncene, ?i-a ltit gura ntr-un surs de sil, dar s-a executat si mi-a dus 227 pocalul la buze, a msurat corect unghiul de nclinatie al va lui fat de gura mea nsetat, nct s nu m nec, sa s potriveasc doza de lichid cu nghititura, iar cu degete grijui-6 a sters netezimea pocalului de picturi pentru a nu m uda timp ce fruntea lui se ncretise ca o tromp de elefant african Nu se strmba asa era el. Se dovedise credincios si util ia Viterbo, bun la suflet n perioada cursurilor de la Colonia si mai ales, competent pn la ciudtenie acolo, la Neapole. Lumea l considera un geniu al pturii de mijloc, ns nu venea din Anglia, cum se stia n epoc, ci din Biblie, fiindc era cel urt pe dinafar si frumos ca o zn pe dinuntru. Iar eu pot s depun mrturie: avea un suflet de voal, de lmit si de bujori cum numai n basmele nenorocitilor stora din Est mai gsesti. Asa c el era ca oricare om, iradia, dac ar fi fost privit cu atentie n adiicul umanittii sale si s-ar fi nteles mai devreme cu o crim si-un dispret c aspectul exterior este modelat pentru a se degrada cu vrsta, pentru a cobor n urtenie odat si odat, pe msur ce sufletul urc spre estetica hristoitee. Apa a trecut prin mine fr s lase urme n-am crescut n lungime, n-am dat muguri, n-am nflorit, n-am produs crengute noi. Abia dup ce am terminat de but, Even m-a ntrebat: Poate vrei putin vin, Tommaso? Au adus fratii de la Dijon". Da, vreau". Mi-a dat. Am sorbit cu nghitituri mici si am nclinat din cap multumit. Even s-a dus repede la gura putului si a strigat ctre cei de sus, cu minile fcute plnie la gur: I-a plcut". Am perceput cteva exclamatii de oameni multumiti, unele schimburi de felicitri, o glum pe seama vitei de vie si a coardelor, apoi i-am auzit pe fratii dominicani din Dijon plecnd satisfcuti. Vinul a accelerat sngele n mine, creierul a fost mai bine irigat, mintile s-au nviorat si ochii au sclipit. Copistul saxon a adus o luminare, a curtat ceara din jurul fitilului si i-a rsucit nc o dat rnotul, dup care a asezat-o n dreptul privirilor mele ncrucisate. A stat asa un timp si cnd a vzut c nu se ntmpl nimic, mi-a propus: S-ti dau niste rachiu de pere fcut la Salisbury". D-mi && acceptat. De data asta, licoarea mi-a ncins pieptul, obrajii au nceput s se rumeneasc iar urechile mi ardeau, ca si CUI 228 onul acela slut mi-ar fi prins de ele doi cercei nrositi n foc. t a fcl P&$se $ Diego, fiul Cidului, dup btlia de la Consuera A fost capturat de mauri, care i-au prins cercei incandescenti n pavilioanele lui fragede, iar copilul a nceput s strige entuziasmat c a-nceput s vad si prin urechi, c vede . jur-mprejur, ca un zeu, si ce frumos este si strlucitor, c Ouniai cldura aceea este necesar oamenilor pentru a avea patru ochi. Atunci, maurii au exclamat n dialectul aragonez: pios, que buen vassallo!" si 1-au orbit. " Even Gamith a repetat gestul si a adus luminarea din nou n dreptul ochilor mei. Acestia au fulgerat si fitilul s-a aprins instantaneu cu o pocnitur seac, rspndind n chilie un miros aspru de pucioas. Prin putul de aerisire s-a auzit de data asta un zgomot de arme. Even s-a dus topind n dreptul gurii si

a fcut cteva semne energice cu degetul prin aer: Totul este n ordine". Alti pelerini si gur-casc au prsit locul. Ughetu era nervos si Vopiscu 1-a plesnit peste mini. Apoi s-au linistit. Copistul a revenit la locul lui pe scaunul din spatele mesei asezate la picioarele patului meu, a nmuiat pana n climara de lut, s-a uitat n sus si a spus: Eu sunt gata". O secure a czut de undeva si m-a despicat n dou. M-am trezit din aceast viziune cu sentimentul c triesc efectiv cu dou entitti n dou jumtti si c bratul rmas fiecreia dintre ele face cte o cruce, dar n sensuri diferite: una catolic si alta ortodox. Cineva mi atrgea atentia c rspunderea mea se rsfrngea asupra ntregii lumi crestine si c e bine s fiu foarte precaut cu ceea ce fac, s m desprind din unghiul ascutit si strmb al lumii occidentale, unde multe obiecte strlucitoare ascund nuntru munca nestiut a unui ntiez oriental. Am privit gnditor tavanul prin care iesiser rdcinile unor copaci, exuberanta cu care atmau deasupra chiliei, ca niste candelabre bogate de Mombeltrn, rizomii cruzi coborti n cutarea luminii venite de la luminri si m ntrebam cnd m vor strpunge, cnd m vor perfora cu vigoarea lor de tipri Vegetali, pentru a spa mai departe, n adnc. Contorsionrile 'r, ntr-un loc mai groase, n alt loc mai subtiri, n aerul strmt 229 al chiliei mi artau dimensiunea fervoarei acelei cutri, Ca era a vietii, a fiintei create odat de Dumnezeu si puse n c0lu-e nuare s lupte pentru existent. Patul, adus bucat cu bucatj si nsilat acolo, ar fi devenit sarcofagul meu, pe care eu nsunv mpietrit ca o statuie czut de pe soclul ei, as fi fost propriuj gisant, n timp ce esenta mea vital s-ar fi transformat n seva necesar unei flori s fac polen. Asa c m vedeam zbutfnd ghemuit n scuetii unei albine, desi mult mai normal ar fi fost s m simt afnat si reavn, ca un sol fertil. Dar era si un semn trebuia s m grbesc. ns nu te poti grbi alunecnd pe gheat, cci n acel moment am simtit cum mi ncremeneste inima brusc, strpuns cu un turture czut de pe streasin bocn a ratiunii, si am socotit: Ca s construiesti o catedral, trebuie s strnesti mai nti un rzboi." Mecanismul diabolic ncepuse s functioneze, si omenescul din mine s-a cutremurat o clip. Ce litot ngrozitoare gndisem si rostisem! Misiunea ns era mai presus dect mine, dect prietenii si rudele mele si chiar dect poporul meu italian sau german, n-am stiut niciodat , asfel c expunerea conceptiei mele a continuat: Rzboiul, ca form violent de manifestare a celei mai profunde umanitti, are cel putin dou calitti incontestabile: 1 deschide acel accesoriu vestimentar al dragostei, care este punga evreilor, pentru a pune n miscare moneda; 2 acolo unde izbucneste, Istoria si face loc, dovad c locul respectiv n-avea istorie. Dragii mei studenti, dac acceptm ideea c rzboiul este un accident al Istoriei, nseamn c el se poate declansa oricnd si oriunde". Chiar si din seninul pcii?" Chiar si din seninul pcii, deoarece are ntotdeauna si o latur bun, de care se profit apoi pe tcute, discretia fiind

msura cea mai exact a lucrurilor fcute bine. Dar pentru ca nici un rzboi nu se poate declansa fr s fie gndit de cineva nainte, nseamn c acel cineva s-a gndit la cel putin un lucru bun. Asta justific n modul cel mai clar de ce perrnite 230 moezeu desfsurarea continu a conflagratiilor si de ce Botesc ele toat evolutia societtii omenesti. Priviti aceast harta! Ea nftiseaz Bizantul lui Justinian, sfsiat de rscoala fJilia si de nrceul fcut de Belizarie n Hippodrom; albastru prezint pozitiile albastrilor", verdele reprezint pozitiile verzilor", iar rosu pozitia locului unde s-a scurs sngele vrsat de adeptii celor dou partide si care se ntinde pe 80 de pasi n lungime, pe 74,5 pasi ltime si are o adncime de 168,75 picioare. O balt de snge ct o mare. Acest masacru a avut loc n ziua de 18 ianuarie 532, dup Christos, si a fost gndit de un singur om, mai bine zis, de o singur fiar: Theodora. Si acum, dnd harta la o parte, ia uitati-v ce a rsrit de pe fundul aceleiasi mri, dup ce sngele s-a nchegat si a fcut crust, cteva sptmni mai trziu, pe 25 februarie: catedrala Sfnta Sofia! Acum ntelegeti?" Daaaa!" Nu mai rspundeti n cor, c nu-mi place. n consecint, revenind la calculele mele, menite s mping Evul Mediu n Renastere, aleg un loc din Germania. Tara este deja iritat si rsculat la aflarea adevrului despre Cmtecul Nibelungilor, strbtut de grupuri narmate, aflate n cutare de smnt pentru scandal si mai ales de snge ascuns n arterele semenilor. Este vorba de un loc pozitionat aici, pe o linie vertical trasat de mine mai nti pe Tabula Peutingeriana, pus la dispozitia lui Reginald de Piperno chiar de clugrul Isiderius de Corbia. Doresc s rnarchez cu asta granita ntre Vestul si Estul Europei. Reginald a memorat bine pozitia, n acest punct din teren se afl o pdure si trece un ru. Porniti!" Imediat dup instructaj, fiul meu iubit, Regi6, preia conducerea celor patru brci lipsite de insemne si blazoane cci crima nu are chip! si urc pe ru pn la locul respectiv. Vslesc numai noaptea si cu vslele nfsurate n crpe, cu ramele nvelite n ln si flancurile cptusite cu blanuri de biber, dorm si mnnc n luntre ca vikingii, avnd buzele sigilate de un jurmnt luat la Worms, acolo unde s-au si dezbrcat [a piele n fata comandantului lor pentru a se convinge c mtre ei nu s-a strecurat vreo femeie deghizat, ndat ce ajung a destinatie, soldatii Encave Deus coboar si descarc uneltele 231 pe trm: tesla, dalta cu zimti si ciocanul de lemn, ranga, mal de tabl, ferstrul de lemn si ferstrul de piatr, burghiui spitul, barda cu coad scurt, rindeaua, echerul, compasul s' barosul. Cine ar crede c buctile acestea de fier si de lemn pot nlta o catedral? Numai c ea se ridic n primul rnd cu sufletul, dac acesta este suficient de gol pentru a putea fi umplut cu o constructie att de grandioas. Lupttorii nainteaz n pdure cale de o jumtate dintr-o leghe, timp n care sunt foarte atenti la muschiul proaspt al copacilor, urcat pe crengi odat cu umbra, la solul moale acoperit cu micelii ruginite, de anul trecut pe ele calc dovedind o mare rbdare si o sfioas grij, fiindc acolo Dumnezeu malaxeaz din nou pmntul , la verdele albastru al frunzelor, si chiar la fosnetul rcoros al frunzisului asezat

ca niste solzi deasupra arbustilor nfloriti, la cntecul viu al psrilor cu pene de vnt si puf de aer si la zborul accelerat al gzelor, pe care le alearg o tinerete scurt si o moarte la fel de grbit. Nici unul dintre lupttori nu se las ncntat n fata unui astfel de Paradis, nu suspin sau scnceste, n amintirea vreunei copilrii naive, stiind c Raiul acela este pmntean, supus si el degradrii si, ca atare, pieirii si putreziciunii urt mirositoare. De aceea, mi se pare pgnismul elin viabil doar n simboluri nu si n exemple. Cci dac Adonis nvie primvara si moare toamna, eu nu mi-1 pot nchipui prin noiembrie zbrcit, rablagit si crcnat de artroz, cu pieile czute pe el ca taic-su, regele Kinyras, faimos pentru pliurile fetii, care au alimentat imaginatia grotestilor. Asa c deplasarea lor prin natur este a unor cinici. Pentru ei, trunchiul rotund al unui paltin reprezint doar nchisoarea de lemn a ctorva cozi de secure, a dou-trei sulite si, eventual, ntmpltor dar binevenit, a unei obezi groase pentru biciuit ereticii. Dar se opresc htr-un crng. Se adun ntr-un semicerc si, ndreptndu-si fetele senine ctre Est, cantileneaz Lauda Sion, mai mult cntat dect vorbit Ei sunt convinsi c am compus acest opuscul n amintirea Ierusalimului eliberat de Godefroy de Bouillon, dar fr s stie c am ales incantatia plin de suavitate n cinstea evreului Tafnat Poeneah primul 232 H'ntre ucigasii lui Isus care a fcut ceva, ct de ct, pentru dezastrului declansat pe urmele Lui, mosindu-m "n treburile viclene ale modificrii destinului uman. pdurenii sau tranii, veniti de departe s strng vreascuri, ascult nmrmuriti si cred c Cel de Sus le-a trimis un cor de ngeri pentru a sfinti locul lor de vntoare, munc si odihn. Ciutele si ridic urechile uimite si adulmec melodia asta bind ca pe o mireasm de iarb proaspt. Ea nu poate prevesti un pericol, dar ar putea anunta mbunarea lupilor si linistirea ursoaicelor cu pui. Un ciobnas din cealalt parte a pdurii i acompaniaz din fluier si oile se aseaz care pe unde apuc, rostuindu-si blnde picioarele sub blan. Cinele nchide ochii stnd cu botul ntins pe labe. Chiar si n Parnas, poetul Vergiliu las deoparte cartea sa cu egloge si ascult melancolic, n timp ce deasupra nrii drepte i se zbate o pleoap. Apoi, cnd Reginald constat c peisajul este suficient de calm, d ordin lupttorilor Encave Deus s taie copacii si s defriseze pdurea. Iar ei o mcelresc slbatic pe o raz de o jumtate de leghe, pn se vede acum cu ochiul liber rul un iepure alearg disperat si se arunc sinucigas n ap , cum luceste lumina soarelui trecut de amiaz n und si cum se freac brcile ntre ele, tandru si monoton, pe valurile mici de la trm. Locul este incendiat din mai multe prti o dat, folosind igronpur, pentru ca prjolul s fie intens si total. Buturugile sunt smulse din rdcini, cuiburile si vizuinele sfrmate si clcate n picioare, animalele sugrumate si, dac este nevoie dar mai tot timpul este nevoie , spnzurate n ctiva copaci din margine. Scopul este s sperie obiceiul lor de a reveni pe locurile vechi dup o furtun sau dup migratia de toamn. Pdurenii si tranii dau fuga n satul cel mai apropiat si se apuc s trag clopotele ntr-un dom paraginii, de prin secolul nou, anuntnd prpdul, iar un nobil local si strnge curtea i vine cu armele. El arat mai nti c pdurea ar face parte din domeniul su, apoi c este gata a se bate. Curtoazia sa si

ttodul feudal de a-si arta drepturile dovedesc c este unul dintre aceia multi care nu nteleg si nu simt miscarea lent dar sigur a societtii ctre o alt societate. Oamenii lui sunt 233 nimiciti n grab de lupttorii cliti si fr sentimente oi C/JCQ Deus-ului si nobilul este spintecat. Matele sale sunt mprstiat prin cenus. Evident, rzboiul acesta este prea scurt ca sV gseasc loc n cronicile timpului, dar Reginald nu-i p0at mpiedica pe cei ctiva supravietuitori s numeasc poiana unde le-a murit stpnul Crngul lui Ulrich asa l chema pe nobil si s duc povestea mai departe, s-o ncredinteze minnesngerilor iar omul s beneficieze, n schimb, de o posteritate glorioas pe plan local, dar anonim n lumea larga Vinovat este si Wanzerl von Riigen, care are obiceiul s modifice cuvinte si chiar versuri ntregi, s impun noi subtilitti, numai si numai din ur mpotriva lui Rudolf von Habsburg, ns la Poarta Raiului se stie despre cine e vorba. Guglielmo di Tocco prinde o fat din sat, o trnteste n santul unei ulite, i ridic fustele si se-ncordeaz s-i desfac picioarele. Apuc s-o ncerce, ct s-i deschid putin buzele mici ale vulvei cu vrful meatului penian, cnd Reginald i strig n fug: O s te umpli de snge". Uitase. Iar fata se repede s-i spun printre gfituri de spaim: Am si dintii stricati, uite"! i i arat. Guglielmo o trste de pr pn la locul ales pentru catedral si o leag de un trus. Cum te cheam?" o ntreab. Karla" i rspunde virgina, artndu-i acum si ochii mriti, cu albusul irigat de vinisoare sparte, nestiind dac s urle din cauza durerii care-i strfulgera n rdcinile firelor din crestet sau s multumeasc Cerului c i-a mai amnat cu ceva timp fetia. O las acolo. Pe timpul ct o parte a lupttorilor adun copacii tiati la malul rului care primeste cu ocazia eliberrii sale ntr-un peisaj mai variat, numele de Hase , cealalt grup ar adnc terenul. Ei trec acum cu brzdarele peste cioate, musuroaie, tciuni, cadavrele slugilor nobilului Ulrich si chiar peste matele lui rsfirate ca n urma unei cutri febrile n gunoi, zvrlite n stnga si dreapta de un om flmnd , apoi niveleaz constiincios locul. Fac asta cu gesturile cele mai rustice, gsind firesc ca fiecare strat de artur s acopere un strat de lesuri ale anului agricol trecut, ntr-un trziu, se adun cu totii lnga brci Am fcut treab bun", spune Nicolo di Goran, ,fl 234 se n< tor o; s J\ plac lui Dumnezeu", spune si Odon de Douai si s Oag mpreun cu Reginald de Piperno asa: Multumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toti, pe care v pomenim lecurmat n rugciunile noastre: tu pap Grigore, administraLui Christos pe Pmht, tu Mihail Paleologos, stpnul )rtoaocsilor, si tu Kaikosru, sultan segiucid de Rum, si alti stpni ai lumii nestiute, cci ne aducem aminte fr ncetare, naintea lui Dumnezeu, Tatl nostru, al tuturor, de lucrarea credintei voastre, de osteneala dragostei voastre si de tria ndejdii n Domnul nostru Isus Christos! i ne iart Doamne

de aceste trupuri nevinovate, care ai observat c lipsesc din sat, fiind acum aici, sub genunchii nostri ndoiti n fata Ta, cci stim s dm seama dup ce vom termina lucrarea si s pedepsesti dup vointa Ta, cci nimic nu suntem, nimic nu vom fi si tot nimic atunci cnd ne vom ntoarce spre a fi iar nimic, fr de gndul Tu care iveste floarea ntre bolovanii seci din Teboim". Mnnc n tcere o pine crescut n cuptoarele fierbinti din snul lor, asudate de munc si asasinat, beau vin rosu adus n cciulile lor frigiene, si mai fac niste cruci mici si repezite, pentru iertciune. Reginald desfsoar acum planul podului ce urmeaz s uneasc cele dou maluri, dar lumina zilei s-a micsorat. D ordin lui di Tocco: Adu-o p-aia!" Locotenentul parc nu vrea, se face c nu ntelege, dar comandantul insist: Vrei s m chiorsc aici?" Gugliemo di Tocco se duce, o dezleag ... Fata i sopteste: F-m scpat n pdure!" Nu pot, c e cu ochii pe mine" i rspunde oftnd. O trste pn la locul nsemnat, o leag din nou n vrful unui paltin ntins pe pmnt si curtat de crengi, apoi o stropeste cu igronpur si o nalt deasupra tuturor. Gura ei stirb nu e luat n seam. Tremuri?" Da". Cnt ceva" i cere fetei si eangn Can vei la Lauzeta, ntrerupndu-se din cnd n cnd pentru a striga de fiecare dat: Sunt stpnit de dragoste mai mult ca oricare dintre voi". Guglielmo di Tocco ntoarce ochii umeziti de lacrimi ctre Reginald, dar acesta rmne de neclintit: Minte, nu te uita n gura ei". Trebuie s ntelegem mai face locotenentul o ncercare. N-are dentist n sat". Ne trebuie aceast " i rspunde comandantul si scutur nc o dat 235 funigeii asezati pe planul podului. Va trece cu vederea c tatea fecioarei era stricat de defectul acela. Atunci, Gu ia o tort si-i d foc Karlei Scuz-m", i sopteste, cnd apropie de ea , iar fata strnge din dinti cu putere, ns f l prea mare rezultat. Tocmai datorit lipsurilor din dantur D lemnul crucii arde mai repede dect ea, semn c este vorba d o nedreptate, iar n nebunia arsurilor aerul ncins tsneste di pieptul ei printre buze cu un sunet moale si suav, ca al unui instrument de lut. ncepe s lumineze locul mpotriva amurgului. Culoarea fecioriei este alb, ns niciodat n-a fost att de strlucitoare ca n seara asta, poleind cu sidef minunatii constructori ai catedralei si cu argint frunzele stejarilor. Nu lumineaz ca o tort, ci ca un far, ca un proiectil chinezesc ncremenit pe cer n explozie, ca un meteorit de magneziu incandescent, oprit deasupra pmntului cnd ntlneste un aer att de dens si blosit c probabil i este si scrb s mai cad prin el. Atunci ei pornesc s aseze brnele podului, pn nu termin ea de luminat, dar si de cntat, cci nu url ca o vrjitoare, ci nalt un imn n care Reginald recunoaste o melodie a lui Uc de Sant-Circ, fostul delator al lui Inocentiu III. Odat constructia podului ncheiat, l numesc Ost nach Brticke, sfmtindu-1 cu ap din nu si cu tmie din rsina topit a fostei pduri. Tolomeo di Lucques si sterge transpiratia cu mneca rasei, priveste pe sub sprncene, fr s ridice capul, ctre pata ntunecat din vrful paltinului, care a fost cndva o necunoscut dar credincioas Karla si-i sopteste lui di Tocco: Dac nu ne ntrzia nobilul la, terminam pe lumin si nu mai era nevoie s...". Asa a vrut Dumnezeu" i rspunde trist al

doilea locotenent, cu fereal, s nu-1 aud subordonatii, s nu afle comandantul c n inima lui au mai rmas cteva frmituri de pine cald. Oamneii acestia au unit pentru prima oar Estul cu VestulPescuiesc, se aseaz n cerc si mnnc peste. Amurgul luceste albastru peste cenusa proaspt a poienii, din care nu se ridica dect cte un fir de fum cu arom de arbori tineri, dac nu cumva sunt duhurile serpilor ucisi peste zi, unduindu-se ctre 236 s jor asezat la picioarele lui Dumnezeu. O pasre de P a(jj trece grbit dintr-o parte n alta, dar tip numai cnd ^'unge departe, n adncul codrului ntunecat de noaptea venit 3eva mai repede n el, urcat de jos, din desimea lui, si abia "ntr-un trziu unit cu cea venit de sus, de la cerul mbolnvit , steie, ca o eruptie de urticare cosmic, pe care numai ambrozia antiseptic a zorilor o mai poate vindeca a doua zi. Oamenii osteniti se culc. Doar Reginald de Piperno, fiul meu drag, rmne treaz pe uscat s pzeasc somnul celorlalti. Le zreste siluetele lungi, bgate una n alta pe fundul brcilor, frnte de munc si de greutatea constiintei. Par niste aschii de plumb. Sub acoperisul noptii, Regi6 se gndeste pentru prima oar c ntr-o zi mi va lua locul. Dar va fi foarte btrn atunci, nc nu stie cum se va comporta la zbor, dac va atinge performantele mele si lumea nu-1 va persifla: Astea sunt consumate, frate Reginald. Pi Tommaso se ddea peste cap de dou ori fr s-i cad banii din buzunar si mai psea prin aer ca atletii, fcea un vnt de ne tineam plriile cu ambele mini". El si roade unghiile de ciud, ns stie c n-are ncotro si c trebuie s mearg mai departe. Altfel, se poate pierde pe drum, sters din cronici si uitat de Dumnezeu n vreo balad obscur despre un oarecare fctor de poduri, n nici un caz un pontif 'ex maximus! Aegri somnia vana. Dimineata, si trezeste subordonatii mai furios ca oricnd si i trimite n suturi s se spele n nu. Dar mai ncolo, s nu spurce zona sacr. Un alt nobil vine cu o ceat de rzboinici unii poart mantii brodate; au fcut cruciade si cere explicatii. Este ucis nainte s termine ce are de spus, spintecat nc stnd pe cal, si animalul porneste ntr-o goan derutat spre trm, desfcnd si unind de mai multe ori, ca dou aripi grele de Pegas, trupul acela tiat. Apoi oamenii lui sunt pusi Pe fug, fiindc lupttorii Encave Deus nu au voie s rateze rsritul. n momentul n care prima felie de soare galben apare la Orizont, Reginald o taie n dou, ca pe-o lmie, si o proiecteaz Pe sol, prelungind semnul printr-o rectilinie pn la marginea 237 pdurii. La dreapta si la stnga acelei linii orientate spre R tot el schiteaz planul grandios al catedralei, ajutndu-se cu creang de alun. Odat ce soarele si-a ridicat ntregul di deasupra Orientului, el ncepe s le explice: n captul cel m ndeprtat al constructiei vor fi cinci capele. Sunt organizat n tot attea abside, dintre care una central si cte dou laterale n fata lor va fi culoarul semicircular al corului. El este strjuit de coloane simple. Iar aici, naintea aliniamentului, la medi ana unui triunghi isoscel cu vrful n centrul cercului circumscris corului si cu baza pe extremittile capelei centrale, se va

afla altarul principal". O s fie un curent teribil l ntrerupe Nicolo di Goran. Episcopul va sta mai tot timpul cu gulerul ridicat si-o s cnte nazal". Unde mai pui c o s trag ru de tot de la ru si o s aibe febr ntr-una" l completeaz Odon de Douai, fost seculier convertit la dominicani, ca s scape de pedeapsa papei. Altarul va fi turnat din 32pfunduri de argint si aurit cu 7 uncii de aur, astfel c orice om o s fie ncntat s fac guturai n preajma lui. n afar de asta precizeaz n continuare Reginald , altarul va fi nchinat Sfntului Toma... Vreau s spun, Sfmtului Toma Necredinciosul". Altul mai breaz n-ati gsit! exclam nemultumit Guglielmo di Tocco. Nemtii de pe aici o s confunde treulos cu Troylus, o s urle c am nchinat catedrala unui pgn si-o s pun baroasele pe basoreliefuri". Vezi c n-ai minte?... si ti-am spus de nu stiu cte ori. Scriem Toma cu te mare si treulos cu te mic" explic usor iritat comandantul si toti dau din cap aprobator. Apoi, fiul meu continu: La cele dou capete ale ultimelor capele, n spatele pilastrilor terminali, construim scrile spiralate care urc la triforium. Urmeaz o portiune dreapt, aliniat, ca la De Goede Sint Pleter din Utrecht. N-o vom copia identic, fiindc este construit gresit, cu altarul spre Nord-Est n loc de Est, motiv pentru care a ars n 1148, odat cu ntreg orasul". Nt! l opreste Adelbold van Northumbrie, unul din lupttorii perfizi. A ars fiindc^ adormit bunicul meu, Engelbregt, beat si cu felinarul aprins in mn, peste ieslea ascuns sub metopa cu scena crucificm, unde crestea dou capre nevinovate fr stirea abatelui". 238 Id l privete Reginald ncruntat , tu esti un excelent nttor, chiar si un student strlucit, dar dac nu nveti s rbesti n-o s poti fi niciodat un preot bun", ntelegi? "ncearc s-1 completeze Tolomeo de Lucques. Prin gura ta, Dumnezeu va vorbi incoerent". Bine, dar stiu sigur se fgvolt studentul flamand. Bunicul a ars scrum si scheletul lui fost pus cu bun stiint n locul moastei lui Habacuc de Brabant, care fusese pierdut la o mare splare de oase, fiindc oricum nu era complet si aveam nevoie de unul ntreg". M lasi s termin aici? i strig enervat de-a binelea Reginald de Piperno. Discutm cnd ajungem la cript". Adelbold se retrage timorat, dar nc nu prea convins. Oricum si reia comandantul explicatiile, cu nervii stpniti ntr-un ghem ntepenit sub brbie , aliniamentul va marca partea de sus a Crucii Mntuitorului Nostru, pe simbolul creia se va lti, lungi si nlta acest edificiu. Pe laturile crucii este transeptul: la stnga, transeptul de nord, la dreapta transeptul de sud, iar la mijloc, sub podea, va fi cripta, la care se va ajunge printr-o us secret n coltul din stnga, unde vom amplasa o trap cu arc si o scar subteran. La jumtatea distantei ntre cele dou extremitti ale transepturilor se va bolti cte un portal, portalul de nord si, respectiv, portalul de sud, aducnd ntructva cu cele dou iesiri laterale de la abatia Sint Lebuinuskerk te Deventer. M refer la cele vechi, dinainte de astuparea lor cu crmizi de blegar din porunca lui Bernold van Oosterbeek". Nu e bine l opreste nc o dat ferm, Nicolo di Goran. Povestea asta trebuie ngropat". Care poveste?!" se mir toti. Cu Lebuinuskerk i lmureste Nicolo. A fost ridicat la Deventer n cinstea btliei de la Lebunion din 1091". Da, i ce-i cu asta?" l ntreab nedumerit Reginald de Piperno.

Pi, nu stiti?..." Nu stim, frate l repede Odon de Douai , 1 zi-i mai repede, c n-avem timp de pierdut". Acolo a fost Ur> mcel" ncearc di Goran s-i impresioneze. Eh, asta e bun! strig exasperat Bartolomeu ben-Estany. La cte Mceluri sunt pe lumea asta, o s le vicrim pe toate de n' s mai fie loc s ridici un schit". Da, fratilor nu se las Nicolo di Goran , ns catedrala din Deventer a fost 239 construit n 1031!" Iar ncepi, frate se supr Regin dar dintr-o dat se albeste la fat si ngaim: Stati asa, c dreptate. E povestea cu Sfihta Barbara Amnezica". La unis ^ lupttorii Encave Deus las lucrul si se strng lng b descumpniti. Ei descoper c n proiectul meu s-a strecur' o fisur, si nu pot merge mai departe fr riscul de a o largntr-o falie imposibil de astupat cu ceva. De ce gndesc acest moment de cumpn? Pentru c am nevoie de ei n stare vie, nu fantomatic, nu ntepenit n obsesii, ci n msur s sufere, s aib ndoieli, nesigurante si temeri, ns numai ct s le fie fric de mine din cnd n cnd Sfnta Barbara ndemnase ntr-adevr la construirea unei catedrale la Deventer, cernd s fie nchinat unei btlii care urma s aibe loc 60 de ani mai trziu. N-au crezut-o, au rs de ea. Dar cnd, n 1091, s-a dat ntr-adevr lupta mpratului Alexios Comnenul cu pecenegii, la Lebunion, la care au participat si 500 de cavaleri flamanzi din Deventer, oamenii si-au amintit de ea si i-au cutat mormntul. Au gsit-o ntreag, cu ochii deschisi, vorbind n prelungirea celor rostite cu mai bine de o jumtate de secol nainte: V-am spus eu, dar n-ati vrut s m credeti. Bgati la cap si ascultati ce v zic eu acum: peste 200 de ani, n 1291, Saint Jean-d'Acre va fi luat prizonier de mameluci si prezenta francez n Palestina va nceta. Ea nu va reveni mai devreme de nc trei secole, n 1591, cnd, la 31 martie, se va naste prima fat, Frangoise, a L6onorei de la Tour, fiica lui Michel de Montaigne". Au astupat-o repede la loc. Vizionara vorbea provensala si deshumatorii nteleseser ceva cu delateur, fapt care i-a scrbit. Asta nu i-a mpiedicat s afirme c sfnta vorbea totusi de lucruri trecute si nu viitoare, ns gresea anii. Asa a fost numit Amnezica si noi i-am nltat o capel la Roccasecca, unde, din cnd n cnd, se mai auzea glasul ei deteriorat: n 1691, Inchizitia va aresta si judeca pe bancherul portughez Simon Ruiz Pesoa din Ecija si din acel moment se va declansa falimentul comertului Spaniei, iar m 1991, cam prin septembrie, minerii din Trile Romne se vor rscula mpotriva unei divinitti locale, Sfntul Petre 240 . ..." Dar cine mai st astzi s-si aduc aminte de estiile astea! Lupttorii cutau o solutie s ias din impas. Atunci, AdelId van Northumbrie si ia inima n dinti si spune : La Devenmai este o catedral, pe care a incendiat-o fratele meu, ufillibrord, cnd a adormit beat, cu felinarul n mn, sub..." Nu apuc s termine, fiindc toti camarazii si i sar de gt si-1 rut, fericiti c le-a dat rspunsul mult cutat. Vorbea el bolovnos, dar era biat bun. Adelbold se simte inundat de o bucurie lichid si fierbinte, care-i umple repede cizmele. Gata! _ strig luminat Reginald al meu, revenind asupra planului.

O nlocuim p-aia cu asta. Cum i spune catedralei?" Mariendael bij Cistercienserinnenklooster" rspunde prompt studentul flamand. Oeuf ! se-nnegur iar comandantul. O scrii tu n Cronica Edificrii, c altfel nu mai apucm s punem o crmid. Are portaluri, sunt boltite?" Are ! se grbeste s-i confirme entuziasmat Adelbold. Sunt!" Bine, trecem mai departe hotrste Reginald. Totul se sprijin pe coloane masive, quadrilobate si umplute cu mortar grosier, n jos coboar nava mare, pe lungimea a patru travee, ca la Saint-Laurent-des-Eaux-Lourd." A ars si asta l ntrerupe Adelbold. Unchiul meu, Karelordruc a adormit..." tiu nu-i d Reginald rgaz s continue. Las-m s termin. Traveele se vor sprijini n semicoloane la interior si n contraforti la exterior. Apoi, binenteles, urmeaz portalul principal. El este ternar, cu deschiderea central mai mare, pe care tu, Pierre-Guillot de Planissetes, te vei juca n voie, folosind imaginatia ta sculptural debordant". Pot s-1 fac si pe Dracu'?" ntreab acela, nveselit de perspectiv. Poti, dar s nu-i pui coarne, s-1 confunde lumea cu Moise. i acum, finalul mai spune Reginald de Piperno, rsuflnd usurat, satisfcut si pentru c a reusit s redea perfect indicatiile mele. Dincolo de ramele extreme ale portalurilor, care ncadreaz deschiderea principal, Vor fi scrile de acces n turnuri. Iar n fata catedralei, trntim ^ nartex pavat, si mai jos un rnd de trepte lungi". Lustrulte cu limba de jidani?" propune istet si cu gndul la glum Xavier de Baviere. Da, bine, lustruite mormie Reginald; 241 nu-i place cnd snt atacati evreii lui Tafnat Poeneah. dintr-o dat revine sever: Acuma gata, hai, ncepeti s spati"1 Pentru ca un astfel de edificiu menit s simbolizeze soci tatea feudal luminat de Renastere s fie durabil, el trebu' s aibe fundatiile adhd nfipte n pmnt. Cu ct avansezi adncime, gsesti mai mult ntelegere din partea pietrei, argiia se las mai usor dezlipit din straturile ei, iar sifoanele pesterilor se casc atunci cnd nu te astepti si te izbesc n frunte cu vnturile reci ale nurilor carstice. Spturile ncep astfel: pe mijloc groapa pentru cript, pe laterale gropile coloanelor exterioare. Lupttorii Encave Deus dispar treptat sub pmnt si spre amiaza murmuitoare a celei de-a doua zile nu se mai vd dect zvrliturile de trn ale lopetilor lor topind deasupra poienii, ca-ntr-un cimitir pregtit pentru ngroparea unei btlii n care armele au vorbit mult, ascutit si des ntr-o epuizant cacoethes loquendi despre moarte. Reginald de Piperno se plimb cu minile la spate printre sectoarele de munc. Pare ndoit invers, cu cocoasa pe piept. Dar si importanta misiunii lui este mare. A observat deja c pe rul Hase n-a mai trecut vreo barc de cnd sunt ei acolo. Nu din cauza celor dou btlii cu micii nobili locali a cror veste trebuie s se fi rspndit si pe ape, ca zvonul de inundatie , nici a canibalismului artat de Pierre-Guillot de Planissetes, ce smulsese si mncase hulpav urechea unui arcas czut la pmnt , ci fiindc pe ap trebuie s vin o anume barc. Iar ea ntrzie. Totusi, arunc din cnd n cnd o privire spre trm. ns, de la un moment dat, de cnd n poian se pot distinge clar petele mai ntunecate ale lcasurilor adncite bine pentru fundatii, Reginald nu mai vede pmntul acela zvrlit peste

marginile gropilor. S fi ncetat lucrul? S fi dat de ceva? Vreun os rtcit al vreunei fiinte de dinainte de Christos? Chiar si Bartolomeu ben-Estany rmas la suprafat pentru a mprstia trn aruncat se opreste si priveste undeva, w ei, n jos. Comandantul se apropie ngrijorat de una dintre gropi si & apleac. Dar precaut, s nu primeasc vreo lopat ntrziat3 242 , lin fat. Alo, bietii!..." Sptorii stau ntinsi pe fundul 1 ii' cu fetele n jos, schimbnd cnd obrazul drept, cnd sting, de parc si-ar rcori pe pmntul rece o febr le-a ncins pometii. Nu si pun urechea pentru a auzi propierea vreunei cavalcade, ci nfig ochiul. Sigur nu sunt morti ci doar se uit n lut. i si aude: Asa e, Constantin angajeaz trupe mai putine" spune Nicolo di Goran. Dac teuseste s ptrund pe via Salaria dinspre coasta de Est, vezi acolo?, si s ocoleasc fortificatiile dintre Poarta Flaminia si Tibru, are spatele asigurat" l completeaz Odon de Douai. S vezi tu c Maxentius o s-1 loveasc din flanc, pe via Aurelia, uite, si misc fortele" anunt cellalt, Xavier de Baviere. Isuse, uite cum se rup vasele!" apuc s tipe Odon. B, ce faceti voi acolo?" se rsteste la ei Reginald, stnd rschirat deasupra gropii si cu minile n sold. Ssst, nu ne ntrerupe!" tresare Xavier, fr s-si ridice fata spre el, dar ntinznd o mn cu palma n sus. Cei trei se mping cu picioarele n peretii gropii, dau si pmntul cu minile la o parte, ca si cum ar nltura mtasea broastei, ca s vad mai bine n fundul unui lac. Oamenii lui Maxentius las armele jos, extraordinar!" url Nicolo di Goran. E adevrat, e adevrat!" url si Odon de Douai si se ridic brusc n genunchi, mpreuneaz minile si se roag, scurt, gfit, fcndu-si multe cruci. Apoi se prvleste la loc, s mai priveasc. E adevrat repet, cscnd gura la maxim si rstindu-se n pmnt: ,,/n hoc signo vinces!" Nicolo di Goran ncepe s plng cu ochii strnsi: Doamne, uite semnul, bi-ne-cu-vntot fii tu Doam-neee!" Xavier de Baviere, marele arhitect si erudit teolog, se ridic si el transfigurat, cu ochii bombati de sxtaz, cu brbia plin de rme si, cltinnd capul a incredibil, J strig lui Reginald: Chi-rho! Chi-rho!" stia s-au tmpit de munc!", se gndeste fiul meu si trece la alt sptur. Acolo, Tolomeo de Lucques, Guglielmo di Tocco si PierreGuillot de Planissetes stau n aceeasi pozitie si comenteaz. >>t>ac privesti cu atentie la bratul lui sting, acuma, cum st , observi urmele de lepr" i face atenti Guglielmo. 243 h, i d ordonanta cu dreapta recunoaste Pierre-Guin i-a pus un gantelet". Silvestru primeste cu stnga... Silvestr, este, da?" ntreabnedumerit Tolomeo. Da, papa S este" i se confirm. ... si l binecuvnteaz cu dreapta" si continu observatia Tolomeo. Gata, a luat-o!" surexcitat Pierre-Guillot. Ce, lepra?" ntreab Guglieln\0 Nu, frate, ordonanta" i rspunde enervat sculptorul-fii0i zof. I-a auzi! i opreste Tolomeo si pune urechea la pmntCci nu este... n-ar fi drept nu se aude prea bine, vorbeste maica aia din dreapta , ca un suveran pdurean... nu pmntean, s stpneasc n locurile unde Dumnezeu...

Dumnezeu din Ceruri 1-a instalat pe preputul... nu, pe printul episcopilor, si capul crestinttii". Oh, Roma, oras deschis!..." exclam nduiosat Guglielmo. Asa este... lumii crestine" l completeaz ncntat Pierre-Guillot. Bine, acuma treceti napoi la treab" i apostrofeaz Reginald, ns ei nu-i dau nici o atentie. Comandantul si sef al santierului simte c va intra n criz de timp. Mcar cripta... Lucrtorii din centrul catedralei redesenate pe sol au terminat de spat si acum se roag. Pe fundul gropii a aprut un craniu. N-au stiut imediat ce s fac cu el si ce caut la treizeci de picioare sub pmnt, asa c s-au asezat si 1-au plns o vreme. Reginald nu este n stare s nteleag, iar eu m opresc din vis si explic. Nu-i nvtasem nimic despre asta. Este si greu s accepti c acei tineri studenti, deja savanti printre catolici, predestinati unei lumini superioare, unor rugi mai de nteles chiar si prin urechile astupate de surzenia necredintei, dominicani sinceri, lupttori cu bratul si mintea pentru nobila misiune a redesteptrii popoarelor din lncezeala evolutiei omului, vedeau n fundul acelor gropi de sectiune ptrat trecutul edificiului aflat n proiect, admirau rdcinile constructiei lui si-si contemplau propria Istorie. Cci stati putin si v gnditi oameni buni , ce altceva este crusta de pmnt pe care clcm si ne transportm viata din loc n 1 dect cerul boltit al lumii subpmhtene, unde si continu exis244 ta strmosii nostri, repetnd la nesfrsit ce au apucat s fac 16 xo m viata? Istoria este o pies de teatru scris n timp ce se joac, la ^-e finalul coincide mereu cu primul gong si luminile rampei u se sting niciodat ard la nesfrsit, nsufletite de patima actorilor. Am uitat s v spun c, dinainte de aparitia unei brci pe jtul Hase si pn la scurt timp dup ce aceasta a acostat ncet lng celelalte, peste Ost nach Brticke a plutit o melodie ornofon de aul. Lui Reginald i s-a prut o prelungire n aer a cntului emis de fata ars, nu ca un ecou al ultimelor ei triluri, stinse ntr-o monotonie lipsit de plpirea vie a arabescului sonor, ci ca un fel de desprtire ntrziat a codrului de ea, cu aceeasi nostalgie care, toamna, nsoteste cderea bucolic a frunzelor. Pe trm coboar un pescar n zdrente, purtnd n spate o traist ponosit. Prul i cade zbrelit peste ochii de culoarea cerului nnourat, umbrindu-i o privire sireat, de cuttor, si o frunte cu riduri inegale, subtiri, tiate ascutit de o minte care se vede c 1-a muncit mult. Nu adulmec aerul cu miros nteptor de incendiu, l mestec. Pare a fi gata s spun dac lemnul a fost bine ars sau nu. Pseste teapn, surprinzndu-1 pe Bartolomeu ben-Estany. Catalanul se asteapt s-1 vad umblnd cocosat, n urma muncii lui pescresti, care-1 tine aplecat asupra nvoadelor. Dar, acum, acestea sunt fcute grmad n captul din spate al brcii, nalt, slab si atos, arat mai degrab de la oras pescar de port. nftiseaz, printre zdrentele fcute nadins cu un cutit, o carne alb, deloc bronzat n soarele amiezii de pe mare. Iar mna ntoars la umr pentru a tine traista are degete lungi si delicate, unghii ngrijite cu pila, si unele si altele mnjite stngaci cu funingine. Este

deghizare prost fcut. Dar strinul se misc destul de sigur Pe el. Se apropie de Reginald si-1 ntreab: Care e stadiul lucrrilor?" Fiul meu i rspunde sfios: Fundatia e gata, Lumintia Voastr" si cade n genunchi pentru a-i sruta mna liber. Pescarul si-o trage repede, apoi l mpinge cu scrb intr-o parte. Reginald a nvtat de la mine s se lase umilit si 245 s nu reactioneze. i, n timp ce strinul inspecteaz grop4] dnd din cap si mormind nemultumit, Bartolomeu se crucific pe pmnt, cutnd disperat s-si ascund fata n cenus. A recunoscut n aparitia aceea pe Nicolas de Brescia, noul Coman dant Suprem al Marii Inchizitii. Iar traista care se blngnea peste omoplatii lui contine obiectul ce trebuie adus, smnta de os ce trebuia pus n cript, la temelia catedralei, ntr-adevr, cnd ajunge n dreptul gropii rectangulare din centru, d traista jos, ca si cum s-ar elibera de o grij mare, care nu 1-a lsat s doarm, si le-o arunc. Studentii-lupttori las craniul jelit pn atunci deoparte si se reped asupra traistei, vrnd parc s-o devoreze. S nu-i deschideti capacul!" le strig ntr-o doar Marele Inchizitor. Reginald se apropie spsit n spatele lui, asteptnd un ordin. Ce vorbesti tu aicea, m? pufneste nemultumit Nicolas. Eu vd c esti n ntrziere cu lucrrile!" i atrage atentia cu un deget orientat vag ctre spturi apoi pseste mai departe n inspectie. S-au fcut eforturi deosebite, Lumintia Voastr" rspunde tremurat Regi6 al meu. Da, m, dar merge prea ncet spune Nicolas de Brescia, artndu-se n continuare prost dispus. Nu respecti graficul". Nu ne-au venit toate materialele... ncearc Reginald s se apere. Furnizorii se misc foarte greu". De unde iei piatra? se intereseaz Marele Inchizitor, artndu-se priceput si scrpinndu-si crestetul capului prin peruc. Din cariera de la Bercheies" rspunde scurt fiul meu. Cine rspunde acolo de..." se ntoarce peste umr Nicolas, s-si ntrebe un consilier sau unul din asistentii care iau de obicei notite, scrijelind cu unghia pe tblite de lut. Dar ochii lui nu ntlnesc dect figura nnegrit de cenus a lui Bartolomeu. Desi oricare alt om ar fi spus c 1-a vzut pe Dracul, Marele Inchizitor nu pare surpins, semn c se mai ntlnise si n alte ocazii cu Satana. n schimb, e nervos fiindc a uitat c este nensotit. i cu forta de munc stm prost..." se plnge cu glas sczut si cntat seful santierului. Dar Nicolas de Brescia priveste deja pe deasupra spturilor cu ochii mijiti, iar strnsoarea pleoapelor i ntreste nemultumirea de pe chip. ntinde o mn si arat: Cu copacii ia de acolo ce e?" Sunt cedrii seculari" se 246 rbeste comandantul Encave Deus s-i explice, i dai jos! hotrste rapid Nicolas si secer aerul cu palma. Mine s u.j mai vd aicea". Dar... m-am gndit c aliniamentul...." j4u-mi place" i-o taie scurt Marele Inchizitor si-1 fulger cu o privire rea. ... d bine n fata portalului" apuc biatul jjieu drag s-si termine scuza. B, tu m-nveti pe mine?" jju, Lumintia Voastr, aveti dreptate se sperie de-a bineea Reginald. i dau jos. Bartolomeu se rsuceste brusc Reginald , ai auzit m? Imediat iei oamenii si... scurt, gata, nu vreau s stiu nimic!" Lupttorul i arat misidiile timpe ale chipului conturate si mai adnc de scurgerea transpiratiei cu cenus pe obraz. Care oameni?", ar ntreba, dar nu are cura-

jul s deschid gura. Marele Inchizitor se opreste mai ncolo, pe o movilit de pmnt asemntoare unei markscheide ntre popoare dusmane, desprtind o ur de alta. Se face c nu aude ordinele rstite ale sefului de santier treaba lor, de organizare intern. Doar cnd Reginald se apropie din nou pentru a raportau sopteste: Or s fie mai nalti dect catedrala". Aveti dreptate, Lumintia Voastr, cum nu mi-am dat seama!" l linguseste Reginald, care n gnd 1-ar sugruma si clca n picioare. i, dintr-odat, ctiva licurici explodeaz n aer, ca o descrcare nervoas a vntului, ca niste plesnituri de bici subtire. Copacii de la marginea pdurii se unduie odat lung, ndoiti elastic de un taifun nesimtit. O piatr sare si topie ca un sobolan fugrit. Apoi, n timp ce oamenii se pregtesc s inspecteze alt groap, se aude un muget imens si se simte o cutremurare uruit sub tlpi. Ce e asta?" ntreab speriat Nicolas, Nimic ncearc Reginald s-1 linisteasc , au ajuns la miez si 1-au lovit probabil cu cazmalele". Dar din locul criptei tsneste o lumin orbitoare, ca un jet gros menit s perforeze cerul, un fascicol puternic, ncrcat de energia unei eruptii vulcanice, care mprstie norii ntr-o clip, izbindu-i de muntii de la cele dou capete ale continentului. Nicolas de Brescia url cu bratul la ochi: nchide racla, dobitocule! nchide odat!" Cine s mai nchid?... .+ -, , , ,'<,. ,, m? Multi ani s-a vorbit n Germania septentrional c a fost zi n care soarele a rsrit din nou nainte s apun, c a fo lumin dou zile si dou nopti ntr-una. Asta i-a speriat n savantii de la Colonia. Ei puteau prevedea ntunericul une' eclipse si chiar a o explica stiintific, ascunznd ns c Pmntui este rotund, pentru a nu cunoaste imediat focul purificator al rugului. Dar s se opreasc soarele n loc!... Multi draci au murit atunci pe la margini de drumuri ca guzganii, cu o vinisoar de snge scurs din bot, si multe fantome s-au pietrificat ca niste stnci linse de ap, tinjind dup o gean de noapte. Cu greu reusesc Reginald, Bartolomeu si Nicolas s astupe groapa cu pmnt, n grab si aproape orbi, sigilnd acolo, n burta catedralei nu numai mna lui Isus Christos, furat din Sfntul Mormnt, adpostit de Carino n capela de sub Anagni si adus apoi de Nicolas n traista ponosit de pescar deghizat, ci si trupurile celor patru studenti-lupttori Encave Deus, primii martiri ai acestei noi cldiri de lume, mucenici si eroi necunoscuti, ale cror oase calcinate de incandescenta celor patru zile de lumin neodihnit trebuie s fie si astzi acolo, sub vreo autostrad. Nicolas de Brescia pleac asa cum a venit, doar c-i strig din mijlocul rului: Mine s fie gata!" Mine e gata! i rspunde Reginald cu palmele plnie la gur, apoi sopteste: O s fie gata un prt!" si rde n barb si se ntoarce la ale lui. Dar nu trece o or si nul se umple de brci si corbii usoare. Aduc muzicanti, trubaduri, saltimbanci, minnesngeri si meistersingeri, jongleori si poeti lirici, creatori si interpreti ai unei activitti ludice pe care eu am ncurajat-o mereu cu rezerva s fie legitim si moderat , cdeti ai familiilor scptate si chiar nobili stui de palate. Cu totii cnt n coruri umbltoare. Numai n domeniul muzicii se pot gsi reprezentantii tuturor categoriilor sociale, chiar si preoti, cum este acest fanatic

printe Elberhold, care a inventat muzica din paie nfipte n nas. Veneau toti s caute lumina aceea unii din curiozitate, unii s-si repare vreun betesug, altii de team c ar putea scpa secolul n care s-a produs minunea. Sunt, binenteles si cei care si caut inspiratia. Cam prea veseli pentru treaba asta" 248 ^ i ntmpin Reginald ncruntat. Nene, vezi c ti-a czut corditorul" l ia peste picior Perditus von Hogels, iar pontanello da Messina i face cu ochiul si-i smulge din mini olanul catedralei, l arunc ntr-o parte, n cenusa amestecat cu bulgri de lut. Nu te mai zgi la astea c-ti strici ochii" i mai spune si-si d jos cimpoiul din spate, ca pe-un sac de napi- Auzi, tticu'! l mpinge usor cu bratul vocalistul Lotharus , respir n partea aialalt c ne subtiezi atmosfera". B, Jeane strig de lhg el Goday, dansatorul de rota cum vrei crenelurile: rotunde sau ascutite?" Buboase cum sunt bucile lu'sor'ta" i rspunde la, apucnd deja un trncop. E bine s-i lase n pace. Din clipa asta, lucrul nu se mai opreste. Stlpii de rezistent se ridic pe nltime n sunete grave si glgite de hidraul. Punctele lor de rezistent nu sunt alese dup necesittile arhitecturii pure, ci dup choristica lui Jean de Garlande. Capitelurile coloanelor cu motivul antrelacului, complicate ca un tril de crot, se despic n sus n arce brise en lancette, gurind traveele cu stilul furat de la arabi, tuguiate si elastice, asemeni tonalittilor nalte din cantafabula Aucassin si Nicollette, n care nefericitul Beaucaire si-a gsit neagra pasiune trupeasc. Zidurile dintre coloane sunt duble, umplute cu ciment, n masa lui cleioas se zidesc rnduri de lanturi groase, smulse din belciugele galerelor. Multi ocnasi si gsesc astfel libertatea pe anul n curs. Iar cstigul este c numai putini dintre ei s-au ticlosit din nou si-au mai prdat o vreme prin pduri, cci restul a gsit de lucru la catedrale. La Beauvais, n primul rnd, dar si la Limoges. De ce se construieste catedrala n sus?" ntreab ntr-o zi Claudell de Grenoble, cel mai tnr trubadur, strnepot al lui Bemart de Ventadour si ucenic n scoala de la Saint-Denis. John Peckham, cel care a stat si a privit tot timpul fr s intervin, dar care a trimis zeci de biletele alarmate lui Bonaventura, la Roma, i rspunde, impresionat si el de mretia triforiului ridicat tocmai atunci de cntretii din viel: Ei vor s nalte aici un munte". Nu nteleg" l scormoneste copilul. Fratele Peckham i mngie obrazul pufos cu mica Biblie tinut strns ntre degete si-i spune: Muntele este calea pe care un nebun 249 vrea s ajung la Dumnezeu". Minunat!" exclam entu st Claudell. Pe el a urcat omul primitiv la sanctuarele l barbare continu John Peckham cu voce ruginit, nvech't" de regrete. Iar piramidele din Africa ce altceva sunt dect imitatie a muntelui sta?" Atunci si arabii, cu minaretel lor!" se mir Claudell, fcnd ochii mari, ca atunci cnd luna se rsuceste trist pe o parte si se apleac s cad n zi i ei accept oftnd profesorul franciscan, cu privirile lungite pe nltimile ametitoare ale coloanelor, unde cntretii de sirvent aseaz n trit ramele de lemn pentru contrafortii dintre aliniamentele cu lanterne vitraliate. i atunci, n veselia general a dansatorilor de estompie, care aseaz acoperisurile peste reteaua de grinzi a boltilor principale, a sufltorilor n

burdufele bortoase de cornemuse, suiti pe schele pentru a dltui arhitravele ntre muluri umbrite, si a ciupitorilor de psalery, nhmati la rastelele cu geamuri, pe care le car spre ferestrele n trifoi din vrful ascutit al luminatoarelor obraznice, cu motive falice mascate n curbe orientale, numai Claudell de Grenoble se smiorcie cu pumnii n ochi. Prost mai sunt, Doamne se zbucium el ntr-o dezndejde sor cu drama liturgic Femeie, de ce plngi ? Cntul gregorian este compus tot de jos n sus" rosteste el printre sughituri. Dar nu este vorba despre sughitul cntat, ca o alternant de dou voci n dialog pe care att de maestru le conduce Adam de la Halle cu zidarii lui, fredonnd glume n tensone pe seama ducilor, centilor si senesalilor burtosi. Frate Peckham, las biatul n pace" l trage deoparte Reginald, facnd abstractie de faptul c este nc un student pe lng Peckham si c tine creionul de dulgherie nfipt n zgrciul urechii, ca orice meserias din strada Pilori. Ce vrei s spui?" se arat vexat profesorul. titi bine ce vreau s spun se ngroas vocea sefului de santier; el are indicatii precise. i mai terminati cu turntoria aia, stiti dumneavostr care, c n-o s-i plac lui Tommaso". Totul se ntemeiaz pe nseltorie" i spune calm englezul. Frate, te rog eu s pleci" insist Reginald si i arat cu mna ntins nul. O speculatie nu se las Peckham , o mare speculatie, ca si erezia cathar, care tot n Biseric s-a cldit". Ssst, va 250 2j" ncearc Reginald s-1 opreasc. Ascult bine, copile ^ i'se adreseaz lui Claudell de Grenoble , tu participi aici T constructia unei imense minciuni". Reginald de Piperno si une minile n sold Peckham nu se oprise si apucase s Ppun deja foarte multe , l priveste drept n ochi cu dispret i-i spune: Frate franciscan, n-ai voie s pui n pericol alianta cu dominicanii, iar invidiosi au existat ntotdeauna". Nu e vorba de invidie riposteaz imediat spionul lui Bonaventura. Ia ntreab-1 pe Tommaso cum a strnit Sfntul Bemard multimea mpotriva bogtiilor Bisericii? Ia ntreab-1!" tiu _i rspunde stpnit fiul meu, cu gndul deja la felul n care voi reactiona cnd mi va da raportul. Dar asta este minciuna oficial si trebuie s-o respectati. Mai mult, Tomasso este singurul din lume care nu minte". Cu silogismele astea o s muriti aici sub drmturi mai spune Peckham si se ntoarce s plece. Hai copile l trage dup el pe tnrul neofit hai, c nimeni n-a mai vzut o catedral fcut de muzicanti". Las biatul aici!" devine ameninttor Reginald, si face semn lui Guglielmo di Tocco s se apropie. Dar John l trste pe Claudell spre malul rului, desi acesta nc nu pricepe ce se petrece cu el, nu ntelege c franciscanul l fcuse martor la un mare secret al catolicismului, l fcuse prtas la periculoasa tain a declansrii ereziei. n timp ce, la zidurile traveelor, paramentul este slefuit cu grij de echipa Radegondei de Trier , nsotindu-si frecusul pietrei cu lesinurile neduse pn la capt ale comediei larmoyante , sus, la acoperisul navei centrale, cuiele^ sunt btute n site de spielmani n ritmul sltret de stollen. n sfrsit, se lucreaz la flese. Va fi cea mai nalt catedral din lume. Contrafortii mping sgeata turnului n sus, proiectnd-o mpotriva gravitatiei pentru a se nfige n cer. Dar bine, s nu mai poat cobor. Este ntr-adevr, o sfidare. Dar s nu uit c Guglielmo di Tocco ntinde un arc si

Claudell de Grenoble se prbuseste strpuns de sgeat n apa fiului Hase, sub privirile nghetate ale lui John Peckham. Credea c& a scpat cu prada. Apoi, franciscanul url, agitndu-si Pumnul: Ucigasilor!" Dar nu-1 aude nimeni, fiindc se 251 nvrt rotile cele mari de lemn, care ridic impuntoarea roza s cu totul la locul ei n ochiul polifemic al acestui gigantic biv de piatr, nfipt cu copitele adnc n pmnt si cu bucile ntoarsp spre Est. Va fi ultima crim. Opriti-v aici, copiii mei, c am sacri ficat destul! Saeculum obscurum consummatum est, parce sepulto. n prima duminic de dup Buna Vestire din 25 martie la pragul Anului Nou, catedrala este ridicat ca o coaj nalt goal pe dinuntru, plin de aer rece si de singurtate. As compara-o cu un cal troian prsit dup ce Illionul a ars pn n temelii si aheii au plecat acas. Nu miroase a tmie nc, si peretii nu sunt nnegriti de fumul luminrilor. Iar vitraliile n-au apucat s zbrnie la prima nltare de glas castrat. Semisferele de cuptor ale capelelor asteapt prima mngiere a aromelor volatilizate subtil din ofrandele altarelor. Este umezeal si putoare de hum, ca la silozurile porturilor ciumate. Nava st n amurg, ca o corabie pus amanet. Atunci, n urma unui semn, dispar toti muncitorii n satul din apropiere. Beau, mnnc, se culc cu vduvele ultimei btlii si rid cu nevasta lui Ulrich. Muzicantii petrec tranii la crcium Ati vzut c nu suntem chiar asa de ri", sunt ncredintati localnicii; Punea biruri multe", rspund ei si se mpac si o bucurie nespus de bogat se rspndeste de aici, din Ost nach Brilcke, peste Germania mutilat de rzboiul care ncepuse. Numai eu m apropii de catedral si i admir silueta ntunecat, ireal si ambitioas, profilat pe cerul pn la urm si la urm nfrnt, mai putin negru dect constructia asta, pe care nici noaptea n-o poate ntrece cu o umbr mai dens si mai grea, cci nici mcar noaptea n-a ucis ct am ucis eu n Europa pentru acest ideal. Nu pricep cum a putut fi construit crima asta att de repede!" soptesc la un moment dat. Urc pe o scar melcat pn n vrful flesei si ies la aer. Acolo sus clima este alta, si sunt surprins c o gsesc mai apropiat de Iad dect de Rai. Simt imediat c sub mine s-au strns norii. Nu sunt vzut si nu-i vd pe oameni. N-au pus nimic n vrf: un cocos de tabl? o cruce? sau o semilun?! Eu 1-am instruit pe 252 Ke s o lase fr vreun simbol. M aflu acum deasupra lumii si astept s-L vd. Cred c undeva, sub mine, norii s-au ndesit si probabil c pe Pmnt plou. Un poet ar spune, rivind de acolo c s-a acoperit lumea cu plumb. Acum este ntuneric peste tot n jurul meu. Pipi vrful n ac al turnului, ca s am un reper. M simt suspendat n Univers. Doamne, arat-Te!" strig si deschid ochii mari ctre stele. Un suvoi de aer vine de undeva din stnga mea si se duce n dreapta, apoi se schimb, din dreapta n stnga, invizibil, inofensiv si mut. Iar se schimb, pn simt c nghet, mi dau seama c aceste cuvinte ale mele sunt simple si se repet, dar acolo n-ai alte mijloace, ns fenomenul acela al vntului nu este ceva neobisnuit: se schimb curentii ntre viat si moarte, cum se schimb briza ntre mare si pmnt. Doamne, arat-Te!"

strig din nou. Nimic! Cum adic nimic? m ntreb contrariat. Mcar un cor de ngeri, acolo! Te rog, Te implor, f-mi un semn, sunt stpnul lumii pmntene. Nu este de ajuns?" Nimic. Linistea astral este deplin, parc nici n-am strigat. Doamne, de ce m umilesti ?" continu visul meu fr s-1 pot opri. uvoiul tubular de vnt este tot ce exist pe piscul acela cel mai nalt la care a ajuns omenirea prin puterea creierului si minilor sale, n Anno Domini 1274. Nu spui nimic? l mai ntreb, bnuind c i vine greu s se miste. Atunci nseamn c m obligi s judec, Doamne, s nu mai cred orbeste n Tine, fiindc dac nu exist un rspuns, eu, Omul, trebuie s-1 caut. Tu mi-ai dat Inteligent, tu mi-ai dat Ratiune. i Ratiunea ce spune? C ceea ce nu se arat poate fi produsul imaginatiei. Accepti Tu asta?" Ascult ncordat si linistea ncepe s m enerveze, mai ales c, fortndu-m s aud mcar un oftat divin, mi se pare c disting zgomotul vesel al ulcelelor sparte de podele n sat i cheful muzicantilor, pe care nimeni nu-i mai opreste s njure n gura mare regalitatea, s fac glume grosolane pe seama Bisericii si, ntr-un trziu de betie, s ia numele Domnului n desert. Asta ai vrut Tu, Stpne? mi continui lamentatia, revenind cu o ntrebare rostit cu lacrimile nu cu buzele. Iar frigul este att de grbit, c lacrimile mi cad de sub pleoape 253 ca turturii, clinchenind asemeni ciucurilor de dric pe obrazm meu si sprgndu-se apoi ca boabele de grindin pulverizate pe piatr, pe piatra dur a catedralei. Spune-mi, esti doar nchipuirea noastr, speranta mea si nzuinta maicilor speriate de contactul cu partea erect dttoare de viat? Nici Moise nu Te-a ntlnit pe Sinai, asa este?, a imaginat totul ca s-si salveze poporul. Nici Christos nu te-a vzut pe Muntele Mslinilor si a inventat totul ca s-si salveze credinta?" Acum vntul bate de sus n jos si de jos n sus. Cteva site se desprind si sunt purtate spre trii apoi brusc sunt proiectate n jos. Dac s-ar fi lipit exact de unde au fost smulse, as putea crede c este un semn, ns buctelele de scndur se preling pe lng ziduri, asemeni unor frunze ceva mai grele. Lumea nu este un loc precis. Atunci, d-mi voie s-ti spun c si egalitatea este perfect justificat si vine tot din Tine, din esenieni si terapeuti. Ai lsat-o pe lume si a prins la sraci. Iar ea vine, Doamne. Va fi un comunism pe pmnt de-o s se cutremure chipurile tale n biserici si icoane. O s sar pietricele de mozaic de pe figura Ta senin, lovite de hrlete si tapine cu ur Doamne, si nimeni nu va reusi vreodat s le pun la loc cum au fost, cum sunt la Ravena. Atunci nseamn c stiu de ce 1-ai nscut pe Aristotel n pgnism, pentru ca s existe deja experienta crimei, s n-o cutm pe bjbite. Cci oamenii se nmultesc fiindc asa ai poruncit Tu, dar se mai nmultesc si din dragoste. La pragul acestei lumi, cnd ai hotrt s-ti trimiti Fiul printre noi, e adevrat c murea Christos, dar se nstea Seneca!" Erau suficiente blasfemii pentru a fi trznit, chiar si sub forma unui accident, avnd n vedere c edificiul meu nu are nc paratrznet. Dar aerul este prea rarefiat ca s tin un fulger pe directia lui dorit. i, oricum, tot nu se ntmpl ceva. i tot nu-mi rspunde. Mcar s rd cu mine. M rsucesc pe loc si privesc n toate prtile. Vd curbura Pmntului... tiu c

esti rotund, nu pentru asta m-am suit eu aici", rostesc n gnd, apoi nchid pleoapele si sub pielitele mele omenesti parc vd mai mult lumin dect n Rai. Cobor scrbit si cu gnd sinucigas, mai demn ns dect un infralapsar n timp ce soarecii urc, mirosind si inspectnd cu ' 254 ri agitate fiecare treapt din proaspta cldire, obisnujjidu-se cu ea, ca la o boab nou de gru. Marcheaz scrile cu urina lor minuscul si fr iz, semn c se pregtesc s ia si casa asta mare n stpnire, nc nainte s-i fie burta albit, ca orice balen esuat pe mal, si apoi acoperit cu odoare de aur. peci am oftat n dreptul cedrilor ce urmau a fi secerati , mileniul sta se va sfrsi n comunism. Ai vrut ratiune, Doamne, 0 vei avea!" Imediat am auzit o bufnitur apropiat si viziunea mi-a tiesltat de dou ori, strngnd astringent carnea ce mai rmsese pe mine. A fost un vis ngrozitor de lung, nimeni altcineva nu 1-ar fi putut suporta iar unii nici c s-ar mai fi trezit din el. Mi-am ntors usor capul ca s vd un fel de covor rulat, un balot lung nfsurat n frnghii. El bufnise asa. Apoi am zrit tlpile crpate ale lui Ughetu cobornd prin gaura putului. Dup el a venit si Ondutu. S-au aplecat asupra balotului si 1-au rostogolit pnn dreptul patului meu. Parc-i vd si acum: Ughetu desface meticulos un capt al sulului gros si-mi arat chipul lui Reginald de Piperno albit de spaim. E mort?" am ntrebat fr putinta de a mai fi ndurerat. Jandarmul minorit a dat din cap c nu. L-ati prins complotnd mpotriva mea?" i-am ntrebat cu priviri triste. Ondutu a dat din cap c da. Reginald vorbise n numele meu, i convinsese pe dominicani cu dou-trei chestiuni ciudate, despre necesitatea unirii lumii ntr-o nou ideologie comun, eventual comunist dac a avut si curajul s rosteasc cuvntul cheie , idei pe care numai eu le puteam cunoaste, apoi i anuntase grbit si prosteste: Eu conduc". L-au mirosit repede. Credeai c poti stpni lumea cu jumtti de minciun?" m-am adresat copilului roeu, prins ca dup o pcleal nereusit. Reginald a strns din buze cu ciud si a clipit pentru a recunoaste. Dac ai sti ct este de greu!" am oftat adnc si am lsat nadins un timp lung s se scurg ntre noi doi oameni schilozi: eu, un mvalid ncremenit ntr-un pat cu baldachin din rdcini de copaci, el, un infractor pe jumtate mort si n mna slujitorilor ^ei nemilosi. Nu te mai duce i-am spus atunci parsiv, ca i cum din cauza lui m hotrsem s renunt la planul meu, si 255 nu din cauza sfrsitului din vis. Nu-i mai stmi pe germani nu mai declansa subversiunea". Rudolf a pornit deja campania militar" a reusit el s ngaime, prinznd curaj. O s se potoleasc repede" i-am rspuns ntr-o lehamite acr Nu mai vrei s salvezi lumea?" a spus el gfind, de acolo, din covorul fcut sul care, probabil, i strngea pieptul s i-1 sfrme. Nu 1-am anuntat indiferent si din nou vistor: Acum m preocup un tablou, o sculptur si un madrigal". Un ce?" se uimeste si mai mult copilul meu trdtor. Parc le am n fata ochilor am ncercat s m concentrez cu ultimele puteri, n tablou este o femeie care poart zmbetul meu pe buze, dar ochii sunt ai unui evreu, sculptura o nftiseaz pe Sfnta Fecioar tinnd lesul meu pe bratele ei

lucioase de marmur, iar madrigalul cu miez de strambotto dezvolt pe vertical povestea mea, ca un abur risipit sub tavanul curbat al unei capele pictate de un sculptor." Pentru un timp, mutenia jandarmilor mei a fost luat ca o boal si de Reginald. Dar, ntr-un trziu, si-a schimbat nftisarea si gura lui abia deschis din nclestarea esecului a rostit: Tommaso, trezeste-te, tu nu esti Christos!" L-am privit blnd, ca pe-un cal rnit, admirndu-i nc o dat trsturile ambitioase, apoi am ntors moale ochii ctre Ughetu si i-am poruncit clar: Omoar-1!" N-am s uit niciodat trosnitura gtului su rsucit ntr-o clip si nedumerirea de pe chipul schimonosit al lui Ondutu, c totul s-a terminat att de fulgertor. 5 Debilis acfortis veniunl ad lumina mortis i cei slabi si cei puternici se ntlnesc n lumina mortii \J us s-a deschis cu nerbdare, un vrf de pan a scrtit sau o lcust si freca femurele de marginea elitrelor , apoi niste soapte agitate s-au auzit fragmentat: Trebuie s...", Nu acum...", Urgent!...", Las!...", si usa s-a nchis la loc ceva mai greu. O fi zdrelit un deget netras la timp sau un picior uitat n prag. N-a fost trntit, ci ridicat n balamale, pus, mai bine zis, la locul ei. Zgomotele de afar au pierit, iar cele dinuntru s-au asezat n ordinea dinainte. Ultima imagine din vis fusese a unui nger, slbnog si obosit, care a btut cu minerul sbiei n timpanul rotund al unei catedrale, acoperit nu cu piatr miglit de Monte Grgano, ci cu ap clar si rece. nainte ns ca vibratia grav s se risipeasc difuz si dup ce orga acelui ochi stricat a revenit la limpezimea dinainte, ngerul meu a disprut cu degetele nfipte m urechi si cu pleoapele strnse de durere. Se legna asemeni ^or prapuri dusi anevoie si cntat n mijlocul unei lungi procesiuni religioase. Cineva a aruncat apoi o pietricic n geamul 'ncperii unde zceam, att ct s-1 mngie. Micul proiectil Urmase o bolt moale prin aer, sfrsind ntr-un zbor planat 257 si-ntr-un chitit de soarece prins. Numai pietricic, nsea o veste oarecare, o soapt de alcov sau un anunt de griji nc deprtate, si nu o revolt, de ur ori disperare, sau Doarnne fereste! un rzboi n care masele au mai fost o dat antrenate, fr s doreasc iar s ucid. O alt pietricic a lovit de data asta rama de piatr a ferestrei si a sunat ca-ntr-o strachin spat n lemn tare. N-a nimerit. Oricum, ceva se misca prin preajm. M-am trezit asadar, ntr-o atmosfer neobisnuit ncperilor sacralizate de prezenta oamenilor mari, ntr-un freamt de mbrcminti cu multe falduri. Iar marginile lor de jos, tivite n bucle cuminti, mi se nzrea c ating scndurile podelelor mturnd rumegusul rontit peste noapte de carii. Dar puteau fi si trene de regine surghiunite, ale cror pasi deveniser mai usori si mai prudenti, pe msura pierderii din puterea pe care o avuseser cndva sub picioare. Mi-amintesc c atunci am trit si un sentiment superficial de disconfort n jurul creierului, care parc nu mai era protejat de scoarta tare a unei tonsuri

glorioase si prea mai degrab aerisit liber de clima acelui loc nedefinit. Asa cred c se ntmplase si la nasterea mea. Fusesem zmislit cu capul moale si neted, iar nobila ftare semnase cu a unui mnz debil si singuratec, destinat s alerge la un loc cu alti cai numiti oameni, pn la sfrsitul generatiei, cnd aprea prea sfnta noastr Moarte si ne cosea gleznele, cu o zmucitur din sold si o iuteal de mn. i mai tin minte c nefericita doic Friolina fusese nevoit s-mi scoat capul pe fereastra castelului si s-1 usuce, perpelindu-1 la vntul Eur din Sicilia, care tocmai atunci se ntmpla s bat aspru. Simteam apoi o durere subtire pornind de sub omoplati pn n lungul cefii, iar n captul ei ascutit, o senzatie de scufundare gelatinoas a gndurilor, dintr-o dat decalotate de griji. Altfel spus: parc cineva ridicase brusc capacul de pe oala n care fierbeau creierii mei iar acestia se si rciser. Capul nu se mai sprijinea acum pe scndurile pietrificate de transpiratii scurse din tmple n timpul somnului, ntrite dup aceea n pete de lav solidifi' cat pe patul de surghiun, ci ntr-o pern adnc, fcut nadins s ngroape mintile, si m-am speriat la ideea c am adormit p6 258 aureol, strmbnd-o ca pe o tabl oarecare, ntelege c... neaprat... armele noastre, caii..." a gfit un brbat, care reusise s deschid din nou usa. S-a mpins dincolo de mna ce i se proptise n umr, a urmat un bocnit de cizme grele scrsnetul balamalelor se pierduse ntre cuvintele lui repezite , apoi o stof a prit nu-1 lsau.... si pn la urm un om s-a prvlit foarte aproape, ng mine, trosnindu-si rotula de podea. Tommaso, trezeste-te, Tommaso!..." a ncercat s-si coboare vocea pe sub respiratia accelerat, pentru a-mi drui nelinistea lui, ca o perl de mrgritar pe vrful limbii scoase. N-am deschis ochii, desi glasul mi-era cunoscut. Omul duhnea a tmie bizantin, cu parfumul la dulceag de oleandri si cu aerul lesios de slujb patriarhal, de toale grecesti pe sub care picioarele put, asa c nu mi-a convenit s-i rspund. Este o... este o trdare, trezeste-te!" a ncercat s-mi explice, dar mai mult se auzea spaima lui. Pana de gsc a ncetat s mai scheaune pe hrtie, a fost trntit nervos pe un pupitru si a urmat o soapt suierat. Niste mini viguroase 1-au apucat pe intrus si 1-au trt pn la us. Rozetele pintenilor lui au scrijelit lung lemnul dusumelelor, lsnd nu mi-era greu s-mi nchipui dou dre albe, serpuite peste vinele nguste ale fibrelor, iar dou-trei noduri trebuie s fi crpat. Linistea a revenit dup zngnitul de zale aruncate dincolo de us o dat cu trupul care le mbrcase, dar tot nu ntelegeam cine ndrznise s m caute nainte de a deschide ochii, cu ce scop si, mai ales, ce legtur putea fi ntre impetuozitatea lui si locul unde m gseam? Trupul meu era nvelit tulburtor n testuri calde si fine cearceafurile miroaseau nc a in de cmpie , iar aceeasi prezent mthloas a mea rspndea acum sunt nevoit s recunosc cu sfial o arom aspr de curat, o prospetime de piele bine frecat si un vag iz de spun trnesc. Pe toate astea le pierdusem nc din anii copilriei siluite de la Roccasecca, dinainte s fiu azvrlit fr regrete n prima mnstire a vietii mele. nc mi venea s strig dup nger: M, bag-ti mintile-n cap!", s-i cer socoteal, dar strigtul meu putea fi interpretat si ca o chemare ctre cel abia dat afar, ngerul plecase 259

fr s lase urme, refugiindu-se ntr-un loc pe care nu-1 voj ntelege vreodat, de vreme ce acel fermector simbol al luminii arta ca o slug plictisit si disprea tocmai cnd peste pmnt si peste protejatul su se revrsa ntr-un clocot urias si-ntr-o liniste abia abtinut lumina divin a zilei. Imediat, noi zgomote omenesti, mult mai vivace, si o agitatie de sulite ntrite cu metal mi-au deranjat auzul cu amnuntele lor triviale. Trezirea din acea dimineat ntr-un spatiu ostil si chiar obisnuita ridicare a pleoapelor deveniser un adevrat chin. Nu ntimpltor, printele Buono de la Montecassino se scula n zori cu genele lipite abia acum aveam s-1 nteleg si-mi spunea: Vai, ce vis frumos am avut! Se fcea c nu m mai trezesc si..." Se bteau n us pe afar, scndurile priau de umeri mpinsi, mnerul clntnea neapucat bine si o mbulzeal de trupuri ddea s se prvleasc nuntru. Dar dati-i drumul odat, c m-am sturat!" am strigat la captul rbdrii, mi violaser deja linistea, mi zdrentuiser si calmul, ce s le mai fac? Acelasi brbat a nvlit din nou si s-a aruncat la picioarele mele; un morman de zale terne, o cptn nvelit ntr-un turban, o manta mototolit pe spate si mnjit cu noroi galben, de miazzi, un blazon incert pe umr, cu un cap de femeie. Stpne a strigat el, cu gura nfundat n cearceafuri , papa a luat puterea!" Vai de capul lui!" am oftat plictisit. Stpne a continuat cruciatul, strngnd coltul plapumei n pumni , armatele lui Rudolf se ciocnesc lng Lucerna!" O s se mbogteasc cioclii" i-am rspuns la fel de indiferent, dar si putin abulic, fiindc nu prea stiam despre ce vorbeste. Nu se poate! a strigat el din nou si a ridicat o fat umbrit inegal de praf, fapt ce nu m-a mpiedicat s-1 recunosc pe Guglielmo di Tocco. F ceva, d un ordin!" a zbierat el de data asta si ochii i-au jucat n spaime perusine. ti ordon s speli putina" i-am rspuns rspicat si el a rmas putin pe gnduri, ncruntndu-se nelmurit. Mai ales c-i artam un chip relaxat si o nepsare sor cu nesimtirea. Dar numaidect si-a luminat nftisarea, s-a ridicat cu tot harnasamentul la de rzboinic si s-a npustit pe us afar urlnd: Otrav!" 260 C lumea mea era nebun, aflasem de mult, dar ca Guglielmo di Tocco s lase rasa si s mbrace armura, s treac asa convins la armat clrie pe viat! nu m asteptam, /^ta m frmnta pe mine n realitate: trdase si tocmai o astfel de trdare mi era nftisat la deschiderea ochilor n acea dimineat. M trezisem pur si simplu n fata unui om, iar individul mi anunta un mare pericol. Ce altceva mai uman mi se putea ntmpla? Am nchis pleoapele la loc, luptindu-m s m rup de realitatea senzorial, s adorm la loc. Era un fel de refuz al promiscuittii. Fusese asa plcut dincolo, cu toate nazurile ngerului, nct ajunsesem s-1 nteleg si s-1 iert cu mai mult ngduint pe fra Buono. Imaginasem altfel iesirea din oniric, ceva n sensul unei descoperiri zilnice. Era ca o fosil abia dezgropat si care-si pierde instantaneu calitatea de fosil, odat adus la suprafat, privit, suflat si ascultat pe urechea fierbinte, devenind pe loc o noutate, unul din obiectele care tin pmntul acesta adunat si lipit, s nu se mprstie, alturi de oase, alte roci si amintiri. Ceea ce este important la ea rmne informatia pe care ne-o d despre trecut, despre tot ce-am visat si am

imaginat, motiv pentru care o amintire rsucit ca un amonit are capacitatea de a dinui n memoria noastr mai ndelungat dect orice clip prezent, desi este moart. Subiectul de ngrijorare pentru mine nu era ns faptul periculos c papa Grigore X luase puterea i? O va pierde, probabil, otrvit de fostul meu student , c di Tocco umbl cu sabie si nu stie s dea o comand acolo: Ia tiati-1, b, pe Grigore sta, pi ce crede el!", ci lipsa total a cosmarurilor. Eu zic c ar fi trebuit s am. Absenta torturilor produse n somn de victimele mele resurecte si a tipetelor asurzitoare de femei arse pe rug, a fetelor scldate n siroaie de snge, mi se prea mai terifiant dect orice exces fizic. Nici mcar Reginald de Piperno nu-si rsucea ncet capul la loc, pentru a m ntreba: De ce, tat?" Nimeni nu m tintuia cu un deget acuzator, nimeni nu-mi arta Unghia ascutit a vinovtiei. Fcusem un bine att de mare omenirii, curtind-o de hoiturile liberttii nemsurate, sau poate C5 ororile de la captul ordinelor mele fuseser att de 261 nspimnttoare, c nici mcar umbrele nu mai aveau curajm s se nftiseze la judecat. D un ordin!" strigase di Tocco si continuam s caut semnificatia acestei cereri att de neobisnuite: eram un biet dominican iubitor al Bibliei si al iu; Christos, fr functii si bogtii, fr femei si, iat!, lipsit de discipoli. Adormeam repede, iar voiajul meu n vise pornea surprinztor de firesc: deschideam porti si lucrurile porneau numaidect a se misca n spatele lor, dulce, artndu-mi doar ntmplri frumoase. Trebuie s fi fost si mna ngerului la aici ca un fel de recompens pentru toat nseltoria oferita inteligent de speculatiile mele, cci n-ar trebui s fie alt dar mai valoros pentru o minciun, dect frumusetea ei exterioar, nchipuiti-v c nebunul acela de Caligula aduce de la Heliopoiis un obelisc, si Nero l aseaz n Circus Maximus. Un pap n>ai incult dect un polonic de lemn l mut la Vatican, l nalt in mijlocul zonei sacre nu departe de Lateran, si pune pe un om de-al su s traduc inscriptiile grecesti de pe el: Marele zeu al Cettii Soarelui, Isus cel puternic n Cer, fiul lui Dumnezeu, pe care Soarele 1-a iubit, pe care oamenii 1-au cinstit ca rege peste tot pmntul, pe care-1 iubeste cu precdere Soarele, rege strlucit n mestesugurile credintei..." text plin de candoare si evlavie, adus din ascutisul daltei la estetica sculptural, numai c era vorba de pgnii Apollo si Ammon. Iar obeliscul n sine este simbolul spurcat al unui falus erect. A trebuit s vin Alexandru al Ill-lea, pap nvtat si iubitor de art, s dea decretul pentru salvarea Columnei lui Traian si a altor capodopere, si tot el s ordone rzuirea inscriptiei de pe granitul rosu, pentru a nu mai face rusine Casei lui Christos. Dormeam deci, si n timpul sta m ncrcm la loc cu energia pierdut n activittile diurne. i acum, ncercati s folositi logica: dac fenomenul pe care vi-1 descriu se petrecea noaptea adic acumularea nu se putea datora soarelui , iar eu afirmasem deja n Summa Teologiae c ngerii sunt forme pure, cunoscute prin perceptii extra senzoriale", ce altceva puteam noncluziona dect c punerea n functiune a unui astfel de mecanism universal n capul fiecrui om era urmarea unui singur adevr: Dumnezeu exist! , , .., pe aceea, afirmam acest adevr n fiecare dimineat, ca sernnal al lucidittii mele revenite.

n zorii acelei zile, ratasem asadar intrarea n lume; am ezitat s deschid gura si s rostesc cuvintele sfinte, dup cum obisnuiam de aproape trei luni la fiecare rentoarcere din veacul adnc al somnului n secolul nostru prozaic. Acesta se anunta spectaculos, spre sfrsitul su, dar si mai sanguin dect cama;ul fptuit n ulitele Parmei de secta lui Segarelli. Asa se face c, deschiznd a doua oar ochii, ca la teatru, si vznd chipurile a trei femei aplecate deasupra mea una era mama, alta Marotta, sor-mea, iar a treia maica Anna (mi se prea cunoscut, dar nu stiam de unde s-o iau) am oftat prelung si am murmurat: Doamne, cu ce ti-am gresit?" Cele trei femei s-au ridicat din atitudinea de babe ncovoiate peste trupul unui muribund care urmeaz s dezvluie unde-si tine averile si s-au privit contrariate. Ce-a spus?" a ntrebat mama cu sufletul ghemuit la gur, iar maica aceea s-a repezit s-i rspund: A spus, ... Doamne, d pine celor crora le este foame si foame celor care au pine". Minunat! a exclamat contesa d'Aquino. Mai zi-i ceva fiule!" Nu m-am grbit fiintele acelea precipitate erau scldate totusi ntr-o lumin nefireasc si rspndeau o contrari an ta cldur, deloc potrivit gesturilor lor nerbdtoare si ntunericului n care m obisnuisem s triesc. Era un alt fel de a cere un ordin, cu niste ochi ca doi bulbi de cuart, slefuiti si guriti prin mijloc. Papa mi luase locul si ele se entuziasmau gratuit, n timp ce eu m gndeam deja c, o dat ndeprtat, ar trebui s fiu si eliminat. tiam prea multe. Nebunul! O singur nltare a mea deasupra Romei si un picaj ameninttor peste Colosseum-ul stpnit de familia Fragipani, peste Mausoleul lui Hadrian al neamului Orsinilor sau peste mormntul Caeciliei Metella, unde se baricadaser Gaetanii, si cele mai puternice familii italiene se vor uni cu Savelli din Teatrul lui Marcellus pentru a-1 face una cu pmntul pe Bienheureux Grengoire sta." Spuneam eu asa n gnd si m mbrbtam, dar tot simteam o strngere de inim sub cosul pieptului si un germene de team si-a trit otrava n locul Ascuns al sufletului. " 263 Usa aia s-a dat nc o dat de perete si femeile au tipat strhghdu-se una n alta. Guglielmo di Tocco, ncins cu armura de lupt si cu casca sub brat, nsotit de locotenentii si fiorosi purtnd blazonul negru al Encave Deus, dar modificat, ndulcit cu silueta Sigilgaidei Ruffolo, a naintat fr s cear voie umplnd ncperea cu zngnit de fiare, scrsnet de nituri, ncheieturi metalice si miros de cai ndusiti. Abandonase turbanul oriental, iar pe mnusa dreapt avea nc urme de shge si muci, saliv si fire de pr strin, dovad c se rzbunase deja pe cei care-1 dduser afar prima dat, stlcindu-le mutrele. Termin cu prostiile, Tommaso! s-a nfipt el tantos si indispus n dreptul patului; htia un picior si-si freca dintii pe muchii. Grigore nu bea lapte, si tu stii foarte bine asta." Era ntr-adevr nebun cel putin asta a fost impresia mea atunci. Nebun de legat. Oamenii lui preau la fel de porniti contra mea si foarte putin deranjati de prostia pe care seful lor o scosese pe gur. Doar unul dintre ei era s pufneasc n rs, dar s-a abtinut, acoperindu-si buzele cu o mnus. Gndeste-te la altceva a continuat Guglielmo di Tocco, la fel de ncruntat, cu zalele capului czute pe ochi. l atragem ntr-o curs pe drumul spre Lyon, dm foc Lateranului de la un sfesnic, l

ntoarcem pe Rudolf din Elvetia, orice, dar spune odat, fiindc nu mai putem rezista." Cu cine v bateti?" am ntrebat curios, dar si putin alertat niste rzboaie nu sunt motive de liniste. Mult iubite si stimate Comandant Suprem mi-a rspuns pe loc un locotenent de-al lui , permiteti s raportez: cu Rudolf n Est, cu papa n Nord, cu berberii din Granada n Vest si cu Foametea n Sud." Ornamentele timbrului cstii sale zomiau din miscarea nervoas a flcilor, iar vrful sulitei mpungea aerul pentru fiecare punct cardinal pe care-1 arta. Potoliti foametea" le-am spus, destul de stnjenit, nestiind ce-mi venise si de ce m simteam att de neputincios. Pentru prima dat n viat mi-era fric s nu m spintece acolo, n pat, din cauza cine stie crei confuzii, si carnea tremurase pe mine ca pe orice hot prins la furat si dus la butuc s i se taie mna. Dar fetele cavalerilor s-au nseninat si agitatia sulitelor a devenit binevoitoare le apropiau, le atingeau, vrnd parc s aplaude, 264 tieavnd minile libere iar Guglielmo di Tocco i-a privit cu jtrndrie si satisfactie. V-am spus eu?" a rostit, rotunjin(jtj.si buzele, apoi ctre mine, cu ochii lustruiti de lacrimi abia jzvorte: Multumesc, Stpne, si iart-ne c suntem mrlani, jioi..-cu sabia, cu luptele... mai din topor. S triti!" Masa de solzi a prsit ncperea ntr-o voiosie la fel de smintit ca si iritarea cu care sosiser, i auzeam: Raportez: i-o punem n pine", Raportez: nu, i-o punem n vin", Raportez: ba nu, i-o punem n portocale", Raportez: ha, ha, ha, auzi, n porto...", Nu, b, tmpitilor glasul generalului Tocco , i-o bgm sub sorici." Rsul gros s-a ndeprtat pe niste sli si tcerea care s-a lsat a fost marcat de sfrsitul unei nsemnri cu pana de gsc la captul unei pagini. Aveam si eu preri: trisem attia ani dictmd, consemnnd totul pentru eternitate, si atunci continuam s cred c cineva mi nregistra btile inimii, n ce-1 priveste pe Guglielmo di Tocco, dac as fi stiut cum se potoleste Foametea ntr-o tar, as fi fcut-o eu, de mult. Dar militarii fcuti peste noapte se multumesc cu un ordin, pocnesc clciele si se reped orbeste n cele mai stupide situatii, mor prosteste si sunt fcuti eroi. Femeile s-au adunat din colturile camerei, schimbnd priviri ngrijorate, iar maica Anna chiar le-a soptit: Nu uitati! S nu ajung la ea \" Apoi au revenit deasupra mea cu acelasi interes exagerat. Marotta se arta totusi deranjat de interventia generalului, desi stiam c i plac soldatii, aerul lor neajutorat, stngcia si felul brutal cum musc din pine, vorbesc fr predicat si, mai ales, dau ordine anapoda. Nu v mai holbati asa!" m-am rstit la ele, c doar-doar or pleca. Ce zice?" s-a uimit din nou mama, care prea surd de-a binelea; ntorcea cu degetul o ureche spre mine si apoi se trgea n jos de lob, ca s-si mreasc si gaura auzului. Zice, ... Cdeti n genunchi si tMti-v la picioarele mele!" a rspuns grbit maica Anna. Nemaipomenit!" a strigat exaltat mama si i-a plesnit palmele pe deasupra patului, ca o tranc de la niuhte, dup care a dat s se prbuseasc n genunchi. Dar Marotta a tras-o nervoas de haine: Nu noi, drag... Ei!" si a artat ctre fereastr, spre afar. Erau ferestre mari, inun265 date de un soare puternic. Creanga unui copac miscat de 0 adiere arunca o pat lunguiat si subtire peste geamuri, ca o

umbr de deget tinut n dreptul unei lumnri si, dup micile denivelri ntrezrite parc pe lungimea ei, am crezut c este nflorit. Primavera, la seconda quando U Dio apri gli occhi. mbrcmintea le-a fosnit din nou agitat de pulpe si Marotta a nceput s fac niste semne mute prin aer ctre cineva nevzut de mine, rmas n camer sau aflat acolo de la nceput. la sau aia, i-a rspuns cu o fluturare de mn, cci am simtit aerul miscat dinspre partea aceea, ca mpins de alunecarea unei pensule mari pe o scndur pentru vopsit. M cuprinsese o stare de neliniste. Ea lupta n mine cu alte senzatii, cele de confort, si locul ncepea s se contureze ca pregtit pentru cineva care trebuie s dea un nsemnat sacrificiu. Putea fi ns si o impresie fals: Marotta avea slugi, maici, administratori mai tot timpul n preajma ei. Mama de asemenea. Totusi am avut putinta s observ cum maica Anna s-a furisat desi nu era cazul n ncperea aceea larg pn lng sor-mea si cum i-a soptit: N-o mai jigni si tu. Uiti c e mama lui?" Marotta a dus speriat mna la gur si a fcut ochii mari, ct s vd cum naintase fruntea peste privirile ei nestule din tinerete si cum se retrseser orbitele din fata a tot ce vzuse, Iar maica, avnd alt treab, s-a ndeprtat, suiernd printre dinti doar pentru ea: Tmpita dracului!" Femei! Tavanul nalt, segmentat de muchiile ascutite ale arcelor mauro-gotice, m-a lmurit n sfrsit c nu m mai aflam n refugiul meu subteran, de unde condusesem un timp omenirea, ca pe cruta lui mos Murillo, spaniolul cu snge japonez. El mi trecuse la un moment dat hturile Yuki nokoru Itadaki, hitotsu kokkyo, Heuia banzai!" si srise sub roti, obezile i sfrtecaser trupul cu zgomote de olane sparte, dar eu, desi privisem n urm ngrozit Kemonotachi wa kokyo o Mezosu, Sensei-san!", iar el mi-a rspuns: Fukigen no jidai!". adic vezi-ti de treab" am fost nevoit s mn cruta mai 266 Aparte, cu bratele ncordate n lianele tendoanelor. Sincer s fiu, nici n-as fi fost n stare s-o opresc. De fapt, memoria rni-a revenit treptat, zrind peretii vruiti cu zeam de orez si luminati de geamuri andaluze, cu muchii sjefuite, umbra precis a crucifixului negru de pe zidul din fat, unde nici mustele n-aveau curajul s se aseze, relicvariul de argint patinat si rozariul cu boabe de opal, atmat ntr-un cui de aur, si am stiut sigur c m aflu n mnstirea din Capua, foarte aproape de castelul ru famat si bntuit de gfieli lascive al lui Federico al II-lea von Hohenstaufen. M gseam deci sub autoritatea celei mai periculoase femei a sfrsitului de secol, abadesa Marotta di Bohemundo, spaima crestinttii, prima fiint care reusise s uneasc prin trupul ei cele dou Biserici. Binenteles, n afara ntelegerilor ecumenice. Datorit ei nu ajunseser probabil ucigasii papei la mine. Acoperit cu vlul negru carmelit, ncopciat la gt cu un cercel emiral si ascuns n ntregime sub mantaua alb de dimie, pe care zream urme de apret albastru si mici vinisoare rosii care cred c erau fsii de piele de pe minile spltoreselor , sor-mea prea o sfnt mai autentic dect Agatha si cu snii ceva mai mari. Mama mbtrnise ru, figura i se strmbase toat ntr-o parte, lovit de o boal ce trebuie s fi avut pumni, patru vnti rotunde i colorau chipul macerat de pustule uscate, iar ochii i se

curbaser spre interior, ca dou lentile concave, nghetate si inexpresive. O groaz mare i ncremenise privirile. Lipsit de vesminte, ar fi artat ca o femeie pierdut din pesterile locuite de la Monte Vergine, unde se despletesc btrnele seara si-si iau zborul din prul lor liliecii albi, dnd roat Italiei. Dar era, fr ndoial, mama. Stpne, vrei s mnnci o legum, o poam, ceva, un hering?" m-a ntrebat foarte serioas maica Anna, pe fata creia distingeam o natur vestejit si o min incert de cruzirne abia nfrnat, dac nu cumva era vorba de fervoare mistic, n timp ce aspectul religios al obrazului ei m ducea cu gndul 'a o furie a instinctelor mpotriva degradrii ireversibile a celulelor ei, la un incendiu secat cu bolovani la fel de seci, la rp trist, abandonat ca o prostituat uzat la doi pasi de noul vad. M gndeam si c di Tocco va pune s fie otrvit 267 papa Grigore, c va trimite mcar dou crute cu pune n sud si va izbi cu armata sa trupele obosite ale lui Rudolf von Habs burg. Parc, parc ncepeam atunci s scormonesc n memorie fusese cndva vorba de o revolt n Germania, dar cum s-mi amintesc o nenorocire stnd n lux ? Fusesem asezat ntr-adevr ntr-un pat imperial, care nu scrtia. Era amplasat n mijlocul ncperii, sub un candelabru cu lumnri, iar eu eram acoperit cu plapume bogate, ridicat putin pe o pern ampl, lat ct patul si umplut cu fulgi rcorosi ce nu puteau fi dect de strut , n vreme ce fulgerat, ca un vrf de catarg pe mare recunosteam n maica aceea chinuit de pofte preschimbate n ambitii angelice pe iubita mea de la Aquapendente si, totodat, pe mama copilului meu abia sacrificat. Timpul lucrase n ea ca-ntr-o scorbur. Am dat ochii peste cap ntr-un abis de ridicol si am oftat din nou: Doamne, cum am putut s m culc cu femeia asta!" Ce-a zis?" au srit de la locul lor mama si Marotta, nvlind cu o disperare arcuit ctre patul meu. Maica Anna le-a oprit cu un gest martial, dreapt si demn, ridicat pe vrfuri si cu brbia nltat deasupra unei multimi imaginare, dup care le-a explicat: A zis: Izvoare s tsneasc din pumnii mei, ... din pumnii mei strnsi!" sta nu se joac, fetelor!" a rostit atunci mama cu o imens mndrie, plnsul i s-a oprit n gt, gata s-o podideasc inundas perfusio lacrymis, iar umerii au nceput s i se zguduie frenetic. Anna a luat-o protector pe dup umeri si a mbrbtat-o, zgltind-o si ea putin. A fcut asta ntr-un fel destul de distant Hai, gata, ssst, gata, nu te mai..." , apoi, mpreun cu Marotta, a dus-o undeva, n stnga si n spatele meu, ctre us. Balamalele au scrtit, nainte ca femeile s fi ajuns n dreptul iesirii, si am presupus c persoana creia i fcuse semne Marotta ceva mai devreme deschisese usa pentru a le ajuta. Logica este un lucru att de simplu, dar ce dramatic nseamn s devii prizonierul simplittii ei! n ce curs czusem! Niciodat nu m simtisem att de vulnerabil. Cui trebuie s i se fi permis privilegiul de a m veghea? Femeile nu se prea respectau ntre ele, dar totusi le unea ceva 268 legat de mine, si nu neaprat gradul de rudenie, ct un anume interes voalat, un scop comun important. Nu m trezisem jfltr-un mediu familial, motiv pentru care prudenta mea a cres-

cut si teama s-a amplificat, desi noua sensibilitate era deosebit de intens, circulnd prin trupul meu ca seva prin tulpina plantelor. Altfel spus, eram cuprins de sentimente pe care le observasem la altii, le criticasem sau le ludasem, mi le imaginasem ntr-un fel, dar nu avusesem ocazia s le triesc. Oricum, tot ce mi se ntmpla era ciudat. nvtasem, nu?, nc de la Seneca s deosebesc lucrurile de zgomotul pe care-1 produc, zngneala politico-militroas a lui Sordello di Goito di Mantova de poezia lui, care, pus pe muzica unor cantonete, te cutremura, veselia spumoas a lui Guglielmo Pugliese de tonul su sumbru din Morte, perche si dangtul amplu al clopotelor de mnctoria josnic a preotilor de la Westminster. Am hotrt s ascult n tcere miscrile acelei fiinte. Nu respira, nu-si nghitea saliva; poate iesise o dat cu mama. O btaie n us rni-a dat noi fiori. Folosise inelul mare de pe degetul mijlociu, nu btuse cu pumnul, nu lovise cu cizma, desi putea foarte bine s fie un ucigas artist, dintre aceia care te invit s-i povestesti copilria, ce frumos era prin poieni, dealul cu narcise, prima scald n prul satului, dac ti plac ghioceii si brndusele, dup care te njunghie vistori, aproape inconstienti, dac nu cumva ti mai si plng de mil. Nu vedeam n jurul meu nici un obiect cu care m-as fi putut apra, asa c am privit duios si rugtor ctre crucifixul din perete. Dar era Xavier de Baviere. Purta o ras visinie si o tiar de cardinal; ambele rspndeau o radiatie de foc n jurul su si pe zidurile ncperii. V dati seama ce impresie trebuie s fi fcut sracilor! S-a apropiat si s-a rsucit ctre mine cu ochii nmuiati ntr-o smerenie ptimas, cu trsturile fetei lungite de rugciuni epuizante si penintente slbatice, nobil ns n toate celelalte aspecte. Ah, s nu uit, n urechea dreapt avea un mic somoiog de crp l trsese curentul pe drum. Lumea n-ar fi avut vreun rost si Apocalipsa ar fi cobort atunci, imediat si implacabil asupra ntregului Pmnt sau, 269 poate, ar fi fost tras ca un lintoliu lat peste ticlosiile tre ceva mai devreme, s nu se mai vad dect muntele Ararat dac fostul meu student, Xavier de Baviere, ar fi ridicat mn si ar fi dat. ns el si-a tras un scunel florentin si s-a asezat cu miscri studiate, atent s nu-si sifoneze mtsurile moi Va trebui s faci ceva a nceput el cu glas afectat. S-a stricat lumea, nu mai ntelegem nimic." Esti omul papei!" -_ 1-am iscodit, dar el a lsat s-i nfloreasc un zmbet superior n coltul drept al buzelor si cu mna acoperit de briliante si-a mngiat o sprincean. Sunt omul Bisericii noastre dragi" __ a spus ncet, c abia 1-am auzit, ns nu cu fereal, ci cu tonul omului sigur pe ceea ce stie si face. Nu mi-era greu s-mi dau seama c, o dat instruit la scoala Encave Deus, se impusese foarte usor n ierarhia catolic, sprijinit de fostii si informatori de la Lateran, temut de ceilalti cardinali si acceptat cu strngere de inim de ctre pap. Unde ai ascuns pumnalul?" 1-am ntrebat atunci cu rutate si 1-am fulgerat cu o privire de magistru, ars la gndul c sunt tras pe sfoar. Ochii lui au sclipit ntr-adevr, ca si cum as fi atins cu fierul rosu rana sngernd a adevrului si mi-a rspuns netulburat: L-am bgat n anus ca-ntr-o teac." Glumea sau... mai stii? Oricum, ura lui mpotriva evreilor nu se putea stinge asa usor, sub niste

falduri de mantie cardinal, l stiam dispus s ucid tot ce i se prea pistruiat si cu perciuni, asa c am rmas la convingerea c umbl mereu narmat. Mai adugati si interesul su constant pentru relatia mea cu Tafnat Poeneah si faptul c a fost n repetate rnduri surprins cum m urmrea la baie, s vad dac sunt tiat mprejur. Ce vrei?" 1-am ntrebat n cele din urm si mi-am ntors fata ntr-o parte, s nu-i mai vd nftisarea de fariseu. El s-a ridicat multumit, mngindu-si din nou sprinceana auzeam fosnetul mic al perilor aspri de pe arcad , s-a plimbat o vreme prin ncpere cu pasi mrunti, ngnnd ceva sau mormind o idee abia nscnd, dup care mi-a spus: Afar este haos. Haosul pe care tu 1-ai gndit si strnit" s-a ntors brusc si m-a tintuit cu un deget acuzator. Am avut curajul s-1 privesc n ochi nu ardeau de dusmnie, ci de o nemsurat bucurie, cu satisfactia constatrii c trage, 270 jja se rsucise ntr-o comedie absurd. Rudolf nu mai stie cu cine se bate a continuat, psind pe dusumele cu o anume apsare. Ieri, lng Lucerna, si-a mcelrit propriul regiment de arcasi, creznd c sunt prusaci. Cretinul de Carol de Anjou, pe care n-ai vrut s-1 spnzuri la timp s-a ntors din nou ctre mine, aproape rznd si-a cstorit fiul, pe Philippe, cu Isabella, fiica lui Villehardouin, si a intrat n Albania. Gata, e alui!" S-i fie de bine!" 1-am persiflat din nou, scrbit, cu limba umflat de acreala acestor interminabile intrigi al cror capt fusese cine stie cnd n mintile mele, dar pe care l pierdusem ntr-o noapte ct un secol. Papa a hotrt s tin Conciliul de la Lyon, desi aflase c Mihail Paleologul se aliase n secret cu hanul Nogai..." i ce m intereseaz pe mine! am strigat si am fcut un gest de nerbdare. S se alieze si cu irlandezii!" Dar nu ntelegi, omule..." Auzi 1-am oprit, rstindu-m la el , pe mine s nu m faci om!" A rmas descumpnit o clip, ct s i se zbat iar sprinceana, apoi a spus trgnat, cu mare prere de ru: Eu credeam c te intereseaz, m rog, stiu eu, soarta Bisericii..." Nu m intereseaz" i-am replicat sec si mi-am ntors privirile de la el. Cardinalul s-a artat foarte afectat, asa c mi-a vorbit n continuare cu un glas de suferind: Teobald te foloseste ca pe-o masc de actor travestit. Te-a scos din fundtura aia ca s te joace pe degete, si eu asta nu suport. Nu stiu cum de-si permite. Tu crezi c la Lyon se unesc cele dou Biserici, dar n realitate el o supune pe cea din Est si o face sluga Lateranului." S-o fac i-am rspuns cu rutate. Cine e bleg, nu merit loialitate." Bine, Tommaso s-a artat el ngrozit de atitudinea mea dar asta nseamn o nou cruciad, alti copii necati n Mediterana, alte sate pustiite de brbati, alti schilozi umplnd drumeagurile Italiei, Frantei si Germaniei. Asa ai vrut tu s vindeci crestintatea de schizm?" Xavier cunostea numele adevrat al papei Grigore Teobald Visconti si-mi nftisa nadins imagini din cele care stia c-mi produc oroare. Informatia lui ns m convingea c papa nu intentiona s m suprime, ci s m foloseasc, ceea ce mi oferea oricum un spatiu de manevr. Totusi, am simtit un cutit n inim, desi el 271 nu-si trsese pumnalul din teaca cloacal si nu lovise cu fierul asemeni unui simbrias de rnd. ' Soarta lumii! Doamne, cum putusem s- uit de paradisul

sracilor si de umilirea bogatilor, de viitorul de aur al omenirii si de arta catedralelor. Lovise adnc Xavier, n pata siegfrian rmas sub frunza de mslin lipit n copilrie pe sufletul meu chinuit, si deja ncepuse s-si rsuceasc n ran drzenia si tenacitatea sa, pn la prsele. Ce oameni minunati creasem si ce frumos stiau ei s fie bestii! Nu semna cu prefcutul la de John Peckham, sau chiar cu Bonaventura umanisti sterili, care vor muri fcndu-si singuri plcerea, scuipndu-si smnta fr rost ntre paginile incunabulelor si strivind-o apoi ca pe larvele translucide czute din copacii sub care si concepeau agenezia. Mam-mam, ce ru m trezisem! Usa aia slbit de atta vnturare si ngerul la nesuferit m scoseser din srite. Nu m bag n borhotul vostru" i-am spus ntr-un trziu cu sil, fr s-i art tulburarea spiritului meu, amestecat din nou cu triri difuze, aprute din senin si peste o noapte inexplicabil de lung. Xavier si-a deprtat picioarele, si-a dus minile la spate, ciocnindu-si acolo inelele, afisnd o pozitie aproape dispretuitoare dac n-ar fi fost si o doz de interes n atitudinea lui si mi-a spus: Uit-te la tine, doctor angelicus et unlversalis, primul crestin al lumii vii, stai aici si lncezesti, n vreme ce afar..." Mai stau si eu, c-mi ajunge i-am rspuns cu un oftat fals si m-am asezat mai bine n asternuturi, cci le nclzisem si-mi ardeau deja spatele. V-am nvtat tot, v-am fcut stpnii lumii, nu mai am nimic de dat." He, he! a rs mnzeste Xavier si si-a cltinat capul a nencredere. Mai ai tu, dar nu stiu pentru cine le tii." Sufletul? Asta vreti s-mi luati: sufletul? am strigat, dezgolindu-mi gtul si zmucind cmasa de noapte cu mna strns de disperare. Atunci, cardinalul de Baviere s-a apropiat si a ngenuncheat spsit, impresionat de suferinta mea. Sprncenele i s-au ascutit n sus, ca la un ctelandru pocit, si pleoapele i s-au lsat, subtiind, pn s-si uneasc genele, niste priviri languroase de femeie violat care cere mil. Tu stii, Tomrnaso, 272 gtpne, c niciodat nu te-am lingusit, c uneori am fost chiar exagerat de cinstit si dur, iart-m si tu acuma, dar de nselat nu te-am nselat. Am fost studentul tu cel mai corect, cel mai gsculttor si tenace, nvtam zi de zi, nu lsam pentru sesiune." Asta asa este" s-a nmuiat vocea mea, ca o amintire duioas clipelor fericite de la catedr. Xavier de Baviere mi-a luat mna ntre palmele ncinse de febra unei mari dorinte si a soptit cu pasiune: Spune-mi, e adevrat c Teobald este circumcis?" Bestie mare, Xavier sta! Nu stiu ce-i fcuser evreii, dar parsivenia lui uns cu untdelemnul pioseniei se asezase exact n mijlocul ndoielilor mele, al balantei cu care cntream atunci dreptatea mea si eram nevoit s-o fac repede , astfel c m obliga s aleg ntre dragostea si respectul pentru Tafnat Poeneah si necesitatea de a ndeprta pericolul numit Grigore X. Am nltat ochii ctre mbuctura stelar a arcelor gotice din tavan, un loc unde prea c se ntlnesc din nou magii, si mi s-a prut c o vd stropit nc o dat cu snge iudeu. Nu este adevrat" am mintit gnditor, strngnd buzele s nu izbucnesc. Cardinalul de Baviere s-a ridicat, si-a sters poalele de un praf imaginar si mi-a aruncat o nou privire rece, partial ofensat, concentrnd n insi o prea artificial jignire. Papa a dat ordin s fii scos din mormntul tu benevol de la Neapole a rostit msurat, cntrind cuvintele ca pe cifre puse alturi

ntr-o socoteal precis. Rdcinile copacilor ncepuser s ptrund deja prin rasa ta srccioas, dar si prin scheletul generalului nostru, Reginald de Pipemo, rmas acolo." Te rog s nu te atingi de..." am ncercat s-1 opresc si i-am artat un chip cenusiu. De ce nu? s-a nveselit el subit, dar cu rutate, cu insistenta jucat a tortionarului n glas. L-ai iubit Dragostea ucide de attea ori n zilele noastre. Cte amante romantioase nu se spnzur din cauza..." Ti-am poruncit s ncetezi!" am strigat nc o dat. Mcar s fi murit n lupt... a ngimat Xavier cu o tristete prefcut, ce asa de bine se potrivea hainelor lui visinii, n sfrsit s-a fcut apoi c renunt ntelegtor , legatii papali trimisi s te scoat de acolo n-au reusit s-i conving pe jandarmii ti minoriti. Cretinul la cu ceafa de taur..." Ughetu!" am precizat mndru. 273 Asa, Ughetu a confirmat el, psind din nou prin camera cu atentie. I-a zvntat n btaie si i-a pus pe fug." Aha!" ^ exclamat multumit. Dup asta, Grigore, pe care l aperi att a trimis dou companii de lncieri s-i nlture." S-au dat cu fruntile de zid si au czut ca tolomacii grmad" l-nn\ completat, gata s izbucnesc ntr-un rs cznit si tios. Asa este mi-a dat dreptate Xavier. Au czut ntr-un morman de zgrciuri nsngerate. ti pot confirma chiar c un corb de prin preajm a croncnit vesel!" O, corbule, ce pene frumoase ai!" am nechezat mbujorat. Cellalt, Ondutu parc l cheam a continuat imperturbabil cardinalul , n-a vrut s ia prizonieri." Ce s le dea s mnnce?" m-am gudurat eu de plcere si cred c-am fcut si gropite n obraji. Vopiscu, namila aia blnd s-a fcut c nu m ia n seam fostul meu student , i-a terciuit cu o cumpn de ffntn pn i-a strivit lemnul, ca btut pe nicoval, si s-a scurs toat apa din el. Binenteles, s-au topit si cercurile anilor, ct apucaser s creasc nainte s fie tiat si atrnat deasupra fntnii." Xavi', te-ai gndit vreodat s scrii proz?" 1-am ntrebat ntr-un sughit de satisfactie; chiar m-am ridicat nc putin pe pern. Eu nu a rspuns ntepat , dar Grigore are talent, nu este cine crezi tu: un individ inteligent, care, pus n fata ta si eventual obligat s-si beleasc preputul, ar fi dispus s cad la o nvoial. Oamenii lui n-au reusit s pun urechea la pmnt, pentru a asculta dac mai respiri, dect dup ce i-au nselat pe paznicii ti." nselat? nselat ai spus?" m-am artat eu uimit si dintr-o dat am simtit sub unghia mare de la piciorul drept un vierme care ncepuse s road. Dar tot nu 1-am crezut: Exagerezi!" Dac ai sti ce greu mi vine s-ti descriu scenele astea?... a oftat el, lsndu-si bratele s cad neputincioase pe lng trup. Probabil c ti s-a mai povestit, c ai aflat ntr-un fel, dar las-m s-ti nftisez adevrul." M ruga cu mult convingere. Ceva m ndemna s cred c nu minte. L-am vzut cum si freac buricele degetelor n podul palmei, stergndu-si transpiratia, iar mrul lui Adam i-a jucat sub brbie de emotieUnul dintre legati..." a nceput cu voce tremurat, dar s-^a oprit imediat, parc dispus s plece fr s mai spun ceva. 274 urmream din ce n ce mai tensionat Unul dintre legati si-a ridicat Xavier brbia, s se aud bine ce are de povestit s-a apropiat noaptea mbrcat cu un vesmnt alb foarte lung si luminat de torte, artndu-se celor trei surdomuti drept

Dumnezeu." Nemernicul!" am reactionat imediat, revoltat de blasfemia aia. Dar cardinalul de Baviere nu intentiona s se opreasc acolo voia cu tot dinadinsul s m schingiuiasc: Le-a spus c a citit n stele despre omul care trebuie s ias din adncuri pentru binele tuturor, apoi i-a binecuvntat." Lichea ordinar!" am gemut, muscndu-mi buzele. Ughetu, Ondutu si Vopiscu ai ti stiau c deasupra ta numai Dumnezeu poate porunci..." Ce mrsvie!" am scrsnit de data asta, zvrcolindu-m sub plapum. S-au supus cu blndete a rostit cu glas egal Xavier. A fost suficient o singur clip de credint sincer, ct s cad n genunchi pentru a se ruga , si... mi vine att de greu s... Tommaso, n-as vrea..." Spune!" i-am poruncit aproape cutnd suferinta. Au fost decapitati" a oftat prelung, ca dup o groaznic eliberare. Mai nti s-a auzit un moment de tcere, apoi am urlat ctre tavan, ridicndu-m n pumni: Ticlosul!!! Ti-c-lo-sul! l distrug!" ns fidelitatea lor exemplar fat de tine, dragul meu Tommaso, stpn si magistru ce-mi esti... S spun mai departe?" s-a artat el ngrijorat de zbuciumul meu. Ti-clos or-di-naaar" am nceput s m vaiet, abia desclestindu-mi flcile nclestate de oroare. Fidelitatea lor exemplar, care va uimi lumea a continuat cardinalul, artndu-mi palmele sale albe si dosul degetelor mbrcate n anouri de metal nobil s-a prelungit si dup moarte, cci capul lui Ondutu s-a rostogolit pe tmpla dreapt si ochii au rmas atintiti ctre ucigasi." l nenorocesc, l nimicesc" am nceput eu s plng cu spasme de copil, sugrumnd n mine orice dorint de a tri. Fugeau ucigasii din calea vedeniei nu m-a lsat Xavier s jelesc prea mult , se misca si cptna, o rsturnau cu o creang de copac, se ntorcea mereu pe aceeasi tmpla, iar orbitele continuau s lumineze o nspimnttoare acuzatie." .,Te implor s taci" 1-am rugat cu umilint, ns cardinalul nu cunostea alt sentiment dect cel pe care l inoculasem eu la 275 scoala Encave Deus. Minile lui Vopiscu au nceput s scurme acolo, of, Doamne!, cu degete ncordate si-au spat pmntul de sub picioarele lor. Vreau s te asigur, Tommaso, c si eu am fost ngrozit. Se agtaser oamenii papei si se tineau unii de altii, ca pe marginea frmicioas a unei prpstii. Lui Vopiscu i s-au zbtut un timp picioarele, cum faci tu acum, si a zvrlit pmnt si pietre ctre putul ce ducea la chilia ta. S n-ajung la tine, s nu te gseasc." ,?aeva ejus sub cpite mea et dextera illius amplexabitur me!" am rostit nfrnt de durere, ncercnd s druiesc singurilor mei prieteni mcar un epitaf. Sigur a venit mai aproape Xavier, fosnindu-si cu plcere rntsurile , cu Ughetu lucrul a mers si mai greu. trupul lui descptnat s-a prvlit peste put si muschii lui enormi au continuat s tremure acolo, ca o mas de carne strbtut de reflexe nc vii, de parc o mie de inimi mrunte nu se puteau opri s bat ntr-un ritm nebunesc." Sracul de el" am oftat si mi-am ridicat fata din pern, lsnd acolo o pat cald si srat. Ce mult as fi vrut s fie de snge! V voi arta mai trziu, c meritam toat acea pedeaps. Deocamdat, Xavier de Baviere si-a mpreunat palmele a rug si a rostit o ncheiere pe msura cinismului su: Pn la apusul soarelui celei de a doua zile, nimeni n-a avut ndrzneala s se apropie de trupurile lor fr cap. Trebuie s ntelegi,

Tommaso, c dup tine oamenii n-au mai stiut cum s aprecieze devotamentul. La ce le-ar folosi, dac papa si-a trdat n acest fel protectorul. Numai eu, care-ti spun asta cinstit, am mai rmas s te slujesc." i m-a binecuvntat cu o cruce ntreag, dus pn sus, deasupra capului, pn jos, n dreptul poalelor lui lucioase, pn dincolo de umeri si ncheiat la loc n centru, cam n dreptul inimii. S cresteti cini am murmurat pentru ntreaga lume, apoi doar pentru el: Las oamenii, Xavier, las-i si creste ctiva cini credinciosi pe lng o cas, undeva, la poalele Pirineilor." S-a trntit din nou n genunchi cu fervoare si mi-a luat mna srutnd-o ptimas, aseznd-o pe obrazul su ras si parfumat, mi-a udat unghia arttorului cu o lacrim aceeasi unghie adorat cndva de Grigore , dup care mi-a spus: Las-m s te rzbun, Tommaso, magistrul meu! 276 Las-m s aduc ordinea gndit de tine, f-m pap, f-m pap, Tommaso! tiu c poti, stiu c ai puterea, d un ordin, & ceva, si dac nu ti-o place cum facem noi ordine n lumea asta, s ne pui la zid." Erau mai multi. Xavier avea n spate o ntreag grupare, n care intuiam prezenta unor fosti seculieri si a unor fosti militari. Probabil c si doi-trei cardinali mizau pe el. Spune-mi a revenit nlcrimat Teobald Visconti e circumcis?" Ochii mei mpienjeniti de suferint se curtau acum cu o nou umoare, mult mai rece si mai plcut, venit dintr-o gland ascuns cine stie unde n corpul acela mthlos, si excitat abia ntr-un trziu, cnd m aflam la sfrsitul oricrei ncrederi n oameni. F-m pap!", mi ceruse Xavier si eu rdeam n gnd, amar si acru, n acelasi timp: Pap? Pi asta e putere? Adevrata putere este la cel care stie s foloseasc oamenii, s ciocneasc papii si regii ntre ei, s strneasc ciuma acolo unde traiul bun ar putea slbi teama de stat si de reprezentantii si, s miste neamuri dintr-un loc si s le aseze n alt loc." Uneori mi-era team s dau o indicatie, fiindc unda de soc a ideilor mele se putea propaga veacuri de-a rhdul, pn n alte milenii si pn n cel mai izolat sat din Scandinavia. Asa c mai nti rmneam pe gnduri: S spun asta sau nu? Nu, c va naste inundatii n Flandra, nu, c va strpi oile n Cornwall, nu, c va aduce prea mult lumin cistercienilor, dusmanii nostri, si asa mai departe." M-am relaxat pe pern si am privit aceeasi mbinare de arce, aducndu-mi aminte de data asta c ele sunt rezultatul unei gndiri strine, c le-au adus n Europa niste renegati, la fel cum adusese iudeul la de Benjamin de Tudele primele informatii despre Farul din Alexandria, cu exact, dar cu exact o sut de ani n urm. Eram singur, eram ncoltit si ca o fiar rnit, mi-era lehamite s mai dau un ordin, ce altceva puteam s fac dect s las sentimentul de ur s se consume pn la capt? M-am uitat n ochii lui si am rostit sec: Claxon!" Xavier si-a nltat capul mpodobit cu tiar deasupra umerilor si pielea i s-a ncretit pe frunte. Era expertul n iudaism al Encave Deus si stia bine c acel cuvnd: kala xenos, nseamn n elin strin frumos" si venea din ugariticul salhebet-iah, 277 adic flacra lui Iahve". Mesajul i era clar. Va arde n cel mai bogat rug al crestinttii mi-a promis cardinalul cu o voce care cnta ntre silabe, cu vocabule tvlite n saliv mult, cu rotunjimi de timbru care ar fi nfiorat orice canon, ti

multumesc, magistrul meu divin, ti multumesc." Mi-a rnai srutat o dat mna, iar bucuria lui era att de imens, nct nu s-a mai ridicat, a plecat asa n genunchi ctre us, dnd cu spatele ca o slug bizantin, multumindu-mi nlcrimat si ametit de fericire, frecndu-si nervos buricele degetelor ntre ele, cernd niste bani unei puteri imaginare. A iesit apoi stpnindu-si cu greu sprinceana s nu-i dezvluie ticurile de paranoic, iar n urma lui am auzit clar scrtitul penei de gsc pe coala de hrtie chinezeasc un sunet pe care numai celuloza de orez l poate scoate. Totul fusese nregistrat. Doar Inchizitia avea acces la hrtia de China. Auzul meu s-a ascutit pentru a prinde respiratia spionului, dac nu, mcar cderea unei gene ori pictura de sudoare alunecnd pe lng arcad ctre coltul ochiului, sau n jos, pe la marginea pometului, pn la maxilar, unde, ntlnind perii aspri ai brbii, ar fi sfornit ca un cal speriat. Dar nu. Era bine antrenat n-ar fi trimis Ea pe oricine. Ce mai voiau? Ddusem lumii un nou sistem de valori, o propulsasem spre Renastere spre o renastere a spiritului uman, n zona calittilor sale, si nu a defectelor, epuiznd o dat, printr-un mare sacrificiu, toate ruttile, ntreaga sa nclinare spre crim. Artasem omenirii ce are de fcut si eu nsumi lsasem absolut constient si bine calculat ntreaga putere administrativ n minile papei, ca s poat tine crestintatea unit ph se ntreste ea si slbeste islamul. Dar 1-am atentionat si c n scurt timp monarhiile nationale vor deveni speranta popoarelor. Revigorasem apoi Inchizitia, dup masacrul de la Paquara, care scrbise lumea, o reconciliasem cu oamenii, nu ca pe o bestie hibernant si mblnzit, ci ca pe un bun necesar ordinii. Ce mai voiau? Este adevrat c sistemul meu nu era perfect, nu era nchis ermetic ntr-o logic indestructibil si etern, fiindc trebuie s lasi ntotdeauna o portit deschis, 278 o sans prin care s se poat strecura cineva dincolo, unul mai ndrznet dect am fost eu. El urma s ia de la capt sfrsitul lsat de Tommaso d'Aquino, nadins incomplet. Nefericitii n-arn vrut s se termine lumea cu mine! i ei?... Mi-au ucis singurii prieteni, mi-au clcat n picioare ncrederea. Oricnd, prin portita aia se putea strecura si un diavol, o inteligent distructiv, un rational cu sentimentele adunate strns ntr-un sculet sub penis, bgndu-si mdularul n toate legile moralei, si capabil s speculeze slbiciunile oamenilor, mpingndu-i ntr-un carnagiu mondial, dac nu chiar n dou. nsusi comunismul quaeso communices hanc mecum , la care ajunsesem scotocind adnc n Biblie, avea deja crpturi. Moralitatea asta mi ddea, pe de alt parte, speranta c nu va fi prea crud. Important era s nu se strecoare prin fisur un fanatic, ca Xavier de Baviere, iar evreii s fie de aici si pentru ntreaga existent a omenirii suficient de vigilenti. Ce mai vreti, asadar?" am ntrebat nc o dat, cu voce tare, fcnd umbra crucifixului s vibreze, ca o pat de ulei pe fundul unei candele abia stinse, ntelegeam c papa ajunsese la o aliant cu Inchizitia, se mpcaser, Nicolas de Brescia se srutase pe gur n secret cu Grigore X, schimbaser ntre ei, drept cadouri, penele de gsc suedez cu care semnaser acordul, lucrau deja mpreun, iar principiul care i unea nu putea fi dect: iota est visibilis sed non in toum. Apoi gsiser omul n stare de asa

ceva. Sttea undeva, n spatele meu, si nota. Ce, Doamne iart-m, mai voiau de la mine? Actionasem clasic: o oper oficial, care ntrea puterea suveranului pontif printr-o dogm solid, ntemeiat pe logic ' nu pe discursul mistic, si o miscare subversiv cu btaie lung, menit s fie ultima si s dea omenirii un viitor cel putin estetic. Eu eram acela care suferea pentru ei, si nu invers. Nu ei si sfsiau sufletele pentru sntatea mea sau pentru linistea mea, murind pe capete pentru ca eu s pot tri fericit, s pot dormi noptile cu ceafa asezat pe vise frumoase, cum numai mortii curati se odihnesc, adormiti cu capul pe perna cosciugu'Ui si acoperiti de florile recunostintei. i ce dovad mai rece Puteam aduce dect durere nfrnt si ndeprtat prea repede, 279 pentru ct ar fi meritat ei, pe urma jandarmilor mineriti tre: jumtti carnale ale inteligentei cu care fusesem druit de Dumnezeu! N-am vrut s fiu un criminal, dar am vrut s iau toate crimele lumii asupra rnea. nc o pietricic a lovit geamul prin care se zrea umbra copacului nflorut de afar. Nu puteau fi tot ei, temnicerii mei ci speranta, individul scpat prin portit, dar nu m-am ridicat s sar repede la fereastr, ca o castelan care asteapt nfrigurat vesti de la iubit. Cine avea curajul s-i nfrunte, reusea pn la urm s ajung la mine. Usa s-a deschis din nou, lsnd s ptrund un aer odihnit de primvar, o boare rozalie de flori de mces. Mama si maica Arma au intrat purtnd pe brate tvi de alabastru si servete de at, psind mrunt si cu grij, ducnd vasele egiptene n fat, ca pe niste ligheane cu ap fierbinte. Umblau amndou cu capetele date pe spate de efort, umerii drepti si pieptul aruncat nainte. Evident, nu aveau cum s deschid usa, asa c prezenta acelui personaj ascuns mi s-a prut de data asta ct se poate de real. Mi 1-am imaginat c respir si tuseste dincolo de zid, n timp ce urechea si mna se misc dincoace. S n-o asculti!" s-a repezit mama s spun, folosind un ton nepotrivit vesmintelor ei monahale, si a lsat tava pe armoire-vA de nuc, ca pe o mas oarecare din refectoriu, alturi de relicvariul cu moastele Sfintei locasta de Cromagnon si ale cinelui erou Gerbert. Maica Anna s-a aplecat si mi-a pus n poal tava ei, ca si cum nimic nu s-ar fi ntmplat pn atunci, de parc tragedia mea fusese consumat pe o scen, fusesem aplaudat si hai acas c-am lsat lampa aprins! ns lucrul cel mai surprinztor pe tava ei erau culorile. Mieji de portocal galben curtati de pielite, cu celulele zemoase mbrobodite de suc, felii mici de pepene turquestan umplute cu frisca de Parma, filet de peste alb, dezosat cu penseta distingeam ciupiturile bacurilor de fier , acoperit cu mandarine fierbinti, foi de salat splate n otet, ltite si unse cu crem de carne, bulete de icre nvelite n smalt de pesmet negru, rondele din pulp de vit abia perpelite si rosii, din care se scurgea un snge ruginit, psti de fasole foarte lungi, de nuante diferite ale culorii verde, culese si n131 de sus si mai de jos de pe aracul lor, ou descojite si tiate la mijloc, despicate ca niste ciocuri de pui care tip, arfndu-mi glbenusul vnt, asemeni unor gtlejuri congestionate de foame, fructe de mandragora, curmale si smochine. Ciupercile pregtite pe crbuni si apoi marinate erau asezate ntr-o cup de scoic. Nu era voie s le consumi, dar pentru mine se putea orice.

Cescutele cu mazre proaspt, topit n propria-i cruzime, cu bame plesnite si cu orez umflat n lapte fuseser asezate printre celelalte buntti, ca perlele ntre unghiile de peruzea ale unei coroane regale. Ne-a fcut tot neamul de rusine s-a nsufletit si mai mult maica Anna. A trdat linia politic trasat de opera ta genial." Mi-a spus asta cu atta seriozitate, c aproape le ntelegeam dorinta de a ocroti si nlta prestigiul meu. Initial, crezusem c femeile au un protejat, vreo lichea tlmb, vreun locotenent-colonel tarat, care se ocupa cu strigrile pentru public n piat, vreun nepot mpiedicat, pe care Biserica nu-1 primeste, fiindc se scobeste n nas la slujbe, iar Armata l tine de prost, la un loc cu multe alte capete ptrate, s cread inamicul c e criz de efective si a nceput s nroleze cretini. Trebuia probabil s-1 fac erou, s-i dau un episcopat sau s-1 trimit la vreo ambasad european. Cnd colo, ele aveau o dusmanc, o femeie nc nevzut, dar si necunoscut, fiindc n afar de ele si de nepoata mea, Francesca pe care o tineam ascuns la Ulm , eu nu ntlnisem alt fiint cu fuste. Foiala rudelor mele, gesturile de atentie, luxul nepotrivit n care m asezaser, cine stie?, felul cum m-or fi splat, asa inconstient cum eram si slbit, ncrncenarea cu care m-or fi frecat si plmuit s nu mor, dup ridicarea rnea din mormnt, dovedeau c interesul lor era enorm, c se implicaser n importante ratiuni de stat. i cum aceste situatii politice nu s-au rezolvat vreodat fr interventia direct sau indirect a ovarelor, femeile trebuiau s joace un rol nsemnat. Asa se face c as fi putut spune orice; mama ar fi fcut pe surda la infinit, Anna ar fi improvizat n nestire... Iar Ughetu, Ondutu si Vopiscu erau morti, nu-i mai putea ntoarce nimeni din drum. Nu e bine" am spus nemultumit, fr s-mi iau ochii de pe produsele acelea ale slbiciunilor si necesittilor umane. Femeile au ncremenit, s-au privit precum dou spec281 tre si licrul lor de viat s-a concentrat n centrul irisilor, ca la o pisic marmorat care se uit n fulger. Arma si-a revenit din buimceal si m-a ntrebat, ridicnd o colosal uimire deasupra cearcnelor: Ce nu e bine! ?" Era prima lor replica uman. Reusisem s le stric mecanismul. Nu mi-ati adus mere oxidate n zahr" le-am spus si am dat din cap cu mare prere de ru. Undeva, pe culoarele mnstirii, n deambulatoriu sau pe pajistea dintre ziduri, se nlta timid un murmur de rugciune rostit n mers, ntr-un peripatetism refuzat de dogme dar practicat n fiecare zi, si nici un glas nu se ridica deasupra soaptelor si nici mcar Marotta nu ddea o porunc, pentru a se auzi lipitul papucilor de maic tfnr. n ncperea mea ns stupefactia avea alte dimensiuni, luase forme si sttea ntre cele dou femei ca o statuie de centaur cu sexul erect. Oxidez imediat!" a srit mama, de data asta, si a fugit ctre usa care s-a deschis la fel de precipitat. Dar nu scrnteala lor att de omeneasc mi se prea atunci demn de atentie, ci faptul alarmant c mi-era foame. Pur si simplu, mi chioriau matele de foame. Simteam o poft animalic pentru acele buntti de care nu m atinsesem toat viata, ceva care venea iarsi din interior, nchipuiti-v un stomac viu, ca oricare alt fiint, rvnitor la ce mestecau bogatii si nsetat de vinul pe care nu-1 gustase vreodat, dar pentru

care vrsase puhoaie de suc gastric, rozndu-le n sec si njurndu-1 pe omul srac n viscerele cruia se nscuse, brnzit tot de cea mai banal flor intestinal. Cum s nu fie el locul cel mai potrivit prin care trece comunismul oamenilor si spatiul ideal n care se dezvolt n expansiune gazele lui utopice! S mnnci, s fii tare m-a mbrbtat maica Anna, ntelegnd din ochi pornirile mele, apoi cu o voce mult mai sczut: Trfa aia nu te-ar hrni asa." Mi-a aranjat servetele sub brbie, pe piept si alturi, pentru stersul pe mini. Rzboiul a pricinuit grele pierderi umane si materiale, adnci suferinte poporului muncitor a continuat ea, preocupat s-mi aranjeze la loc asternuturile mototolite de zbaterea mea dinainte. Chiar eu am mbrcat corsetul rosu, ca s-mi art jalea. i ea?... Falsifica istoria, trdeaz cauza si duce o politic de amgire a maselor 282 care te-au urmat" Care ea?" am ntrebat-o pn la urm, cci intuiam nc o amnare a momentului chd m puteam apuca de mncat n voie.,, O depravat care ne-a nselat asteptrile" a spus, fr s-mi explice, dar ochii i se aprinseser subit de un incendiu revolutionar. Cine, drag? m-am enervat de-a binelea ... si mai adu niste pine cu susan." Voiam s-o ndeprtez mcar cteva minute. O coad de topor, asta este, o coad de topor pus n slujba dusmanilor ti" a strigat si a ridicat pumnul deasupra capului. Fosta nimf Thalassa Kalotheea a prsit ncperea tropind. Purta cizme pe sub rasa carmelit. Dar ce mai conta atunci amnuntul sta? Ce mai conta c peste rugciunile potolite ale maicilor din mnstire percepeam si o rumoare ndeprtat, care urca si cobora asemeni vuietului surd al unei navale ndeprtate de cirezi speriate, schimbnd directia, dup capul ntepat de streche ? M-am repezit n prima felie, c nu mai stiu ce era. Gustul plcut al crnii mi-a umplut gura si cerul ei s-a nfiorat de crema ntins cu limba. Eu, care n-am stiut ce-i aia junghietura unei carii, fiindc mncam numai stevie si schelete fierte de peste, crntneam cu plcere ntre dinti pielite crocante de pui. i dup ele, imediat, mslinele s-au lovit pe dinuntrul obrajilor, strnind ecoul cavittii bucale, au urcat pe osul palatin, rostogolindu-se n suc de mandragor si-n pulp de curmale, apoi s-au dat pe toboganul limbii, dar invers, pierzndu-se ntregi n hul gtlejului. Filetul de peste da, el cred c era mi-a nclzit papilele la temperatura lacului african de unde provenea zvrluga, mprstiind o mireasm fierbinte de mandarine n sensul respiratiei, separat n dou de vomer pn n nri, unde a nceput s miste celulele simturilor nc nestiute de oameni si s le dilate, ca la cerbii n rut. Boabele de icre se sprgeau n mici explozii uleioase, fcndu-m s tip. nfulecam n continuare, uitnd s mai respir, bgnd n gur ce apucam, morfolind acolo o past att de ncnttoare c toat aPa mea a binecuvntat-o n valuri supte de prin ntreg cuprinsul trupului, secndu-mi pn si lacrimile de bucurie. Mestecam disperat si cu ochii dup altceva, alergat de o lcomie si 283 n cutare de altele, astfel c misterul ciupercilor suculente a disprut urgent, strivit ntre incisivi, mcelrit si concasat cu voiosie, lsnd zeama marinat s se scurg pe la colturile gurii, apoi pe gt n jos, gdilndu-mi jucus prul de pe piept

siroind pn la buric, ca o zoaie de piersic strns n coaja desfcut a unei nuci. Rondelele din muschi de vit vibrau si acum pe limb, cum vibraser cndva pe vitei sau juninci, n joaca lor primvratec. Este posibil s nu-mi fi dat seama sau nu mai tin eu minte , cnd au aplatizat mselele ntre ele tubuletele de fasole verde si le-au mpins spre omusor, clopotindu-1 si pe acesta ca pe zurglii de sanie! Am nimerit si un aliment ceva mai solid. Opunea oarecare rezistent mselelor mele nenvtate, surprinzndu-m cu ncptnarea lui de a nu se lsa tocat imediat, dar 1-am mruntit tenace, ndrjit si fr pauz s mnnc tot, s nu mai rmn pentru ca abia ntr-un tirziu, dup ce am nghitit lung si mi-am unduit gtul ca o pasre nalt, s-mi dau seama c fusese un servetel de at. ns jumttile de ou mi-au nmuiat repede la loc tesuturile, cu albusul lor ntrit, care ar fi alunecat si pe zimtii banilor. Dar parc nu-mi mai ajungea gura aia, era prea mic, si am ncercat si pe urechi asta zic eu c se ntmpla cu mine , muscnd de zece ori din felia de pepene, ce semna cu o semilun czut ca un ciob de lamp din cer si nglbenit peste zi la soare. Mi-am umplut pavilioanele cu miez catifelat si nc verde, cci pe la colturile feliei n-ajunsese frisca, iar cubuletele de turquestan rmseser acolo s-mi druiasc tot attea srutri reci si senzuale pe lobii nfiorati. Am mestecat tot, am nghitit tot, pn ce tava de alabastru s-a golit de buntti si n-a mai rmas dect mnjeala diferitelor sosuri, sucuri si buctele, amestecate ntr-o clis comestibil si nc atrgtoare n ntreaga ei lips de estetic. M-am gndit o clip, n timp ce stomacul gemea si gngurea multumit, s las pentru mai trziu, dar inteligenta mea superioar m-a ajutat s-mi aduc aminte c lng relicvariu, lng oasele uscate ale Sfintei locasta si labele cu gheare suflate n aur ale cinelui Gerber, se afla o alt portie. Am ridicat atunci tava aproape de ochi, plimbnd zeama un timp ntre marginile rsfrnte, iar la sfrsit de joac 284 am scos o limb lung si am nceput s ling. Am lipit apoi ca un ctel de salon, am dat si cu nasul unde trebuia si rmseser nc locuri nestrbtute, pn ce aceeasi limb a nceput s scrtie pe calcarul alb, ca arcusul pe coarda subtire a vielei. Pana informatorului Inchizitiei a chitit si ea, asemeni unei ngnri frtesti. S te bag n...!" am tras o njurtur, dar tava aceea lucea ca o minune n razele de soare primvratec, arunca strluciri de cristal slefuit la transparent si lumin ea nssi, ntepnd peretii ici-colo cu sulite albstrii, rupte din curcubeu. Atunci si aici rog s fiu scuzat , din pntecul meu umflat ca niciodat, din burduful balonat ca o burt de vit ndopat cu trifoi, s-a slobozit un jet de gaz cu zgomot, care a cutremurat ncperea. Ce-a fost asta!!!" am exclamat speriat. Un sarpe fierbinte a urcat pe sira spinrii, fcndu-si loc cu nerbdare ntre cutele cmsii de noapte. Apoi, o viper umed si rece a cobort pe acelasi traseu mi-era rusine, ncremenirea obiectelor din ncpere prea si ea un fel de repros stnjenit. Dar n-a trecut mult si, recunoscndu-m gras, urt si cu chelie n oglinda acelei tvi, am nteles de ce m trezisem n acea dimineat ncntat de plcerile luxului, dispretuindu-mi familia, incapabil de a pricepe ceva din spusele fostilor studenti, suferind ca un rob biciuit la aflarea vestii despre moartea unor

nefericiti surdomuti, urndu-1 pe pap, cum numai Cicero trebuie s fi simtit contra lui Clodius Pulcher, si de ce eram cuprins att de hulpav n poftele mncatului. ntelegeam, n sfrsit: m iertase Dumnezeu si ridicase de pe umerii mei povara grea a lumii. Iar cu acea constatare eram si iluminat pentru ultima oar. S nu credeti c m-arn mpcat usor cu ideea. Am lsat tava Pe podea, am dat si plapuma la o parte, fortfndu-m apoi s ni nalt pentru a da un ocol n zbor ncperii. Scoal-te! Scoal-te!" strigam, ca altdat, ns am czut istovit pe Pernele moi si vlaga mi s-a scurs prin vrfurile degetelor, asemeni unui fluid grbit, care prseste locul fr spatiu, ^to-am ncrucisat ochii, cutnd un sfesnic prin camer 1-am 285 gsit n stnga, asezat pe o lavit venetian , si am ftilele luminrilor cu privirile focalizate. Degeaba! Eram un ins oarecare. Eu zic c trebuia s-mi fi dat seama mai devreme... nc din noaptea de 6 decembrie 1273! M aflam n catedrala Sfntul Nicolae din Neapole si urma s rostesc prima predic dup scoaterea mea din chilia subpmntean. i nainte de aceast srbtoare visasem ngerul nemultumit: scuipase ntr-o parte dup ce a lovit acelasi timpan arhitectural. M gndeam c era adevrat ce spusese loan Damaschinul despre ei: ngerii nu sunt capabili s fac ru, dar asta nu nseamn c sunt complet lipsiti de pasiuni! Scena nu m-a afectat prea mult, cum poate c asteptati, fiindc stiam bine de ce va apare din nou n noaptea urmtoare, trimis de Dumnezeu s m protejeze, chiar dac asta nu-i mai fcea vreo plcere. Eu continuam s-i urmresc ceafa delicat atunci cnd deschidea porti pentru mine, si nu ncetam s-1 iubesc mpotriva atitudinii sale ostile si a mutrelor nemultumite cu care-si nsotea gesturile de protectie. Vreau s v spun c uneori l surprindeam ridicnd sabia pentru a ndeprta un pericol si n acelasi timp gura lui se plimba pe fat ntr-o grimas de dezgust, cum numai la papa Inocentiu IV mai vzusem, (cnd spla picioarele sracilor, si ascundea brbia ntre reverele largi ale casulei, strngea o multime de saliv alb sub limb si o lsa s se scurg printre buzele ntredeschise si printre dintii strnsi, ca o vom cznit de stomac acid, suc si lehamite la un loc, mputind apa curteniei si cu o duhoare de mate pline. Ascultam slujba din catedral si socoteam c, pentru omul de rnd, a visa ngeri reprezint o veste bun si ei cred c iluminarea lor le va aduce un adaos de sperant se scoal, muncesc ceva mai ndrjit si iart una sau alta stpnilor care viseaz livre si att. n schimb, pentru savantul teolog ei sunt o istovitoare tortur psihologic, deoarece, tot dup celebrul iconodul, ngerii ilustreaz rezultatul optim al unui ndelung exercitiu moral. Adic, sunt mai buni si mai curati dect noi. Ca sfnt, eu m situam undeva ntre ei si Dumnezeu. i atunci, 286 ce voia emisarul meu? S-mi arate ct sunt de imoral, fiind om? O stiam. Vocile din marea nav nu rsunau att de puternic ct s umple toate absidele. Tocmai atunci se cnta: Psaljat con_core Sym_pho_ni_a lau_dem Chri_sti prae_so_nis si glasurile coborser ntr-o profund suavitate, ce amintea nc o dat

de ngeri. Iar lumina era si ea sczut. Noaptea grea de afar mpingea ntunericul prin ferestrele zvelte. M gndeam chiar dac vitraliile noastre ar fi putut fi cumva ltite ziua, extinse ct o lungime de cldire s zici c st acoperisul pe muchiile lor ascutite si colorate, parc ar pluti , iar noaptea s fie micsorate, strnse ntr-un fel si mrit zidria, s nu ne mai mbrace ntunericul cu voalul su negru si s ne nghete inima sub boltile acela nalte, unde ar trebui s triasc lumina vesnic. Din loja mea observam rndurile de bnci pe care stteau nsiruiti preoti si seculieri, dominicani si benedictini la un loc, uniti si ordonati ntr-o sfnt egalitate, cu capetele plecate n Biblii, atingndu-si umerii si, uneori, ncltrile. Poate, fr s vrea. Dar erau fortati la asta de locul acela maiestuos, de prezenta ubicu a spiritului divin. Cardinalul Richardo rostea canonul Conciliului de la Lateran IV: Cci altminteri, pe tot cursul vietii sale, accesul la Biseric i va fi interzis, si c la moartea sa va fi privat de un mormnt crestinesc", intonnd fiecare cuvnt cu o voce groas, en bas testiculier, ca un om miraculat. Silueta lui nobil se deplasa pe treptele din fata altarului ca pe drumul drept fr s-si miste faldurile mantiei albe, purtat cndva de cine stie care cettean al Romei antice, si fr s deformeze ntructva bordura aurit a mozzettei purpurii cu vreo miscare necontrolat a umerilor. Numai atunci cnd ridica mna dreapt pentru a sculpta precis n aer o cruce romano-catolic, marginea aceea a mozzettei se deforma doar putin, ntr-o curb ce semna cu bombarea unei buze de clopot pe locul unde limba a lovit mai des, ntrit de dangt. Copiii din cor erau luminati de torte groase care pulsau, astfel c flcrile rosii jucau pe fetele lor ca un reflex de lac unduit n apus, iar respiratiile sacerdotilor, mpreunate cu cele ale seculierilor, cumintiti de stirea c sunt prezent acolo, se ridi287 cau vizibil si migrau purtate de curent pe sub arcele pilastrilor, ca un nor ptruns imprudent nuntru si rmas prizonier. M asteptam s plou, iar ploaia s fie o bur egal, neabtut de vnt, asemeni unui botez divin. Ea ar fi fost n stare, prin miracol, s mbuneze gndurile necinstite ale celor de acolo. Orice privire ridicat din Biblie si furisat n stnga sau n dreapta m durea Erau ns cazuri rare o ciupitur de plosnit, o pat pe textul versetului, o bttur lovit de lemnul bncilor puteau fi tot attea motive. Dar vocile se regenerau treptat si iarsi se bucura Dumnezeu auzindu-i. Apoi, totul s-a petrecut foarte repede. nchipuiti-v c n partea cealalt a navei se deschide o us, ca si cum s-ar fi spart un perete. Transeptul se perforeaz rotund si o lumin orbitoare tsneste de afar. Poti crede chiar c soarele s-a asezat n odihn pe aripa dreapt a catedralei. Constructia geme si Neapole se ascunde sub cer. Dar nu stiu cum este: negru din cauza noptii sau alb, din cauza luminii? i acum, imaginati-v c usa se nchide repede la loc, fr ca luminrile s fie tulburate. Observ un btrnel aplecat, ferindu-se s nu deranjeze cumva slujba. Pseste cu genunchii strnsi, cu minile adunate la piept, parc ar duce o pasre acolo. Nimeni nu-i sesizeaz prezenta inoportun. Nimeni nu duce bratul la ochi s se fereasc de fascicolul acela orbitor, iar Richardo cnt cu aceeasi nlttoare pasiune. Btrnul poart un halat verde peste o cmas lung, alb, ncretit doar n jurul gtului,

sandale si cam att. Zulufi de pr crunt nconjoar ca un bru rsucit o chelie bronzat si lucioas. Cere voie s se aseze la captul unei bnci din fat, murmurnd niste scuze, soptind rusinat si umil cteva cuvinte de iertare. i vede oameni buni c sacerdoti! nu-i dau atentie! si face singur loc, nghesuie pe ctiva, cam pn la mijlocul rndului, d si din coate. Nici unul nu protesteaz, nici unul nu ntoarce mcar capul, necum s-1 ia cineva de guler si s-1 dea afar, ns nu st mult acolo: ncepe s se uite peste umr si n spate agitat, caut pe cineva n alinierea exact de tonsuri. n sfrsit, dup ce-si forteaz ochii si scruteaz preocupat semintunericul navei, se ridic rostind aceleasi scuze, nerusinate de data asta, 288 si pseste iar mpleticit, aplecat s nu acopere vederea credinciosilor ctre altarul mpodobit cu sfesnice. Ocoleste coristii, vine direct spre loja mea si urc treptele neasteptat de sprinten. Pot s v spun nc de acum c avea unghiile de la picioare tiate rotund si pilite ngrijit. Bun, Tommaso" mi se adreseaz cu respiratia accelerat si se aseaz n fata mea pe scri. St rsucit usor spre dreapta. Are carne rmas ntre dinti si pute a peste, dar a peste proaspt, abia scos din lacul Tiberiadei. Ce zici de el ? m ntreab, si-mi arat cu brbia ctre Richardo. i-a pus slola invers si nu-si d seama." Privesc si eu curios, dar si uimit, silueta cardinalului, ns, n mod cert, n-are cum s poarte stola, cci are mozzetta pe deasupra! Dar btrnul nu-mi d timp s-i rspund si ncepe s clatine din cap a usoar nemultumire: Mi, vezi si tu ce faci cu Summa Teologiae aia... S n-o iei razna." Cine esti dumneata?" l ntreb stupefiat, nu att de ndrzneala lui, ct de lipsa oricrei reactii din partea slii. Mi, las asta... m opreste cu un gest familiar, punndu-si mna butucnoas pe genunchiul meu si miscndu-1 usor. Nu prea am timp si trebuie s-ti spun... ntelegi tu." Cum adic? m ncrunt si chiar uni smulg genunchiul de sub mna lui zdrelit de nvoade. Cine esti? Ce vrei?" Mi, stai asa m opreste si-si leagn capul de pe un umr pe altul. Exagerezi cu lumina asta divin... Mai las-o, devii mistic." si rsfir degetele minii drepte prin aer si-1 vd c d ochii peste cap, btndu-si joc de mistere. Nu mai pune si tu totul pe seama lui Dumnezeu" mai zice, artndu-mi o fat comic. Cine ti-a dat drumul nuntru?" l ntreb cu rutate si-mi arunc ochii ctre legatii papali, care m scoseser n urm cu o sptmn din mormnt. Tommaso aud c-si aspreste glasul pentru o clip si clipeste complice, deloc impresionat , nu te ntelege lumea. Imaginile imaginatiei sunt luminate de o parte a intelectului activ si din ele sunt abstrase, prin forta intelectului activ, imaginile spirituale ale cunoasterii... Ce vrei s spui cu asta? Doresti s te nteleag doar Bonaventura si Albertus Magnus?" Hei, Giuseppe, Anibale, Giancarlo strig dup legatii papali , ia veniti ncoace!" Dar nu m aud, mai surzi ca Ughetu, Ondutu si 289 ' Vopiscu. Imaginile imaginatiei pot fi fcute apte continu s se maimutreasc btrnelul , prin forta intelectului activ, ca din ele s se abstrag conceptele spirituale. Abstrag? Ce e aia abstrag?" M citase corect, dar cu intonatie hilar, juchd ca la teatru rolul personajului pretios si bombastic, accentuad anumite cuvinte si trecnd repede peste altele. Sfntul Petru?!"

ntreb complet nucit. Da, mi, las... Ti-am spus c n-am timp. Gndeste-te si tu c oamenii mai cred si din convingere proprie, fr s-i mai ilumineze Dumnezeu." Cum adic, fr Dumnezeu, Sanctitatea Voastr?!" l ntreb cu ochii mriti. Mi, nu ntelegi? l vd c-i sare tandra si se foieste pe loc. Dac tu ai fost cndva iluminat, nu nseamn c i-am iluminat pe toti." Sanctitate, dar nu se poate!" strig, strnind ecoul larg al slii; binenteles c nimeni n-a ridicat fruntea. Pi, tu nu te uiti peste masa asta de oameni? se supr el si-si plimb mna roat pe deasupra navei, ca si cum i-ar culege pe toti n palma fcut cus si mi-i i-ar arta: Uite-i, ct sunt de mici... l vezi p-sta cum d din codit?" M-am uitat n palma lui btturi galbene, de sclav. ... i cum au ajuns ei s cread?" continu btrnelul. Biserica!" rspund instinctiv si dau din umeri contrariat. Pi, sigur, Biserica mi confirm si-1 vd c rde ntr-un dinte de aur. Asa c nu mai da n ea. Las-o, a pornit-o mai greu, asa e la nceput... Ce Vrei acum, s fie cu totii sfinti?" Nu, dar..." ngaim nedumerit. Nu se poate revine ferm. E nevoie si de unele greutti." Rmn cu ochii ncremeniti la el, nevenindu-mi s cred c a urcat ph la mine si-mi vorbeste astfel. Gata, am terminat!" se scoal, plesnindu-si o pulp, si sterge cu palma halatul pe fund si ncepe s coboare. Dar, dup patru trepte se ntoarce Uf, iar o s-i deranjez!" si, la fel de sprinten, trece pe lng mine, btndu-m n fug pe umr: Las, nu pune si tu la suflet. Ai scris bine despre Noi!" Apoi dispare prin perete, nsufletind fresca pentru o clip, ca un tremur de izvor n care a czut o pictur. Nu putea fi un delir, o viziune n prelungirea celor din chilia subpmntean, fiindc am simtit greutatea minii lui butucnoase pe umrul meu, de parc rni-ar fi asezat acolo pentru o clip globul pmntesc, cu 290 uscat si oceane, ct s scuipe n palme pentru a-1 lua din nou n spate. Trebuia s-mi fi dat seama nc de atunci. Iar afar, n curtea mnstirii din Capua, era vorba evident de tumultul unei multimi. Marotta dduse ordin s se deschid portile, sau nvliser ei furiosi si zgomotosi, nu ntelegeam prea bine, dar strigtele nu preau prietenoase. Mai ales c n-as fi fost n stare s repet experienta levitatiei, care s-i amiteasc, cci nici o fort din lume n-ar fi putut urni de pe astemuturile mulate deja n forme de om pntecul meu ghiftuit, ti simteam mai greu dect sfera urias de plumb a ludrosului Amauld de Villeneuve, care tot se miscase pn la urm, rostogolit de termite. Grzile rezistau anevoie asaltului. Auzeam lovituri cu pumnul n scuturi si tipete scurte pe urma mpunsturilor cu sulita, coifuri izbite de pietre si blesteme de femei cu gura spart. Guglielmo di Tocco a nvlit din nou, nsotit de doi locotenenti. Toti trei aveau armurile decupate de guri zdrentuite pe margini si pupilele negre, fr iris pierduser snge. Generalul s-a trntit iarsi n genunchi alturi de pat, iar oamenii lui s-au crucificat pe podea. Impresia mea a fost ns c mai degrab se odihnesc, dect c-mi arat astfel vreo dovad de imens respect. Stpne, ne coplesesc! a gfit, si chipul lui ptat de umbrele spaimei s-a ngustat sub gluga de zale, ca si cum tocmai scpase dintr-o mare striveal. Ne atac din toate prtile." i ce vor?" 1-am ntrebat firesc, la urma-urmei,

pe msura noii mele dimensiuni. Propria-mi voce sunase straniu, a mritur de patrician stul. O vor pe vrjitoare, stpne" a rspuns el, cu un fel de tristete n glas. Dar, mai bine zis, cred c era un reflex al neputintei. Guglielmo di Tocco prea la captul puterilor, ns nu era epuizarea ca urmare a btliilor, ci alta: se sturase s-mi tot cear o explicatie, s-mi smulg att de greu un cuvnt ncifrat, o remarc spiritual, care s rezolve tot Devenit dintr-o dat constient de limitele mediocrittii sale chiar dac schimbase rasa dominican cu armura cavalereasc, pentru glorie Guglielmo di Tocco se considera probabil dezonorat si ca militar, nfrht inclusiv n noile sale ) ' '"".....' 291 """'........ -'"" sperante, de vreme ce multimea i zdrobise fortele. Rmnea n acest chip modest, s se agate de ultimul pai: un ordin, ui ordin salvator al superiorului. Dar eu, de unde Doamne iart-m s stiu despre ce vrjitoare era vorba? Und, noch einmal: 'aveam, oare, vreo datorie s dau acel ordin? Nu cumva fusesem un fals conductor, dac tot fusesem si un fals apostol? Cti militari de valoare n-au crezut n puterea armatei lor, vznd cteva batalioane trgnd bine, cti nu si-au pus toat ncrederea n sfintenia ierarhiei militare, n puritatea si pregtirea generalilor care-i conduc, n frtia de arm numit de ei spirit de corp, si s-au trezit abandonati atunci chd trebuiau s ia o decizie? Cti comandanti au nceput s tremure la primul foc tras, poate din greseal? Eu spun c toti aceia care au urcat ierarhia necinstit, pe seama slugrniciei. Iar eu eram unul dintre cei si mai ticlosi: acceptam subordonati idioti, dispusi s omoare pentru un grad n plus, numai fiindc mi-erau loiali. Ascultati aici: Comandantul rspunde de starea disciplinar si de ordinea regulamentar din marea unitate, unitatea, subunitatea sau formatiunea pe care o comand; el trebuie s fie un exemplu de respectarea, ntocmai si la timp, a prevederilor legale, a jurmntului si regulamentelor militare, a regulilor de convietuire social si s aib o conduit ireprosabil n toate mprejurrile. El este obligat: - s educe subordonatii si n spiritul devotamentului netrmurit fat de patrie, popor, partid si guvern, al ntririi continue a disciplinei militare, al respectrii ordinii interioare si a regulilor de convietuire social; - s dezvolte la subordonati constiinta datoriei si onoarei militare, precum si simtul rspunderii personale n ndeplinirea ndatoririlor; - s urmreasc cultivarea la subordonati, a convingerii c ordinele se dau numai n interesul lui si al trii." Iar, n ce-1 priveste pe subordonat, ordinul comandantului este obligatoriu, se execut fr discutie, ntocmai si la timp. Unele regulamente prevd si cu pretul vietii", dar nu eram sigur dac mai sunt n vigoare. 292 Am fost eu un astfel de comandant? Baliverne! Un singur ofiter inteligent, nscut dintr-un tran si o tranc, nvtat s iubeasc oamenii si animalele, face pe cmpul de lupt ct tot Statul Major al unei armate construite pe pocnituri din clcie n fata unui Comandant Suprem analfabet, ntelegeti acum de ce nu-1 puteam iubi pe Guglielmo di Tocco si de ce m preocupa

mai mult scrtitura penei de gsc pe cronica acelui informator? Asa c, surprinzndu-1 ntructva pe di Tocco, i-am fcut semn s-si aplece capul.' S-a executat supus, pn i-am atins cu buzele urechea. Cine e n spatele meu?" 1-am ntrebat soptit. El a ridicat ochii peste tblia patului si a privit mirat. S-a aplecat din nou si, la fel de misterios ca si mine, mi-a soptit: Nimeni". Mai uit-te o dat" 1-am ndemnat. El si-a sltat bustul, a inspectat atent toate colturile, a scrutat ncheieturile usii, apoi s-a apropiat si a rostit enigmatic: Tot nimeni." Am deschis gura s-i dau, n sfrsit, un ordin, dar tot atunci s-a auzit de afar glasul unui singur brbat. Se urcase cine stie pe ce, agita masele si lua energic conducerea, nc un individ ncerca zvorul portitei pentru a aduce lumin sau era paranoicul strecurat printr-o crptur a Istoriei cu gnduri ascunse? Scandri puternice accentuau ideile lui concise si clar exprimate, convingtoare prin simplitatea lor: Este necesar s se fac asa!", Uraaa!", Trebuie s procedm astfel!", Uraaa!", si cte un urlet general de huooo! nsotea imediat pomenirea cuvntului armat. O voce de femeie isteric i ntrit pe revoltati, de undeva din mijlocul lor, iar brbatul i rspundea grbit: Da, asa este, dar si...", prelundu-i din zbor chemrile la violent. i iarsi se strneau vuiete de nemultumire, si iarsi se rosteau lozinci de incitare, urmate de bubuitura urii n geamurile mici, nechituite. Guglielmo di Tocco a tresrit, prinzndu-si ngrijorat mnerul sbiei n pumn, si a dat s se ridice. Dar n aceeasi clip, pe msur ce huietul se ntetea, am auzit amndoi un sforit gros, venit de pe dusumea, o nghesuial de sunete animalice si o vibratie de coarde vocale, zbrnind ntr-o melodie a hului. Locotenentii lui se ntreceau n grohieli, desi adormiser la fel, cu fata n jos. Atunci, generalul si-a trhtit neputincios capul n patul meu si-a nceput 293 s plhg n hohote. N-aaam oaaameeeni, n-aaam, n-am, n-am, n-am oaaameeeheheniii!" fleoscindu-mi asternutul cu lacrimi fierbinti. Dati-le vrjitoarea" i-am poruncit atunci, mai mult de mil, cci observasem cum btea si din picioare de necaz, zomindu-si pintenii. Guglielmo di Tocco si-a ridicat brusc chipul desfigurat si n ochii lui am vzut bucuria unei ploi cu soare. S le dau vrjitoarea?" m-a ntrebat, nuc de fericire. Da, d-le vrjitoarea" i-am confirmat, dhd si din cap. S le-o dau?" a repetat, nevenindu-i s cread. Sigur, d-le-o o dat, nu te mai codi." Bine, eu le-o dau, dar..." a cltinat el capul, artndu-mi n diagonal o min nveselit. Du-te, mi omule, si s sfrsim o dat!" am strigat la el. M vedeam deja luat pe sus cu pat cu tot si azvrlit furiei populare, sfsiat, dac nu cumva chiar muscat de burt, pentru a mi se apuca bunttile nc nedigerate. Guglielmo a srit ca proiectat n sus de un resort baconian si-a nceput s-si trezeasc locotenentii n suturi, lovindu-i n coastele protejate de table laminate la Nurnberg, n pulpe si gambe puia ce, cu chiu cu vai, s-au ridicat, artndu-mi armurile lor botite parc de ciocnelul orfevrierului. Au iesit cu sbiile scoase si urlhd: La ataaac!", Alo, stati asa, v ordon, stati b putin..." s-a luat generalul dup ei, ncercnd s le explice. S-au dus. Spionul papei a consemnat si a pus un punct apsat. Auzi m-am adresat lui , nu vrei s stii de ce nu-mi mai pas?" Tcerea avea culoarea singurttii, ceva nisipos, amor-

tizat n gusturi fade. Bine, atunci ascult aici 1-am persiflat. Cuid a plecat Sfntul Petru, am rmas cu ochii pe zidul la. Fresca reprezenta un sfnt cu plete aurii, tnr si frumos, aplecat pe bratul unui tron de lemn cu ncrustatii de sidef. Sttea pe gnduri, proptindu-si fruntea n palm, sau pur si simplu atipise. Noteaz! Ce faci, nu notezi?" Spionul nu voia s-mi dea satisfactie ntepenise ca un nesimtit. Am mai ascultat un timp... Acum, era si greu s-1 aud, fiindc afar se surnise un ntreg trboi. Vd deci cum trece btrnul prin sfnt si imediat cum se trezeste fresca. M priveste speriat si continuarea acestei surprize si lungeste fata, se deformeaz n sus, cutnd s se ascund, ridic si umerii, apropiindu-i de 294 obraji, apoi se mpinge cu ambele rmini n bratele tronului, neputnd s ias din planul acelui perete, se subtiaz si mai mult n sus pn se ridic n picioare, apoi cu picioarele pe tron, ferindu-si mereu fata cnd n stnga, cnd n dreapta, ca pe un geam care-1 striveste, artndu-mi brbia lui ltit acum de proiectia formelor pe suprafata neted a zidului, si se duce n continuare spre tumul cu flese ntr-o imens lumin, zboar, eiberhd complet tronul de greutatea Iui, si trage dup el ornamentele de sidef mi s-a prut a fi flori de cires , adunate ntr-o tren de stele albe care-1 nsotesc unduind dup plutirea sa ent ctre vitraliul de deasupra triforiului. Se scurgea pe acolo, n urma lui vd c rmhe un tron orb, gurit de spatii care ncep s-si uneasc aerul prin topirea lemnului, pn piere de tot si nu mai zresc dect zidul gol. Asta e! tiam de atunci c-mi pierdusem sfintenia. Esti multumit?" De data asta, spionul papei a consemnat o fraz lung, pentru prima dat imprudent de lung, fiindc ncepusem s bnuiesc despre cine e vorba. Avea o tus cunoscut, o anume delicatete a curbei rotunjise cndva, pentru istoria crestinttii, fraza Id onus ab eodem Magistro Generali Doctori Aquinati, cum Anagniae in Capitula esset, coram Fratribus commisum , o dulceat a stilului caligrafic legatto cu care aseza cuvintele n propozitii mpodobite de ghirlandele aoristului, un anumit ritm al scrierii, venit dintr-o prelungire a unei respiratii ordonate. E n regul, Even am spus n linistea ncremenit a ncperii. Poti veni n fat." Opunea n continuare rezistent, abtinndu-se probabil cu dintii strnsi. Uniunea Inchizitie Sfntul Scaun era att de perfect, nct l fcuse neom, i otelise rbdarea si devenise de-a dreptul inflexibil. Gndeste-te c ti-a intrat o furnicut pe sub ras spun atunci mieros, provocator. Urc ncet pe sira spinrii... ai si tu sira spinrii, nu? Urc, urc, se fereste de tulee, dar tot le gdil, nc mai strneste si o alunit, ah ce-ti vine s te scarpini... Scarpin-te, hai, scarpin-te!" Am, ascultat de data asta curios si viclean, n acelasi timp, pregtit s-mi continui demersurile tentante, dar n-a fost nevoie. I-am auzit oftatul de renuntare. Scurt, fr lungimi, desi m asteptam s verse un suvoi de aer pentru ct respiratie 295 si tinuse n dimineata aceea. Apoi, 1-am auzit cum se scrpina peste ras, stricnd ordinea ochiurilor de cnep. Se putea discuta acum. Even Gamith s-a ridicat de unde sttuse nevzut a psit peste dusumelele slbite de atta tropial si pasiuni si s-a asezat n fata mea, pe scunelul unde sttuse mai devreme cardinalul Xavier de Baviere. Esti terminat, Tommaso!"

mi-a spus el, frecndu-si ochii cu dou degete, cscnd apoi cu palma cobort la gur, s nu i se vad dintii macerati si guriti de bacterii. Ai fcut si ultima prostie din viata ta." i-a pus picior peste picior pe sub rasa srccioas si si-a prins sandaua sting ntr-o mn. Ai asteptat att, ca s-mi spui asta?" 1-arn ntrebat destul de rezervat, cci dup cte trdri aflasem, una n plus nu mai conta. Va trebui s mergi cu mine la Lyon a continuat el cu un aer foarte serios, neimpresionat de atitudinea mea distant. Vei ntocmi primul canon dup indicatiile papei." Niciodat!" i-am replicat hotrt. Even Garnith, fostul meu copist, s-a ridicat si si-a plimbat urtenia sa fizic pn la fereastr. Ct de mult m nselasem asupra lui! Ideea unei cauze mai presus de oameni, dar gndit de oameni, imaginat de ei, nu se poate materializa dect trecnd dincolo de uman, n sfera inumanului. Even m iubea si m stima fr ndoial , mi-era credincios n felul su, dar cauza... Asa citise cineva n lucrrile mele, asa ntelesese: Deasupra noastr este o cauz si mai nalt...", iar Grigore o luase ca atare. Numai c acea cauz era si este Dumnezeu. Idiotii se puneau n locul Lui! De afar se auzeau strigtele multimii atacate de trupele lui di Tocco. Strigase probabil n continuare dup locotenentii si, pentru a-i avertiza c problema s-a rezolvat, le dm vrjitoarea refugiat n mnstire, ns ei atacaser deja si el n-a avut ce face, dect s loveasc n dreapta si-n stnga pentru a le tine ritmul. Izbitura armatei fusese foarte violent, cci auzeam prit de oase clcate n picioare, glgit de gturi retezate si zdupiala multimii alergate. Saxonul a urmrit un timp lupta, cu minile ncrucisate la piept, calm si relaxat. Apoi, cnd glasul acelui brbat s-a auzit din nou, ceva mai ndeprtat, dar tot lin curtea mnstirii, si acalmia regruprii a dat timp si 296 soldatilor s-si refac plutoanele, Even Garnith s-a ntors pe jumtate si a rostit: Omul tu, loan Parastron, si-a ndeplinit misiunea: ortodoxia ne st la picioare n genunchi." Niciodat! am repetat categoric. Nu v mai bateti capul." Copistul s-a ntors de data asta complet, cu spatele la fereastr si rezemat n pervazul de marmur. i-a asezat si podul palmelor acolo, artndu-mi astfel c nu pune prea mare pret pe rezistenta mea. Deja se aminteste numele papei n slujbele ortodoxe, Tommaso a continuat s-mi vorbeasc linistit. A rmas oarfilioque, pe care o s-1 rezolvi tu. Mai sunt dou luni pn la Lyon." Parastron este un ticlos dac a fcut asta" i-am rspuns cu o doz de sarcasm n glas. Even Garnith si-a strmbat nasul si cred c era vorba de nemultumire. i-a ncrucisat iarsi minile la piept si a cobort privirile ctre picioare. Se juca infantil cu degetele pe sub baretele sandalelor, le freca ntre ele, le strngea pe talpa de lemn, le rsfira, ca si cum pe acolo s-ar fi scurs nisipul fierbinte si fin al plajei de la Tanger. A ridicat brusc privirile ctre mine si a scuipat aceste cuvinte: Vrjitoarea pe care le-ai dat-o stora este nepoata ta, Francesca!" Am simtit curn tot ce mncasem ngheta n stomac. O lovitur de bombard n piept n-ar fi avut att efect. Trisem o dat momentul schimbrii brizei pe trmul oceanului, la Noirmoutier: te pleste brusc un aer rece dinspre larg, gata s te pun jos, nvelit n cristale de gheat. Speranta mea secret, sansa mea de a supravietui peste secole, munca mea de 16 ani

pentru a pregti acel copil n tain, ferit de murdria fiintelor cu grai, se vedeau spulberate. Nemernicii ajunseser si la ea. Maica Anna a lansat zvonul c Francesca s-a mpreunat cu o stnc, si a nscut un bolovan a continuat cu voce msurat Even Garnith, dup ce a asteptat ca veninul s-si fac efectul n shgele meu subtiat n curnd, grzile vor slbi..." Convoac Adunarea General a Ordinului! i-am poruncit scrsnind din dinti, ncercnd s-mi ascund suferinta. Dominicanii te vor judeca pentru nelegiuirea asta!" Dominicanii nu prea te mai ascult a replicat saxonul. i, n general, ar prefera s nu mai vorbesti de capul tu. Ai dezvluit attea cuvinte secrete, 297 nc exist oricnd riscul s lasi Ordinul fr taine. Cum ai putut s pui claxonul n gura unui descreierat ca Xavier?" Unde e Francesca?" m-am rstit la el si m-am ridicat htr-o rn, s m? dau jos ca s-1 sugrum. Mergi cu mine la Lyon mi-a rspuns inflexibil. Ne asteapt crutele". Aveam ameteli, m simteam greu si incapabil, vlguit, asa cum trebuie s fi fost contii si ducii stuli pe care-i dispretuiam nainte de marea ncercare a poftelor. Ajut-m!" i-am strigat de pe marginea patului, slbit si imprecis n miscri, abia tinndu-mi n sale partea de sus a corpului si capul umflat de-o durere surd. Even Garnith a clcat ncet, de parc ar fi vrut din nou s nu-I aud, dar s-a oprit la doi pasi: Scrii primul canon!" Nu pot am gemut, ncovoindu-m sub tietura ascutit a burtii. Lsati-i pe ortodocsi n credinta lor. Spune-i asta lui Grigore." Ar fi o prostie s ntoarcem lucrurile din drum a spus, oarecum preocupat de mesajul meu, si a aruncat o mn n aer, rideprtnd gndul ca pe o musc scitoare. i-au anuntat deja prezenta patriarhii Pantaleon de Constantinopoie si Opizio de Antiohia." Nu va rezista, lsati copila n pace am strigat cznit, de acolo, dintre genunchi, unde mi ngropasem capul de durere si ca s nu-mi vad chipul desfigurat. Uniunea asta nu va rezista, fiindc voi nu uniti popoare, uniti plrii de cardinali." Vine Rudolf, vine Magnus al Norvegiei, vine Ottocar al Bohemiei a nceput el s enumere , vin toti cardinalii credintei. Tu crezi c ne arde acuma de..." Dar n-a apucat s termine. Marotta a intrat ca o vijelie si s-a repezit la fereastr. Eu am ridicat ncet capul, n speranta unei mntuiri. Abadesa btia din cap de nervi si strngea n mna dreapt o pine cu susan. Mi-adusese totusi. Apoi s-a ntors fulgertor ctre mine si-a nceput s strige: Ce mai astepti? Vrei s intre ia aici? Tii ia curva aia mai mult ca la noi?" Btea cu piciorul n podea si-si scutura bratele ntr-un acces de isterie. Am tcut. Esti nebun? F ceva! a urlat din nou congestionat, venind mai aproape. Vrei s ne fac stia post pe toate? Vrei s se pise pe mnstirea asta pentru o trf ordinar? Vrei s o vezi pe m-ta rupt de leprosi?" Cedeaz, Tommaso a revenit 298 l vocea groas a lui Even Garnith. Totul s-a terminat." Reusisem s-mi pun tlpile pe dusumea era rece si neted. Tot secolul acela al meu mi se prea la fel: rece si neted. Eu srisem fr s vreau peste nltimea lui joas si-1 nclzisem, iar acum ddea n clocot. Dac as fi stiut, rmheam un preot oarecare la Montecassino, sodomizat de abate si biciuit la betie de vreo prostituat din satul cel mai apropiat. Nu e bine" am rostit

plngnd si am cltinat capul dezamgit. Ce nu e bine, m, idiotul dracului! a zbierat de data asta Marotta cu ochii iesiti din orbite si m-a trznit n cap cu pinea. Mere oxidate, hai? ti bati joc de noi, rnere oxidate, na si na si na!..." A dat pn a rmas doar cu un coltuc n mn. Mi-a prins prul de pe ceaf n pumn si mi-a ridicat cu forta capul, trosnindu-mi vertebrele, apoi a nceput s-mi ndese pinea aia n gur. Na, satur-te, sfnt mputit! Mnnc, bag n tine, c eu..." S-a oprit, lovit de o idee, 1-a privit nebun pe Even Garnith si a strigat pentru amndoi: Crpe sunteti, rahati si crpe! M duc si-i dau eu drumul." A plecat zguduind ncperea. Moastele au clntnit n relicvariu. Atunci Even s-a apropiat, parc ceva mai grbit, dar mi-a mngiat tonsura si mi-a netezit la loc prul rvsit de pe ceaf. Totul a rmas suspendat n filioque, Tommaso a vorbit cald si ntelegtor. La urma-urmei, de ce n-ar purcede Sfntul Duh si de la Fiul?" Du-m la ea" 1-am rugat mai mult de ngrijorare pentru soarta Francesci, dect din scrb. Era un fel de acceptare, desi greata mi se urcase pn la cerul gurii si-mi pungea obrajii cu o sil incomensurabil. Saxonul m-a prins de subtiori si^ m-a ajutat s m ridic, apoi m-a tinut s nu m prbusesc. Mai tineti minte? Asa l ajutasem si eu pe Martine di Dacia, la Neapole, si nu-1 ntelegeam. Am psit nesigur, nvtnd din nou s merg. Oasele si cutau drumul n articulatii, sira spinrii aduna totul la locurile stiute, tlpile se obisnuiau din nou cu masa aia de came, pe care o tinuser 49 de ani vertical, fr ca eu s dau important acestui amnunt, acestei suprafete fine pe deasupra si deosebit de solide pe dinuntru. M ntrebam dac nu refuz cumva s m sprijine pentru c m ncovoiasem santajului? 299 Dincolo de us am fost mbrcat si ncltat. Mama mi-a pus rasa suspinnd si arthdu-mi din cutele fruntii ct i este de mil, iar maica Anna mi-a legat baretele grosolane ale sandalelor, mngindu-mi gleznele si rostind cu ambitie: Du-te, Stpne, spre viitorul luminos al omenirii." Even m-a condus pe culoar n dreapta, apoi am intrat n deambulatoriul deschis, strjuit de coloane terminate n capiteluri de stuc, pe care arhanghelii se luptau cu balaurul, si am observat atunci multimea ocupnd curioas toate spatiile dintre coloane. Se ngrmdeau s m vad, asezati cu brbile sprijinite n minile apropiate si prinse de balustrada ncrustat cu foi de vit nchise n tije ncrucisate. Un murmur mi nsotea trecerea, dar si soapte de nemultumire din partea celor care nu reusiser s ajung n fat. Mii de ochi rotunzi m urmreau, sute de capete se rsuceau lent n gt dup silueta mea abia miscat de mersul chinuit, zeci de guri cscate si artau gingiile tocite de iasca n form de copit, mestecat toat iama care trecuse. Iar militarii se amestecaser cu burghezii, cu leprosii si trncile, nc nsemnati si unii si altii de rni, nc frnti de oboseala btliei, uniti ns de marea curiozitate si de nemsurata impresie pe care o lsau un mare gnditor si copistul su ndreptndu-se ctre turnul mnstirii. Doar n spatele lor, la marginea curtii interioare, brbatul care le vorbise nainte, i nflcrase si i condusese n lupt, era btut slbatic de locotenentii lui Guglielmo di Tocco. Chiar acesta intervenea din cnd n cnd pentru a-i trnti un pumn n ceaf. Apoi 1-au njunghiat. Horcitura lui n-a strnit vreun oftat printre oameni, si nici unul din miile de ochi

n-a clipit mcar, l uitaser. Ovidiu avusese dreptate: Tempera si fuernt nubila, solus eris. Mi-amintesc foarte bine c am cerut s fiu lsat singur atunci cnd urc n turn. Nu intentionam s fug. N-aveam unde: scara ngust si rsucit nu permitea accesul a doi oameni n acelasi timp. Apoi, m gndeam c pn sus m putea lsa inima muream acolo, cu trupul meu masiv ntepenit ntre ziduri, imposibil de miscat si dat la o parte, astfel c as fi blocat mult timp drumul la Francesca. Pn nu putrezea carnea toat si se 300 prbusea scheletul dezmembrat, n-aveau cum s ajung la ea. Am urcat ncet, treapt cu treapt, numrndu-le, simtind n mai multe rnduri c inima ncepe s bat altfel dect n ritmul normal, sufocat de efortul la care o supuneam, neobisnuit cu noua greutate din stomac. Picioarele si minile mi nghetau instantaneu si o transpiratie rece uni acoperea fruntea, ca o cataplasm vhturat prin aer si plesnit apoi pe deasupra arcadelor nfierbntate. M opream, inhalam aerul cu miros de mucegai si licheni, apoi continuam la fel de msurat, la fel de ndrjit, pierznd sirul numerelor din cauza gfielii care ocupase totul n mine. Era att de ntuneric, nct ajunsesem s cred c umblu pe loc si fiecare treapt este mpins de mine n jos, asemeni sclavilor care psesc la nesfrsit n interiorul rotilor arabe pentru irigatii, mi doream s se sfrseasc, s se termine odat cu tot acest zbucium, dar n gnd rdeam de mine: Farsor nerusinat, vrei s mori, si tu lupti aici pentru viat!" ns nu-mi pot explica altfel lipsa total de suspiciune dect prin faptul c urcam prima dat scara la o femeie. M-am prbusit, cznd trei-patru trepte pn la prima curb mai strns a scrii si am auzit ligamentele trosnind n contactul cu piatra dur. Durerea produs de respiratie era ns mai mare dect durerea crnii, ncercnd s m ridic, m-am prbusit din nou cteva trepte si am rmas o vreme tremurnd ca un las. Viata lupta n mine cu forte slbite si creierul i era un dusman, si carnea i era un dusman si spiritul ncepuse s-o abandoneze, fiindc o credint puternic are nevoie de mult viat. Nu mai stiu ce-a fost n continuare: reflexul de a ajunge la Francesca sau dorinta mea de a supravietui ? Cci am nceput s m trsc, s m agt de muchiile treptelor si s-mi trag trupul, vietndu-m gutural, ca leoaica rnit, sfsiindu-mi unghiile, nsngerndu-mi degetele pn n-am mai putut si mi-am lsat obrazul pe piatr. Trebuia s fi fost rece sub praful depus, dar ea mi strivea fata ca o mas zgrumturoas de noroi uscat. De fapt, ntelegeam trziu, ca un prost, c ce trgeam eu atunci att de greu nu era trupul propriu-zis, ci stomacul acela plin, viscerele umplute cu materie, umanitatea mea josnic, ns obrazul btut de palmele destinului percepea acum o senzatie ciudat si anume c-mi 301 asezasem fata, ntr-adevr, pe noroi, dar ntr-un noroi cu forme cunoscute. Eu scrisesem c intelectul nostru poate concepe si reprezenta o form determinabil-pasiv n msura n care poate face apel la imaginile imaginatiei, cutnd imediat un corp definit cu care s compare noua form. Obrazul meu nu czuse ntr-o mas oarecare de argil, ci ntr-un tipar precis de picior omenesc. Mai trecuse cineva pe acolo. i, neavnd puterea s duc mna pentru a pipi, am nceput s miros, trgnd adnc n

mine izul de clctur brbteasc si sentimentul puternic c era vorba de un mascul tnr. Desi geiozia m-a njunghiat n aceeasi inim slab, am continuat s cercetez cu gura, psind pe conturul acela apsat ca un sigiliu n ceara moale a vietii. Ce conteaz un unchi celebru pentru o fat, cnd brbatul freamt lng ea? Urcnd, coborsem nc o dat de la sfnt la mirean. Noroc c era si mult umilint n acele gesturi ale mele, iar credinta a venit s ajute, cci nu stiam ale cui erau urmele, dar trebuiau s fie ale celui care-i ducea de mncare Francesci si-mi arunca mie pietricele n geam, pentru a-mi transmite mai devreme cu o greseal, cine stie ce mesaj disperat al iubitei mele nepoate. M-am ridicat si mi-am tras sufletul, ncrcat parc de o nou sperant, care, desi era nc un lucru adugat greuttii mele, se dovedea a-mi usura trupul, inclusiv de o parte a ceea ce continua s se macine n stomacul meu pentru a naste spre sear o rusinoas mizerie uman. N-aveam loc s fac o cruce ntreag, dar am rostit smerit: Ajut, Doamne!" Atunci si astzi m cutremur si degetele mi transpir pe toc s-a auzit un glas. Venea din ziduri, era un grai neomenesc, dar totusi de nteles si profund: - NU TE VOI PRSI, TOMMASO!" M-am oprit n pragul mortii nainte ca fibra mea s cedeze complet, plesnind asemeni firului vietii la cumpna dintre lumi, unde se ia vama, si n-am mai atins urmtoarea treapt. Un sentiment de neliniste astral a urmat ecoului acelui glas, deslusit o dat, pierzndu-se n mruntaiele constructiei, si nc o dat, cum rmne, asezat cu dou degete ntre petalele auzului meu. Apoi au urcat n mine o imens fericire, un val urias de buntate, purtnd pe creste chipuri de oameni dragi, o bucurie 302 de pstor tvlit n joac si n flori de cinele su fidel, o sev de viat abia nceput, proaspt si curat, ce nu putea avea dect o singur origine. Ochii mi s-au aprins de febr, iar cldura intens a topit pnzele de pianjen care mi se lipiser pe fat, n timp ce pielea nssi revenea la forma ei obisnuit si scuipa ca pe cojile de seminte gruntele de noroi rmase nfipte n came. Am nceput s m nvrt pe loc, pipind zidurile, zdrelindu-mi umerii, lovindu-mi genunchii de piatra neted. Era ntr-adevr neted pe acolo trebuie s fi curs cndva un ru venit din cer, spart htr-o cascad n catacombele turnului si flsnit apoi prin fntni, spre uimirea celor care nu cred nc n ploaia care urc. M-am clcat de cteva ori pe propriile picioare, nvinetindu-mi unghiile, am pus urechea si am ascultat. Dar n-am avut rbdare, m-am rsucit n celula prea strimt, cutnd spatiu s zbor, iscodind n sus prin ntuneric fr s vd altceva dect un ntuneric luminos, radiind de dragoste, si am scncit ca un copil ce eram, ntelegnd ntr-o culme de extaz c m aflam pe Scara lui lacov si c El mi vorbise, n sfrsit! De emotie n-am stiut s-mi gsesc cuvintele pentru a- multumi, dar m-am simtit suficient de ntrit cu acea plenipotent a Gratiei pentru a m ci si am rostit ce se rostise mai nti n mine singur, iar omenia mea druit cu grai n-a fcut dect s reproduc: ... si iart, Doamne, greselile mele!" Am asteptat s-mi rspund eram acolo, fr martori, numai noi doi , dar cred c ceream prea mult. Urmtoarele trepte le-am urcat repetnd ntr-una: Dumnezeu exist! Dumnezeu

exist! Omenirea este salvat!" pn am dat de lumin. Acum, dumneavoastr trebuie s ntelegeti c m-am frmntat mult nainte s scriu ultima fraz. Ar putea prea unora exagerat sau, oricum, expresia unui moment de exaltare, cci a pune n gura unui om cuvintele: Doamne, ce bine c existi, lumea este salvat si asa mai departe...", exprim o judecat pasional, care-1 implic pe respectivul individ n salvarea lumii. Cel putin, prin capacitatea de a constata acest rezultat, n Summa Teologiae eu am spus: Att timp ct noi 303 percepem corect c n jurul nostru exist obiecte si fenomene produse de om sau de natur, ntelegerea modului de a fi produse, de aparitie si de existent reprezint o analiz n sine asupra metodei de creatie. Aceast analiz asupra metodei de creatie este dat de dou instrumente: ratiunea si credinta, care se nvrt n jurul realittii. Realitatea este capacitatea de a identifica lucrul finit. Neexistnd perfectiune, lucrul nu este niciodat finit, deci realitatea este relativ." ntrerup aici pentru a v semnala c acesta este locul n care Einstein a preluat conceptia mea filozofic, a ptruns pe portita lsat de mine deschis si a dat lumii ceea ce stiti cu totii. Dar, s revin: Dac exist o fort n stare s genereze realitatea, cu toat relativitatea ei, trebuie s presupunem logic c ea s-a nscut dintr-un punct zero, unde pmntul era pustiu si gol, peste fata adncului de ape era ntuneric, iar Duhul lui Dumnezeu se misca pe deasupra apelor. Omul supus ratiunii poate dovedi logic c urcnd de la realitatea care-1 nconjoar, prin analize si deductii, se ajunge la o Origine, numit de credinciosi Dumnezeu si de necredinciosi materie. Teologul este ns acela care porneste invers, afirmnd c Dumnezeu exist si toate celelalte fenomene coboar de la El. ntrebarea urmtoare este simpl: cu ce scop? Nentelegnd gravitatea acestei ntrebri, Aristotel care era un pgn a crezut astfel c Dumnezeu a fcut lumea si apoi a lsat-o s se divid singur. Fals, oameni buni, ngrozitor de fals, pentru c toti oamenii au o dorint natural nnscut de a fi fericiti, si cum nimic din creatia initial nu poate fi n afara ei, dorinta de fericire este pus n noi de cineva. Acesta este scopul lui Dumnezeu! i cum dorinta de a avea un lucru nseamn cunoasterea lui, ne cutm fericirea cutndu-1 pe Dumnezeu. Unii, fr s stie, ignorndu-i existenta, forta, buntatea. Dar pentru ca cercul s fie nchis si teologul din mine s v dovedeasc inatacabil c are dreptate, afirm aici c tot ceea ce nseamn credinta oamenilor este posibil s existe n noi si fr s ne nvete cineva un verset din Biblie. Dar el este important, si iat de ce: nchipuiti-v c un copil cum eram eu la Montecassino este nvtat de un sftuitor cum fusese Buono c exist o credint, c trebuie 304 s judece asa si nu altfel, iar dincolo de ea se afl blasfemia. Dar ia gnditi-v putin c, la un moment dat, copilul si pune ntrebarea dac exist vreo ratiune evident pentru credinta sa. Adic: dac n-ar fi fost nvttorul acela, era perfect posibil ca el s nu fi crezut? mpotriva credintei actioneaz fortele malefice, deci trebuie s presupunem c dac acest copil si-a pus singur ntrebarea asta, a fost atins de o ratiune rece, limitat la o goliciune fr sentimente. Oamenii pot judeca gresit, ns exist n lume o Fort care i poate absolvi, care l va

primi si pe acel copil cu generozitate, artndu-i c drumul su spre fericire nu se poate parcurge fr ceea ce tocmai pierduse el, fr suflet. Acesta este instrumentul druit de Dumnezeu pentru a ne cuta fericirea! Iar Forta trimis de Dumnezeu pentru a absolvi pcatele acelui copil, si ale altora, n-a fost oare, si este, Mntuitorul Nostru Isus Christos? i atunci, n fata acestor evidente existenta unei naturale dorinte de fericire, a unui instrument de cutare a acesteia si a unei forte menite s ne elibereze drumul de erori mai poate afirma cineva c Dumnezeu st undeva si nu mai face nimic?" nchei acest citat si v ntreb: atunci, cum a aprut Isus Christos, cum a aprut Biblia, cum am aprut eu si dup mine Renasterea? tiu, o s m judecati pentru speculatii, pentru subversiune si crime, dar n spatiul limitat al gndirii mele n-am gsit dect solutia consumrii ratiunii fr credint pn la capt si am vrut ca asta s se ntmple brusc, atunci, n secolul XIII. A fost prea mult pentru mine si prea putin pentru abjectia umanittii, si au mai trecut sapte secole pentru ca ntregul comunism s esueze ntr-o mare deziluzie si ntr-un infernal masacru. M ntorc deci n turn, la cuvintele rostite de mine si care, poate, vi s-au prut artificiale, fortate, impuse de natura ptimas a acestei cronici triste, dar v asigur c una este s dovedesti logic c Dumnezeu exist, si cu totul altceva ca Acesta s-ti vorbeasc! n lumin era un palier ceva mai larg, cu ambrazuri canelate. Sub ele pante scobite, ca s-si poat sprijini arcasii picioarele, Cteva nise de crmid rosie pstrau blazoanele care apraser 305 cndva mnstirea de vikingi, dou usi joase, ferecate n tije de fier cu ornamente melcate, si un suport de bronz pentru torte, nenorocit n solitudinea lui. Am deschis usa din dreapta ceva mai ncreztor. Primul m-a simtit cinele. Era un molos asirian urias, negru, nspimnttor, cu o spinare de vitel, pe care se vedeau rni vechi, fcute cu lancea si toporul; fiara se btuse cu armate. A ntors ncet cptna imens si m-a privit drept n ochi, dar si acum cred c se uita la mine cu coltii; i ieseau pe deasupra babinelor, ca la porcii mistreti. S-a rsucit lent la loc si si-a asezat capul pe labele din fat, iar eu pentru o clip am avut sentimentul c patru sclavi aseaz cu greu un cazan de fier afumat pe pirostrii prea nalte. Apoi am auzit-o pe Francesca mea cntnd cu voce sczut si am vzut-o n stnga, ocupnd un jilt imperial. Pe o mas ortogonal de Coimbra era asezat o piatr neagr slefuit dup forma ei gem, nici sfer, nici elipsoid, de mrimea unui craniu. Alturi fusese asezat un sfesnic cu sapte brate, turnate n aur masiv, din care ieseau cu siluete ntregi, nedeformate de cldur, tot attea luminri de Marienburg. Francesca mngia piatra aia si i cnta total transpus, ca unui copil alintat. Deci, nu fusese minciun: nscuse un bolovan! Ferestrele mari, dreptunghiulare, erau complet deschise, lsnd lumina si aerul primverii s ptrund fr opreliste. Sub fiecare pervaz si erau trei! se afla cte o lavit acoperit cu covoare grele de Nishapur, asemntoare ntructva la model cu cel mare, din mijlocul ncperii, pe care continua s stea tolnit cinele ei credincios. i mai n stnga, dup us,

am vzut patul cu baldachin bogat, traforat la Gaeta, n ducatul Benevento. l ncadraser mestesugarii frisoni din cartierul Neustria ntre mciulii eretice, sferice si cu ncrustatii fine imaginnd continente, si le uniser apoi cu odoare simple de Djeddah, din stilul nou, care cuta frumusetea n obiectul delicat si nu n ornamente greoaie. Am simtit iarsi n piept oul de ngrijorare ciocnit pe dinuntru de pliscul obraznic al geloziei, gndindu-m c n patul la, sub acopermntul de Kufa, brodat cu semne ascutite ce nu mai era voie s le 306 folosesti, si primea iubitul noaptea si-si desfcea acolo picioarele pentru el, ntr-un gest de insuportabil profanare. Pe un stlp subtire din lemn de aloe, terminat cu o bar scurt din esent moale, soimul ei si-a miscat clopotelul si a scuturat din cpsorul ascuns sub glug. Francesca ns continua s cnte linistit, si parc mngia marea, netezind valurile. Abia acum am avut curajul s-o privesc atent. Prul nnegrit cu antimoniu se unduia pe spatele ei ca o limb de lav ncremenit nainte s mistuie un templu. Doar pe mijlocul pletelor si mpletise o coad groas, ce venea pe deasupra, strns ntr-un inel de coral. Nu stiu cu ce fusese prins de crestet boneta visinie din postav de Schelda, ns printre arabescurile de iglit am reusit s disting initialele ei: ^5?5f Francesca di Sn Severino, apoi un ^si un ^ce mult timp mi fuseser de nenteles. Fiica surorii mele, Filomela, si a unui bancher evreu din Toscana avea pleoapele acoperite cu o tent de malachit, iar la coltul ochilor strluceau stelute minuscule din praf de peruzea, pisat n mojarele lapidariilor din Brindisi. Purta o rochie de purpur basilee, despre care pot spune c mi s-a prut sculptat si nu tesut, cci motivele din aceeasi culoare aprins se ridicau la tot locul n ornamente reliefate, ntr-o frenezie a spatiului ocupat, ca pe ulcelele barbarilor nsetati de horror vacui, a spatiului prin care serpuiau praie din fire de argint si aur. Sus, pe fiecare umr, tronau doi scarabei egipteni. Iar jos, i-am zrit condurii cu vrf ascutit, ntocmiti din piele de viper si mpodobiti cu siruri lungi de perle pestrite. Ah, si arat picioarele!", am suferit din nou, vzndu-i gleznele de cuart iesind pe sub bordura lucrat n tehnica scmosat a bumbacului din Baleare. Dar nu m puteam abtine s nu gndesc c o mbrcaser evreii ei ca pe o mprteas, c i aduceau n secret ce este mai bun n lume. Alegeau, cu ochii apropiati de stofe, nu-si bteau joc, asa cum fceau cu reginele obisnuite ale regatelor noastre europene, pe care le mbrcau si le ncltau ca pe toape, spunndu-le c astfel este moda, pentru ca ei s se adune de sabat n ghetourile lor si s se distreze pe-nfundate, scrpinndu-si favoritii. Cci 307 exist popoare inteligente, pe care Dumnezeu n-are nevoie s le gdile, ca s rd. O mbrcaser deci ca n Biblie. Am psit n mijlocul ncperii voluminat de dragoste cci sentimentele omenesti continuau s se acumuleze n mine dup lunga noapte a ascezei , dorind s o cuprind cu o privire care s-o nvluie de jur-mprejur, ca un voal de cldur molatec de la tropice. Iar Francesca mi se prea atunci o insul exotic, strlucind n soarele Capricornului, o bijuterie a uscatului asezat pe marmura oceanelor, un miracol al Creatorului, crescut ca un nufr diamantat n mijlocul evreimii mondiale, care

ar fi aprat-o cu sngele comunittii, cu milioane de suflete si de florini din aur, cu intrigi si cu exilul asumat, numai s nu se ajung la ea. Aveam deci acest sentiment puternic c m aflam n fata secretului lor. Am strigat-o pe numele de alint: Franchis!" si ea a srit ca un geizer sprinten, venind ctre mine cu bratele ntinse si ochii lucind n reflexe verzi de smaragd. Dumnezeu exist!" am ncredintat-o emotionat. tiu mi-a rspuns, jucndu-si ochii n cap de bucurie c m vede. Coloana de foc tsnit la Osnabruck s-a ntors pe pmnt. Am presupus c cineva a curbat-o n Univers". Ct te iubesc, Franchis drag!" i-am spus lcrimnd, n timp ce inima mi zvcnea tinereste, desi vorbise iarsi gelozia si as fi vrut s-i spun: Eu te iubesc mai mult dect el!" Francesca si-a ncolcit bratele acoperite cu broderii florentine pe dup mijlocul meu, m-a strns cu plcere si si-a culcat obrazul pe pieptul meu zbuciumat de bnuieli. Si eu te iubesc, ngerul meu nefericit" a soptit de acolo, fosnindu-si buzele alea pictate cu ocru de Jerihon. i-a ntors chipul senin, mi-a artat sideful de pe scoicile pometilor ei si, nfinghdu-si brbia mic n ceasca zbrcit a gtului meu, m-a ntrebat: Ti-a mai spus cineva asa: nger nefericit?" Nu, nu cred am gemut la gndul c lui i putea spune fericirea mea" sau comoara mea", iar el s-o ia n brate altfel, s-o strng altfel, s-o srute pe gur cu alte buze si apoi s-i fac ceea ce eu nu aveam voie nici mcar s ghdesc. Atunci am observat c scarabeii erau vii, acceptaser de bun voie s triasc pe ea n chip de ornament si s nu mai pzeasc 308 intrrile n mormintele din Valea Regilor. Ti-a fost team pentru mine? a mai gngurit, si o vedeam c se joac, o vedeam c nu-i este fric si ia totul cu o superioritate avut de mine cndva, adic pierdut. Da, da, da? s-a copilrit din nou, dnd din cap cu ochii mriti, pentru ca n timp ce eu nchideam dou pleoape grele n semn de confirmare, ea s-si ridice dou degete, s-mi mngie obrazul tumefiat de loviturile Marottei si s continue: Prostutule, pi tu nu stii cine conduce lumea?" Avusese profesori arabi de matematic la Ulm, Albertus Magnus i predase Filozofia si Istoria, iar Roger Bacon i scria scrisori din nchisoare, nvtnd-o tehnica mecanismelor. Eu doar l rugasem pe magistrul meu s-o mediteze n vacantele cursurilor de la Colonia, ns imediat au nceput s curg de undeva bani cu nemiluita si nu pe fat, ci adusi n sipete bine pzite, iar corbiile genoveze au primit dezlegarea s treac din Africa cei mai celebri savanti. Temnicerii lui Bacon primiser dintr-o dat ordin s-1 lase s scrie, si chiar ei i tineau hrtia cu degetele s nu fac vreo cut cnd rnduia formule si schite pentru nepoata mea magnific. Se redeschidea comertul cu tratate de medicin si alchimistii primeau nc o portie de substante dizolvante, s mai caute, s mai descopere metale noi pentru cea mai drag fiint. Evreii lumii se puseser n miscare si abia atunci mi ddeam seama de ce obtinuse Rudolf von Habsburg atta putere armat o apra pe ea! Ce este cu piatra aia?" am ntrebat-o, artnd ctre masa octogonal. S-a deprtat stnjenit, privind ntr-o parte si cinele i-a simtit nelinistea: a ridicat botul pentru a fi mngiat. Mi-au adus-o ai mei" a rspuns cu o mndrie abia stpnit. Cum adic, ti-au adus-o ? Marotta spune c ai nscut-o tu!" A rs cristalin, artndu-mi dintii de fildes cu care, cine stie ?, poate l musca

pe el n clipele de culme ale dragostei. Copilrii, ngerul meu nefericit, copilrii. Vor s te conving s nu lasi puterea, s te duci la Lyon si s autentifici infailibilitatea papei." Spunnd asta, s-a mutat la una din ferestre si a eliberat capul soimului, redndu-i luminile ochilor. Pasrea si-a rsucit de cteva ori ciocul, privind-o cu nesat, apoi si-a scuturat penele, agitnd clopotelul, ca semnal al unei sclavii fericite. Cci toate stofele 309 f scumpe si bijuteriile care o mpodobeau pe Francesca, nu numai c-i urmau conturul perfect al corpului snii drepti de femei -ghepard, mijlocul fr oase, soldurile rotunjite de izvoare reci si picioarele lungi de antilop , ci i nfrumusetau n primul rnd inteligenta. Vor s uneasc Bisericile, au planuri mari, sunt amestecati si musulmanii" a mai spus cu spatele la mine si vocea ei sunase matur, ca a femeilor ce stiu s tin n Mu popoare. De fapt, era vocea Filomelei, vocea femeii bogate, stpne si sigure pe forta ei de seductie si pe calitatea de a pune spontan, acolo unde trebuie, argumentul care amuteste orice mpotrivire. i eu cred c sora mea Filomela simtise, nc de cnd o fcuse, c bancherul toscan pusese n smnta lui toat priceperea si agerimea unei natii, motiv pentru care a abandonat-o imediat dup nastere cu scrb, cci i-ar fi mncat viata. Dar o iubeam pe Francesca si asa rutcioas. M-am apropiat si pentru a privi n jos, sub turn, ctre multimea strns n curtea mnstirii. Astepta cu gurile cscate n sus. Asta era omenirea: o aduntur de cscati cu cefile czute ntre umeri, asteptnd s le fac cineva de sus un semn, iar dac ei i intrase n cap mai bine zis, i se introdusese c la Lyon o s fie bine si o s aib dup aia de toate, ea, multimea, lupta cu convingere. Nu pot s le fac jocul " am rspuns ngndurat. Nu fi ncptnat, ngerul meu" a rostit ea si si-a scuturat usor pletele de abanos. Uda cu o cnut de argint filigranat ntr-o tav de lut n care pusese la ncoltit gnu nou de Dalmatia. Gruntele fuseser aduse pe corbii-fantom, care au ocolit peninsula de teama Venetiei si s-au strecurat noaptea fr lumini prin strmtorile Siciliei, unde si acum mai st suspendat pe capete de lei sarcofagul destrblatului rege Federico al H-lea von Hohenstaufen, s nu-1 nghit pmntul. Nu nteleg de ce te deranjeaz pe tine c altarele ortodocsilor sunt acoperite cu o catapeteasm?" m-a ntrebat, privindu-m scurt pe la coada ochiului ei asiatic, pe care-1 mostenea de la Noe. Comunicarea preotului cu Dumnezeu trebuie s fie vizibil, s impresioneze" i-am rspuns grbit, asezndu-mi temtor palma pe mijlocul ei. ___ . 310 Vezi cum vrei tu s m superi ? a chicotit ca o fetiscan, ceea ce si era, dar nu arta. Nu m-ai crescut tu ca s druiesc oamenilor Renasterea, s fiu Renasterea? Nu? Asa spuneai, s aduc arta pe acest pmnt dezorientat, s mblnzesc privirile acestor oameni de jos!" Ba da, dar..." Nu, te rog, nu-ti ntina aripile tocmai acum, ngerul meu m-a oprit din nou si s-a ntors pentru a m privi cu ochii ei verzi, care nu erau propriu-zis ochi, ci dou toarte de email prin care se vedea marea ca nefritul crud unduind sub pescrusi, se vedeau curenti care

vibrau suprafata apei, schimbnd nuantele acelui verde, si alge fosforescente, serpuind singure n cutarea soarelui. De ce nu o catapeteasm? a continuat, boltindu-si sprncenele att ct s dea furitorilor de palate curba exact a arcelor. Oare iconostasul nu este o sans n plus acordat artei, nu este nc un obiect de cult pe care se miglesc talentele culturii? Trupul uman dezgolit si supus calvarului, chipul bun al femeii-mame, copilul cu bratele ntinse, sfintii..." Am rmas mut m domina! Fetita mea drag, ascuns nc de prunc n chilii ncuiate cu ferecaturi fr cheie si ncredintat la nou ani emisarilor iudei m pndiser de la distant cu atentie si respect, tot attia ani avea ntreaga putere asupra mea eu, care avusesem cea mai mare putere. Emisarii iudei luau tot felul de forme: leprosi deghizati, cu bubele fcute din vopsea, nobili stranii, care nu stiau prea bine limba locului, cavaleri cu armuri noi, nebotezate n cruciade, negustori vorbreti cu uittur sireat si chiar clugri dominicani umili si simpli, purtnd ns toti, ntors n palm, inelul cu simbolul &S?S?, dar si &J\? pe care foarte trziu 1-am nteles, cnd le-am ncredintat-o, c nsemna mprteasa Noastr. O pzea deci armata Germaniei; n orice clip, bancherii lombarzi ar fi deschis sipete colosale si-ar fi asezat regi si papi n fruntea trupelor, dac cumva pericolul islamic s-ar fi apropiat ameninttor, nu de Europa, c nu le psa, ci de aceast copil asezat la Ulm si druit cu toate darurile omenesti, pentru a pune n miscare si a mntui de orice vin poporul semit. Cti nu muriser deja, ncerchd s sar zidurile nalte ale orasului ? Hoti banali, pirati uitati n port sau amanti inconstienti si 311 < i dduser duhul trasi pe roat, bnuiti a fi conspiratori pn s afle mcar unde respir Francesca di Sn Severino. S nu fi ridicat ochii ctre palatul senioral n care era crescut ea de slujnice cu uterul extirpat, s nu mai aib pasiuni, c era imediat orbit. Imaginea ei trebuia s dispar, de asta n-avea portrete, cci numai dup douzeci de ani, cnd avea ea s binecuvnteze primii pictori, se putea umple civilizatia crestin cu tablouri. L-am ntrebat odat pe rabinul lor sef: De ce faceti toate astea, de ce exagerati n halul sta?" Ca s nu ne mai omorti pentru ce am fcut Mntuitorului vostru" mi-a rspuns. Veneau si ei la Lyon. i, n fond a continuat ea, umblad prin camer cu soimul pe umr , ce este cu acest Conciliu de la Lyon? Unul din multe altele. Treci peste el, ngerul meu, las principiile. Ce poate s reprezinte o aduntur de cardinali ridicoli pe lng nltimea gndirii tale si minuntiile Renasterii?" Bine, Franchis, dar tu mi ceri s m dezic!" am ncercat s m opun, aducnd vorba despre lucrarea mea Contra errores graecorum. Dar cum puteam face fat acelui spirit coplesitor n care continua s se adune toat experienta Vechiului Testament? Opera ta, ngerul meu, este att de vast c-opusculul sta va trece ca o not de subsol mi-a spus si a asezat pasrea la loc pe stinghia rotund. Vino aici!" m-a chemat din nou la fereastr. M-am dus, urmnd-o ca un ndrgostit ce eram, cu toate c-n sufletul meu se scobeau alte ntrebri: El a nvtat-o s-mi vorbeasc asa. Precis c vrea s ne despart." Vezi n

curtea palatului vecin doi copii?" i vd." Priveste-1 cu atentie pe cel din dreapta. Are picioare strmbe, uite la el si bag degetul n nas si scuip golneste ntr-o parte!" Un tnc" am replicat, nentelegnd unde vrea s ajung. Am stat de vorb cu el. Este fiul cel mai mic al lui Alighero si nepotul lui Elisei." Un evreu de-al tu" am ncercat o glum ntepat, dar nu prea rea. Francesca s-a uitat tint la rdcina nasului meu si pentru o clip am avut impresia c-mi zmbeste o cobr: Un evreu de-al meu, dar unul genial." i-a ndulcit repede privirile de ampul alungit si mi-a asezat pe brat o palm cu lujere de cristal n loc de degete: Va tine lumea asta pe vrful 312 nasului si va rde de ea." i tu ce vezi genial n asta?" am ntrebat-o surprins, constatnd dup pigmentul pielii obrajilor c e blond, dar se vopsise, i ceruse el? Vd desprtirea de o epoc chiort la opaite si mai vd pasul n lumea mea, unde arde torta grandorii umane. Vd constructii uluitoare si artisti pe msur, vd un sfrsit de suferint n care toti oamenii ajung s cread n Dumnezeu si se opresc rzboaiele." Ce s-i mai spun? Era departe, plecase, nu-mi mai apartinea, era cu el. Putea acum s se iubeasc n voie cu acel brbat ascuns si s puiasc mpreun un nou filozof sau teolog, mai fericit poate dect mine. Hai, du-te, ngerul meu adorat m-a ndemnat si mi-a prins umerii zdreliti ntre palmele ei de arhitect. Pentru prima dat n viata mea biciuit de ideea faptelor mari m-am simtit tinut n brate de Dumnezeu. Am srutat-o pe frunte si ea mi-a ntors srutul pe obraz, ridicndu-se usor pe vrfuri. Fusese un gest sfsietor de cast, dar respirnd parfumul ei de mosc alb am nteles c primvara venise si pentru mine, nu ca un rgaz ntre zbuciume, ci ca o moarte a iernii care eram. Dar locul srutrii ei mi-a rmas n carne, ca un tatuaj pe un obraz pgn. Cci sta era adevrul: nu crezusem suficient n Dumnezeu! M-am mai ntors o dat n prag si am iscodit-o: Nu-i adevrat cu piatra aia, nu-i asa?" Este o piatr frumoas, ngerul meu drag, o piatr a rspuns amuzat de temerea mea derizorie si s-a apropiat pentru a o mngia din nou. S-a topit n locul unde s-a ntors raza de lumin tsnit din Mna Mntuitorului la Osnabruck. mi d puteri, m linisteste..." Atunci, s-i dai numele meu" am ncercat eu s las ct de ct un semn n viata ei, un obiect pe care s-1 ating dup ce se desparte de el, nselndu-1 mcar cu att. Nu stiu... a soptit gnditoare. Eu i-am zis simplu: Ein Steinl" La 23 ianuarie 1299, spre sear, nuntiul papal Andronicus de Southwell, un englez, avea s aduc papei Bonifaciu VIII un tub de aur n care se aflau moastele marelui teolog" Tommaso d'Aquino. De fapt, era vorba doar de femurul meu 313 sthg, care m ntepa uneori de reumatism si pe care nu-1 ngrijeam la fel ca pe dreptul, fiindc pe acesta din urm l foloseam mai des: cu el pseam n fat cnd i nvtam pe cardinali dogma Bisericii. Suveranul pontif a ezitat s rosteasc ceva memorabil si s-a ferit s srute cilindrul scump, cci nc nu fusesem canonizat, din cauza misterioasei mele disparitii. Se stia c plecasem spre Lyon, c m-am oprit peste noapte ntr-o mnstire obscur si c de acolo mi s-a pierdut urma. Dar cum

febra Conciliului dogorea, s-a crezut c am fost suprimat de ortodocsii potrivnici uniunii. O pierdere grea pentru umanitate... las un gol imens... eterna noastr amintire... recunostinta si veneratia... opera sa, care prin cutare si prin cutare a adus... Bine, las-1 aici" i-a spus Bonifaciu nuntiului su. A aruncat tubul ntr-un cufr cu capacul deschis, printre haine vechi si alte obiecte uzate, gndindu-se c metalul nobil i-ar putea fi cndva de folos. i chiar a socotit ntr-o clip c n-ar fi ru s mai cumpere o cruce de ivoriu pentru sacristia catedralei Santa Mria della Spina. Mai adugati si oroarea lui la vederea oaselor si, mai ales, a celor de la picioare, fiindc-i aduceau spaimele mortii pe motiv de gut o boal ciudat, ce ncepuse s loveasc nemilos cam pe toti cei care purtau una sau mai multe coroane. ns, n noaptea de 15 aprilie a aceluiasi an, papa Bonifaciu a avut viziunea c pietrele sale de la rinichi sunt tot attea pietre filozofale si trebuie eliminate urgent cu aur, spre a fi puse n folosul crestinttii. A dat s clopoteasc pentru a-1 chema pe medicul su, Pietro d'Abano, dar s-a rzgndit. A luat tubul si a vrut s scoat osul pentru a-1 arunca la soareci, ns, din pretiosul cilindru a aprut urmtorul document: EPISTOLA DE SECRETIS MAGENSIONUM AVND PORUNCA SACROSANT A SANCTITTII VOASTRE, AM URMAT ALAIUL DE LA MAGENZA LA DRUM CTRE ORAUL GLORIEI VOASTRE SERENISSIME, LUGDUNUM, UNDE SE VA ACOPERI PMNTUL CU BINECUVNTATA PACE NTRE BISERICI. DAR NOAPTEA A VENIT MPOTRIVA ZILEI 314 MAI DEVREME l FRATELE JOMMASO A CUTAT ODIHNA, PRECUM l ADPOST, CCI NCEPUSE S PLOU. DORESC S V NCREDINTEZ, SANCTITATEA VOASTR, C AVEA l O SLBICIUNE TRUPULUI, FIIND ATINS DE FIERBINTELI l FRIGURI. l A VENIT TIREA DE LA CRUTA C MAI SUS, LA DOU LEGHE, ESTE ZISA MNSTIRE FOSSANUOVA, SRAC l CZUT DE NEGRIJ, DAR CU ACOPERI. S-AU DAT FRATELUI TOMMASO CEA MAI BUN CAMER, CE SLUJEA CHIAR ABATELUI, l AU FCUT FOCUL MARE, S ARD MNSTIREA, CCI NU MAI SIMTISE JARUL DE CND TRECUSE PE ACOLO, DUP INFORMATIILE NOASTRE, SFNTUL ULRICO Dl AUGSBURG. IAR FRATELE TOMMASO A CERUT PETE l NU SE VZUSE PREAFERICITUL ANIMAL AL MNTUITORULUI NOSTRU PRIN ACEA PUSTIETATE DE MUNTE, UNDE NI S-A MAI SPUS C NUMAI VULTURII MAI ADUC CTE O OPRL, NECUM VIETUITOARELE APEI. DAR A FOST MINUNE CARE A LSAT UIMIRE CND A BTUT N PORTILE RUPTE UN NEGUSTOR DE PETE RTCIT, l FRATELE A MNCAT HERING SRAT. APOI, ABATELE VOSTRU, LODOVICO BRNCA, A CHEMAT LA SFAT TOTI CREDINCIOII CLUGRI, CERND S CAUTE UN SEMN PRIN CARE S LEGE MNSTIREA DE ACEAST MINUNE l LI S-A PRUT PREA PUTIN. AU SOCOTIT PN LA CEASURILE CND A VENIT A DOUA ZI, DAR TOT N NOAPTE. IAR PREPOZITUL ACELEI SIHSTRII, GIANCARLO VITELLINI, ZIS l CASTRADIVARIA, I-A ARTAT NGRIJORAREA PENTRU SNTATEA FRATELUI TOMMASO, UN NVTAT AA DE NALT, CARE, DAC AR RMNE S SE VINDECE ACOLO, AR NSEMNA UN MARE BENEFICIU. ATUNCI, ABATELE A TRIMIS TOTI SLUJITORII LCAULUI

N TOATE PATRU ZRI S CAUTE LEACURI, RMNND MNSTIREA PUSTIE, N AFAR DE NOI l MAI ALES DE MINE, PREA UMILUL SERENISSIMII VOASTRE INFORMATOR. IAR PREPOZITUL S-A ARTAT l MAI NGRIJORAT DE SNTATEA FRATELUI, CARE PUTEA S FIE l MAI GRAV, CERND ABATELUI S NU NCETEZE A-I DA SILINTA I-A SE GNDI CE S-AR FACE DAC - DUMNEZEU S OCROTEASC l S ALUNGE! AR MURI AA UN CELE315 BRU OM INTRE ZIDURILE FR PODOABE. CCI DOAR ASTA AR ADUCE CEEA CE CUTAU DE MULT, GLORIA ZIDURILOR l NEMURIREA LOCULUI, FIIND DE CREDINT LA TOTI S MOAR OMUL ACELA DE RU, CU TOATE C ATUNCI ADORMISE l NU SE MAI VEDEAU SEMNELE BOLII. S NU FIE LUCRUL NEPREGTIT, AU CUTAT ATUNCI PRIN CHILII, LUND l AURUL DE PE ALTAR, S FAC TUBURI N CARE S SE ODIHNEASC OASELE CELUI VENIT, TURNND PN LA CEASURILE DOU ALE NTUNERICULUI N FORME l RCIND N CEAR. APOI AU DAT N CLOCOT SCLDTOAREA ABATELUI S FAC MBIEREA DE NZDRVENIRE A FRATELUI TOMMASO l L-AU DUS N SOMN LA EA, SCUFUNDNDU-L N AP FIART l ULEI NCINS. IAR NOI CERTIFICM AICI N FATA LUI DUMNEZEU l A NALTEI CRUCI C S-A FCUT DINTR-O DAT O LUMIN CARE A ORBIT NTUNERICUL l FRATELE TOMMASO A DESCHIS OCHII N CLOCOTUL'ACELA, PALMELE si LABELE PICIOARELOR LUI PRIMIND STIGMATELE. AA AU FIERT DE VIU CARNEA ACELUI NVTAT TEOLOG AL BISERICII NOASTRE SACROSANCTE PN S-AU DESPRINS PJEILE l LE-AU PLNS ABATELE l PREPOZITUL, NETIIND CND S-A FCUT ZIU DE ATTA LUMIN. l ERAU 7 ZILE ALE LUI MARTIE, ANNO DOMINI 1274, MPRTIND MOATELE DUP CUM URMEAZ: 1 DEGETELE DE LA MNA STNG N RACL DE LEMN PENTRU ABATIA CHIARAVALLE, N ITALIA; 2 MNA STNG l PICIORUL STNG PENTRU ABATIA NOTRE-DAME-EN-VUX, DIN CHALONS-SUR-MARNE, N FRANTA; 3 COASTA SUB CARE BTUSE INIMA LUI MARE, PREGTIT PENTRU CATEDRALA SFNTUL MICHAEL DIN HILDESHEIM, N GERMANIA, FR SNGE; 4 PICIORUL DREPT l UNGHIILE CULESE l SPLATE CU LACRIMI, PENTRU ABATIA SANTA MRIA DE OVIEDO, N SPANIA; 5 DEGETELE l MNA DREAPT N RACL DE ARGINT, PENTRU CATEDRALA FRATILOR NORMANZI DE LA LINCOLN, N ANGLIA; 316 6 IAR CAPUL NU A FOST TRIMIS, CI A RMAS NTREG MNSTIRII. SUB JUGUL BLESTEMULUI l AL LIPSEI DE ORDIN, NETIIND C MNSTIREA ERA NCREDINTAT CISTERCIENILOR, DUMANI DE-AI LUI, SUFLETUL MEU PCTOS S N-AIB ODIHN. l DOAR MAI TRZIU, TREZIT DE LINITE, AM CERCETAT, GSIND OASELE TOATE DEPUSE N ALTAR ACOPERITE CU AUR l CRPE, CCI NU LE-A AJUNS, IAR NTR-0 CHILIE AM GSIT PE ABATE FERECAT S SE

ASCUND, TINND N MNA CAPUL ACELUI MARE OM, CU JIJA ABATIAL SCOAS DE LA TOIAG NFIPT PRfN OCHI N ACEL CAP l SUGND CREIERII SPRE A-l LUA NTELEPCIUNEA, CARE A UIMIT SECOLUL NOSTRU MRET. l S-AU STRNS DUP PATRU ZILE DOU MII ECU DE AUR l OPT DINARI DE LA MOATELE VNDUTE, C S-A PUTUT PORNI REPARATIA CU BANI A ZIDURILOR l S-AU MAI RIDICAT UN TURN. INIMA NU S-A GSIT. Dagobertus, umilul Sanctittii Sale Gregorio X informator 24 zile ale lui Martie Scris n Magenzio, Anno Domini 1274 Culegere si paginare HUMANiTAS Tiprit la Editura si Atelierele Tipografice METROPOL