Sunteți pe pagina 1din 241

1 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 1
Arsurile
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1201001. Factorii de esec ai grefarii:


A. Hb<10g%, Ht< 38%
B. proteinemia < 4,5g% si raport albumina/ globuline< 0.5
C. tesut de granulatie trofic
D. incarcare microbiana locala sub 10 5 germeni/cm3
E. imobilizarea segmentului grefat
(pag. 699)

C1301002. Care din urmatoarele masuri de mai jos NU contribuie la ameliorarea functiei imunitare:
A. administrarea in perfuzie de Sylvadene
B. vaccin antipiocianic
C. protectoarele functiei hepatice
D. hidrolizate de proteine
E. antienzimele
(pag. 687)

C1301003. Stadiul III al bolii arsului constituie


A. perioada socului postcombustional
B. perioada chirurgicala
C. perioada dismetabolica
D. perioada socului cronic
E. perioada metaagresionala
(pag. 661)

C1301004. Care din urmatoarele topaice locale utilizate in arsuri poate determina acidoza, necesitand
monitorizarea rezervei alcaline ?
A. nitratul de argint
B. clorhexidina
C. argint sulfadiazinic
D. mafenid
E. cloramina B
(pag. 671)

C1401005. Boala arsilor devine manifesta la pacienti cu leziuni de profunzime medie in suprafata de:
A. 40%
B. 20%
C. 80%
D. 2%
E. 4%
(pag. 660)

C1401006. Temperatura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:

1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. 400 °C
B. 100 °C
C. 50 °C
D. 46 °C
E. 25 °C
(pag. 653)

C1401007. Un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale de arsura se face in ziua:


A. 21
B. 9
C. 3
D. 28
E. 60
(pag. 661)

C1401008. Care este perioada optima pentru grefare in arsuri ?


A. zilele 9-14
B. zilele 5-9
C. zilele 21-28
D. zilele 16-21
E. zilele 3-5
(pag. 661)

C1501009. Diureza orara la bolnavul adult electrocutat trebuie sa fie de aproximativ:


A. 50 ml;
B. 75 ml;
C. 100-150 ml;
D. 90 ml;
E. 60 ml.
(pag. 708)

C1501010. Care este cel mai utilizat si cel mai eficient antiseptic in tratamentul local al arsurilor ?
A. nitrat de argint
B. betadina
C. alcoolul
D. cloramina B
E. clorhexidina
(pag. 673)

C1501011. La finalul stadiului al II-lea al bolii arsului, arsurile de gr.III corect tratate trebuie sa fie:
A. supurate
B. vindecate
C. in curs de cicatrizare
D. partial vindecare
E. nevindecate
(pag. 661)

C1501012. Care structura anatomica a organismului uman ofera cea mai ridicata rezistenta la trecerea
curentului electric ?
A. tendoane;
B. nervi;
C. os;

2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
3 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. tegumente;
E. muschi.
(pag. 705)

C1601013. Germenul tipic responsabil de infectie, in cazul bolnavului ars, este:


A. stafilococul
B. piocianicul
C. proteusul
D. fungii
E. streptococul
(pag. 668)

C1601014. Perioada chirurgicala a bolii arsilor este reprezentata de:


A. zilele 4-21 (apare inf4ectia perilezionala)
B. peste 60 zile (tesut de granulatie prezent)
C. zilele 16-21 (cand se elimina escarele)
D. zilele 5-15 (cand poate apare socul septic)
E. zilele 22-60 (perioada de echilibru metabolic)
(pag. 661)

C1601015. Socul care se instaleaza imediat dupa agresiunea termica si se agraveaza progresiv in
primele ore, este ?
A. termic
B. cronic
C. septic
D. hemoragic
E. hipovolemic
(pag. 662)

C1601016. Complexul lipido-proteic (L.P.G.) produs la nivelul leziunii locale produce scaderea
urmatorilor factori, exceptand
A. pool-ul de limfocite T
B. pool-ul de limfocite T helper
C. pool-ul limfocitelor B
D. productia de interleukina 2
E. functiile chemotactice si bactericide ale P.M.N.
(pag. 665)

C1601017. Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor
factori, exceptand:
A. pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelor
B. stimularea ß adrenergica
C. radiatie crescuta datorita vasodilatatiei
D. scaderea sintezei de PGE 2 la nivel hipotalamic
E. evaporarea exudatului
(pag. 664)

C1601018. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:
A. 40 ° C
B. 50 °C
C. 45 °C
D. 48 °C
E. 46 °C

3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
4 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 653)

C2201019. Stadiul II al bolii arsului cuprinde:


A. zilele 1-3
B. zilele 4-21
C. zilele 21-60
D. zilele 22-60
E. zilele 3-60
(pag. 660)

C2201020. Stadiul III al bolii arsului reprezinta:


A. perioada socului combustional
B. perioada metaagresionala
C. perioada dismetabolica
D. perioada chirurgicala
E. perioada postchirurgicala
(pag. 661)

C2201021. Sursa principala decontaminare din primele zile a bolnavului ars o reprezinta:
A. bolnavul, de la nivelul cavitatilor naturale
B. aeromicroflora
C. manoperele incorecte
D. vizitatorii
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 666-667)

C2201022. Acidoza metabolica de origine extrarenala poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. hipoxie tisulara cu lactoacidemie
B. inanitia
C. diabet zaharat
D. disfunctie tubulara
E. alimentatia iv
(pag. 684)

C2201023. Cel mai sensibil organ la trecerea curentului electric este:


A. creierul
B. rinichiul
C. ficatul
D. cordul
E. plămânul
(pag. 706)

C2201024. Momentul optim de acoperire a plăgilor prin electrocuţie este:


A. imediat după producere
B. în primele 24 de ore de la producere
C. în primele 7 zile de la producere
D. după 2 săptămâni de la producere
E. după 3 săptămâni de la producere
(pag. 709)

C2301025. La ce temperatura apar necrozele de coagulare in patogenia leziunilor de arsura ?


A. peste 45 grade

4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
5 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. peste 60 grade
C. peste 85 grade
D. 100 grade
E. 180 grade
(pag. 654)

C2301026. La ce interval de la agresiunea termica incepe remiterea edemelor postcombustionale


A. ziulele 2-3
B. zilele 4-6
C. zilele 6-12
D. la doua saptamini
E. dupa acoperirea cu grefe
(pag. 660)

C2301027. Cum este definit stadiul IV al bolii arsului


A. perioada de soc postcombustional
B. perioada metaagresionala
C. perioada de soc cronic
D. perioada dismetaboilica
E. perioada chirurgicala
(pag. 661)

C2301028. Care din urmatoarele elemente nu caracterizeaza stadiul IV al bolii arsului ?


A. casexie
B. agitatie
C. subfebrilitate
D. plagi hipersecretinde
E. anorexie
(pag. 661)

C2501029. Ziua a IX-a a bolii arsului reprezinta :


A. debutul decompensarii renale grave
B. ziua in care se remit edemele
C. ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale
D. ziua in care apare socul postcombustional
E. debutul complicatiilor digestive
(pag. p.661, vol.I)

C2501030. Stadiul al III-lea al bolii arsului - perioada chirurgicala este cuprinsa intre zilele :
A. 22-60
B. 12-21
C. 30-45
D. 50-70
E. 12-45
(pag. p.661, vol.I)

C2501031. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu leziuni:


A. suprafata de aproximativ 20 % si profunzime medie
B. suprafata de 35% si profunzime redusa
C. suprafata de 15% si profunzime medie
D. suprafata de 40% si profunzime medie
E. suprafata de 25% si profunzime mare

5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
6 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. p.660, volI)

C2501032. La prelucrarea primara a arsurii va fi utilizat alcoolul in dilutie :


A. 45%
B. 90%
C. 55%
D. 70%
E. 75%
(pag. p.672, vol.I)

C2501033. Efectul bactericid al detergentilor cationici se manifesta la concentratii de :


A. 3%
B. 0,2-0,3%
C. 0,5-1%
D. 2%
E. 2,5%
(pag. p.672, vol.I)

C2501034. Curentul alternativ reprezinta cel mai mare efect tetanizant pentru frecvente cuprinse in
intervalul :
A. 155-200 Hz
B. 15-150 Hz
C. 5-14 Hz
D. 159-180 Hz
E. 200-250 Hz
(pag. p.705, vol.I)

C2501035. Ziua a IX-a a bolii arsilor este un moment de rascruce in cazul in care s-a ales tratamentul
clasic. In aceasta zi constatam ca :
A. leziunile de gr.I si II sunt epitelizate
B. leziunile de gr.II si III sunt epitelizate
C. leziunile de gr.IV pot fi corect apreciate
D. leziunile de gr.III prezinta escare mai mult sau mai putin detersate
E. leziunile de gr.IV vindecate
(pag. p.681, vol I)

C2601036. Căldura devine lezantă pentru ţesuturile vii dacă depăşeşte:


A. 20 °C
B. 30 °C
C. 35 °C
D. 40 °C
E. 46 °C
(pag. 653)

C2601037. Leziunea locală de arsură după Jackson prezintă următoarele zone:


A. zonă centrală cu necroză de coagulare
B. zonă centrală de hipertermie
C. zonă mijlocie de hipertermie
D. zonă periferică de stază
E. zonă periferică cu necroză de coagulare
(pag. 656)

C2601038. Stadiul I evolutiv după arsuri cuprinde:

6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
7 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. primele 10 zile
B. primele 5 zile
C. primele 3 zile
D. primele 15 zile
E. primele 7 zile
(pag. 660)

C2601039. Următoarele arsuri necesită spitalizare cu excepţia


A. arsuri chimice
B. arsuri ale perineului
C. arsuri pe suprafeţe mici în zone estetice
D. arsuri prin flama electrică
E. arsuri termice sub 10% din suprafaţa corporală
(pag. 676)

C2601040. Arsura produsă de substanţele alcaline are următoarele caracteristici cu excepţia:


A. hidrolizează proteinele tisulare
B. saponifică grăsimile
C. se formează o escară cartonată, insensibilă
D. formează o escară umedă, mucilaginoasă
E. escara produsă are un caracter evolutiv progresiv
(pag. 712)

C2601041. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si
evolutiei bolii:
A. Anticorpii antinucleari
B. Proteinuria de 24de ore
C. Anticorpii anti AND dc
D. VSH
E. Proteina C reactiva
(pag. 2065-2066)

C2601042. In inducerea lupusului medicamentos este incriminat:


A. Metilprednisolonul
B. Eritromicina
C. Cefalosporinele
D. Clorpromazinul
E. Metoclopramidul
(pag. 2066)

C2601043. Din arsenalul terapeutic al LES fac parte urmatoarele medicamente:


A. Sarurile de aur
B. Anticorpii monoclonali anti TNFalfa
C. Ciclofosfamida
D. D-penicilamina
E. Penicilina in tratarea infectiilor streptococice
(pag. 2068)

C2601044. Urmatoarele manifestari pleuropulmonare pot apare in cadrul LES, cu exceptia:


A. Pneumonia lupica cu raspuns favorabil la glucocorticoizi
B. Revarsatul pleural
C. Hemoragia masiva intraalveolara

7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
8 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Sdr Caplan
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES
(pag. 2065)

C2601045. Manifestarile musculoscheletale in LES se caracterizeaza prin:


A. Tumefactia simetrica predominant a articulatiilor metacarpofalangiene si interfalangiene distale
B. Deformarile articulare lipsesc in LES
C. Eroziunile osoase sunt rare
D. Miopatia este exclusiv de cauza inflamatorie
E. Asocierea cu Anticorpi anti Jo1
(pag. 2062)

C2601046. Efectul advers cel mai important al Hidroxiclorochinei este


A. Intoleranta digestiva
B. Hepatotoxicitatea
C. Toxicitatea retiniana
D. Fibroza pulmonara
E. Aplazia medulara
(pag. 2067)

C2601047. Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus:
A. Ac anti AND dc
B. Ac anti-Jo1
C. Ac antihistone
D. Ac anti RNP
E. Ac anti Sm
(pag. 2066)

C2801048. Necesitatile de aport lipidic la adultul ars din necesarul caloric sunt de circa:
A. 10 – 15%
B. 15 – 20 %
C. 25 – 30 %
D. 30 – 35%
E. 35 – 40%
(pag. 675)

C2801049. Inciziile de decompresiune in arsuri se realizeaza dupa urmatoarele principii:


A. la gat - central
B. la membre - pe fetele laterale
C. la trunchi – nu se efectueaza
D. nu se recomanda in arsuri efectuarea inciziilor de decompresiune
E. arsurile circulare ale penisului necesita o incizie pe fata dorsala
(pag. 680)

C2901050. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii peste temperatura de:
A. 37°C
B. 40°C
C. 52°C
D. 46°C
E. 56°C
(pag. (1) pag 653)

8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
9 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2901051. Modificarile instalate la nivelul tesaturilor in urma actiunii caldurii sunt prezentate de
urmatoarele,cu exceptia uneia:
A. degradarea enzimatica incepand de la 46°C
B. necroze de coagulare la peste 60°C
C. caramelizarea glucidelor la peste 100°C
D. carbonizarea la peste 600°C
E. calcinarea la peste 1000°C
(pag. (1) pag 654)

C2901052. Arsurile prin metale topite produc:


A. leziuni superficiale,localizate
B. arsuri profunde,bine delimitate sic cel mai frecvent limitate ca intindere
C. arsuri profunde,fara o delimitare neta
D. distrugerea instantanee a tesuturilor
E. leziuni superficiale si profunde,limitate sau difuze ca intindere
(pag. (1) pag 654)

C2901053. In arsurile chimice,actiunea nociva asupra tesuturilor este reprezentata de:


A. actiunea necrotica a substantelor care disloca radicalii OH sau H in cantitati incompatibile cu viata
B. actiunea brutala de deshidratare caracteristica acizilor
C. actiunea de saponificare a grasimilor
D. leziuni renale sau hepatice provocate in special de acizii organici
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 655)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1201054. Reechilibrarea lichidiana a arsului:


A. este de durata scurta
B. indice valoros al echilibrarii este cantitatea de urina elaborata si evacuata per ora
C. schema de reanimare este: lichide= S% x kg x Grm + Necesar bazal
D. se folosesc 1/3 cristaloizi si 2/3 coloizi
E. solutiile administrate sunt hipotone
(pag. 683-684)

C1201055. Tratamentul local al arsilor:


A. alegerea variantei de tratament se va face dupa 24 ore
B. tehnicile de excizie, grefare imediata se aplica doar electrocutatilor si arsurilor chimice
C. toaleta locala este una dintre cele mai importante masuri de desocare
D. primul pansament se poate face la 48 ore de la prelucrarea leziunilor
E. inciziile de decompresiune se fac pentru arsurile prezentate tarziu, infectate,neglijate
(pag. 680)

C1201056. Particularitatile evolutiv-etiologice ale infectiilor asociate arsurilor:


A. infectiile stafilococice sunt primele care apar
B. infectiile streptococice induc febra, leucocitoza, IRA
C. stafilococul dezvolta rapid rezistenta la multe antibiotice
D. piocianicul este germenul tipic al arsurilor
E. fungii nu pot fi izolati de la nivelul plagii arse
(pag. 668)

9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
10 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1201057. Infectia arsului se caracterizeaza prin:


A. este responsabila de prelungirea timpului de spitalizare
B. este responsabila de decesul a circa 90% din bolnavi
C. aprofundarea leziunilor existente
D. elimina grefele
E. vindecarea per primam a lezuinilor
(pag. 666)

C1201058. Stadiul IV al bolii arsilor se caracterizeaza prin:


A. este perioada chirurgicala
B. este perioada socului cronic
C. este cuprins intre zilele 22-60
D. bolnavul in soc cronic prezinta la 60 zile plagi granulare pe regiuni extinse
E. starea generala a bolnavului este stabilizata
(pag. 661)

C1201059. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:


A. cuprinde primele 7 zile
B. este perioada socului postcombustional
C. la sfarsitul perioadei arsurile de grad III trebuie sa fie vindecate
D. la sfarsitul perioadei diureza trebuie restabilita( 50ml/h)
E. este perioada metaagresionala, dismetabolica
(pag. 660)

C1201060. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. cartamelizare a glucidelor la peste 300 grade C
C. calcinare la peste 1000 grade C
D. carbonizare la peste 600 grade C
E. degradare enzimatica de la 46 grade C
(pag. 654)

C1301061. Care sunt consecintele arsurilor la nivelul tubului digestiv


A. Scaderea absorbtiei proteice
B. ileus
C. necroza mucoasei intestinale
D. translocatie bacteriana
E. diskinezie biliara
(pag. 663)

C1301062. Care din urmatoarele arsuri necesita spitalizare ?


A. arsurile chimice
B. arsurile prin flacara peste 5 % suprafata corporala
C. arsurile solare
D. electrocutiile
E. arsurile pe zone functionale
(pag. 676)

C1301063. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:


A. edeme
B. diureza peste 50 ml/h
C. hipoxie

10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
11 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. tranzit intestinal pastrat


E. hipovolemie
(pag. 660)

C1301064. Cauzele hipovolemiei arsului sunt:


A. tulburarile acute de tranzit digestiv
B. edemul tesuturilor arse
C. edemul tesuturilor nearse
D. cresterea reactiva a diurezei pentru eliminarea toxinelor
E. transportul masiv intracelular de apa si sodiu
(pag. 662)

C1301065. Tulburarile metabolismului proteic in arsuri includ:


A. scade productia de albumina
B. creste secretia de proteine anticoagulante
C. scade sinteza de transferina
D. creste sinteza de proteine anticoagulante C si S
E. balanta proteica negativa
(pag. 664)

C1301066. Unde pot fi practicate inciziile de decompresiune in arsuri:


A. la gat in axul cailor aero-digestive
B. la trunchi in grilaj
C. pe fata dorsala a penisului
D. pe fetele laterale ale membrelor interesate
E. retromandibular pentru arsurile fetei
(pag. 680)

C1301067. Anemia arsului este


A. hipoplazica
B. hipercroma
C. hemolitica
D. hematotoxica
E. mielogena
(pag. 685)

C1401068. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza inciziile de decompresiune efectuate pacientului ars:


A. incizia se face in axul segmentului
B. incizia nu trebuie sa intereseze reteaua venoasa
C. se practica tardiv, in arsurile infectate
D. se practica la 1 cm de marginea plagii, de jur imprejur
E. sunt contraindicate la nivelul gatului
(pag. 680)

C1401069. Criteriile de internare a arsilor sunt:


A. arsurile perineului
B. arsurile termice pe o suprafata corporala de peste 5%
C. arsurile chimice
D. arsurile fetei
E. arsurile toracelui
(pag. 677)

11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
12 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1401070. Toaleta chirurgicala primara a arsurilor are ca scop:


A. aseptizarea plagii de arsura
B. stimularea raspunsului inflamator sistemic
C. diminuarea durerii
D. accelerarea epitelizarii
E. prevenirea trombozelor
(pag. 679)

C1401071. "Marca electrica" prezinta urmatoarele aspecte clinice:


A. este dureroasa
B. are aspect de escara umeda
C. are aspect de escara uscata
D. este de culoare alba
E. are aspect de flictena hemoragica
(pag. 706)

C1401072. Care din urmatoarele caracteristici corespund anemiei pacientului ars ?


A. hemolitica
B. hiporegenerativa
C. normocroma
D. normocitara
E. macrocitara
(pag. 665)

C1401073. In arsurile cu fosfor alb intalnim urmatoarele dezechilibre electrolitice:


A. hipocalcemie
B. hiperfosfatemie
C. hiperfosforemie
D. hipercalcemie
E. hipopotasemie
(pag. 714)

C1401074. Germenii cel mai frecvent implicati in infectiile extensive ale bolnavilor arsi sunt:
A. Streptococul
B. Proteus
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Stafilococul
E. Escherichia coli
(pag. 670)

C1401075. Urmatoarele reprezinta contraindicatii ale exciziei-grefarii precoce la pacientul ars:


A. instabilitate hemodinamica
B. anemia
C. ileusul dinamic
D. hipoproteinemia
E. prezenta leziunilor inhalatorii
(pag. 691)

C1501076. Indicatiile exciziei-grefare precoce sunt:


A. arsurile profunde
B. arsurile chimice
C. electrocutiile

12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
13 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. arsurile superficiale
E. arsurile perineului.
(pag. 691)

C1501077. La bolnavul ars pentru ameliorarea functiei respiratorii se utilizeaza:


A. miofilin
B. antibiotice
C. aerosoli cu mucolitice
D. antihistaminice
E. vitamine
(pag. 685- 6)

C1501078. La bolnavul electrocutat pentru asigurarea microcirculatiei periferice si prevenirea


trombozelor secundare se vor administra:
A. antiagregante
B. anticoagulante
C. vasodilatatoare periferice
D. antibiotice
E. vitamine
(pag. 709)

C1501079. Prevenirea hemoragiei digestive superioare precoce sau tardiva la bolnavul ars poate fi
realizata prin:
A. masuri de desocare
B. vitaminoterapie
C. antihistaminice H 2
D. prelucrarea primara corecta a arsurilor
E. evitarea infectiilor locale si generale
(pag. 696)

C1501080. Ce regiuni anatomice nu necesita pansament in cazul arsurilor termice?


A. mana
B. capul
C. perineul
D. piciorul
E. bratul
(pag. 680)

C1501081. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. acidoza de la 35°C;
B. degradare enzimatica inca de la 46°C;
C. necroze de coagulare la peste 60°C;
D. carbonizare la peste 600°C;
E. calcinare la peste 1000°C.
(pag. 654)

C1501082. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsurilor:


A. diureza;
B. tensiunea;
C. puls;
D. respiratia;
E. icterul sclero-tegumentar

13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
14 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 682)

C1501083. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune:


A. incizia se face in axul segmentului
B. incizia se practica pe linia mediana a lojei interesate
C. incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatos
D. incizia se face perpendicular pe axul segmentului
E. incizia intereseaza epidermul si dermul
(pag. 680)

C1501084. Bolnavii arsi care necesita spitalizare sunt cei care prezinta:
A. arsuri chimice
B. electrocutiile si arsurile prin flama electrica
C. arsuri termice sub 10% suprafata corporala
D. arsurile perineului si extremitatilor
E. arsuri profunde limitate
(pag. 677)

C1601085. Infectia este responsabila in cazul bolnavilor arsi de:


A. decesul a peste 60% din bolnavi
B. aprofundarea leziunilor
C. liza epiteliului nou format
D. eliminarea grefelor
E. aparitia unor infectii sistemice
(pag. 666)

C1601086. Clasificarea romaneasca imparte arsurile in trei categorii si anume:


A. partiale
B. superficiale
C. totale
D. intermediare
E. profunde
(pag. 655)

C1601087. Profilaxia infectiei bolnavului ars se realizeaza prin.


A. diminuarea colonizarii endogene
B. diminuarea colonizarii exogene
C. limitarea efectelor hipoxiei
D. cresterea capacitatii de aparare pasiva si activa
E. grefarea cat mai precoce
(pag. 669)

C1601088. Uneori, semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:


A. hipotensiunea
B. hipotermia
C. tahicardia
D. ileusul paralitic
E. semne neurologice (confuzia, stupoarea)
(pag. 667)

C1601089. Solutiile perfuzabile preferate pentru administrare la bolnavul ars sunt:


A. glucoza 5%

14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
15 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Ringer lactat
C. plasma
D. masa eritrocitara
E. albumina
(pag. 684-685)

C1601090. Anemia arsului prezinta urmatoarele caracteristici:


A. hipercroma
B. hipocroma
C. hiporegenerativa
D. feripriva
E. hemolitica
(pag. 665)

C1601091. Masurile de prim ajutor cuprind:


A. degajarea bolnavului si indepartarea din zona de actiune a agentului vulnerant
B. transport rapid in conditii de confort termic catre un serviciu chirurgical
C. administrare de antalgice i.v. Sau i.m.
D. administrare de lichide per oral
E. administrare de oxigen
(pag. 676)

C1601092. Germenii frecvent implicati in infectiile extensive ale arsilor sunt:


A. streptococul
B. stafilococul
C. piocianicul
D. fungii
E. virusurile
(pag. 670)

C2201093. Arsurile prin solide fierbinti :


A. nu cuprind leziunile produse de metale topite
B. provoaca arsuri superficiale
C. provoaca arsuri profunde
D. sunt prost delimitate
E. atitudinea terapeutica caracteristica: excizie, grefare precoce( EGP )
(pag. 654)

C2201094. In cazul arsurilor, gravitatea leziunilor ce se vor instala depinde de:


A. gradientul termic- direct proportional
B. diferentei de temperatura dintre tesut si agentul vulnerant - invers proportional
C. nu depinde de gradientul termic si timpul de actiune
D. timpul de actiune- direct proportional
E. timpul de actiune - invers proportional
(pag. 654)

C2201095. Boala arsilor se manifesta la un pacient cu :


A. leziuni in suprafata de aproximativ 20%
B. leziuni in suprafata de aproximativ 80%
C. leziuni in suprafata de aproximativ 35%
D. leziuni de profunzime medie
E. nici un raspuns nu este corect

15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
16 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 660)

C2201096. In cazul arsurilor, daca sanctiunea este corecta, la timp si eficienta, la sfarsitul stadiului II
trebuie sa avem:
A. parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal
B. constienta prezenta
C. diureza de 35 ml/h
D. tranzit reluat
E. absenta agitatiei neuropsihice
(pag. 660)

C2201097. Principalele caracteristici ale anemiei in arsuri sunt:


A. hipercroma
B. hemolitica
C. hiporegenerativa
D. hipocroma
E. megaloblastica
(pag. 665)

C2201098. Semnele premonitorii ale infectiei extensive a arsilor sunt:


A. hipotensiune
B. hipertermie
C. bradipnee
D. semne neurologice( cofuzie, stupoare)
E. semne ale ileusului paralitic
(pag. 667)

C2201099. Care din urmatoarele particularitati evolutiv - etiologice ale infectiilor asociate arsurilor sunt
adevarate:
A. streptococul hemolitic este cauza frecventa de liza a grefelor
B. stafilococia apare in primele saptamani de boala
C. stafilococul este germenul tipic la ars
D. virusurile nu sunt incriminate in patogenia plagii arse
E. septicemiile cu piocianic sunt letale in 80% din cazuri
(pag. 668)

C2201100. Semnele clinice ale infectiei fungice asociate arsurilor sunt:


A. stoparea secretiei purulente a plagii
B. miros caracteristic dulceag si colorarea in verde a pansamentului
C. colorarea granulatiilor sau a peliculei uscate care le acopera in galben sau portocaliu
D. durere, tumefactie,hiperemie
E. mai frecvente sunt afectarile sistemice cu fungi ca urmare a antibiogramei
(pag. 668)

C2201101. Infectiile streptococice asociate arsurilor pot fi combatute cu urmatoarele antibiotice:


A. penicilina
B. gentamicina
C. aminoglicozide
D. cefalosporine
E. solutii de Betadine
(pag. 668)

C2201102. Germenii cei mai frecventi incriminati in infectiile extensive asociate arsurilor sunt:

16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
17 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. streptococul
B. proteusul
C. piocianic
D. pseudomonas aeruginosa
E. stafilococul
(pag. 670)

C2201103. La bolnavii arsi aspectele clinice ale socului septic datorat infectiei cu germeni G- sunt:
A. tensiune arteriala foarte scazuta
B. tulburari neurologice minore
C. tegumente calde
D. prezenta varsaturii si diareei
E. nu prezinta varsaturi
(pag. 670)

C2201104. Referitor la tratamentul antibiotic general la bolnavii arsi sunt adevarate:


A. administrarea antibioticelor se face intotdeauna conform antibiogramei
B. se vor utiliza intotdeauna 2-4 antibiotice in functie de gravitatea cazului
C. administrarea antibioticelor va fi corelata cu suferintele de organ
D. sunt permise doze mici
E. obiectivul principal este salvarea bolnavului
(pag. 671)

C2201105. Referitor la tratamentul local cu antibiotice la bolnavii arsi sunt adevarate:


A. se va utiliza conform antibiogramei
B. nu actioneaza in prezenta puroiului
C. utilizarea lor este scumpa
D. nu favorizeaza selectia de mutante rezistente
E. nu necesita antibiograma
(pag. 673)

C2201106. Principalii parametrii clinici de supraveghere a bolnavilor arsi sunt:


A. diureza mentinuta intre 30-50 ml/s
B. tensiunea
C. hemoleucograma
D. rezerva alcalina
E. pulsul
(pag. 682)

C2201107. Referitor la terapia durerii in cazul pacientilor arsi sunt adevarate urmatoarele:
A. tratamentul durerii arsului se incepe numai in camera de garda a spitalului
B. tratamentul durerii se incepe inainte de degajarea bolnavului din focar
C. terapia durerii arsului trebuie individualizata
D. in ciuda intensitatii durerii se folosesc doze mici de opioide majore
E. tratamentul durerii arsului incepe de la locul accidentului
(pag. 688)

C2201108. Care dintre urmatoarele medicamente sunt opioidele agoniste folosite in terapia durerii din
arsuri:
A. Morfina
B. Sintalgon
C. Paracetamolul

17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
18 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Amitriptilina
E. Fortralul
(pag. 689)

C2201109. In chirurgia arsurilor contraindicatiile exciziei grefarii precoce sunt:


A. arsuri chimice
B. instabilitate hemodinamica
C. arsuri profunde
D. anemie cu Hb < 7 g/dl sau Ht < 25%
E. hipoproteinemie sub 4g/dl
(pag. 691)

C2201110. Comparativ cu excizia tangentiala, excizia fasciala utilizata in chirurgia arsurilor are
urmatoarele dezavantaje:
A. timp operator mai lung
B. daca incizia este de decompresiune incidenta edemului distal este mai mare
C. apare denervare tegumentara care se reface in majoritatea cazurilor
D. deformari estetice mari
E. risc mare de lezare a nervilor superficiali
(pag. 692)

C2201111. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in chirurgia arsului sunt urmatoarele:
A. inciziile nu se fac niciodata in ax lung
B. inciziile se fac pe linia mediana a fiecarei loje interesate
C. incizia se face din tesut sanatos pana in tesut sanatos
D. incizia de decompresiune nu trebuie sa intereseze reteaua venoasa
E. in mod curent incizia intereseaza si hipodermul
(pag. 692)

C2201112. Pentru bolnavii arsi pansamentul din sala de operatie ca si cele ulterioare trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. membrele vor fi imobilizate in pozitie functionala
B. capul si perineul se panseaza intotdeauna
C. capul si perineul nu necesita pansament
D. compresele care se aplica pe membre se vor plasa circular
E. degetele vor fi despartite prin comprese
(pag. 680)

C2201113. Solutiile perfuzabile ce pot fi utilizate in terapia arsului sunt:


A. glucoza 5%
B. albumina 20%
C. solutie Ringer lactat
D. masa eritrocitara este indicata intotdeauna
E. solutii de Dextran
(pag. 684-685)

C2201114. Referitor la administrarea albuminei la bolnavii arsi sunt adevarate urmatoarele:


A. utilizata in primele 2 zile poate fi cauza de edem pulmonar
B. administrarea se face rapid
C. la administrare se constata o crestere a diurezei
D. la administrare se constata ca edemele incep sa se retraga
E. albumina 20% este de preferat

18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
19 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 685)

C2201115. Care din urmatoarele complicatii precoce ale bolnavului ars pot fi incluse in complicatiile
perioadei I:
A. edemul pulmonar acut
B. septicemia
C. complicatiile traheostomiei
D. rinichiul de soc
E. complicatii gastrointestinale
(pag. 695)

C2201116. Factorii de esec ai grefarii:


A. Hb < 8 g% Ht < 35%
B. tesut de granulatie trofic
C. incarcare microbiana locala peste 100000 germeni/cm 3
D. lipsa imobilizarii segmentului grefat
E. proteinemie > 4,5 g%
(pag. 699)

C2201117. Explorarile paraclinice in socul cronic postcombustional, perioada a IV-a arata:


A. hipoproteinemie < 3 %
B. trombocitoza
C. anemie extrema
D. glicemie are valori scazute
E. ureea sangvina si urinara poate creste
(pag. 700)

C2201118. Tratamentul in perioada a IV-a a socului cronic postcombustional presupune:


A. alimentatie orala prin tatonarea disponibilitatilor tubului digestiv
B. autogrefe simultan cu restul masurilor
C. homogrefe la 2-3 saptamani de la inceperea masurilor generale
D. homogrefe pentru eliminarea pierderilor simultan cu restul masurilor
E. aport vitaminic marit
(pag. 700)

C2201119. Caracteristicile clinico-evolutive ale cancerelor aparute pe cicatrici postcombustionale sunt:


A. apar dupa arsuri care au epitelizat spontan dupa o evolutie indelungata
B. aparitia la 2-3 ani dupa arsuri
C. aparitia lor in special la tineri
D. aparitia lor mai ales la pacientii cu varsta peste 45 ani
E. apar frecvent dupa tratmentul corect al arsurilor
(pag. 702)

C2201120. Rolul modulator principal pentru leziunile produse de pasajul curentului electric prin
tesuturi este detinut de:
A. caracteristicile organismului afectat
B. circumstantele in care s-a produs accidentul
C. intensitatea curentului electric
D. tensiunea curentului electric
E. rezistenta tesuturilor afectate
(pag. 705)

C2201121. Rezistenta electrica dezvoltata de tesuturi la pasajul curentului electric:

19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
20 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. este direct proportionala cu cantitatea de apa


B. este direct proportionala cu cantitatea de fosfo-lipide
C. este mare la tesuturile bogate in colagen
D. creste cu cresterea diametrului conductorului
E. membrele cu continut colagenic crescut si diametru scazut dezvolta rezistenta maxima
(pag. 705)

C2201122. Principalii conductori pentru curentul electric la nivelul extremitatilor sunt reprezentati de:
A. structurile vasculare
B. structurile nervoase
C. muschi
D. oase
E. aponevroze
(pag. 705)

C2201123. Leziunile locale produse de curentul electric:


A. sunt grave
B. cele patognomonice pentru electrocutie au ca substrat necroze de oagulare
C. sunt strict superficiale
D. sunt progresive
E. leziunile musculare se stabilizeaza rapid, in 1-2 zile
(pag. 706)

C2201124. Leziunile locale profunde determinate de curentul electric:


A. au corespondenta cu leziunile tegumentare
B. sunt progresive
C. apar strict sub tegumentul afectat
D. pe teren ischemic au risc de infectie locala
E. au evolutie grava
(pag. 706)

C2201125. Complicaţia oculară gravă întâlnită la 30 % din pacienţii electrocutaţi


A. e reprezentată de glaucom
B. apare după 1-2 luni de la accident
C. e reprezentată de cataractă
D. evoluează rapid
E. apare după aproape 6 luni de la accident
(pag. 707)

C2201126. Sindromul umoral caracteristic electrocuţiei se manifestă prin:


A. hemodiluţie
B. anemie
C. alcaloză metabolică
D. acidoză metabolică
E. hemoglobinurie masivă
(pag. 707)

C2201127. Tratamentul local al arsurilor prin electrocuţie:


A. reprezintă principalul element de deşocare
B. are ca obiectiv esenţial necrectomia şi debridarea largă
C. cuprinde incizii transversale de degajare
D. se efectuează concomitent cu tratamentul general de reanimare

20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
21 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. mărcile de electrocuţie se excizează şi se unesc prin incizii


(pag. 708)

C2201128. Decompresiunea chirurgicală a unui membru se efectuează în următoarele cazuri:


A. porţiune distală a membrului mumificată
B. puls distal prezent normal
C. presiune în compartimentele intramusculare de 20 mm Hg măsurată prin cateterism
D. abolirea funcţiilor motorii în extremitatea distală
E. abolirea funcţiilor senzitive în extremitatea distală
(pag. 708)

C2201129. Terapia lichidiană în electrocuţii:


A. are ca obiectiv sancţionarea terapeutică a şocului
B. are ca obiectiv reechilibrarea hemo-hidro-electrolitică
C. se administrează doar soluţii cristaloide
D. se administrează soluţii cristaloide şi coloide
E. necesită monitorizarea diurezei
(pag. 708)

C2201130. O evoluţie locală nefavorabilă către autoamputaţie sau gangrenă umedă după electrocuţie
necesită:
A. amputaţie de urgenţă
B. închiderea imediată a bontului de amputaţie
C. conservarea lungimii maxime a bontului
D. tratament reconstructiv după vindecarea plăgilor
E. lăsarea liberă a bontului până la stabilizarea fenomenelor de tip ischemic
(pag. 709)

C2201131. Tratamentul reconstructiv la pacienţii electrocutaţi are ca scopuri principale:


A. repararea structurilor lezate
B. augmentarea funcţională a extremităţilor parţial distruse
C. protezarea bonturilor de amputaţie
D. ameliorarea aspectului estetic
E. integrarea socio-profesională a pacienţilor
(pag. 709)

C2201132. Principalele cauze de mortalitate în arsurile prin electrocuţie sunt:


A. şocul posttraumatic
B. tulburările de ritm
C. sepsis
D. IRA
E. insuficienţă cardiacă
(pag. 709)

C2201133. Principalul mecanism patogenetic specific arsurilor chimice e reprezentat de:


A. necroza de coagulare
B. necroza de colicvaţie
C. hidroliza
D. e activat de modificările ph-ului tisular
E. lipoliza
(pag. 710)

21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
22 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2201134. Agenţii desicanţi:


A. denaturează masiv proteinele tisulare
B. determină deshidratare severă şi rapidă la locul de contact
C. sunt reprezentaţi de aldehide
D. sunt reprezentaţi de acid formic, acetic, picric
E. acţionează ca inhibitori sau competitori metabolici
(pag. 711)

C2201135. Tratamentul arsurilor chimice cuprinde:


A. lavajul leziunilor cu cantităţi scăzute
B. are ca obiectiv principal îndepărtarea şi inactivarea substanţelor chimice
C. toaleta chirurgicală primară după îndepărtarea agentului cauzal
D. excizia cu grefare precoce reprezintă tratamentul ideal
E. chirurgicalizarea precoce a leziunile chimice e cea mai eficientă metodă de prevenire a sechelelor
postcombustionale
(pag. 712)

C2201136. Acidul fluorhidric:


A. este un agent citotoxic
B. determină dureri intense şi persistente care cedează după antialgice uzuale
C. determină apariţia de escare de culoare cenuşie
D. determină hipercalcemie
E. determină prin modificările produse tulburări de ritm cardiac
(pag. 713)

C2301137. Gravitatea unei leziuni de arsura termica este dependenta de


A. gradientul termic
B. coeficientul de transfer termic
C. timpul de actiune
D. concentratia agentului coroziv
E. actiunea brutala de deshidratare
(pag. 654)

C2301138. Ce mecanisme patogene intervin in patogenia arsurilor chimice ?


A. reactia chimica exoterma dintre agent si tesut
B. actiunea de saponificare a grasimilor
C. concentratia crescuta a substantei patogene
D. fenomenele de intoxicatie sistemica
E. eliberarea locala de radicali OH sau H
(pag. 655)

C2301139. Care sunt principalele evenimente ale procesului de granulare a plagii arse ?
A. detersarea escarei
B. eliberarea mediatorilor angiogenezei
C. inmugurirea capilarelor
D. secretia de colagen
E. depunerea matricei
(pag. 658)

C2301140. Stadiul I al bolii arsilor se caracterizeaza prin:


A. anemie
B. edeme

22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
23 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. diureza pastrata
D. alterarea starii de constienta
E. hipoxie
(pag. 660)

C2301141. Care sunt obiectivele terapeutice in stadiul III al bolii arsului


A. combaterea hipovolemiei
B. excizia flictenelor
C. intretinerea conditiei biologice
D. grefare
E. kinetoterapie
(pag. 661)

C2301142. Care sunt caracteristicile anemiei arsului


A. feripriva
B. hemolitica
C. hiperregenerativa
D. microcitara
E. hipocroma
(pag. 665)

C2301143. In ce situatii este indicata spitalizarea arsurilor


A. Arsuri peste 5% suprafata corporala
B. Arsuri chimice
C. Arsuri ale extremitatilor
D. Arsuri gradul III
E. Arsuri prin flama electrica
(pag. 676)

C2301144. Obiectivele tratamentului local in arsuri sunt:


A. aseptizarea zonei
B. combaterea agentilor chimici cu antagonisti
C. prevenirea complicatiilor sistemice
D. dirijarea epitelizarii
E. grabirea detersarii escarelor
(pag. 679)

C2301145. Care din urmatoarele afirmatii despre inciziile de circumvalare in arsuri sunt corecte ?
A. previn efectele negative ale edemului in arsurile circulare
B. se fac la 1 cm de marginea arsurii
C. incizia se face in axul membrului
D. trebuie incizata inclusiv fascia de invelis a regiunii
E. opreste extensia infectiei
(pag. 681)

C2301146. Care sunt cauze de acidoza metabolica extrarenala la arsi ?


A. deficit de insulina
B. infectie
C. diaree
D. disfunctie tubulara
E. alimentatia i.v.
(pag. 684)

23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
24 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2301147. Care dintre masurile urmatoare contribuie la ameliorarea functiei imunitare la arsi ?
A. antienzime
B. antioxidante
C. antibiotice
D. ser antipiocianic
E. corticoterapie sistemica
(pag. 689)

C2301148. Care sunt contraindicatiile exciziei grefare precoce la arsi ?


A. arsurile gradul III profund
B. hemoglobinemia sub 7 g/l
C. hipoproteinemie
D. arsurile la fata si git
E. arsurile chimice
(pag. 691)

C2501149. Obiectivul esential al tratamentului local in electrocutie este reprezentat de :


A. pansamentul plagilor
B. necrectomia
C. debridarea larga a plagilor
D. incizii perpendiculare pe axul membrului
E. incizii de circumvalare
(pag. p.708, vol.I)

C2501150. In urma baii terapeutice a bolnavului ars se obtine :


A. curatarea atat a plagilor cat si a tegumentelor in totalitate
B. deshidratarea leziunilor
C. activarea circulatiei periferice
D. hidratarea leziunilor
E. indepartarea depozitelor din plaga
(pag. p.681, vol. I)

C2501151. Originile extrarenale ale acidozei metabolice ale bolnavului ars sunt :
A. inanitie
B. diaree
C. hipertensiunea arteriala
D. diabet zaharat
E. hipotensiune arteriala
(pag. p.684, vol.I)

C2501152. Semnele distrugerii hematiilor la bolnavul ars constau in :


A. anemie
B. hemoragie digestiva superioara
C. aparitia pigmentilor biliari in urina
D. sindrom hemolitic
E. epistaxis
(pag. p.685, vol.I)

C2501153. Contraindicatiile exciziei-grefarii precoce la arsi sunt :


A. instabilitate hemodinamica
B. anemie cu Hb sub 7g/dl

24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
25 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. hipoproteinemie sub 4g/dl


D. fibrilatia atriala
E. hepatita cronica
(pag. p.691, vol.I)

C2501154. Dezavantajele exciziei fasciale in arsuri sunt :


A. timp operator lung
B. deformari estetice mari
C. risc de lezare a tendoanelor
D. risc de amputatie
E. aparitia denervarii tegumentare
(pag. p.692, vol.I)

C2501155. La bolnavul ars pot apare urmatoarele leziuni la nivelul stomacului si intestinului:
A. ileus
B. sindrom suboclusiv
C. perforatii intestinale
D. H.D.S.
E. ulceratii
(pag. p.695, vol.I)

C2501156. Cauzele favorizante ale bolii tromboembolice la arsi sunt :


A. staza
B. hemoconcentratia
C. mobilizarea
D. lezarea endovenei
E. hipofibrinogenia
(pag. p.696, vol.I)

C2501157. Semnele clinice precoce ale infectiei in perioada a II-a de evolutie a bolii arsilor sunt
reprezentate de :
A. oligurie
B. hipotensiune
C. tahicardie
D. polipnee
E. petesii cutanate difuze
(pag. p.697, vol.I)

C2501158. Factorii locali de esec ai grefarii in arsuri sunt :


A. imobilizarea segmentului grefat
B. absenta unui tesut de granulatie trofic
C. incarcatura microbiana locala peste 10 la puterea 5 germeni/cm 3
D. pansamente excesiv de compresive
E. nerealizarea unui contact intim intre grefa si patul primitor
(pag. p.699, vol.I)

C2501159. Scopul tratamentului local in arsuri :


A. limitarea agravarii leziunilor
B. diminuarea fenomenelor algice
C. sa evite reactiile alergice
D. sa evite crizele hipertensive
E. limitarea rezorbtiei de toxine

25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
26 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. p.679, vol.I)

C2501160. De tehnicile de excizie si grefare imediata, precoce sau secventiala in arsuri beneficiaza :
A. arsurile chimice
B. arsurile termice de gr.II
C. escare termice de gr.IV
D. arsurile de gr.III situate in zone functionale
E. electrocutiile
(pag. p.679, vol.I)

C2501161. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in arsuri sunt urmatoarele :


A. incizia se face in axul segmentului
B. incizia se practica perpendicular pe axul segmentului
C. incizia se practica pe linia mediana a fiecarei loji interesate
D. intereseaza epidermul si dermul
E. incizia se practica din tesut sanatos pana in tesut sanatos
(pag. p.680, vol.I)

C2501162. Escarele produse de acizii minerali au culori diferie. Care dintre raspunsuri sunt corecte ?
A. escara galbena produsa de acidul clorhidric
B. escara gri produsa de acid azotic
C. escara portocalie produsa de acid clorhidric
D. escara portocalie produsa de acid azotic
E. escara gri produsa de acidul sulfuric
(pag. p.711, vol.I)

C2501163. Tratamentul local clasic al arsurilor are drept obiective :


A. epitelizare spontana controlata a leziunilor de gr.II-III
B. detersarea escarelor de gradul IV cu grefare cat mai rapida
C. excizia si grefarea la 24 ore
D. necrectomia
E. amputatia de membre
(pag. p.679, vol.I)

C2601164. Acţiunea căldurii asupra ţesuturilor constă în:


A. necroză de coagulare la peste 60 °C
B. caramelizarea glucidelor la peste 150 °C
C. carbonizarea la peste 600 °C
D. calcinarea la peste 1000 °C
E. degradare enzimatică la peste 42 °
(pag. 654)

C2601165. Următoarele afirmaţii referitoare la acidul fluorhidric sunt adevărate:


A. este cel mai puternic acid anorganic cunoscut
B. are capacitatea de a dizolva siliciul
C. în contact cu ţesuturile determină deshidratare şi coroziune
D. anionii de fluor inhibă complexul enzimatic ATP-aza Na+ /K+
E. în concentraţii sub 20% tegumentele prezintă escare alb-gălbui
(pag. 713)

C2601166. Dintre complicaţiile precoce, imediate ale perioadei I la pacienţii arşi nu fac parte:
A. edem pulmonar acut

26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
27 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. infecţia
C. insuficienţa hepatică
D. rinichiul de şoc
E. hemoragia digestivă superioară
(pag. 695)

C2601167. Arsurile chimice corneo-conjunctivale necesită:


A. irigaţii cu soluţii diluate de calciu-gluconic 1%
B. irigaţii cu soluţii diluate de acid boric
C. irigaţii repetate la 2-3 ore
D. irigaţii pe o perioadă de 2-4 zile
E. nici una dintre acestea
(pag. 714)

C2601168. Următoarele materiale de acoperire utilizate în terapia arşilor au caractere definitive:


A. autogrefele expandate
B. izogrefele
C. xenogrefele
D. homogrefele
E. pielea artificială
(pag. 692)

C2601169. Excizia fascială este rezervată pentru terapia arşilor în următoarele cazuri:
A. arsuri foarte profunde
B. arsuri pe suprafeţe largi
C. arsuri pe toată grosimea
D. arsuri pe toată lungimea
E. arsuri de gradul I
(pag. 692)

C2601170. În funcţie de mecanismul lezional, curentul lezional poate genera 2 entităţi clinice diferite:
A. arsuri prin electrocuţie
B. arsuri prin arc voltaic
C. electrocuţia
D. necroză de colicvaţie
E. necroză de coagulare
(pag. 704)

C2601171. Scopul tratamentului local în arsuri constă în:


A. limitarea agravării leziunilor
B. diminuarea fenomenelor alergice
C. limitarea resorbţiei de toxine
D. crearea condiţiilor de asepsie
E. încetinirea detersării escarelor
(pag. 679)

C2601172. Infecţia la pacienţii arşi agravează starea acestora prin:


A. aprofundarea leziunilor
B. liza epiteliului nou format
C. hemoragia la nivelul plăgii
D. apariţia unei infecţii sistemice
E. eliminarea grefelor

27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
28 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 666)

C2601173. Stadiul III al pacienţilor arşi:


A. este cuprins între zilele 22-60
B. este cuprins între zilele 4-21
C. se caracterizează printr-un echilibru metabolic fragil
D. nu permite grefarea cutanată
E. reprezintă perioada meta- agresională
(pag. 661)

C2601174. Anticorpii anti ADN dublu catenar:


A. Se asociaza cu afectare renala
B. Se intilnesc cu frecventa similara la bolnavii cu LES primar si la cei cu lupus indus
C. Se intilnesc si in alte colagenoze, nefiind specifici pentru LES
D. Se intilnesc la 70% din bolnavii diagnosticati cu LES
E. Titrul seric se coreleaza cu activitatea clinica a bolii
(pag. 2063)

C2601175. Anticorpii anticardiolipina se asociaza cu:


A. Tromboze venoase si arteriale
B. Avorturi spontane
C. Trombocitoza
D. Trombocitopenie
E. Boala valvulara cardiaca
(pag. 2063)

C2601176. Urmatoarele manifestari ale LES nu raspund la tratamentul cu imunosupresoare:


A. Tulburarile de coagulare
B. Anomaliile comportamentale
C. GN in stadiul final
D. Manifestarile neurologice
E. GN focala proliferativa
(pag. 2068)

C2601177. Criteriile de diagnostic in LES sunt:


A. Artrita simetrica cu eroziuni si decalcificari juxtaarticulare
B. Trombocitoza
C. Ulceratii orale sau nasofaringiene nedureroase observate de medic
D. Teste serologice fals pozitive pentru lues
E. Pericardita afirmata clinic sau EKG
(pag. 2064)

C2601178. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. LES este mai frecvent intilnit la femeile aflate la virsta procreatiei
B. Rash-ul malar este o eruptie eritematoasa fixa, plata sau reliefata, pe obraji si piramida nazala
C. In lupusul discoid leziunile tegumentare se vindeca fara sechele
D. Lupusul neonatal este determinata de transmiterea transplacentara la fat a Ac anti-Ro materni
E. Ac anti RNP sunt specifici pentru boala mixta de tesut conjunctiv
(pag. 2062/2063/2066/2066)

C2601179. Copiii nascuti din mame cu LES prezinta:


A. Anomalii fetale induse de glucocorticoizii administrati mamei pentru suprimarea activitatii bolii

28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
29 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Trombocitoza tranzitorie
C. Eruptii tegumentare
D. Rar bloc AV permanent
E. Trombocitopenie tranzitorie
(pag. 2066)

C2601180. Bolnavii cu nefrita lupica (NL):


A. In fazele incipiente ale bolii sunt asimptomatici
B. Forma de NL difuz proliferativa in absenta tratamentului duce la IRA
C. Au complement seric crescut
D. Ac anti AND dc in titru mare
E. Biopsia renala nu este necesara pentru precizarea formei de NL
(pag. 2063)

C2601181. In tratamentul LES:


A. Serozitele indiferent de gravitate obliga la administrare de glucocorticoizi
B. Artralgiile si mialgiile beneficiaza de AINS
C. Manifestarile cutanate raspund la Hidroxiclorochina
D. Pacientii cu NL tratati cu Ciclofosfamid fac mai frecvent insuficienta renala
E. Anticonceptionalele orale sunt interzise la pacientele cu istoric de tromboza
(pag. 2067)

C2801182. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. carbonizare la peste 600 grade C
C. calcinare la peste 2000 grade C
D. degradare enzimatica la peste 200 grade C
E. necroze de coagulare la peste 150 grade C
(pag. 654)

C2801183. Ca particularitati evolutiv etiologice ale infectiilor asociate arsurilor cu streptococi,


specificam:
A. deteriorari accentuate ale starii generale
B. local prezenta durerii, induratiei, tumefactiei
C. mare capacitate de necroza
D. miros dulceag si coloratie verde a pansamentului
E. determina aparitia gangrenei gazoase
(pag. 668)

C2801184. Co-factorii necesari pentru vindecarea plagilor in arsuri sunt:


A. vitamina PP
B. vitamina A
C. vitamina C
D. vitamina E
E. vitamina B1
(pag. 675)

C2801185. Cazurile care necesita spitalizare in cadrul arsurilor sunt:


A. suprafata arsa peste 20% (arsuri termice)
B. arsuri chimice
C. arsuri perineului
D. suprafata arsa intre 5 – 10%

29 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
30 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. prin electrocutare
(pag. 676-677)

C2801186. Scopul tratamentului local in arsuri urmareste urmatoarele:


A. realizarea conditiilor de asepsie
B. diminuarea pierderilor lichidiene
C. limitarea agravarii leziunilor
D. rezolvarea imediata a leziunilor
E. diminuare fenomenelor algice
(pag. 679)

C2801187. Principalii parametrii clinici de supraveghere in tratamentul general al arsilor sunt:


A. diureza
B. tensiunea
C. pulsul
D. respiratia
E. vascularizatia membrelor
(pag. 682)

C2801188. Solutiile perfuzabile in terapia arsului care se folosesc sunt:


A. glucoza 33%
B. glucoza 5%
C. solutie Ringer lactat
D. plasma;
E. albumina 5%
(pag. 684-685)

C2801189. Pentru ameliorarea functiei respiratorie in caz de arsuri se utilizeaza:


A. aerosoli cu mucolitice;
B. vaso-dilatatoare
C. miofilin;
D. vaso- constrictoare;
E. hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 685-686)

C2901190. Caracteristicile arsurilor prin explozie sunt:


A. unda fierbinte de soc poate determina distrugerea instantanee a tesuturilor vii cu care vine in contact fara
a produce aprinderea imbracamintei
B. sunt mai frecvente in conflictele armate
C. determina complexe polilezionale
D. sunt caracteristice accidentelor industriale si celor casnice
E. toate variantele de mai sus sunt corecte
(pag. (1) pag 654)

C2901191. Factorul termovulnerant in arsurile termice este:


A. flacara de peste 700-800°C
B. caldura
C. aerul supraincalzit
D. substantele inflamabile
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 655)

30 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
31 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2901192. Urmatoarele afirmatii referitoare la infectia cu Pseudomonas aeruginosa in arsuri sunt


corecte:
A. apare in plagi in zilele 7-16
B. apare in plagi in prima saptamana
C. toxinele pe care le produce sunt extreme de puternice si cu actiune variata
D. enterotoxina produce enterita necrotica
E. se caracterizeaza prin deteriorarea accentuata a starii generale
(pag. (1) pag 668)

C2901193. Scopul tratamentului local al arsurilor este:


A. intarzierea detersarii escarelor
B. limitarea resorbtiei de toxine
C. diminuarea fenomenelor alergice
D. crearea de conditii de asepsie pentru buna evolutie a plagii si tesuturilor
E. favorizarea producerii de reactii alergice sau hipersensibilzante
(pag. (1) pag 679)

31 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
32 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 2
Traumatismele prin frig
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1202001. Protocolul pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:


A. reincalzirea lenta
B. debridarea flictenelor cu continut clar
C. debridarea flictenelor profunde cu continut hemoragic
D. profilaxia antirabica
E. administrarea de antibiotice per os
(pag. 720)

C1202002. Clasificarea degeraturilor:


A. degeratura de grad 1 se caracterizeaza prin albirea ariei afectate
B. flictenele superficiale cu lichid clar apar in degeraturi de grad 3
C. flictenele cu lichid serosanguinolent apar in degeraturi de grad 2
D. cianoza intensa fara flictene apare in degeraturi de grad 3
E. in leziunea de grad 3 prognosticul de vindecare spontana este bun
(pag. 718)

C1302003. Degeraturile de gradul 2 sunt caracterizate clinic prin:


A. flictene cu continut hemoragic
B. eritem si edem la periferie
C. dupa vindecare apar cauzalgii
D. flictenele trebuie evacuate si reaplicate ca pansament biologic
E. cianoiza intensa a segmentului afectat
(pag. 718)

C1402004. Tratamentul degeraturilor cuprinde urmatoarele, cu exceptia,


A. reincalzirea rapida
B. debridarea flictenelor cu continut clar
C. profilaxia antitetanica
D. debridarea flictenelor profunde, cu continut hemoragic
E. administrarea de antialgice
(pag. 720)

C1402005. Inainte de spitalizare, la bolnavii cu leziuni prin frig se indica:


A. invelirea in fase elastice a segmentului afectat
B. pastrarea pozitiei elevate a extremitatilor afectate pe durata transportului
C. aplicarea de gheata pe leziuni
D. acoperirea cu paturi incalzite
E. indepartarea flictenelor
(pag. 720)

C1402006. Hipotermia cronica se caracterizeaza prin:


A. apare in urma expunerii la frig timp de aproximativ 30 de minute

32 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
33 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. apare in conditiile imersiei zilnice in apa rece


C. nu se insoteste de dezechilibre electrolitice marcate
D. apare in urma expunerii la frig timp de 12-24 de ore
E. afecteaza in special varstnicii si copiii sub un an
(pag. 722)

C1402007. Sechelele dupa degeraturi sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. transpiratii abundente
B. dureri cronice ale segmentelor afectate
C. sensibilitate la caldura a zonelor afectate
D. edemul cronic
E. redori articulare
(pag. 721)

C1402008. La hipotermici se intalnesc urmatoarele, cu exceptia:


A. paloare cadaverica a tegumentelor
B. edeme, in special la nivelul fetei
C. bradicardie
D. intensificarea peristaltismului intestinal
E. poliurie urmata de oligurie
(pag. 723)

C1402009. In "piciorul de transee":


A. leziunile apar rapid, minute sau ore
B. leziunile se datoreaza expunerii la temperaturi foarte scazute
C. nu apare edem
D. pisiorul este amortit, anesteziat, durerea apare doar la mobilizare sau sustinerea greutatii corpului
E. leziunile apar in conditii de vant
(pag. 718)

C1502010. In cadrul primelor masuri de tratament la spital, afectarea celulara directa este tratata prin
reincalzirea rapida prin imersie in apa incalzita la temperatura de:
A. 45 °C;
B. 39 °C;
C. 40-42 °C;
D. 36-37 °C;
E. 43-44 °.
(pag. 720)

C1502011. In degeraturile de gr.IV se constata:


A. cianoza intensa a tegumentului afectat;
B. cianoza si flictene;
C. flictene si edem;
D. cianoza, edem si flictene;
E. cianoze si edem.
(pag. 718)

C1502012. Ce cantitate de caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului ?


A. 65%;
B. aprox. 70%;
C. aprox. 80%;
D. 75%;

33 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
34 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. 60%.
(pag. 717)

C1502013. Studiile clinice au aratat ca temperaturile generatoare de degeraturi sunt:


A. 0 °C timp de 1 h;
B. +1 °C timp de 1 h 30';
C. -6,5 °C cel putin 1 h;
D. -3 °C timp de 1 h;
E. -4 °C timp de 30'.
(pag. 719)

C1502014. Leziunile prin frig afecteaza in mod deosebit:


A. capilarele;
B. arteriolele;
C. venulele;
D. arterele musculare;
E. venele.
(pag. 719)

C1602015. Constienta se pierde atunci cand temperatura centrala coboara sub:


A. 32° C
B. 30° C
C. 28° C
D. 27° C
E. 26° C
(pag. 723)

C1602016. Afectarea celulara directa se trateaza prin:


A. debridarea flictenelor
B. administrarea de antialgice
C. administrarea de antibiotice
D. profilaxie antitetanica
E. reancalzile rapida prin imersie in apa incalzita la 40-42 ° C
(pag. 720)

C1602017. Hipotermia sistemica reprezinta scaderea temperaturii centrale a organismului sub:


A. 36 ° C
B. 34 ° C
C. 30 ° C
D. 33 ° C
E. 35 ° C
(pag. 722)

C1602018. In timpul transportului unui bolnav cu leziuni prin frig este indicat:
A. aplicarea de gheata sau zapada pe leziuni
B. acoperirea cu paturi incalzite
C. debridarea flictenelor
D. pastrarea elevata a extremitatilor afectate de degeraturi
E. indepartarea hainelor
(pag. 720)

C1602019. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)

34 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
35 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. deshidratare celulara
B. cresterea concentratiei electrolitilor intracelulari
C. inhibitia sintezei ADN
D. denaturarea complexelor lipoproteice
E. lezarea endoteliului vascular
(pag. 719)

C1602020. Factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig cuprind urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)
A. umiditatea
B. consumul de alcool
C. fumatul
D. existenta unor leziuni prin frig in antecedente
E. durata expunerii la frig
(pag. 717-718)

C2202021. Cea mai frecventa sechela dupa degeraturi este:


A. dureri cronice ale segmentelor afectate
B. sensibilitate la frig a segmentelor afectate
C. amorteli la nivelul segemtelor afectate
D. transpiratii abundente
E. edemul cronic.
(pag. 721)

C2202022. La ce interval este observata aparitia zonelor de resorbtie osoasa dupa degeratura?
A. 2-3 luni
B. 5-10 saptamani
C. 5-10 luni
D. 3-5 luni
E. 1-2 luni
(pag. 722)

C2202023. În cursul hipotermiei, la temperatura centrală cuprinsp între 33 - 37 grade C, apar:


A. tremuratul
B. aritmiiile cardiace
C. scăderea metabolismului
D. leucocitoză
E. stupoarea
(pag. 723)

C2202024. În cursul hipotermiei, dizartria apare la valori ale temperaturii centrale între:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C
E. 26-28 grade C
(pag. 723)

C2202025. În cursul hipotermiei, stupoarea apare la valori ale temperaturii centrale între:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C

35 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
36 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. 26-28 grade C
(pag. 723)

C2202026. Conştienţa se pierde în hipotermia sistemică la o temperatură centrală de:


A. 32 grade C
B. 30 grade C
C. 28 grade C
D. 26 grade C
E. 24 grade C
(pag. 723)

C2202027. Centrii termoreglării încetează să mai funcţioneze sub o temperatură centrală de:
A. 32 grade C
B. 30 grade C
C. 28 grade C
D. 26 grade C
E. 24 grade C
(pag. 723)

C2602028. Dacă temperatura aerului este de -16 °C, la 30 cm în profunzimea stratului de zăpadă sunt:
A. -15 °C
B. -20 °C
C. -23 °C
D. -40 °C
E. + 4 °C
(pag. 717)

C2602029. Hipotermia sistemică reprezintă scăderea temperaturii centrale sub, cu excepţia:


A. 28 °C
B. 30 °C
C. 32 °C
D. 35 °C
E. 37 °C
(pag. 722)

C2602030. Majoritatea cazurilor de hipotcută apar la imersia în apă sub:


A. 25 °C
B. 21 °C
C. 15 °C
D. 12 °C
E. 10 °C
(pag. 722)

C2602031. Apariţia aritmiilor cardiace se face sub:


A. 35 °C
B. 32 °C
C. 30 °C
D. 29 °C
E. în nici un caz
(pag. 723)

C2602032. Din metodele de reâncălzire internă fac parte următoarele, cu excepţia:

36 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
37 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. toracotomie cu refrigerare directă a mediastinului


B. hemodializă cu reâncălzirea sângelui
C. dializa peritoneală cu soluţii calde
D. inhalarea de gaze calde
E. infuzia de soluţii încălzite la nivelul carotidian
(pag. 724)

C2602033. HLA-B 27:


A. Se intilneste la peste 90% din pacientii cu spondilita psoriazica
B. Face parte din criteriile New York de diagnostic al SA
C. Este markerul genetic al SASN
D. Se intilneste in artropatia psoriazica periferica
E. Este prezenta la 50% din bolnavii diagnosticati cu spondilita anchilopoetica (SA)
(pag. 2094)

C2602034. În SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:
A. Naproxen
B. Ketoprofen
C. Diclofenac
D. Indometacin
E. Fenilbutazona
(pag. 2096)

C2602035. In grupul SASN sunt incluse urmatoarele boli, cu exceptia:


A. Spondilita psoriazica
B. Artrita gonococica
C. Sdr Reiter
D. Artrita enteropatica
E. Spondilartropatia juvenila
(pag. 2094)

C2602036. Afectarea oculara in SA:


A. Este in general bilaterala
B. Uveita anterioara este o manifestare extraarticulara rara
C. Debutul este insidios
D. Nu intereseaza irisul
E. Este controlata eficient prin administrare locala de glucocorticoizi si agenti midriatici
(pag. 2097)

C2602037. In SA urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu exceptia:


A. Sulfasalazina amelioreaza testele inflamatorii si reduce simptomele articulare
B. Artritele periferice reactioneaza favorabil la administarea de Meţotrexat
C. Glucocorticoizii sistemici nu si-au dovedit rolulul terapeutic
D. Efectele adverse ale Fenilbutazonei sunt anemia aplastica si agranulocitoza
E. Fenilbutazona in doze de 75mg administrata o data pe zi este cel mai eficient agent terapeutic in SA
(pag. 2096)

C2602038. Durerea inflamatorie de coloana in SA, se caracterizeaza prin:


A. Exacerbare nocturna
B. Debut peste 50 de ani
C. In stadiul precoce este intermitenta, ulterior devine persistenta
D. Localizare in regiunea lombara superioara

37 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
38 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Ameliorare la repaus
(pag. 2095)

C2602039. In SA:
A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
B. Creste capacitatea vitala
C. Scade capacitatea functionala reziduala
D. Distanta occiput perete scade
E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut
(pag. 2096)

C2802040. Anomaliile unghiilor ce apar ca sechele dupa degeraturi sunt reprezentate de:
A. unghii in clepsidra
B. unghii in lentila de ceas
C. unghii cu depozite albicioase
D. unghii incarnate
E. unghii fribile incurbate
(pag. 721)

C2802041. Centrii termoreglarii in hipotermia progresiva inceteaza sa mai functioneze la temperaturi


de:
A. intre 33 – 37 grade C
B. intre 29 – 33 grade C
C. functioneaza indiferent de temperatura centrala a corpului
D. sub 24 grade C
E. nu exista o relatie directa cu temperatura centrala a corpului
(pag. 723)

C2902042. Aritmiile cardiace apar la valori ale temperaturii centrale:


A. 33°C-35°C
B. sub 29°C
C. intre 29°C-30°C
D. sub 24°C
E. intre 32°C-34°C
(pag. ((1) pag 722))

C2902043. Temperatura de -6°C combinata cu un vant de 70 km/h care are un efect similar cu o
temperatura a mediului de:
A. -10°C -15°C
B. -35°C
C. -30°C
D. -40°C
E. -42°C
(pag. (1) pag 717)

C2902044. La altitudini mari,factorii care favorizeaza aparitia degeraturilor sunt:


A. starea psihica (frica,anxietate)
B. hipoxia
C. echipamentul neadecvat
D. contactul strans cu obiectele solide inghetate(armament)
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 719)

38 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
39 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1202045. Factorii de care depinde supravietuirea la imersia in apa rece sunt:


A. marimea corpului
B. continutul in proteine
C. timpul de expunere la frig
D. continutul in grasime
E. varsta
(pag. 722)

C1202046. In tratamentul pacientilor cu degeraturi se folosesc:


A. antialgice doar per os
B. aspirina ca inhibitor al sintezei de PG si Tx
C. antibiotice injectabile
D. Dextran cu molecula mica administrat i.v.
E. nu se utilizeza heparina
(pag. 721)

C1202047. Tratamentul bolnavilor cu degeraturi:


A. in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie decliva
B. in timpul transportului extremitatile se tin in pozitie elevata
C. se pot acoperi leziunile cu paturi incalzite
D. se containdica debridarea flictenelor inainte de spitalizare
E. nu se vor indeparta hainele de pe zonele afectate
(pag. 720)

C1202048. Despre simptomele hipotermiei se poate afirma:


A. simptomele hipotermiei medii pot mima alte afectiuni
B. absenta tremuratului exclude diagnosticul de hipotermie
C. sub 33 grade C temperatura centrala, pacientul devine hiporeactiv
D. amnezia apare cand temperatura centrala scade sub 32 °C
E. la 27-26 °C temperatura centrala, raspunsurile bolnavului sunt coerente
(pag. 723)

C1202049. Sechelele dupa degeraturi se caracterizeaza prin:


A. pot sa apara transpiratii abundente
B. sensibilitate la cald a segmentelor afectate
C. dureri acute ale segmentelor afectate
D. edem cronic
E. hipersensibilitatea segmentelor afectate
(pag. 721)

C1202050. Modificarile indirecte ale degeraturilor se caracterizeaza prin:


A. sunt rezultatul afectarii microcirculatiei
B. sunt mai putin severe decat modificarile directe
C. aparea lezarea endoteliului vascular
D. venulele sunt mai putin afectate decat arteriolele
E. sludge-ul nu determina tromboza
(pag. 719-720)

C1202051. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin:

39 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
40 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. formare de gheata exclusiv in spatiul intracelular


B. hiperhidratare celulara
C. modificarea concentratiei electrolitilor intracelulari
D. soc termic
E. modificarea concentratiei de vitamine si oligoelemente
(pag. 719)

C1202052. Tratamentul chirurgical al degeraturilor:


A. in faza acuta are indicatii largi
B. se pot face incizii de decompresiune
C. excizia escarelor trebuie evitata
D. este util dupa delimitarea neta a zonelor de necroza
E. dupa necrectomii se pot aplica grefe de piele libera despicata
(pag. 721)

C1202053. Despre hipotermia sistemica se poate afirma ca:


A. se clasifica in acuta si cronica
B. hipotermia cronica apare in urma expunerii la frig timp indelungat
C. hipotermia cronica afecteaza mai ales populatia adulta
D. hipotermia acuta apare la imersia in apa rece sub 21 °C
E. in hipotermia acuta apare vasodilatatie si centralizarea circulatiei
(pag. 722)

C1202054. Factori favorzanti ai degeraturilor sunt:


A. durata expunerii la frig
B. viteza vantului
C. valoarea temperaturii
D. starea psihica
E. umiditatea
(pag. 717)

C1302055. Hipotermia subacuta se caracterizeaza prin


A. tahicardie
B. tahipnee
C. tremor
D. midriaza
E. ataxie
(pag. 722)

C1302056. Prin ce se caracterizeaza fazas hipotermiei sistemice cu temperatura corporala cuprinsa


intre 29 si 33 grade ?
A. scade rata metabolismului
B. tremor
C. vasoconstrictie periferica
D. aritmii cardiace
E. scade frecventa miscarilor respiratorii
(pag. 723)

C1302057. Mecanisme indirecte ce intervin in patogenia leziunilor de degeratura sunt:


A. formarea de gheata extracelulara
B. formarea de gheata intracelulara
C. modificarea electrolitilor intra si extracelulari

40 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
41 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. vasoconstrictie arteriolara
E. microembolii
(pag. 719)

C1302058. Protocolul de resuscitare a hipotermiei sistemice cuprinde:


A. montarea unei sonde urinare
B. intubatie oro-traheala
C. mentinerea elevata a membrelor
D. gazometrie sangvina
E. administrarea orala de lichide calde
(pag. 723)

C1302059. Simptome ale hipotermiei cronice sunt:


A. dificultate in mobilizarea membrelor
B. cianoza
C. edem facial
D. tahicardie
E. tulburari de constienta
(pag. 722)

C1302060. Protocolul Mc Cauley de tratament al degeraturilor include:


A. reincalzirea rapida
B. excizia flictenelor hemoragice pentru aliminarea Tx si PG
C. aspirina
D. necrectomia tesuturilor indemne
E. elevarea membrelor
(pag. 720)

C1302061. Care sunt factorii determinanti ai leziunilor prin frig ?


A. umiditatea atmosferica
B. imbracamintea nbeadecvata
C. consumul de alcool
D. temperatura mediului
E. durata expunerii la frig
(pag. 717)

C1302062. Leziunile de degeratura de gradul 3 se caracterizeaza prin:


A. flictene cu continut hemoragic
B. cauzalgii
C. vindecarea spontana posibila
D. cianoza intregii regiuni anatomice
E. senzatie de arsura
(pag. 718)

C1302063. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt determinate de:


A. blocarea activitatii Na-K ATP-azei
B. formarea intracelulara de gheata
C. deshidratarea celulei
D. fenomenul de sludge
E. socul termic
(pag. 719)

41 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
42 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1302064. Care dintre urmatoarele sunt factori favorizanti ai leziunilor prin frig ?
A. starea psihica
B. durata expunerii la frig
C. viteza vantului
D. consumul de stupefiante
E. valoarea temperaturii ambientale
(pag. 717)

C1302065. Care din urmatoarele metode de reincalzire interna pot fi aplicate in hipotermia sistemica ?
A. toracotomie cu incalzirea directa a mediastinului
B. tubaj gastric cu administrarea pe sonda de lichide calde
C. dializa peritonmeala cu solutii calde
D. imersia in apa la 40 - 42 grade
E. infuzii de solutii calde in artera carotida
(pag. 724)

C1402066. Tratamentul chirurgical al degeraturilor consta in:


A. incizia de decompresiune in escarele constrictive
B. excizia escarei imediat dupa reincalzire
C. excizia escarei cand aceasta se infecteaza si infectia nu poate fi controlata prin antibiotice
D. debridare dupa delimitarea zonelor de necroza
E. simpatectomie in primele 24 de ore
(pag. 721)

C1402067. Semne de prognostic favorabil al degeraturilor sunt:


A. reincalzirea rapida a tegumentelor
B. revenirea sensibilitatii
C. culoarea eritematoasa a tegmentelor
D. tegumente palide
E. tegumente cianotice-negre
(pag. 720)

C1402068. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt:


A. formarea de cristale de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de cristale de gheata in spatiul intracelular
C. hiperhidratarea celulara
D. mai severe decat cele indirecte
E. denaturarea complexelor lipoproteice
(pag. 719)

C1402069. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza hipotermia acuta:


A. apare in conditiile imersiei in apa rece sub 21 °C
B. datorita racirii rapide a organismului nu se insoteste de un dezechilibru hidroelectrolitic marcat
C. persoanele afectate isi pierd mobilitatea activa
D. creste frecventa respiratorie
E. la nivelul extremitatilor se instaleaza vasodilatatie paralitica
(pag. 722)

C1402070. Urmatoarele reprezinta metode de reincalzire interna:


A. toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser fiziologic cald
B. hemodializa cu reincalzirea sangelui
C. infuzia de solutii incalzite la nivelul arterei carotide

42 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
43 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. laparotomie cu reincalzirea directa a abdomenului cu ser fiziologi cald


E. inhalarea de gaze calde
(pag. 724)

C1402071. Urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:


A. malnutritia
B. poliglobulia
C. anemia
D. otravirile
E. boala Paget
(pag. 722)

C1502072. Tratamentul chirurgical al degeraturilor dupa faza acuta si delimitarea zonelor de necroza
consta in:
A. debridarea necrozelor;
B. incizia necrozelor;
C. amputatia unor segmente ale extremitatilor;
D. grefare cu lambouri tegumentare de vecinatate;
E. incizii de circumvalare.
(pag. 721)

C1502073. Care dintre urmatoarele afectiuni predispun la dezvoltarea unei hipotermii:


A. eritrodermia;
B. diabet zaharat;
C. deficiente de termoreglare centrala sau periferice;
D. S.I.D.A.;
E. malnutritia.
(pag. 722)

C1502074. In faza acuta a degeraturilor tratamentul chirurgical este reprezentat de:


A. incizia de decompresiune in cazul unor escare constrictive;
B. excizia escarei, cand exista un proces infectios sub aceasta;
C. amputatia unor segmente ale membrelor;
D. incizia escarelor cand se intind pe suprafete mari;
E. incizia de circumvalare.
(pag. 721)

C1502075. Intre 33-35 °C temperatura centrala pacientul este:


A. cooperant;
B. necooperant;
C. bine orientat temporo-spatial;
D. apatic;
E. amnezic.
(pag. 723)

C1502076. Sechele dupa degeraturi sunt urmatoarele:


A. redori articulare;
B. edem cronic;
C. dureri cronice ale membrelor afectate;
D. tendinite;
E. paliditate tegumentara.
(pag. 721)

43 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
44 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1502077. Consecintele nefavorabile ale reincalzirii rapide sunt:


A. fenomenul de recadere;
B. colapsul vascular;
C. anemia acuta;
D. hemoragie digestiva superioara;
E. insuficienta respiratorie.
(pag. 724)

C1502078. Temperatura centrala este temperatura:


A. organelor din cutia craniana;
B. membrelor superioare;
C. membrelor inferioare;
D. organelor din cutia toracica;
E. organelor din abdomen.
(pag. 722)

C1502079. Simptomele care apar in hipotermia cronica sunt:


A. edem al fetei;
B. bradicardie;
C. hipotensiune arteriala;
D. anemie;
E. coloratie roza a tegumentelor fetei.
(pag. 722)

C1602080. Reincalzirea bolnavilor cu leziuni prin frig are urmatoarele caracteristici:


A. este rapida
B. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 40-42 °C
C. poate fi urmata de dureri intense care necesita administrare de antialgice
D. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la 36-38 °C
E. se realizeaza prin imersie in apa incalzita la peste 44 °C
(pag. 720)

C1602081. Protocolul elaborat de Mc Cauley in 1983 pentru tratamentul degeraturilor cuprinde:


A. reancalzirea rapida
B. debridarea flictenelor, chiar si cele cu continut hemoragic
C. profilaxia antitetanica
D. antialgice i.v. Sau i.m.
E. administrare de aspirina
(pag. 720)

C1602082. Hipotermia progresiva are 3 faze, cu paliere ale temperaturii centrale cuprinse intre:
A. 33-37 ° C
B. 32-35 ° C
C. 29-32 ° C
D. 29-33 ° C
E. sub 29 °
(pag. 723)

C1602083. Printre factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig, putem enumera
A. starea psihica
B. efortul fizic
C. imobilizarea prelungita

44 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
45 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. consumul de stupefiante
E. rasa alba
(pag. 718)

C1602084. Hipotermia sistemica se poate clasifica in:


A. generala
B. cronica
C. generalizata
D. subacuta
E. acuta
(pag. 722)

C1602085. Ca metode de incalzire interna propuse de opozantii reancalzirii rapide prin imersie, putem
enumera
A. toracotomie cu reancalzire directa a hemitoracelui respectiv cu ser fiziologic cald
B. hemodializa cu reancalzirea sangelui
C. infuzia cu solutii incalzite la nivelul arterei carotide
D. laparotomie si lavaj cu solutii calde
E. inhalarea de gaze calde, folosind echipamentul de anestezie
(pag. 724)

C1602086. Modificarile celulare directe cauzate de frig cuprind:


A. formarea de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de gheata intracelular
C. modificarea concentratiei electrolitilor intracelulari
D. denaturarea complexelor lipoproteice
E. hidratarea celulara
(pag. 719)

C1602087. Factorii determinanti ai aparitiei leziunilor prin frig, sunt:


A. viteza vantului
B. valoarea temperaturii ambienttale
C. umiditatea
D. imbracamintea neadecvata
E. durata expunerii la frig
(pag. 717)

C2202088. Urmatorii factori favorizanti contribuie la aparitia leziunilor prin frig:


A. oboseala
B. imobilizarea prelungita
C. valoarea temperaturii ambientale
D. rasa alba
E. umiditatea scazuta.
(pag. 717-718)

C2202089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind factorii favorizanti pentru leziunile prin frig , cu
exceptia:
A. fumatul produce vasodilatatie in special la nivelul extremitatiilor
B. aerul rece este mult mai periculos pentru tesuturile vii decat combinatia dintre aer rece si vant
C. aproximativ 60% din caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului
D. exista o corelatie intre oboseala , apatie si incidenta leziunilor prin frig
E. valoarea temperaturii ambientale si viteza vantului sunt cei mai importanti factori favorizanti.

45 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
46 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 717)

C2202090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul II sunt false?
A. aparitia flictenelor superficiale continand lichid clar sau laptos
B. dupa vindecare apar frecvent cauzalgii
C. lezarea flictenelor poate duce la desicare si necroza tisulara
D. leziunile nu se vindeca de obicei spontan
E. in leziunile de gradul II apar arii de tegument de culoare alba sau alb-cenusie.
(pag. 718)

C2202091. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul III sunt adevarate?


A. degeraturile de gradul III constau in cianoza intensa a tegumentului afectat
B. la cateva ore de la producerea acesteia apare gangrena tegumentului afectat
C. leziunile cu escare albe reprezinta o afectare a intregii grosimi a tegumentului
D. constau in aparitia flictenelor cu lichid laptos si uneori serosanghinolent
E. prognosticul de vindecare spontana este foarte rezervat.
(pag. 718)

C2202092. Temperatura la care apare piciorul de transee este cuprinsa intre urmatoarele valori:
A. 1_ -10 grade C
B. -1_-10 grade C
C. 3_ -10 grade C
D. 4_ -15 grade C
E. -4 _ -10 grade C
(pag. 718)

C2202093. Manifestarile clinice care apar in piciorul de transee sunt:


A. initial tegumente eritematoase , cianotice
B. senzatii de intepaturi , amorteli si nesiguranta la mobilizarea membrului respectiv
C. edemul se instaleaza de la inceput
D. tegumentele devin albe dupa reincalzirea membrului afectat
E. dupa reincalzire apare durerea.
(pag. 718)

C2202094. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile produse la altitudini mari sunt false cu exceptia:
A. leziunile apar lent in mai multe ore
B. de obicei sunt foarte grave si evolueaza cu necroze profunde
C. hipoxia favorizeza aparitia degeraturilor in aceste conditii
D. frica si anxietatea nu favorizeza aparitia leziunilor in aceste conditii
E. leziunile apar rapid , uneori in cateva minute
(pag. 719)

C2202095. Modificarile indirecte care apar in leziunile prin frig se caracterizeaza prin:
A. sunt mai putin severe decat cele directe
B. la temperaturi intre 2-11 grade C circulatia sangelui prin capilare scade cu 42%
C. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin arteriole se reduce cu 62%
D. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin venule se reduce cu 37%
E. vasodilatatia atinge un maximum la 45 minute de la reincalzirea tesuturilor.
(pag. 719)

C2202096. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. daca tesutul este supus unei inghetari lente cristalele de gheata se dezvolta in spatiile intracelulare

46 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
47 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. inghetarea rapida produce cristale de gheata intercelular


C. in mod obisnuit nu se produce gheata intracelular
D. alterarea membranei celulare apare deja initial
E. sinteza de ADN nu este intotdeauna inhibata in tesuturile afectate de frig
(pag. 719)

C2202097. Care este temperatura optima a apei la care se poate face incalzirea segmentelor afectate de
frig?
A. 30-32 grade C
B. 40-42 grade C
C. 5-12 grade C
D. oricare cu conditia sa fie peste 5 grade C
E. 41-42 grade C
(pag. 720)

C2202098. Care din urmatoarele afirmatii privind protocolul pentru tratamentul degeraturilor sunt
adevarate?
A. profilaxia antitetanica este obligatorie
B. debridarea la nivelul zonelor afectate de flictene profunde
C. aspirarea continutului flictenelor este indicata
D. doze mari de aspirina , ca inhibitor al sintezei de PG si TX
E. debridarea flictenelor cu continut clar.
(pag. 720)

C2202099. Pentru a scadea vascozitatea sangelui se utilizeaza urmatoarele cantitati de dextran:


A. in prima zi 1 L
B. 1 L in urmatoarele 5 zile
C. 1 L in prima zi
D. 2 L in prima zi
E. 500 mL pe zi in urmatoarele 5 zile.
(pag. 721)

C2202100. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul degeraturilor?
A. extremitatiile sunt tinute in apa calda cel putin 30 minute
B. aspectul clinic al zonelor reincalzite nu poate da indicatii prognostice
C. miscarile active sau pasive in timpul imersiei in apa calda sunt importante
D. administrarea de antibiotice nu este necesara
E. protocolul pentru tratamentul degeraturilor elaborate de Mc Cauley este util pentru majoritatea
degeraturilor.
(pag. 721)

C2202101. Tratamentul chirurgical al degeraturilor cuprinde :


A. incizie de decompresiune in cazul unor escare constrictive
B. excizia intotdeauna a escarei
C. simpatectomia nu aduce beneficii clinice clare
D. simpatectomia este utila dupa incheierea fazei acute
E. simpatectomia este folosita mai mult pentru tratarea unor sechele ale leziunilor prin frig.
(pag. 721)

C2202102. Care este ordinea corecta a frecventei aparitiei sechelelor dupa degeraturi?
A. transpiratii abundente , amorteli , edemul cronic
B. dureri cronice, culoarea anormala a tegumentelor, edemul cronic
C. redori articulare , edemul cronic, sensibilitate la frig

47 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
48 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. transpiratii abundente , dureri cronice , sensibilitate la frig


E. amorteli, sensibilitate la frig, redori articulare.
(pag. 721)

C2202103. Care afirmatii sunt adevarate privind sechelele dupa degeraturi?


A. hiperhidroza nu este o sechela
B. la rasa neagra apare depigmentarea
C. unghiile friabile , incurbate sunt sechele dupa degeraturi
D. sensibilitatea la frig se amelioreaza prin denervare simpatica.
E. dureri cronice care apar pot sugera sindromul Raynaud.
(pag. 721)

C2202104. Care din sechelele post degeraturi sunt rezultatul ischemiei prezente la nivelul zonelor
afectate?
A. culoarea anormala a tegumentelor
B. unghiile friabile
C. amorteli la nivelul segmente;lor afectate
D. hiperhidroza
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 721)

C2202105. Care simptome aparute post degeratura nu se amelioreaza dupa denervare simpatica?
A. durerea
B. redoarea articulara
C. sensibilitatea la frig
D. cianoza
E. edemul cronic
(pag. 721)

C2202106. Care afirmatii privind zonele de resorbtie osoasa post degeratura sunt false?
A. se datoreaza afectarii circulatiei sanguine locale
B. nu se vindeca spontan
C. la copii si adolescenti pot afecta cartilajele
D. afecteaza mai ales inchiderea premature a AIFD
E. afecteaza mai ales inchiderea prematura a AIFP
(pag. 722)

C2202107. Degeraturile de gradul I cuprind urmatoarele:


A. flictenele superficiale
B. albirea ariei afectate
C. senzatie de raceala sau arsura
D. eritem si edem in jurul zonelor de flictene
E. cauzalgii
(pag. 718)

C2202108. Degeraturile de grad IV cuprind urmatoarele cu exceptia:


A. cianoza intense a segmentului afectat
B. edem local
C. flictene
D. gangrena segmentului respective prezenta initial
E. eritem si edem in jurul flictenelor
(pag. 718)

48 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
49 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2202109. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeza prin:


A. apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature scazute si umiditate crescuta
B. apar dupa expunere repetata intr-un mediu cu temperature foarte scazute si umiditate crescuta
C. aparitia de eritem , edem , cianoza
D. simptomele dispar dupa incetarea expunerii la frig
E. apar dureri la nivelul extremitatiilor afectate
(pag. 718)

C2202110. Care este temperatura necesara pentru a produce o degeratura?


A. -6,5 grade C sau mai joasa timp de 1 ora
B. -6,5 grade C sau mai joasa timp de 30 minute
C. -6,5 grade C nu mai mult de 1 ora
D. -8,5 grade C timp de 1 ora
E. -6,5 grade C timp de 2 ore
(pag. 719)

C2202111. Temperatura centrală:


A. este temperatura organelor vitale
B. este egală cu cea a extremităţilor
C. se măsoară cu termometrul axilar
D. se poate măsura printr-o sondă urinară
E. scade sub 36 de grade în hipotermia sistemică
(pag. 722)

C2202112. Afecţiuni ce predispun la dezvoltarea unei hipotermii sunt:


A. boala Paget
B. poliglobulia
C. obezitatea
D. diabetul zaharat
E. eritrodermia
(pag. 722)

C2202113. Hipotermia subacută:


A. apare la persoane expuse la temperaturi scăzute mai mult de 24 de ore
B. are ca semne clinice: tremurături, midriază, hipertensiune arterială
C. temperatura centrală scade sub 33 grade C
D. se caracterizează prin dezechilibre electrolitice
E. temperatura centrală scade sub 29 grade C
(pag. 722)

C2202114. În hipotermia acută:


A. nu se dezvoltă dezechilibre electrolitice majore
B. se centralizează circulaţia
C. creşte metabolismul
D. sechelele cerebrale permanente sunt frecvente
E. se produce o bradicardie severă
(pag. 722)

C2202115. Factorii de care depind esupravieţuirea în condiţiile imersiei în apă rece sunt:
A. conţinutul în ţesut adipos al organismului
B. vârsta
C. sexul

49 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
50 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. calitatea hainelor protective


E. mărimea corpului
(pag. 722)

C2202116. Hipotermia cronică:


A. afectează în special bătrânii şi copiii peste 1 an
B. se caracterizează prin tahicardie, puls slab, hipotensiune arterială
C. apare la vârstnici, la temperaturi sub 0 grade C
D. caracteristică este coloraţia roză a tegumentelor feţei
E. apare în urma expunerii la frig timp îndelunga
(pag. 722)

C2202117. Următoarele afirmaţii privind fiziopatologia hipotermiei sistemice sunt false:


A. leucopenia şi trombocitopenia din timpul hipotermiei se refac greu după reâncălzire
B. diureza creşte iniţial, datorită centralizării circulaţiei
C. prima modificare care apare este vasoconstricţia periferică
D. încă de la începutul expunerii la temperaturile scăzute, se deprimă funcţiile vitale
E. la temperatura centrală de 32 grade apar unde J patologice pe EKG
(pag. 723)

C2202118. În cursul hipotermiei, la temperatura centrală între 29 - 33 grade C, apar:


A. scăderea metabolismului
B. tahicardie, creşterea frecvenţei mişcărilor respiratorii
C. aritmiile cardiace
D. pierderea conştienţei
E. dificultăţi de vorbire
(pag. 723)

C2202119. În cursul tratamentului în hipotermia sistemică, sunt necesare:


A. corectarea alcalozei sanguine
B. tratarea aritmiilor
C. mentinerea diurezei la peste 100 ml/oră
D. corectarea hipoxemiei
E. reâncălzirea rapidă
(pag. 723)

C2202120. Metode de reâncălzire internă, în hipotermia sistemică, sunt:


A. dializa peritoneală cu soluţii peritoneale calde
B. laparotomia cu reâncălzirea directă a peritoneului cu ser fiziologic cald
C. hemodializă cu reâncălzirea sângelui
D. imersia corpului în apă de 40 grade C
E. inhalarea de gaze calde
(pag. 723)

C2202121. Decesele tardive după hipotermii tratate cu succes pot apărea datorită:
A. insuficienţei renale acute
B. insuficienţei hepatice
C. emboliei pulmonare
D. bronhopneumoniei
E. patologiei asociate
(pag. 723)

50 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
51 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2202122. Protocolul de resuscitare a hipotermiei:


A. Se aplică la temperatura centrală sub 32 grade C
B. cuprinde monitorizare EKG, cateterizare venoasă centrală, sondaj vezical
C. impune corectarea alcalozei sanguine şi a aritmiilor cardiace
D. cuprinde reâncălzirea rapidă prin imersie în apă la 37 grade C
E. prevede menţinerea diurezei la 30-50 ml/oră.
(pag. 722-723)

C2202123. La hipotermici:
A. iniţial apare poliurie apoi oligurie
B. creşte activitatea tractului gastrointestinal
C. se produce edem generalizat, în special la nivelul membrelor inferioare
D. apar tulburări de coagulare, greu accesibile după reâncălzire
E. poate lipsi tremuratul, în special la vârstnici
(pag. 722)

C2202124. Următoarele afirmaţii cu privire la reâncălzirea rapidă în hipotermia sistemică sunt


adevărate:
A. fenomenul de recădere
B. insuficienţă renală acută
C. colapsul vascular
D. tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare
E. edemul pulmonar acut
(pag. 723)

C2202125. Indicaţiile tratamentului chirurgical în faza acută de degerătură sunt:


A. flictenele cu conţinut sanghinolent
B. colecţie purulentă sub escară
C. edemul lezional marcat
D. escare constrictive
E. flictenele cu conţinut lăptos
(pag. 721)

C2202126. Următoarele afirmaţii referitoare la fiziopatologia degerăturilor sunt false:


A. frigul afectează în special venulele
B. lezarea endoteliului vascular este urmată de apariţia trombilor albi
C. insuficienţa vasculară nu poate fi stopată terapeutic
D. mediatorii inflamaţiei din degerătură sunt aceeaşi cu cei din arsuri
E. mediatorii din flictenele de degerătură stimulează vasoconstricţia şi agregarea plachetară
(pag. 719-720)

C2202127. Fenomenul de recădere în tratamentul hipotermiei sistemice:


A. poate apărea după reâncălzirea rapidă prin imersia în apă de 40 grade C
B. poate apărea după o metodă de resuscitare internă
C. poate fi prevenit prin imersie în apă doar a trunchiului
D. se însoţeşte de aritmii cardiace
E. apare prin şuntarea sângelui rece central, cu scăderea paradoxală a temperaturii centrale
(pag. 724)

C2202128. Următoarele afirmaţii despre reâncălzirea prin imersie sunt adevărate:


A. este contraindicată la vârstnici, care prezintă o patologie asociată bogată
B. restabilirea temperaturii corpului se produce după 1-3 ore

51 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
52 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. se poate complica cu colaps vascular, datorat hipovolemiei


D. poate apărea fenomenul de recădere, dacă sunt încălzite doar extremităţile
E. poate fi înlocuită cu de metodele de reâncălzire internă
(pag. 724)

C2202129. Următoarele afirmaţii despre colapsul vascular după reâncălzirea rapidă sunt adevărate:
A. poate apare datorită unei resuscitări hidroelectrolitice inadecvate
B. monitorizarea corespunzătoare a diurezei este un factor important în evitarea acestei complicaţii
C. poate face necesar suportul iontropic
D. se datorează hipovolemiei
E. este evitat dacă se foloseşte încălzirea doar a trunchiului
(pag. 724)

C2202130. În tratamentul degerăturilor combinate cu hipotermia sistemică:


A. reâncălzirea rapidă este contraindicată, agravând evoluţia degerături
B. reâncălzirea rapidă este totdeauna indicată
C. fizioterapia necesară degerăturilor este contraindicată de bolile asociate
D. fizioterapia poate fi aplicată pacienţilor imobilizaţi
E. fizioterapia nu poate fi aplicată pacienţilor imobilizaţi
(pag. 724)

C2302131. Care sunt modificarile directe care intervin in patogenia leziunilor prin frig
A. vasoconstrictia
B. aparitia de microemboli
C. formarea de gheata intracelulara
D. fenomenul de sludge
E. deshidratarea celulara
(pag. 719)

C2302132. Care sunt masurile de prim ajutor in degeraturi ?


A. indepartarea hainelor de pe zonele afectate
B. efectuarea inciziilor de decompresiune
C. administrarea de vasodilatatoare periferice
D. reincalzirea rapida
E. excizia escarei
(pag. 720)

C2302133. In ce consta tratamentul chirurgical in faza acuta a leziunilor de degeratura ?


A. debridarea flictenelor cu continut hemoragic
B. incizii de decompresiune
C. simpatectomie perivasculara
D. excizia escarelor suprainfectate
E. debidarea necrozelor
(pag. 721)

C2302134. Care sunt metodele interne de reincalzire interna in cazurile de hipotermie sistemica ?
A. toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser cald
B. dializa peritoneala cu solutii calde
C. imersia in baie la 42°C
D. infuzia de solutii incalzite a nivelul arterei carotide
E. asezarea pacientului pe o slatea incalzita electric
(pag. 724)

52 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
53 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2302135. Care sunt factorii determinanti in aparitia leziunilor de degeratura ?


A. valoarea temperaturii ambientale
B. umiditatea
C. imbracamintea neadecvata
D. durara expunerii
E. viteza vintului
(pag. 717)

C2302136. Care sunt factori favorizanti in aparitia leziunilor de degeratura


A. consumul de alcool
B. rasa neagra
C. sexul masculin
D. efortul fizic
E. valoare foarte scazuta a temperaturii ambientale
(pag. 718)

C2602137. Sechele după degerături sunt:


A. hiperhidroza
B. sensibilitate la frig
C. edem cronic
D. depigmentare la rasa caucaziană
E. eritrocianoza la rasa neagră
(pag. 721)

C2602138. Degerăturile de gradul I sunt caracterizate de:


A. apariţia flictenelor sanghinolente
B. cianoza intensă a segmentului afectat
C. albirea ariei afectate
D. senzaţia de arsură
E. escare alb-cenuşii
(pag. 718)

C2602139. Alcoolul agravează leziunile prin frig datorită:


A. creşterea fluxului sanguin la suprafaţa corpului
B. expunerea inconştientă la frig
C. vasoconstricţia periferică
D. creşterea pierderii de căldură la nivelul plămânilor
E. creşterea umidităţii
(pag. 718)

C2602140. Leziunile celulare directe cauzate de frig sunt:


A. formarea de gheaţă intracelular
B. formarea de gheaţă extracelular
C. deshidratarea celulară
D. maturarea complexelor lipoproteice
E. scăderea concentraţiei electroliţilor intracelular
(pag. 719)

C2602141. Piciorul de tranşee are următoarele caracteristici:


A. se datorează expunerii îndelungate la temperaturi foarte scăzute
B. edemul este marcat

53 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
54 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. necrozele tisulare apar frecvent


D. apare în condiţii de umiditate
E. tegumentele sunt de obicei palide
(pag. 718)

C2602142. Indicaţiile tratamentului chirurgical în faza acută a degerăturilor sunt:


A. incizia de decompresiune
B. excizia escarei
C. durerea intensă
D. cianoza intensă
E. escarele alb-cenuşii
(pag. 721)

C2602143. Următoarele afirmaţii referitoare la hipotermia subacută sunt adevărate.


A. apare după expunere la frig în decurs de 12-24 ore
B. temperatura centrală scade sub 33 °C
C. pacientul poate prezenta aritmii cardiace
D. temperatura corpului scade sub 21 °C
E. apare după imersie în apă rece sub 10 °C
(pag. 722)

C2602144. Factorii de care depinde supravieţuirea în cazul imersiei sub apă rece sunt:
A. suprafaţa corpului
B. conţinutul în grăsimi
C. timpul de expunere la frig
D. salinitatea apei
E. rasa
(pag. 722)

C2602145. Hipotermia cronică apare:


A. frecvent la copii sub 1 an
B. atunci când temperatura mediului înconjurător scade sub 18 °C
C. apare excepţional la vârstnici
D. apare la cei ce depun efort fizic prelungit
E. apare frecvent la vârstnici
(pag. 722)

C2602146. Hipotermia sistemică se poate clasifica în:


A. cronică
B. supraacută
C. subacută
D. acută
E. degerătură
(pag. 722)

C2602147. Explorarile de laborator in SA evidentiaza:


A. Cresterea VSH si PCR, corelata cu boala activa
B. FAL intotdeauna normala
C. AAN frecvent prezenti
D. Factor reumatoid negativ
E. Anemie normocroma, normocitara
(pag. 2096)

54 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
55 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2602148. Hiperostoza scheletala idiopatica difuza (HSID) se caracterizeaza prin:


A. Afectarea articulatiilor diartroidale
B. Calcificarea si osificarea ligamentelor paraspinoase
C. Prezenta sindesmofitelor
D. Aspect radiologic de "ceara prelinsa” prin calcificarea inelului fibros
E. Articulatii sacroiliace normale
(pag. 2096)

C2602149. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. Cea mai grava complicatie a afectarii coloanei vertebrale in SA este fractura
B. HSID apare mai frecvent la femei
C. Tulburarile de ritm si conducere lipsesc in SA
D. Modificarile radiologice in HSID sunt mai severe comparativ cu simptomatologia
E. Insuficienta respiratorie poate fi cauza de deces in SA
(pag. 2096)

C2602150. Decesul in SA se datoreaza:


A. Traumatismelor coloanei vertebrale cu sectiune medulara
B. Infarctului miocardic in context vasculitic
C. Hemoragiilor digestive postmedicamentoase
D. Amiloidozei renale
E. Septicemiei
(pag. 2096)

C2602151. Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior
B. Leziuni tegumentare similare histologic
C. Ulceratii bucale
D. Uveita, afectarea unghiala
E. Urertrita
(pag. 2099)

C2602152. Afirmatiile de mai jos referitoare la SASN sunt false cu exceptia:


A. In artrita reactiva simptomele predomina la extremitatile inferioare
B. Keratoderma blenorrhagica este caracteristica SA
C. Artrita psoriazica se asociaza cu ulceratii bucale si uretrita
D. In artritele reactive sacroileita este frecvent asimetrica
E. Sindesmofitul este caracteristic artritei reactive
(pag. 2099/2098)

C2602153. Tratamentul artritelor reactive cuprinde:


A. Indometacin 75-150mg/zi
B. Sulfasalazina la pacientii cu artrita reactiva persistenta
C. Fenilbutazona ca medicatie de prima alegere
D. Sarurile de aur si D-Penicilamina sunt eficiente
E. Leziunile entezitice beneficiaza de administrarea intralezionala de glucocorticoizi
(pag. 2099/2100)

C2602154. Artritele periferice in SA se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. Hiperplazie sinoviala
B. Formarea de panus

55 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
56 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Vilozitati sinoviale exuberante


D. Eroziuni cartilaginoase centrale
E. Ulceratii si depozite de fibrina
(pag. 2094)

C2802155. Factorii favorizanti ai leziunilor prin frig sunt reprezentati de:


A. viteza vantului
B. umiditate
C. consumul de lichide
D. fumatul
E. imbracaminte neadecvata
(pag. 717-718)

C2802156. Modificarile celulare directe cauzate de vant sunt:


A. formarea de gheata in spatiul extracelular
B. formarea de gheata intracelular
C. hiperhidratarea celulara
D. deshidratarea celulara
E. denaturarea complexelor lipoproteice
(pag. 719)

C2802157. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeaza in special prin aparitia la nivelul
extremitatilor a:
A. discomfort local
B. eritem
C. edem
D. fracturi
E. laxitate ligamentara
(pag. 718)

C2802158. Lichidul din flictenele aparute in leziunile prin frig contine niveluri crescute ale:
A. PGE1
B. PGE2
C. PGF2a
D. PGF2b
E. TxB2
(pag. 720)

C2802159. Primele masuri care se aplica pacientilor cu leziuni prin frig, dupa ajungerea la spital sunt:
A. indepartarea hainelor constrctive sau a celor de pe zonele afectate
B. reincalzire rapida prin imersie in apa incalzita la 40 grade C
C. imbracare in haine groase
D. aplicare de pansamente umede
E. spalarea tegumentelor cu apa si sapun
(pag. 720)

C2802160. Protocolul Mc. Cauley in tratamentul degeraturilor cuprinde:


A. reincalzire rapida
B. profilaxie antitetanica
C. administrare de vaso – constrictoare
D. administrare de antialgice
E. administrare de antibiotice

56 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
57 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 720)

C2802161. Dupa degeraturi pot aparea urmatoarele sechele:


A. laxitati ligamentare
B. fracturi
C. transpiratii abundente
D. sensibilitate la frig a segmentelor afectate
E. redori articulare
(pag. 721)

C2802162. Complicatiile ce pot aparea dupa tratamentul pacientilor cu hipertermie sunt:


A. insuficienta renala cronica
B. bronhopneumonii
C. infarct miocardic acut
D. insuficienta renala acuta
E. soc cronic
(pag. 724)

C2902163. Simptomele care apar in hipotermia cronica pot fi urmatoarele,cu exceptia:


A. coloratia roz a tegumentelor
B. bradicardie
C. midriaza
D. hipotensiune arteriala
E. ataxie
(pag. (1) pag 722)

C2902164. Afectiunile care predispun la aparitia hipotermiei sunt:


A. imobilizarea prelungita
B. malnutritia
C. diabetul zaharat
D. anemia
E. deficiente de termoreglare centrale sau periferice
(pag. (1) pag 722)

C2902165. Sechelele dupa degeraturi sunt reprezentate de:


A. transpiratii abundente
B. transpiratii reduse
C. sensibilitate la cald a segmentelor afectate
D. amorteli ale segmentelor afectate
E. edemul cronic
(pag. (1) pag 721)

C2902166. In cazul hipotermiei sistemice se produc urmatoarele modificari:


A. vascoconstrictie periferica
B. accelerarea functiilor vitale: respiratie,circulatie,metabolism
C. cresterea leucocitelor si trombocitelor
D. initial,diureza scade datorita vascoconstrictiei periferice si centralizarii circulatiei iar daca hipotermia
persista,filtrarea renala scade
E. toate variantele sunt corecte
(pag. ((1) pag 723))

57 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
58 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 3
Supuratiile bronhopulmonare
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1203001. Raspunsul terapeutic prompt cu penicilina si/sau metronidazol aplicat in supuratia


pulmonara:
A. ne orienteaza spre etiologia micotica
B. inclina balanta spre diagnosticul de supuratie pulmonara cu anaerobi.
C. ne obliga la tratament chirurgical.
D. ne obliga la efectuarea unei bronhoscopii
E. ne obliga la suplimentarea terapiei cu ampicilina
(pag. 959)

C1203002. Caracterul primitiv al supuratiei si tipul radioclinic de abces sau supuratie difuza pledeaza:
A. in favoarea germenilor Gram poyitivi
B. in favoarea gemenilor Gram negativi
C. in favoarea anaerobilor
D. pentru etiologia mycobacteriana tuberculoasa
E. in favoarea fungilor
(pag. 958)

C1203003. In faza de supuratie deschisa, semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar este:
A. imagine hidroaerica pleurala.
B. imagine hidroaerica intrapulmonara
C. opacitate omogena rotunda sau ovalara
D. desen interstitial accentuat infrahilar
E. feston diafragmatic
(pag. 956)

C1203004. La pacientii cu abces pulmonar bronhoscopia este obligatorie, in special la cei peste 40 ani,
deoarece:
A. la cel putin 10 % din cazuri se descopera un cancer bronhopulmonar.
B. la cel putin 90% din cazuri poate fi descoperita o tuberculoza pulmonara.
C. la cel putin 50% din cazuri se identifica o mucoviscidoza.
D. la cel putin 70% din cazuri ramane tratamentul de electie.
E. la toti pacientii poate fi identificata cauza
(pag. 956)

C1203005. In abcesul pulmonar cronic elementul definitoriu este:


A. peretele cavitar este subtire cu o structura granulomatoasa slab vascularizata, dezvoltata exuberant sub
forma unor muguri.
B. aparitia de vase de neoformatie.
C. cantitatea impresionanta de fibrina ce apare in lumenul cavitatii.
D. celularitatea bogata, in special limfocite.
E. tendinta la transformare neoplazica.
(pag. 954)

58 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
59 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1303006. Investigatia paraclinica de electie in bronsiectazii este:


A. radiografia toracica
B. bronhografia
C. examenul functional respirator
D. examenul bacteriologic al sputei
E. tomografia computerizata
(pag. 966-967)

C1303007. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:


A. pneumonectomia
B. rezectia reglata segmentara sau plurisegmentara
C. rezectia atipica
D. lobectomia
E. pleurotomia "a minima"
(pag. 961)

C1303008. Abcesul pulmonar primitiv are drept cauza:


A. aspiratia bronhogena de particule infectante
B. cancerul bronhopulmonar
C. chisturi pulmonare infectate
D. tuberculoza pulmonara
E. bronsiectazii infectate
(pag. 955)

C1303009. Hipocratismul digital apare in bronsiectazii in proportie de:


A. 80%
B. 10%
C. 50%
D. 20%
E. nu apare
(pag. 965)

C1303010. Indicatia tratamentului chirurgical in bronsiectazii este:


A. leziuni bilaterale extinse
B. la cererea pacientului
C. pe plaman unic
D. bazala, localizata preferabil unilateral
E. cand apare insuficienta hepato-renala
(pag. 971)

C1403011. Metoda de electie in diagnosticul de certitudine al bronsiectaziilor este:


A. radiografia toracica standard,
B. tomografia computerizata,
C. bronhografia,
D. bronhoscopia,
E. examenul functional respirator.
(pag. 966-967)

C1403012. Ce procent din pacientii cu abces pulmonar decedau inera preantibiotica:


A. 10-15%
B. 30-35%
C. 50-55%

59 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
60 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. 70-75%
E. 90-95%.
(pag. 960)

C1403013. Tratamentul antibiotic al abcesului pulmonar:


A. trebuie administrat la limita minima a toxicitatii fiecaruia dintre antibioticul folosit,
B. se administreaza minim 14 zile,
C. se asociaza cu antihistaminice
D. durata maxima este de 4-6 saptamini.
E. se efectueaza cel mai frecvent per-os.
(pag. 960-961)

C1403014. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat:


A. abceselor mari de peste 5 cm diametrul,
B. abceselor mari de peste 6 cm. diametrul
C. abceselor mari de peste 7 cm. diametrul,
D. abceselor mari de peste 8 cm. diametrul.
E. abceselor mari de peste 9 cm diametrul.
(pag. 961)

C1403015. Operatia de electie in cadrul tratamentului chirurgical al abcesului pulmonar este:


A. pneumotomia in pleura simfizata
B. lobectomia
C. segmentectomia
D. punctia-evacuare ghidata echografic a abcesului
E. punctia-evacuare sub ghidaj Roentgen a abcesului.
(pag. 961-962)

C1503016. Bronsiectaziile sunt localizate mai frecvent in:


A. Lobul superior drept;
B. Lobul superior stang;
C. Lobii inferiori;
D. Lobul mediu;
E. Lingula.
(pag. 963)

C1503017. Semnul caracteristic al abcesului pulmonar in perioada de stare este:


A. Tusea uscata;
B. Anorexia;
C. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;
D. Vomica numulara;
E. Hemoptizia.
(pag. 956)

C1503018. In tratamentul chirurgical al bronsiectaziilor, operatia cea mai practicata astazi este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;
D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronsice.
(pag. 972)

60 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
61 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1503019. Semnul fundamental in puseul acut de bronsiectazie este:


A. Dispneea;
B. Tusea cu expectoratie abundenta muco-purulenta adesea fetida;
C. Tusea cu expectoratie sub 100 ml/zi;
D. Tuse chintoasa mai frecventa dimineata;
E. Hemoptizia.
(pag. 964)

C1503020. Metoda de electie pentru diagnosticul de certitidine al bronsiectaziilor este:


A. Arteriografia selectiva;
B. Bronhografia;
C. Radiografia toracica standard;
D. Tomografia computerizata;
E. Bronhoscopia.
(pag. 966)

C1603021. Semnul fundamental al puseului acut in bronsiectazie este reprezentat de:


A. Dispneea de repaus
B. Tahipnee
C. Tusea uscata
D. Tusea cu expectoratie abundenta
E. Tusea nocturna
(pag. 964)

C1603022. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat in:


A. Asocierea cu diabetul zaharat
B. Hemioptizia masiva
C. Etiologia anaeroba a infectiei
D. Casexie
E. Formele febrile prelungite
(pag. 961)

C1603023. Investigatia de electie in diagnosticul bronsiecatziei este reprezentata de:


A. Radiografia toracica
B. Examenul CT
C. Examenul RMN
D. Bronhografie
E. Toracoscopie
(pag. 966)

C1603024. Prognosticul bronsiectaziilor poate fi agravat de:


A. Varsta
B. Disfunctii endocrine
C. Semnele functionale obstructive
D. Malformatii ale cutiei toracice
E. Diabetul zaharat
(pag. 969)

C1603025. Bronsiectazia uscata este de etiologie:


A. Neoplazica
B. Tuberculoasa
C. Parazitara

61 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
62 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Autoimuna
E. Traumatica
(pag. 965)

C1603026. In faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaerica pleurala
B. Opacitatea bazala
C. Imaginea hidroaerica intrapulmonara
D. Largirea spatiilor intercostale
E. Imaginea de haltera
(pag. 956)

C2203027. Conform clasificării şcolii româneşti de chirurgie toracică a supuraţiilor bronhopulmonare,


pioscleroza reprezintă:
A. o supuraţie circumscrisă
B. o supuraţie parenchimatoasă difuză cronică
C. o supuraţie parenchimatoasă difuză acută
D. un abces pulmonar
E. o supuraţie bronşică fără dilataţii de bronhii
(pag. 953)

C2203028. Etiologia abceselor pulmonare se stabileşte prin identificarea florei bacteriene izolate din
sputa purulentă. În abcesele pulmonare primitive, bacteriile anaerobe ce aparţin florei comensurale a
cavităţii orofaringiene reprezintă:
A. 20 – 30%
B. sub 10%
C. 50%
D. 55 – 60%
E. 80 – 90%
(pag. 954)

C2203029. Faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar este marcată de:


A. o agravare continuă, progresivă, a fenomenelor generale şi funcţionale
B. o agravare pasageră a fenomenelor generale şi funcţionale
C. o ameliorare pasageră a fenomenelor generale şi funcţionale
D. decesul pacienţilor în majoritatea cazurilor
E. decesul pacientului în toate cazurile
(pag. 956)

C2203030. Examenul radiologic al abcesului pulmonar în faza de formare arată, atât pe radiografia
simplă, cât şi pe tomografia clasică:
A. o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cm
B. o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cm
C. o transparenţă inomogenă neregulată
D. o opacitate omogenă, rotundă sau ovalară, cu diametrul de 3 – 5 cm
E. o opacitate inomogenă, imprecis delimitată, neregulată, cu un diametru de 10 – 15 cm
(pag. 956)

C2203031. În prezent rata de vindecare a abceselor este de:


A. 50%
B. 60%
C. între 40 – 50%
D. între 60 – 75%

62 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
63 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. între 80 – 90%
(pag. 960)

C2203032. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care se vindecau spontan
prin drenajul complet al abcesului era de:
A. 1 – 5%
B. 5 – 10%
C. 20 – 30%
D. 50 –70%
E. 70 –80%
(pag. 960)

C2203033. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care decedau prin una din
complicaţiile grave era de:
A. 1 – 5%
B. 10 – 20 %
C. 30 – 35%
D. 50 – 70%
E. 70 – 85%
(pag. 960)

C2203034. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care supravieţuiau, dar cu
persistenţa unor sechele grave şi cu dezvoltarea unei pioscleroze pulmonare definitive importante, era
de:
A. 5– 10%
B. 10 – 15 %
C. 15 – 20%
D. 30 – 35%
E. 40 – 50%
(pag. 960)

C2203035. În cadrul antibioterapiei abceselor pulmonare, datorită ponderii dominante a bacteriilor


anaerobe, tratamentul lor de elecţie este reprezentat de:
A. terapia cu metronidazol
B. terapia cu cefalosporine
C. oxacilinoterapie
D. penicilinoterapie
E. imipenemoterapie
(pag. 960)

C2203036. Terapia abceselor pulmonare secundare cuprinde şi rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea
mai frecventă cauză este:
A. plămânul polichistic
B. chistul hidatic supurat
C. corpii străini endobronşici
D. hipoplazia sau aplazia pulmonară
E. neoplasmul bronhopulmonar
(pag. 961)

C2203037. Clasificarea macroscopică a bronşiectaziilor se face după aspectul bronhografic în 4


categorii. Care din categoriile de mai jos nu face parte din această clasificare?
A. liniare
B. moniliforme (varicoase)

63 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
64 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. cilindrice (tubulare)
D. saculare (ampulare)
E. chistice
(pag. 963)

C2203038. În cadrul morfopatologiei bronşiectaziilor, concepţia modernă (Alex. Eskenasy) priveşte


plămânul bronşiectatic ca o rezultantă a interferenţei factorilor disgenetici (imunopatologici, infecţioşi
şi expectoranţi) ce modifică sinteza de:
A. colagen
B. AND
C. mucina
D. elastina
E. ARN
(pag. 964)

C2203039. Puseu acut al unei bronşiectazii are ca semn fundamental:


A. hemoptizie
B. tuse seacă
C. tuse cu expectoraţie abundentă, mucopurulentă, stratificată şi adesea fetidă
D. lipsa manifestărilor clinice
E. febră
(pag. 964)

C2203040. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, hemoptizia apare la aproximativ:


A. 5% dintre bolnavi
B. 10% dintre bolnavi
C. 50% dintre bolnavi
D. 75 – 80% dintre bolnavi
E. 90 – 95% dintre bolnavi.
(pag. 965)

C2203041. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, termenul de "pneumonite” se referă la:


A. particule de spută vâscoasă exteriorizate prin expectoraţie
B. pneumoniile recidivante ce apar în cazul puseelor inflamatorii şi sunt localizate la nivelul dilataţiilor bronşice
C. dilataţii ale bronşiilor principale
D. dilataţii ale bronşiolelor
E. dilataţii alveolare
(pag. 965)

C2203042. Metoda de elecţie în diagnosticul de certitudine al bronşiectaziilor este:


A. radiografia toracică standard
B. bronhoscopia
C. tomografia computerizată toracică
D. scintigrafia pulmonară
E. bronhografia
(pag. 966)

C2303043. Majoritatea abceselor pulmonare primitive sunt date de:


A. Cancerele bronhopulmonare necrozate;
B. Chistele hidatice pulmonare complicate;
C. Pleureziile purulente;
D. Abcesele bronhogene de aspiratie;

64 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
65 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Abcedarea pneumoniilor cu pneumococ.


(pag. 955)

C2303044. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:


A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Drenajul cavitatii abcesului;
D. Rezectia pulmonara atipica;
E. Rezectia segmentara.
(pag. 961)

C2303045. Bronsiectaziile dobandite se datoresc:


A. Bolilor autoimune;
B. Aspergilozei;
C. Mucoviscidozei;
D. Deficitului de alfa 1-antitripsina;
E. Infectiilor din copilarie;
(pag. 963)

C2303046. Bronsiectazia "uscata" este de origine:


A. Pleurala;
B. Secundara pneumoniei cronice;
C. Secundara corpilor straini bronsici;
D. Tuberculoasa;
E. Secundara rujeolei.
(pag. 966)

C2503047. Peretele abcesului pulmonar acut, din punct de vedere histologic prezintă:
A. O structură concentrică: puroi, fibrină, alveolită fibrinoasă sau purulentă, alveolită catarală, zone de ţesut
de granulaţie de reacţie, zone de scleroză incipientă.
B. Perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă,
C. Un înveliş intern purulent cu zone de deterjare şi epitelizare malpighiană sau cilindrică;
D. Peretele cavitar este subţire şi are o structură granulomatoasă slab vascularizată;
E. Înveliş intern continuu şi cu un perete granulativ-fibros;
(pag. 954)

C2503048. Abcesul pulmonar primitiv:


A. Este o complicaţie evolutivă a unei leziuni locale preexistente.
B. Apare ca o modalitate evolutivă a unei pneumonii “abcedate”.
C. Apare şi evoluează într-un teritoriu pulmonar sănătos fiind rezultatul unei infecţii cu anaerobi.
D. Este o complicaţie evolutivă a unui cancer bronho-pulmonar.
E. Este o complicaţie a bronşiectaziilor supurate.
(pag. 954)

C2503049. În perioada de stare semnul caracteristic al abcesului pulmonar este:


A. Tusea uscată;
B. Anorexia;
C. Bronhoreea care poate ajunge la 100-300 ml/zi;
D. Vomica numulară;
E. Hemoptizia;
(pag. 956)

65 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
66 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2503050. Semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar în faza de supuraţie deschisă, este:
A. Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu un diametru de 3-5 cm;
B. Imagine hidro-aerică intrapulmonară;
C. Imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru cu aspect de umbre inelare;
D. Opacităţi sistematizate retractile sau neretractile produse de condensări parenchimatoase sau atelectazii;
E. Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”;
(pag. 956)

C2503051. În abcesul pulmonar aflat în faza de supuraţie deschisă, semnul radiologic caracteristic
este:
A. Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu diametru de 3-5cm.
B. Imagine hidro-aerică intrapulmonară.
C. Opacitate omogenă cu localizare electivă în segmentele posterioare.
D. Imagine cavitară cu perete subţire.
E. Imagine de hidro-pneumotorax.
(pag. 956)

C2503052. În prezent, după tratamentul corect al abcesului pulmonar, evoluţia acestuia poate fi:
A. Cu vindecare între 80-90% iar complicaţiile locale şi generale având caracter excepţional.
B. 30-50% din pacienţi decedează prin complicaţii grave.
C. Se vindecă cu dezvoltarea unei pioscleroze grave.
D. 30-50% supravieţuiesc dar cu prezenţa unor complicaţii grave.
E. În 20-30% din cazuri se vindecă spontan prin drenajul complet al abcesului.
(pag. 960)

C2503053. În tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar, operaţia de elecţie este:


A. Bilobectomia;
B. Lobectomia;
C. Pneumonectomia;
D. Rezecţiile segmentare şi plurisegmentare;
E. Rezecţia atipică pulmonară:
(pag. 961)

C2503054. În tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare una dintre metodele “de depanare”
aplicate la bolnavii cu stare critică este:
A. Lobectomia.
B. Rezecţiile pulmonare reglate segmentare.
C. Pneumotomia în pleură simfizată.
D. Rezecţiile pulmonare atipice
E. Drenajul pleural.
(pag. 961)

C2503055. Localizarea mai frecventă a bronşiectaziilor este în:


A. Ambii plămâni;
B. Lobii superiori;
C. Lobii inferiori;
D. Lobul mediu;
E. Lingulă;
(pag. 963)

C2503056. Frecvenţa intermediară a sediului bronşiectaziilor este întâlnită la:


A. Lobii inferiori.

66 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
67 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Lobul mediu şi lingulă.


C. Lobii superiori.
D. Plămânul stâng.
E. Plămânul drept.
(pag. 963)

C2503057. Semnul fundamental al puseului acut în bronşiectazii este:


A. Dispneea;
B. Tusea cu expectoraţie abundentă muco-purulentă adesea fetidă;
C. Tusea cu expectoraţie sub 100 ml/zi;
D. Tuse chintoasă mai frecventă dimineaţa;
E. Hemoptizia;
(pag. 964)

C2503058. Bronşiectazia uscată se caracterizează prin:


A. Acutizări intermitente care survin mai ales în sezonul rece, pe fondul unei stări generale relativ bune.
B. Este de origine tuberculoasă şi are ca semn revelator hemoptizia.
C. Debutează cu tabloul clinic al unei supuraţii pulmonare primitive care însă răspunde greu la tratament şi
are o pronunţată tendinţă la recidivă.
D. Evoluează cu acutizări frecvente şi cu remisiuni incomplete ce produce alterarea precoce a parametrilor
funcţionali.
E. Tuse cu expectoraţie abundentă muco-purulentă stratificată şi adesea fetidă.
(pag. 965)

C2503059. Metoda de elecţie în diagnosticul de certitudine al bronşiectaziilor este:


A. Arteriografia selectivă;
B. Bronhografia;
C. Radiografia toracică standard;
D. Tomografia computerizată;
E. Bronhoscopia;
(pag. 966)

C2503060. Indicaţia majoră a chimioterapiei antimicrobiene în bronşiectazii o constituie:


A. Supuraţiile stabile cu bronhoree cronică muco-purulentă.
B. Puseul acut de supuraţie cronică sau agravarea bronhoreei purulente cronice.
C. Bolnavii cu producţie cronică de spută mucoidă.
D. Prezenţa hemoptiziilor.
E. Expectoraţia mucoasă în cantităţi mari.
(pag. 970)

C2503061. Corticoterapia în tratamentul bronşiectaziilor este indicată la:


A. Bolnavii ce evoluează către o boală obstructivă difuză şi dispneizantă, la care antibioticele şi
bronhodilatatoarele nu dau rezultate satisfăcătoare.
B. Bolnavii cu bronho-pioree masivă.
C. Bolnavii cu supuraţii stabile cu bronhoree muco-purulentă.
D. Bolnavii cu spute hemoptoice.
E. Bolnavii cu puseu acut al supuraţiei cronice.
(pag. 970)

C2503062. Operaţia cea mai frecventă aplicată astăzi în tratamentul chirurgical al bronşiectaziilor, este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;

67 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
68 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronşice;
(pag. 972)

C2803063. In faza initiala, abcesul pulmonar acut este o colectie purulenta delimitata de:
A. un invelis intern purulent
B. o organizare fibroasa difuza
C. tesut pulmonar densificat inflamator
D. structura granulomatoasa, slab vascularizata, cu dezvoltare exuberanta
E. perete granulativ fibros
(pag. 954)

C2803064. Abcesele pulmonare primitive sunt unice in:


A. 20 – 30% din cazuri
B. 40 – 60% din cazuri
C. 60 – 80% din cazuri
D. 70 – 90% din cazuri
E. 80 – 90% din cazuri
(pag. 956)

C2803065. Operatia de electie in abcesul pulmonar este:


A. pneumonectomia
B. lobectomia
C. segmentectomia
D. rezectie pulmonara atipica
E. bilobectomia
(pag. 961)

C2803066. In prezent, rata de vindecare in abcesele pulmonare este de:


A. 30 – 40%
B. 50 – 60%
C. 60 – 70%
D. 80 – 90%
E. 100%
(pag. 960)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1203067. In abcesul pulmonar acut urmatoarele elemente anatomice sunt modificate:


A. vasele din vecinatate prezinta leziuni inflamator-trombozante.
B. bronhiile sunt edematiate, infiltrate cu celule rotunde, cu modificari de scleroza si stenoza.
C. bronhiile prezinta numeroase granuloame tuberculoase.
D. bronhiile sunt de aspect normal
E. bronhiile prezinta la nivelul peretelui necroza cazeoasa.
(pag. 954)

C1203068. Evolutia grava a abceselor pulmonare sub tratament antibiotic cu recurgerea la tratament
chirurgical se datoreaza:
A. aparitiei unui mare numar de tulpini bacteriene multirezistente,
B. cresterii marcate a numarului de pacienti imunodeprimati,
C. cresterii proportiei populatiei varstnice,

68 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
69 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. cresterii numarului de cazuri de infectii pulmonare nozocomiale,


E. aplicarii schemelor inadecvate in tratamentul cancerului pulmonar.
(pag. 954)

C1203069. Definitia supuratiilor bronhopulmonare trebuie sa contina urmatoarele elemente:


A. etiologia infectioasa ( bacteriana aeroba sau anaeroba, micotica, parazitara).
B. inflamatia supurativa a parenchimului pulmonar si/sau a conductelor bronsice.
C. prezenta sindromului supurativ clinic (febra, slabire in greutate, astenie, transpiratii) si de laborator ( VSH
crescuta, leucocitoza).
D. etiologia tuberculoasa.
E. prezenta facultativa a sindromului inflamator ( clinic si de labotaror).
(pag. 953)

C1203070. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in supuratiile pulmonare sunt:


A. disparitia bronhoreii purulente si a fetiditatii sputei.
B. clarificarea opacitatilor radiologice, reducerea si deterjarea cavitatilor, care se pot inchide complet dupa 2-
3 luni.
C. cresterea in greutate, recastigarea apetitului.
D. mentinerea nemodificata a imaginii radiologice.
E. refacerea proteinemiei, afebrilitatea, “sterilizarea cavitatilor”.
(pag. 961)

C1203071. Abcesul pulmonar apartine supuratiei pulmonare si se caracterizeaza:


A. morfologic prin focare circumscrise de inflamatie supurativa cu evolutie spre necroza si excavare.
B. clinic prin bronhoree purulenta si fetida.
C. printr-o legatura de cauzalitate cu o tuberculoza pulmonara.
D. prin dezvoltarea obligatoriu dupa o primoinfectie tuberculoasa.
E. prin dezvoltarea obligatoriu dupa o tuberculoza pulmonara.
(pag. 953-954)

C1203072. Indicatiile tratamentului chirurgical in abcesul pulmonar sunt:


A. raspuns inadecvat la tratamentul medical corect.
B. abcese mari ( peste 6 cm diametru), cu probabilitate redusa de vindecare prin tratament medical
C. hemoptizia masiva.
D. mentinerea fetiditatii sputei
E. ruptura in spatiul pleural.
(pag. 961)

C1203073. Bronhografia stabileste diagnosticul de bronsiectazii prin:


A. semne directe: cresterea diametrului bronsic, absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre
capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.
B. semne directe: micsorarea diametrului bronsic, persistenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre
capatul terminal, diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica.
C. semne indirecte: vizibilitatea anormala a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”), semne de
hipersecretie ( dopuri mucoase, imagini in “dinti de pieptene”),
D. semne indirecte: vizibilitatea normala a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”), semne de secretie
normala.
E. semne de hiperinflatie compensatorie.
(pag. 966)

C1203074. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are drept obiective:


A. distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie.
B. evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural,

69 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
70 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. combaterea manifestarilor asociate: bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie, insuficienta


cardiaca.
D. prevenirea aparitiei tuberculozei.
E. inlaturarea dilatatiilor bronsice.
(pag. 969-970)

C1303075. Conditiile favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor infectante in abcesul pulmonar
sunt:
A. extractii dentare
B. abuz de alcool
C. reflux gastro-esofagian
D. ocluzia intestinala joasa
E. tratament cu steroizi
(pag. 955)

C1303076. In perioada de stare bronsiectaziile se caracterizeaza clinic prin:


A. supuratie
B. hemoptizie
C. nu are expresie clinica
D. pneumonii recidivante
E. rinoree
(pag. 964-965)

C1303077. Criteriile de apreciere a eficacitatii tratamentului in abcesul pulmonar sunt:


A. disparitia bronhoreei purulente
B. disparitia hemoptiziei
C. clarificarea opacitatilor radiologice
D. cresterea in greutate
E. subfebrilitate
(pag. 961)

C1303078. Bronsiectaziile dobandite au drept cauza:


A. pneumonia
B. corpi straini endobronsici
C. tumori pulmonare
D. tuberculoza
E. varicela
(pag. 963)

C1303079. Semnele directe ale bronsiectaziilor in examenul bronhgrafic sunt:


A. cresterea diamentrului bronsic
B. absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic spre capatul terminal
C. diminuarea sau disparitia ramificatiilor vecine cu bronhia patologica
D. semne de hipersecretie
E. "bronhie cu inele"
(pag. 966)

C1303080. Bronsiectaziile congenitale secundare au drept cauza:


A. traheo-bronhomegalia
B. bronhomalacia
C. deficit de alfa-1-antitripsina
D. bronsiolita

70 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
71 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. mucoviscidoza
(pag. 963)

C1303081. Examene paraclinice efectuate pentru diagnosticarea abcesului pulmonar necomplicat sunt:
A. examen radiologic toracic
B. examen computer tomografic toracic
C. bronhoscopia
D. bronhografia
E. punctia pleurala
(pag. 956)

C1303082. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic cuprinde:


A. bronsiectazii chistice
B. bronsiectazii saculare
C. bronsiectazii moniliforme
D. bronsiectazii cilindrice
E. bronsiectazii difuze
(pag. 963)

C1303083. Indicatiile de tratament chirurgical in abcesul pulmonar sunt:


A. hemoptizia masiva
B. ruptura in spatiul pleural
C. imposibilitatea de a exclude existenta unui neoplasm pulmonar
D. la cererea pacientului
E. raspuns inadecvat la tratament medical corect
(pag. 961)

C1403084. Care din urmatorii factori,sunt factori responsabili de evolutia grava a abcesului pulmonar:
A. cresterea marcata a numarului de pacienti imunodeprimati,
B. tratamentul cu tonicardiace,
C. cresterea proportiei, populatiei varstnice,
D. aparitia unui mare nr.de tulpini bacteriene multirezistente,
E. nici unul dintre acestia,
(pag. 954)

C1403085. Care din urmatoarele afectiuni apartin supuratiilor bronsice:


A. pioscleroza,
B. bronsiectaziile
C. pneumonia cronica.
D. abcesul pulmonar.
E. bronhocelele
(pag. 953)

C1403086. Care din urmatoarele,sunt conditii favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor
infectante:
A. obstructii bronsice,
B. ulcerul gastric,
C. achalazia,
D. hipertensiunea arteriala,
E. abuzul de algocalmin.
(pag. 955)

71 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
72 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1403087. Diagnosticul diferential al bronhoreei purulente si al hemoptiziei intilnite in bronsiectazie se


face cu alte afectiuni ca:
A. cancerul bronhopulmonar,
B. silicoza
C. stenoza mitrala,
D. abcesul pulmonar
E. bronsita cronica.
(pag. 968)

C1403088. Examene paraclinice utile in diagnosticiul si tratamentul abcesului pulmonar sunt:


A. examenul radiologic,
B. EKG,
C. bronhoscopia,
D. echografia Doppler color,
E. colangiografia.
(pag. 956-958)

C1403089. Abcesul pulmonar primitiv:


A. la majoritatea bolnavilor, un abces bronhogen de expiratie,
B. cu debut insidios in ultimii ani, destul de frcvent,
C. poate apare cu debut asimptomatic,
D. se poate elimina prin vomica masiva,
E. se poate elimina prin vomica fractionata.
(pag. 955-956)

C1403090. Bronsiectaziile dobandite in copilarie pot aparea in cadrul unor infectii ca:
A. pojar,
B. scarlatina,
C. tuse convulsiva,
D. rubeola,
E. erizipel.
(pag. 963)

C1403091. Diagnosticul diferential al abcesulu pulmonar primitiv se face cu:


A. cancerul bronho-pulmonar supurat,
B. chistul hidatic pulmonar infectat,
C. silicoza,
D. stenozele bronsice benigne din sindromul Chilaiditti,
E. nici unul dintre acestea.
(pag. 958-960)

C1403092. Tratamentul bronsiectaziilor este:


A. profilactic
B. homeopatic
C. medical
D. chirurgical
E. nici unul dintre acestea
(pag. 969-972)

C1503093. Supuratiile bronsice cuprind:


A. Bronsiectaziile;
B. Pioscleroza;

72 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
73 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Supuratiile difuze prin corpi straini sau plagi toracice;


D. Bronhocelele;
E. Supuratiile bronsice fara dilatatii de bronsii.
(pag. 953)

C1503094. Hemoptizia la pacientii cu bronsiectazii:


A. Este un semn caracteristic;
B. Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabila;
C. Apare exceptional de rar;
D. Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronsice si arterele pulmonare;
E. Se produce prin necroza epiteliului bronsic sau a parenchimului pulmonar.
(pag. 965)

C1503095. Tratamentul medical al bronsiectaziilor are urmatoarele obiective:


A. Drenajul pleural in cadrul complicatiilor septice pleurale;
B. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;
C. Evitarea stagnarii secretiilor prin drenaj postural;
D. Rezectii pulmonare;
E. Combaterea manifestarilor asociate precum bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie,
cardiaca, etc.
(pag. 969-970)

C1503096. Elementele care agraveaza prognosticul bronsiectaziilor sunt:


A. Localizarea in lobul mediu;
B. Caracterul de boala difuza;
C. Prezenta de semne functionale obstructive;
D. Prezenta unor defecte congenitale imposibil de remediat;
E. Localizarea pe partea dreapta.
(pag. 969)

C1503097. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masiva;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Raspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilina.
(pag. 961)

C1503098. Tratamentul medical in abcesul pulmonar:


A. Este reprezentat de penicilinoterapie datorita ponderii dominante a florei anaerobe:
B. Administrarea antibioticelor se face timp de cel putin 15 zile iar durata maxima a tratamentului este de 4-6
saptamani;
C. Este aplicat in hemoptizia masiva;
D. Se aplica pana la disparitia fetiditatii sputei;
E. Consta in pleurotomie a minima si bronhoaspiratii repetate.
(pag. 960)

C1503099. Criteriile obligatorii ale indicatiei chirurgicale in bronsiectazii sunt:


A. Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;
B. Boala difuza bilaterala;
C. Plaman restant suficient;
D. Hemoptiziile mici;

73 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
74 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Hemoptiziile masive.
(pag. 971)

C1503100. La pacientii cu abces pulmonar, datele de laborator arata:


A. Cresterea leucocitelor;
B. Hiperglicemie;
C. VSH crescuta;
D. Un grad de anemie;
E. Cresterea potasiului seric.
(pag. 958)

C1503101. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut sunt:


A. Fetiditatea sputei;
B. Episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral;
C. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;
E. Raspuns prompt la penicilinoterapie.
(pag. 958)

C1603102. Semnele de certitudine in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:


A. Fetiditatea sputei
B. Baciloscopia directa pozitiva
C. Examenul bacteriologic sugestiv
D. Intradermoreactia la tuberculina pozitiva
E. Raspuns prompt la penicilinoterapie
(pag. 958)

C1603103. Sputa din faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Sputa aerata
C. Sputa pluristratificata
D. Sputa purulenta hemoptoica
E. Sputa perlata
(pag. 956)

C1603104. Criterii de apreciere a eficacitatii tratamentului abcesului pulmonar:


A. Disparitia bronhoreei
B. Castigul ponderal
C. Clarificarea opacitatilor radiologice
D. Scaderea frecventei respiratorii
E. Normalizarea frecventei cardiace
(pag. 961)

C1603105. Mijloacele terapeutice in tratamentul abcesului pulmonar sunt:


A. Tonicardiacele
B. Mucoliticele
C. Drenajul
D. Corticoterapia
E. Antibioterapia
(pag. 960)

74 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
75 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1603106. Diagnosticul diferential al supuratiilor pulmonare se face cu:


A. Cancerul bronhopulmonar supurat
B. Corpii straini endobronsici
C. Tumorile costale
D. Relaxarea diafragmatica
E. Tuberculoza pulmonara
(pag. 959)

C1603107. Obiectivele tratamentului medical al bronsiectaziilor:


A. Oxigenoterapie
B. Distrugerea florei bacteriene piogene
C. Evitarea stagnarii secretiilor
D. Combaterea manifestarilor asociate
E. Horticoterapie
(pag. 969-970)

C1603108. Semnele directe ale bronhografiei in diagnosticul bronsiectaziei sunt:


A. Cresterea diametrului bronsic
B. Absenta diminuarii progresive a calibrului bronsic
C. Infiltrate pulmonare bazale
D. Imagini hidroaerice
E. Diminuarea sau disparitia ramificatiilor bronsice invecinate
(pag. 966)

C1603109. Bronsiectaziile secundare apar in:


A. Mucoviscidoza
B. Coarctatia de aorta
C. Boala Gaucher
D. Deficit de alfa1-antitripsina
E. Bronhomalacie
(pag. 963)

C1603110. Abcesul pulmonar se caracterizeaza prin:


A. Febra in platou
B. Focare circumscrise de inflamatie supurativa
C. Curba ponderala descendenta
D. Bronhoree purulenta si fetida
E. Dispnee de repaus
(pag. 953-954)

C2203111. Deşi mult mai rare decât în trecut, în ultimii ani a apărut o creştere a numărului de cazuri de
abcese pulmonare; în plus, a apărut o creştere a proporţiei cazurilor cu evoluţie gravă şi indicaţie de
tratament chirurgical. Principalii factori responsabili de această situaţie sunt:
A. apariţia unui număr mare de tulpini bacteriene multirezistente
B. creşterea marcată a numărului de pacienţi imunodeprimaţi
C. creşterea proporţiei populaţiei vârstnice
D. creşterea numărului de cazuri de infecţii pulmonare vasocomiale, care tind să devină o problemă majoră
de sănătate
E. scăderea nivelului de trai
(pag. 954)

C2203112. În ceea ce priveşte patogenia abceselor pulmonare, sursele de infecţie cele mai frecvente
sunt germenii anaerobi şi aerobi responsabili de infecţiile:

75 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
76 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. cavităţii bucale (paradontoze, abcese, gingivite, granuloame)


B. urechii (otite medii, mastoidite)
C. perianale
D. căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate)
E. intracerebrale
(pag. 955)

C2203113. Supuraţiile bronhopulmonare includ un grup heterogen de afecţiuni netuberculoase


caracterizate prin:
A. prezenţa sindromului supurativ clinic (febră, slăbire în greutate, astenie, transpiraţii) şi de laborator (VSH
crescută, leucocitoză, etc.)
B. tratamentul chirurgical are rol central, asigurând vindecarea a 85 – 90% din bolnavi
C. hemoptizii mici, repetitive
D. tendinţa la cronicizare şi invaliditate respiratorie
E. inflamaţie acută edematoasă a parenchimului pulmonar şi a conductelor bronşice
(pag. 953)

C2203114. Abcesul pulmonar se caracterizează prin:


A. focare circumscrise de inflamaţie supurativă cu evoluţie spre necroză şi excavare
B. bronhoree purulentă şi fetidă
C. există şi forme de focare multicentrice de excavaţie
D. hemoptizii mari şi repetate
E. expectoraţie cu spută clară
(pag. 954)

C2203115. În ceea ce priveşte tabloul clinic al abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare,
referitoare la debutul simptomatologiei, sunt corecte:
A. între momentul aspiraţiei şi debutul simptomelor acute există un interval de timp care variază între 2 – 3
ore până la 24 ore
B. se pare că în ultimul timp din ce în ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios în faza de
constituire a focarului supurativ care îmbracă aspectul pseudogripal ce trenează 1 – 2 săptămâni
C. debutul acut este de obicei brutal, cu tablou de pneumonie gravă, expectoraţie purulentă abundentă şi
hemoptizii repetate
D. dacă pleura este cointeresată tardiv tabloul clinic are aspect de empiem pleural “primitiv”
E. există şi abcese pulmonare cu debut asimptomatic
(pag. 955 - 956)

C2203116. În cadrul tabloului clinic al abcesului pulmonar, excavarea focarului de pneumonie


necrotică şi evacuarea colecţiei purulente în bronhii este anunţată de:
A. dispariţia tusei
B. exacerbarea tusei
C. o mică hemoptizie
D. creşterea pulsului
E. fetiditatea respiraţiei
(pag. 956)

C2203117. La examenul radiologic al abcesului pulmonar în faza de supuraţie dechisă:


A. semnul radiologic caracteristic este opacitatea omogenă rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cm
B. semnul radiologic caracteristic este imaginea hidroaerică intrapulmonară
C. aspectul clasic este imaginea cavitară cu contur gros, cu axul mare vertical şi cu nivel lichidian orizontal, a
cărui înălţime variază în funcţie de alternanţele de retenţie şi drenaj ale conţinutului purulent
D. de obicei nivelul lichidului purulent într-un abces pulmonar este mai scăzut decât într-o cavernă, iar
peretele cavernei tuberculoase este mai gros
E. imaginea hidroaerică intrapulmonară nu constituie un semn radiologic caracteristic

76 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
77 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 956)

C2203118. Referitor la examenele paraclinice în abcesul pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. examinarea CT (tomografia computerizată), faţă de examinările radiologice clasice nu permite evaluarea
cu o mai mare acurateţe a grosimii şi caracterului peretelui cavităţii
B. bronhoscopia nu este obligatorie la toţi pacienţii peste 40 ani ce reprezintă o supuraţie pulmonară
C. prin bronhoscopie se descoperă şi se extrag corpii străini şi se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se
drenajul supuraţiei
D. prin bronhoscopie se pot recolta probe bacteriologice şi micologice în condiţii corecte
E. în unele cazuri examinarea CT (tomografia computerizată) poate evidenţia prezenţa unei obstrucţii
bronşice proximal de abces
(pag. 956- 957)

C2203119. Dintre semnele de prezumţie pe care se bazează diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar
cu germeni anaerobi fac parte:
A. fetiditatea sputei
B. episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutului oral sau gastric: comă, anestezie generală,
epilepsie, ebrietate, tulburări de deglutiţie, intervenţii ORL
C. răspuns prompt la penicilinoterapie
D. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ
E. prezenţa unor surse endogene de bacterii anaerobe
(pag. 958)

C2203120. Referitor la diagnosticul abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
A. în perioada de debut, abcesul pulmonar nu poate fi diferenţiat de o pneumopatie acută comună
B. caracterul primitiv al supuraţiei şi tipul radioclinic de abces sau supuraţie difuză pledează puternic pentru
prezenţa anaerobilor
C. în favoarea abcesului pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată şi fetiditatea
helenei, care este semnul patognomonic
D. mirosul putrid este prezent la 100% din pacienţii cu abces pulmonar
E. diagnosticul se clarifică prin evacuarea abcesului şi apariţia bronhoreei purulente
(pag. 958)

C2203121. După stabilirea diagnosticului de supuraţie pulmonară la un pacient, este obligatorie


precizarea naturii primitive sau secundare a bolii. Care din următoarele argumente pledează în
favoarea originii canceroase (cancer bronhopulmonar supurat):
A. răspunsul complet la tratamentul antiinfecţios intensiv
B. caracterul recurent
C. frecvenţa hemoptiziilor
D. peretele gros şi neregulat al cavităţii
E. peretele subţire şi regulat al cavităţii
(pag. 959)

C2203122. Referitor la relaţia dintre tuberculoza pulmonară şi supuraţia pulmonară, care din afirmaţiile
următoare sunt adevărate?
A. foarte frecvent o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţie
B. grefarea unei tuberculoze pe un abces pulmonar cronic este astăzi excepţională
C. foarte rar o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţie
D. mai frecvent se grefează o supuraţie bronşică peste o bronşectazie posttuberculoasă
E. în cursul evoluţiei unei supuraţii pulmonare ce necrozează un ţesut tuberculos cicatriceal se pot elimina
temporar bacili Koch numiţi “bacilles de sortie”
(pag. 959)

C2203123. Datorită antibioterapiei cvasigeneralizate şi precoce în infecţiile pulmonare:

77 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
78 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. frecvenţa abceselor pulmonare comune a scăzut foarte mult


B. abcesele cu indicaţie chirurgicală au devenit o raritate
C. abcesele cu indicaţie chirurgicală sunt foarte frecvente
D. abcesele cu indicaţie chirurgicală au o mortalitate operatorie nulă
E. 30 – 35% din pacienţi decedează printr-o complicaţie gravă
(pag. 960)

C2203124. Tratamentul abceselor pulmonare are printre obiectivele sale şi drenajul focarelor
supurative, care include:
A. drenajul postural (împiedică retenţionarea puroiului în focar)
B. pleurotomia a minima (obligatorie atunci când nu se poate obţine evacuarea prin puncţie)
C. lobectomie
D. aplatizarea urmată de plicaturare
E. bronhoaspiraţia repetată la intervale de 3 – 7 zile (este indicată când drenajul postural este ineficace)
(pag. 960)

C2203125. Referitor la penicilinoterapia abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. are o penetranţă medie în ţesutul patologic pulmonar
B. are cea mai bună penetranţă în ţesutul patologic pulmonar
C. are o toxicitate ridicată
D. are o toxicitate şi un cost reduse
E. calea de administrare de elecţie este în injecţii intravenoase în bolus la fiecare 4 ore, în doze de minimum
80 milioane U.I./24 ore
(pag. 960)

C2203126. Criteriile de apreciere a eficacităţii tratamentului antibiotic în abcesele pulmonare sunt:


A. dispariţia cavităţilor pe radiografia pulmonară
B. imagine toracică normală pe radiografia pulmonară
C. creşterea în greutate, recâştigarea apetitului
D. dispariţia bronhoreei purulente
E. dispariţia fetidităţii sputei
(pag. 961)

C2203127. La bolnavii cu abcese pulmonare trimişi pentru rezolvare chirurgicală, reluarea probei
terapeutice în condiţii de corectitudine:
A. nu mai este necesară
B. este obligatorie
C. poate duce la vindecarea bolnavului în 5 – 10% din cazuri
D. poate duce la vindecarea bolnavului într-o proporţie de 50% din cazuri
E. dacă leziunea persistă, această probă terapeutică are valoarea unei bune pregătiri preoperatorii
(pag. 961)

C2203128. Referitor la tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare
sunt adevărate:
A. tratamentul chirurgical este rezervat în principiu cazurilor la care tratamentul medical corect nu obţine
vindecarea clinică şi radiologică
B. apariţia procesului de pioscleroză creşte şansele unei vindecări prin mijloace conservatoare
C. numai aproximativ 50% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
D. cel puţin 75% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
E. numai aproximativ 5% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
(pag. 961)

78 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
79 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2203129. Indicaţiile de tratament chirurgical ale abceselor pulmonare sunt:


A. răspuns adecvat la tratamentul medical corect
B. abcesele mari (peste 6 cm diametru), la care probabilitatea de vindecare prin tratament medical este
redusă
C. hemoptiziile mici şi repetate
D. ruptura în spaţiul pleural
E. imposibilitatea de a exclude existenţa unui neoplasm
(pag. 961)

C2203130. Care din procedeele chirurgicale de mai jos sunt astăzi admise numai ca metode "de
depanare”, la bolnavi cu abcese pulmonare aflaţi într-o stare critică, ce nu suportă rezecţia pulmonară
şi uneori nici măcar o toracotomie:
A. pneumotomia în pleură simfizată
B. puncţia evacuatorie transparietală a abcesului urmată de instilarea de antibiotice sub control radiologic
C. pneumectomia
D. lobectomia superioară
E. aplatizarea urmată de plicaturare
(pag. 961 - 962)

C2203131. Bronşiectaziile de cauză cunoscută asociate cu dezordini imunologice au ca şi etiologie:


A. aspergiloza bronhopulmonară
B. tuberculoza
C. colita ulcerativă
D. ciroza biliară primară
E. bronhomalacia
(pag. 963)

C2203132. În ceea ce priveşte tabloul clinic al bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. bronşiectaziile neinfectate pot rămâne multă vreme fără expresie clinică
B. semnele de supuraţie pulmonară sunt prezente întotdeauna de la debutul bronşiectaziei
C. debutul clinic este de obicei insidios, cu instalarea tusei şi expectoraţiei
D. în sezonul rece apar puseuri recidivante de catar bronşic sau chiar pneumopatii acute
E. între puseurile infecţioase bolnavul poate fi asimptomatic
(pag. 964)

C2203133. În perioada de stare, bronşiectazia se caracterizează clinic prin:


A. supuraţii
B. manifestări de tip "viroză respiratorie”
C. hemoptizie
D. pneumonii recidivante
E. tuse seacă
(pag. 964)

C2203134. Mecanismul de producere al hemoptiziilor în bronşiectazii constă în:


A. necroza epiteliului bronşic sau a parenchimului pulmonar
B. ruperea anastomozelor dintre arterele bronşice şi arterele pulmonare care iau un aspect anevrismal
C. ruperea venelor pulmonare
D. ruperea pleurei
E. ruperea inelelor traheale
(pag. 965)

C2203135. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, hemoptizia:

79 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
80 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. apare la aproximativ 90 - 95% din pacienţi


B. poate apare de sine stătătoare în perioada premenstruală, având un caracter vicariant
C. poate apare în condiţii de muncă grea, după eforturi fizice mari
D. poate apărea în deosebi la variaţii mari de temperatură
E. poate constitui singura manifestare a bolii la bolnavi fără bronhoree purulentă: aşa numitele bronşiectazii
uscate hemoptoice
(pag. 965)

C2203136. În cadrul tabloului clinic al bronşiectaziilor, dispneea:


A. nu este obligatorie, mai ales în perioada incipientă
B. apare şi se agravează odată cu întinderea teritorială a leziunilor şi cu apariţia hipercopniei
C. apare în 100% din cazuri încă de la debut
D. nu depinde de extinderea teritorială a leziunilor
E. nu apare niciodată în perioada de stare
(pag. 965)

C2203137. Bronşiectazia uscată reprezintă o formă clinică a bronşiectaziei, care:


A. este de origine tuberculoasă
B. este de origine neoplazică
C. este de origine autoimună
D. are ca simptom revelator hemoptizia
E. are ca simptom revelator sputa purulentă
(pag. 965)

C2203138. În cadrul investigaţiilor paraclinice pentru bronşiectazii, pe radiografia simplă se pot întâlni
următoarele anomalii:
A. opacitate unică masivă, cu contur neregulat şi nivel hidroaeric central localizată în lobii superiori
B. accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronhovascular hilo-bazal
C. benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mănuşă”
D. umbre liniare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”
E. imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelare
(pag. 966)

C2203139. Care din următoarele semne reprezintă semne directe la bronhografia unui pacient în
bronşiectazie:
A. vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”)
B. creşterea diametrului bronşic
C. absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic
D. absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic
E. semne de hipersecreţie (dopuri mucoase, imagini în “dinţi de pieptene”)
(pag. 966)

C2203140. Diagnosticul pozitiv al bronşiectaziei se bazează pe asocierea următoarelor elemente:


A. anamneza şi istoricul bolii: tuse cronică cu caracter recurent ce coincide cu episoadele pulmonare febrile,
hemoptiziile
B. bronhoscopia fundamentează diagnosticul de certitudine
C. bronhoreea purulentă caracteristică, abundentă, stratificată, eventual fetidă
D. bronhografia fundamentează diagnosticul de certitudine
E. scintigrafia pulmonară fundamentează diagnosticul de certitudine
(pag. 967)

C2203141. Diagnosticul diferenţial al bronhoreei purulente şi al hemoptiziei întâlnite în bronşiectazie


se face cu alte afecţiuni ca:

80 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
81 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. abcesul pulmonar
B. cancerul bronhopulmonar
C. tuberculoza pulmonară
D. stenoza mitrală
E. bronşita acută
(pag. 968)

C2203142. În ceea ce priveşte prognosticul bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. la cazuri urmărite timp de zece ani în era preantibiotică mortalitatea oscila între 75 – 90%
B. în perioada actuală mortalitatea a scăzut la 50 – 60%
C. beneficiază de un prognostic bun bronşiectaziile limitate ca întindere, bronşiectaziile “uscate” şi cele
localizate în lobii superiori
D. prognosticul este influenţat favorabil de unilateralitatea leziunilor
E. elementele care agravează prognosticul sunt semnele funcţionale obstructive, defectele congenitale care
favorizează constituirea bronşiectaziilor.
(pag. 969)

C2203143. Tratamentul medical al bronşiectaziilor are următoarele obiective:


A. distrugerea florei bacteriene piogene prin antibioterapie
B. evitarea stagnării secreţiilor prin drenaj postural
C. combaterea manifestărilor asociate: bronşita cronică obstructivă, insuficienţa respiratorie, insuficienţa
cardiacă, etc.
D. refacerea calibrului bronşiilor
E. se administrează doar ca şi pregătire preoperatorie
(pag. 970)

C2203144. Criteriile obligatorii ale indicaţiei chirurgicale în bronşiectazii sunt:


A. diagnosticul topografic exact stabilit prin bronhografie bilaterală
B. boală diseminată, bilaterală
C. plămân restant suficient
D. gravitatea bolii evidenţiată prin eşecul demonstrat al tratamentului medical ce nu a putut ţine sub control
boala cel puţin 12 luni
E. hemoptiziile masive reprezintă o indicaţie de urgenţă
(pag. 971 - 972)

C2303145. Principalii factori responsabili de cresterea numarului de cazuri de abcese pulmonare in


ultimii ani, ca si de cresterea gravitatii acestora sunt:
A. Aparitia unui mare numar de tulpini bacteriene mutirezistente;
B. Cresterea numarului de pacienti imunodeprimati;
C. Cresterea proportiei populatiei varstnice;
D. Cresterea numarului de infectii nozocomiale;
E. Cresterea numarului de infectii fungice.
(pag. 954)

C2303146. Sursele de infectie cel mai frecvent generatoare de abcese pulmonare sunt:
A. Infectiile cavitatii bucale;
B. Infectiile urechii;
C. Infectiile cailor respiratorii inalte;
D. Infectiile genitale;
E. Infectiile apendiculare.
(pag. 955)

81 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
82 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2303147. Semnele clinice de certitudine in abcesul pulmonar sunt:


A. Fetiditatea sputei;
B. Examenul bacteriologic sugestiv;
C. Evocarea unui episod anamnestic compatibil cu aspiratia continutului oral sau gastric;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulenta;
E. Raspunsul prompt la penicilinoterapie.
(pag. 958)

C2303148. Clasificarea macroscopica a bronsiectaziilor dupa aspectul bronhografic include


urmatoarele categorii:
A. Cilindrice;
B. Moniliforme;
C. In "sina de tramvai";
D. Saculare;
E. Chistice.
(pag. 963)

C2303149. Tratamentul profilactic al bronsiectaziei la adult are in vedere:


A. Profilaxia tuberculozei prin vaccinarea si revaccinarea BCG;
B. Depistarea si investigarea tusitorilor cronici;
C. Tratamentul corect al supuratiilor pulmonare;
D. Asanarea focarelor infectioase, indeosebi a celor sinusale si dentare;
E. Tratamentul complicatiilor bronhopulmonare ale rujeolei si tusei convulsive.
(pag. 969)

C2503150. Supuraţiile bronşice cuprind:


A. Bronşiectaziile
B. Pioscleroza
C. Supuraţiile difuze prin corpi străini sau plăgi toracice
D. Bronhocelele
E. Supuraţiile bronşice fără dilataţii de bronşii
(pag. 953)

C2503151. Supuraţiile bronho-pulmonare parenchimatoase circumscrise sunt:


A. Pioscleroza.
B. Abcesul pulmonar.
C. Pneumonia cronică.
D. Supuraţiile parenchimatoase circumscrise dezvoltate pe leziuni preexistente.
E. Bronhocelele.
(pag. 953)

C2503152. Supuraţiile bronho-pulmonare parenchimatoase difuze sunt:


A. Pioscleroza
B. Supuraţiile difuze prin corpi străini sau plăgi toracice
C. Gangrena pulmonară
D. Abcesul pulmonar
E. Bronşiectaziile
(pag. 953)

C2503153. Abcesul pulmonar primitiv:


A. Evoluează într-un teritoriu pulmonar sănătos.
B. Reprezintă o complicaţie evolutivă a unei leziuni locale preexistente.

82 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
83 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Este rezultatul unei infecţii cu anaerobi.


D. Este rezultatul unei infecţii cu aerobi, anaerobii participând inconstant şi rar.
E. Este o complicaţie evolutivă a unui cancer bronho-pulmonar.
(pag. 954)

C2503154. Factorii responsabili de creşterea numărului de abcese pulmonare şi de creşterea cazurilor


cu evoluţie gravă şi cu indicaţie de tratament chirurgical sunt:
A. Apariţia unui număr mare de tulpini bacteriene multirezistente.
B. Creşterea incidenţei cancerului bronho-pulmonar.
C. Creşterea marcată a numărului de pacienţi imunodeprimaţi.
D. Creşterea proporţiei populaţiei vârstnice.
E. Creşterea numărului de cazuri cu infecţii pulmonare nozocomiale.
(pag. 954)

C2503155. La pacienţii cu abcese pulmonare, bronhoscopia:


A. Este obligatorie la toţi pacienţii peste 40 ani.
B. Permite recoltarea de probe bacteriologice şi micologice în condiţii corecte.
C. Evidenţiază caracterul primitiv al abcesului pulmonar.
D. Permite evidenţierea grosimii şi caracterului peretelui cavităţii abcesului.
E. Permite evidenţierea şi extragerea corpului străin şi aspiraţia puroiului stagnat.
(pag. 956-957)

C2503156. Datele de laborator la pacienţii cu abces pulmonar acut, arată:


A. Creşterea leucocitelor;
B. Hiperglicemie;
C. VSH crescută;
D. Un grad de anemie;
E. Creşterea potasiului seric;
(pag. 958)

C2503157. Semnele de prezumţie în diagnosticul abcesului pulmonar acut sunt:


A. Episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutului oral sau gastric.
B. Fetiditatea sputei.
C. Prezenţa unor surse endogene de bacterii anaerobe.
D. Răspuns prompt la penicilinoterapie.
E. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulentă.
(pag. 958)

C2503158. Semnele de certitudine în diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut se bazează pe:
A. Fetiditatea sputei;
B. Episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutuluui oral;
C. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulentă;
E. Răspuns promt la penicilinoterapie;
(pag. 958)

C2503159. Tratamentul medical aplicat în abcesul pulmonar acut:


A. Este reprezentat de penicilinoterapie datorită ponderii dominante a florei anaerobe.
B. Administrarea antibioticelor se face timp de cel puţin 15 zile iar durata maximă a tratamentului este de 4-6
săptămâni;
C. Este aplicat în hemoptizia masivă;
D. Se aplică până la dispariţia fetidităţii sputei şi a bronhopioreei purulente;

83 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
84 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Constă în pleurotomie a minima şi bronhoaspiraţiii repetate;


(pag. 960)

C2503160. Care din următoarele situaţii reprezintă indicaţii de tratament chirurgical în abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masivă;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Răspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilină;
(pag. 961)

C2503161. In abcesele pulmonare, tratamentul chirurgical:


A. Se aplică cazurilor cu drenaj ineficient al abcesului prin bronşie.
B. Este rezervat cazurilor la care tratamentul medical corect nu obţine vindecarea clinică şi radiologică.
C. Se aplică în cazurile cu hemoptizie masivă.
D. Se aplică în cazurile în care este imposibil de a exclude existenţa unui cancer bronho-pulmonar.
E. Constă în pneumonectomie, rar practicându-se lobectomia.
(pag. 961)

C2503162. Bronşiectaziile congenitale secundare sunt întâlnite în:


A. Tuse convulsivă;
B. Bronhomalacie;
C. Mucoviscidoză;
D. Aspergiloză bronho-pulmonară;
E. Sindroame imunodeficitare;
(pag. 963)

C2503163. Bronşiectaziile dobândite sunt întâlnite în:


A. Pneumonie.
B. Tuberculoză pulmonară.
C. Mucoviscidoză.
D. Sindroame imunodeficitare.
E. Corpi străini bronşici.
(pag. 963)

C2503164. Bronşiectaziile asociate cu dezordini imunologice se întâlnesc în:


A. Mucoviscidoză.
B. Lupus eritemetos sistemic.
C. Aspergiloza bronho-pulmonară.
D. Traheo-bronnhomegalia.
E. Deficitul de α1 antitripsină.
(pag. 963)

C2503165. În perioada de stare bronşiectazia este caracterizată clinic prin:


A. Supuraţie.
B. Semnele unei bronşite banale cu menţinerea stării generale.
C. Hemoptizie.
D. Pneumonii recidivante.
E. Dureri toracice şi dispnee.
(pag. 964)

84 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
85 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2503166. Pe radiografia toracică simplă efectuată în bronşiectazii se pot întâlni următoarele anomalii:
A. Accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronho-vascular hilo-bazal.
B. Imagini chistice cu diametru mai mare de 2 cm, uneori cu nivele lichidiene chistice.
C. Umbre inelare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”.
D. Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”.
E. Foarte frecvent opacităţi neomogene cu noduli şi hipertransparenţe, rău delimitate situate în regiunile
apicale sau subclaviculare ce simulează un infiltrat tuberculos.
(pag. 966)

C2503167. Semnele directe evidenţiate la examenul bronhografic, în cazul bronşiectaziilor sunt:


A. Creşterea diametrului bronşic.
B. Semne de hipersecreţie.
C. Absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic spre capătul terminal.
D. Vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”).
E. Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor vecine cu bronhia patologică.
(pag. 966)

C2503168. Semnele indirecte ale bronşiectaziilor constatate la examenul bronhografic sunt:


A. Vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”).
B. Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor vecine cu bronhia patologică.
C. Semne de hipersecreţie (dopuri mucoase, imagini îîn “dinţi de pieptene”).
D. Absenţa diminuării progresive a calibrului bronhic spre capătul terminal.
E. Creşterea diametrului bronşic.
(pag. 966)

C2503169. Prognosticul bronşiectaziilor este agravat de următoarele elementele:


A. Localizarea în lobul mediu;
B. Caracterrul de boală difuză;
C. Prezenţa de semne funcţionale obstructive;
D. Prezenţa unor defecte congenitale imposibil de remediat;
E. Localizarea pe partea dreaptă;
(pag. 969)

C2503170. Tratamentul medical al bronşiectaziilor are următoarele obiective:


A. Drenajul pleural în cadrul complicaţiilor septice pleurale;
B. Distrugerea florei microbiene piogene prin antibioterapie;
C. Evitarea stagnării secreţiilor prin drenaj postural;
D. Rezecţii pulmonare;
E. Combaterea manifestărilor asociate precum bronşita cronică obstructivă, insuficienţa respiratorie,
cardiacă, etc.
(pag. 969-970)

C2503171. Frecvenţa mai mare a bronşiectaziilor este întâlnită la:


A. Bărbaţi;
B. Femei;
C. Copii sub 15 ani;
D. Batrâni peste 75 ani;
E. La persoanele între 40-50 ani;
(pag. 962)

C2503172. La pacienţii cu bronşiectazii, hemoptizia:


A. Este un semn caracteristic;

85 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
86 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Apare la aproximativ 50% din cazuri cu amploare variabilă;


C. Apare excepţional de rar;
D. Se produce prin ruptura anastomozelor dintre arterele bronşice şi arterele pulmonare;
E. Se produce prin necroza epiteliului bronşic sau a parenchimului pulmonar;
(pag. 965)

C2503173. Indicaţia chirurgicală în bronşiectazii trebuie să urmărească următoarele criterii obligatorii:


A. Diagnostic topografic exact stabilit prin bronhografie;
B. Boală difuză bilaterală;
C. Plămân restant suficient;
D. Hemoptiziile mici;
E. Hemoptiziile masive;
(pag. 971)

C2803174. In functie de terenul pe care se dezvolta, abcesele pulmonare pot fi:


A. primitive
B. secundare
C. multi centrice
D. periferice
E. centrale
(pag. 954)

C2803175. Din punct de vedere etiologic, germenii cel mai frecvent implicati in abcesul
bronhopulmonar sunt:
A. aerobi
B. anaerobi
C. ricketzi
D. protozoare
E. fungi
(pag. 954)

C2803176. In abcesul pulmonar, de la sursele situate in caile aero – digestive superioare, germenii sunt
vehiculati in parenchimul pulmonar prin:
A. aspiratia particulelor infectate (puroi, sange, corpi straini, fragmente tisulare)
B. diseminare hematogena
C. diseminare limfatica
D. de la alte abcese pulmonare adiacente
E. plagi toracice infectate
(pag. 955)

C2803177. Formele radio – clinice particulare ale abceselor pulmonare sunt urmatoarele:
A. abcesul lobului mediu, lingulei si piramidei bazale
B. abcese mari sau gigante
C. abcesele lobului superior
D. abcesele pulmonare asociate cu empieme
E. abcese ale piramidei bazale
(pag. 956)

C2803178. Semnele de prezumtie in diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:


A. leziuni necrotice cavitare cu brohoree purulenta
B. fetiditatea scutei
C. raspuns prompt la penicilino- terapie

86 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
87 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. examen bacteriologic confirmativ


E. prezenta unor surse endogene de bacterii anaerobe
(pag. 958)

C2803179. Clasificarea macroscopica a brosiectaziilor se face dupa aspectul bronhografic in patru


categorii:
A. cilindrice
B. moniliforme
C. facuolare
D. saculare
E. chistice
(pag. 963)

87 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
88 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 4
Traumatismele toracelui
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1204001. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:


A. Aritmii cardiace in traumatisme
B. Fistula arterio-venoasa traumatica
C. Hemotoraxul neevacuat
D. Leziune diafragmatica
E. Hematom infectat
(pag. 844)

C1204002. Contuzia pulmonara:


A. Prezinta la inspectie hernierea pulmonara
B. Afecteaza intreg plamanul
C. Se trateaza in principal prin administrarea de fluide (hiperhidratarea)
D. Din punct de vedere radiologic prezinta hipertransparenta campului pulmonar respectiv
E. Are o mare gravitate prin insuficienta respiratorie pe care o produce
(pag. 833-834)

C1204003. Leziunile traheo-bronsice:


A. Apar numai in traumatismele toracice deschise
B. Sunt printre cele mai frecvente traumatisme toracice
C. Sunt cel mai des bilaterale
D. Se asociaza frecvent cu fracturile sternului
E. Necesita frecvent doar un tratament conservator, tratamentul chirurgical agravand starea generala
(pag. 835-836)

C1204004. Sindromul de detresa respiratorie acuta se caracterizeaza prin:


A. Micsorarea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
B. Infiltrat pulmonar unilateral
C. Complianta pulmonara nemodificata
D. Prezenta edemului pulmonar cardiogen
E. Prezenta hipoxemiei
(pag. 840)

C1204005. Voletele costale:


A. Apar in urma fracturilor costale simple
B. Sunt frecvente la copii
C. Cele mai grave sunt cele posterioare
D. Reprezinta un bloc costal care se mobilizeaza in timpul respiratiei independent de restul cutiei toracice
E. Determina aparitia imediata a insuficientei renale acute ce impune dializa de urgenta
(pag. 828-830)

C1304006. Sindromul de detresa respiratorie acuta este definit pe baza urmatorului criteriu:
A. micsorarea gradientului de presiune alveolo-arterial

88 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
89 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. infiltrat pulmonar unilateral


C. crestere a compliantei pulmonare
D. prezenta E.P.A. cardiogen
E. marirea gradientului de presiune alveolo-arterial
(pag. 840)

C1304007. Toracotomia in traumatismele toracice se impune cand hemoragia pleurala este:


A. sub 800 ml
B. peste 200 ml/ora timp de 2 - 3 ore
C. sub 200 ml/ora timp de 2 - 3 ore
D. sub 500 ml
E. peste 100 ml/ora timp de 1 - 2 ore
(pag. 840)

C1304008. Indicatia chirurgicala in chilotorax se stabileste cand debitul limfatic este mai mare de:
A. 1500 ml/zi - o saptamana
B. 100 ml/zi - doua saptamani
C. 500 ml/zi - o saptamana
D. 200 ml/zi - o saptamana
E. 800 ml/zi - o saptamana
(pag. 833)

C1304009. In Europa principala cauza a leziunilor traumatice toracice este data de:
A. accidente casnice
B. accidente de munca
C. accidente de sport
D. agresiune
E. accidente rutiere
(pag. 822)

C1304010. Tratamentul conservator al leziunilor traheo-bronsice se practica in:


A. leziune bronsica peste 1/3 din circumferinta bronsiei principale
B. leziune bronsica cu sectiune completa
C. leziune bronsica peste 1/2 din circumferinta bronsiei principale
D. leziune bronsica sub 1/3 in circumferinta bronsiei principale
E. sectiune completa de trahee
(pag. 836)

C1404011. In voletul costal este caracreristica:


A. durerea toracica foarte intensa
B. miscarea paradoxala a toracelui
C. pulsul paradoxal.
D. rinoreea persistenta
E. hemoptizia
(pag. 829)

C1404012. Cauzele cele mai frecvente ale accidentelor toracice sunt:


A. accidentele de munca ,
B. accidentele de sport,
C. accidentele casnice,
D. nici unul dintre acestea.
E. accidentele rutiere,

89 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
90 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 822)

C1404013. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in cadrul traumatismelor toracice este:
A. coma
B. insuficienta respiratorie acuta
C. socul hipovolemic
D. socul anafilactic
E. socul cardiogen
(pag. 824)

C1404014. Cele mai frecvente leziuni toracice sunt:


A. chilotoraxul posttraumatic
B. contuzia pulmonara
C. fracturile costale
D. leziunile traheo-bronsice
E. pneumopericardul
(pag. 826)

C1504015. La un pacient cu pneumotorax traumatic toracotomia este indicata in urmatoarele situatii:


A. persistenta pierderilor aerice peste 10 zile in conditiile unui drenaj pleural corect;
B. prezenta pneumotoraxului compresiv;
C. cand examenul radiologic evidentiaza colabarea totala a plamanului cu deplasarea mediastinului de partea
sanatoasa;
D. prezenta unui pneumotorax deschis;
E. cand nu se dispune de aspiratie activa.
(pag. 832)

C1504016. Indicatiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronsice sunt:


A. leziune bronsica intrapulmonara;
B. leziune a 2/3 din circumferinta bronsiei principale;
C. leziune longitudinala redusa a membranei traheale;
D. absenta pneumomediastinului;
E. absenta pneumotoraxului compresiv.
(pag. 836)

C1504017. Viscerul cel mai frecvent herniat printr-o ruptura a hemidiafragmului stang este:
A. splina;
B. colonul;
C. ficatul;
D. stomacul;
E. rinichiul.
(pag. 837)

C1504018. In traumatismele toracelui, plagile diafragmului se suspicioneaza in urmatoarele


circumstante:
A. plaga penetranta in spatiul III intercostal stang;
B. plaga penetranta sub arcul costal stang;
C. plaga penetranta sub coasta a V-a;
D. fractura sternala;
E. fracturi costale multiple.
(pag. 837)

C1504019. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este:

90 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
91 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. compresiune;
B. impact direct;
C. accelerare - decelerare;
D. explozie;
E. strivire.
(pag. 822)

C1604020. La examenul radiologic:


A. Emfizemul subcutanat intensifica pneumotoraxul
B. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxul
C. Emfizemul subcutanat nu influenteaza pneumotoraxul
D. Emfizemul subcutanat si pneumotoraxul apar obligatoriu impreuna
E. Emfizemul subcutanat are acelasi aspect radiologic ca si pneumotoraxul
(pag. 825)

C1604021. Care este examinarea paraclinica cel mai putin utila pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia si radioscopia
B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)

C1604022. Prima masura de urgenta in pneumotoraxul sufocant este:


A. Intubatia oro-traheala
B. Se insera un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-claviculara
C. Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia medio-axilara
D. Se executa o pleurostomie in spatiul V intercostal pe linia axilara posterioara
E. Se aplica un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavului
(pag. 839)

C1604023. In cadrul evaluarii primare, la inspectie se aplica algoritmul:


A. Absenta respiratiilor-tahicardie-dispnee
B. Amplianta miscarilor respiratorii-deformari ale cutiei toracice-hipersonoritate
C. Priveste-asculta-simte respiratia bolnavului
D. Masca echimotica-emfizem mediastinal-matitate
E. Durere in punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanat
(pag. 825)

C2204024. La copii voletul costal este rar datorita:


A. rigiditatii cutiei toracice
B. dimensiunilor mici ale cutiei toracice
C. flexibilitatii cutiei toracice
D. incidentei scazute a traumatismelor toracice la aceasta categorie
E. dispozitiei fortelor de presiune
(pag. 829)

C2204025. Cartacteristica voletului este:


A. prezenta cracmentelor osoase
B. prezenta emfizemului subcutanat localizat
C. prezenta emfizemului subcutanat generalizat
D. miscarea paradoxala a toracelui

91 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
92 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. prezenta senzatiei de “ declic” la palpare


(pag. 828-829)

C2204026. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in traumatismele toracice este
urmatoarea, cu exceptia:
A. insuficienta cardiaca
B. insufiecienta respiratorie acuta
C. hipovolemia
D. cresterea tensiunii arteriale
E. cresterea permeabilitatii vasculare pulmonare
(pag. 824)

C2204027. Pozitia diafragmului poate varia intre urmatoarele spatii intercostale:


A. 5-10
B. 7-11
C. 7-12
D. 6-11
E. 5-12
(pag. 836)

C2204028. Masurile de urgenta aplicate in cazul plagilor penetrante toracice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. tub de pleurostomie
B. sutura plagii
C. evaluarea statusului respirator si cardiac
D. indepartarea agentului vulnerant din plaga
E. stabilirea de linii venoase
(pag. 839)

C2204029. O laceratie a diafragmului de 8 cm corespunde urmatorului grad in cadrul scorului


traumatic a leziunilor diafragmului:
A. gradul I
B. gradul II
C. gradul III
D. gradul IV
E. gradul V
(pag. 844)

C2304030. Laceratia de bronhie segmentara sau lobara reprezinta o leziune pulmonara de gradul:
A. II
B. III
C. IV
D. V
E. VI
(pag. 843)

C2304031. Trasatura patognomonica in ARDS este:


A. cresterea permeabilitatii pulmonare
B. cresterea presiunii in artera pulmonara
C. cresterea presiunii in cavitatea pleurala
D. insuficienta cardiaca hipodiastolica
E. hemotoraxul masiv

92 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
93 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 841)

C2504032. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este reprezentat de:
A. compresiune
B. impact direct
C. accelerare - decelerare
D. explozie
E. strivire
(pag. 822)

C2504033. Care dintre leziunile întâlnite în traumatismele toracice are frecvenţa cea mai mare?
A. voletul costal
B. pneumotoraxul
C. hemotoraxul
D. chilotoraxul
E. ruptura diafragmului
(pag. 822)

C2504034. Care este etiologia cea mai frecventă a traumatismelor toracice?


A. accidente rutiere
B. accidente de muncă
C. accidente casnice
D. accidente de sport
E. accidente aviatice
(pag. 822)

C2504035. În pneumotoraxul posttraumatic este indicată intervenţia chirurgicală prin toracotomie în


următoarele situaţii:
A. persistenţa pierderilor aerice peste 10 zile în condiţiile unui drenaj pleural corect
B. prezenţa pneumotoraxului compresiv
C. colabarea totală a plămânului cu deplasarea mediastinului de partea sănătoasă confirmata radiologic
D. prezenţa unui pneumotorax deschis
E. când nu se dispune de aspiraţie activă
(pag. 832)

C2504036. Când trebuie suspicionată leziunea diafragmului în cadrul unui traumatism toracic?
A. în caz de plagă penetrantă în spaţiul III intercostal stâng
B. în caz de plagă penetrantă sub arcul costal
C. în caz de plagă penetrantă sub coasta a V-a
D. în caz de fractură sternală
E. în caz de fracturi costale multiple
(pag. 837)

C2504037. Care organ herniază cel mai frecvent la nivelul rupturii posttraumatice a diafragmului stâng?
A. splina
B. colonul
C. ficatul
D. stomacul
E. rinichiul
(pag. 837)

C2504038. Traumatopneea este o manifestare clinică întâlnită la un bolnav ce prezintă:


A. contuzie pulmonară

93 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
94 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. fractură costală cu deplasare


C. volet costal
D. plagă toracică deschisă
E. fractură de stern
(pag. 838)

C2504039. O plagă prin armă de foc cu orificii de intrare şi ieşire mai mici de 10 cm se incadrează pe
baza sistematizării dată de Crucea Roşie Internaţională în:
A. gradul I
B. gradul II
C. gradul III
D. gradul IV
E. gradul V
(pag. 839)

C2504040. Care dintre următoarele condiţii nu reprezintă criteriu pentru definirea sindromului de
detresă respiratorie acută?
A. infiltratul pulmonar bilateral
B. creşterea gradientului presional alveolo-arterial al O2
C. complianţa pulmonară scăzută
D. absenţa edemului pulmonar acut cardiogen
E. hipertensiunea pulmonară
(pag. 840)

C2504041. Mortalitatea în sindromul de detresă respiratorie acută de cauză traumatică este de:
A. 15%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 35%
(pag. 840)

C2504042. Pierderea sanguină la nivelul unei fracturi costale este de aproximativ:


A. 50 ml sânge
B. 150 ml sânge
C. 250 ml sânge
D. 300 ml sânge
E. 400 ml sânge
(pag. 827)

C2504043. Evaluarea arteriografică în traumatismele toracice este indicată la bolnavii cu:


A. fractura sternului
B. fractura coastei XII
C. fractura omoplatului
D. fractura coastei I
E. fractura arcului costal
(pag. 828)

C2504044. Consolidarea unei fracturi sternale simple se face în aproximativ:


A. 10 zile
B. 10-20 zile
C. 20-30 zile

94 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
95 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. 30-40 zile
E. 60 zile
(pag. 828)

C2504045. Decelarea radiologică a hemotoraxului este posibilă dacă în cavitatea pleurală se


acumulează peste:
A. 50 ml sânge
B. 100 ml sânge
C. 150 ml sânge
D. 200 ml sânge
E. 300 ml sânge
(pag. 831)

C2504046. Hematomul pulmonar tratat corespunzător dispare în aproximativ:


A. 5-7 zile
B. 10-14 zile
C. 20-25 zile
D. 25-30 zile
E. 30 zile
(pag. 834)

C2504047. În cadrul politraumatismelor, frecvenţa leziunilor diafragmului este de:


A. 0,1-0,5 %
B. 0,5-2%
C. 2-3,5%
D. 4%
E. 4-6%
(pag. 836)

C2504048. În cadrul traumatismelor toracelui plăgile toracelui se întâlnesc cu o frecvenţă de:


A. 10%
B. 10-20%
C. 20-25%
D. 25-30%
E. 30-35%
(pag. 838)

C2804049. Consolidare unei fracturi sternale simple fara deplasare se face in aproximativ:
A. 10 – 20 zile
B. 15 – 25 zile
C. 20 – 30 zile
D. 25 – 35 zile
E. 30 – 40 zile
(pag. 828)

C2804050. Toracotomia de urgenta cu rezolvarea leziunilor se executa atunci cand se constata


persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie, cu un debit de peste:
A. 50 – 75 ml/ora
B. 100 – 200 ml/ora
C. 150 – 200 ml/ora
D. 200 – 250 ml/ora
E. 250 – 300 ml/ora

95 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
96 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 831)

C2804051. Tratat corect hematomul pulmonar dispare in aproximativ:


A. 7 – 10 zile
B. 10 – 14 zile
C. 14 – 20 zile
D. 21 – 30 zile
E. 30 – 45 zile
(pag. 834)

C2804052. Frecventa leziunilor traumatice ale diafragmului in contextul politraumatismelor este


cuprinsa intre:
A. 0,5 – 1%
B. 1 – 2 %
C. 0,5 – 2%
D. 1,5 – 2,5%
E. 2 – 3%
(pag. 836)

C2904053. Majoritatea fracturilor costale se produc la nivelul arcurilor laterale ale coastelor:
A. 2-3
B. 1-2
C. 4-8
D. 10-12
E. 4-5
(pag. (1) pag 826)

C2904054. Diagnosticul paraclinic al contuziei pulmonare este stabilit de:


A. radioscopia pulmonara
B. radiografia pulmonara de fata
C. radiografia pulmonara de profil
D. tomografia computerizata
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 830)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1204055. Fracturile costale:


A. Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperextensia coastei
B. Apar cel mai des la copii
C. Pot fi unice sau multiple
D. Pot fi produse prin mecanism indirect care determina hiperextensia coastei
E. Pot fi produse prin mecanism direct care determina hiperflexia coastei
(pag. 826)

C1204056. Pneumotoraxul posttraumatic se caracterizeaza prin:


A. Deseori este rezultatul fracturilor costale
B. Se asociaza frecvent cu hemotoraxul
C. Poate fi inchis, deschis si sufocant
D. Radiologic se constata revarsatul pulmonar
E. Persistenta peste 5 zile in contextul unui drenaj pleural corect impune toracotomia

96 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
97 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 831-832)

C1204057. Aparatul circulator este afectat in traumatismele toracice astfel:


A. Cordul este afectat in mod direct in plagi
B. Cordul este afectat in mod direct in sindromul de compresiune intrapleurala
C. Aorta toracica datorita depunerilor ateromatoase preexistente
D. Prin pierderile sanguine ce conduc la soc hipovolemic
E. Prin anemia care agraveaza hipoxia
(pag. 824)

C1204058. Examinarile paraclinice necesare si utile in diagnosticul traumatismelor toracice sunt:


A. Radiografia toracica
B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Radioscopia toracica
E. Artroscopia
(pag. 825)

C1204059. Tratamentul fracturilor costale consta in:


A. Imobilizarea fracturilor costale simple
B. Infiltratii intercostale pentru combaterea durerii
C. Reducerea si stabilizarea prin metode chirurgicale
D. Gimnastica respiratorie
E. Anestezia continua peridurala
(pag. 827)

C1204060. Plagile pleuropulmonare se caracterizeaza prin:


A. Pot fi penetrante cand este interesata pleura
B. Pot fi penetrante cand este interesata pleura cu afectarea celorlalte viscere toracice
C. Ventilatia nu este compromisa
D. O complicatie majora o reprezinta embolia gazoasa
E. Hemopneumotoraxul reprezinta consecinta cea mai frecventa
(pag. 838-839)

C1204061. La un pacient ce a suferit un traumatism toracic, clinic se pot decela urmatoarele semne:
A. La palpare cracmente osoase in fracturile costale
B. La inspectie masca echimotica in compresiuni toracice
C. La palpare crepitatii gazoase in emfizemul pulmonar
D. La percutie hipersonoritate in hemotorace
E. La percutie matitate in pneumotorace
(pag. 825)

C1204062. Voletul costal produce urmatoarele modificari ale mecanicii ventilatorii


A. Miscare respiratorie paradoxala
B. Hipoventilatie
C. Miscare pendulara a aerului dinspre plamanul homolateral spre cel sanatos in expir si invers in inspir
D. Hiperventilatie
E. Balansul mediastinal
(pag. 824)

C1304063. Contraindicatiile toracotomiei in traumatismul toracic sunt:


A. glont intratoracic ce nu a produs alte leziuni

97 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
98 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. hemotorax masiv
C. hemotorax mic sau mediu
D. pierdere de aer importanta pe tubul de pleurotomie
E. pneumomediastin fara leziui traheo-bronsice sau esofagiene
(pag. 844)

C1304064. Examenul clinic in pneumotorax urmareste prezenta:


A. dispnee
B. cianoza
C. hipersonoritate la percutie
D. matitate la percutie
E. absenta murmurului vezicular
(pag. 832)

C1304065. Pneumotoraxul conduce la:


A. sindrom de compresiune intrapleurala
B. deplasarea mediastinala
C. pneumoperitoneu
D. afectarea ventilatiei plamanului nelezat
E. afectarea peristalticii intestinale
(pag. 832)

C1304066. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului posttraumatic cuprinde:


A. pneumotoraxul inchis
B. pneumotoraxul tuberculos
C. pneumotoraxul deschis
D. pneumotoraxul partial
E. pneumotoraxul sufocant
(pag. 832)

C1304067. In chilotorax diagnosticul de certitudine este determinat de analiza chimica a lichidului


pleural ce evidentiaza:
A. trigliceride > 110mg%
B. trigliceride >30mg%
C. lipide >30%
D. lipide <30%
E. hematii = 100%
(pag. 833)

C1304068. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei in traumatismul toracic sunt:


A. tamponada cardiaca
B. leziuni ale esofagului toracic
C. hemoperitoneu
D. hemotorax masiv
E. ocluzie intestinala
(pag. 844)

C1404069. Din punct de vedere fiziopatologic pneumotoraxul se clasifica in:


A. pneumotorax inchis
B. pneumotorax apical
C. pneumotorax deschis
D. pneumotorax bazal

98 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
99 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. pneumotorax compresiv
(pag. 832)

C1404070. Leziunile traumatice ale diafragmului:


A. pot aparea in cazul plagilor penetrante toracice,
B. frecventa lor este de 0,5-2% incadrul politraumatismelor,
C. nu este afectata activitatea cordului.
D. pot aparea hernieri ale organelor intraabdominale in torace.
E. se vindecadoar cu tratament medicamentos.
(pag. 836)

C1404071. Tratamentul chirurgical al leziunilor diafragmatice toracice:


A. se executa de obicei pe cale intraabdominala,
B. este obligatoriu
C. se executa cu fir rezorbabil pentru a preveni tulburarile de ritm cardiac,
D. necesita drenaj pleural,
E. se efectueaza obligatoriu dupa consolidarea fracturilor osoase
(pag. 837)

C1404072. Fracturile costale care pun probleme speciale se intilnesc la nivelul coastelor:
A. coasta 1
B. coasta 3
C. coasta 2
D. coasta 4
E. coasta 5
(pag. 827-828)

C1404073. Indicatiile toracotomiei de urgenta in cadrul traumatismelor toracice sunt:


A. fistula de duct toracic
B. tamponada cardiaca
C. hematom infectat
D. hemotorax masiv
E. leziuni ale vaselor mari
(pag. 844)

C1404074. Contraindicatiile toracotomiei sunt:


A. hemotorax mic sau mediu
B. scleroemfizemul pulmonar
C. pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice
D. leziuni ale esofagului toracic
E. astmul bronsic
(pag. 844)

C1404075. Diagnosticul de sindrom de detresa respiratorie acuta se pune pe:


A. cresterea compliantei pulmonare
B. pacient cunoscut cu astm bronsic sever
C. marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
D. infiltrat pulmonar bilateral
E. scaderea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
(pag. 840)

C1404076. Leziunile traheobronsice in cadrul traumatismelor toracopulmonare:

99 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
100 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. sunt destul de frecvente


B. se asociaza frecvent cu fracturi ale sternului
C. sunt intotdeauna complete
D. pot fi axiale
E. pot fi circulare
(pag. 835)

C1404077. In cazul plagilor toracice penetrante, la examinarea clinica a pacientului se poate evidentia:
A. cianoza
B. dispnee
C. absenta murmurului vezicular
D. tensiunea arteriala sistolica mult crecuta datorita reflexelor vagale
E. jugular turgescente
(pag. 838-839)

C1504078. La un pacient traumatizat toracic, instalarea cercului vicios Cournaud se realizeaza prin
implicarea urmatoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor bronsice;
B. aparitia hipoxiei;
C. instalarea vasodilatatiei in teritoriul pulmonar;
D. aparitia socul hipovolemic;
E. hipertensiunea sistemica.
(pag. 827)

C1504079. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denota prezenta:


A. unei leziuni pleuropulmonare;
B. unei leziuni traheobronsice;
C. unei fracturi costale;
D. unei leziuni vasculare intratoracice;
E. unui volet costal.
(pag. 825)

C1504080. Insuficienta respiratorie acuta la un pacient cu contuzie toracica are urmatoarele


mecanisme fiziopatologice:
A. dezechilibrul ventilatie/perfuzie;
B. hipoventilatie;
C. afectarea permeabilitatii membranei alveolo-capilare;
D. hipertensiunea pulmonara;
E. anemia acuta postemoragica.
(pag. 824)

C1504081. Indicatiile toracotomiei de urgenta in hemotoraxul posttraumatic sunt:


A. acumularea a 300 ml sange in cavitatea pleurala;
B. hemotorax masiv (peste 1000 ml);
C. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/ora timp de 3 ore;
D. prezenta fracturilor costale multiple;
E. aparitia fibrotoraxului.
(pag. 831)

C1504082. Care dintre urmatoarele manifestari clinice ridica suspiciunea unei rupturi traheo-bronsice:
A. pierderea masiva si continua de aer pe tubul de pleurostomie;
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal;

100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
101 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. prezenta emfizemului cutanat laterotoracic;


D. prezenta hemo-pneumotoraxului sufocant;
E. prezenta unui pneumomediastin masiv.
(pag. 835)

C1504083. Care dintre urmatoarele conditii se incadreaza intre criteriile care definesc sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. infiltratul pulmonar bilateral;
B. cresterea gradientului presional alveolo-arterial al O2;
C. complianta pulmonara scazuta;
D. absenta edemului pulmonar acut cardiogen;
E. hipertensiunea pulmonara.
(pag. 840)

C1504084. Tratamentul fracturilor costale unice cu deplasare mica consta in:


A. imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv;
B. infiltratii intercostale cu lidocaina;
C. instalarea de cateter pentru anestezie continua peridurala;
D. gimnastica respiratorie;
E. combaterea durerii cu antialgice neopioide.
(pag. 827)

C1604085. Toracotomia de urgenta se executa:


A. in hemotoraxul mediu
B. in orice hemotorax cand exista riscul infectiei
C. in hemotorax masiv (peste 1000 ml sange)
D. Persistenta hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/ora
E. in toate hemotorax-urile fara cauza traumatica
(pag. 831)

C1604086. Cauzele principale de insuficienta respiratorie post-traumatica sunt reprezentate de


afectarea unuia sau mai multor elemente dintre urmatoarele:
A. Mecanica ventilatorie
B. Dezechilibrul ventilatie-perfuzie
C. Hipoventilatia
D. Embolia gazoasa
E. Afectarea transportului la nivel alveolo-capilar
(pag. 824)

C1604087. Contraindicatiile toracotomiei sunt:


A. Empiem cronic
B. Glont intratoracic care nu a produs alte leziuni
C. Hemotorax mic sau mediu
D. Pneumomediastin in absenta unor leziuni traheobronsice
E. Fals anevrism
(pag. 844)

C1604088. Masuri de urgenta in plagile pleuro-pulmonare penetrante:


A. Plaga se sutureaza de urgenta
B. Se indeparteaza agentul vulnerant din plaga
C. Se introduce un ac gros in spatiul III intercostal pe linia medio-claviculara in caz de pneumotorax sufocant
D. Se instaleaza un tub de pleurostomie

101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
102 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Daca starea clinica este instabila se executa de urgenta radiografie


(pag. 839)

C1604089. Decesul in traumatismele toracice prin explozie se produce prin:


A. Leziuni ale aparatului respirator
B. Leziuni ale urechii medii si tractului digestiv
C. Contuzii sau rupturi pulmonare
D. Fara a decela o leziune cauzatoare de deces
E. Ruptura vagului cervical
(pag. 823)

C1604090. Examenul clinic in pneumotorax urmareste:


A. Prezenta dispneei
B. Prezenta cianozei
C. Prezenta bradicardiei
D. Prezenta hipersonoritatii la percutie
E. Absenta murmurului vezicular la auscultatie
(pag. 832)

C1604091. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:


A. Accelerare-decelerare
B. Compresiune (strivire)
C. Ascensiune la inaltime
D. Plagi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)
E. Explozie
(pag. 822)

C2204092. Reprezinta volet costal:


A. fractura unei coaste in 2 puncte
B. fractura a 2 coaste in mai multe puncte
C. fractura mai multor coaste in mai multe puncte
D. fractura mai multor coaste intr-un punct
E. fractura unei coaste in mai multe puncte
(pag. 828-829)

C2204093. Urmatoarele afirmatii despre voletul costal sunt adevarate:


A. cele mai grave volete sunt cele posterioare
B. frecventa voletului costal este de 10-20% din totalul traumatismelor
C. mortalitate cea mai crescuta se inregistreaza la copil
D. “toracele moale” e reprezentat de voletul prin zdrobirea toracelui
E. leziunile associate influenteaza mai mult evolutia bolnavului decat voletul insusi
(pag. 829)

C2204094. Constituie masuri de tratament al voletului:


A. asezarea bolnavului pe partea opusa voletu
B. intubaţia şi ventilaţia în teren
C. reducere şi stabilizare chirurgicală
D. fixator extern
E. stabilizare internă prin ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă
(pag. 830)

C2204095. Diagnosticul de contuzie pulmonară:

102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
103 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. se stabileşte radiologic
B. se stabileşte tomografic (CT)
C. impune restrângerea administrării de cristaloizi
D. se tratează obligatoriu
E. necesită administrări crescute de coloizi
(pag. 830)

C2204096. În tratamentul voletului costal:


A. analgezia reprezintă o necesitate
B. stabilizarea internă scade durerea
C. presiunea CO2 de 60 mmHg necesită intubaţie şi ventilaţie mecanică
D. taheostomia are risc de infecţie respiratorie
E. pacienţii în şoc nu necesită obligatoriu ventilaţie artificială
(pag. 830)

C2204097. Sursele letale pentru hemotorax sunt reprezentate de:


A. parenchimul pulmonar
B. arterele intercostale
C. artera mamară internă
D. aorta
E. arterele pulmonare
(pag. 830)

C2204098. La examenul clinic al hemotoraxului se pot întâlni următoarele, cu excepţia:


A. murmur vezicular accentuat
B. cracmente osoase
C. hipersonoritate
D. murmur vezicular diminuat
E. murmur vezicular absent
(pag. 830)

C2204099. Hemotoraxul este decelabil:


A. clinic la cantităţi de 400 ml
B. radiologic la cantităţi de 200 ml
C. radiologic la cantităţi > 300 ml
D. ecografic
E. prin puncţie pleurală când radiografia nu e disponibilă
(pag. 830 - 831)

C2204100. Tratamentul hemotoraxului presupune:


A. hemotoraxul mediu reprezintă doar supraveghere
B. hemotoraxul mic necesită pleurotomie de evacuare
C. hemotoraxul mare necesită drenaj sub apă
D. toracotomia de urgenţă se efectuează la hemotoraxuri > 500 ml
E. persistenţa hemoragiei pe tubul de pleurotomie cu debit de 200 ml/h timp de 2 – 3 h necesită toracotomie
de urgenţă
(pag. 831)

C2204101. Pneumotoraxul
A. necesită obligatoriu pentru producere fracturi costale
B. determină deplasarea mediastinului când e unilateral masiv
C. cel închis este frecvent parţial

103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
104 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. pneumotoraxul sufocant produce insuficienţă respiratorie rapid progresivă


E. determină afectarea circulaţiei de întoarcere
(pag. 831)

C2204102. Examenul clinic al pneumotoraxului cuprinde:


A. bradicardie
B. jugulare turgescente la pacienţi şocaţi
C. murmur vezicular absent
D. motitate la percuţie
E. cianoză
(pag. 832)

C2204103. Tratamentul pneumotoraxului constă în:


A. pleurotomie de urgenţă în spaţiul 7 intercostal pe linia medioclaviculară
B. pleurotomie în spaţiul 5 la bolnavul politraumatizat
C. repaus pe partea afectată
D. urmărirea clinică şi radiologică în pneumotoraxul minimal
E. toracotomia în persistenţa pneumotoraxului peste 4 zile cu drenaj pleural corect
(pag. 832)

C2204104. Indicatiile de urgenta ale toracotomiei sunt:


A. tamponada cardiaca
B. hemotorax neevacuat
C. hemotorax infectat
D. leziuni toracice cu pierdere de substanta parietala
E. leziuni ale esofagului toracic
(pag. 844)

C2204105. Principalele mecanisme de producere a traumatismelor toracice sunt:


A. strivire
B. electrocutie
C. innecul
D. lovituri directe
E. accelerare-decelerare
(pag. 822)

C2204106. Din punct de vedere anatomo-lezional, traumatismele toracice pot fi:


A. leziuni esofagiene si ale ductului toracic
B. leziuni pleuropulmonare
C. leziuni hepatice
D. leziuni traheobronsice
E. leziuni diafragmatice
(pag. 823)

C2204107. Chilotoraxul posttraumatic:


A. se poate produce prin hiperextensia coloanei vertebrale
B. în absenţa tratamentului adecvat produce deficit imunologic
C. se infectează frecvent
D. determină dispnee progresivă sau insuficienţă respiratorie acută
E. diagnosticul de certitudine este dat de CT
(pag. 832)

104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
105 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2204108. Tratamentul chilotoraxului traumatic constă în:


A. repaos la pat
B. administrare de preparate bogate în lipide şi colesterol per os
C. administrare intravenos de trigliceride
D. drenaj pleural
E. administrare de antibiotice
(pag. 833)

C2204109. Tratamentul chirurgical al chilotoraxului:


A. are indicaţii când debitul limfatic este >1.000 ml/zi 5 zile
B. constă în ligatura ductului toracic supradiafragmatic
C. se poate realiza prin implantarea capătului distal al ductului toracic în vena azyagos
D. are indicaţii când debitul limfatic >500 ml/zi 2 săptămâni
E. constă frecvent în sutura terminoterminală a ductului toracic
(pag. 833)

C2204110. Contuzia pulmonară:


A. e mai gravă la pacienţii obezi
B. e mai puţin severă la tineri cu perete toracic elastic
C. e gravă la bătrâni
D. la bătrâni peretele toracic e mult mai afectat ca şi leziunea parenchimatoasă
E. are ca şi substrat laceraţia pulmonară şi infiltrarea sangvină a zonei
(pag. 833)

C2204111. Caracteristicile importante ale contuziei pulmonare severe sunt:


A. afectează difuz plămânii
B. afectează o zonă limitată a plămânului
C. se pierde selectivitatea normală a membranei capilare pentru proteine
D. determină producerea emboliei pulmonare
E. histologic prezintă hemoragie interstiţială extensivă
(pag. 834)

C2204112. Tratamentul contuziei pulmonare constă în:


A. administrare masivă de cristaloizi
B. presupune ventilaţie asistată cînd NaCO2 < 60 mmHg
C. are ca obiectiv menţinerea normală a ven tilaţiei
D. presupune realizarea analgeziei
E. impune nursing respirator
(pag. 834)

C2204113. Hematomul pulmonar:


A. constă în infiltrarea sangvină a zonei pulmonare
B. reprezintă o colecţie sangvină intrapulmonară
C. se produce în special în lobii superiori
D. clinic seamănă cu contuzia pulmonară cu care se asociază
E. tratat corect dispare în 7 zile
(pag. 834)

C2204114. Abcesul pulmonar grefat pe hematom apare mai frecvent:


A. la bolnavii cu suport ventilator îndelungat
B. după toracotomie
C. după menţinerea îndelungată a tubului de pleurostomie

105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
106 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. la copii
E. la bătrâni
(pag. 834)

C2204115. Tratamentul hematomului pulmonar constă în:


A. toracotomie cu rezolvarea leziunilor în cazuri cu severitate medie
B. antibiotice cu spectru larg când evoluează spre abces
C. toracotomia în hematoamele mari se asociază rupturii pulmonare
D. este conservator la pacienţii şocaţi
E. determină dispariţia sa în 10 – 14 zile în cazul unui tratament corect
(pag. 834)

C2204116. Ruptura pulmonară:


A. apare ca rezultat al fracturilor costale
B. se poate produce prin hiperpresiune cu glota închisă în traumatismele prin compresiune
C. se poate vizualiza radiologic
D. impune toracotomia de urgenţă
E. presupune ruptura sau rezecţia pulmonară lobară
(pag. 834)

C2204117. Leziunile traheo-bronşice:


A. apar doar în traumatismele toracice deschise
B. se asociază frecvent cu fracturile sternului
C. sunt frecvente
D. când apar în contuzii sunt situate la 5 cm distanţă de carină
E. în cazul contuziilor apar frecvent în accidentele rutiere
(pag. 835)

C2204118. Mecanismele de producere sunt reprezentate de:


A. compresiunea laterală a toracelui
B. compresiunea anteroposterioară a toracelui
C. creşterea bruscă a presiunii intratraheale în traumatismele toracice cu glotă închisă
D. lovitura directă cu gâtul în flexie
E. efectul de forfecare produs de mişcarea bruscă a traheei în jurul unui punct fix
(pag. 835)

C2204119. Examenul radiologic al leziunilor traheobronşice evidenţiază:


A. emfizem profund cervical
B. nhemopericard
C. os hioid coborât
D. atelectazie segmentară
E. atelectazie lobară
(pag. 835)

C2204120. Tratamentul leziunilor traheobronşice:


A. este chirurgical de urgenţă
B. poate utiliza PEEP
C. se poate recurge la pneumectomie
D. antibioterapia e obligatorie
E. este conservator în leziunile longitudinale reduse de membrane traheale posterioare
(pag. 836)

106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
107 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2204121. Organele abdominale care herniaza cel mai frecvent la nivelul leziuni diafragmatice sunt:
A. splina
B. jejun
C. colon
D. stomac
E. duoden
(pag. 837)

C2204122. Elementul caracteristic al leziunilor traumatice ale diafragmului este urmatorul , cu exceptia:
A. dispnee intensa
B. varsaturi legate de postura
C. zgomote intestinale la nivel toracal
D. modificarea simptomatologiei in raport cu postura
E. absenta zgomotelor cardiace
(pag. 837)

C2204123. Radiografia toracica in leziunile traumatice ale diafragmului evidentiaza:


A. hemopericard
B. aspect voalat al cupolei diafragmatice
C. plaman colabat
D. emfizem profund cervical
E. prezenta capatului distal al sondei nasogastrice in torace
(pag. 837)

C2204124. Tratamentul leziunilor traumatice ale diafragmului cuprind:


A. terapie antibiotica
B. aloplastie
C. fizioterapie bronhopulmonara
D. drenaj pleural
E. tratament conservator
(pag. 837)

C2204125. Consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. pleurezia
B. pneumotoraxul
C. hemopneumotoraxul
D. hemotorax
E. hemoperitoneul
(pag. 838)

C2204126. Parametrii cuprinsi in sistematizarea data de Crucea Rosie Internationala plagilor prin arme
de foc, sunt urmatorii, cu exceptia:
A. cavitatea
B. viteza proiectilului
C. orificiul de intrare si cel de iesire
D. structuri afectate
E. fragment metalic
(pag. 839)

C2204127. Toracotomia , in cazul hemotoraxului din plagile penetrante toracice, se impun in


urmatoarele conditii:
A. daca hemoragia pleurala este >1000 ml

107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
108 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. daca hemoragia pleurala este > 100 ml/h timp de 2-3 ore
C. daca hemoragia pleurala este de > 2000 ml
D. daca hemoragia pleurala > 200ml/h timp de 3-4 ore
E. daca hemoragia pleurala >200ml/h timp de 2-3 ore
(pag. 840)

C2204128. Criteriile fiziologice care definesc ARDS sunt urmatoarele:


A. infiltrat pulmonar bilateral
B. prezenta EPA cardiogen
C. absenta EPA cardiogen ( PCWP > 18 mmHg)
D. marirea gradientului de presiune alveolo-arteriala a oxigenului
E. scaderea compliantei pu,monare<50ml/cmH2O
(pag. 840)

C2204129. Baza histopatologica a simptomatologiei clinice din ARDS este data de leziunile alveolare
difuze ce evolueaza in urmatoarele 2 etape:
A. etapa exsudativa care apare la 5-7 zile
B. tulburari de permeabilitate la nivelul microvascularizatiei pulmonare
C. etapa proliferativa care apare la 2-3 saptamani
D. proliferarea fibroblastica care apare la 5-7 zile
E. scaderea permeabilitatii barierei endoteliale
(pag. 841)

C2204130. Rol principal in declansarea modificarilor histopatologice din faza exsudativa a ARDS este
indeplinit de:
A. macrofagele alveolare
B. celulele epiteliale alveolare
C. endoteliul capilar
D. plachetele sangvine
E. eozinofilele
(pag. 841)

C2204131. Mediatorii eliberati in cursul fazei exsudative a ARDS sunt urmatorii cu exceptia:
A. TNF
B. Tx 2
C. C8A
D. PAF
E. histaminele
(pag. 841)

C2204132. Criteriile scorului Murray al gravitatii leziunii pulmonare din ARDS sunt:
A. scor hipoxemic (Pa O2/Fi O2)
B. PEEP necesar
C. complianta pulmonara la bolnavii pe ventilator
D. patogenia asociata
E. infiltrate pe radiografia pulmonara
(pag. 841)

C2204133. Principiile care stau la baza tratamentului de sustinere in ARDS sunt:


A. support nutritional adecvat
B. inlaturarea factorilor predispozanti
C. mentinerea unui volum intravascular si a unui debit cardiac adecvat

108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
109 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. mentinerea unei presiuni a O2 pentru o buna saturatie a hemoglobinei


E. obtinerea unui bilant hidric pozitiv
(pag. 842)

C2204134. In cadrul scorului traumatic pentru lezinile peretelui toracic, gradul II cuprinde:
A. contuzie indiferent de dimensiune
B. fractura a mai mult de 3 coaste
C. volet costal ce cuprinde mai mult de 3 coaste
D. fractura scapulei
E. plaga inclusiv musculara
(pag. 843)

C2204135. Gradul IV al scorului traumatic pentru leziunile pulmonare cuprinde:


A. contuzie unilaterala localizata la mai mult de 1 lob
B. hematom intraparenchimatos expansiv
C. leziune vasculara de vas pulmonar de grad I
D. disruptie vasculara hilara
E. laceratie de bronhie segmentara sau lobara
(pag. 843)

C2304136. Fracturile de stern cu deplasare pot produce:


A. contuzie miocardica
B. ruptura de aorta
C. leziuni bronho-pulmonare
D. leziuni vertebrale
E. leziuni abdominale
(pag. 829)

C2304137. Tratamentul chirurgical in chilotoraxul traumatic presupune:


A. ligatura ductului toracic supradiafragmatic
B. sunt pleuro-peritoneal cu valva Denver
C. pleurectomie si/sau aplicatii locale de bureti cu fibrina
D. talcaj pleural
E. pneumonectomie
(pag. 833)

C2304138. Tratamentul contuziei pulmonare implica:


A. gimnastica respiratorie
B. tuse provocata
C. infiltratii intercostale sau analgezie peridurala continua
D. pleurotomia
E. hiperhidratarea
(pag. 834)

C2304139. Semnele radiologice in leziunile traheo-bronsice sunt:


A. pneumotoraxul
B. pneumomediastinul
C. pneumopericardul
D. atelectazia lobara
E. pneumoperitoneul
(pag. 835)

109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
110 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2304140. Tratamentul in fracturile costale simple:


A. imobilizare in bandaj toracic
B. infiltratii intercostale
C. administrare de antalgice neopiode
D. gimnastica si toaleta respiratorie
E. toracotomia
(pag. 827)

C2504141. Efectele primare intalnite la un traumatizat toracic prin explozie pot fi :


A. bradicardie
B. stop respirator
C. volet costal
D. hematom parenchimatos
E. hipotensiune
(pag. 823)

C2504142. Insuficienţa respiratorie acută instalată la un pacient cu contuzie toracică poate avea
următorul mecanism fiziopatologic:
A. dezechilibrul ventilaţie/perfuzie
B. hipoventilaţie
C. afectarea permeabilităţii membranei alveolo-capilare
D. hipertensiunea pulmonară
E. anemia
(pag. 824)

C2504143. La un pacient cu traumatism toracic, emfizemul subcutanat denotă prezenţa:


A. unei leziuni pleuropulmonare
B. unei leziuni traheobronşice
C. unei fracturi costale
D. unei leziuni esofagiene
E. unui volet costal
(pag. 825)

C2504144. Masca echimotică Morestin


A. apare în sindromul de venă cavă superioară
B. se datorează unei creşteri bruşte de presiune în sistemul venos cav superior
C. se însoţeşte de hemoragie sclero-corneeană
D. apare în traumatismele toracice prin decelerare
E. apare în traumatismele toracice prin strivire
(pag. 825)

C2504145. În traumatismul toracic, instalarea cercului vicios Cournand se realizează prin implicarea
următoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficienţa mecanismelor de evacuare a secreţiilor bronşice
B. apariţia hipoxiei
C. instalarea vasodilataţiei în teritoriul pulmonar
D. apariţia şocului hipovolemic
E. hipertensiunea sistemică
(pag. 827)

C2504146. Care este atitudinea terapeutică în cazul unei fracturi costale cu deplasare minimă apărută
în urma unui traumatism toracic?
A. imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv

110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
111 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. infiltraţiile intercostale cu lidocaină


C. instalarea unui cateter pentru anestezie continuă peridurală
D. se contraindică gimnastica respiratorie pentru a se evita apariţia leziunilor pulmonare la nivelul focarului de
fractură
E. se combate durerea cu antialgice neopioide
(pag. 827)

C2504147. Insuficienţa respiratorie instalată la un bolnav cu volet costal are următoarele mecanisme
fiziopatologice:
A. mişcarea paradoxală a toracelui
B. apariţia hipoxiei şi hipercarbiei
C. apariţia şuntului dreapta-stânga
D. apariţia vasodilataţiei periferice
E. scăderea întoarcerii venoase prin balans mediastinal
(pag. 829)

C2504148. Care sunt indicaţiile toracotomiei de urgenţă în hemotoraxul posttraumatic?


A. acumularea a 300 ml sânge în cavitatea pleurală
B. hemotorax masiv (peste 1000 ml)
C. hemoragie pe tubul de dren de 200 ml/oră timp de 3 ore
D. prezenţa fracturilor costale multiple
E. apariţia fibrotoraxului
(pag. 831)

C2504149. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical al chilotoraxului posttraumatic?


A. debit limfatic mai mare de 1500 ml/zi timp de o săptămână
B. valori mai mari de 110 mg % ale trigliceridelor în chil
C. debit limfatic de 500 mg/zi timp de 2 săptămâni
D. prezenţa sindromului de compresiune endotoracică
E. ruptura canalului toracic
(pag. 833)

C2504150. Aspectele histologice în aria de contuzie pulmonară posttraumatică sunt reprezentate de:
A. hemoragie interstiţială
B. colaps alveolar
C. inundare alveolară cu sânge şi proteine
D. edem interstiţial extensiv
E. necroza parenchimului pulmonar
(pag. 834)

C2504151. Care dintre următoarele manifestări clinice ridică suspiciunea unei rupturi traheo-bronşice?
A. pirderea masivă şi continuă de aer pe tubul de pleurostomie
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal
C. prezenţa emfizemului cutanat laterotoracic
D. prezenţa hemo-pneumotoraxului sufocant
E. prezenţa unui pneumomediastin masiv
(pag. 835)

C2504152. Care sunt indicaţiile tratamentului conservator al leziunilor traheo-bronşice?


A. leziune bronşică intrapulmonară
B. leziune sub 1/3 din circumferinţa bronşiei principale
C. leziune longitudinală redusă a membranei traheale

111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
112 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. absenţa pneumomediastinului
E. absenţa pneumotoraxului compresiv
(pag. 836)

C2504153. Care sunt contraindicaţiile toracotomiei la un pacient traumatizat toracic?


A. leziunile toracice cu pierdere de substanţă parietală
B. hemotoraxul mic
C. hemotoraxul mediu
D. pierdere importantă de aer pe tubul de pleurostomie
E. leziuni ale esofagului toracic
(pag. 844)

C2504154. În tratamentul contuziei pulmonare sunt indicate:


A. gimnastica respiratorie
B. tusea provocată
C. fizioterapia
D. ventilaţia asistată
E. administrarea precoce de soluţii cristaloide
(pag. 834)

C2504155. Consecinţele cele mai frecvente ale plăgilor toracice penetrante sunt:
A. pneumotoraxul
B. hemotoraxul
C. hemoptizia
D. pneumomediastinul
E. ruptura bronşică
(pag. 838)

C2504156. În cazul plăgilor penetrante toracice se impun următoarele măsuri de urgenţă:


A. îndepărtarea rapidă a agentului vulnerant din plagă
B. sutura plăgii penetrante
C. evaluarea statusului respirator şi cardiac
D. asigurarea liniilor venoase
E. efectuarea radiografiei toracice în caz de pneumotorax sufocant în scopul stabilirii cu certitudine a
diagnosticului
(pag. 839)

C2504157. complicaţiile hemotoraxului sunt reprezentate de:


A. piotorax
B. fibrotorax
C. insuficienţă respiratorie obstructivă
D. insuficienţă respiratorie restrictivă
E. edem pulmonar acut
(pag. 840)

C2504158. Leziunile posttraumatice ale peretelui toracic încadrate conform Scorului Lezional Abreviat
(AIS) în gradul II sunt reprezentate de:
A. contuzia peretelui toracic
B. fractura cu deplasare a claviculei
C. fractura fără deplasare a sternului
D. fractura cu deplasare a sternului
E. fractura scapulei

112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
113 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 843)

C2504159. Contraindicaţiile toracotomiei în traumatismele toracice sunt reprezentate de:


A. leziuni ale vaselor mari
B. leziunile esofagului toracic
C. fistula ductului toracic
D. pneumomediastinul în absenţa unor leziuni traheo-bronşice
E. hemotoraxul mic
(pag. 844)

C2504160. Indicaţiile de urgenţă ale toracotomiei în traumatismele toracice sunt următoarele:


A. leziuni ale vaselor mari
B. leziuni ale esofagului toracic
C. hemotorax masiv
D. empiem pleural
E. hemotoraxul infectat
(pag. 844)

C2504161. Practicarea traheostomiei de urgenţă cînd intubaţia orotraheală este contraindicată se


practică în:
A. fractura de laringe
B. fracturi ale masivului facial
C. obstrucţia căilor aeriene cu corpi străini
D. pneumotoraxul sufocant
E. voletul costal mare
(pag. 826)

C2804162. Principalele cauze ale leziunilor traumatice toracice sunt:


A. accidentele aviatice
B. accidentele de munca
C. accidentele de sport
D. accidentele casnice
E. accidentele rutiere
(pag. 822)

C2804163. Din punct de vedere anatomo – lezional traumatismele toracice se clasifica:


A. leziuni pulmonare
B. leziuni ale peretelui toracic
C. leziuni pleuropulmonare
D. leziuni tranheo – brosice
E. leziuni ale organelor mediastinale
(pag. 823)

C2804164. Fracturile costale care pun probleme speciale sunt localizate la nivelul:
A. coastei 1
B. coastei 4
C. coastei 6
D. coastei 2
E. coastei 3
(pag. 827-828)

C2804165. Din punct de vedere etiopatogenic, hemototaxul reprezinta acumarea de sange in cavitatea
pleurala provenind de la una din urmatoarele surse:

113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
114 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. arterele intercostale
B. arterele toracice interne
C. cord si vase mari
D. artera diafragmatica
E. parenchimul pulmonar
(pag. 830)

C2804166. Clasificarea fiziopatologica a pneumotoraxului se face in:


A. pneumotorax deschis
B. pneumotorax sufocant
C. pneumotorax inchis
D. pneumotorax migrator
E. pneumotorax cu hemotorax
(pag. 832)

C2804167. In chilotoraxul postraumatic, lezarea ductului toracic poate fi:


A. partiala
B. bilaterala
C. punctiforma
D. totala
E. plurifocala
(pag. 833)

C2904168. Principalele cauze de insuficienta respiratorie posttraumatica sunt reprezentate de


afectarea:
A. hiperventilatia
B. mecanicii hiperventilatiei
C. transportuluii la nivel alveolo-capilar
D. dezechilibrul ventilatiei/perfuzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 824)

C2904169. In fracturile sternale sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. se produc cel mai frecvent prin impactul cu volanul sau cu bordul masinii
B. pot fi associate cu leziuni vertebrale
C. radiografia toracica de fata e utila in diagnostic
D. apare durerea la nivel sternal
E. prezenta unui hematom retrosternal
(pag. (1) pag 828)

C2904170. Din punctul de vedere topografic,voletele costale se pot clasifica in:


A. anterioare
B. antero-posterioare
C. antero-laterale
D. posterioare
E. postero-laterale
(pag. (1) pag 829)

C2904171. In cazul voletului costal,se recurge la stabilizarea interna (intubatie si ventilatie mecanica)
cand:
A. apare respiratia paradoxala
B. p Co2 sub 50 mmHg

114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
115 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. p Co2 peste 50 mmHg


D. p O2 sub 60-80 mmHg
E. p O2 peste 60 mmHg
(pag. (1) pag 830)

115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
116 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 5
Cancerul bronho-pulmonar
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1205001. Care din factorii enumerati mai jos NU sunt factori de promovare tumorala:
A. Nicotina
B. Gastrin-releasing peptide.
C. Transferina.
D. Factorul celulei stem.
E. Gena p53
(pag. 911)

C1205002. Care dintre urmatoarele forme de carcinoame bronsice face parte din grupa carcinomului
nediferentiat cu celule mici:
A. Carcinomul epidermoid.
B. Carcinomul bronhioloalveolar
C. Carcinomul solid cu formare de mucus.
D. Carcinomul cu celule gigante.
E. Carcinomul cu “celule in boabe de ovaz”.
(pag. 912)

C1205003. Care din urmatoarele simptome si semne ale cancerului bronhopulmonar este clasat in
categoria simptomelor si semnelor extratoracice nemetastatice:
A. Sindromul de vena cava superioara
B. Sindromul Claude Bernard-Horner
C. Sindromul Pancoast-Tobias.
D. Degetele hipocratice.
E. Paralizia diafragmatica
(pag. 914)

C1205004. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea tomografiei computerizate in


dagnosticul cancerului bronhopulmonar NU este adevarata:
A. Permite distinctia intre leziunile tumorale si cele inflamatorii
B. Evidentiaza structura formatiunii tumorale: (cavitalie, calcifieri)
C. Evidentiaza relatiile ei cu parenchimul pulmonar, peretele bronsic, vasele mari.
D. Evidentiaza adenopatiile mediastinale.
E. Demonstreaza invazia tumorala a corpurilor vertebrale
(pag. 917)

C1205005. Cat la suta din pacientii cu cancer bronhopulmonar provin din randul fumatorilor sau al
fostilor fumatori:
A. aproximativ 20%.
B. aproximativ 40%.
C. aproximativ 60%.
D. aproximativ 80%
E. aproximativ 100%.

116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
117 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 908)

C1205006. Prin bronhoscopie flexibila, arborele traheobronsic poate fi examinat pana la nivel:
A. Lobar.
B. Segmentar.
C. Subsegmentar.
D. Lobular.
E. Acinar.
(pag. 918)

C1305007. Segmentectomia pulmonara in C.B.P. poate fi efectuata in urmatoarele stadii:


A. T1N0M0
B. T2N0M0
C. T2N1M0
D. T3N0M0
E. T2N2M0
(pag. 930)

C1305008. Mortalitatea postoperatorie dupa lobectomia pulmonara efectuata in C.B.P. este de:
A. 3%
B. 5%
C. 7%
D. 10%
E. 15%
(pag. 929)

C1305009. Bronhoscopia in investigatia C.B.P. este:


A. o investigatie facultativa
B. o investigatie obligatorie
C. este utilizata doar in localizarile hilare
D. este utilizata doar in localizarile periferice
E. este utilizata doar pentru efectuarea aspiratiei transbronsice pe ac subtire
(pag. 918)

C1305010. Simptomul clinic cel mai frecvent intalnit in C.B.P. este:


A. hemoptizia
B. tusea
C. durerea toracica
D. dispneea
E. raguseala
(pag. 914)

C1305011. Sindroamele paraneoplazice apar in C.B.P. intr-un procent de:


A. 2% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 10% din cazuri
D. 15% din cazuri
E. 25% din cazuri
(pag. 913)

C1405012. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la radioterapie in cancerul bronho-pulmonar NU


este adevarata:
A. radioterapia preoperatorie influenteaza semnificativ supravietuirea la distanta

117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
118 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. radioterapia postoperatorie este utila in cazurile in care se deceleaza metastaze in ganglionii hilari si
mediastinali
C. radioterapia cu intentie curativa se recomanda bolnavilor din stadiul III, dar si stadiilor I si II care au refuzat
tratamentul chirurgical sau prezinta afectiuni invalidante
D. nu se efectueaza radioterapie la pacientii cu metastaze la distanta
E. nu se efectueaza radioterapie la pacientii ce prezinta invadarea ganglionilor supraclaviculari
(pag. 946)

C1405013. Care din afirmatiile referitoare la cancerul ocult bronhopulmonar este falsa:
A. examenul citologic al sputei atrage atentia asupra carcinomului ocult
B. prin carcinom bronhopulmonar ocult se intelege prezenta de tumora bronho-pulmonara neevidentiata prin
examenul radiologic
C. procedeul chirurgical se va alege in functie de sediul cancerului ocult
D. terapia cu laser prin bronhoscopie nu este indicata
E. ca procedeu chirurgical se poate practica: lobectomie, pneumonectomie,segmentectomie, bilobectomie.
(pag. 933)

C1405014. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute pentru rezectii pulmonare prin chirurgie toracica
video-asistata in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:
A. pahipleurita
B. pneumonectomie controlaterala
C. toracotomie in antecedente
D. intoleranta ventilarii unui singur pulmon
E. insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene
(pag. 939)

C1405015. Cea mai frecventa rezectie in cancerul bronhopulmonar este:


A. segmentectomia
B. rezectia atipica
C. lobectomia
D. bilobectomia
E. pneumonectomia
(pag. 929)

C1405016. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imaginea radiologica din cancerul
bronhopulmonar este falsa:
A. in carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonita obstructiva si atelectazie pulmonara
B. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale centrale
C. carcinomul cu celule mari determina opacitati periferice cu diametrul > 4 cm sau opacitati hilare
D. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale periferice
E. in carcinomul cu celule mici apar in 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, largire
mediastinala
(pag. 916)

C1405017. Urmatorii sunt ganglioni mediastinali inalti dupa calasificarea Mountain si Dressler, cu o
exceptie:
A. ganglioni paratraheali superiori
B. ganglioni prevasculari
C. ganglioni subcarinali
D. ganglioni paratraheali inferiori
E. ganglioni retrotraheali
(pag. 920)

118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
119 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1405018. Urmatoarele sunt sindroame paraneoplazice in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:


A. hipercalcemia
B. sindrom carcinoid
C. Polimiozita
D. trombocitopenia
E. icter
(pag. 914)

C1405019. Care dintre afirmatiile referitoare la diseminarea hematogena a cancerului bronhopulmonar


este falsa:
A. se produce datorita invaziei ramurilor venoase pulmonare de catre carcinom
B. artera pulmonara nu este niciodata invadata
C. metastazarea hematogena este foarte rara in tumori sub 1 cm
D. sediile cele mai frecvente ale metastazarii sunt: creierul, ficatul, sistemul osos, suprarenalele
E. mai rar se constata diseminari secundare in rinichi sau cord
(pag. 913)

C1405020. Tehnica imunoterapeutica activa cea mai promitatoare in cancerul bronho-pulmonar se


bazeaza pe:
A. corinebacterium parvum
B. BCG
C. Antigenele specific-tumorale
D. Levamisol
E. Bestatin
(pag. 946)

C1505021. Metastazarea limfatica controlaterala este cel mai frecvent intalnita pentru localizarea
cancerului bronho-pulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept;
B. lobului superior stang;
C. lobului mediu;
D. lobului inferior drept;
E. lobului inferior stang.
(pag. 913)

C1505022. Cea mai fidela investigatie non-invaziva pentru evaluarea ganglionilor paraesofagieni la un
pacient cu cancer bronhopulmonar este:
A. examenul radiologic toracic;
B. examenul RMN;
C. examenul CT;
D. examenul ultrasonografic endoscopic;
E. examenul scintigrafic.
(pag. 917-918)

C1505023. Care dintre urmatoarele gene nu sunt modificate in carcinomul bronsic cu celule mici
A. gena myc;
B. gena rb;
C. gena ras;
D. gena p53;
E. nici una.
(pag. 910)

C1505024. Care dintre urmatoarele situatii nu contraindica chirurgia toracica videoasistata la un

119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
120 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

pacient cu cancer bronhopulmonar?


A. pahipleurita;
B. intoleranta ventilarii unui singur plaman;
C. insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene;
D. pneumonectomia in antecedente;
E. stadiul IA.
(pag. 923)

C1605025. Cel mai utilizat procedeu chirurgical in ancerul bronho-pulmonar este:


A. Lobectomia
B. Rezectia atipica
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Segmentectomia
(pag. 930)

C1605026. Nu fac parte dintre contraindicatiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intoleranta ventilatiei unui singur pulmon
C. Insuficienta respiratorie, cu presiune crescuta in caile respiratorii
D. Toracotomia in antecedente
E. Pneumonectomia controlaterala
(pag. 939)

C1605027. Prin cancer primitiv sincron se intelege:


A. Tumora descoperita concomitent sau la un interval sub 2 ani
B. Tumora descoperita concomitent sau la un interval peste 2 ani
C. Orice tumora metastatica
D. Orice tumora din organism cu aceeasi structura anatomo-patologica
E. Recidiva tumorala
(pag. 944)

C1605028. Principalul factor de risc pentru interventia chirugicala in cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronariana manifesta sau latenta
B. Hipertensiunea arteriala
C. Diabetul zaharat
D. Tulburarile de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonara
(pag. 927)

C2205029. Rata generală de supravieţuire la 5 ani pentru bonavii cu cancer bronhopulmonar aflaţi în
stadiul II este de:
A. 9%
B. 19%
C. 39%
D. 49%
E. 89%
(pag. 940)

C2205030. Pacienţii cu cancer bronhopulmonar ce prezintă o metastază cerebrală unică operată au o


rată medie de supravieţuire la 5 ani de:
A. 10%

120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
121 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 940)

C2205031. În România, cancerul bronhopulmonar la bărbaţi ocupă din punct de vedere al incidenţei
între afectiunile maligne locul:
A. întâi
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincelea
(pag. 908)

C2205032. În România, cancerul bronhopulmonar la femei ocupă din punct de vedere al incidenţei între
afecţiunile maligne locul:
A. întâi
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincilea
(pag. 908)

C2205033. Procentajul fumătorilor în cadrul pacienţilor cu cancer bronhopulmonar este de:


A. 20%
B. 40%
C. 60%
D. 80%
E. 100%
(pag. 908)

C2205034. Carcinomul cu celule mici îşi are originea în:


A. celulele bazale
B. celulele neuroendocrine (Kultchisky)
C. celulele mucoase
D. celulele ciliate columnare
E. celulele secretorii
(pag. 909)

C2205035. Prima şi cea mai importantă investigaţie paraclinică în cancerul bronhopulmonar este:
A. Evaluarea radiologică
B. Dozarea markerilor tumorali
C. Rezonanţa magnetică nucleară
D. Ultrasonografia
E. Citologia sputei
(pag. 914)

C2205036. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IA
cuprinde:
A. T1N0M0
B. T1N1M0
C. T3N1M0

121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
122 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. T3N2M0
E. T2N2M1
(pag. 921)

C2205037. Cea mai frecventă operaţie de rezecţie în cancerul bronhopulmonar este reprezentată de:
A. Segmentectomia
B. Lobectomia
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Rezecţia atipică
(pag. 929)

C2305038. Nivelul seric cel mai crescut al markerilor tumorali dupa forma anatomopatologica a
cancerului bronhopulmonar se gaseste in:
A. Sarcomul pulmonar;
B. Carcinomul epidermoid;
C. Carcinomul cu celule mici;
D. Carcinomul nediferentiat cu celule mari;
E. Carcinomul adenoscuamos.
(pag. 918)

C2505039. Riscul apariţiei cancerului bronhopulmonar la un individ care a încetat fumatul se apropie
de cel al nefumătorilor după:
A. 5 ani
B. 10 ani
C. 15 ani
D. 20 ani
E. 25 ani
(pag. 908)

C2505040. Pentru declanşarea oncogenezei în cancerul bronhopulmonar este necesară o singură


mutaţie la nivelul uneia din cele două copii ale genei:
A. K-ras
B. 3p14
C. 3p21
D. 5q
E. 9p
(pag. 910)

C2505041. Care dintre următoarele tipuri histologice de carcinoame bronşice se încadrează în


categoria carcinoamelor nediferenţiate cu celule mici?
A. carcinomul scuamos
B. carcinomul bronhioloalveolar
C. carcinomul solid cu formare de mucus
D. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz"
E. carcinomul cu celule clare
(pag. 912)

C2505042. Care dintre următoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronşic


epidermoid?
A. este localizat mai frecvent în zona periferică
B. metastazează rapid în ganglionii mediastinali
C. este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronşic

122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
123 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. este carcinomul bronşic cu malignitatea cea mai ridicată


E. este localizat mai frecvent în zona centrală
(pag. 912)

C2505043. Metastazarea limfatică în ganglionii controlaterali este întâlnită mai frecvent în localizarea
cancerului bronhopulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept
B. lobului superior stâng
C. lobului mediu
D. lobului inferior drept
E. lobului inferior stâng
(pag. 913)

C2505044. Care este simptomatologia toracică dominantă în cancerul bronhopulmonar?


A. febra
B. hemoptizia
C. răguşeala
D. sindromul de venă cavă superioară
E. disfagia
(pag. 914)

C2505045. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent
hipercalcemia?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
C. carcinomul nediferenţiat cu celule mari
D. carcinomul nediferenţiat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 915)

C2505046. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent
retinopatia?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
C. carcinomul nediferenţiat cu celule mari
D. carcinomul nediferenţiat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 915)

C2505047. Un bolnav cu cancer bronhopulmonar care nu poate desfăşura activitate normală sau
muncă activă dar se poate îngriji singur prezintă după clasificarea funcţională a lui Karnofsky un
indice cu valoarea de:
A. 100
B. 90
C. 70
D. 50
E. 40
(pag. 916)

C2505048. În care tip de carcinom bronşic se produce mai frecvent modificarea aspectului radiologic
al mediastinului?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos

123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
124 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. carcinomul nediferenţiat cu celule mari


D. carcinomul nediferenţiat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 916)

C2505049. Examenul CT toracic în cancerul bronhopulmonar are un rol important în aprecierea:


A. metastazării ganglionilor paraesofagieni
B. metastazării ganglionilor ligamentului triunghiular
C. invaziei aperturii toracice superioare
D. invaziei peretelui toracic
E. structurii formaţiunii tumorale
(pag. 917)

C2505050. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul RMN în cancerul bronhopulmonar
sunt adevărate?
A. trebuie indicat de rutină în diagnosticul şi stadializarea cancerului bronhopulmonar
B. nu poate fi utilizat în cazurile de intoleraţă la substanţa de contrast
C. are o rezoluţie spaţială superioară examenului CT
D. este inferior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a aperturii toracice superioare
E. este superior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a peretelui toracic
(pag. 917)

C2505051. Pentru aprecierea metastazării ganglionilor paraesofagieni la un bolnav cu cancer


bronhopulmonar, cea mai utilă investigaţie neinvazivă este:
A. examenul radiologic toracic
B. examenul RMN toracic
C. examenul CT toracic
D. ultrasonografia endoscopică transesofagiană
E. examenul scintigrafic
(pag. 917-918)

C2505052. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC,


criteriile T3N0M0 corespund stadiului:
A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIB
E. IIIA
(pag. 921)

C2505053. Supravieţuirea la 5 ani în cazul cancerului bronhopulmonar în stadiul IB este de:


A. 67%
B. 57%
C. 47%
D. 37%
E. 27%
(pag. 921)

C2505054. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC,


prezenţa nodulilor tumorali sateliţi în acelaşi lob pulmonar determină încadrarea bolnavului în
categoria:
A. T1
B. T2

124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
125 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. T3
D. T4
E. M1
(pag. 922)

C2505055. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC,


prezenţa nodulilor tumorali sateliţi în plămânul ipsilateral, dar în lobi diferiţi, determină încadrarea
bolnavului în categoria:
A. T1
B. T2
C. T3
D. T4
E. M1
(pag. 922)

C2505056. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace are ponderea cea mai mare în calcularea
indexului riscului cardiac după scara Goldman, la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. insuficienţa cardiacă
C. stenoza aortică
D. aritmia atrială
E. extrasistolele ventriculare
(pag. 927)

C2505057. Mortalitatea postoperatorie după lobectomia practicată în cancerul bronhopulmonar este de:
A. 1%
B. 3%
C. 5%
D. 7%
E. 9%
(pag. 929)

C2505058. Care dintre următoarele situaţii nu contraindică chirurgia toracică videoasistată la un


bolnav cu cancer bronhopulmonar?
A. pahipleurita
B. intoleranţa ventilării unui singur plămân
C. insuficienţa respiratorie cu presiune crescută în căile aerifere
D. pneumonectomia în antecedente
E. stadiul IA
(pag. 939)

C2605059. În faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaerică pleurală
B. Opacitatea bazală
C. Imaginea hidroaerică intrapulmonară
D. Lărgirea spaţiilor intercostale
E. Imaginea de halteră
(pag. 956)

C2605060. Tratamentul chirurgical al abcesului pulmonar este indicat în:


A. Asocierea cu diabetul zaharat
B. Hemioptizia masivă
C. Etiologia anaerobă a infecţiei

125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
126 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Caşexie
E. Formele febrile prelungite
(pag. 961)

C2605061. Semnul fundamental al puseului acut în bronşiectazie este reprezentat de:


A. Dispneea de repaus
B. Tahipnee
C. Tusea uscată
D. Tusea cu expectoraţie abundentă
E. Tusea nocturnă
(pag. 964)

C2605062. Bronşiectazia uscată este de etiologie:


A. Neoplazică
B. Tuberculoasă
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Traumatică
(pag. 965)

C2605063. Investigaţia de elecţie în diagnosticul bronşiecatziei este reprezentată de:


A. Radiografia toracică
B. Examenul CT
C. Examenul RMN
D. Bronhografie
E. Toracoscopie
(pag. 966)

C2605064. Prognosticul bronşiectaziilor poate fi agravat de:


A. Vârstă
B. Disfuncţii endocrine
C. Semnele funcţionale obstructive
D. Malformaţii ale cutiei toracice
E. Diabetul zaharat
(pag. 969)

C2805065. In cancerul brohopulmonar histograma AND se realizeaza cu ajutorul:


A. investigatiilor radioizotopice
B. radiografia toracica
C. flux – citometria
D. izo – fluorescenta
E. tomografia computerizata
(pag. 911)

C2805066. In cadrul procedurilor diagnostice din cancerul bronhopulmonar, bronhoscopia reprezinta o


examinare:
A. facultativa
B. obligatorie
C. necesara uneori
D. numai daca citologia sputei este pozitiva
E. daca scintigrafia pulmonara confirma prezenta tumorii primare
(pag. 918)

126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
127 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2805067. Rata de rezultate fasl – negative in punctia percutanata ce se efectueaza in cancerul


bronhopulmonar poate fi:
A. 10 – 15%
B. 15 – 20%
C. 15 – 25%
D. 20 – 30%
E. 30 – 40%
(pag. 919)

C2805068. O tumora primara depistata in pulmon de un diametru de 2,5 cm se incadreaza in


clasificarea T a cancerului bronhopulmonar:
A. T4
B. Tis
C. T0
D. T1
E. T2
(pag. 920)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1205069. Explorarea preoperatorie a mediastinului poate fi efectuata prin:


A. Mediastinoscopia standard.
B. Mediastinoscopia cervicala
C. Mediastinotomie anterioara.
D. O combinatie intre tehnicile de mai sus.
E. Esofagoscopie
(pag. 919)

C1205070. In cancerul bronhopulmonar ultrasonografia endoscopica transesofagiana permite


evaluarea urmatorilor ganglioni limfatici:
A. Mediastinali in zona paraaortica
B. Ai aortei abdominale
C. In statiile subcarinale
D. In statiile paraesofagiene.
E. Ale ligamentului pulmonar
(pag. 917-918)

C1205071. Care din urmatoarele localizari ale cancerului bronhopulmonar sunt incadrate de Shields
(1995) in zona periferica:
A. Bronhia primitiva.
B. Bronhia lobara.
C. Bronhiile segmentare de ordinul trei.
D. Bronhiile distale.
E. Bronhiole.
(pag. 911)

C1205072. Care din formele de cancer bronhopulmonar iau nastere din celulele neuroendocrine:
A. Carcinomul cu celule mici.
B. Carcinomul cu celule mari.
C. Carcinoidele tipice si atipice
D. Carcinomul epidermoid.

127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
128 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Adenocarcinomul.
(pag. 909)

C1205073. Expunerea prelungita la fumul de tutun determina la nivelul epiteliului bronsic modificari
histopatologice. Care este secventialitatea corecta:
A. Hiperplazia epiteliului bronsic, metaplazia malpighiana, displaziile celulare.
B. Displaziile celulare, metaplazia malpighiana.
C. Carcinomul invaziv, displaziile celulare.
D. Carcinomul in situ, metaplazia malpighiana.
E. Carcinomul in situ, carcinomul invaziv.
(pag. 908)

C1205074. Care dintre urmatoarele rezectii pulmonare se practica in cancerul bronho-pulmonar stang:
A. Lobectomia superioara stanga.
B. Lobectomia mediosuperioara.
C. Lobectomia inferioara stanga.
D. Lobectomia medioinferioara.
E. Pneumonectomia.
(pag. 931)

C1205075. Primele semne radiologice in diagnosticul cancerului bronhopulmonar sunt:


A. Opacitate in parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic.
B. Opacitate cu caracter tumoral localizata periferic.
C. Opacitate segmentara, rau definita
D. Tumora hilara.
E. Opacitate triunghiulara apicala, cu extensie spre hil.
(pag. 916)

C1205076. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu metastazele cerebrale ale cancerului
bronhopulmonar sunt adevarate:
A. Sunt prezente la 11% din pacientii asimptomatici
B. Sunt prezente la 33% din cei cu simptome si semne la nivelul SNC.
C. Apar cel mai frecvent in carcinomul macrocelular si in adenocarcinom
D. Apar cel mai frecvent in carcinomul “in boabe de ovaz”.
E. Apar cel mai frecvent in carcinomul cu celule intermediare.
(pag. 913)

C1205077. In cancerul bronhopulmonar simptomele si semnele bronhopulmonare se datoresc:


A. Iritarii bronhiei.
B. Ulcerarii bronhiei.
C. Obstructiei partiale sau totale a bronhiei.
D. Invaziei peretelui toracic.
E. Atelectaziei.
(pag. 913)

C1305078. Rezectia pulmonara atipica in C.P.B. este indicata la:


A. bolnavii tineri
B. tumori juxtahilare
C. batrini si tarati
D. tumorile periferice (nodulul solitar)
E. cancere de lob inferior necrozate
(pag. 930)

128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
129 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1305079. Carcinomul bronsic apare mai frecvent in:


A. Plamanul drept
B. Plamanul stang
C. Lobii superiori
D. Lobii inferiori
E. Segmentele ventrale ale lobilor superiori
(pag. 911)

C1305080. In C.B.P. stang sunt indicate urmatoarele rezectii pulmonare:


A. rezectia de culmen
B. lingulectomia
C. lobectomia superioara stanga
D. lobectomia inferioara stanga
E. pneumonectomia
(pag. 931)

C1305081. C.B.P. beneficiaza numai de tratament radioterapic si chimioterapic sau de ambele in:
A. stadiul I
B. stadiul II a
C. stadiul III a
D. stadiul III b
E. stadiul IV
(pag. 921)

C1305082. In sindromul Pancoast-Tobias, C.B.P. invadeaza precoce:


A. peretele toracic postero-superior
B. hilul pulmonar
C. diafragmul
D. plexul brahial
E. ganglionul stelat
(pag. 934)

C1305083. Clasificarea histopatologica a C.B.P. adoptata in 1981 de O.M.S. descrie urmatoarele


categorii anatomo-patologice:
A. Carcinom epidermoid
B. Adenocarcinomul
C. Sarcomul pulmonar
D. Carcinomul nediferentiat cu celule mari
E. Carcinomul nediferentiat cu celule mici
(pag. 912)

C1405084. Cancerul pulmonar primitiv multiplu:


A. cand tumora pulmonara este descoperita concomitent sau la un interval de pana la 2 ani este considerata
ca fiind cancer primitiv sincron
B. tumora care apare dupa 2 ani de la cancerul initial este considerata cancer metacron
C. frecventa unui al doilea cancer este mai redusa in cazul cancerului ocult
D. tratamentul chirurgical pentru al doilea cancer va tine cont de operatia efectuata pentru tumora initiala
E. frecventa pentru cel de-al doilea cancer scade cu cat intervalul de supravietuire dupa tumora initiala este
mai mare
(pag. 944)

C1405085. Bronhoscopia in cancerul bronhopulmonar:

129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
130 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. este o examinare obligatorie


B. in varianta flexibila permite vizualizarea arborelui traheo-bronsic pana la nivelul subsegmentelor
C. carcinomul epidermoid si cel cu celule mari sunt cel mai bine diagnosticate prin bronhoscopie
D. tumorile periferice sunt evidentiate in stadiu incipient prin bronhoscopie
E. pune in evidenta formatiunea tumorala in 25-50% din cazuri precizandu-i caracterele macroscopice
(pag. 918)

C1405086. Tehnici utilizate in terapia endobronsica a cancerului bronho-pulmonar sunt:


A. electrochirurgia endoscopica
B. debridarea mecanica
C. terapia fotodinamica si stent-urile endobronsice
D. terapia cu Levamisol
E. terapia cu Vinblasine
(pag. 947)

C1405087. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:


A. bilobectomia medio-superioara
B. lobectomia superioara dreapta
C. lobectomia medie
D. lobectomia inferioara dreapta
E. lobectomia superioara stanga
(pag. 930)

C1405088. Urmatoarele rezectii pulmonare sunt indicate in cancerul bronho-pulmonar stang:


A. lobectomia superioara stanga
B. pneumonectomia
C. bilobectomia medio-superioara
D. lobectomia inferioara stanga
E. bilobectomia medio-inferioara
(pag. 931)

C1405089. Care din urmatoarele afirmatii cu referire la stadiul I al cancerului bronho-pulmonar este
adevarata:
A. in acest stadiu depistarea se face prin examen radiologic de rutina
B. este evidentiat radiologic ca nodul pulmonar solitar
C. rezectia de electie este segmentectomia
D. tipul de rezectie indicat este lobectomia , iar in tumorile centrale pneumonectomia
E. dupa rezectia pulmonara este indicata si terapie complementara
(pag. 933)

C1405090. Stadiul II B in cancerul bronhopulmonar dupa stadializarea TNM noua corespunde la:
A. T2N0M0
B. T1N1M0
C. T3N0M0
D. T2N2M0
E. T2N1M0
(pag. 921)

C1405091. Semne radiologice precoce in cancerul bronhopulmonar sunt:


A. opacitate in parenchimul pulmonar cu aspect de nodul solitar ,periferic
B. infiltratie nodulara de-a lungul unui vas sangvin
C. atelectazie segmentara

130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
131 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. tumora hilara
E. opacitate segmentara rau definita
(pag. 916)

C1405092. Clasificarea histologica a cancerului bronho-pulmonar adoptata de OMS cuprinde:


A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul nediferentiat cu celule mari
C. adenocarcinomul
D. carcinomul mucoid
E. carcinomul adenoscuamos
(pag. 912)

C1405093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la metastazarea limfatica a cancerului


bronhopulmonar este adevarata:
A. este influentata de tipul celular ,dar si de marimea tumorii
B. apare cel mai frecvent in carcinomul epidermoid
C. apare cel mai frecvent in carcinomul cu celule mici
D. primele statii ganglionare implicate sunt cele lobare sau hilare ale plamanului ipsilateral
E. primii sunt interesati ganglionii mediastinali
(pag. 913)

C1405094. Care din urmatoarele sunt semne si simptome toracice in cancerul bronhopulmonar:
A. hemoptizia
B. Tusea
C. durerea toracica
D. osteoartropatia hipertrofica pulmonara
E. astenie
(pag. 914)

C1505095. Care dintre urmatoarele statii ganglionare apartin grupului ganglionar N1 dupa clasificarea
cancerului bronho-pulmonar propusa de American toracic Surgery?
A. interlobari;
B. subcarinali;
C. paratraheali;
D. subaortici;
E. segmentari.
(pag. 920)

C1505096. Rezectia pulmonara pentru cancerul bronho-pulmonar se poate practica cand sunt
indeplinite urmatoarele criterii ale functiei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vitala < 60%;
B. VEMS > 60%;
C. VEMS/CV < 60%;
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%;
E. Pa CO2 > 45 mmHg.
(pag. 926)

C1505097. Apectele radiologice mai frecvent intalnite in carcinomul pulmonar epidermoid sunt:
A. opacitate periferica cu prelungiri stelate in parenchim;
B. largirea mediastinului;
C. atelectazia pulmonara;
D. pneumonita obstructiva;
E. colectia lichidiana pleurala.

131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
132 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 916)

C1505098. Adenocarcinomul pulmonar are urmatoarele variante histologice dupa clasificarea OMS:
A. carcinomul bronhioloalveolar;
B. carcinomul solid cu formare de mucus;
C. carcinomul cu celule gigante;
D. carcinomul cu celule intermediare;
E. carcinomul scuamos.
(pag. 912)

C1505099. Care dintre urmatoarele afectiuni cardiace nu contraindica interventia chirurgicala la un


pacient cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent;
B. stenoza aortica;
C. insuficienta cardiaca severa;
D. angina pectorala;
E. aritmii ce nu raspund la tratamentul medical.
(pag. 928)

C1505100. Criteriile TNM de incadrare a unei tumori bronho-pulmonare in categoria T3 sunt:


A. atelectazia lobara;
B. invazia pleurei viscerale;
C. invazia carenei;
D. invazia peretelui toracic;
E. invazia pericardului.
(pag. 920)

C1505101. Metastazarea hematogena a cancerului bronhopulmonar este frecventa la nivelul:


A. creierului;
B. pancreasului;
C. ficatului;
D. cordului;
E. tegumentului.
(pag. 913)

C1605102. Boli cu aspect radiologic asemanator cu cancerul bronho-pulmonar:


A. Tuberculomul si leziunile tuberculoase
B. Chistul hidatic pulmonar
C. Abcesul pulmonar cronic
D. Pneumotoraxul minor
E. Infarctul pulmonar
(pag. 924)

C1605103. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:


A. Tusea cu hemoptizie
B. Durerea toracica
C. Dispneea
D. Sindromul de vena cava inferioara
E. Sindromul Claude-Bernard-Horner
(pag. 914)

C1605104. Avantajele RMN fata de CT in cancerul bronho-pulmonar sunt:

132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
133 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Utila in cazurile de intoleranta la substanta de contrast


B. Determinarea invaziei ganglionare
C. Aprecieea mai buna a invaziei peretelui toracic
D. Aprecierea mai buna a invaziei aperturii toracice superioare
E. Imagine mai buna a grasimii mediastinale
(pag. 917)

C1605105. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:


A. Explorarea radiologica
B. CT
C. RMN
D. Citologia sputei
E. Dozarea markerilor tumorali
(pag. 918)

C1605106. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectueaza urmatoarele rezectii bronho-pulmonare:


A. Lobectomia superioara
B. Lobectomia inferioara
C. Lobectomia medie
D. Bilobectomia medio-superioara
E. Bilobectomia medio-inferioara
(pag. 930)

C1605107. Simptome si semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:


A. Degete hipocratice
B. Ascita
C. Anemie
D. Icter
E. Anorexie cu casexie
(pag. 914)

C1605108. In stadializarea TMN, stadiul T4 reprezinta:


A. Tumora ce invadeaza peretele toracic
B. Tumora ce invadeaza diafragmul
C. Tumora ce invadeaza carena traheala
D. Tumora ce invadeaza vena cava superioara
E. Tumora ce invadeaza aorta
(pag. 925)

C2205109. Rezecţiile paleative în cancerul bronhopulmonar se indică în:


A. Stadiile I şi II
B. Tumori complicate cu abcese pulmonare
C. Tumori complicate cu hemoptizie masivă
D. Invazie masivă a peretelui toracic cu sindrom algic intens
E. Tumori care invadează bronhia primitivă
(pag. 938-939)

C2205110. Chirurgia toracică video-asistată în cancerul bronhopulmonar are următoarele avantaje:


A. Este disponibilă pe scară largă
B. Durerea postoperatorie este minimă
C. Tehnica operatorie este mult mai uşoară comparativ cu tehnica chirurgicală clasică
D. Timpul de spitalizare este scurtat

133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
134 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Reîncadrarea familială şi socială a pacientului este rapidă


(pag. 938-939)

C2205111. Chirurgia toracică videoasistată în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Se indică în cazuri selecţionate în stadiul Ia (T1N0M0)
B. Se indică de principiu pentru cazurile aflate în stadiile I şi II
C. Se indică la pacienţii care nu pot suporta o toracotomie clasică datorită reducerii rezervei ventilatorii sau
afectării funcţiei cardiace
D. Riscul de recidivă locală este mult diminuat comparativ cu lobectomia clasică
E. Se pot practica şi rezecţii importante: lobectomii sau chiar pneumonectomii
(pag. 939)

C2205112. Contraindicaţiile absolute ale chirurgiei toracice videoasistate în cancerul bronhopulmonar


sunt:
A. Toracotomie în antecedente
B. Pahipleurita
C. Intoleranţa ventilării unui singur pulmon
D. Chirurgie toracică videoasistată în antecedente
E. Pneumonectomie contralaterală
(pag. 939)

C2205113. Contraindicaţiile relative ale chirurgiei toracice videoasistate în cancerul bronhopulmonar


sunt:
A. Toracotomie în antecedente
B. Obezitatea
C. Intoleranţa ventilării unui singur pulmon
D. Chirurgie toracică videoasistată în antecedente
E. Insuficienţa respiratorie, cu presiune scăzută în căile aeriene
(pag. 939)

C2205114. Imunoterapia adjuvantă în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Se indică de principiu la pacienţii aflaţi în stadiile I şi II
B. Există tehnici atât active cât şi pasive
C. Imunoterapia activă constă în administrarea de antigene specific tumorale
D. Imunoterapia pasivă constă în administrarea de BCG, Corinebacterium parvum, Levamisol
E. A dus la creşterea supravieţuirii globale cu 35% la 5 ani
(pag. 946)

C2205115. Între agenţii din atmosfera de la locul de muncă incriminaţi că ar putea cauza apariţia
cancerului bronhopulmonar se numără:
A. hidrocarburile policiclice
B. radiaţiile ionizante
C. praful de azbest
D. aburul
E. praful de ceramică
(pag. 908)

C2205116. Factorii de creştere implicaţi în promovarea tumorală din cancerul bronhopulmonar sunt:
A. colecistokinina
B. gastrin-releasing peptide
C. transferina
D. factori insulin-like
E. factorul celulei stem

134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
135 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 911)

C2205117. Carcinomul bronhopulmonar cu localizare centrală are următoarele caracteristici anatomo-


patologice:
A. cuprinde bronhiile distale şi bronhiolele
B. suprafaţa endobronşică este tipic ulcerată
C. dezvoltarea endobronşică poate realiza obstrucţia endobronşică ducând frecvent la apariţia atelectaziei,
bronşiectaziilor secundare şi supuraţiilor pulmonare retrostenotice
D. frecvent se observă încreţirea pleurei viscerale supraiacente
E. apare macroscopic ca o masă tumorală solidă, neregulată, de dimensiuni variabile, în general omogenă,
cu o suprafaţă de secţiune cenuşie sau albicioasă
(pag. 911)

C2205118. Caracteristicile anatomopatologice ale adenocarcinomului bronhopulmonar includ:


A. Este situat în 70% din cazuri în zona periferică
B. Formează frecvent cavităţi
C. Metastazează precoce vascular
D. Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinali
E. Are o rată intermediară de creştere
(pag. 912)

C2205119. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mici includ:


A. Reprezintă 40-50% din cancerul bronhopulmonar
B. 4/5 nasc central
C. Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinali
D. Este cea mai agresivă formă de cancer bronhopulmonar, cu malignitate înaltă
E. Apare pe cicatrici pulmonare şi fibroză interstiţială
(pag. 912)

C2205120. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar epidermoid includ:


A. Reprezintă 35% din cancerul bronhopulmonar
B. 4/5 nasc central
C. Prinde rapid hilul şi ganglionii mediastinali
D. Are o creştere lentă, cu metastazare târzie
E. Cele periferice cavitează
(pag. 912)

C2205121. Caracteristicile anatomopatologice ale carcinomului bronhopulmonar cu celule mari includ:


A. Reprezintă 4.5-15% din cancerul bronhopulmonar
B. Poate apare fie central, fie periferic
C. Metastazează rapid
D. Forma periferică cavitează
E. Apare pe cicatrici pulmonare şi fibroză interstiţială
(pag. 912)

C2205122. Sediile cele mai frecvente ale metastazării hematogene a cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Creierul
B. Ficatul
C. Tubul digestiv
D. Sistemul osos
E. Suprarenalele
(pag. 913)

135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
136 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2205123. Dintre simptomele şi semnele toracice întâlnite în peste 20% din cazuri, la pacienţii cu
cancer bronhopulmonar fac parte:
A. Sindromul de venă cavă superioară
B. Tusea
C. Hemoptizia
D. Simptome febrile respiratorii
E. Disfagia
(pag. 914)

C2205124. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice endocrine (sindroame


paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:
A. Encefalopatia
B. Hipercalcemia
C. Hemiplegia
D. Sindromul Cushing
E. Sindromul carcinoid
(pag. 914)

C2205125. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice neurologice (sindroame


paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:
A. Encefalopatia
B. Degenerarea cerebrală subacută
C. Hemiplegia
D. Sindromul Cushing
E. Dermatomiozita
(pag. 914)

C2205126. Dintre simptomele şi semnele extratoracice nemetastatice hematologice (sindroame


paraneoplazice) întâlnite în cancerul bronhopulmonar fac parte:
A. Anemia
B. Trombocitoza
C. Trombocitopenia
D. Sindromul Cushing
E. Anemia aplastică
(pag. 914)

C2205127. Dintre simptomele şi semnele extratoracice metastatice întâlnite în cancerul


bronhopulmonar fac parte:
A. Durerea osoasă şi fractura patologică
B. Hemiplegia
C. Sindromul carcinoid
D. Icterul
E. Palparea unei tumori abdominale
(pag. 914)

C2205128. Un indice Karnofsky de 30, la un pacient cu cancer bronhopulmonar, reprezintă:


A. Pacientul poate duce o activitate normală
B. Pacientul nu se poate îngriji singur
C. Boala progresează rapid
D. Pacientul poate locui la domiciliu
E. Pacientul necesită îngrijiri spitaliceşti
(pag. 916)

136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
137 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2205129. Primele semne radiologice, esenţiale în stabilirea la timp a diagnosticului cancerului


bronhopulmonar sunt:
A. Colecţie pleurală bilaterală
B. Opacitate în parenchimul pulmonar, cu aspect de nodul solitar periferic
C. Cavitaţie în interiorul unei mase tumorale solide
D. Opacitate segmentară, rău definită
E. Atelectazie segmentară
(pag. 916)

C2205130. Cele mai frecvente manifestări radiologice clasice din cancerul bronhopulmonar sunt
reprezentate de:
A. Opacitate cu caracter tumoral localizată periferic
B. Tumoră hilară
C. Multiple opacităţi pulmonare rotunde, localizate bilateral
D. Atelectazia
E. Opacitate lobară asociată cu colecţie pleurală bazală
(pag. 916)

C2205131. În carcinomul bronhopulmonar epidermoid imaginile radiologice mai frecvent întâlnite sunt
reprezentate de:
A. Opacităţi tumorale periferice
B. Cavitaţia este rar întâlnită
C. Aspect de pneumonită obstructivă
D. Cavitaţia este frecventă în leziunile periferice
E. Atelectazia pulmonară
(pag. 916)

C2205132. Tomografia computerizată în cancerul bronhopulmonar evidenţiază cu acurateţe:


A. Caracteristicile formaţiunii tumorale
B. Relaţiile formaţiunii tumorale cu structurile vecine
C. Prezenţa metastazelor în ganglionii paraesofagieni
D. Invazia peretelui toracic şi a aperturii toracice superioare
E. Colecţiile pleurale mici, ce nu sunt evidenţiate de examenul radiologic
(pag. 917)

C2205133. Citologia sputei în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Dă rezultate pozitive în 45-90% din cazuri
B. Rezultatele cele mai bune sunt obţinute în localizările centrale
C. Dă frecvent rezultate pozitive în localizările periferice
D. Este utilă în screening
E. Rezultatele sunt superpozabile cu cele ale examenului histopatologic la 85% din pacienţi
(pag. 918)

C2205134. Examenul bronhoscopic în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Pune în evidenţă formaţiunea tumorală în 75-90% din cazuri
B. Stabileşte cu precizie extensia bronşică proximală a leziunii tumorale
C. Diagnostichează cel mai frecvent tumorile periferice, în special adenocarcinoamele
D. Permite recoltarea de material pentru examen citologic şi histopatologic
E. Este extrem de importantă în urmărirea postoperatorie a bolnavilor
(pag. 918-919)

C2205135. Un pacient cu cancer bronhopulmonar clasificat T2N1M0 poate prezenta:


A. Tumoră cu diametrul sub 3 cm, fără metastază demonstrabilă în ganglionii limfatici şi fără metastază

137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
138 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

demonstrabilă la distanţă
B. Tumoră cu diametrul sub 3 cm, care invadează pleura viscerală, cu metastază în ganglionii limfatici din
regiunea peribronşică ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
C. Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă fără metastază
demonstrabilă în ganglionii limfatici şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
D. Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă cu metastază în ganglionii
limfatici din regiunea hilară ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
E. Tumoră cu invazia mediastinului, cu metastază în ganglionii mediastinali şi cu metastaza hepatică
(pag. 920)

C2205136. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIIA
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T3N0M0
C. T3N1M0
D. T3N2M0
E. T2N2M0
(pag. 921)

C2205137. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIB
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T2N1M0
C. T3N0M0
D. T3N1M0
E. T3N2M0
(pag. 921)

C2205138. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiază de tratament


chirurgical în stadiile:
A. I
B. II
C. IIIA
D. IIIB
E. IV
(pag. 921-922)

C2205139. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiază doar de tratament
chimio şi radioterapic în stadiile:
A. I
B. II
C. IIIA
D. IIIB
E. IV
(pag. 921-922)

C2205140. Lobectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Este o operaţie de rezecţie care se utilizează rar
B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât pneumonectomia
C. Mortalitatea postoperatorie este de 30%
D. Se poate practica la pacienţii peste 70 de ani
E. Rezultatele sunt mai slabe în prezenţa invaziei ganglionilor hilari
(pag. 929)

138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
139 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2205141. Bilobectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonar
B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât lobectomia
C. Mortalitatea postoperatorie este de 4,5%
D. Se poate aplica doar la plămânul drept
E. Implică obligator limfadenectomia mediastinală
(pag. 929)

C2205142. Pneumonectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonar
B. Are o tolerabilitate mult mai mare pentru pacient decât lobectomia
C. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei
primitive
D. Mortalitatea postoperatorie poate ajunge la 15% la pacienţii peste 70 de ani
E. Postoperator apare hipertensiunea pulmonară
(pag. 929-930)

C2205143. Segmentectomia în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Este cea mai frecventă rezecţie în cancerul bronhopulmonar
B. Se poate efectua în stadiul I (T1N0M0)
C. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei
primitive
D. Mortalitatea postoperatorie este de 2-5%
E. Rata recurenţei locale este de 25%
(pag. 930)

C2205144. Operaţia de rezecţie atipică în cancerul bronhopulmonar are următoarele caracteristici:


A. Este foarte rar utilizată
B. Se indică în special la vârstnicii taraţi
C. Este indicată în principal în situaţia în care se constată prin bronhoscopie infiltraţia tumorală a bronhiei
primitive
D. Se poate executa şi prin tehnici chirurgicale toracoscopice
E. Rata recurenţei locale depăşeşte 25%
(pag. 930)

C2205145. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar drept sunt:
A. Lobectomia superioară dreaptă
B. Lobectomia inferioară dreaptă
C. Lobectomia medie dreaptă
D. Bilobectomia (medio-superioară sau medio-inferioară)
E. Pneumonectomia
(pag. 930)

C2205146. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar stâng sunt:
A. Lobectomia superioară stângă
B. Lobectomia inferioară stângă
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Pneumonectomia bilaterală
(pag. 931)

C2205147. Tratamentul cancerului bronhopulmonar în stadiul I are următoarele caracteristici:

139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
140 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Se practică rezecţia pulmonară cu disecţia limfoganglionilor mediastinali sau biopsierea "sampling”


B. Tipul de rezecţie indicat este lobectomia
C. În tumorile situate central se indică pneumonectomia
D. Segmentectomia sau rezecţia atipică se practică pentru leziuni mari, situate central
E. Terapia complementară radio şi chimioterapică este indicată de rutină postoperator
(pag. 933)

C2205148. Tratamentul cancerului bronhopulmonar în stadiul II are următoarele caracteristici:


A. Se practică lobectomia, bilobectomia sau pneumonectomia în funcţie de topografia tumorii
B. Cea mai frecventă rezecţie este segmentectomia
C. Disecţia limfoganglionară a mediastinului este indicată de principiu
D. Tratamentul chirurgical este contraindicat fiind necesar doar tratament radio şi chimioterapic
E. Tratamentul complementar iradiant, citostatic şi imunologic este necesar postoperator
(pag. 933)

C2205149. Tratamentul cancerului de apex pulmonar în stadiul III, cu sindrom Pancoast-Tobias se face
prin:
A. Iradiere preoperatorie 3000-4000 cGy
B. Parietectomie posterosuperioară+lobectomie suprioară
C. Brahiterapie în caz de rezecţie incompletă
D. Iradiere postoperatorie până la 7000 cGy
E. Doar prin tratament chimio şi radioterapic, rezecţia chirurgicală nefiind indicată
(pag. 934)

C2305150. Sediile cele mai frecvente ale metastazarii cancerului bronho-pulmonar sunt:
A. Creierul;
B. Ficatul;
C. Cordul;
D. Sistemul osos;
E. Suprarenalele.
(pag. 913)

C2305151. RMN-ul este utilizat in investigarea cancerului bronhopulmonar din urmatoarele


considerente:
A. Utilizeaza substanta de contrast ieftina;
B. Ofera imagini mai bune ale grasimii mediastinale;
C. Este superioara CT-ului in determinarea invaziei ganglionare;
D. Este mai utila decat CT-ul in aprecierea invaziei peretelui toracic;
E. Ofera imagini mai bune ale fluxului sangvin in vasele madiastinale si tumora.
(pag. 917)

C2305152. In cancerul bronhopulmonar cu tumora in T3, aceasta invadeaza:


A. Esofagul;
B. Diafragmul;
C. Peretele atrial;
D. Pericardul;
E. Coloana vertebrala.
(pag. 925)

C2505153. Mecanismul carcinogenezei în cancerul bronhopulmonar parcurge, după Farber,


următoarele etape majore:
A. procesul de hiperplazie a epiteliului bronşic
B. procesul de metaplazie malpighiană

140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
141 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. procesul de iniţiere tumorală


D. procesul de promovare tumorală
E. procesul de progresie tumorală
(pag. 909)

C2505154. Care dintre următoarele oncogene nu prezintă mutaţii în carcinomul bronşic cu celule mici?
A. gena myc
B. gena rb
C. gena p53
D. gena K-ras
E. gena H-ras
(pag. 910)

C2505155. Declanşarea oncogenezei în cancerul bronhopulmonar se produce prin:


A. apariţia unei mutaţii genetice la nivelul oncogenei N-ras
B. supraexprimarea genei N-myc
C. apariţia unei singure mutaţii punctiforme la nivelul genei rb
D. apariţia a două leziuni diferite pe ambii cromozomi ai unei gene supresoare tumorale
E. apariţia unei singure mutaţii la nivelul uneia din cele două copii ale unei gene supresoare tumorale
(pag. 910)

C2505156. Care dintre următoarele tipuri histologice de carcinoame bronşice sunt adenocarcinoame?
A. carcinomul bronhioloalveolar
B. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz”
C. carcinomul solid cu formare de mucus
D. carcinomul cu celule clare
E. carcinomul cu celule gigante
(pag. 912)

C2505157. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent centrală?
A. carcinomul epidermoid
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)

C2505158. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent
periferică?
A. carcinomul epidermoid
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)

C2505159. Care dintre următoarele caracteristici anatomopatologice corespund carcinomului bronşic


cu celule mici slab diferenţiate?
A. este cel mai frecvent tip histologic de carcinom bronşic
B. metastazează rapid în ganglionii mediastinali
C. este localizat mai frecvent în zona centrală
D. este carcinomul bronşic cu malignitatea cea mai ridicată

141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
142 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. metastazează precoce vascular


(pag. 912)

C2505160. Metastazarea hematogenă a cancerului bronhopulmonar este frecventă la nivelul:


A. creierului
B. pancreasului
C. ficatului
D. cordului
E. tegumentului
(pag. 913)

C2505161. La care dintre următoarele tipuri histologice ale carcinomului bronşic este întâlnită mai
frecvent metastazarea hematogenă la nivelul SNC?
A. carcinomul macrocelular
B. carcinomul epidermoid
C. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz
D. adenocarcinomul
E. carcinomul cu celule intermediare
(pag. 913)

C2505162. Care dintre următoarele aspecte radiologice sunt mai frecvent întâlnite în carcinomul
epidermoid?
A. opacitate periferică cu prelungiri stelate în parenchim
B. lărgirea mediastinului
C. atelectazia pulmonară
D. pneumonita obstructivă
E. colecţia lichidiană pleurală
(pag. 916)

C2505163. Examenul CT toracic în cancerul bronhopulmonar evidenţiază cu acurateţe:


A. metastazarea ganglionilor paraesofagieni
B. metastazarea ganglionilor ligamentului triunghiular
C. metastazarea ganglionilor paratraheali
D. invazia tumorală a aperturii toracice superioare
E. invazia tumorală a corpurilor vertebrale
(pag. 917)

C2505164. Examenul citologic al sputei în cancerul bronhopulmonar este superpozabil cu examenul


histopatologic postoperator la 85% din bolnavii care au următorul tip histologic de carcinom bronşic:
A. carcinom epidermoid bine diferenţiat
B. adenocarcinom
C. carcinom mixt
D. carcinom nediferenţiat cu celule mici
E. carcinom bronhioloalveolar
(pag. 918)

C2505165. Puncţia percutană transtoracică pentru stabilirea diagnosticului histopatologic în cancerul


bronhopulmonar are indicaţii la bolnavii:
A. cu tumori nerezecabile
B. care refuză intervenţia chirurgicală
C. cu examen citologic al sputei pozitiv
D. cu examen bronhoscopic pozitiv
E. cu tumori localizate periferic

142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
143 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 919)

C2505166. Care dintre următoarele staţii ganglionare aparţin grupului ganglionar N1 după clasificarea
propusă de American toracic Society?
A. interlobari
B. subcarinali
C. paratraheali
D. subaortici
E. segmentari
(pag. 919)

C2505167. Care dintre următoarele trăsături corespund unui cancer bronhopulmonar încadrat în
categoria T3 după clasificarea morfologică TNM propusă de AJC?
A. atelectazie lobară
B. invazia cordului
C. invazia carenei
D. invazia peretelui toracic
E. invazia pericardului
(pag. 920)

C2505168. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, criteriul
N2 corespunde invadării următorilor ganglioni limfatici:
A. subcarinali
B. mediastinali controlaterali
C. mediastinali ipsilaterali
D. scaleni
E. supraclaviculari
(pag. 920)

C2505169. Dacă un bolnav cu cancer bronhopulmonar prezintă la examenul radiologic o atelectazie


lobară, nu poate fi încadrat după noua stadializare morfologică TNM propusă de AJC în stadiile:
A. IA
B. IB
C. IIA
D. IIB
E. IIIA
(pag. 920-921)

C2505170. Rezecţia pulmonară în cancerul bronhopulmonar se poate practica atunci când sunt
îndeplinite următoarele criterii ale funcţiei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vitală < 60%
B. VEMS > 60%
C. VEMS/CV > 30%
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%
E. Pa CO2 > 45 mmHg
(pag. 926)

C2505171. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace contraindică intervenţia chirurgicală la un bolnav
cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. stenoza aortică
C. insuficienţa cardiacă severă
D. angina pectorală

143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
144 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. aritmii ce nu răspund la tratamentul medical


(pag. 928)

C2505172. Care dintre următoarele rezecţii bronhopulmonare se practică în cancerul bronhopulmonar


stâng?
A. lobectomia superioară
B. lobectomia inferioară
C. lobectomia medio-superioară
D. lobectomia medio-inferioară
E. pneumonectomia
(pag. 931)

C2605173. Abcesul pulmonar se caracterizează prin:


A. Febră în platou
B. Focare circumscrise de inflamaţie supurativă
C. Curbă ponderală descendentă
D. Dispnee permanenta
E. Bronhoree purulentă şi fetidă
(pag. 953-954)

C2605174. Sputa din faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar poate îmbrăca următoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Spută aerată
C. Spută pluristratificată
D. Spută purulentă hemoptoică
E. Spută perlată
(pag. 956)

C2605175. Semnele de certitudine în diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar sunt:


A. Fetiditatea sputei
B. Baciloscopia directă pozitivă
C. Examenul bacteriologic sugestiv
D. Intradermoreacţia la tuberculină pozitivă
E. Răspuns prompt la penicilinoterapie
(pag. 958)

C2605176. Diagnosticul diferenţial al supuraţiilor pulmonare se face cu:


A. Cancerul bronhopulmonar supurat
B. Corpii străini endobronşici
C. Tumorile costale
D. Relaxarea diafragmatică
E. Tuberculoza pulmonară
(pag. 959)

C2605177. Mijloacele terapeutice în tratamentul abcesului pulmonar sunt:


A. Tonicardiacele
B. Mucoliticele
C. Drenajul
D. Corticoterapia
E. Antibioterapia
(pag. 960)

144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
145 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2605178. Criterii de apreciere a eficacităţii tratamentului abcesului pulmonar:


A. Dispariţia bronhoreei
B. Câştigul ponderal
C. Clarificarea opacităţilor radiologice
D. Scăderea frecvenţei respiratorii
E. Normalizarea frecvenţei cardiace
(pag. 961)

C2605179. Bronşiectaziile secundare apar în:


A. Mucoviscidoză
B. Coarctaţia de aortă
C. Boala Gaucher
D. Deficit de alfa1-antitripsină
E. Bronhomalacie
(pag. 963)

C2605180. Semnele directe ale bronhografiei în diagnosticul bronşiectaziei sunt:


A. Creşterea diametrului bronşic
B. Absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic
C. Infiltrate pulmonare bazale
D. Imagini hidroaerice
E. Diminuarea sau dispariţia ramificaţiilor bronşice învecinate
(pag. 966)

C2605181. Obiectivele tratamentului medical al bronşiectaziilor:


A. Oxigenoterapie
B. Distrugerea florei bacteriene piogene
C. Evitarea stagnării secreţiilor
D. Combaterea manifestărilor asociate
E. Horticoterapie
(pag. 969-970)

C2805182. Etapele majore ale mecanismului carcinogenezei din cancenul bronhopulmonar sunt:
A. procesul de difuziune
B. procesul de initiere
C. procesul de promovare
D. procesul de infiltrare
E. procesul de progresiune tumorala
(pag. 909)

C2805183. Din punct de vedere anatomo – patologic, originea anatomica a cancerului bronhopulmonar
poate fi clasificata dupa Shields (1995) in:
A. centrala
B. periferica
C. secundara
D. intermediara
E. multifocala
(pag. 911)

C2805184. Clasificarea histologica a cancerului bronhopulmonar adoptata de OMS (1981) pentru


adenocarcinom este:
A. adenocarcinom papilar

145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
146 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. adenocarcinom brohioloalveolar
C. adenocarcinom acinar
D. adenocarcinom solid cu formare de mucus
E. adenocarcinom vacuolar difuz
(pag. 912)

C2805185. Dintre semnele si simptomele cancerului bronhopulmonar endocrine, fac parte:


A. hipercalcemia
B. sindromul carcinoid
C. hiperglicemia
D. ginecomastia
E. hiposecretie de STH
(pag. 914)

C2805186. In tratamentul cancerului bronhopulmonar drept se efectueaza cinci rezectii


bronhopulmonare. Care dintre urmatoarele se incadreaza in acestea:
A. lobectomia superioara dreapta
B. lobectomia medie dreapta
C. bilobectomia medio-inferioara
D. bilobectomia medio-superioara
E. pneumonectomia
(pag. 930)

C2805187. In cancerul bronhopulmonar in functie de topografia tumorii, pe date statistice s-a


concluzionat ca cel mai prost prognostic il au tumorile localizate in:
A. zona centrala
B. lobii superiori
C. lobii inferiori
D. lobul mediu
E. lobul inferior stang
(pag. 942)

146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
147 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 6
Insuficienta respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1206001. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii
acute din BPCO este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia supraventriculara multifocala
C. Tahicardia ventriculara
D. Fibrilatia atriala
E. Blocul atrioventricular gr. II
(pag. 1609)

C1206002. Intre mijloacele terapeutice controversate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie


acuta pe fond de boala respiratorie cronica obstructiva se numara:
A. Agonisti beta2-adrenergici
B. Anticolinergice pe cale inhalatorie
C. Antibiotice (in prezenta infectiei dovedite)
D. Teofilina
E. Oxigen
(pag. 1609)

C1206003. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata
eficient prin:
A. Traheostomie simpla
B. Antibioterapie
C. Exercitii de respiratie
D. Efort fizic controlat
E. Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma
(pag. 1630)

C1206004. In hipoventilatia alveolara, alterarea gazelor din singele arterial se amplifica:


A. In conditii de polipnee
B. In timpul diminetii
C. Prin administrare de oxigen
D. In timpul somnului
E. Postprandial
(pag. 1628-9)

C1206005. Sindromul obezitate-hipoventilatie se caracterizeaza printr-un tablou de insuficienta


respiratorie in care se constata:
A. Cresterea compliantei peretelui toracic
B. Scaderea compliantei peretelui toracic
C. Cresterea capacitatii functionale reziduale
D. Scaderea diferentei PO2 alveolo-arteriale
E. Hiperventilatia bazelor pulmonare

147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
148 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1631)

C1306006. Sindromul Pickwick nu presupune:


A. policitemie
B. somnolenta diurna
C. hipertensiune pulmonara
D. insuficienta cardiaca stanga
E. hipoxemie
(pag. 1631)

C1306007. Despre tratamentul SDRA este falsa urmatoarea afirmatie:


A. glucocorticoizii pot aduce beneficii in etapa tardiva a SDRA
B. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile initiale ale SDRA din menigococcemia copiilor
C. glucocorticozii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA din pneumonia cu Pneumocystis carinii
D. glucocorticoizii au efect benefic in stadiile precoce ale SDRA
E. solutiile cristaloide sunt preferabile celor coloidale in vederea repletiei volemice
(pag. 1638)

C1306008. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC
includ, cu exceptia:
A. tahicardia supraventriculara multifocala
B. hemoragia gastrointestinala
C. embolia pulmonara
D. pneumonie pneumococica
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1609)

C1306009. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu exceptia:
A. pneumotorax
B. insuficienta ventriculara dreapta
C. pneumonie
D. tromboembolismul
E. poluarea atmosferica intensa
(pag. 1608)

C1306010. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind
urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperventilatie voluntara scazuta
B. complianta pulmonara scazuta
C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
D. debite scazute
E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare
(pag. 1629)

C1306011. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in
tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:
A. agonisti ß2 adrenergici
B. sonde de aspiratie la nivelul traheei
C. teofilina + agonisti ß2 adrenergici
D. mucolitice
E. anticolinergice
(pag. 1609)

148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
149 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1406012. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:
A. bradipnee
B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee
C. cianoza
D. pierderea constientei
E. encefalopatie hipoxica
(pag. 1637)

C1406013. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe
aspectul radiografie e similar cu cel din:
A. tuberculoza cavitara
B. bronhopneumone
C. edemul pulmonat prin insuficienta cardiaca stanga
D. cardiomiopatii dilatative
E. cancerul pulmonar
(pag. 1637)

C1406014. In formele hipoxemice de insuficienta respiratorie aportul de O2 se face cu:


A. 10-20l/min O2 in concentratie de 100%
B. 5-10l/min O2 in concentratie de 100%
C. 5-10l/min O2 in concentratie de 98%
D. 10-20l/min O2 in concentratie de 98%
E. 2l/min O2 in concentratie de 100%
(pag. 1638)

C1506015. Pentru diagnosticul riscului de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienta


respiratorie acuta asociata bronsitei si emfizemului poate fi de ajutor:
A. Efectuarea scintigramei cardiace de perfuzie
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare
D. Dozarea pH-ului sanguin
E. Determinarea gazelor sanguine
(pag. 1609)

C1506016. Probabilitatea aparitiei episoadelor de insuficienta respiratorie acuta la bolnavii cu Boala


obstructiva cronica (BPCO) cu "predominanta emfizem" creste cand:
A. VEMS scade sub 50% din normal
B. VEMS scade sub 25% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoratia devine abundenta
E. Pacientul prezinta perioade de agitatie
(pag. 1610)

C1506017. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita
cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline
(NaCl):
A. Acetazolamida
B. Betasercul
C. Piracetamul
D. Clorura de potasiu
E. Glucoza hipertona
(pag. 1609)

149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
150 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1506018. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie
de cai aeriene este indicata de:
A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica
D. PaO2 mai mica de 70 mmHg
E. PaO2 mai mica de 60 mmHg
(pag. 1608)

C1506019. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la
pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Insuficientei de ventricul stang
B. Emboliei pulmonare
C. Hipercapniei
D. Scaderii pH-ului sanguin
E. Aritmiilor cardiace
(pag. 1609)

C1606020. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

C1606021. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

C1606022. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala in O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)

C1606023. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. inceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)

C1606024. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti in tratamentul SDRA in cazul:


A. pneumonie pneumococice

150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
151 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii


C. septicemie cu Gram negativi
D. infectiei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)

C2306025. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, presupune afectarea neuronilor respiratori


din trunchiul cerebral
A. alcaloza metabolica
B. neuropatia periferica
C. boala neuronului motor
D. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
E. miastenia gravis
(pag. 1628)

C2306026. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia
A. cresterea concentratiei de bicarbonat
B. vasodilatatia cerebrala
C. poliglobulia
D. scaderea concentratiei de Cl
E. vasodilatatia pulmonara
(pag. 1629)

C2306027. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro-
musculare
A. reducerea presiunilor transdiafragmatice
B. ortopneea
C. hiperpneea in timpul somnului REM
D. miscarea paradoxala a diafragmului
E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit
(pag. 1630)

C2306028. In sindromul de detresa respiartorie acuta suntul aparut se datoreaza urmatoarelor, cu


exceptia:
A. alterarea surfactantului
B. colaps alveolar
C. atelectazii
D. oboseala muschilor respiratori
E. atenuarea vasoconstrictiei hipoxice
(pag. 1637)

C2306029. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele presupune o


deficienta a chemoreceptorilor
A. administrare cronica de medicamente
B. neuropatie periferica
C. spondilita ankilopoetica
D. hipoxie prelungita
E. sindrom primar alveolar de hipoventilatie
(pag. 1628)

C2506030. Următorul semn biologic poate atrage atenţia asupra apariţiei insuficienţei respiratorii acute
la un bolnav cu bronşită cronică sau emfizem pulmonar:
A. PaO2 mai mică de 70 mmHg

151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
152 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. PaO2 mai mică de 80 mmHg


C. Hipercapnia cu pH-ul normal dacă nu există concomitent acidoză metabolică
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
E. Scăderea acută a PaO2 cu cel puţin 10 - 15 mmHg
(pag. 1608)

C2506031. Folosirea oxigenoterapiei ca metodă terapeutică la bolnavii cu insuficienţă respiratorie


acută survenită pe fondul bronşitei cronice, emfizemului sau distrucţiei de căi aeriene este motivată de:
A. Menţinerea PaO2 la valori de cel puţin 45 - 50 mmHg
B. Menţinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg
C. Fluidificarea secreţiilor bronşice
D. Scăderea vâscozităţii sanguine
E. Inhibarea tusei
(pag. 1608)

C2506032. Dozele mici de heparină se folosesc profilactic la pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută
pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensării cardiace stângi
C. Hipercapniei
D. Aritmiilor cardiace
E. Decompensării cardiace drepte
(pag. 1609)

C2506033. Riscul de tromboembolism pulmonar la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond


de bronşită cronică sau emfizem pulmonar poate fi apreciat prin:
A. Evaluarea neinvazivă a membrelor inferioare
B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Dozarea pH-ului sangvin
D. Determinarea gazelor sangvine
E. Efectuarea probelor funcţionale ventilatorii
(pag. 1609)

C2506034. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada înlocuirii saline (NaCl) în alcaloza
metabolică severă din insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar
este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D. Glucoza hipertonă
E. Acetazolamida
(pag. 1609)

C2506035. La bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fond de boală obstructivă cronică
cu predominanţă emfizem riscul de apariţie a episoadelor de insuficienţă respiratorie acută creşte
când:
A. VEMS scade sub 25% din normal
B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraţia devine mucopurulentă
E. Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)

152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
153 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2506036. În insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem creşterea acută a PaCO2
se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dacă:
A. Nu există concomitent acidoză metabolică
B. Nu există concomitent alcaloză metabolică
C. Valoarea PaO2 este normală
D. Valoarea PaO2 este scăzută
E. Nu există semne de decompensare cardiacă stângă
(pag. 1608)

C2506037. Insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem se defineşte practic prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mare de 7,40
C. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,40
E. PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)

C2606038. Complicaţia cea mai frecventă a chistului hidatic pulmonar este:


A. Embolia
B. Hemoragia
C. Supuraţia
D. Compresiunea
E. Vomica
(pag. 886)

C2606039. Semnul Brjozovschi-Linberg reprezintă:


A. Evacuarea parţială a chistului
B. Prezenţa adenopatiei hilare
C. Infiltratul bazal asociat
D. Respiraţia chistului
E. Pleurezia asociată
(pag. 887)

C2606040. "Marele simptom al chistului hidatic" al lui Dieulafoy este reprezentat de:
A. Durerea toracică
B. Dispneea
C. Tusea
D. Hemoptizia
E. Urticaria
(pag. 886)

C2606041. Simptomul patognomonic al rupturii chistului hidatic pulmonar este:


A. Şocul anafilactic
B. Vomica
C. Dispneea
D. Frisonul
E. Icterul
(pag. 887)

C2606042. Calea de infestare în etiopatogenia chistului hidatic pulmonar este reprezentată de:
A. Calea digestivă
B. Calea hematogenă

153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
154 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Calea limfatică
D. Calea perineurală
E. Calea conjunctivală
(pag. 885)

C2606043. Examenul paraclinic cel mai valoros în diagnosticul pozitiv al chistului hidatic pulmonar
este:
A. Examenul echografic
B. Examenul bronhoscopic
C. Examenul CT
D. Examenul microscopic al sputei
E. Puncţia-diopsia
(pag. 888)

C2906044. Primul semn clinic in sdr. de detresa respiratorie este


A. pierderea constientei
B. encefalopatia hipoxica
C. cianoza
D. cresterea frecventei respiratorii urmata de dispnee
E. bradipnee
(pag. 1637)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1206045. Intre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boli obstructive
pulmonare cronice se numara:
A. Insuficienta cardiaca
B. Exacerbarea infectiei bronsice
C. Administrarea de sedative sau narcotice
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Episoade de poluare intensa a atmosferei
(pag. 1608)

C1206046. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:
A. Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
B. Vasodilatatie arteriala pulmonara
C. Vasoconstrictie arteriala pulmonara
D. Cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
E. Hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1560)

C1206047. Pacientii cu insuficienta respiratorie prin hipoventilatie alveolara secundara afectarii


sistemului de control al respiratiei:
A. Pot hiperventila voluntar
B. Nu pot genera volume si debite normale la spirometria de rutina
C. Prezinta rezistente si complianta respiratorie alterate
D. Prezinta diferenta PO2 alveolo-arteriala normala
E. Au o diferenta PO2 alveolo-arteriala mare
(pag. 1629)

C1206048. Disfunctia ventilatorie de tip obstructiv se caracterizeza prin:

154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
155 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. CPT normala sau crescuta


B. Cresterea volumului rezidual
C. Scaderea raportului VR/CPT
D. Cresterea raportului VR/CPT
E. Scaderea capacitatii vitale
(pag. 1558)

C1206049. Capacitatea de difuziune (DPCO) scade in urmatoarele afectiuni:


A. Boli ale interstitiului pulmonar
B. Insuficienta cardiaca congestiva
C. Sindrom Goodpasture
D. Emfizem pulmonar
E. Boli vasculare pulmonare
(pag. 1563)

C1206050. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate
conduce la cresterea PaCO2 prin:
A. Disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei
B. Cresterea frecventei ventilatorii
C. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar
D. Modificarea relatiei ventilatie-perfuzie
E. Cresterea ventilatiei ineficiente
(pag. 1608)

C1206051. In tratamentul insuficientei respiratorii prin hipoventilatie alveolara, administrarea de oxigen


produce:
A. Ameliorarea hipoxemiei
B. Corectarea policitemiei
C. Corectarea retentiei CO2
D. Ameliorarea simptomelor neurologice legate de hipercapnie
E. Scaderea hipertensiunii pulmonare
(pag. 1630)

C1206052. Insuficienta respiratorie din afectiunile respiratorii neuro-musculare se caracterizeaza prin:


A. Hipoventilatie alveolara cronica, in absenta afectarii diafragmului
B. Hipoventilatie alveolara cronica, de obicei in prezenta afectarii severe a activitatii diafragmului
C. Ortopnee si miscare paradoxala a diafragmului in cazul hipotoniei bilaterale a diafragmului
D. Exacerbarea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
E. Reducerea raspunsului EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
(pag. 1630)

C1206053. Elementul patognomonic al hipoventilatiei alveolare consta in cresterea PCO2 alveolar si a


PCO2 arteriala. Intre consecintele acestor modificari se numara:
A. Acidoza respiratorie
B. Scaderea bicarbonatului plasmatic
C. Cresterea bicarbonatului plasmatic
D. Vasodilatatie pulmonara
E. Vasoconstrictie pulmonara cu eventuala hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1628)

C1206054. Diagnosticul insuficientei respiratorii acute la pacientii cu obstructie cronica a cailor


respiratorii se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. Prezenta cianozei

155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
156 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Scaderea PaO2, indiferent de nivelul acesteia


C. Scaderea PaCO2
D. Scaderea PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
E. Hipercapnie asociata cu pH mai mic de 7,30
(pag. 1608)

C1306055. Despre sindromul obezitate - hipoventilatie se poate afirma:


A. capacitatea functionala reziduala este crescuta in decubit
B. respiratia se desfasoara la un volum pulmonar crescut
C. surplusul de greutate determina o scadere a compliantei peretelui toracic
D. se intalneste inchiderea cailor respiratorii din bazele plamanilor
E. majoritatea prezinta hipercapnie cronica
(pag. 1631)

C1306056. Factori de prognostic negativ in SDRA nu sunt:


A. varsta de 56 ani
B. sepsis sever
C. tulburari severe ale schimburilor gazoase
D. hipoventilatia alveolara
E. varsta de 61 ani
(pag. 1637 , 1638)

C1306057. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu exceptia:
A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene
B. presupune presiune crescuta in atriul stang
C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2
D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA
E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent
(pag. 1636 , 1637)

C1306058. Referitor la clinica SDRA se pot afirma, cu exceptia:


A. semnul cel mai precoce este dispneea
B. pacientul poate fi initial asimptomatic
C. mecanismul hipoxiei in stadiile initiale este suntul dreapta stanga
D. initial diferenta alveoloarteriala in oxigen este marita
E. semnul cel mai precoce este bradipneea
(pag. 1637)

C1306059. Complicatiile SDRA si tratamentului sau includ:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. pneumonie nosocomiala
C. fistula bronhovasculara
D. barotrauma
E. fibroza pulmonara
(pag. 1638)

C1306060. Hipoventilatia alveolara primara se caracterizeaza prin urmatoarele,cu exceptia:


A. Stimularea electrofrenica a diafragmului poate aduce beneficii excelente pe termen lung
B. Defectul primar este la nivelul motoneuronilor din trunchiul cerebral
C. Majoritatea cazurilor sint la femei cu virsta intre 20 si 50 de ani
D. Dispneea este un simptom frecvent
E. Cresterea bicarbonatului in plasma poate fi un element de diagnostic

156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
157 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1630)

C1306061. Masurile terapeutice in sindromul obezitate - hipoventilatie nu cuprind urmatoarele, cu


exceptia:
A. intrerupere fumat
B. scadere in greutate
C. administrarea de estrogeni
D. agonisti ai glutamatului
E. administrarea de progesteron
(pag. 1631)

C1306062. Prevenirea hemoragiei gastrointestinale la pacientii cu insuficienta respiratorie acuta si


BPOC cuprinde:
A. sucralfat
B. glucagon
C. atropina
D. antiacide
E. blocanti H1
(pag. 1609)

C1306063. Trasaturile caracteristice ala hipotoniei bilaterale a diafragmului, in sindroamele de


hipoventilatie sunt:
A. miscare paradoxala a abdomenului in pozitie de decubit
B. ascensionarea unui hemidiafragm la radiografia toracica
C. miscarea paradoxala a abdomenului in ortostatism
D. miscare paradoxala a diafragmului la examenul fluoroscopic
E. ortopneea
(pag. 1630)

C1406064. Printre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute se numara:


A. Insuficineta ventriculara stanga
B. Trombembolismul pulmonar
C. Pneumonia
D. Pneumotorax
E. Insuficienta ventriculara dreapta
(pag. 1608)

C1406065. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. faza secretorie
B. faza exudativa
C. faza fibroasa
D. faza proliferativa
E. faza vasculara
(pag. 1637)

C1406066. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu exceptia celor din:
A. meningita adultului
B. meningococemia copiilor
C. pneumonia stafilicocica
D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii
E. pneumonia cu legionella
(pag. 1638)

157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
158 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1406067. Oprirea ventilatiei mecanice la un pacient cu insuficienta respiratorie acuta se face in


urmatoarele conditii:
A. raportul dintre frecventa respiratiilor si volumul curent < 105
B. CV >10ml/kgcorp
C. presiunea maximala inspiratorie orala >20cm H2O
D. CV <10ml/kgcorp
E. volumul curent spontan <5ml/kgcorp
(pag. 1609)

C1506068. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica,
emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:
A. Aritmii cardiace
B. Embolie pulmonara
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Hemoragie gastrointestinala
E. Infarct enteromezenteric
(pag. 1609)

C1506069. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi
precipitata de:
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi
C. Folosirea de antialgice neopiacee
D. Aparitia unui pneumotorax
E. Folosirea de antihipertensive
(pag. 1608)

C1506070. La pacientii cu insuficienta respiratorie acuta secundara bronsitei cronice, emfizemului si


obstructiei de cai aeriene, minimul de investigatii recomandat cuprinde:
A. Radiografia toracica
B. Electrocardiograma
C. Examinarea sputei
D. Scintigrama pulmonara de perfuzie
E. Masuratorile gazelor sanguine
(pag. 1608)

C1506071. Factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si


obstructie de cai aeriene sunt:
A. Cresterea obstructiei cailor respiratorii cu inflamarea acestora
B. Aparatia pneumotoraxului spontan secundar
C. Episoadele de poluare intensa a atmosferei
D. Folosirea nejustificata a sedativelor sau narcoticelor
E. Folosirea nejustificata a corticoterapiei orale
(pag. 1608)

C1506072. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii
cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:
A. Scaderea rapida a oxigenarii
B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie
C. Scaderea pH-ului sanguin
D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta-agonisti neselectivi

158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
159 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1609)

C1506073. Imposibilitatea mentinerii schimbului gazos dupa intreruperea ventilatiei mecanice in


insuficienta respiratorie acuta din BPOC poate fi determinata de:
A. Administrarea de sedative si tranchilizante
B. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor bronsice
C. Alcaloza metabolica
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Aspirarea secretiilor bronsice
(pag. 1609)

C1506074. In intubatia endotraheala cu ventilatie mecanica din insuficienta respiratorie acuta la


pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene scaderea pana la valori apropiate sau mai
mici decat cele normale ale PaCO2 poate duce la:
A. Acidoza metabolica
B. Alcaloza metabolica semnificativa
C. Convulsii generalizate
D. Tahiaritmii severe
E. Vasodilatatie cerebrala
(pag. 1608, 1609)

C1506075. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:
A. Medroxyprogesteronul
B. Almitrina
C. Betasercul
D. Sermionul
E. Piracetamul
(pag. 1609-1610)

C1506076. In insuficienta respiratorie acuta la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai


aeriene se indica intubatia endotraheala si ventilatia mecanica in caz de:
A. Hipoxemie severa fara hipercapnie
B. Hipercapnie cu obnubilare evidenta
C. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator
D. Scaderea pH-ului sub 7,30
E. Aparitia aritmiilor cardiace
(pag. 1608)

C1606077. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de inec
D. inhalare de toxine
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1636)

C1606078. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:


A. cresterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. cresterea Cl-
E. cresterea PaCO2

159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
160 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1628)

C1606079. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine in inspir
(pag. 1637)

C1606080. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonara
(pag. 1628)

C1606081. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilatie asistata mecanic
(pag. 1630)

C1606082. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

C1606083. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii
E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

C1606084. Hiperventilatia poate sa apara in urmatoarele circumstante:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

C1606085. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:

160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
161 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

C2306086. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate:


A. in fazele initiale pacientul poate fi asimptomatic
B. rezistenta vasculara pulmonara este in general scazuta
C. o caracteristica fiziopatologica o reprezinta cresterea permeabilitatii vasculare pentru proteine
D. poate apare o reducere a sintezei de surfactant ca urmare a lezarii pneumocitelor tip I
E. rezistenta cailor aeriene poate fi crescuta
(pag. 1636,1637)

C2306087. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta sunt adevarate


A. apare proliferare intimala fibrocelulara la nivelul arterelor mari, venelor si limfaticelor pulmonare
B. pacientii cu sepsis au un risc de 13% de a dezvolta SDRA
C. pacientii cu sepsis au un risc de 53% de a dezvolta SDRA
D. in general, travaliul respirator se mareste
E. exista unii factori de crestere implicati in patogeneza
(pag. 1636,1637)

C2306088. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date
gazometrice, cu exceptia:
A. PCO2 scazut
B. PCO2 crescut
C. PO2 scazut
D. PO2 crescut
E. PO2 normal
(pag. 1637)

C2306089. Despre clinica sindromului de detresa respiratorie sunt false cu exceptia


A. initial pacientul poate fi asimptomatic
B. initial ascultatia se limiteaza la rare raluri expiratorii
C. semnul cel mai precoce este dispneea
D. ascultatia poate sa includa si suflu tubar
E. cand radiografia toracica arata infiltrate extinse este necesara ventilatia mecanica
(pag. 1637)

C2306090. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta nu sunt false:


A. initial PCO2 este scazuta
B. efectul vasoconstrictor pulmonar al NO poate fi util in terapeutica
C. valoarea ridicata a PO2 din sangele venos mixt exclude hipoxia tisulara severa
D. solutiile coloidale sunt de preferat cristaloidelor pentru repletia volemica
E. varsta de 70 ani este un element de prognostic negativ
(pag. 1636-1638)

C2306091. Nu sugereaza un prognostic prost in sindromul de detresa respiratorie urmatoarele:


A. SDRA prin supradozare medicamentoasa
B. fibroza pulmonara
C. sepsisul

161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
162 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. functia pulmonara anterioara buna


E. SDRA prin aspiratie
(pag. 1638)

C2306092. Despre terapia SDRA sunt false urmatoarele


A. debitul ventilator trebuie sa produca un pH peste 7,30
B. pentru repletia volemica se prefera solutiile cristaloide
C. pentru repletia volemica se prefera solutiile coloide
D. pentru evitarea barotraumei se folosesc volume curente relativ mici
E. se urmareste marirea volumului sangvin atat timp cat PCP nu depaseste 12 mmHg
(pag. 1638)

C2306093. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica care din urmatoarele nu presupune


afectarea sistemului neuromuscular respirator:
A. hipoxie prelungita
B. poliomielita
C. administrare cronica de medicamente
D. neuropatie periferica
E. disfunctie a corpului carotidian
(pag. disfunctie a corpului carotidian)

C2306094. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica, despre pacientii cu afectare a sistemului


neuro-muscular respirator se poate afirma:
A. PImax si PEmax sunt normale
B. PImax si PEmax sunt scazute
C. au raspuns alterat la stimulii chimici
D. au raspuns normal la stimulii chimici
E. diferenta PO2 alveolo-arteriala este crescuta
(pag. 1629)

C2306095. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica apar urmatoarele tulburari:


A. alcaloza metabolica
B. cresterea concentratiei de Cl
C. hipocapnie
D. hipoxemie
E. hipercapnie
(pag. 1628)

C2306096. In cadrul sindroamelor de hipoventilatie cronica sunt false afirmatiile:


A. hipercapnia nocturna determina vasodilatatie cerebrala
B. la pacientii cu afectare neuro-musculara se indica stimulare electro-frenica
C. encefalita determina afectarea sistemului neuro-muscular respirator
D. hipoxemia si hipercapnia determina in general vasodilatatie pulmonara
E. diureticele si steroizii determina in general acidoza metabolica
(pag. 1628-1630)

C2306097. Despre sindromul obezitate-hipoventilatie sunt adevarate, cu exceptia:


A. majoritatea pacientilor dezvolta insuficienta cardiaca dreapta
B. varfurile pulmonare sunt ventilate mai bine
C. la majoritatea pacientilor eferentele centrale sunt crescute
D. majoritatea pacientilor prezinta conducerea centrala respiratorie crescuta ereditar
E. bazele pulmonare sunt ventilate mai bine

162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
163 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1631)

C2306098. In cadrul afectiunilor respiratorii neuro-musculare sunt false urmatoarele afirmatii, cu


exceptia
A. in boala neuronului motor interesarea respiratorie este precoce
B. n timpul somnului REM respiratia depinde exclusiv de diafragm
C. la stimularea transcutanata a frenicului apare cresterea raspunsurilor EMG ale diafragmului
D. stimularea electrofrenica este contraindicata
E. interesarea respiratorie apare tardiv in cazul miopatiei cu deficienta de maltaza a adultului
(pag. 1630)

C2306099. In cadrul hipoventilatiei alveolare primare nu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. afectiunea se caracterizeaza prin acidoza respiratorie cronica
B. dispneea este un simptom major
C. cel mai adesea este prezenta oboseala muschilor respiratori
D. raspunsul ventilator la stimuli chimici este normal
E. unii pacienti raspund la administrarea de stimulente ale respiratiei
(pag. 1630)

C2306100. Despre sindromul de detresa respiratorie acuta se poate afirma, cu exceptia:


A. mentinerea prelungita a unui trasport sistemic supranormal de oxigen imbunatateste supravietuirea
B. PEEP porneste in general de la o presiune de 5 cm apa
C. ventilatia mecanica este indicata la o PaO2 sub 60 mmHg
D. complicatiile terapiei SDRA nu includ pneumonia nozocomiala
E. glucocorticoizii sunt eficienti in majoritatea cazurilor in etapa precoce a SDRA
(pag. 1638)

C2506101. Factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică şi


emfizem pulmonar pot fi:
A. Pneumonia
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Insuficienţa ventriculară stângă
D. Tratamentul bronhodilatator
E. Pneumotoraxul
(pag. 1608)

C2506102. Minimul de investigaţii recomandat bolnavilor cu insuficienţă respiratorie acută survenită la


bolnavii cu bronşită cronică şi emfizem pulmonar cuprinde:
A. Măsurătorile gazelor sangvine
B. Radiografia toracică
C. Electrocardiograma
D. Examinarea sputei
E. Scintigrafia pulmonară
(pag. 1608)

C2506103. Indicaţia intubaţiei endotraheale şi instituirea ventilaţiei mecanice la bolnavii cu insuficienţă


respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar este:
A. Hipoxemia uşoară sau medie fără hipercapnie
B. Scăderea pH-ului sub 7,30 fără hipercapnie
C. Apariţia aritmiilor cardiace
D. Hipercapnie cu obnubilare evidentă
E. Lipsa de răspuns la tratamentul conservator
(pag. 1608)

163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
164 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2506104. Scăderea PaCO2 până la valori apropiate sau mai mici decât cele normale prin ventilaţia
mecanică folosită la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau
emfizem pulmonar poate determina:
A. Alcaloză metabolică semnificativă
B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D. Acidoză metabolică
E. Vasodilataţie cerebrală
(pag. 1608 - 1609)

C2506105. Complicaţiile survenite în timpul terapiei insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu


bronşită cronică şi emfizem sunt:
A. Colecistita acută
B. Aritmiile cardiace
C. Emboliile pulmonare
D. Insuficienţa ventriculară stângă
E. Hemoragia gastrointestinală
(pag. 1609)

C2506106. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar în timpul tratamentului insuficienţei respiratorii
acute la pacienţii cu bronşită cronică sau emfizem sunt:
A. Scăderea pH-ului sangvin
B. Scăderea rapidă a oxigenării
C. Creşterea pH-ului sangvin prin hiperventilaţie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agonişti neselectivi
(pag. 1609)

C2506107. Stimulentele respiratorii utilizate în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem sunt:
A. Betasercul
B. Sermionul
C. Piracetamul
D. Medroxyprogesteronul
E. Almitrina
(pag. 1609 - 1610)

C2506108. Imposibilitatea menţinerii schimbului gazos după întreruperea ventilaţiei mecanice la


bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar poate fi
dată de:
A. Administrarea de bronhodilatatoare
B. Administrarea de doze mici de heparină
C. Administrarea de sedative sau tranchilizante
D. Agravarea obstrucţiei prin creşterea secreţiilor bronşice
E. Alcaloza metabolică
(pag. 1609)

C2506109. Printre factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică
şi emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intensă a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfecţiile arborelui traheobronşic
D. Folosirea de bronhodilatatoare

164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
165 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Utilizarea stimulentelor respiratorii


(pag. 1608)

C2506110. Creşterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi
emfizem pulmonar poate determina:
A. Vasodilataţie cerebrală
B. Edem papilar
C. Creşterea presiunii intracraniene
D. Scăderea presiunii intracraniene
E. Stupor şi chiar comă
(pag. 1608)

C2506111. Hipofosfatemia care se întâlneşte în insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită


cronică şi emfizem pulmonar se poate trata prin:
A. Administrare parenterală de fosfaţi
B. Administrare enterală de lapte smântânit
C. Administrare de aminofilină
D. Administrare de beta-2-agonişti
E. Administrare de stimulente respiratorii
(pag. 1609)

C2506112. Fatigabilitatea musculară în special a diafragmei întâlnită în insuficienţa respiratorie acută


pe fond de bronşită cronică sau emfizem poate fi remisă prin:
A. Administrarea de amniofilină
B. Administrarea de beta-2-agonişti precum fenoterolul
C. Administrarea de doze mici de heparină
D. Oxigenoterapie
E. Ventilaţie mecanică
(pag. 1609)

C2606113. Taenia Echinococcus poate avea o existenţă parazitară în:


A. Stare adultă
B. Stare vegetativă
C. Stare larvară
D. Stare latentă
E. Stare sporulată
(pag. 884)

C2606114. Perichistul este format din următoarele straturi


A. Nucleul
B. Stratul intern, hialin
C. Stratul intermediar, mucinos
D. Stratul mijlociu, conjunctivo-vascular
E. Stratul extern
(pag. 885)

C2606115. Pentru ruperea chistului hidatic pulmonar sunt necesare următoarele condiţii (Coman):
A. Asocierea unei bronşite cronice
B. Prezenţa fistulelor bronşice
C. Infecţia perichistului
D. Existenţa traumatismului de mecanică ventilatorie
E. Traumatismul extern

165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
166 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 887)

C2606116. Complicaţiile vomicii hidatice pot fi:


A. Inundaţia traheo-bronşică
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Şoc anafilactic
D. Hemoptizia
E. Supuraţia lojei chistice
(pag. 887)

C2606117. Obiectivele tratamentului chirurgical al chistului hidatic pulmonar sunt:


A. Asigurarea permeabilităţii traheo-bronşice
B. Extragerea hidatidei
C. Exereza segmentului sau lobului pulmonar afectat
D. Crearea de simfize pleurale
E. Tratamentul lojei chistice
(pag. 890)

C2606118. Simptomatologia chistului hidatic pulmonar depinde de:


A. Sexul bolnavului
B. Topografia chistului
C. Existenţa bolilor asociate
D. Volumul chistului
E. Stadiul evolutiv
(pag. 886)

C2606119. Imaginea radiologică tipică de chist hidatic pulmonar presupune:


A. Opacitate ovalară
B. Cu dublu contur
C. Omogenă
D. Cu prezenţa nodulilor de calcifiere
E. Intensitate subcostală
(pag. 887)

C2606120. Diagnosticul diferenţial al chistului hidatic pulmonar se face cu următoarele afecţiuni:


A. Chistele bronhogenetice
B. Pericardita constrictivă
C. Piopneumotoraxul
D. Anevrismul de aortă
E. Pleureziile închistate
(pag. 889)

C2606121. Metode de extragere intactă a hidatidei:


A. Gerulanos
B. Dubau
C. Dor
D. Hugon
E. Perez-Fontana
(pag. 891)

C2906122. Fazele sdra ce prezinta modificari patologice sunt


A. faza fibroasa

166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
167 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. faza vasculara
C. faza proliferativa
D. faza exudativa
E. faza secretorie
(pag. 1637)

C2906123. SDRA se poate asocia cu


A. sdr.septic
B. hipertransfuzie
C. aspiratie de corp strain
D. traumatisme nontoracice severe
E. hipotiroidia
(pag. 1636)

C2906124. Referitor hipercapnia nocturna este adevarat


A. produce confuzie mentala
B. produca vasoconstrictie cerebrala
C. scade capacitatea intelectuala
D. produce cefalee matinala
E. nu afecteaza calitatea somnului
(pag. 1629)

C2906125. Mecanismele hipoxemiei sunt


A. scaderea pO2 inspirat
B. hipoventilatia
C. suntul
D. cresterea pCO2 inspirat
E. dereglarea raportului ventilatie/perfuzie
(pag. 1562)

167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
168 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 7
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1207001. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este
reprezentat de:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 143)

C1207002. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Prazosinul
(pag. 1428)

C1307003. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema


tratamentului diuretic cuprinde:
A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.
B. Numai spironolactona in doze mici.
C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.
D. Asocierea de spironolactona cu triamteren.
E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)

C1307004. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul


urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:
A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.
B. Cu edeme si ascita.
C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.
D. Cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang.
E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.
(pag. 1428)

C1307005. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)

168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
169 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1307006. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezenta a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)

C1307007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste
concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)

C1307008. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor


enzimei de conversie a angiotensinei:
A. Este indicata numai in clasa NYHA IV.
B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.
C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.
D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg.
E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)

C1407009. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta
cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)

C1407010. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)

C1507011. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
170 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1507012. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si


congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

C1507013. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)

C1507014. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)

C1507015. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

C1507016. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice


crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

C1607017. In insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

C1607018. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:


A. Hipertensiune pulmonara veno – capilara

170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
171 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. Edemul interstitial pulmonar


C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

C1607019. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)

C2307020. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.
E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)

C2307021. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.
B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)

C2307022. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:


A. Dispneea de efort.
B. Tahicardia (peste 120 batai/minut).
C. Hepatomegalia.
D. Tusea nocturna.
E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)

C2307023. Ortopneea este:


A. Dispneea din astmul bronsic acut.
B. Respiratia Cheyne Stokes.
C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.
D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.
E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.
(pag. 1423)

C2307024. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?


A. Anemia.
B. Infectia.
C. Aritmia.
D. Stenoza aortica valvulara.

171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
172 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Efortul fizic.
(pag. 1420)

C2307025. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)

C2307026. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)

C2307027. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in


insuficienta cardiaca?
A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
B. Activarea sistemului nervos simpatic.
C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.
E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.
(pag. 1422)

C2307028. Legea Laplace stabileste relatia intre:


A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.
C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.
D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)

C2307029. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:


A. 2 - 4 ng/ml.
B. 1 - 1,5 ng/ml.
C. 1 - 1,5 mg/ml.
D. 2 - 4 mg/ml.
E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)

C2507030. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataţie renală şi sistemică
(pag. 1430)

172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
173 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2507031. Hipertrofia ventriculară excentrică, ca mecanism adaptator al unei solicitări hemodinamice


cronice crescute, se întălneşte într-una din următoarele afecţiuni:
A. stenoza mitrală
B. stenoza aortică
C. insuficienţa aortică
D. hipertensiunea arterială
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1420)

C2507032. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:
A. creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemică
B. creşterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventriculară
D. reducerea inotropismului
E. creşterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)

C2507033. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienţei cardiace:


A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitaţiile
D. slăbiciunea musculară
E. anxietatea
(pag. 1423)

C2507034. La pacienţii cu insuficienţă ventriculară stîngă severă cu evoluţie îndelungată, ortopneea şi


congestia pulmonară pot diminua într-una din situaţiile următoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stâng
B. instalarea fibrilaţiei atriale
C. creşterea bruscă a tensiunii arteriale
D. apariţia insuficienţei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

C2507035. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita
masivă apare mai frecvent:
A. endocardita infecţioasă
B. cardiomiopatia hipertrofică
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictivă
E. hipertensiunea arterială
(pag. 1424)

C2507036. Hidrotoraxul din insuficienţa cardiacă prezintă următoarele trăsături:


A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive
B. apare mai ales când există o presiune crescută atât în venele sistemice cât şi în cele pulmonare
C. apare mai frecvent în cavitatea pleurală stângă decât în cea dreaptă
D. se însoţeşte de febră şi frisoane
E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)

C2507037. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:

173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
174 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

C2507038. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)

C2507039. Antiaritmicul de elecţie pentru tratamentul fibrilaţiei atriale şi a tahiaritmiilor ventriculare


asimptomatice prelungite din insuficienţa cardiacă este:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Verapamilul
(pag. 1430)

C2607040. În cadrul evaluării primare, la inspecţie se aplică algoritmul:


A. Absenţa respiraţiilor-tahicardie-dispnee
B. Amplianţa mişcărilor respiratorii-deformări ale cutiei toracice-hipersonoritate
C. Priveşte-ascultă-simte respiraţia bolnavului
D. Mască echimotică-emfizem mediastinal-matitate
E. Durere în punct fix-fracturi costale-emfizem subcutanat
(pag. 825)

C2607041. La examenul radiologic:


A. Emfizemul subcutanat intensifică pneumotoraxul
B. Emfizemul subcutanat ascunde pneumotoraxul
C. Emfizemul subcutanat nu influenţează pneumotoraxul
D. Emfizemul subcutanat şi pneumotoraxul apar obligatoriu împreună
E. Emfizemul subcutanat are acelaşi aspect radiologic ca şi pneumotoraxul
(pag. 825)

C2607042. Care este examinarea paraclinică cel mai puţin utilă pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia şi radioscopia
B. Tomografia computerizată
C. Rezonanţa magnetică nucleară
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)

C2607043. Prima măsură de urgenţă în pneumotoraxul sufocant este:


A. Intubaţia oro-traheală
B. Se inseră un ac gros în spaţiul III intercostal pe linia medio-claviculară

174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
175 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Se execută o pleurostomie în spaţiul V intercostal pe linia medio-axilară


D. Se execută o pleurostomie în spaţiul V intercostal pe linia axilară posterioară
E. Se aplică un pulsoximetru pentru a verifica oxigenarea bolnavului
(pag. 839)

C2607044. Tratamentul fracturilor costale simple constă în:


A. Imobilizare prin bandaj toracic
B. Combaterea durerii cu antalgice opioide
C. Infiltraţii intercostale
D. Sutură cu fire metalice (reducere şi stabilizare chirurgicală)
E. Fixator extern
(pag. 830)

C2607045. Nu are ce căuta în tratamentul temporar sau definitiv al voletului costal:


A. Imobilizarea manuală
B. Utilizarea de benzi de leucoplast
C. Reducerea şi stabilizarea chirurgicală
D. Fixatorul extern
E. Stabilizare internă prin ventilaţie mecanică cu presiune negativă
(pag. 830)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1207046. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. Chinidina
B. Verapamilul
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Nitroglicerina
(pag. 1429)

C1207047. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala


A. Varsta tanara
B. Ischemia
C. Insuficienta renala
D. Hipocalcemia
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)

C1207048. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor
A. Hidralazina
B. Prazosinul
C. Minoxidilul
D. Nitroglicerina
E. Izosorbid dinitratul
(pag. 1428)

C1207049. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt


A. Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)
B. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)

175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
176 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute


D. Scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E. Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

C1207050. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:
A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Diureticele de ansa
C. Spironolactona
D. Agentii antiischemici
E. Restrictia de sare
(pag. 1430)

C1207051. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:


A. Bolii cardiace ischemice
B. Bolilor pericardului
C. Fistulei arteriovenoase
D. Bolii Paget
E. Hipertensiunii
(pag. 1421)

C1207052. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. Spironolactona administrata singur
B. Amiloridul administrat singur
C. Metolazona
D. Tiazidicele
E. Acidul etacrinic
(pag. 1427)

C1207053. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu


hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furoseminul
E. Bumetanida
(pag. 1427)

C1207054. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:


A. Hipertiroidism
B. Valvulopatii
C. Cardiomiopatii dilatative
D. Anemie
E. Sarcina
(pag. 1421)

C1307055. Intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:


A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.

176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
177 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.


(pag. 1422)

C1307056. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)

C1307057. Intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:


A. Fistula arteriovenoasa.
B. Hipotiroidismul.
C. Hipertensiunea arteriala.
D. Boala Paget.
E. Anemia.
(pag. 1421)

C1307058. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)

C1307059. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:


A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.
B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.
C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.
D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).
E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.
(pag. 1431)

C1307060. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).
B. Cardiomegalia.
C. Edemul pulmonar acut.
D. Tahicardia (≥ 120 batai/minut).
E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)

C1307061. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.

177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
178 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.


(pag. 1424)

C1307062. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Cardiomegalia.
B. Hepatomegalia.
C. Galopul (zgomotul 3).
D. Edemele periferice.
E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)

C1407063. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:


A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
(pag. 1426)

C1407064. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)

C1407065. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:


A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang
B. scaderea consumului de oxigen
C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac
D. scaderea usoara a presiunii aortice
E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)

C1407066. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

C1407067. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:


A. acidoza metabolica
B. hiperuricemia si hiperglicemia
C. rash-ul cutanat
D. trombocitopenii si granulocitopenii
E. tusea
(pag. 1426)

178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
179 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1407068. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)

C1507069. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)

C1507070. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stangi:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva
B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)

C1507071. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D. cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

C1507072. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:


A. anorexie, greata si varsaturi
B. oligurie
C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)
D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil
E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)

C1507073. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca


are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)

C1507074. In insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta


mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:

179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
180 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale


B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic
C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica
D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)

C1507075. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

C1607076. Spironolactonele in terapia I.C:


A. Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata in sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

C1607077. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

C1607078. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:


A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

C1607079. Respiratia Cheyne – Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman – creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

C1607080. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:


A. Anemie
B. Fistule arterio – venoase

180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
181 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

C2307081. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)

C2307082. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele


masuri:
A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.
B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.
C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.
D. O ingestie marita de apa.
E. Administrarea de solutii saline hipertone.
(pag. 1431)

C2307083. Glicozidele digitalice produc:


A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.
B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.
C. Cresterea continutului de calciu din miocite.
D. Scaderea automatismului ventricular.
E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)

C2307084. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)

C2307085. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:


A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.
B. Ameliorarea ischemiei miocardice.
C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.
D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.
E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.
(pag. 1430)

C2307086. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:


A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.
B. Se face numai pe cale orala.
C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.
D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.

181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
182 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.


(pag. 1429)

C2307087. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul


urmatoarelor medicamente:
A. Digoxin.
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
C. Diuretice de ansa.
D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II.
E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)

C2307088. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:
A. Un infarct miocardic intins.
B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)

C2307089. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?
A. Rinichiul.
B. Tegumentele.
C. Creierul.
D. Musculatura scheletica.
E. Miocardul.
(pag. 1422)

C2307090. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)

C2307091. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:


A. Cresterea ratei catabolismului.
B. Tulburarea absorbtiei intestinale.
C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.
D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.
E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.
(pag. 1424)

C2307092. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.
B. Dispneea paroxistica nocturna.
C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).

182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
183 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1424)

C2307093. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)

C2507094. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi următorii factori de risc adiţionali ar trebuii să


primească tratament anticoagulant:
A. hipertensiune arterială
B. fibrilaţie atrială
C. tromboză venoasă
D. embolie pulmonară sau sistemică
E. infecţii pulmonare
(pag. 1430)

C2507095. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:


A. scăderea aportului alimentar de sodiu
B. infecţiile
C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de sânge
(pag. 1420)

C2507096. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativă
D. infarctul miocardic acut întins
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1421)

C2507097. Redistribuirea debitului cardiac scăzut ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă


asigură un aport de oxigen normal sau aproape normal la următoarele organe:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D. musculatură scheletică
E. tegument
(pag. 1422)

C2507098. Insuficienţa cardiacă congestivă este caracterizată de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
C. producerea de substanţe vasodilatatoare (bradikinină, prostaglandine)
D. creşterea eliberării de hormoni tiroidieni
E. creşterea eliberării de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
184 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2507099. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv
in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:
A. instalării hipertensiunii pulmonare
B. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creşterii rezistenţei de umplere ventriculară
D. modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)
E. retenţiei de apă şi sare
(pag. 1422)

C2507100. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele
semne şi simptome:
A. febră
B. junghi toracic
C. dispnee intensă
D. expectoraţie purulentă
E. raluri în ambele câmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)

C2507101. În evoluţia insuficienţei cardiace pot apare următoarele semne şi simptome:


A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultaţia cordului
C. hepatomegalia de stază
D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)

C2507102. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:
A. apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe
D. se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecte
E. se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)

C2507103. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează
următoarelor mecanisme:
A. creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalică
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastrice
E. creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumorală
(pag. 1424)

C2507104. Controlul stării de insuficienţă cardiacă are următoarele obiective:


A. reducerea presarcinii
B. creşterea postsarcinii
C. controlul retenţiei excesive de apă şi sare
D. creşterea contractilităţii miocardului
E. creşterea excitabilităţii miocardului
(pag. 1425)

184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
185 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2507105. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca şi obiectiv al tratamentului insuficienţei cardiace se


poate realiza prin:
A. reducerea activităţii fizice şi repausul
B. scăderea ponderală la pacienţii obezi
C. sedarea uşoară a pacienţilor
D. administrarea de amiodaronă
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)

C2507106. Printre efectele adverse ale administrării diureticelor tiazidice se numără:


A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolică
D. acidoza metabolică
E. hipoglicemia
(pag. 1426)

C2507107. Tabloul clinic al intoxicaţiei digitalice poate cuprinde următoarele manifestări:


A. anorexie, greaţă şi vărsături
B. vedere colorată în galben
C. oligurie
D. tulburări de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculară, tahicardie ventriculară)
E. tahicardie atrială nonparoxistică cu bloc atrio-ventricular variabil
(pag. 1429)

C2507108. Creşterea contractilităţii miocardice în controlul insuficienţei cardiace se poate realiza cu


următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Dopamina şi Dobutamina
C. Procainida şi Flecainida
D. Amrinona şi Milrinona
E. Losartanul
(pag. 1428-30)

C2507109. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită
următoarele măsuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitivă
B. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patului
C. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansă intravenos
(pag. 1431)

C2507110. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. creşterea automatismului
C. creşterea activităţii electrice ectopice
D. creşterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

C2507111. Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:


A. fracţie de ejecţie mult scăzută (<25%)

185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
186 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter


C. creşterea concentraţiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)
D. scăderea concentraţiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)
E. scăderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)

C2507112. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
următoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venos
C. stimulează centrul respirator
D. creşte excreţia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)

C2507113. În tratamentul insuficienţei cardiace refractare pot fi utile:


A. Nitroprusiatul de sodiu
B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E. Metoprololul
(pag. 1431)

C2607114. Măsuri de urgenţă în plăgile pleuro-pulmonare penetrante:


A. Plaga se suturează de urgenţă
B. Se îndepărtează agentul vulnerant din plagă
C. Se introduce un ac gros în spaţiul III intercostal pe linia medio-claviculară în caz de pneumotorax sufocant
D. Se instalează un tub de pleurostomie
E. Dacă starea clinică este instabilă se execută de urgenţă radiografie
(pag. 839)

C2607115. Principalele mecanisme de producere ale traumatismelor toracice sunt:


A. Accelerare-decelerare
B. Compresiune (strivire)
C. Ascensiune la înălţime
D. Plăgi (leziuni prin arme albe sau arme de foc)
E. Explozie
(pag. 822)

C2607116. Decesul în traumatismele toracice prin explozie se produce prin:


A. Leziuni ale aparatului respirator
B. Leziuni ale urechii medii şi tractului digestiv
C. Contuzii sau rupturi pulmonare
D. Fără a decela o leziune cauzatoare de deces
E. Ruptura vagului cervical
(pag. 823)

C2607117. Cauzele principale de insuficienţă respiratorie post-traumatică sunt reprezentate de


afectarea unuia sau mai multor elemente dintre următoarele:
A. Mecanica ventilatorie
B. Dezechilibrul ventilaţie-perfuzie
C. Hipoventilaţia

186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
187 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Embolia gazoasă
E. Afectarea transportului la nivel alveolo-capilar
(pag. 824)

C2607118. Măsurile de urgenţă din cadrul algoritmului de resuscitare în traumatisme includ:


A. Traheostomia
B. Pleurostomia
C. Stabilizarea temporară sau definitivă a voletului costal
D. Pericardiocenteza
E. Tratamentul emfizemului subcutanat
(pag. 826)

C2607119. Toracotomia de urgenţă se execută:


A. În hemotoraxul mediu
B. În orice hemotorax când există riscul infecţiei
C. În hemotorax masiv (peste 1000 ml sânge)
D. Persistenţa hemoragiei pe tubul de pleurostomie 2-3 ore cu debit peste 150-200 ml/oră
E. În toate hemotorax-urile fără cauză traumatică
(pag. 831)

C2607120. Examenul clinic în pneumotorax urmăreşte:


A. Prezenţa dispneei
B. Prezenţa cianozei
C. Prezenţa bradicardiei
D. Prezenţa hipersonorităţii la percuţie
E. Absenţa murmurului vezicular la auscultaţie
(pag. 832)

C2607121. Semne radiologice de leziuni traheo-bronşice sunt:


A. Coborârea osului hioid
B. Pneumopericard
C. Devierea sondei de intubaţie traheală
D. "Căderea" pulmonului implicat
E. Atelectazia lobară
(pag. 835)

C2607122. Contraindicaţiile toracotomiei sunt:


A. Empiem cronic
B. Glonţ intratoracic care nu a produs alte leziuni
C. Hemotorax mic sau mediu
D. Pneumomediastin în absenţa unor leziuni traheobronşice
E. Fals anevrism
(pag. 844)

187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
188 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 8
Hipertiroidiile
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1208001. Care din urmatoarele semne clinice permite distincita intre boala Graves Basedow si gusa
multinodualra hiperfunctionala
A. Hipercatabolismul
B. Tahicardia
C. Scaderea fortei musculare
D. Tremuraturile extremitatilor
E. Oftalmopatia
(pag. 1235)

C1208002. La pacientii cu afectiuni autoimune tiroidiene si la rudele lor exista o incidenta crescuta a:
A. Anemiei feriprive
B. Diabetului insipid
C. Miopatiei pseudobulbare
D. Sindromului Sjogren
E. Artrozelor
(pag. 1231)

C1208003. Examinarea paraclinica care permite diagnosticul de certitudine al bolii Graves Basedow
este:
A. TSH seric scazut
B. T3 seric crescut
C. T4 seric crescut
D. RIC cu valori crescute
E. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
(pag. 1233)

C1208004. Prin tireotoxicoza facticia se denumeste


A. Hipertiroidia prin insule de tesut tiroidian ectopic hiperfunctional
B. Basedowul iodic
C. Hipertiroidia paraneoplazica
D. Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieni
E. Hipertiroidia postpartum
(pag. 1236)

C1208005. Lezarea unilaterala a nervului recurent in cursul interventiilor chirurgicale tiroidiene survine
in
A. 0,1% din cazuri
B. 0,5% din cazuri
C. 1% din cazuri
D. 3-5% din cazuri
E. 15% din cazuri
(pag. 1239)

188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
189 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1208006. Absenta fixarii iodului radioactiv la nivelul parenchimului tiroidian dispus inafara
adenomului toxic tiroidian este datorata
A. Lipsei de raspuns a hipofizei la T3 si T4 serice
B. Lipsei de raspuns a hipotalamusului la T3 si T4 serice
C. Imposibilitatii de a frena nodulul cald prin administrarea de T3 si T4 exogeni
D. Frenajul TSH de catre T3 si T4 secretati de adenom
E. Inhibarii TRH prin cresterea TSH seric
(pag. 1236)

C1308007. Tratamentul optim in gusele multinodulare toxice este:


A. radioiodoterapia cu I 131
B. antitiroidienele de sinteza
C. chirurgia
D. radioterapie externa
E. administrare de hormoni tiroidieni
(pag. 1235)

C1308008. Diagnosticul paraclinic, de certitudine in boala Basedow este dat de:


A. aspectul scintigrafic "de fluture"
B. aspectul echografic
C. cresterea valorilor T3-T4
D. prezenta anticorpilor antireceptori TSH
E. scaderea valorii TSH
(pag. 1233)

C1308009. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti cu exceptia:


A. iradiere preexistenta in regiunea cervicala
B. labilitate hormonala
C. tipul de sistem nervos - neechilibrat, labil
D. situatiile conflictuale, familiale, profesionale, sociale
E. patologia tiroidiana preexistenta
(pag. 1229)

C1308010. Mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativa) este un semn clinic care apare in:
A. gusa multnodulara toxica
B. adenomul toxic
C. tiroidita Hashimoto
D. boala Basedow
E. gusa polinodulara
(pag. 1233)

C1308011. Imaginea scintigrafica a adenomului toxic tiroidian arata:


A. captare difuza dar neomogena a trasorului radioactiv
B. nodul afixator
C. captare difuza si omogena trasorului radioactiv
D. aspect scintigrafic de "tabla de sah"
E. existenta unui nodul cald, nefrenabil prin administrarea de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)

C1308012. Interventia chirurgicala de electie in boala Basedow este:


A. tiroidectomia totala
B. lobectomia subtotala

189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
190 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. enucleorezectia
D. tiroidectomia subtotala
E. loboistmectomia totala
(pag. 1238)

C1308013. Aspectul clinic al glandei tiroidei in boala Basedow este:


A. normal
B. hipertrofie difuza elastica, simetrica, bine vascularizata
C. hipertrofie neregulata boselata
D. hipertrofie nodulara
E. hipertrofie difuza moderata
(pag. 1233)

C1408014. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la tratamentul chirurgical al hipertiroidiilor este
falsa:
A. operatia de electie pentru boala Basedow este tiroidectomia subtotala
B. momentul operator optim este marcat de stabilirea pulsului in jurul valorii de 80 batai/ minut
C. operatia este de preferat sa se efectueze in anestezie locala
D. in cazul nodulului tiroidin toxic avem de ales intre lobectomie sau enucleere simpla
E. operatia este recomandabil sa se efectueza sub anestezie generala cu intubatie orotraheala
(pag. 1238)

C1408015. Urmatorii sunt factori determinanti ai hipertiroidiilor, cu exceptia unuia:


A. infectii microbiene si virale (encefalite)
B. traume psihice puternice
C. hormonoterapia
D. fluctuatiile hormonale legate de pubertate
E. iodoterapia
(pag. 1229)

C1408016. Interventia chirurgicala de electie in tratamentul gusii multinodulare toxice este:


A. Istmectomia
B. Tiroidectomia subtotala
C. Tiroidectomia aproape totala
D. Enucleerea nodulilor tiroidieni
E. Enucleera nodulilor tiroidieni cu istmectomie
(pag. 1235)

C1408017. Urmatoarele sunt simptome ale hipertiroidismului in boala Basedow, cu o exceptie:


A. nervozitatea
B. intoleranta la caldura
C. crestere ponderala
D. palpitatii
E. modificari in ciclul menstrual
(pag. 1232)

C1408018. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu urmatoarele afectiuni, cu o exceptie:


A. tiroidite
B. nevrozele
C. tahicardia paroxistica
D. feocromocitom
E. flutterul atrial

190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
191 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1231)

C1408019. Care dintre urmatoarele examne paraclinice pune diagnosticul de certitudine in boala
Basedow:
A. nivelul TSH-ului seric
B. Concentratia T3 si T4
C. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
D. Absenta anticorpilor antireceptori TSH
E. Valorile RIC
(pag. 1233)

C1408020. Forme clinice rare de hipertiroidii sunt urmatoarele cu exceptia:


A. basedowul iodic
B. hipertiroidia din neoplasmele tiroidiene
C. boala Basedow
D. hipertiroidia paraneoplazica din unele neoplasme viscerale
E. hipertiroidia postpartum
(pag. 1237)

C1408021. Urmatoarele sunt forme simptomatice ale bolii Basedow, cu o exceptie:


A. Boala Basedow cu manifestari musculare
B. Boala Basedow cu manifestari cardiace
C. Boala Basedow cu pierdere ponderala
D. Boala Basedow cu ginecomastie
E. Boala Basedow cu insuficienta suprarenala
(pag. 1233-1234)

C1408022. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt urmatoarele, cu o exceptie:


A. adenomul tiroidian toxic
B. boala Basedow cu evolutie clinica maligna
C. hipertiroidiile in stadiul de visceralizare
D. bolnavi tineri, sub 20 de ani, cu echilibru hormonal instabil
E. gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul madical
(pag. 1238)

C1508023. Care enunt de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian:
A. se asociaza cu boli digestive;
B. in 20% din cazuri nodulul este malign;
C. scintigrafic - nodul cald;
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces;
E. afecteaza numai varstnicii, predominent la barbati.
(pag. 1236)

C1508024. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizanti:


A. labilitate hormonala;
B. tip de sistem nervos echilibrat;
C. aport iodat scazut;
D. patologie endocrina suprarenala asociata;
E. tratamentul cu diuretice.
(pag. 1229)

C1508025. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow:


A. este o boala autoimuna;

191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
192 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. este complicatie evolutiva a nodulului tiroidian unic;


C. boala este influentata de conditiile geoclimatice;
D. membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN II;
E. sindrom anemic persistent.
(pag. 1231)

C1508026. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este:


A. explorarea functiei hepatice;
B. obiectivizarea functiei paratiroidiene;
C. precizarea etiologiei;
D. determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4;
E. dozarea calcitoninei.
(pag. 1230)

C1508027. Care din afectiunile de mai jos nu fac obiectul diagnosticului diferential al hipertiroidiilor:
A. gusa simpla;
B. tiroiditele;
C. hiperparatiroidia;
D. cancerul tiroidian;
E. nevrozele.
(pag. 1231)

C1508028. Care dintre semnele de mai jos este caracteristic bolii Basedow:
A. gusa difuza;
B. orbitopatie unilaterala;
C. tireotoxicoza absenta;
D. hepatomegalie;
E. simptomatologia cu debut brutal acut.
(pag. 1232)

C1608029. Gusa multinodulara toxica are incidenta maxima la urmatoarele grupa de varsta:
A. 60-70 ani
B. 40-50 ani
C. la copii
D. 20-30 ani
E. 30-40 ani
(pag. 1235)

C1608030. In care din urmatoarele hipertiroidii sunt considerati markeri specifici ai bolii anticorpii
antireceptori TSH.
A. Gusa multinodulara toxica.
B. Adenomul toxic tiroidian.
C. Boala Basedow.
D. Toate
E. Nici una
(pag. 1231)

C1608031. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical in
hipertiroidie:
A. Boala Basedow cu evolutie clinica maligna.
B. Forme cu debut recent.
C. Forme care au ca unica manifestare sindromul cortico-diencefalic.

192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
193 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. Bolnavii sub 20 ani.


E. Forme care evolueaza pe teren biologic tarat.
(pag. 1238)

C1608032. Care din urmatoarele forme de hipertiroidie reprezinta contraindicatii pentru tratamentul
chirurgical:
A. Adenomul toxic tiroidian.
B. Gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul medical.
C. Formele in care radioterapia este contraindicata.
D. Bolnavii sub 20 de ani.
E. Gusile nodulare hipertiroidizate
(pag. 1238)

C1608033. In ce grupe de varsta apare mai frecvent adenomul toxic tiroidian:


A. 20-40 ani
B. 10-20 ani
C. 40-60 ani
D. 60-70 ani
E. sub 20 ani
(pag. 1236)

C2208034. Care dintre următoarele mijloace terapeutice este indicat la bolnavii cu hipertiroidism peste
40 de ani cu recidive postoperatorii ?
A. tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
B. tratamentul cu betablocante
C. tratamentul cu iod radioactiv
D. tratamentul cu hormoni tiroidieni
E. tratamentul chirurgical
(pag. 1237)

C2208035. Care este operaţia de elecţie în boala Basedow ?


A. tiroidectomia subtotală extracapsulară
B. tiroidectomia subtotală intracapsulară
C. tiroidectomia totală extracapsulară
D. tiroidectomia totală intracapsulară
E. lobistmectomia
(pag. 1238)

C2208036. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii ale tratamentului chirurgical în
hipertiroidii ?
A. adenomul toxic tiroidian
B. guşa hipertiroidizată difuză
C. boala Graves-Basedow cu evoluţie malignă
D. bolnavi tineri sub 20 de ani cu echibru hormonal instabil
E. hipertiroidii în stadiu de visceralizare
(pag. 1238)

C2208037. Care sunt efectele farmacologice ale iodului radioactiv în hipertiroidii ?


A. determină dispariţia anticorpilor anti TSF
B. determină scăderea anticorpilor anti TSF
C. determină dispariţia mixedemului pretibial
D. determină dispariţia orbitopatiei
E. determină reducerea hipersudoraţiei

193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
194 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1237)

C2208038. Care sunt caracterele edemului membrelor inferioare în hipertiroidism ?


A. cuprinde membrul inferior în întregime
B. reprezintă o manifestare tardivă
C. este permanent
D. dispare spontan în câteva săptămâni
E. nu lasă godeu
(pag. 1230)

C2208039. Care sunt caracteristicile creşterii temperaturii corporale în hipertiroidism ?


A. se produce numai în timpul crizei tireotoxice
B. se datorează accelerării proceselor metabolice
C. este de durată
D. depăşeşte cu mai mult de 20 C temperatura cutanată normală
E. induce termofobie
(pag. 1229)

C2208040. Care sunt manifestările vasculare în hipertiroidism ?


A. creşterea tensiunii sistolice
B. creşterea tensiunii diastolice
C. insuficienţă coronariană
D. vasodilataţie cutanată
E. vasoconstricţie cutanată
(pag. 1229)

C2208041. Care dintre următorii agenţi infecţioşi sunt implicaţi în patogenia bolii Graves-Basedow ?
A. streptococi betahemolitici
B. yersinia enterocolitica
C. infecţii virale sistemice
D. infecţii microbiene sistemice
E. infecţii microbiene sau virale de vecinătate
(pag. 1232)

C2208042. Care dintr următoarele examinări paraclinice sunt caracteristice hipertiroidiilor ?


A. niveluri serice crescute ale TSH
B. niveluri serice scăzute ale TSH
C. niveluri serice scăzute ale T3
D. concentraţia serică a T3 este mai scăzută decât T4
E. valorile serice ale T3 şi T4 sunt în limite normale
(pag. 1233)

C2208043. Care sunt metodele de tratament chirurgical în guşa mutinodulară toxică ?


A. tiroidectomie subtotală intracapsulară
B. tiroidectomie subtotală extracapsulară
C. tiroidectomie totală intracapsulară
D. lobectomie totală intracapsulară
E. enucleorezecţie
(pag. 1235)

C2208044. Care este tratamentul optim al guşii mutinodulare toxice ?


A. tratamentul cu antitiroidiene de sinteză

194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
195 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. tratamentul cu iod radioactiv


C. tratamentul cu betablocante
D. tratamentul cu soluţie de Lugol
E. tratamentul chirurgical
(pag. 1235)

C2208045. Care dintre următoarele elemente clinice şi paraclinice sunt caracteristice adenomului toxic
tiroidian ?
A. exoftalmia
B. dermopatia
C. nodulul tiroidian
D. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH şi a imunoglobulinelor stimulante
E. titru scăzut al hormonilor tiroidieni
(pag. 1236)

C2308046. Paraclinic, diagnosticul de certitudine a bolii Graves este stabilit pe baza:


A. cresterea RIC,
B. TSH seric scazut,
C. T3 seric crescut,
D. prezenta anticorpilor antireceptori TSH,
E. T4 seric crescut.
(pag. 1233)

C2308047. In etiopatogenia hipertiroidiilor sunt incriminati urmatorii factori favorizanti, cu exceptia:


A. labilitatea hormonala,
B. iradierea externa,
C. surmenajul,
D. distrofia endemica tireopata,
E. tipul de sistem nervos neechilibrat, labil.
(pag. 1229)

C2308048. Boala Basedow este mai frecventa:


A. in a 5-a si a 6-a decada de viata,
B. in a 3-a si a 4-a decada de viata,
C. la pubertate,
D. la batranete,
E. inainte de virsta de 20 ani.
(pag. 1232)

C2308049. In gusa multinodulara toxica tratamentul optim este considerat:


A. antitiroidienele de sinteza,
B. iodul radioactiv,
C. iradierea externa,
D. preparatele de litiu,
E. tratamentul chirurgical.
(pag. 1235)

C2308050. Diagnosticul de certitudine in adenomul toxic tiroidian este dat de:


A. scintigrama tiroidiana,
B. dozarea hormonilor tiroidieni,
C. dozarea TSH,
D. examenul clinic,

195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
196 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. proba Werner.
(pag. 1236)

C2308051. Intoxicatia exogena cu hormoni tiroidieni in scop substitutiv reprezinta:


A. Basedowul iodic,
B. struma ovari,
C. tireotoxicoza factitia,
D. hipertiroidia paraneoplazica,
E. hipertiroidia postpartum.
(pag. 1236)

C2308052. Encefalopatia tireotoxica Waldenstrom asociaza urmatoarele manifestari, cu exceptia:


A. somnolenta,
B. hipertermie,
C. crize comitiale,
D. manifestari psihice,
E. deficite musculare de tip pseudo-bulbar.
(pag. 1230)

C2508053. In hipertiroidii sunt incriminati urmatorii factori etiopatogenici favorizanti


A. labilitate hormonala
B. tip de sistem nervos echilibrat
C. aport iodat scazut
D. patologie tiroidiana anterioara absenta
E. cancerul tiroidian prezent in antecedente
(pag. 1229)

C2508054. Care din urmatorii factori etiopatogenici ai hipertiroidiilor sunt determinanti :


A. infectiile microbiene si /sau virale
B. iodoterapia profilactica
C. anticonceptionalele
D. iradierea externa pentru neoplazii
E. alimentatia hiperproteica
(pag. 1229)

C2508055. Obiectivul principal al investigatiilor paraclinice din hipertiroidii este :


A. explorarea functiei hepatice
B. obiectivizarea functiei paratiroidiene
C. precizarea etiologiei
D. determinarea cantitativa prin dozare serica a T3 si T4
E. dozarea calcitoninei
(pag. 1230)

C2508056. Care din afirmatiile de mai jos privind diagnosticul diferential al hipertiroidiilor este eronata :
A. gusa simpla
B. tiroiditele
C. hiperparatiroidia
D. cancerul tiroidian
E. nevrozele
(pag. 1231)

C2508057. Care afirmatie este definitorie pentru boala Basedow :

196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
197 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. este o boala autoimuna


B. anticorpii nu reprezinta markerii specifici ai bolii
C. boala este influentata de conditiile geo-climatice
D. membrii familiilor lor pot avea sindromul MEN II
E. sindrom anemic persistent
(pag. 1231)

C2508058. Boala Basedow prezinta un semn clinic caracteristic :


A. gusa difuza
B. orbitopatie unilaterala
C. tireotoxicoza absenta
D. hepatomegalie
E. simpatomegalia are un debut brutal acut
(pag. 1232)

C2508059. Care din enunturile de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian
A. se asociaza cu boli digestive
B. in 20% din cazuri nodulul este malign
C. imagistic : scintigrafic -,, nodul cald"
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces
E. afecteaza numai varstnicii, predominant la barbati
(pag. 1236)

C2508060. Hipertiroidismul iatrogen este indus de :


A. tratamentul cu hormoni estrogeni
B. administrarea intempesiva de hormoni tiroidieni
C. tiroidectomie subtotala
D. absenta tratamentului substitutiv dupa tiroidectomii subtotale
E. recidiva gusei postoperator
(pag. 1229)

C2608061. Tratamentul chirurgical se poate aplica în stadiile:


A. I şi II
B. I, II şi IIIa
C. I, II, IIIa şi IIIb
D. IIIb şi IV
E. numai IV
(pag. 922)

C2608062. Rezecţia pulmonară este contraindicată în:


A. Invazia structurilor vasculare din hil
B. Invadarea directă a cordului
C. Invazia pleurei
D. Invazia venei cave superioare
E. Invazia corpilor vertebrali
(pag. 928)

C2608063. Nu fac parte dintre contraindicaţiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intoleranţa ventilaţiei unui singur pulmon
C. Insuficienţa respiratorie, cu presiune crescută în căile respiratorii
D. Toracotomia în antecedente

197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
198 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. Pneumonectomia controlaterală
(pag. 939)

C2608064. Prin cancer primitiv sincron se înţelege:


A. Tumora descoperită concomitent sau la un interval sub 2 ani
B. Tumora descoperită concomitent sau la un interval peste 2 ani
C. Orice tumoră metastatică
D. Orice tumoră din organism cu aceeaşi structură anatomo-patologică
E. Recidiva tumorală
(pag. 944)

C2608065. Principalul factor de risc pentru intervenţia chirugicală în cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronariană manifestă sau latentă
B. Hipertensiunea arterială
C. Diabetul zaharat
D. Tulburările de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonară
(pag. 927)

C2608066. Cel mai utilizat procedeu chirurgical în ancerul bronho-pulmonar este:


A. Lobectomia
B. Rezecţia atipică
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Segmentectomia
(pag. 930)

C2908067. Semnele oculare în guşa multinodulară toxică:


A. sunt rar întâlnite
B. se întâlnesc într-un procent de 2-3% din cazuri
C. nu sunt întâlnite niciodată
D. se asociază edemul palpebral, retractia pleoapei superioare, exoftalmia
E. diplopia este rară
(pag. 1235)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1208068. Semnele clinice ale bolii Graves Basedow sunt:


A. Gusa nodulara
B. Labilitatea psihoafectiva
C. Tireotoxicoza
D. Oftalmopatia
E. Mixedemul pretibial
(pag. 1232-1233)

C1208069. Patogenia autoimuna a bolii Graves Basedow este sustinuta de:


A. Incidenta familiala crescuta a altor boli autoimune
B. Prezenta in serul pacientilor a autoanticorpilor antireceptori TSH
C. Reactivitatea limfocitelor T ale pacientilor la antigenele tiroidiene
D. Posibiliatatea inducerii experiminale a bolii autoimune la animale prin infectii virale
E. Precipitarea aparitiei bolii de perturbarile imunitare generate de stresurile emotionale

198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
199 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1231-1232)

C1208070. Dintre manifestarile neuro-musculare ale hipertiroidismului fac parte


A. Iritabilitatea si nervozitatea
B. Tremuraturile extremitatilor
C. Labilitatea psiho-afectiva
D. Hipertonia musculara
E. Apatia sau letargia in forme severe, la varstnici
(pag. 1230)

C1208071. Dintre manifestarile cardio-vasculare ale hipertiroidismului fac parte:


A. Tahicardia sinusala
B. Palpitatiile
C. Scaderea diferentei dintre presiunea sistolica si cea diastolica
D. Suflurile diastolice la nivelul marilor trunchiuri arteriale
E. Fibrilatia atriala
(pag. 1229-1230)

C1208072. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt corecte
A. Este o tumora, cel mai des benigna
B. Are o functie automoma
C. Scintigrafic apare ca un nodul cald
D. Hiperfunctia nodulului este datorata stimularii excesive prin TSH
E. Functia nodulului poate fi inhibata prin administrarea de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)

C1208073. Adenomul toxic tiroidian este caracterizat prin:


A. Oftalmopatie
B. Nodul tiroidian de regula unic
C. TSH crescut
D. Lipsa raspunsului TSH la stimularea cu TRH
E. Anticorpi antireceptori TSH de regula prezenti
(pag. 1236)

C1208074. Complicatiile cele mai frecvente ale tratamentului cu antitiroidene de sinteza sunt
A. Gusa
B. Neutropenia
C. Criza tireotoxica
D. Leucemia
E. Malignizarea gusilor multinodulare
(pag. 1237)

C1208075. Dintre manifestarile cutanate ale hipertiroidismului fac parte


A. Hipertermia
B. Paloarea
C. Hipersudoratia
D. Pruritul
E. Alopecia
(pag. 1229-1230)

C1308076. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca:


A. nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidiene

199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
200 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. marimea gusei
C. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni
D. numarul nodulilor tiroidieni
E. existenta patologiei asociate (cardiaca, osoasa)
(pag. 1229)

C1308077. Diagnosticul hipertiroidiilor presupune efectuarea unei serii de investigatii:


A. ionograma
B. determinari cantitative ale hormonilor tiroidieni
C. radioiodocaptarea
D. reflexograma achiliana
E. electroforeza proteinelor
(pag. 1230)

C1308078. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:


A. gusa simpla
B. feocromocitom
C. sindromul MEN II
D. Sindromul Cushing
E. hiperaldosteronismul primar
(pag. 1231)

C1308079. Pregatirea preoperatorie a pacientilor cu hipertiroidie cuprinde administrarea de:


A. hormoni tiroidieni
B. sedative
C. simpaticolitice
D. solutie Lugol
E. amiodarona
(pag. 1238)

C1308080. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:


A. boala Basedow cu evolutie clinica maligna
B. adenomul toxic tiroidian
C. formele cu debut recent, cu sindromul cortico-diencefalic ca unica manifestare clinica
D. formele care evolueaza pe teren biologic tarat
E. pacienti varstnici
(pag. 1238)

C1308081. Metodele terapeutice in hipertiroidii cuprind:


A. Roentgen terapia
B. chirurgie
C. antitiroidiene de sinteza
D. radioiodoterapia
E. administrarea de T3-T4
(pag. 1237)

C1308082. Tabloul clinic si paraclinic al adenomului toxic tiroidian cuprinde:


A. nodulul este de regula unic
B. exoftalmia si dermopatia sunt prezente
C. secretie preferentiala sau exclusiva de T3
D. titrul hormonilor tiroidieni este crescut
E. tireotoxicoza evolueaza mai lent ca in boala Basedow

200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
201 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1236)

C1408083. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia bolii Basedow:
A. stresul
B. susceptibilitatea genetica
C. infectia
D. steroizii gonadali
E. varsta
(pag. 1231-1232)

C1408084. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt:
A. metabolismul bazal
B. colesterolul seric
C. dozarea serica a T3 si T4
D. dozarea urinara a T3 si T 4
E. reflexograma achiliana
(pag. 1230)

C1408085. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile cardio-vasculare din


hipertiroidii sunt adevarate:
A. tulburarile de ritm ( tahicardia sinusala si palpitatiile de repaus) sunt permanente
B. tahicardia este agravata de effort
C. pulsul periferic este slab perceptibil
D. tensiunea sistolica creste paralel cu cea diastolica
E. tensiunea arteriala sistolica tinde sa creasca fara o crestere paralela a celei diastolice
(pag. 1229)

C1408086. Factori favorizanti ai hipertiroidiilor sunt:


A. fluctuatiile hormonale legate de pubertate
B. distrofia endemica tireopata
C. traume psihice puternice
D. encefalite
E. tiroiditele
(pag. 1229)

C1408087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile clinice din hipertiroidii este
adevarata:
A. pruritul este semn precoce de hipertiroidie
B. apare o diminuare a activitatii sexuale la barbat , uneori cu infertilitate
C. pielea este mai ingrosata
D. manifestarile oculare apar datorita cresterii activitatii adrenergice
E. exista o calcemie scazuta
(pag. 1230)

C1408088. Urmatoarele elemente diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:


A. absenta exoftalmiei si dermatopatiei
B. titrul hormonilor tiroidieni este scazut
C. anticorpii antireceptori ai TSH-ului sunt de regula absenti
D. tireotoxicoza evolueaza mai lent decat in boala Basedow
E. secretie preferentiala de T3
(pag. 1236)

C1408089. Indicatiile pentru tratament chirurgical in adenomul toxic tiroidian sunt:

201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
202 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. nodulii mari insotiti de simptome fizice


B. pacienti cu varsta peste 20 de ani
C. pacienti cu varsta sub 20 de ani
D. pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli cu diametrul mai mic de 5 cm
E. pacienti cu varsta peste 20 de ani cu noduli mari insotiti de simptome fizice
(pag. 1236)

C1408090. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tabloul clinic din gusa multinodulara toxica (
GMNT) este adevarata:
A. Gusa este semnul clinic principal
B. Gusa este de regula heterogena, multinodulara, cu noduli de volum si consistenta variabila
C. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne de tireotoxicoza din GMNT
D. Semnele oculare sunt intalnite in mod constant
E. Tabloul clinic al tireotoxicozei in GMNT se instaleaza brusc
(pag. 1235)

C1408091. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza in hipertiroididii sunt:


A. produce sangerare crescuta intraoperator
B. necesita intrerupera terapiei cu 4-5 saptamani preoperator
C. criza tireotoxica
D. hipotiroidismul ( 75-80% din cazuri )
E. tratamentul indelungat are efect gusogen
(pag. 1237)

C1408092. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor cu hipertiroidie consta in:


A. administrare de solutie Lugol in doze crescande
B. administrarea de simpaticolitice si sedative
C. administrarea de simpaticomimetice
D. administrarea de antitiroidiene de sinteza ( cel mai frecvent Carbimazol) timp de 2-3 saptamani
E. regim igieno-dietetic cu diminuarea cantitatii de glucide, lipide si a vitaminelor din grupul B
(pag. 1238)

C1408093. Forma tipica a bolii Basedow este caracterizata prin:


A. Reuneste cele trei semne clasice ale bolii: gusa, semne oculare si tireotoxicoza
B. Apartine femeilor tinere
C. Gusa este de regula difuza, elastica , omogena
D. Mixedemul pretibial este un semn frecvent
E. Este caracteristica barbatilor tineri
(pag. 1233)

C1508094. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor:
A. cresterea ponderala;
B. slabirea importanta intr-un interval scurt;
C. modificarea fizionomiei pacientului;
D. termofobia;
E. senzatie permanenta de frig.
(pag. 1229)

C1508095. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin:


A. aparitia la femei tinere;
B. apare dupa un soc psihoafectiv;
C. semne clinice: gusa, semne oculare, tireotoxicoza;

202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
203 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. gusa afecteaza predominant un lob tiroidian;


E. oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativa.
(pag. 1233)

C1508096. Terapia cu iod radioactiv (I131) in hipertiroidii are urmatoarele indicatii:


A. asocierea cu sarcina;
B. hipertiroidii asociate cu tare organice;
C. recidive postoperatorii;
D. numai la bolnavi tineri;
E. numai la bolnavi peste 40 de ani.
(pag. 1237)

C1508097. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor este marcat de cativa parametri. Pe care
din cei enumerati ii considerati valabili:
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai /minut;
B. disparitia semnelor subiective suparatoare;
C. somn odihnitor 14-16 ore pe zi;
D. bolnav stabilizat hormonal;
E. solicitarea pacientului.
(pag. 1238)

C1508098. Care sunt complicatiile imediate si tardive ale tiroidectomiei pentru hipertiroidii:
A. criza tireotoxica;
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral;
C. hipoparatiroidia;
D. hipotiroidia;
E. morbiditate si mortalitate postoperatorie crescuta.
(pag. 1239)

C1508099. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intilnite in hipertiroidii:


A. iritabilitatea si agitatia psihomotorie;
B. tremuraturi ale extremitatilor;
C. echilibru psihoafectiv tulburat;
D. cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicarii;
E. miopatie tireotoxica.
(pag. 1230)

C1608100. Manifestarile cutanate in hipertiroidie sunt caracterizate prin:


A. Piele subtire si supla.
B. Prurit.
C. Edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca.
D. Pilozitate accentuata la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.
E. Tegumente hiperpigmentate.
(pag. 1230)

C1608101. Efectele iodoterapiei in hipertiroidii sunt:


A. Efect gusogen.
B. Reduce sinteza si eliberarea hormonilor tiroidieni
C. Scade concentratia serica a LATS.
D. Scade vascularizatia si volumul gusii.
E. Creste vascularizatia si volumul gusii.
(pag. 1237)

203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
204 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1608102. Care din urmatorii factori sunt determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:


A. Factori medicamentosi.
B. Traume psihice puternice.
C. Nivelul si vechimea hiperhormonemiei tiroidiene.
D. Sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni.
E. Infectiile microbiene.
(pag. 1229)

C1608103. Care din urmatorii sunt favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor:


A. Tipul de sistem nervos- neechilibrat labil
B. Infectiile microbiene.
C. Patologia tiroidiana preexistenta.
D. Factori medicamentosi.
E. Existenta patologiei asociate.
(pag. 1229)

C1608104. Care din urmatorii factori determina severitatea tireotoxicozei:


A. Greutatea pacientului.
B. Nivelul si vechimea hiperhormoniemiei tiroidiene.
C. Sexul pacientului
D. Sensibilitatea individuala a pacientului.
E. Existenta patologiei asociate.
(pag. 1229)

C1608105. Care din modificarile anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente in Boala Basedow:
A. Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid.
B. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar continand coloid.
C. Vascularizatie crescuta la pacienti netratati.
D. Gusa toxica difuza.
E. Gusa nodulara.
(pag. 1232)

C1608106. Din punct de vedere epidemiologic gusa multinodulara toxica se caracterizeaza prin:
A. Tireotoxicoza rar intalnita.
B. Prezinta variatii geografice, fiind intalnita atat in zone endemice cat si in cele neendemice.
C. Prezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa boala Basedow
D. Este intalnita numai in zonele endemice
E. Incidenta maxima la copii.
(pag. 1235)

C1608107. In hipertiroidie manifestarile cardio vasculare se caracterizeaza prin:


A. Bradicardie.
B. Tahicardie neinfluentata de efort.
C. Tahicardie agravata de efort.
D. Puls periferic slab si depresibil.
E. Puls periferic puternic si amplu.
(pag. 1229)

C1608108. Care din elementele de mai jos diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:
A. Absenta exoftalmiei si a dermopatiei.
B. Absenta anticorpilor antireceptor T.S.H. si a imunoglobulinelor stimulante.
C. Evolutia mai brusca a tireotoxicozei comparativ cu boala Basedow

204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
205 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. T.S.H. scazut si nu raspunde le stimularea cu T.R.H.


E. T.S.H. crescut si raspunde la stimulare cu T.R.H.
(pag. 1236)

C2208109. Care dintre următoarele neoplasme viscerale se asociază cu hipertiroidie ?


A. neoplasmul gastric
B. neoplasmul hepatic
C. mola hidatiformă
D. neoplasmul pancreatic
E. coriocarcinomul
(pag. 1237)

C2208110. Care sunt inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteză ?


A. leucopenie
B. reacţii alergice
C. agranulocitoză
D. efect guşogen în tratamentul de lungă durată
E. efect guşogen pasager
(pag. 1237)

C2208111. Care sunt avantajele terapiei cu iod radioactiv în hipertiroidii ?


A. inhibă secreţia hormonală
B. produce necroza glandei tiroide
C. efectele de ablaţie sunt inferioare tiroidectomiei
D. efectele de ablaţie sunt comparabile tiroidectomiei
E. nu determină hipotiroidie
(pag. 1237)

C2208112. Care sunt indicaţiile tratamentului cu iod radioactiv în hipertiroidii ?


A. bolnavi peste 30 de ani
B. bolnavi peste 40 de ani
C. bolnavi peste 50 de ani
D. recidive postoperatorii
E. hipertiroidii asociate cu diabet zaharat
(pag. 1237)

C2208113. Care sunt elementele semiologice caracteristice crizei tireotoxice ?


A. agitaţia psihomotorie
B. febra 38-39 C
C. transpiraţii profuze
D. tahicardie
E. diaree
(pag. 1238)

C2208114. Care sunt indicaţiile tratamentului chirurgical în hipertiroidii ?


A. guşi nodulare hipertiroidizate
B. tineri sub 20 de ani cu echilibru hormonal instabil
C. forme cu debut recent cu sindrom cortico-diencefalic manifest
D. adenomul toxic tiroidian
E. hipertiroidii în stadiu de visceralizare
(pag. 1238)

205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
206 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2208115. Care sunt testele indicatoare ale cauzei disfuncţiei tiroidiene ?


A. testul de inhibiţie la T3 (proba Werner)
B. testul de inhibiţie la T4 (proba Werner)
C. testul de stimulare la TSH (proba Querido-Stambuxy)
D. radio-iodocaptarea (RIC)
E. biopsia tiroidiană
(pag. 1230)

C2208116. Care sunt complicaţiile chirurgiei tiroidiene ?


A. lezarea nervului recurent
B. hipoparatiroidia
C. hemoragia
D. insuficienţa respiratorie inferioară
E. malignizarea bontului tiroidian restant
(pag. 1239)

C2208117. Care sunt principalele metode şi mijloace terapeutice în criza tireotoxică ?


A. tranchilizante
B. barbiturice
C. antitiroidiene de sinteză
D. inhibiţia şi antagonizarea hormonilor tiroidieni cu Favistan
E. tiroidectomie subtotală/totală
(pag. 1238-1239)

C2208118. Care sunt factorii care determină stabilirea momentului operator optim în hipertiroidism ?
A. creştere ponderală uşoară
B. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 60-80 bătăi/minut
C. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 80 bătăi/minut
D. stabilizare neuropsihică
E. dimunuarea consistenţei glandei tiroide
(pag. 1238)

C2208119. Care sunt mijloacele terapeutice de pregătire preoperatorie a bolnavului cu hipertiroidism ?


A. regim dietetic hipocaloric
B. regim dietetic hiperglucidic
C. regim dietetic hipolipidic
D. vitamine din grupul B, C şi A
E. vitamine din grupul B, C, E, şi A
(pag. 1238)

C2208120. Care sunte efectele farmacologice ale iodoterapiei în hipertiroidii ?


A. reduce sinteza hormonală
B. reduce eliberarea în sânge a hormonilor tiroidieni
C. reduce volumul guşii
D. reduce consistenţa guşii
E. reduce vascularizaţia guşii
(pag. 1237)

C2208121. Care dintre următorii factori influenţează severitatea tireotoxicozei ?


A. cantitatea de hormoni produşi de glanda tiroidă
B. nivelul seric al hormonilor tiroidieni
C. durata hipersecreţiei de hormoni tiroidieni

206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
207 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. sensibilitatea individuală la hormonii tiroidieni


E. existenţa unor afecţiuni asociate
(pag. 1229)

C2208122. Care din următorii factori sunt favorizanţi în patogenia hipertiroidiilor ?


A. cancerul tiroidian
B. tiroiditele
C. guşa endemică tireopată
D. menopauza
E. supradozajul hormonoterapiei tiroidiene substitutive
(pag. 1229)

C2208123. Care din următorii factori sunt determinanţi în patogenia hipertiroidiilor ?


A. tipul de sistem nervos labil
B. surmenajul
C. infecţiile microbiene
D. infecţii virale
E. leziuni preexistente
(pag. 1229)

C2208124. Care sunt factorii etiopatogenetici care determină tireotoxicoza ?


A. creşterea bruscă, de scurtă durată a concentraţiei hormonilor tiroidieni
B. creşterea bruscă, de lungă durată a concentraţiei hormonilor tiroidieni
C. supradozajul hormonoterapiei tiroidiene de substituţie
D. excesul de hormoni tiroidieni secretaţi de insule de ţesut tiroidian ectopic
E. encefalite
(pag. 1229)

C2208125. Care sunt caracterele scăderii ponderale în hipertiroidii ?


A. este asociată cu inapetenţă
B. este asociată cu apetit crescut
C. este asociată de sete accentuată
D. se instalează insidios
E. se instalează rapid şi precoce
(pag. 1229)

C2208126. Care sunt caracterele secreţiei sudorale la pacienţii cu hipertiroidism ?


A. este diminuată şi constantă
B. este crescută periodic sau pemanent
C. interesează faţa anterioară a toracelui
D. interesează mâinile
E. interesează picioarele
(pag. 1229)

C2208127. Care sunt caracterele miopatiei tireotoxice ?


A. apare mai frecvent la bărbaţi
B. apare mai frecvent la femei
C. interesează exclusiv musculatura gambei, trunchiului şi cefei
D. interesează muşchii respiratori şi/sau esofagieni
E. este marcată de o relativă conservare a ţesutului adipos subcutanat
(pag. 1229-1230)

207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
208 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2208128. Care sunt caracterele semiologice ale tahicardiei în hipertiroidism ?


A. este permanentă
B. este absentă în timpul somnului
C. este agravată de efort şi emoţii
D. este însoţită de sufluri sistolice arteriale de debit crescut
E. favorizează apariţia dispneei
(pag. 1229)

C2208129. Care sunt elementele caracteristice ale crizei tireotoxice ?


A. agitaţie
B. stare confuzivă
C. crize comiţiale
D. adinamie
E. subfebrilităţi
(pag. 1230)

C2208130. Care sunt principalele modificări oculare în hipertiroidism ?


A. ptoza pleoapei inferioare
B. retracţia pleoapei superioare
C. îngustarea fantei palpebrale
D. lărgirea fantei palpebrale
E. clipiri rare
(pag. 1230)

C2208131. Care dintre următorii factori determină caracterul autoimun al bolii Graves-Basedow ?
A. prezenţa anticorpilor antiperoxidazici tiroidieni
B. prezenţa anticorpilor antitiroglobulinici
C. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH
D. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH stimulatori tiroidieni
E. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH inhibitori tiroidieni
(pag. 1231)

C2208132. Care sunt argumentele pentru patogenia imună a bolii Graves-Basedow ?


A. prezenţa anticorpilor antitiroidieni circulanţi
B. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH
C. implicarea imunităţii celulare
D. implicarea imunităţii umorale
E. prezenţa anticorpilor antitiroidieni în alte boli autoimune
(pag. 1231)

C2208133. Care sunt elementele semiologice ale bolii Graves-Basedow ?


A. orbitopatia infiltrativă
B. guşa difuză
C. dermopatie infiltrativă inconstantă
D. dermopatie infiltrativă constantă
E. incidenţă maximă la sexul feminin în jurul vârstei de 30-40 de ani
(pag. 1231)

C2208134. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al hipertiroidiilor ?


A. tiroiditele
B. chistul canalului tireoglos
C. feocromocitomul

208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
209 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. tuberculoza pulmonară
E. intoxicaţia cu nicotină
(pag. 1231)

C2208135. Care dintre următorii factori genetici intervin în etiopatogenia bolii Graves-Basedow ?
A. predispoziţia familială
B. gemenii monozigoţi
C. transmitere autosomală recesivă
D. transmitere autosomală dominantă
E. prezenţa haplotipului HLA – B8 / DR3
(pag. 1232)

C2208136. Care dintre umătoarele modificări ale glandei tiroide caracterizează boala Graves-Basedow ?
A. hipertrofie difuză
B. consistenţa elastică
C. consistenţa fermă
D. consistenţa dură
E. vascularizaţie nemodificată
(pag. 1232)

C2208137. Care sunt caracterele orbitopatiei infiltrative în boala Graves-Basedow ?


A. interesează numai globul ocular
B. interesează ţesutul retrobulbar
C. interesează musculatura extrabulbară
D. se datorează edemului conţinutului orbital
E. nu afectează glandele lacrimale
(pag. 1232)

C2208138. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al orbitopatiei în boala Graves-
Basedow ?
A. tromboza sinusului cavernos
B. sindromul Cushing
C. tumori orbitale
D. sindroame hipertiroidiene paraneoplazice
E. boli cronice obstructive pulmonare
(pag. 1233)

C2208139. Prin ce se caracterizează guşa mutinodulară toxică ?


A. guşă heterogenă hiperfuncţională în totalitate
B. guşă heterogenă cu zone hiperfuncţionale şi nonfuncţionale
C. prezenţa exoftalmiei maligne
D. mecanism etiopatogenetic imun
E. mecanismul etiopatogenetic are la bază o autonomie funcţională dobândită
(pag. 1235)

C2208140. Care sunt cele mai eficiente metode de tratament în guşa mutinodulară toxică ?
A. antitiroidienele de sinteză
B. betablocantele
C. corticoterapia
D. tratamentul chirurgical
E. radioiodoterapia
(pag. 1235)

209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
210 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2208141. Care sunt caracteristicile adenomului toxic tiroidian ?


A. este o tumoră tiroidiană
B. este un nodul tiroidian
C. hipersecreţia hormonală se găseşte sub control hipofizar
D. hipersecreţia hormonală este scăpată de sub controlul hipofizar
E. hipersecreţia hormonală diminuează prin aport exogen de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)

C2208142. Care dintre următoarele semne clinice sunt caracteristice adenomului toxic tiroidian ?
A. prezenţa exoftalmiei
B. absenţa exoftalmiei
C. prezenţa dermopatiei
D. absenţa dermopatiei
E. prezenţa semnelor clinice de tireotoxicoză pură
(pag. 1236)

C2208143. Care sunt efectele farmacologice ale terapiei cu antitiroidiene de sinteză în hipertiroidism ?
A. neutralizarea efectului periferic al hipersecreţiei de hormoni tiroidieni
B. blocarea sintezei hormonilor tiroidieni la diferite nivele
C. agranulocitoză
D. sângerare intraoperatorie crescută
E. efect guşogen în administrare îndelungată
(pag. 1237)

C2208144. Care sunt elementele care caracterizează guşa ovariană ?


A. hipertrofia unui singur ovar
B. hipertrofia ambelor ovare
C. insule de ţesut tiroidian ectopic hipersecretant ovarian
D. prezenţa unor teratoame de ţesut asemănător celui tiroidian hipersecretante
E. tireotoxicoză
(pag. 1237)

C2208145. Care sunt elementele care caracterizează tireotoxicoza factitia ?


A. reprezintă o formă de tireotoxicoză cu hipertiroidie
B. reprezintă o formă de tireotoxicoză fără hipertiroidie
C. reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului hormonoterapiei tiroidiene
D. reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului antitiroidienelor de sinteză
E. reprezintă o formă de tireotoxicoză apărută pe fondul supradozajului betablocantelor
(pag. 1237)

C2208146. Care sunt elementele caracteristice basedow-ului iodic ?


A. reprezintă o formă pură de tireotoxicoză apărută la un pacient eutiroidian
B. reprezintă o formă pură de tireotoxicoză apărută la un pacient hipertiroidian
C. apare în urma administrării unor doze crescute de iod la pacienţi cu guşi simple sporadice
D. apare în urma administrării unor doze crescute de iod în regiuni endemice
E. apare la pacienţi cu guşă supuşi unor investigaţii radiologice cu substanţe de contrast care conţin iod
(pag. 1237)

C2308147. Complicatiile postoperatorii ale hipertiroidiilor sunt:


A. tromboflebita profunda,
B. hemoragia,
C. hipercalcemia,

210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
211 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. lezarea nervului recurent,


E. hipoparatiroidia.
(pag. 1239)

C2308148. Avantajele tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:


A. eficacitate asemanatoare radioiodului,
B. mortalitate postoperatorie sub 1%,
C. se aplica cu rezultate bune la copil,
D. rezultat terapeutic rapid si persistent,
E. evita necesitatea unei terapii de substitutie postoperatorie.
(pag. 1237)

C2308149. In hipertiroidii sunt utile urmatoarele investigatii paraclinice:


A. radioiodocaptarea,
B. dozarea serica a T3 si T4,
C. dozarea calcemiei,
D. proba Querido-Stambuxy,
E. dozarea parathormonului.
(pag. 1230)

C2308150. Diagnosticul diferential al hipertiroidiilor se face cu:


A. sindromul Cushing,
B. feocromocitomul,
C. tahicardia paroxistica,
D. cancerul tiroidian,
E. tiroiditele.
(pag. 1231)

C2308151. Semnele clinice ale bolii Basedow sunt:


A. gusa difuza,
B. orbitopatie infiltrativa,
C. tireotoxicoza,
D. bradipsihie,
E. hipotonie musculara.
(pag. 1232)

C2308152. Adenomul toxic tiroidian se caracterizeaza prin:


A. hipertiroidie cel putin pe plan biologic,
B. dermopatie infiltrativa,
C. tumora tiroidiana care functioneaza autonom,
D. exoftalmie,
E. prezenta de anticorpi antitiroidieni.
(pag. 1236)

C2308153. Tratamentul medical conservator se aplica in hipertiroidii in urmatoarele circumstante:


A. gusi mari, hipervascularizate,
B. bolnavi tineri, sub 20 ani,
C. hipertiroidii in stadiul de visceralizare,
D. refuzul interventiei chirurgicale,
E. in cadrul pregatirii preoperatorii a pacientilor cu indicatie chirurgicala.
(pag. 1237)

211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
212 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2308154. Indicatiile tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:


A. adenomul toxic tiroidian,
B. boala Basedow cu evolutie clinica maligna,
C. gusile nodulare hipertiroidizate sau cu suspciune de malignizare,
D. formele in care radioiodoterapia este contraindicata,
E. formele care evolueaza pe un teren biologic tarat.
(pag. 1238)

C2308155. Interventiile chirurgicale de electie in gusile multinodulare toxice sunt:


A. enucleorezectia nodulilor tiroidieni,
B. tiroidectomia subtotala,
C. tiroidectomia totala extracapsulara,
D. lobectomia subtotala,
E. loboistmectomia totala.
(pag. 1235)

C2308156. Inconvenientele terapiei cu antitiroidiene de sinteza sunt:


A. trombocitopenie,
B. produce sangerare crescuta intraoperator,
C. neutropenie pina la agranulocitoza,
D. risc de malignizare a gusii,
E. tratamentul indelungat are risc gusogen.
(pag. 1237)

C2308157. Terapia cu iod radioactiv are urmatoarele indicatiii in hipertiroidii:


A. recidivele postoperatorii,
B. fenomene importante de tireotoxicoza,
C. criza tireotoxica,
D. pacienti peste 40 ani,
E. hipertiroidii asociate cu alte tare organice.
(pag. 1237)

C2308158. Pregatirea preoperatorie a pacientilor hipertiroidieni consta in:


A. sedative,
B. simpaticolitice,
C. solutie Lugol,
D. cortizon,
E. vitamine din grupul B, C, A.
(pag. 1238)

C2308159. Taboul clinic al crizei tireotoxice consta in:


A. agitatie psiho-motorie,
B. tahicardie,
C. hipertermie maligna (40-41grade C),
D. dureri abdominale,
E. miopatie tireotoxica.
(pag. 1238)

C2508160. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor ?
A. pierderea ponderala
B. slabirea intr-un interval scurt
C. modificarea fizionomiei pacientului

212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
213 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. termofobia
E. senzatie de frig permanenta
(pag. 1229)

C2508161. Principalele manifestari cardiovasculare induse de hipertiroidii sunt:


A. tulburari de ritm cardiac permanente,jenante
B. tahicardie agravata de efort
C. cresterea presiunii arteriale sistolice cu largirea presiunii diferentiale
D. cardiotireoza cu fibrilatie
E. favorizarea bolii neoplazice
(pag. 1230)

C2508162. Care din manifestarile neuromusculare enuntate pot fi intalnite in hipertiroidii


A. iritabilitatea si agitatia psihomotorie
B. tremuraturi ale extremitatilor
C. echilibrul psiho-afectiv tulburat
D. cresterea capacitatii de concentrare nervoasa si facilitatea comunicarii
E. miopie tireotoxica
(pag. 1230)

C2508163. Forma tipica a bolii Basedow se caracterizeaza prin :


A. aparitia la femei tinere
B. apare dupa un soc psiho-afectiv
C. semne clinice : gusa,semne oculare,tireotoxicoza
D. gusa afecteaza un lob tiroidian
E. oftalmopatia basedowiana poate fi absenta sau nesemnificativa
(pag. 1233)

C2508164. Care din urmatoarele informatii oferite de investigatiile paraclinice sunt concludente pentru
hipertiroidita din boala Basedow
A. T3,T4 crescute
B. TSH scazut
C. prezenta anticorpilor antitiroidieni
D. absenta anticorpilor tiroidieni
E. aspectul heterogen al captarii tiroidiene de I 131 (RIC)
(pag. 1235)

C2508165. Terapia cu iod radioactiv (I 131) are urmatoarele efecte si indicatii


A. produce necroza glandei
B. hipertiroidii asociate cu tare organice
C. recidive postoperatorii
D. numai la bolnavii tineri
E. numai la bolnavii peste 40 de ani
(pag. 1237)

C2508166. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor e marcat de cativa parametrii. Pe care din
cei enumerati ii considerati valabili ?
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai pe minut
B. disparitia semnelor subiective suparatoare
C. somn odihnitor 14-16 ore /zi
D. bolnav stabilizat hormonal
E. solicitarea pacientului

213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
214 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

(pag. 1238)

C2508167. Care din complicatiile imediate si tardive sunt specifice chirurgiei tiroidiene indicata in
hipertiroidii
A. riscul crizei tireotoxice
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral
C. hipoparatiroidia
D. hipotiroidia
E. morbiditatea si mortalitatea postoperatorie crescute
(pag. 1239)

C2508168. Care sunt afirmatiile corecte ce difinesc hipertiroidiile ?


A. cresterea de lunga durata a concentratiei hormonilor tiroidieni liberi
B. sindromul clinic bine definit -tireotoxicoza
C. se asociaza frecvent cu hiperparatiroidia
D. hipertiroidia defineste un grup de afectiuni
E. apare numai la femei
(pag. 1229)

C2508169. Severitatea tireotoxicozei este in functie de o serie de factori ca :


A. marirea gusei
B. invelisul si volumul hiperhormonemiei tiroidiene
C. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni
D. existenta patologiei cardiace asociate
E. forma anatomo-clinica a gusei
(pag. 1229)

C2508170. Patogenia Bolii Basedow implica :


A. recunoastere antigenica
B. un raspuns autoimun
C. sinteza TSH-R anticorpi
D. imunodeficienta
E. antecedente semnificative
(pag. 1231)

C2508171. Indiferent de etiologie aparitia si evolutia bolii Basedow este influentata de :


A. susceptibilitatea genetica
B. infectie
C. steroizi gonadoli
D. nivelul intelectual
E. starea de nutritie
(pag. 1231/1232)

C2508172. Principalele modificari anatomo-patologice prezente in hipertiroidie sunt prezente in


tiroida,ochi,piele. Caracteristice sunt urmatoarele leziuni :
A. tiroida -aparitia gusei toxice difuze
B. microscopic - foliculi tiroidieni mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid
C. orbitopatie infiltrativa retrobulbar
D. hipermetropie
E. dermatopatie tardiva
(pag. 1232)

C2508173. Gusa multinodulara toxica(GMNT) prezinta urmatoarele caracteristici :

214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
215 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. este o gusa eterogena


B. prezinta zone autonomizate hiperfunctionale
C. prezinta si zone nonfunctionale
D. tireotoxicoza GMNT este diferita de cea indusa de stimularea autoimuna
E. are caracter numai sporadic
(pag. 1234)

C2508174. Epidemiologia GMNT prezinta urmatoarele particularitati :


A. este cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa Basedow
B. intalnita atat in zone endemice cat si nonendemice
C. mai frecventa la femeile varstnice
D. excedenta maxima intre 70-80 ani
E. incidenta maxima intre 60-70 ani
(pag. 1234)

C2508175. Care afirmatii sunt corecte privitor la tratamentul GMNT


A. vindecarea definitiva se obtine prin metode radicale
B. antitiroidienele de sinteza (ATS) sunt indispensabile pentru pregatirea preoperatorie
C. radioterapia cu I 131 este superioara ATS
D. tratamentul chirurgical are indicatii limitate
E. tratamentul chirurgical pentru GMNT este considerat optim
(pag. 1235)

C2508176. Confirmati raspunsurile corecte pentru tratamentul GMNT


A. tratamentul chirurgical este optim
B. permite vindecarea imediata a tireotoxicozei
C. operatia de electie este tiroidectomia subtotala sau chiar totala
D. hipotiroidia postoperatorie nu beneficiaza de terapie hormonala substitutiva
E. exereza nodulilor tiroidieni reci este benefica
(pag. 1235)

C2508177. Adenomul toxic este definit de urmatoarele afirmatii corecte


A. existenta unei hipertiroidii cel putin biologic
B. tumora tiroidiana cel mai adesea benigna
C. tumora tiroidiana maligna in 50% din cazuri
D. functioneaza autonom necontrolat de hipofiza
E. scintigrafic nodul cald nefronabil prin hormoni tiroidieni exogeni
(pag. 1235)

C2508178. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul adenomului tiroidian toxic


A. sunt posibile doua terapii : I131 si chirurgical
B. excizia chirurgicala are indicatii in cazul simptomelor fizice si sub varsta de 20 de ani
C. iradierea cu I131 este contraindicata sub 20 de ani
D. pacientii peste 20 de ani au indicatia iradierii cu I131 pentru evitarea hipotiroidismului
E. chirurgia este conditionata peste 20 de ani pentru riscul hipotiroidismului
(pag. 1236)

C2508179. Tratamentul hipertiroidiilor este complex medical si chirurgical.Confirmati raspunsurile


corecte pentru indicatia tratamentului medical conservator
A. bolnavi peste 60 de ani
B. bolnavi sub 20 de ani
C. ca pregatire postoperatorie

215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
216 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. refuzul interventiei chirurgicale


E. indicatii estetice
(pag. 1236)

C2508180. Antitiroidienele de sinteza ca tratament conservator au urmatoarele efecte:


A. blocheaza sinteza hormonilor tiroidieni
B. scad concentratia serica a LATS
C. terapia indelungata are efect gusogen
D. produce sangerarea crescuta intraoperator
E. se intrerupe cu 48 ore inaintea operatiei
(pag. 1236)

C2508181. Care sunt avantajele tratamentului chirurgical


A. rezultat terapeutic rapid si persistent
B. eficacitate asemanatoare radioiodului
C. pret de cost inferior terapiei cu I131
D. poate evita necesitatea unei terapii substitutive postoperator
E. recidiva si hipotiroidia sunt absente
(pag. 1236)

C2608182. Dintre simptomele cancerului bronho-pulmonar fac parte:


A. Tusea cu hemoptizie
B. Durerea toracică
C. Dispneea
D. Sindromul de venă cavă inferioară
E. Sindromul Claude-Bernard-Horner
(pag. 914)

C2608183. Simptome şi semne ce fac parte din sindroamele paraneoplazice:


A. Degete hipocratice
B. Ascită
C. Anemie
D. Icter
E. Anorexie cu caşexie
(pag. 914)

C2608184. Primele semne radiologice, esenţiale în stabilirea diagnosticului sunt:


A. Opacitatea cu aspect de nodul solitar periferic
B. Cavitaţie în interiorul unei mase tumorale
C. Aspect de infiltraţie segmentară
D. Emfizem segmentar
E. Atelectazie segmentară
(pag. 916)

C2608185. Avantajele RMN faţă de CT în cancerul bronho-pulmonar sunt:


A. Utilă în cazurile de intoleranţă la substanţa de contrast
B. Determinarea invaziei ganglionare
C. Aprecieea mai bună a invaziei peretelui toracic
D. Aprecierea mai bună a invaziei aperturii toracice superioare
E. Imagine mai bună a grăsimii mediastinale
(pag. 917)

216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
217 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2608186. Metodele de screening utilizate pentru cancerul bronho-pulmonar sunt:


A. Explorarea radiologică
B. CT
C. RMN
D. Citologia sputei
E. Dozarea markerilor tumorali
(pag. 918)

C2608187. În stadializarea TMN, stadiul T4 reprezintă:


A. Tumoră ce invadează peretele toracic
B. Tumoră ce invadează diafragmul
C. Tumoră ce invadează carena traheală
D. Tumoră ce invadează vena cavă superioară
E. Tumoră ce invadează aorta
(pag. 925)

C2608188. Boli cu aspect radiologic asemănător cu cancerul bronho-pulmonar:


A. Tuberculomul şi leziunile tuberculoase
B. Chistul hidatic pulmonar
C. Abcesul pulmonar cronic
D. Pneumotoraxul minor
E. Infarctul pulmonar
(pag. 924)

C2608189. In cancerul bronho-pulmonar drept se efectuează următoarele rezecţii bronho-pulmonare:


A. Lobectomia superioară
B. Lobectomia inferioară
C. Lobectomia medie
D. Bilobectomia medio-superioară
E. Bilobectomia medio-inferioară
(pag. 930)

C2608190. Radioterapia este contraindicată la:


A. Pacienţi cu metastaze la distanţă
B. Pacienţi cu invazie a ganglionilor supraclaviculari
C. Pacienţi cu revărsat pleural
D. Pacienţi cu alte afecţiuni invalidante
E. Pacienţi cu invazie cardiacă
(pag. 946)

C2808191. Factorii favorizanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:


A. labilitatea hormonala
B. tipul de sistem nervos, neechilibrat, labil
C. surmenajul
D. alcoolismul
E. patologia tiroidiana preexistenta ( distrofia endemica tireopata, tiroidite, uneori cancerul tiroidian )
(pag. 1229)

C2808192. Factorii determinanti in etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:


A. tabagismul
B. alcoolismul
C. traumele psihice majore

217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
218 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. infectiile microbiene / virale ( encefalite )


E. factori medicamentosi ( hormonoterapia, iodoterapia )
(pag. 1229)

C2808193. In cadrul tabloului clinic din hipertiroidii, manifestarile cutanate constau din:
A. icter asociat cu prurit
B. piele subtire, supla
C. prurit, semn precoce de hipertiroidie
D. modificari ale fanerelor
E. edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca
(pag. 1230)

C2808194. Pentru diagnosticarea hipertiroidiilor, se pot folosi urmatoarele tipuri de explorari


paraclinice:
A. teste pentru explorarea metabolismului iodului la nivelul tiroidei, radioiodocaptarea
B. dozarea serica si urinara a hormonilor tiroidieni T3, T4
C. colonoscopia
D. ECG
E. testul de inhibitie la T3
(pag. 1230)

C2808195. Boala Basedow-Graves are urmatoarele forme clinice:


A. forma tipica
B. forma ocluziva
C. forme simptomatice
D. forme etiologice
E. forme evolutive
(pag. 1233-1234)

C2808196. Formele simptomatice ale bolii Basedow cuprind:


A. manifestari neurologice
B. manifestari cardiace
C. manifestari musculare
D. manifestari icterice
E. manifestari ocluzive intestinale
(pag. 1234)

C2908197. Factori favorizanti incriminaţi în etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:


A. labilitate hormonală
B. tipul de sistem nervois echilibrat
C. situatiile conflictuale familiale
D. surmenajul
E. patologia tiroidiană preexistentă
(pag. 1229)

C2908198. Factori determinanti incriminaţi în etiopatogenia hipertiroidiilor sunt:


A. hormonoterapia
B. iodoterapia
C. infectii microbiene
D. infectii fungice
E. traume psihice puternice
(pag. 1229)

218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
219 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2908199. Pierderea ponderală în hipertiroidii este:


A. un semn frecvent
B. tardiv
C. importantă
D. survine într-un interval de timp lung (câteva luni)
E. contrastează cu apetitul normal sau crescut al bolnavului
(pag. 1229)

C2908200. Care din următoarele afirmatii referitoare la Boala Basedow (este) sunt adevărate?
A. este mai frecventă în a 2-a şi a 3-a decadă de viată
B. este foarte rară înaintea vârstei de 10 ani şi la bătrânete
C. este mai frecventă la femei
D. toate afirmatiile sunt corecte
E. nici una din afirmatii nu este corectă
(pag. 1232)

C2908201. Semnele clinice ale Bolii Basedow sunt:


A. guşa nodulară
B. tireotixicoza
C. orbitopatia infiltrativă
D. dermopatie infiltrativă
E. toate semnele anterior precizate
(pag. 1232)

C2908202. Următoarele forme clinice sunt forme simptomatice ale Bolii Basedow:
A. Boala Basedow cu manifestări oculare
B. Hipertiroidia difuză de tip Basedowian neautoimună
C. Hipertiroidia cu T4
D. Boala Basedow cu modificări hematologice
E. Boala Basedow cu anomalii ale metabolismului fosfo-calcic
(pag. 1233-1234)

C2908203. Următoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt adevărate:


A. se întâlneşte frecvent la adultul tânăr
B. raportul femei/bărbati = 4:2
C. este o tumoră cel mai des benignă
D. functionează pe cont propriu
E. absenta fixării iodului la nivelul parenchimului sănătos se datorează frenajului TSH-ului endogen de către
nodulul tiroidian
(pag. 1236)

C2908204. Indicatiile tratamentului chirurgical în hipertiroidii sunt:


A. guşi nodulare hipertiroidizate sau cu suspiciune de malignizare
B. adenomul tiroidian toxic
C. guşa hipertiroidizată difuză care nu răspunde la tratamentul medical
D. formele în care radioiodoterapia este indicată
E. hipertiroidiile în stadiu de visceralizare
(pag. 1238)

C2908205. Următoarele afirmatii referitoare la guşa multinodulară toxică sunt adevărate:


A. poate surveni în cursul evolutiei oricărei guşi, atât endemică, cât şi sporadică
B. este cauza cea mai frecventă a tireotoxicozei

219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
220 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. este mai frecventă la femei


D. incidenta maximă între 50 - 60 de ani
E. are caracter familial în 1/3 din cazuri
(pag. 1235)

220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
221 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

Tema nr. 9
Moartea subita cardiaca si resuscitarea cardio-respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1209001. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:


A. Incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice
B. Placi coronariene fibrotice, severe
C. Infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri
D. Placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri
E. Putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice.
(pag. 246)

C1209002. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este


A. Bradiaritmia severa, persistenta
B. Asistolia
C. Disociatia electromecanica
D. Tahicardia ventriculara sustinuta
E. Fibrilatia ventriculara
(pag. 247)

C1209003. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea
fibrilatiei ventriculare este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta
C. Asistolia
D. Bradiaritmiile severe
E. Blocul atrio-ventricular de grad inalt.
(pag. 247)

C1209004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai
buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este
A. Tahicardia ventriculara
B. Fibrilatia ventriculara
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Blocul atrio-ventricular
(pag. 247)

C1209005. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza
de deces intraspitalicesc este reprezentata de:
A. Recurenta aritmiilor
B. Encefalopatia anoxica si infectiile
C. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
D. Disociatia electromecanica
E. Asistolia.
(pag. 247)

221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
222 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C1209006. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este
A. Boala aterosclerotica coronariana
B. Cardiomiopatia hipertrofica
C. Cardiomiopatia dilatativa;
D. Sindromul de QT lung
E. Bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)

C1309007. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)

C1309008. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

C1309009. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)

C1309010. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)

C1309011. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)

C1309012. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:

222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
223 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Atropina 0,04 mg/kg


B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
(pag. 250)

C1309013. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)

C1309014. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

C1309015. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 1 si 13 ani
E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

C1409016. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in


evidenta cel mai corect prin:
A. Stimulare electrica programata endocavitara
B. Monitorizare Holter ECG /24h
C. Test de effort
D. Analiza variabilitatii ritmului sinusal
E. Deteminarea de potentiale ventriculare tardive
(pag. 248)

C1409017. Care din urmatoarele subgrupuri prezinta cel mai important risc de moarte subita:
A. Pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardic
B. Pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului
miocardic
C. Pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardic
D. Faza cronica a infarctului miocardic
E. Pacienti cu fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea electrica programata dupa infarct
miocardic
(pag. 248)

C1409018. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. Majoritatea deceselor subite survin in spital

223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
224 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene


D. Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

C1409019. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu exceptia:


A. Sedentarismul
B. Fumatul
C. Hipertrofia ventriculara stinga
D. Obezitatea
E. Anomaliile electrocardiografice
(pag. 247)

C1509020. In cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau
fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)

C1509021. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

C1509022. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:
A. asistola
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. blocul sinoatrial
(pag. 247)

C1509023. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia
ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:
A. instabilitatii hemodinamice
B. anomaliilor electrofiziologice
C. permeabilitatii cailor respiratorii
D. afectiunilor asociate
E. dezechilibrelor electrolitice
(pag. 250)

C1509024. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu
beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore

224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
225 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. 12 ore
(pag. 247)

C1509025. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita
cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
C. prezenta aritmiilor supraventriculare
D. hipertensiunea arteriala
E. varsta pacientului
(pag. 248)

C1609026. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienta renala
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infectii necontrolate
(pag. 250)

C1609027. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 246)

C1609028. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Fibrilatia ventriculara
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

C1609029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)

C2309030. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
226 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2309031. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

C2309032. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)

C2309033. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 5 compresiuni la o insuflatie
D. nu este standardizata
E. 15 compresiuni la 2 insuflatii
(pag. 249)

C2309034. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 40-50/minut
B. 50-60/minut
C. 60-80/minut
D. 80-100/minut
E. 10-12/minut
(pag. 249)

C2309035. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. efectuarea unei electrocardiograme
B. administrarea unui soc electric
C. compresiunea sinusului carotidian
D. asigurarea unei linii venoase
E. intubatia orotraheala
(pag. 250)

C2309036. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. electrostimularea
B. Lidocaina 1 mg/kg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Propranolol 1mg
E. Atropina 0,04 mg/kg
(pag. 250)

226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
227 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2309037. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. atropina
B. adrenalina
C. defibrilare
D. intubatie orotraheala
E. dispozitive externe de electrostimulare
(pag. 250)

C2309038. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. pace-maker-elor transcutane
B. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. defibrilatoarelor externe automate
E. Lidocainei
(pag. 250)

C2309039. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. intre 14 si 21 de ani
B. intre 1 si 13 ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 45 si 75 de ani
E. la adultii tineri
(pag. 246)

C2509040. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care
defineşte moartea subită cardiacă este:
A. 1 oră
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
(pag. 245)

C2509041. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotică coronariană
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

C2509042. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentată de :
A. ateroscleroza coronariană
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertrofică
D. valvulopatiile mitrale şi aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)

C2509043. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:


A. blocul sinoatrial

227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
228 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

B. fibrilaţia atrială
C. disociaţia electromecanică
D. fibrilaţia ventriculară
E. asistola
(pag. 247)

C2509044. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu
beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)

C2509045. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită
cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezenţa aritmiilor supraventriculare
B. prezenţa blocurilor atrio-ventriculare
C. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acut
D. vârsta pacientului
E. factorii de risc asociaţi
(pag. 248)

C2509046. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente
populaţionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardic
(pag. 248)

C2509047. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau
fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)

C2509048. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia
ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilităţii hemodinamice
D. infecţiilor asociate
E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)

C2509049. În tratamentul antiaritmic empiric de întreţinere la supravieţuitorii unui stop cardiac se


foloseşte:

228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
229 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. Chinidina
B. Propafenona
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

C2509050. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la
supravieţuitorii unui stop cardiac:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E. chirurgia antiaritmică
(pag. 250-51)

C2609051. Ventilaţia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)

C2609052. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienţi în tratamentul SDRA în cazul:


A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii
C. septicemie cu Gram negativi
D. infecţiei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)

C2609053. Apneea de somn este considerat importantă dacă are durata de cel puţin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

C2609054. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

C2609055. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze

229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
230 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. variabile ventilatorii
D. saturaţia arteriala în O2
E. frecvenţa cardiaca
(pag. 1634)

C2609056. Ce situaţii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muşchilor respiratori
B. intervenţiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. începutul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusă de hiperventilaţie
(pag. 1634)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1209057. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. Sincopa vasovagala
B. Hipotensiunea arteriala cu sincopa
C. Sincopa neurocardiogena
D. Extrasistolia ventriculara
E. Stopul cardiac
(pag. 247)

C1209058. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:
A. Este scazuta pana la varsta de 6 luni;
B. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. Are un varf intre 45 si 75 de ani;
D. Inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)

C1209059. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:


A. Compresia toracelui
B. Respiratia gura-la-gura;
C. Intubatia cu sonda endotraheala
D. Defibrilarea si/sau electrostimularea
E. Asigurarea unei linii venoase.
(pag. 249)

C1209060. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde


A. Intubarea prompta
B. Continuarea resuscitarii cardio-respiratorii
C. Socul electric extern
D. Controlul hipoxemiei si acidozei;
E. Administrarea de adrenalina si/sau atropina.
(pag. 250)

C1209061. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte


A. Se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
B. O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata
de 2 persoane;

230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
231 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de
o singura persoana;
D. Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;
E. Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)

C1209062. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:


A. Observarea miscarilor respiratorii;
B. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian;
C. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare;
D. Degajarea cailor respiratorii
E. Efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii.
(pag. 249)

C1209063. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
C. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute;
D. Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %;
E. Prezenta insuficientei cardiace
(pag. 248)

C1209064. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. Ateroscleroza;
B. Sindroamele miopatice si displazice;
C. Hiperlipoproteinemiile genetice;
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare.
(pag. 246)

C1209065. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:


A. Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice;
B. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii
C. Pierdere subita a fluxului sanguin
D. Reversibilitate posibil spontana;
E. Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac.
(pag. 245)

C1309066. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

C1309067. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda

231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
232 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

E. tahicardia ventriculara nesustinuta


(pag. 248)

C1309068. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)

C1309069. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

C1309070. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:


A. tosilatul de bretiliu
B. lidocaina
C. procainamida
D. digoxin
E. atropina
(pag. 250)

C1409071. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmatoarele:


A. Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 luni
B. Al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 ani
C. Barbatii si femeile au susceptibilitate diferita odata cu avansarea in varsta
D. inaintarea in varsta este un factor important de risc pentru moartea subita cardiaca
E. Incidenta mortii subite prezinta primul varf intre 0-6 ani
(pag. 246)

C1409072. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
B. Miocardita
C. Fascicule anormale din WPW
D. Aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

C1409073. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracterizat prin:


A. Frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara
B. De obicei are durata scurta a starii terminale
C. Se produce prin asistola
D. Apare la pacienti inactivi si comatosi
E. Evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale
(pag. 247)

C1409074. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care

232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
233 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

s-a suspicionat implicarea unui mecanism ischemic, cele mai eficiente s-au dovedit:
A. Antiaritmicele din clasa Ic
B. Betablocantele
C. Blocantele de calciu
D. Metodele de revascularizare miocardica
E. Antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)

C1509075. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusala
B. bradicardia severa tranzitorie
C. hipertensiunea arteriala in puseu
D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%
E. sincopa vasovagala
(pag. 247)

C1509076. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. efectuarea manevrei Heimlich
E. anestezie generala
(pag. 249)

C1509077. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:


A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian
B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
(pag. 249)

C1509078. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta
a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
(pag. 247)

C1509079. In cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau
persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:
A. lidocaina
B. procainamida
C. digoxinul
D. nitroprusiatul de sodiu
E. heparina
(pag. 250)

C1509080. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:

233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
234 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. durerea de debut din infarctul miocardic


B. dispneea acuta sau ortopneea
C. palpitatiile
D. ametelile instalate brusc
E. febra
(pag. 247)

C1509081. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:


A. starea de constienta a pacientului
B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii
C. mecanismul care a determinat evenimentul
D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
E. sexul pacientului
(pag. 247)

C1509082. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

C1509083. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)

C1609084. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

C1609085. In stopul cardiac apare:


A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta
D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
E. Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)

C1609086. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:


A. Intoxicatia cu cocaina
B. Intoxicatia cu digitala

234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
235 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)

C1609087. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Virsta
B. TA crescuta
C. HVS
D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)

C1609088. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar socul extern
B. Este necesar socul extern
C. Adrenalina se administreaza intravenos
D. Pacientul nu necesita intubare
E. Atropina se administreaza intravenos.
(pag. 250)

C1609089. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:


A. Interventia initiala si suportul vital de baza
B. Suportul vital avansat
C. ingrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. ingrijire pe termen lung
(pag. 249)

C1609090. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)

C2309091. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. ventilatia gura la nas
B. defibrilarea
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. intubatia cu sonda endotraheala
E. electrostimularea
(pag. 249)

C2309092. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:


A. atropina
B. digoxin
C. procainamida
D. lidocaina
E. tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
236 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2309093. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
B. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. in hipocalcemie
E. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
(pag. 250)

C2309094. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. hipertensiunea
B. obezitate
C. hipercolesterolemie
D. fumat
E. tromboflebita profunda
(pag. 248)

C2309095. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tahicardia ventriculara nesustinuta
B. tromboflebita profunda
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. intinderea leziunii miocardice
E. tromboflebita superficiala
(pag. 248)

C2509096. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o
anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. alcaloza
C. acidoza
D. hiperglicemia
E. hipoxemia
(pag. 246)

C2509097. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate


electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:
A. modificări vasomotorii în vasele coronare
B. embolizare
C. deficienţa proteinei C şi S
D. tromboliză spontană
E. administrarea de streptokinază
(pag. 246)

C2509098. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută
a debitului cardiac:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aortă
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonară masivă
E. anafilaxia intensă
(pag. 247)

236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
237 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

C2509099. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a
resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventriculară
C. fibrilaţia ventriculară
D. disociaţia electromecanică
E. asistolia
(pag. 247)

C2509100. Stopul cardiac se deosebeşte de sincopă prin următoarele caracteristici:


A. în general necesită o intervenţie pentru resuscitare
B. nu este tranzitoriu
C. pacientul nu îşi redobândeşte conştienţa în mod spontan
D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv
E. nu apare la pacienţii sub 45 de ani
(pag. 246-247)

C2509101. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusală
B. bradicardia severă tranzitorie
C. hipertensiunea arterială în puseu
D. creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30%
E. sincopa vasovagală
(pag. 247)

C2509102. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac
resuscitat cu succces sunt:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar
C. encefalopatia anoxică
D. infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţiei
E. denutriţia
(pag. 247)

C2509103. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acută sau ortopneea
D. palpitaţiile
E. ameţelile instalate brusc
(pag. 247)

C2509104. O tehnică corectă a masajului cardiac extern cuprinde următoarele manevre:


A. aplicarea palmei mâinii în dreptul şocului apexian
B. aplicarea unei forţe care va trebui să comprime cordul cu 3-5 cm
C. relaxarea după comprimare să fie lentă
D. rata de compresie să fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac să se facă cu braţele întinse
(pag. 249)

C2509105. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde
următoarele elemente:

237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
238 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. defibrilarea sau cardioversia


B. plasarea unui cateter Swan - Ganz
C. administrarea de digoxin intravenos
D. compresia toracelui
E. stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilor
(pag. 249)

C2509106. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi
stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubaţie cu sondă endotraheală
C. anestezie generală
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulare
(pag. 249)

C2509107. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
următoarele manevre:
A. şoc electric extern
B. administrarea de adrenalină intravenos
C. administrarea de atropină intravenos
D. resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaină intravenos
(pag. 250)

C2509108. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai
favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:
A. insuficienţa renală
B. boli acute ale sistemului nervos central
C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)

C2509109. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau
persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E. Hidralazina
(pag. 250)

C2609110. Dintre afecţiunile care pot produce hipoventilaţie cronica prin acţiune la nivelul cailor
respiratorii şi al plamanilor fac parte:
A. disfuncţia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonară
(pag. 1628)

C2609111. Hipoventilaţia alveolara este caracterizata prin:

238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
239 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

A. creşterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. creşterea Cl-
E. creşterea PaCO2
(pag. 1628)

C2609112. Tratamentul hipoventilaţiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilaţie asistata mecanic
(pag. 1630)

C2609113. Hipoventilaţia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenţa unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obţinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

C2609114. Dintre afecţiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaţie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

C2609115. Hiperventilaţia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creşte ventilaţia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creşte ventilaţia prin stimularea receptorilor vagali aferenţi din plamani şi caile respiratorii
E. acidoza metabolica creşte sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

C2609116. Hiperventilaţia poate sa apara în urmatoarele circumstanţe:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

C2609117. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiraţie
B. infecţii difuze, septicemii
C. risc de înec

239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
240 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

D. inhalare de toxine
E. insuficienţa cardiaca congestiva
(pag. 1636)

C2609118. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine în inspir
(pag. 1637)

C2909119. Moartea subita are urmatoarea definitie


A. oprirea reversibila a functiei biologice a inimii
B. oprirea ireversibila a functiei biologice a inimii
C. oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
D. colaps cardiovascular
E. perioada de timp mai mica de o ora scursa de la debutul evenimentului terminal
(pag. 247)

C2909120. Riscul pentru decese e determinat de urmatorii factori


A. faza de convalescenta dupa TV
B. FE sub 30%
C. FE peste 50%
D. Insuficienta cardiaca
E. orice eveniment coronarian acut
(pag. 248)

C2909121. Evenimente aritmice apar la


A. pacienti in stare comatoasa
B. pacienti in stare de veghe
C. pacienti inactivi
D. pacienti activi
E. durata scurta a starii terminale
(pag. 247)

C2909122. Factorii ereditari care contribuie la moartea subita sunt


A. hiperlipoproteinemiile
B. sdr.QT prelungit congenital
C. sdr.miopatice
D. sdr.displazice
E. dislipidemiile
(pag. 248)

C2909123. Daca administrarea de lidocaina nu da rezultate se poate administra si


A. procainamida iv.
B. tosilat de bretiliu
C. gluconat de calciu de rutina
D. propafenona iv.
E. gluconat de calciu la nevoie
(pag. 250)

240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
241 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I

241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro