Sunteți pe pagina 1din 233

468 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 18
Litiaza veziculara
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1218001. Ce procentaj din cazurile cu litiaza veziculara evolueaza spre perforare in peritoneul liber?
A. 1%
B. 5%
C. 10%
D. 25%
E. 50%
(pag. 1922)

C1218002. Care dintre urmatoarele afirmatii despre disolutia chimica a calculilor veziculari este
adevarata?
A. Este des folosita in practica
B. Este indicata numai la pacientii simptomatici
C. La acest gen de tratament raspund calculii bogati in calciu
D. Tratamentul este indelungat, minimum 1 an
E. Rata succesului este ridicata
(pag. 1922)

C1218003. In care din urmatoarele situatii nu este indicata colangiografia peroperatorie?.


A. Episod icteric actual
B. Episod icteric recent
C. Diametrul caii biliare sub 10 mm
D. Calculi veziculari sub 5mm
E. Cistic larg peste 2mm
(pag. 1924)

C1218004. Care dintre urmatoarele modificari ale compozitiei bilei permit aparitia nucleilor
colesterinici, precursori ai litiazei veziculare colesterinice pure?
A. Scaderea concentratiei colesterolului
B. Scaderea concentratiei lecitinei
C. Cresterea concentratiei acizilor biliari
D. Cresterea secretiei de mucus
E. Cresterea concentratiei proteinelor
(pag. 1915)

C1218005. Care este indicatia actuala a colecisto-colangiografiei, in explorarea paraclinica a patologiei


biliare?
A. Microlitiaza veziculara
B. Colecistita acuta
C. Colesteroloza
D. Icterul mecanic
E. Colecistopatii ecografic nelitiazice
(pag. 1918)

468 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
469 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1318006. Care din procedeele terapeutice enumerate este cel mai eficace in tratamentul litiazei
veziculare simptomatice (calculi ce depasesc 2 cm)?
A. Disolutia chimica
B. Litotritia extracorporeala
C. Colecistostomia
D. Colecistendeza
E. Colecistectomia laparoscopica
(pag. 1922)

C1318007. Care din complicatiile litiazei veziculare se pot insoti de ileus biliar?
A. Fistula bilio-biliara
B. Fistula bilio-cutanata
C. Fistula colecisto-duodenala
D. Vezicula biliara de portelan
E. Hidropsul vezicular
(pag. 1921)

C1318008. Ce metoda paraclinica este sensibila si specifica pentru depistarea litiazei veziculare?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Colecistocolangiografia
D. Ecografia
E. Scintigrafia radioizotopica
(pag. 1918)

C1318009. Care este cea mai frecventa cauza de abdomen acut chirurgical de origine biliara?
A. Fistulele bilio-digestive
B. Icterul mecanic
C. Fistulele bilio-biliare
D. Colecistita acuta
E. Hidropsul vezicular cu bila alba
(pag. 1918)

C1418010. Diagnosticul diferential al litiazei veziculare NU se poate face cu:


A. pneumonie bazala dreapta
B. colica ureterala dreapta
C. ulcer perforat
D. apendicita acuta
E. sarcina extrauterina
(pag. 1918)

C1418011. Litotritia percutana este indicata doar la pacientii:


A. peste 50 de an
B. cu hemoragii
C. cu risc chirurgical excesiv
D. fara risc anestezic
E. cu fistule biliare
(pag. 1923)

C1418012. Diagnosticul de certitudine al litiazei veziculare poate fi pus prin:


A. examen radiologic
B. angiografie

469 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
470 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. ecografie
D. scintigrama hepato-biliara
E. Ba pasaj
(pag. 1917)

C1418013. Care dintre formala clinice de litiaza veziculara debuteaza cu icter:


A. pseudoulceroasa
B. latenta
C. dureroasa
D. pseudoneoplazica
E. dispeptica
(pag. 1916)

C1518014. Elementul decisiv in diagnosticul pozitiv al litiazei veziculare este reprezentat de:
A. prezenta leucocitozei;
B. prezenta subicterului;
C. prezenta durerii la nivelul hipocondrului drept;
D. vizualizarea ecografica a calculilor;
E. prezenta suferintei de tip “non-ulcer dispepsia”.
(pag. 1918)

C1518015. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata de electie pentru depistarea
litiazei veziculare:
A. colangiografia intravenoasa;
B. radiografia abdominala simpla;
C. ecografia abdominala;
D. tomografia computerizata;
E. colangiografia retrograda endoscopica.
(pag. 1918)

C1518016. Care dintre urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia litiazei veziculare este falsa:
A. apare mai frecvent dupa varsta de 40 ani;
B. apare mai frecvent la sexul feminin;
C. un rol important in litogeneza il au staza si infectia;
D. scaderea concentratiei de colesterol in bila are rol litogenetic;
E. scaderea capacitatii de contractie a colecistului are rol litogenetic.
(pag. 1915)

C1518017. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata in urmatoarele situatii:


A. colecistita cronica microlitiazica;
B. colecistita acuta;
C. prezenta plastronului vezicular;
D. prezenta leucocitozei;
E. cand ecografia arata colecist cu pereti ingrosati.
(pag. 1924)

C1518018. Peritonita biliara aparuta in evolutia colecistitei acute este determinate de:
A. prezenta unei fistule bilio-duodenale;
B. perforarea colecistului in peritoneul liber;
C. migrarea calculului in calea biliara principala;
D. prezenta unei fistule colecisto-coledociene;
E. instalarea unui plastron vezicular.

470 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
471 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1922)

C1518019. Ileusul biliar este consecinta:


A. migrarii calculului in calea biliara principala;
B. prezentei unei fistule colecisto-coledociene;
C. aparitiei peritonitei biliare;
D. trecerii unui calcul din colecist in duoden printr-o fistula bilio-digestiva;
E. prezentei unei fistule biliare externe.
(pag. 1921)

C1618020. Colangiografia nu este contraindicata in:


A. colecistita acuta
B. pancreatita acuta
C. litiaza biliara necomplicata
D. insuficienta hepatica
E. intoleranta la compusi iodati
(pag. 1917)

C1618021. Tratamentul radical al litiazei biliare este:


A. disolutia chimica
B. litotritia extra-corporeala
C. colecistectomia
D. litotritia percutanata
E. colecistostomia
(pag. 1922-1924)

C1618022. Din punct de vedere clinic, simptomatologia litiazei biliare are trei faze:
A. faza colicii biliara, faza colecistitei acuta, faza perforatiilor
B. faza tulburarilor dispeptice, faza durerilor paroxistice (colica), faza complicatiilor
C. faza colecistitei catarale, a colecistitei felgmonoase si faza colecistitei gangrenoase
D. faza de staza, faza de contractie si faza de infectie
E. faza durerilor, faza de greturi si varsaturi
(pag. 1916)

C1618023. Metoda aproape infailibila (cea mai recomandata) de diagnostic a litiazei bilare este:
A. colecistografia
B. colangiografia
C. ecografia
D. scintigrama hepato-biliara
E. computer-tomografia
(pag. 1917-1918)

C1618024. Litotritia extra-corporeala este posibila daca:


A. exista calculi multipli
B. calculii au peste 3 cm
C. au aparut complicatiile biliare
D. peretele vezicular are motilitatea pastrata
E. exista un obstacol cistic
(pag. 1922)

C1618025. In ceea ce priveste colecistostomia:


A. este tratamentul de electie al litiazei biliare

471 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
472 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. are o durata lunga si este riscanta


C. este indicata la bolnavii tarati, care nu ar suporta o anestezie generala
D. este tratamentul definitiv pentru litiaza coledociana
E. necesita intotdeauna o anestezie generala si insuflarea abdomenului (pneumoperitoneu)
(pag. 1924)

C2218026. Cât la sută din populaţia matură este purtătoare de litiază veziculară?
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 40%
E. 80%
(pag. 1915)

C2218027. Care din următoarele manifestări clinice sunt întâlnite în perioada latentă a litiazei
veziculare?
A. Pacient asimptomatic
B. Colici biliare
C. Icter
D. Febra
E. Dispepsia nonulceroasă
(pag. 1916)

C2218028. Ce procentaj din cazurile cu litiază veziculară evoluează spre perforare în peritoneul liber?
A. 1%
B. 5%
C. 10%
D. 25%
E. 50%
(pag. 1922)

C2218029. Care este indicaţia actuala a colecisto-colangiografiei, în explorarea paraclinică a patologiei


biliare?
A. Microlitiaza veziculară
B. Colecistita acută
C. Colesteroloza
D. Icterul mecanic
E. Colecistopatii ecografic nelitiazice
(pag. 1918)

C2218030. În care din următoarele situaţii nu este indicată colangiografia peroperatorie?.


A. Episod icteric actual
B. Episod icteric recent
C. Diametrul căii biliare sub 10 mm
D. Calculi veziculari sub 5mm
E. Cistic larg peste 2mm
(pag. 1924)

C2218031. Care este mortalitatea postoperatorie în formele complicate ale litiazei veziculare?
A. Aproximativ 1%
B. Aproximativ 2%
C. Aproximativ 3%

472 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
473 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Aproximativ 4%
E. Aproximativ 5%
(pag. 1922)

C2218032. Care dintre următoarele tehnici reprezintă metode radical-curative de tratament ale litiazei
veziculare?
A. Colecistectomia laparoscopică
B. Colecistectomia pe cale deschisă
C. Colecistostomia
D. Litotriţia percutană
E. Litotriţia extracorporeală
(pag. 1921-1923)

C2218033. Peste ce valoare, grosimea pereţilor veziculari, evidenţiată ecografic, are semnificaţia unui
proces acut?
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 4 mm
D. 5 mm
E. 6 mm
(pag. 1917)

C2218034. Prezenţa de imagini aerice în peretele vezicular, la examenul ecografic este sugestivă
pentru:
A. Fistula colecisto - duodenală
B. Fistula colecisto - colică
C. Anastomoza colecisto - gastrică
D. Colecistita perforată
E. Infecţia cu anaerobi
(pag. 1917)

C2218035. Algoritmul explorării litiazei veziculare cuprinde:


A. Ecografia
B. Colecisto-colangiografia
C. Scintigrama hepato-biliară
D. Computer-tomografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară
(pag. 1917-1918)

C2318036. Care este prima exoplorare imagistica la un pacient suspectat de litiaza veziculara:
A. Radiografia abdominala simpla;
B. Colecistografia orala;
C. Colecistocolangiografia;
D. Scintigrafia radioizotopica;
E. Ecografia hepato-bilio-pancreatica.
(pag. 1917)

C2318037. Care este cea mai grava complicatie a litiazei veziculare:


A. Colecistita cronica;
B. Hidropsul vezicular cu bila alba;
C. Angiocolita acuta icterouremigena;
D. Hidropsul intermitent;
E. Vezicula de portelan.

473 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
474 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1921)

C2318038. Care din urmatoarele metode reprezinta indicatia de electie in tratamentul litiazei veziculare
simptomatice:
A. Disolutia chimica a calculilor;
B. Litotritia extracorporeala;
C. Litotritia percutana;
D. Colecistostomia;
E. Colecistectomia laparoscopica.
(pag. 1923)

C2318039. In colecistita acuta edematoasa la debut se recomanda ca tratament:


A. Colecistectomia laparoscopica;
B. Colecistectomia pe cale deschisa;
C. Colecistostomia;
D. Disolutia chimica locala cu MTBE a calculilor;
E. Litotritia extracorporeala.
(pag. 1924)

C2518040. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este considerata de electie pentru depistarea
litiazei veziculare:
A. colangiografia intravenoasa;
B. radiografia abdominala simpla;
C. echografia abdominala;
D. tomografia computerizata;
E. colangiografia retrograda endoscopica.
(pag. 1918)

C2518041. Elementul decisiv in diagnosticul pozitiv al litiazei veziculare este reprezentat de:
A. prezenta leucocitozei;
B. prezenta subicterului;
C. prezenta durerii le nivelul hipocondrului drept;
D. vizualizarea echografica a calculilor;
E. prezenta suferintei de tip "non - ulcer dispepsia".
(pag. 1918)

C2518042. Urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt false:


A. episodul survine la 2-3 zile dupa o masa copioasa;
B. pot apare semne de iritatie peritoneala;
C. dupa cateva zile de evolutie se constituie plastronul colecistic;
D. este exclusa prezenta febrei;
E. se poate insoti de colecist palpabil.
(pag. 1918)

C2518043. Ileusul biliar este consecinta:


A. migrarii calculului in calea biliara principala;
B. prezentei unei fistule colecisto-coledociene;
C. aparitia peritonitei biliare;
D. trecerii unui calcul din colecist in duoden printr-o fistula bilio-digestiva;
E. prezentei unei fistule biliare externe.
(pag. 1921)

474 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
475 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2518044. Peritonita biliara generalizata aparuta in evolutia colecistitei acute este determinata de:
A. prezenta unei fistule bilio-duodenale;
B. perforarea colecistului in peritoneul liber;
C. migrarea calculului in calea biliara principala;
D. prezenta unei fistule colecisto-coledociene;
E. instalarea unui plastron vezicular.
(pag. 1922)

C2518045. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata in urmatoarele situatii:


A. colecistita cronica microlitiazica;
B. colecistita acuta;
C. prezenta plastronului vezicular;
D. prezenta leucocitozei;
E. echografia arata colecist cu pereti ingrosati.
(pag. 1924)

C2518046. Urmatoarele afirmatii despre colangiografia intraoperatorie sunt false:


A. este indicata daca bolnavul a prezentat un episod icteric recent sau actual;
B. este indicata daca diametrul caii biliare principale este mai mare de 10mm;
C. este indicata in colecistita litiazica scleroatrofica;
D. este indicata in colicistitele microlitiazice;
E. poate evita litiaza coledociana restanta.
(pag. 1924)

C2518047. Urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia litiazei veziculare sunt false:


A. apare mai frecvent dupa varsta de 40 de ani;
B. apare mai frecvent la sexul feminin;
C. un rol important in litogeneza il au staza si infectia;
D. scaderea concentratiei de colesterol in bila are rol litogenetic;
E. scaderea capacitatii de contractie a colecistului are rol litogenetic.
(pag. 1915)

C2518048. Care este procentul de litiaze veziculare care debuteaza ca o colecistita acuta:
A. 90%;
B. 5%;
C. 50%;
D. 20%;
E. 100%.
(pag. 1918)

C2518049. Cea mai frecventa cauza de abdomen acut de origine biliara este:
A. colecistita cronica;
B. colecistita acuta;
C. angiocolita;
D. litiaza coledociana;
E. migrarea calculilor.
(pag. 1920)

C2518050. Faza finala a remanierilor histologice in cadrul colecistitei cronice este reprezentata de:
A. hiperplazia mucoasei;
B. displazia mucoasei;
C. aparitia abceselor parietale;

475 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
476 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. transformarea scleroatrofica;
E. perforatia colecistului.
(pag. 1920)

C2518051. Diametrul calculilor care traverseaza cel mai frecvent ecluza cervico-istmica este:
A. 2 cm;
B. peste 5 mm;
C. peste 1 cm;
D. sub 5 mm;
E. intre 5 - 10 mm.
(pag. 1921)

C2518052. Conditia esentiala din partea colecistului pentru aparitia complicatiilor fistuloase este:
A. existenta hiperplaziei mucoase;
B. prezenta depunerilor de calciu;
C. existenta procesului septic vezicular;
D. prezenta hiperconcentrarii de mucus;
E. absenta muscularei.
(pag. 1921)

C2618053. Diagnosticul litiazei veziculare se bazeaza pe:


A. colecistocolangiografie
B. ecografie abdominala
C. radiografia abdominala
D. colangiografia intraoperatorie
E. bariu pasaj cu clisee tardive
(pag. 1917)

C2618054. Cel mai frecvent erodarea peretilor in fistulele biliodigestive au loc la nivel
A. infundibular
B. fundic
C. peritoneul parietal
D. corpul vezicular
E. cistic
(pag. 1919)

C2618055. Urmatoarele afirmatii referitoare la disolutia chimica a calculilor sunt adevarate


A. este des folosita in practica
B. se bazeaza pe acidul dezoxiribonucleic
C. durata tratamentului este scurta
D. rata de succes a tratamentului este redusa
E. calculii calcificati sunt usor de tratat
(pag. 1922)

C2618056. Colecistectomia clasica


A. este metoda de electie pentru tratamentul litiazei biliare
B. este rezervata contraindicatiilor si complicatiilor laparoscopiei
C. este unicul tratament al litiazei coledociene
D. abordul retrograd favorizeaza migrarea calculilor in coledoc
E. durerile postoperatorii sunt minime si spitalizarea nu depaseste 2 zile
(pag. 1924)

476 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
477 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2618057. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele hepatice primitive sau hidatice sunt
adevarate
A. durerile au caracter colicativ
B. icterul este intotdeauna prezent
C. diafragmul drept este ascensionat
D. febra este de tip recurent
E. iradierea spre umarul stang este regula
(pag. 1919)

C2818058. Litiaza veziculara:


A. chiar si cea silentioasa trebuie rezolvata chirurgical
B. doar cea simptomatica trebuie rezolvata chirurgical
C. doar cea complicata trebuie rezolvata chirurgical
D. nici un raspuns nu e adevarat
E. toate raspunsurile sunt adevarate
(pag. 1922)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1218059. Care dintre urmatoarele elemente clinice sunt sugestive pentru diagnosticul colecistitei
acute?
A. Colica biliara prelungita
B. Febra
C. Contractura care precede colica biliara
D. Plastron
E. Icter
(pag. 1918)

C1218060. Care dintre urmatoarele manifestari clinice aparute la un bolnav purtator de calculi
veziculari voluminosi poate sugera complicatia fistulara?
A. Febra peste 38 grade C
B. Sindromul icteric
C. Angiocolita
D. Ileusul
E. Iritatia peritoneala
(pag. 1921)

C1218061. Care dintre urmatoarele tehnici reprezinta metode radical-curative de tratament ale litiazei
veziculare?
A. Colecistectomia laparoscopica
B. Colecistectomia pe cale deschisa
C. Colecistostomia
D. Litotritia percutana
E. Litotritia extracorporeala
(pag. 1923,1924)

C1218062. Care dintre urmatoarele pot fi cauza subicterului aparut in evolutia unei colecistite acute?
A. Litiaza coledociana asociata
B. Prezenta litiazei coledociene in toate cazurile
C. Angiocolita asociata
D. Pancreatita asociata

477 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
478 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Fistula colecisto-duodenala
(pag. 1918)

C1218063. Care dintre urmatoarele forme clinice ale litiazei veziculare sunt cel mai frecvent intilnite in
practica clinica?
A. Latenta
B. Pseudoulceroasa
C. Dureroasa
D. Dispeptica
E. Acuta
(pag. 1916)

C1218064. Care dintre urmatoarele manifestari clinice apar in forma pseudoneoplazica a litiazei
veziculare?
A. Icter indolor
B. Febra
C. Absenta febrei
D. Icter progresiv
E. Scaderea in greutate
(pag. 1917)

C1318065. Ce afirmatii referitoare la etiopatogenia litiazei veziculare sunt adevarate?


A. Excesul de colesterol,din bila sau scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina duc la aparitia nucleilor
colesterinici precursori ai litiazei.
B. Sarcina determina o reducere a capacitatii de ejectie veziculara atragand staza consecutiva.
C. Insuficienta evacuatorie veziculara este una din cauzele favorizante ale litogenezei.
D. Staza si infectia au rol favorizant.
E. Hipercolesterolemia constitutionala sau de cauza alimentara se insoteste, in toate cazurile, de o crestere a
ratei colesterolului in bila.
(pag. 1915)

C1318066. Ce afirmatii referitoare la complicatiile perforative ale litiazei veziculare sunt adevarate?
A. Aproximativ 1% din litiazele veziculare evolueaza spre perforarea in peritoneul liber.
B. 10% din colecistitele acute prezinta zone de necroza parietala, de obicei in dreptul unui calcul inclavat
infundibular.
C. In colecistitele acute, peritonita acuta generalizata de cauza biliara este frecventa.
D. Plastronul pericolecistic constituie o peritonita localizata.
E. Cand perforatia a fost precedata de formarea unui plastron, supuratia periveziculara poate evolua spre
abces.
(pag. 1922)

C1318067. Care sunt indicatiile colangiografiei intraoperatorii in litiaza biliara?


A. Episod icteric recent sau actual
B. Diametrul caii biliare principale peste 10 mm
C. Calculi veziculari mai mici de 5 mm, cu cistic larg
D. Icter hemolitic
E. Ciroza hepatica
(pag. 1924)

C1318068. Care din semnele enumerate mai jos caracterizeaza o colica biliara:
A. Pozitia antalgica in "cocos de pusca" apasand epigastrul cu pumnul.
B. Bolnavul nu tolereaza atingerea zonei dureroase.
C. Durerea este violenta, cu exacerbari pe fondul unui platou dureros permanent.

478 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
479 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Sediul durerii este in hipocondrul drept, cu iradiere epigastrica, in umarul drept sau un varful scapulei.
E. Greata sau varsaturile pot acompania sindromul dureros.
(pag. 1916)

C1318069. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt exacte?


A. Clinic, aceasta complicatie se manifesta printr-un tablou de ocluzie inalta, obstacolul fiind, de cele mai
multe ori, plasat la nivelul ileonului terminal.
B. Calculul vezicular, cu diametrul minim de 3-4 cm, paraseste colecistul trecand in duoden.
C. Pe radiografia abdominala simpla se evidentiaza prezenta aerului in arborele biliar.
D. Radiologic, se evidentiaza "ansa sentinela".
E. Se insoteste de contractura musculara abdominala.
(pag. 1921)

C1318070. Ce forme imbraca colecistita cronica litiazica?


A. Forma hiperplazica
B. Forma catarala
C. Forma scleroatrofica
D. Forma gangrenoasa
E. Forma flegmonoasa
(pag. 1920)

C1318071. Care sunt fazele evolutive ale litiazei veziculare?


A. Faza tulburarilor dispeptice
B. Faza durerilor paroxistice
C. Faza complicatiilor
D. Aparitia malignizarii
E. Faza tulburarilor satelite
(pag. 1916)

C1318072. Care afirmatii referitoare la litiaza veziculara sunt exacte?


A. Litiaza veziculara survine la aproximativ 20% din populatia matura.
B. Afecteaza cam 20-25 milioane din oamenii prezentului.
C. Annual, se efectueaza in lume mai mult de 2 milioane colecistectomii.
D. Aproximativ 30% din litiazele veziculare sunt operate prin colecistectomie.
E. Extrem de rar, litiaza veziculara este o descoperire necroptica.
(pag. 1915)

C1418073. Tulburarile dispeptice din tabloul clinic al litiazei veziculare cuprind:


A. balonari
B. astenie psiho-fizica
C. tulburari de tranzit
D. sialoree
E. sindrom migrenos
(pag. 1916)

C1418074. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la colecistostomie sunt adevarate:


A. este utiizata in situatii extreme
B. implica obligatoriu extragerea calculilor veziculari
C. se indica in piocolecistitele acute grave
D. se impune la pacientii ce nu ar suporta o anestezie generala urmata de laparotomie
E. se poate realiza numai pe cale radioecografica
(pag. 1924)

479 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
480 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1418075. Colangiografia este contraindicata in:


A. colecistita cronica
B. colecistita acuta
C. pancreatita acuta
D. peritonita biliara
E. insuficienta hepatica
(pag. 1917)

C1418076. Avantajele colecistectomiei laparoscopice sunt:


A. durere postoperatorie absenta sau minima
B. spitalizare scurta 1-3 zile
C. reluare rapida a activitatii (3-4 zile)
D. lipsa supuratiei
E. reducerea spitalzarii
(pag. 1924)

C1418077. Litotritia extracorporeala este contraindicata in:


A. sarcina
B. absenta complicatiilor biliare
C. ulcer gastroduodenal
D. cazul calculior urici < 3 cm
E. anevrisme regionale
(pag. 1922)

C1418078. In disolutia chimica sunt implicate urmatoarele substante:


A. acidul chenodezoxicolic
B. tripsina
C. secretina
D. acid urodezoxicolic
E. pancreasina
(pag. 1922)

C1418079. Care sunt formele clinice de litiaza veziculara:


A. latenta
B. ulceroasa
C. dureroasa
D. dispeptica
E. neoplazica
(pag. 1916)

C1418080. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata la bolnavii:


A. peste 50 de ani
B. cu interventii chirurgicale supramezocolice
C. cu evisceratie
D. cu plastron vezicular
E. cu eventratie
(pag. 1924)

C1418081. Probleme de diagnostic al colecistitei acute se intalnesc la:


A. batrani
B. politraumatizati
C. cardiaci

480 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
481 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. imunodeficitari
E. pacienti diabetici
(pag. 1919)

C1418082. Care din afirmatiile urmatoare sunt false:


A. Frecvent litiaza debuteaza prin colica biliara
B. Durerea colicativa este violenta
C. Sediul durerii este in epigastru cu iradiere in umarul drept si varful scapulei
D. Durerea colicativa este insotita intotdeuna de greturi si varsaturi
E. Prezenta calculilori in colecist poate fi tolerata timp indelungat
(pag. 1916)

C1518083. In diagnosticul diferential al colecistitei cronice litiazice trebuie avute in vedere urmatoarele
afectiuni:
A. ulcerul duodenal;
B. pancreatita cronica;
C. peritonita de etiologie apendiculara;
D. colica renala dreapta;
E. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca.
(pag. 1919)

C1518084. Litiaza veziculara se poate prezenta sub urmatoarele forme clinice:


A. forma latenta;
B. forma pseudoocluziva;
C. forma dureroasa;
D. forma dispeptica;
E. forma migrenoasa.
(pag. 1916)

C1518085. Examenul ecografic poate aduce urmatoarele informatii in litiaza veziculara:


A. apreciaza forma, volumul, peretii si continutul colecistului;
B. furnizeaza informatii asupra pancreasului;
C. furnizeaza informatii asupra cailor biliare intra- si extrahepatice;
D. evidentiaza septarile si cudurile veziculei biliare;
E. decide abordul intraoperator al caii biliare principale.
(pag. 1918)

C1518086. Durerea din colica biliara are urmatoarele caracteristici:


A. sediul durerii este in epigastru;
B. sediul durerii este in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru;
C. durerea poate iradia in umarul drept sau in varful scapulei;
D. bolnavul este imobil, in pozitie antalgica (cocos de pusca);
E. greata si varsaturile pot acompania sindromul dureros.
(pag. 1916)

C1518087. Simptomatologia clinica a litiazei veziculare este sistematizata in urmatoarele faze evolutive:
A. faza tulburarilor dispeptice;
B. faza aparitiei icterului cu caracter progresiv, neremisiv;
C. faza durerilor paroxistice (colica biliara);
D. faza aparitiei febrei asociate cu scadere ponderala;
E. faza complicatiilor.
(pag. 1916)

481 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
482 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1518088. Reprezinta elemente de diagnostic pozitiv al colecistitei acute urmatoarele:


A. prezenta semnelor de iritatie peritoneala;
B. vizualizarea ecografica a colecistului litiazic cu modificari parietale;
C. vizualizarea ecografica a dilatatiilor de cai biliare intrahepatice;
D. prezenta leucocitozei;
E. icterul progresiv si persistent.
(pag. 1918)

C1518089. In evolutia colecistitei acute poate apare:


A. plastronul vezicular;
B. abcesul cavitatii veziculare (piocolecist);
C. peritonita biliara;
D. abcesul subhepatic;
E. degenerarea maligna.
(pag. 1920)

C1518090. In etiopatogenia litiazei veziculare sunt implicati urmatorii factori:


A. excesul colesterolului in compozitia bilei;
B. scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina in bila;
C. incapacitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul;
D. prezenta nucleelor de precipitare (epitelii, leucocite, germeni);
E. diminuarea colesterolului in compozitia bilei.
(pag. 1915-1916)

C1618091. Formele clinice sub care se poate prezenta litiaza biliara sunt:
A. latenta
B. pseudoulceroasa
C. pseudoneoplazica
D. ocluziva
E. de reflux
(pag. 1916)

C1618092. Calculii vaziculari pot fi:


A. urici
B. colesterinici
C. hemoglobinici
D. oxalati
E. micsti (pigmenti biliari, proteine, mucus, calciu)
(pag. 1915)

C1618093. Complicatiile litiazei biliare sunt:


A. infectioase
B. migratorii
C. fistulare si perforative
D. degenerative-neoplazice
E. hemoragice
(pag. 1920-1922)

C1618094. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cancerul colecistului sunt adevarate ?
A. majoritatea cazurilor survin la bolnavii cu colecist litiazic
B. diagnosticul neoplaziei este pus de obicei ecografic
C. este mai frecvent la bolnavii varstnici, cu anamneza litiazica lunga

482 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
483 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. deseori diagnosticul este o surpriza intraoperatorie


E. icterul mecanic este regula
(pag. 1921)

C1618095. Aparitia litiazei biliare este favorizata de:


A. modificarea raportului componentelor biliare
B. imposibilitatea colecistului de a-si evacua continutul
C. medicatia antispastica
D. staza si infectia
E. sarcina sau priza indelungata de contraceptive
(pag. 1915-1916)

C1618096. Comparand colecistectomia laparoscopica cu cea clasica, care din urmatorele afirmatii sunt
false:
A. durerea postoperatorie este mai accentuata
B. complicatiile de plaga sunt mai frecvente
C. reluarea activitatii se face dupa un interval mai mare de timp
D. perioada de spitalizare este mai redusa
E. costurile spitalizarii sunt mai mari
(pag. 1924)

C1618097. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la litiaza biliara sunt adevarate ?
A. toti pacientii cu dilatatii ale caii biliare principale au calculi coledocieni
B. ecografia este o metoda de diagnostic sensibila si specifica pentru diagnosticul litiazei veziculare
C. grosimea peretilor colecistului peste 3 mm apare in colecistita acuta
D. colecistocolangiografia este examenul de predilectie pentru litiaza veziculara
E. ecografia nu permite vizualizarea cailor biliare intrahepatice
(pag. 1917-1918)

C2218098. Care dintre următoarele afirmaţii despre incidenţa litiazei veziculare sunt adevărate?
A. Afectează cu precădere sexul masculin
B. Afectează cu precădere sexul feminin
C. Apare mai frecvent după 60 de ani
D. Apare mai frecvent după 50 de ani
E. Apare mai frecvent după 40 de ani
(pag. 1915)

C2218099. Care dintre următoarele modificări ale compozitiei bilei permit aparitia nucleilor
colesterinici?
A. Creşterea concentratiei de colesterol
B. Scăderea concentraţiei de colesterol
C. Creşterea concentratiei de acizi biliari
D. Scăderea concentraţiei de acizi biliari
E. Creşterea concentraţiei de lecitină
(pag. 1915)

C2218100. Care dintre umătoarele forme clinice ale litiazei veziculare sunt cel mai frecvent întilnite în
practica clinică?
A. Latentă
B. Pseudoulceroasă
C. Dureroasă
D. Dispeptică
E. Acută

483 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
484 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1916)

C2218101. Care dintre următoarele caracteristici clinice nu aparţin colicii biliare?


A. Durerea este violentă
B. Apare şi dispare cu perioade de acalmie
C. Sediul durerii este în hipocondrul drept
D. Pacientul este apatic, evită miscările
E. Greaţa poate acompania sindromul dureros
(pag. 1916)

C2218102. Care dintre umătoarele reprezintă complicaţii migratorii ale litiazei veziculare?
A. Hidropsul vezicular
B. Colecistita acută
C. Migrarea calculilor în CBP
D. Stenozele oddiene
E. Fistulele biliare interne
(pag. 1921)

C2218103. Care dintre următoarele elemente clinice sunt sugestive pentru diagnosticul colecistitei
acute?
A. Colica biliară prelungită
B. Febra
C. Contractura care precede colica biliară
D. Plastron
E. Icter
(pag. 1918)

C2218104. Care dintre următoarele manifestări clinice apărute la un bolnav purtător de calculi
veziculari voluminoşi poate sugera complicaţia fistulară?
A. Febra peste 38 grade C
B. Sindromul icteric
C. Angiocolita
D. Ileusul
E. Iritaţia peritoneală
(pag. 1921)

C2218105. Care dintre următoarele pot fi cauza subicterului apărut în evoluţia unei colecistite acute?
A. Litiaza coledociană asociată
B. Prezenţa litiazei coledociene în toate cazurile
C. Angiocolita asociată
D. Pancreatita asociată
E. Fistula colecisto-duodenală
(pag. 1918)

C2218106. Care dintre următoarele afirmaţii despre disoluţia chimică a calculilor veziculari sunt
adevarate?
A. Este des folosită in practică
B. Este indicată numai la pacienţii asimptomatici
C. La acest gen de tratament răspund calculii bogaţi în calciu
D. Tratamentul este îndelungat, minimum 1 an
E. Rata succesului este ridicată
(pag. 1922)

484 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
485 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2218107. Care dintre următoarele manifestări clinice apar în forma pseudoneoplazică a litiazei
veziculare?
A. Icter indolor
B. Febra
C. Absenţa febrei
D. Icter progresiv
E. Scăderea în greutate
(pag. 1917)

C2218108. Colica biliară poate fi generată de:


A. Stază
B. Calculi
C. Infecţie
D. Alterarea raportului colesterol-acizi biliari
E. Reducerea capacităţii de ejecţie veziculare
(pag. 1915-1916)

C2218109. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?


A. Ecografia evidenţiază dilatarea CBP în 66% din cazuri
B. Ecografia evidenţiază dilatarea CBP în 98% din cazuri
C. 33% dintre pacienţii cu litiaza CBP nu au dilataţii ale CBP
D. 33% dintre pacienţii cu litiaza CBP au dilataţii ale CBP
E. 33% dintre pacienţii cu dilataţii ale CBP au litiaza CBP
(pag. 1918)

C2218110. Între care dintre următoarele afecţiuni se impune diagnosticul diferenţial la un pacient care
prezintă sindrom dureros intens în hipocondrul drept urmat de febră şi frisoane, fără icter?
A. Piocolecistita acută
B. Angiocolita
C. Abcesele hepatice primitive
D. Abcesele hepatice hidatice
E. Abcesul subfrenic
(pag. 1918)

C2218111. În cazul litiazelor veziculare care coexistă cu o altă afecţiune digestivă indicaţia terapeutică
se stabileşte pe baza:
A. Anamnezei
B. Examenului clinic
C. Ecografiei
D. Colangiografiei retrograde endoscopice
E. Scintigrafiei biliare
(pag. 1919-1920)

C2218112. Care dintre următoarele afirmaţii despre posibilităţile evolutive ale purtătorilor de litiză
veziculară sunt false?
A. Aproximativ 20% nu vor avea nici o suferinţă obiectivă
B. Aproximativ 30% nu vor avea nici o suferinţă obiectivă
C. 30% vor dezvolta complicaţii severe
D. 50% vor dezvolta complicaţii minore
E. 50% vor dezvolta complicaţii severe
(pag. 1920)

C2218113. Care dintre următoarele elemente anatomice participă cel mai frecvent la formarea

485 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
486 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

plastronului vezicular ?
A. Stomacul
B. Duodenul
C. Colonul transvers
D. Mezocolonul transvers
E. Marele epiploon
(pag. 1920)

C2218114. Complicaţiile stenozelor oddiene cuprind:


A. Icterul
B. Colangita sclerozantă
C. Angiocolita
D. Carcinomul CBP
E. Pancreatita cronică
(pag. 1921)

C2218115. Care dintre următoarele criterii trebuie să le îndeplinească un pacient cu litiază veziculară
pentru a fi supus litotriţiei extracorporeale?
A. Calcul unic, peste 3 cm
B. Bilă neinfectată
C. Cistic liber
D. Perete vezicular nealterat
E. Absenţa complicaţiilor biliare
(pag. 1922)

C2218116. În care dintre următoarele situaţii examinarea ecografică la un pacient cu colecistită acută
poate să nu evidenţieze semiologia tipică pentru un proces acut?
A. Colagenoze
B. SIDA
C. Gravide
D. Postpartum
E. Politraumatizaţi
(pag. 1921-1922)

C2218117. În care dintre următoarele situaţii este contraindicată metoda laparoscopică pentru
tratamentul litiazei veziculare?
A. Hidrocolecistul
B. Plastronul vezicular
C. Colecistita cronică litiazică
D. La cei cu intervenţii chirurgicale supramezocolice, în antecedente
E. La cei cu intervenţii chirurgicale submezocolice, în antecedente
(pag. 1924)

C2218118. Apariţia de nuclee de precipitare la nivelul veziculei biliare este datorată:


A. Insuficienţei evacuatorie veziculare
B. Consumului de contraceptive
C. Germenilor
D. Celulelor epiteliale
E. Celulelor inflamatorii
(pag. 1915-1916)

C2218119. Care dintre următoarele afecţiuni, asociate litiazei veziculare, pot fi cauza iradierii durerii în
cadrul colicii biliare?

486 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
487 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Periartrita scapulo-humerală
B. Sindromul Tietze
C. Cardiopatia ischemică
D. Pancreatita acută
E. Disfagia intermitentă tip Ortner
(pag. 1918-1919)

C2218120. Care dintre afirmaţiile următoare despre colecistita acută sunt adevărate?
A. De obicei survine la 12-24 de ore după o masă copioasă bogată în grăsimi
B. 20% dintre litiazele veziculare debutează clinic sub această formă
C. Survine cu precădere la sexul masculin
D. Debutul este marcat de o colică prelungită asociată întotdeeauna cu febră
E. Colica de debut este urmată de instalarea unei dureri permanente
(pag. 1918)

C2218121. Care dintre următoarele aspecte imagistice permit diagnosticul unei fistule biliare interne?
A. Prezenţa de gaz în grosimea pereţilor veziculari
B. Pneumobilie la examenul radiologica abdominal
C. Pătrunderea substanţei de contrast în CBP la prânzul baritat
D. Pătrunderea substanţei de contrast în CBP la irigografie
E. Pătrunderea substanţei de contrast în CBP la urografia i.v.
(pag. 1921)

C2218122. Pe ce cale pot fi eliminaţi calculii biliari în urma unei fistule biliare interne?
A. Prin vărsătură
B. Prin vomică
C. Prin scaun
D. Prin urină
E. Transparietal abdominal
(pag. 1921)

C2218123. La ce nivel se produce de cele mai multe ori obstrucţia în cadrul ileusului biliar?
A. Pilorul
B. Duodenul
C. Unghiul Treitz
D. Valvula ileo-cecală
E. Joncţiunea recto-sigmoidiană
(pag. 1921)

C2218124. Care dintre următoarele infecţiii pot fi cauza apariţiei litiazei veziculare?
A. Infecţia tifică
B. Infecţia salmonelozică
C. Infecţia cu E. Coli
D. Infecţia cu Klebsiella
E. Infecţia cu Stafilococ
(pag. 1920)

C2218125. Care dintre următoarele condiţii reprezintă contraindicaţii ale litotriţiei extarcorporeale a
calculilor veziculari?
A. Calcul unic sub 3 cm
B. Ulcer gastric
C. Ulcer duodenal

487 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
488 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Sarcina
E. Pacienţi care nu pot urma tratament ulterior de disoluţie chimică a calculilor
(pag. 1922-1923)

C2218126. Care sunt avantajele colecistectomiei laparoscopice?


A. Durere postoperatorie absentă sau minimă
B. Absenţa supuraţiilor de plagă
C. Spitalizare scurtă (3-5 zile)
D. Reluarea rapidă a activităţii (7-14 zile)
E. Avantaje estetice
(pag. 1918)

C2218127. Care este valoarea morbidităţii postoperatorii la pacienţii cu litiază veziculară?


A. 2% la cazurile cu complicaţii
B. 0,2% la cazurile cu complicaţii
C. 3% la cazurile cu complicaţii
D. 0,2% la cazurile fără complicaţii
E. 0,3% la cazurile fără complicaţii
(pag. 1922)

C2218128. Care dintre următoarele manifestări clinice apar în cadrul formei dispeptice a litiazei
veziculare?
A. Durerea
B. Greaţa
C. Balonările
D. Tuburările de tranzit
E. Icter indolor
(pag. 1916)

C2218129. Care sunt caracteristicile anatomo-clinice ale colecistitei scleroatrofice?


A. Peretele vezicular este mulat pe calcul
B. Colica biliară apare rar în această formă de colecistită
C. Colecistul este frecvent sediul unui abces cronic
D. Poate evolua spre vezicula de porţelan
E. Remanierile sclero-fibroase locale pot afecta şi pediculul hepatic
(pag. 1922)

C2218130. Care dintre următoarele afirmaţii privind relaţia litiază- cancer vezicular sunt false?
A. 45-60% dintre cancerele veziculare survin la purtători de litiază
B. Diagnosticul preoperator al cancerului vezicular la purtătorii de litiază este frecvent
C. Diagnosticul intraoperator al cancerului vezicular la purtătorii de litiază este frecvent
D. Cancerul vezicular apare frecvent pe un colecist litiazic cu evoluţie îndelungată
E. Cancerul vezicular apare frecvent la vârstnici
(pag. 1922)

C2218131. Necrozele parietale în colecistită acută:


A. Apar în 30% din cazuri
B. Pot fi difuze
C. Pot fi parcelare
D. Sunt localizate cel mai frecvent la nivel fundic
E. Sunt localizate de cele mai multe ori în dreptul unui calcul inclavat infundibular
(pag. 1922)

488 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
489 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2218132. Care sunt particularităţile colecistectomiei anterograde?


A. Este preferată în condiţiile unui pedicul hepatic dificil
B. Creşte riscul lezării CBP
C. Reduce riscul lezării CBP
D. Facilitează migrarea unor calculi în CBP
E. Evită riscul migrării unor calculi în CBP
(pag. 1924)

C2218133. Care este rata complicaţiilor postoperatorii în colecistectomia laparoscopică?


A. între 0,5-1% leziuni ale CBP
B. 1% fistule biliare de origine cistică
C. 0,1% hemoragii
D. 0,1% abcese subfrenice
E. 12% supuraţii ale plăgii ombilicale
(pag. 1924)

C2218134. Care sunt complicaţiile migratorii posibile în cazul calculilor veziculari cu diametrul sub 5
mm?
A. Calculii pot traversa cisticul
B. Calculii pot traversa regiunea oddiană
C. Calculii nu pot traversa regiunea oddiană şi rămân întodeauna în CBP
D. Migrarea poate provoca angiocolită acută
E. Migrarea poate provoca angiocolită cronică
(pag. 1921)

C2218135. Prin ce elemente se diferenţiază clinic icterul neoplazic de icterul apărut la un pacient cu
complicaţii ale litiazei veziculare?
A. Icter afebril
B. Icter febril
C. Icter indolor
D. Icter asociat cu colică
E. Icter care se intensifică cu perioade de remisiune
(pag. 1919)

C2218136. În care dintre următoarele situaţii este indicată colecistostomia în tratamentul litiazei
veziculare?
A. În sarcină
B. La pacienţii cu teren biologic profund alterat
C. În piocolecistitele acute grave
D. În toate formele de piocolecistită
E. În colecistita sclero-atrofică
(pag. 1924)

C2218137. Migrarea transcistică a calculilor poate fi urmată de:


A. Pasajul oddian al calculilor
B. Rămânerea calculilor în CBP
C. Icter mecanic
D. Ileusul vaterian litiazic
E. Ileusul biliar
(pag. 1924)

C2318138. Ce afirmatii referitoare la colecistectomia laparoscopica pentru litiaza veziculara sunt false:

489 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
490 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Durere postoperatorie absenta sau minima;


B. Este posibila in toate cazurile;
C. Leziunile hepatocoledocului se intalnesc in 5% din cazuri;
D. Spitalizarea postoperatorie este scurta, de 1-3 zile;
E. Avantaje estetice si economice prin reducerea spitalizarii.
(pag. 1924)

C2318139. Ce afirmatii referitoare la colecistectomia deschisa in litiaza veziculara sunt adevarate:


A. Metoda ramane rezervata doar pentru contraindicatiile laparoscopiei;
B. Se poate realiza pe cale retrograda, anterograda sau bipolara;
C. Tehnica anterograda este rar utilizata;
D. Tehnica retrograda este preferata in conditiile unui pedicul dificil, reducand riscul lezarii coledocului;
E. Tehnica retrograda faciliteaza migrarea unor microcalculi in coledoc.
(pag. 1924)

C2318140. Ce afirmatii referitoare la colangiografia intraoperatorie sunt adevarate:


A. Este indicata in cazurile cu episod icteric recent sau actual;
B. Este indicata cand diametrul coledocului depaseste 1 cm;
C. Se recomanda cand se descopera calculi veziculari mai mici de 5 mm si un cistic larg;
D. Este indicata in toate colecistectomiile laparoscopice;
E. Este indicata in hidropsul vezicular cu bila alba.
(pag. 1924)

C2318141. Ce afirmatii referitoare la colecistita acuta sunt adevarate:


A. Este cea mai redutabila complicatie a litiazei veziculare;
B. E. coli, Klebsiella, anaerobii sunt germenii raspunzatori de elementul infectios;
C. Uneori in jurul colecistului adera viscerele de vecinatate in tendinta de a bloca diseminarea procesului
infectios;
D. Prima faza de evolutie o reprezinta colecistita acuta flegmonoasa;
E. Imbraca forma hiperplazica sau scleroatrofica.
(pag. 1920)

C2318142. Ce afirmatii referitoare la colecistita cronica sunt false:


A. Fazele evolutive de infectie a peretelui vezicular se succed de la inflamatia catarala la cea flegmonoasa;
B. Cavitatea veziculara se reduce considerabil sau dispare complet, peretele vezicular mulandu-se pe calcul;
C. Colecistul scleroatrofic mai poate dezvolta activitate motorie intalnindu-se frecvent colica biliara;
D. Colecistita cronica, prin remanierile sclerofibroase pericolecistice, conduc la procese de pediculita
lemnoasa;
E. Incidentele si accidentele colecistectomiei in cazul colecistitei scleroatrofice sunt mai rare comparativ cu
restul colecistopatiilor.
(pag. 1920)

C2318143. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt false:


A. Aceasta complicatie se manifesta clinic printr-un tablou de ocluzie inalta;
B. Calculul vezicular cu diametru de 3-4 cm se poate bloca in duoden;
C. Radiologic se evidentiaza ansa sentinela;
D. Evidentierea pneumobiliei poate sugera diagnosticul;
E. Ileusul biliar este o complicatie degenerativa a litiazei veziculare.
(pag. 1921)

C2318144. Ce forme imbraca colecistita acuta litiazica:


A. Forma hiperplazica;
B. Forma catarala;

490 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
491 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Forma scleroatrofica;
D. Forma flegmonoasa;
E. Forma gangrenoasa.
(pag. 1920)

C2318145. Ce afirmatii referitoare la litiaza veziculara sunt false:


A. Litiaza veziculara se intalneste cu precadere la sexul feminin;
B. Un procent de 30% din litiazele veziculare ajung la chirurg fiind supuse tratamentului chirurgical;
C. Rareori litiaza veziculara constituie o descoperire intamplatoare sau necroptica;
D. Litiaza veziculara apare mai frecvent la pacientii sub 30 de ani;
E. Prezenta calculului in vezicula biliara (corp strain) antreneaza in toate cazurile o suferinta biliara.
(pag. 1915)

C2318146. Ce afirmatii referitoare la mecanismele litogenezei sunt adevarate:


A. Hipercolesterolemia constitutionala sau de cauza alimentara este insotita intotdeauna de o crestere a ratei
colesterolului in bila;
B. Alterarea raportului colesterol-acizi biliari este favorizata de staza si infectie;
C. Administrarea de contraceptive orale favorizeaza aparitia litiazei veziculare;
D. Imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul este una din cauzele favorizante ale
litogenezei;
E. Cresterea concentratiei de acizi biliari si lecitina din bila favorizeaza aparitia litiazei.
(pag. 1916)

C2318147. Ce afirmatii referitoare la ecografie in litiaza biliara sunt false:


A. Poate confirma diagnosticul de litiaza a caii biliare principale in 98% din cazuri;
B. Este capabila sa indice singura necesitatea explorarii intraoperatorii a caii biliare principale;
C. Poate evidentia imagini hidroaerice in grosimea peretelui vezicular in colecistita acuta cu anaerobi;
D. Nu se poate efectua la bolnavii icterici;
E. Este o metoda sensibila si specifica pentru depistarea litiazei veziculare inlocuind examenul colecistografic.
(pag. 1917)

C2318148. Ce afirmatii referitoare la complicatiile degenerativ-neoplazice ale litiazei veziculare sunt


adevarate:
A. Cel mai frecvent degenerarea survine pe un colecist litiazic cu evolutie indelungata, la un bolnav varstnic;
B. 30% din neoplasmele veziculei biliare survin la un bolnav purtator de calculi veziculari;
C. Deseori degenerarea maligna constituie o surpriza intraoperatorie;
D. Prognosticul cancerului de vezicula biliara pe litiaza este favorabil la bolnavii tineri;
E. Invazia patului vezicular este rareori posibila.
(pag. 1922)

C2318149. Ce afirmatii referitoare la complicatiile migratorii ale litiazei veziculare sunt adevarate:
A. Calculii cu diametru de 1-3 mm sunt cei mai agresivi, ei trecand relativ usor prin zona cervico-cistica;
B. Pasajele repetate prin regiunea oddiana conduc in final la sclerodistrofii oddiene;
C. In situatia in care un calcul blocat in infundibulul vezicular revine in cavitatea veziculara apare un hidrops
intermitent;
D. Mucocelul vezicular cu bila alba nu este o complicatie mecanica;
E. Icterul mecanic litiazic secundar migrarii unui calcul din vezicula biliara este indolor si apiretic.
(pag. 1921)

C2318150. Ce afirmatii referitoare la complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt adevarate:
A. Fistulele bilio-cutanate sunt frecvente;
B. Cel mai frecvent erodarea se produce in dreptul unui calcul inclavat infundibular, directia de fistulizare fiind
spre duoden sau coledoc;

491 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
492 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Este posibil ca fistula sa se inchida spontan;


D. Aparitia unui sindrom icteric, angiocolitei sau a ileusului la un bolnav purtator de calculi voluminosi poate
sugera complicatia fistulara;
E. Cel mai frecvent diagnosticul se precizeaza preoperator prin ecografie.
(pag. 1921)

C2318151. Ce afirmatii referitoare la complicatiile perforative ale litiazei veziculare sunt false:
A. 20% din litiazele veziculare evolueaza spre perforarea in peritoneu liber;
B. Complicatiile perforative survin, cel mai frecvent, in peritoneu liber determinand peritonita biliara;
C. Aproximativ 10% din colecistitele acute prezinta zone de necroza parietala in dreptul unui calcul inclavat in
infundibul;
D. Cand perforatia a fost precedata de formarea unui plastron poate sa apara un abces in plastron;
E. Perforatia in peritoneu liber survine in formele gangrenoase si, mai ales, la varstnici.
(pag. 1922)

C2318152. Ce semne se pot intalni in ileusul biliar:


A. Durere in hipocondrul drept, insotita de febra in antecedentele recente;
B. Dureri abdominale colicative insotite eventual de melena;
C. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze;
D. Greturi, varsaturi;
E. Pneumoperitoneu.
(pag. 1921)

C2318153. Ce afirmatii referitoare la diagnosticul diferential al litiazei veziculare si la "mirajul" primei


leziuni sunt adevarate:
A. Tumora renala dreapta poate simula o litiaza veziculara asimptomatica coexistenta;
B. Un cancer de unghi drept colic poate simula pana la un punct o colecistopatie;
C. O tumora gastrica poate simula o litiaza biliara coexistenta descoperita ecografic;
D. In era chirurgiei laparoscopice explorarea cavitatii peritoneale a scazut semnificativ aceste interpretari
eronate comparativ cu explorarea prin laparotomie;
E. Anamneza, examenul clinic atent si explorarile complementare pot ghida in mod adecvat chirurgul spre
afectiunea dominanta evitand astfel "mirajul" primei leziuni.
(pag. 1920)

C2518154. In etiopatogenia litiazei veziculare sunt implicati urmatorii factori:


A. excesul colesterolului in compozitia bilei;
B. scaderea concentratiei de acizi biliari si lecitina in bila;
C. incapacitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul;
D. prezenta nucleelor de precipitare (epitelii, leucocite, germeni);
E. diminuarea colesterolului in compozitia bilei.
(pag. 1916)

C2518155. Simptomatologia clinica a litiazei veziculare este sistematizata in urmatoarele faze evolutive:
A. faza tulburarilor dispeptice;
B. faza aparitiei icterului cu caracter progresiv, neremisiv;
C. faza durerilor paroxistice (colica biliara);
D. faza aparitiei febrei asociata cu scadere ponderala;
E. faza complicatiilor.
(pag. 1916)

C2518156. Durerea din colica biliara are urmatoarele caracteristici:


A. sediul durerii este in epigastru;
B. sediul durerii este in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru;

492 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
493 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. durerea poate iradia in umarul drept sau in varful scapulei;


D. bolnavul este imobil, in pozitie antalgica ("cocos de pusca");
E. greata si varsaturile pot acompania sindromul dureros.
(pag. 1916)

C2518157. Examenul echografic poate aduce urmatoarele informatii in litiaza veziculara:


A. apreciaza forma, volumul, peretii si continutul colecistului;
B. furnizeaza informatii asupra pancreasului;
C. furnizeaza informatii asupra cailor biliare intra- si extrahepatice;
D. evidentiaza septarile si cudurile veziculei biliare;
E. decide abordul intraoperator al caii biliare principale.
(pag. 1918)

C2518158. In diagnosticul diferential al litiazei veziculare necomplicate trebuie avute in vedere


urmatoarele afectiuni:
A. ulcerul duodenal;
B. pancreatita cronica;
C. peritonita de etiologie apendiculara;
D. colica renala dreapta;
E. colica hepatica prin distensia capsulei Glisson din insuficienta cardiaca.
(pag. 1919)

C2518159. Litiaza veziculara se poate prezenta sub urmatoarele forme clinice:


A. forma latenta;
B. forma pseudoocluziva;
C. forma dureroasa;
D. forma dispeptica;
E. forma migrenoasa.
(pag. 1916)

C2518160. Reprezinta elemente de diagnostic pozitiv al colecistitei acute urmatoarele:


A. apararea musculara la nivelul hipocondrului drept;
B. vizualizarea echografica a colecistului litiazic cu pereti ingrosati;
C. vizualizarea echografica a dilatatiilor de cai biliare intrahepatice;
D. prezenta leucocitozei;
E. icterul progresiv si persistent.
(pag. 1918)

C2518161. In evolutia colecistitei acute poate aparea:


A. plastronul vezicular;
B. abcesul cavitatii veziculare (piocolecist);
C. peritonita biliara;
D. abcesul subhepatic;
E. degenerarea maligna.
(pag. 1920)

C2518162. Reprezinta complicatii ale colecistitei cronice litiazice urmatoarele:


A. migrarea calculilor in calea biliara principala;
B. aparitia fistulelor bilio-digestive;
C. aparitia colecistitei acute;
D. degenerarea maligna;
E. peritonita biliara.

493 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
494 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

C2518163. Avantajele colecistectomiei laparoscopice sunt reprezentate de:


A. durere postoperatorie absenta sau minima;
B. lipsa complicatiilor de plaga (supuratii, eventratii);
C. scurtarea spitalizarii (1-3 zile);
D. diminuarea accidentelor si incidentelor intraoperatorii;
E. reintegrarea profesionala rapida (7-14 zile).
(pag. 1924)

C2518164. Complicatiile postoperatorii ale colecistectomiei pot fi reprezentate de


A. fistule biliare externe;
B. abcese subfrenice;
C. fistule bilio-digestive;
D. ileus biliar;
E. coleperitoneu.
(pag. 1924)

C2518165. Tehnicile neablative utilizate in tratamentul litiazei veziculare sunt reprezentate de:
A. colecistectomia laparoscopica;
B. disolutia chimica a calculilor;
C. colecistectomia clasica;
D. litotritia extracorporeala;
E. litotritia percutana.
(pag. 1922)

C2518166. Obstacolele de la nivelul sifonului vezicular implicate in litogeneza pot fi:


A. stenozele scleroinflamatorii (tip cisticita);
B. modificarile distrofice cervico-cistice;
C. anomalii congenitale ale sifonului;
D. diskinezii cervico-cistice;
E. agenezia colecistului.
(pag. 1916)

C2518167. Colica biliara prezinta urmatoarele caracteristici:


A. se insoteste de durere violenta cu exacerbari pe fondul unui platou dureros permanent;
B. sediul durerii este in hipocondrul drept cu iradiere epigastrica;
C. greata si varsaturile sunt excluse;
D. sediul durerii este in epigastru cu iradiere posterioara;
E. este determinata de contractura tetaniforma a musculaturii netede veziculare.
(pag. 1916)

C2518168. Reprezinta forme clinice ale litiazei veziculare urmatoarele:


A. forma latenta ("muta");
B. forma dureroasa;
C. forma dispeptica;
D. forma pseudoocluziva;
E. forma migrenoasa.
(pag. 1916)

C2518169. Urmatoarele afirmatii despre forma dispeptica a litiazei veziculare sunt adevarate:
A. imbraca caracterul unei dispepesii non-ulceroase;

494 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
495 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. are simptomatologie nesistematizata;


C. simptomatologia este dominata de greata, balonari postprandiale, tulburari de tranzit;
D. icterul este intotdeauna prezent;
E. durerea reprezinta principalul simptom.
(pag. 1916)

C2518170. Echografia abdominala in litiaza veziculara prezinta urmatoarele avantaje:


A. poate fi efectuata si la bolnavi icterici;
B. poate fi efectuata in toate situatiile in care colangiografia este contraindicata;
C. obtine si informatii despre caile biliare si pancreas;
D. decide singura necesitatea explorarii intraoperatorii a caii biliare principale;
E. apreciaza forma, volumul, peretii si continutul colecistului.
(pag. 1917)

C2518171. In absenta antibioticelor, colecistita acuta poate evolua astfel:


A. instalarea unui plastron colecistic;
B. aparitia abcesului vezicular;
C. instalarea peritonitei bilio-purulente;
D. fistulizarea este frecventa;
E. remisiunile reprezinta regula.
(pag. 1918)

C2518172. Urmatoarele elemente concura la formularea diagnosticului pozitiv de colecistita acuta:


A. calculii si modificarile peretelui colecistic evidentiate echografic;
B. leucocitoza;
C. icterul;
D. identificarea litiazei coledociene;
E. prezenta febrei.
(pag. 1918)

C2518173. Cauza subicterului intalnit in colecistita acuta poate fi reprezentată de:


A. compresia infundibulara asupra axului biliar principal;
B. asocierea angiocolitei;
C. asocierea unei pancreatite;
D. prezenta plastronului colecistic;
E. asocierea litiazei veziculare cu ulcerul gastro-duodenal.
(pag. 1918)

C2518174. Litiaza veziculara poate genera urmatoarele tipuri de complicatii:


A. infectioase;
B. migratorii;
C. degenerativ-neoplazice;
D. hemoragice;
E. fistulare si perforative.
(pag. 1920)

C2518175. La formarea plastronului colecistic pot lua parte urmatoarele elemente viscerale:
A. colonul transvers;
B. marele epiploon;
C. colonul sigmoid;
D. cecul;
E. duodenul.

495 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
496 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

C2518176. Urmatoarele afirmatii referitoare la colecistita cronica scleroatrofica sunt adevarate:


A. colica biliara este frecvent intalnita;
B. colica biliara nu se intalneste la aceasta forma de colecistita;
C. frecvent apare un abces vezicular cronic;
D. reprezinta suportul aparitiei complicatiilor fistulare;
E. colecistectomia este dificila.
(pag. 1920)

C2518177. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare pot fi reprezentate de:


A. fistula bilio-biliara;
B. fistula bilio-duodenala;
C. fistula bilio-colica;
D. fistula bilio-apendiculara;
E. exceptional fistula bilio-cutanata.
(pag. 1921)

C2518178. Tehnicile neablative aflate in arsenalul terapeutic destinat litiazei veziculare sunt
reprezentate de:
A. chirurgia laparoscopica;
B. disolutia chimica;
C. litotritia extracorporeala;
D. litotritia percutana;
E. endoscopia digestiva superioara.
(pag. 1922)

C2518179. Colecistectomia laparoscopica este contraindicata la urmatoarele categorii de pacienti:


A. la pacientii cu antecedente de interventii chirurgicale supramezocolice;
B. la cei cu plastron vezicular;
C. la obezi;
D. la cei cu colecistita acuta;
E. la cei cu antecedente de interventii chirurgicale submezocolice.
(pag. 1924)

C2518180. Avantajele colecistectomiei laparoscopice sunt reprezentate de:


A. durere postoperatorie absenta sau minima;
B. lipsa complicatiilor de plaga (supuratii, eventratii);
C. spitalizare redusa (1-3 zile);
D. reluare rapidă a activitatii (7-14 zile);
E. incidenta mult redusa a incidentelor si accidentelor intraoperatorii comparativ cu chirurgia clasica.
(pag. 1924)

C2618181. Colangiografia peroperatorie este obligatorie in


A. episoad icteric recent sau actual
B. diametrul coledocului peste 10 mm
C. calculi biliari cu diametru sub 5 mm
D. cistic larg peste 2 mm
E. icter hemolitic
(pag. 1924)

C2618182. Urmatoarele afirmatii referitoare la colecistostomie sunt adevarate


A. este tratamentul de electie al litizei coledociene

496 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
497 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. este utilizata la bolnavii cu teren biologic precar


C. se realizeaza sub ghidaj radio-ecografic
D. este folosita ca procedeu temporar
E. este rapida si cu riscuri minime
(pag. 1924)

C2618183. Lititritia extracorporeala a calculilor biliari poate fi utilizata in caz de


A. calcul unic, cu diametru sub 3 cm
B. cistic stenozat
C. bila neinfectata
D. colecistita acuta
E. motricitate parietala pastraa
(pag. 1922)

C2618184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la colecistectomia laparoscopica sunt false
A. incidentele si accidentele au o incidenta similara cu cele ale colecistectomiei clasice
B. complicatiile de plaga sunt redutabile
C. este contraindicata la cei cu antecedente chirurgicale supramezocolice
D. este usor de realizat in colecistitele scleroatrofice
E. recidivele dupa colecistectomie sunt frecvente
(pag. 1924)

C2618185. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la fistulele si perforatiile colecistului sunt false
A. sunt complicatiile cele mai frecvente ale litiazei veziculare
B. simptomatologia este specifica
C. aparitia icterului, angiocolitei sau ileusului la un bolnav cu calculi veziculari mari poate sugera diagnosticul
D. diagnosticul este pus de cele mai multe ori preoperator
E. aerobilia apare in perforatiile ulceroase
(pag. 1921)

C2618186. Ecografia abdominala simpla poate evidentia


A. imagini aerice in peretii colecistului in cazul colecistitelor acute
B. formatiune ecogena cu con de umbra posterior in litiaza veziculara
C. septurile si cudurile colecistului
D. ulcerul duodenal penetrant in caile biliare
E. malformatiile arteriovenoase din peretii colecistului
(pag. 1917)

C2618187. Colangiografia intravenoasa este contraindicata in


A. colecistita acuta
B. pancreatita acuta
C. insuficienta hepatica
D. intoleranta la compusi iodati
E. antecedente de icter
(pag. 1917)

C2618188. Diagnosticul diferential al colicii biliare se face cu


A. periartrita scapulo-humerala
B. cardiopatia ischemica
C. insuficienta cardiaca stanga
D. dispragia intermitenta tip Ortner
E. colica renal stanga

497 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
498 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1918)

C2618189. Care din urmatoarele intrebari referitoare la colecistita acuta sunt adevarate
A. Debuteaza printr-o colica biliara prelungita
B. apare cam la 1 din 5 bolnavi cu litiaza veziculara
C. tratamentul este interventia chirurgicala in urgenta imediata
D. administrarea antibioticelor este contraindicata
E. iradierea epigastrica a durerii sugereaza asocierea unui ulcer perforat
(pag. 1918)

C2618190. Complicatiile litiazei biliare cuprind


A. colecistita acuta
B. fistula biliara
C. ileusul biliar
D. agenezia biliara
E. malignizarea
(pag. 1920)

C2818191. Urmatorii factori intervin in etiopatogenia litiazei veziculare:


A. tulburari metabolice ce modifica raportul componentelor biliare
B. scaderea capacitatii de contractie a colecistului
C. hipercolesterolemia constitutionala
D. imposibilitatea colecistului de a-si evacua convenabil continutul
E. staza gastrica
(pag. 1915)

C2818192. Debutul unei colecistite acute se caracterizeaza prin:


A. la 2-3 zile dupa o masa copioasa, bogata in grasimi
B. cel mai frecvent la paciente supraponderale
C. dureri initial in fosa iliaca dreapta
D. hematemeza
E. colica biliara prelungita
(pag. 1918)

C2818193. Urmatoarele sunt complicatii infectioase ale litiazei biliare:


A. colecistita acuta
B. hidropsul vezicular
C. colecistita cronica
D. pancreatita acuta
E. ileusul biliar
(pag. 1920)

C2818194. Urmatoarele sunt complicatii migratorii ale litiazei biliare:


A. colecistita acuta
B. hidropsul vezicular
C. colecistita cronica
D. pancreatita acuta
E. ileusul biliar
(pag. 1920)

C2818195. Urmatoarele sunt complicatii fistulare ale litiazei biliare:


A. colecistita acuta

498 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
499 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. hidropsul vezicular
C. colecistita cronica
D. pancreatita acuta
E. ileusul biliar
(pag. 1920)

C2818196. Ileusul biliar:


A. este o ocluzie intestinala mecanica
B. este o ocluzie intestinala dinamica
C. calculul are maxim 3-4 cm
D. cel mai frecvent se localizeaza la nivelul colonului
E. cel mai frecvent se localizeaza la nivelul duodenului, la unghiul lui Treitz
(pag. 1921)

C2818197. Avantajele colecistectomiei laparoscopice fata de cea clasica sunt:


A. costurile aparaturii interventiei chirurgicale reduse
B. durerea postoperatorie minima
C. spitalizare mai scurta
D. reluare rapida a activitatii
E. nu are contraindicatii
(pag. 1924)

C2818198. Colangiografia peroperatorie este utila si mai ales obligatorie in urmatoarele circumstante:
A. de rutina in orice colecistectomie
B. episod icteric recent sau actual
C. calculi veziculari cu diametrul mai mic de 5 mm
D. diametrul caii biliare principale mai mic de 10 mm
E. cistic larg mai mare de 2 mm
(pag. 1924)

C2818199. Colecistostomia:
A. este interventia de electie in colecistita acuta
B. este interventia de electie in colecistita cronica
C. este o tehnica utilizata doar in situatii extreme, de gravitate exceptionala
D. realizeaza un drenaj extern al colecistului
E. se poate realiza si pe cale radio-ecografica
(pag. 1925)

499 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
500 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 19
Chistul hidatic hepatic
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1219001. Care dintre chisturile hidatice hepatice nu necesita tratament:


A. chisturile centrale inferioare
B. chisturile mici sub 3 cm diametru
C. chisturile mici, calcificate, la periferia lobilor hepatici
D. chisturile mici, calcificate, la pacienti cu teste serologice negative
E. chisturile necomplicate
(pag. 1845)

C1219002. Lichidul din chistul hidatic hepatic are o presiune mare, de aproximativ:
A. 400 ml apa
B. 450 ml apa
C. 300 ml apa
D. 500 ml apa
E. 800 ml apa
(pag. 1841)

C1219003. Care este cea mai frecventa complicatie aparuta in evolutia unui chist hidatic hepatic:
A. litiaza biliara
B. ruptura intr-un organ cavitar
C. fisurarea partiala intr-un viscer plin
D. ruptura chistului in caile biliare
E. hipertensiunea portala
(pag. 1844)

C1219004. In situatia rupturii chistului hidatic hepatic in caile biliare, apare triada clasica formata din
simptomele:
A. colica biliara, icter si urticarie
B. colica biliara, tumora palpabila si icter
C. icter, soc anafilactic si febra
D. colica biliara, icter si febra
E. sindrom dispeptic biliar, urticarie si eritem
(pag. 1842)

C1219005. In chistul hidatic hepatic, reactia Cassoni este considerata pozitiva cand la locul injectarii
apare o papula avand diametrul de:
A. 3-4 cm
B. 6-7 cm
C. 10-11 cm
D. 1-2 cm
E. 0,5 cm
(pag. 1842)

500 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
501 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1219006. Care sunt ariile recunoscute endemic in lume pentru chistul hidatic hepatic?
A. Australia
B. Japonia
C. Romania
D. Partea de Nord a Europei
E. Partea de Sud a Greciei
(pag. 1840)

C1319007. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza cuticula tumorii hidatice hepatice
A. formata din trei straturi de celule embrionare
B. este o membrana cu posibilitati evolutive
C. este o membrana inextensibila
D. permite trecerea bacteriilor direct
E. este o membrana gelatinoasa, anhista
(pag. 1841)

C1319008. Toate afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu exceptia:


A. ciroza hepatica in chistul hidatic hepatic este favorizata de stenoza biliara secundara compresiunii chistului
B. edemul si infiltratia spatiilor Disse prin fenomene alergice favorizeaza aparitia cirozei
C. chisturile centrale inferioare pot genera ciroza prin compresiune directa in hil
D. chisturile multiple sunt mai frecvent responsabile de aparitia cirozei
E. aderentele chisto diafragmatice duc la aparitia cirozei
(pag. 1845)

C1319009. Ariile recunoscute in chistul hepatic hidatic unilocular sunt cele mentionatecu exceptia:
A. America de Sud
B. Australia
C. Partea de Sud a Africii
D. Siberia
E. Islanda
(pag. 1840)

C1319010. Una din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza membrana proligera a chistului hidatic:
A. este o membrana fertila, dotata cu posibilitati evolutive
B. secreta lichidul hidatic
C. genereaza capsulele proligere
D. nisipul hidatic se gaseste in partea de sus a proligerei
E. capsulele proligere iau nastere prin inmugurire
(pag. 1841)

C1319011. In chistul hidatic hepatic echografia evidentiaza urmatoarele date cu exceptia:


A. mase transsonice, de obicei bine delimitate
B. imagini transsonice cu pereti subtiri
C. pozitia chistului in ficat
D. comunicarea cu arborele bronsic
E. rapoartele cu vena cava si venele suprahepatice
(pag. 1843)

C1319012. Care din urmatoarele complicatii ale chistului hepatic hidatic constituie aproape o
modalitate evolutiva normala
A. fistula biliobronsica
B. ruptura intraperitoneala

501 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
502 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. fisurarea biliara
D. manifestari anafilactice
E. infectarea chistului
(pag. 1844)

C1419013. Cel mai frecvent ruptura chistului hidatic hepatic se face in:
A. peritoneu
B. duoden
C. arborele biliar
D. stomac
E. bronhii
(pag. 1844)

C1419014. Tratamentul chirurgical al chistului hidatic hepatic se face preferential prin anastomoza:
A. chistojejunala latero-terminala pe ansa in Y
B. chistoduodenala
C. chistojejunala pe ansa in omega
D. chistogastrica
E. chistocolica
(pag. 1845)

C1519015. Care dintre urmatoarele manifestari clinice nu este prezenta in stadiul tumoral al chistului
hidatic hepatic:
A. durerea abdominala;
B. urticaria si eritemul;
C. tumora palpabila;
D. hematochezia;
E. hepatomegalia.
(pag. 1842)

C1519016. In chistul hidatic hepatic cuticula este generata prin:


A. tasarea parenchimului hepatic;
B. actiunea mecanica si alergica a toxinelor hepatice;
C. este elaborata de catre membrana germinativa;
D. actiunea toxalbuminelor produse de chist;
E. inmugurirea si tasarea veziculelor hidatice.
(pag. 1841)

C1519017. In chistul hidatic hepatic dezvoltarea embrionului hexacant in parenchimul hepatic poate da
nastere la:
A. strobila;
B. scolex;
C. vezicula hidatica;
D. membrana germinativa;
E. nisip hidatic.
(pag. 1841)

C1519018. Care din urmatoarele procedee chirurgicale este ideal in tratamentul chistului hidatic
hepatic:
A. anastomozele chisto-digestive;
B. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii;
C. marsupializarea chistului;
D. chistectomia totala;

502 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
503 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. chistectomia partiala Lagrot.


(pag. 1846)

C1519019. Care dintre afirmatiile referitoare la "papilooddita scleroasa" din chistul hidatic hepatic, este
adevarata:
A. reprezinta 20% din complicatiile biliare ale chistului hidatic hepatic;
B. este consecinta stazei cu dilatarea arborelui biliar;
C. este consecinta stazei;
D. se datoreaza iritatiei permanente locale cu produsi din chistul fisurat;
E. se datoreaza diskineziei biliare.
(pag. 1843)

C1619020. Epidemiologia chistului hidatic hepatic la om se caracterizeaza prin:


A. dependenta de varsta
B. boli hepatice in antecedente
C. dependenta de zone endemice cu incidenta crescuta a gazdelor intermediare
D. sursa principala de producere este pisica
E. morbiditatea maxima la noi in tara se inregistreaza in marile orase
(pag. 1840)

C1619021. Membrana proligera din peretele chistului hidatic hepatic:


A. este formata din straturi de celule embrionare
B. reprezinta stratul extern al chistului
C. este bine vascularizata
D. este de culoare albicioasa, elastica
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1841)

C1619022. Cea mai frecventa complicatie biliara in evolutia chistului hidatic hepatic este:
A. colecistita litiazica
B. papiloodita scleroasa
C. dischinezia biliara
D. angiocolita
E. hidropsul vezicular
(pag. 1843)

C1619023. Chistectomia partiala (Lagrot) reprezinta:


A. unul din procedeele radicale
B. metoda rar folosita
C. excizeaza partial membrana perichistica
D. excizeaza adventicia prin disectia in parenchimul hepatic
E. se executa in chistul nedeschis
(pag. 1846)

C1619024. Epidemiologia chistului hidatic hepatic la om se caracterizeaza prin:


A. dependenta de varsta
B. boli hepatice in antecedente
C. dependenta de zone endemice cu incidenta crescuta a gazdelor intermediare
D. sursa principala de producere este pisica
E. morbiditatea maxima la noi in tara se inregistreaza in marile orase
(pag. 1840)

503 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
504 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1619025. Membrana proligera din peretele chistului hidatic hepatic:


A. este formata din straturi de celule embrionare
B. reprezinta stratul extern al chistului
C. este bine vascularizata
D. este de culoare albicioasa, elastica
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1841)

C1619026. Cea mai frecventa complicatie biliara in evolutia chistului hidatic hepatic este:
A. colecistita litiazica
B. papiloodita scleroasa
C. dischinezia biliara
D. angiocolita
E. hidropsul vezicular
(pag. 1843)

C1619027. Chistectomia partiala (Lagrot) reprezinta:


A. unul din procedeele radicale
B. metoda rar folosita
C. excizeaza partial membrana perichistica
D. excizeaza adventicia prin disectia in parenchimul hepatic
E. se executa in chistul nedeschis
(pag. 1846)

C2219028. Digestia ouălor de Taenia echinococus se face:


A. numai în mediul acid
B. numai în mediul alcalin
C. începe în mediul acid şi se continuă în mediul alcalin
D. atât în mediul acid cât şi în cel alcalin
E. numai în prezenţa secreţiei pancreatice exocrine
(pag. 1841)

C2219029. Embrionul hexacant ajunge din intestin în ficat pe următoarea rută:


A. prin căile biliare, contracurent
B. prin vasele limfatice
C. prin sistemul venos port
D. străbătând peretele intestinal până când ajunge în lichidul peritoneal, de unde are tropism hepatic
E. înaintând prin grosimea peretelui intestinal şi al căilor biliare
(pag. 1841)

C2219030. Localizarea hepatică preponderentă a chistului hidatic hepatic este:


A. lobul drept
B. lobul stâng
C. ambii lobi cu aceeaşi frecvenţă
D. localizare profundă indiferent de lob
E. localizare profundă la nivelul lobului stâng
(pag. 1841)

C2219031. Următoarea caracteristică nu este proprie lichidului hidatic:


A. are presiune mare
B. este opalescent
C. e uşor acid

504 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
505 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. e incolor
E. e limpede
(pag. 1841)

C2219032. Durerea abdominală din cadrul chistului hidatic hepatic poate avea următoarele
caracteristici, mai puţin:
A. frecvent difuză
B. cu caracter de colică biliară
C. ca un disconfort abdominal
D. e cel mai frecvent simptom
E. adesea e ascuţită, cu caracter pulsatil
(pag. 1842)

C2219033. Examenul imagistic de bază în diagnosticul chistului hidatic hepatic este:


A. radiografia simplă
B. ecografia
C. rezonanta magnetică nucleară
D. tomografia computerizată
E. angiografia şi scintigrafia hepatică
(pag. 1843)

C2219034. Următoarele situaţii întâlnite în evoluţia chistului hidatic hepatic nu necesită tratament:
A. creşterea progresivă în volum, asimptomatică
B. infecţia chistului, deoarece se soldează cu moartea parazitului
C. chistele situate periferic, unice sau afectând un singur segment hepatic
D. chiste calcifiate , serologic negative
E. chiste rupte în căile biliare, fără icter, cu un drenaj bun
(pag. 1845)

C2219035. Nu este efect secundar al tratamentului cu Albendazol pentru chistul hidatic hepatic:
A. leucocitoza
B. creşterea reversibilă a transaminazelor
C. anemia
D. anorexia
E. cefaleea
(pag. 1845)

C2219036. Anastomozele chisto-digestive din tratamentul chistului hidatic hepatic se fac preferabil cu:
A. stomacul sau duodenul
B. stomacul sau jejunul
C. stomacul sau primele anse ileale
D. duodenul sau jejunul
E. ileonul, pe ansă in Y a la Roux.
(pag. 1845)

C2219037. Chistectomia totală nu presupune :


A. îndepărtarea adventicei
B. ligatura elementelor vasculare
C. disecţia în parenchimul hepatic
D. drenajul cavităţii restante
E. ligatura elementelor biliare
(pag. 1846)

505 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
506 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2319038. Urmatoarele elemente morfologice microscopice fac parte din alcatuirea parazitului hidatic,
cu exceptia:
A. gat
B. scolex
C. proglote
D. embrion hexapod
E. cuticula
(pag. 1841)

C2319039. Urmatoarele afirmatii despre parazitul hidatic sunt adevarate, cu exceptia:


A. digestia oualor se face in mediu alcalin
B. embrionul are dimensoiuni foarte reduse (25 microni)
C. filtrul hepatic opreste cca 50-60% din embrioni
D. vezicula hidatica este implantata in capilarul sinusoid
E. capul unei viitoare tenii contine 4 ventuze si coroana de crosete
(pag. 1841)

C2319040. Urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:


A. in CHH unilocular, hidatidoza alveolara este o crestere fara capsula
B. prin crestere progresiva centrul chistului se necrozeaza
C. prin crestere progresiva, periferia chistului invadeaza vasele sanguine si limfatice
D. agentul cauzator al CHH unilocular se gaseste in unele regiuni calde din Alaska, Rusia si Alpi
E. chistul se dezvolta intotdeauna extrahepatic
(pag. 1842)

C2319041. Care din urmatoarele maniferstari clinice din CHH nu este intilnita in perioada de stare?
A. hepatomegalie
B. urticarie si eritem
C. durere abdominala difuza
D. tromboflebita membre inferioare
E. tumora palpabila in hipocondrul drept
(pag. 1842)

C2319042. La formarea abcesului hidatic se pot intalni urmatoarele manifestari clinice cu exceptia:
A. hepatomegalie dureroasa
B. febra de tip septic
C. frisonul
D. semne de iritatie frenica
E. suflu sistolic la focarul mitralei
(pag. 1844)

C2319043. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza cel mai fidel rolul ecografiei transabdominale
in diagnosticul CHH?
A. depisteaza CHH asimptomatice
B. confirma CHH aflat in etapa de tumora palpabila
C. evidentiaza mase transonice, bine delimitate, cu pereti subtiri, hiperreflectogeni in ficat
D. poate determina cu maxima precizie pozitia chistului in ficat
E. deceleaza nisipul hidatic
(pag. 1843)

C2319044. Care din urmatoarele explorari imagistice este mai valoroasa pentru diagnosticul
echimococozei alveolare?

506 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
507 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. colangiografia transparietohepatica
B. ERCP
C. CT
D. RMN
E. splenoportografia
(pag. 1843)

C2319045. Care din urmatoarele manifestari nu este complicatie biliara a CHH?


A. papiloodita scleroasa
B. litiaza biliara
C. abcesul hepatic
D. hemobilie
E. vomica hidatica
(pag. 1844)

C2319046. Care este posologia corecta a Albendazolului in tratamentul CHH?


A. 11-16 mg/kg corp/zi in cicluri de 4 saptamini
B. 400 mg/zi, 10 zile, cu pauza 14 zile
C. 5-10 mg/ kg corp/ zi timp de 2 luni
D. 25 mg/kg corp/zi timp de 1 saptamina
E. albendazol + memendazol in doze crescinde
(pag. 1845)

C2519047. Chistul hidatic, boală parazitară, este produs de dezvoltarea tumorală - veziculară a larvei de
A. Migrans cutanată
B. Taenia echinococcus
C. Giardia lamblia
D. Toxoplasma gondii
E. Taenia terestris
(pag. 1840)

C2519048. Localizarea chistului hidatic fiind multiplă, cea mai frecventă şi prima cunoscută a fost
A. Pulmonară
B. Osoasă
C. Musculară
D. Hepatică
E. Cerebrală
(pag. 1840)

C2519049. Taenia echinococcus, parazit din clasa cestodelor, este întâlnită în stare adultă în intestinul
A. Omului
B. Calului
C. Câinelui
D. Păsărilor migratoare
E. Aligatorului
(pag. 1841)

C2519050. Taenia echinococcus este constituită anatomic din


A. Scolex, gât, corp, coadă
B. Scolex, gât, torace
C. Scolex, gât, strobila
D. Scolex, gât, cili

507 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
508 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Scolex, strobila, corp


(pag. 1841)

C2519051. Localizarea cea mai frecventă a chistului hidatic în ficat este distribuită astfel
A. 50% lob drept, 50% lob stâng
B. Totdeauna numai un lob
C. 85% lob drept
D. Niciodată numai un lob
E. Nu există nici un fel de statistică
(pag. 1841)

C2519052. Peretele CHH este alcătuit din următoarele straturi de la exterior spre interior
A. Membrană bazală, membrană proligeră
B. Cuticulă, membrană proligeră
C. Cuticulă, membrană bazală
D. Membrană bazală, cuticulă, membrană proligeră
E. Cuticulă, membrană sinovială
(pag. 1841)

C2519053. Când se rupe CHH în căile biliare apare triada clasică


A. Icter, febră, urticarie
B. Colică biliară, icter, urticarie
C. Icter, colică biliară, frison
D. Colică biliară, hepatomegalie, frison
E. Hepatomegalie, frison, febră
(pag. 1842)

C2519054. Lichidul din chistul hidatic are o presiune de


A. 10 ml apă
B. 50 ml apă
C. 300 ml apă
D. 273 ml apă
E. 756 ml apă
(pag. 1841)

C2519055. Morbiditatea anuală a CHH în România este


A. 1 la 10000
B. 5 la 1000
C. 5,6 la 100000
D. 6,5 la 1000000
E. nu este cunoscută
(pag. 1841)

C2819056. Tratamentul chisturilor hidatice hepatice mici calcifiate, la pacienti cu teste serologice
negative consta in:
A. iradiere
B. punctie eco-ghidata
C. nu necesita tratament
D. drenaj extern
E. nici o varianta nu e corecta
(pag. 1845)

508 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
509 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1219057. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la tratamentul chistului hidatic hepatic sunt
corecte:
A. Chistectomia partiala (Lagrot) este metoda cea mai des folosita si presupune excizia mai mult sau mai
putin intinsa din membrana perichistica
B. Chistectomia totala urmata de anastomoza chisto-digestiva este indicata in cazurile in care chistul este
situat central
C. Marsupializarea consta in drenajul larg al cavitatii restante la exterior
D. Chistectomia totala poate fi executata cu chistul nedeschis sau dupa deschiderea si evacuarea acestuia
E. Forma alveolara a bolii hidatice hepatice este inevitabil letala
(pag. 1846-1847)

C1219058. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la anatomia patologica a chistului hidatic
hepatic sunt corecte?
A. Cuticula este o membrana anhista, permeabila pentru albumine si microbi
B. Cuticula permite traversarea prin osmoza a coloidelor, toxalbuminelor produse de chist si cristaloidelor
C. Membrana germinativa (proligera) este formata din straturi de celule embrionare
D. Lobul hepatic drept este afectat la 65% din bolnavi
E. Hidatidoza alveolara este o crestere fara capsula si cu tendinta spre multiple metastaze
(pag. 1841-1842)

C1219059. Care dintre urmatoarele procedee chirurgicale in tratamentul chistului hidatic hepatic lasa
adventicea pe loc:
A. anastomozele chisto-digestive cu stomacul sau jejunul
B. chistotomia cu drenajul extern al cavitatii restante
C. chistectomia totala
D. chistectomia partiala
E. marsupializarea
(pag. 1845-1846)

C1219060. Efectele secundare ale tratamentului cu Albendazol sau Mebendazol in chistul hidatic
hepatic sunt:
A. cresterea reversibila a transaminazelor
B. leucocitoza
C. anemie
D. hipopotasemie
E. alopecie
(pag. 1845)

C1219061. In functie de topografia chistului hidatic hepatic, relatiile acestuia cu organele vecine se pot
stabili prin urmatoarele examinari:
A. radiografia gastro-duodenala
B. irigografia
C. urografia
D. radiografia chistului simpla
E. angiografia hepatica
(pag. 1843)

C1219062. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la evolutia si complicatiile chistului hidatic
sunt corecte:
A. Cresterea chistului hidatic la nivelul ficatului se face foarte lent, in 12 luni atingand doar un diametru de 2
cm

509 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
510 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Scolecsii isi fac aparitia cand diametrul tumorii ajunge la 5-6 cm


C. Papilooddita scleroasa se datoreaza iritatiei permanente locale cu produsi din chistul care a fisurat
D. Litiaza biliara se datoreste migrarii elementelor hidatice pe calea biliara principala, constituind nucleii
viitoarelor concretiuni
E. Litiaza biliara poate fi consecinta diskineziei biliare, cauza de staza si infectie secundara
(pag. 1843)

C1219063. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la examenul imagistic in diagnosticul chistului
hidatic hepatic, sunt corecte?
A. Ecografia poate depista intamplator chisturile hidatice asimptomatice
B. Colecistocolangiografia evidentiaza raporturile chistului cu venele hepatice
C. Angiografia hepatica evidentiaza lacuna hepatica cu caracter de benignitate
D. Radiografia chistului simpla se prezinta ca o umbra rotunda, calcificata in ficat
E. Splenoportografia evidentiaza relatiile chistului cu calea biliara principala.
(pag. 1843)

C1319064. Care din urmatoarele afirmatii legate de parazitul hidatic sunt adevarate:
A. Strobila este o parte componenta a scolexului
B. Oul este invelit intr-o membrana cuticulara striata
C. Embrionul hexacant are dimensiunea de cca 0,25 cm
D. Digestia oualor eliberate necesita un mediu acid
E. tenia adulta contine la maturitate 400-800 de oua
(pag. 1841)

C1319065. Lichidul hidatic:


A. Este incolor, opalescent si cu pH neutru
B. Lichidul provine din lichefierea masei granuloase
C. este limpede transparent si steril, cu pH = 7,2 - 7,4
D. prezinta proprietati toxice de tip alergic
E. stimuleaza imunitatea mediata celular
(pag. 1841)

C1319066. Care din urmatoarele animale pot constitui gazde intermediare ale parazitozei hidatice
A. oaia
B. porcul
C. vitele
D. lupul
E. cainele
(pag. 1840)

C1319067. Care din urmatoarele afirmatii legate de parazitul hidatic sunt false:
A. Taenia echinococcus este un parazit din clasa cestodelor
B. scolexul este organul care asigura inmultirea parazitului
C. gatul este o portiune lata a parazitului
D. se hraneste prin cuticula
E. cainele este gazda definitiva a parazitului
(pag. 1841)

C1319068. Efectele secundare ale tratamentului cu Albendazol in chistul hidatic hepatic sunt:
A. anorexie, alopecie
B. astenie, cefalee
C. dureri abdominale

510 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
511 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. impotenta sexuala
E. hipoacuzie
(pag. 1845)

C1319069. Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza fistula bilio-bronsica


A. evolueaza in trei etape
B. se produce o simfizare din aproape in aproape a feteidiafragmatice a ficatului, cel mai frecvent cu lobul
pulmonar inferior drept
C. comunicarea poate fi larga cu migrarea elementelor hidatice in ambele sensuri
D. situatia decliva a chistului fata de orificiul de drenaj hepatopulmonar,este un factor favorizant evitand
staza si retentia bilio-purulenta
E. pioscleroza de vecinatate impiedica vindecarea spontana
(pag. 1845)

C1419070. Lichidul hidatic este:


A. usor acid
B. steril
C. opalescent
D. secretat de cuticula si membrana proligera
E. are proprietati toxice
(pag. 1841)

C1419071. Tratamentul chirurgical al chistului hidatic hepatic include:


A. rezectii hepatice atipice
B. perichistectomii laparoscopice
C. anastomoze chistoduodenale
D. marsupializare
E. punctie percutana cu injectare de solutie salina hipertona
(pag. 1846)

C1419072. Anastomozele chistodigestive in chistul hidatic hepatic presupun:


A. folosirea de fire separate neresorbabile
B. sonda nasogastrica mentinuta 3-4 zile
C. realizarea unor anasomoze termino-laterale
D. inactivarea prealabila a parazitului
E. incizia initiala se face la polul superior al chistului
(pag. 1845)

C1419073. Sterilizarea chistului hidatic hepatic se face cu:


A. solutie salina hipertona
B. acid clorhidric 1%
C. Lipiodol
D. alcool
E. Hibitane
(pag. 1845)

C1419074. Ciroza hepatica in chistul hidatic hepatic poate apare prin:


A. fenomene alergice
B. hipoxie secundara
C. stenoza biliara
D. reactii imunologice
E. hipertensiune portala

511 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
512 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1845)

C1419075. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la Tenia Echinococus sint adevarate?
A. gazda definitiva e porcul
B. se fixeaza cu ajutorul proglotelor
C. are git
D. se hraneste prin cuticula
E. digestia oualor de tenie se face in mediu acid
(pag. 1841)

C1519076. Complicatiile chistului hidatic hepatic sunt:


A. abcedarea;
B. ruptura in caile biliare;
C. fistulizarea in pleura si bronhii;
D. ruptura intraperitoneala;
E. infarctul entero-mezenteric.
(pag. 1843)

C1519077. Chistul hidatic hepatic involuat are urmatoarele caracteristici:


A. apare dupa un ciclu de mai multi ani;
B. perichistul este impregnat cu saruri de calciu;
C. radiologic prezinta contur intens opac;
D. continutul sau ia aspectul unei magme din care dispar rapid si complet veziculele fiice;
E. poate da soc anafilactic.
(pag. 1843)

C1519078. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la agentul patogen al chistului hidatic hepatic sunt
corecte:
A. ouale de Taenia echinococcus sunt digerate partial in stomac;
B. digestia oualor se face doar in mediul alcalin;
C. embrionul strabate peretele intestinal ajungand in vasele sistemului port;
D. embrionul strabate peretele intestinal ajungand in limfatice;
E. digestia cuticulei oualor se face doar in prezenta sucului pancreatic.
(pag. 1841)

C1519079. Membrana germinativa are urmatoarele caracteristici:


A. este o membrana anhista formata din lamele concentrice suprapuse;
B. este o membrana fertila, dotata cu posibilitati evolutive;
C. la interior elaboreaza straturile cuticulei;
D. da nastere prin inmugurire veziculelor proligere;
E. genereaza nisipul hidatic.
(pag. 1841)

C1519080. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la lichidul hidatic sunt corecte:
A. este secretat de membrana germinativa;
B. este secretat de perichist;
C. se gaseste in interiorul chistului hidatic;
D. nu are proprietati toxice;
E. nu este steril.
(pag. 1841-1842)

C1519081. Care dintre urmatoarele entitati reprezinta complicatii ale rupturii chistului hidatic hepatic in
caile biliare:

512 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
513 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. angiocolita;
B. ciroza hepatica;
C. hepatita acuta virala;
D. papiloodita scleroasa;
E. abcesul hepatic.
(pag. 1841-1842)

C1519082. In chistul hidatic hepatic anastomozele chisto-digestive pot fi efectuate cu:


A. colonul transvers;
B. stomacul;
C. esofagul;
D. jejunul;
E. cecul.
(pag. 1842)

C1519083. Semnele clinice rare in stadiul tumoral al chistului hidatic hepatic sunt:
A. tumora hepatica palpabila;
B. durerea abdominala ca disconfort abdominal;
C. trilul sau freamatul hidatic;
D. icterul;
E. ascita.
(pag. 1842)

C1619084. Dezvoltarea embrionului hexacant in parenchimul hepatic:


A. da nastere unei formatiuni rotunde cu continut lichidian - vezicula hidatica
B. in lichid se gasesc numerosi scolecsi invaginati, reprezentand fiecare capul unei viitoare tenii
C. in cazul ingerarii de catre caine a viscerelor de animale parazitare scolecsii se fixeaza pe peretii intestinali
generand teniile adulte - incheind micul ciclu echinococic
D. marele ciclu se realizeaza prin ruperea chistului si punerea in libertate a continutului, capabil sa reproduca
tumora hidatica in diferite alte organe
E. nici una din afirmatii nu este corecta
(pag. 1841)

C1619085. Diagnosticul serologic si biologic se bazeaza pe:


A. Eozinofilie
B. intradermoreactia Cassoni
C. testul de fixatie a complementului (Weinberg-Parvu)
D. ASLO
E. Testul de aglutinare indirecta
(pag. 1842)

C1619086. Evolutia spontana a chistului hidatic hepatic prezinta mai multe posibilitati:
A. vindecare spontana
B. crestere in volum
C. involutia chistului
D. icterul
E. malignizarea
(pag. 1843)

C1619087. Principalele complicatii evolutive in chistul hidatic hepatic sunt:


A. complicatii biliare
B. complicatii septice - Abcese ?

513 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
514 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. ruptura in caile biliare


D. ruptura intraperitoneala
E. degenerarea maligna
(pag. 1844)

C1619088. Dezvoltarea embrionului hexacant in parenchimul hepatic:


A. da nastere unei formatiuni rotunde cu continut lichidian - vezicula hidatica
B. in lichid se gasesc numerosi scolecsi invaginati, reprezentand fiecare capul unei viitoare tenii
C. in cazul ingerarii de catre caine a viscerelor de animale parazitare scolecsii se fixeaza pe peretii intestinali
generand teniile adulte - incheind micul ciclu echinococic
D. marele ciclu se realizeaza prin ruperea chistului si punerea in libertate a continutului, capabil sa reproduca
tumora hidatica in diferite alte organe
E. nici una din afirmatii nu este corecta
(pag. 1841)

C1619089. Tratamentul cavitatii restante cuprinde urmatoarele procedee:


A. procedee care lasa adventicea pe loc
B. procedee care extirpa total sau partial adventicea
C. rezectia hepatica
D. embolizari selective ale parenchimului - din jurul parazitului
E. ligatura ramurilor arterei hepatice
(pag. 1846)

C1619090. Diagnosticul serologic si biologic se bazeaza pe:


A. Eozinofilie
B. intradermoreactia Cassoni
C. testul de fixatie a complementului (Weinberg-Parvu)
D. ASLO
E. Testul de aglutinare indirecta
(pag. 1842)

C1619091. Principalele complicatii evolutive in chistul hidatic hepatic sunt:


A. complicatii biliare
B. complicatii septice - Abcese ?
C. ruptura in caile biliare
D. ruptura intraperitoneala
E. degenerarea maligna
(pag. 1844)

C1619092. Evolutia spontana a chistului hidatic hepatic prezinta mai multe posibilitati:
A. vindecare spontana
B. crestere in volum
C. involutia chistului
D. icterul
E. malignizarea
(pag. 1843)

C1619093. Tratamentul cavitatii restante cuprinde urmatoarele procedee:


A. procedee care lasa adventicea pe loc
B. procedee care extirpa total sau partial adventicea
C. rezectia hepatica
D. embolizari selective ale parenchimului - din jurul parazitului

514 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
515 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. ligatura ramurilor arterei hepatice


(pag. 1846)

C2219094. Sterilizarea fluidului hidatic intraoperator se face cu următorii agenţi paraziticizi:


A. fenol
B. alcool
C. Hibitane
D. betadină
E. soluţie salină izotonă
(pag. 1845)

C2219095. Sterilizarea intraoperatorie a lichidului hidatic se face cu următorii agenţi paraziticizi:


A. hexaclorciclohexan
B. soluţie salină hipertonă
C. alcool
D. lidocaină
E. iodură de potasiu
(pag. 1845)

C2219096. Ciroza hepatică apărută ca urmare a chistului hidatic hepatic se caracterizează prin:
A. e o complicaţie rară
B. complică mai frecvent chistele multiple
C. e precedată şi insoţită de edem şi infiltraţie la nivelul spaţiilor Disse prin fenomene alergice
D. se poate vindeca prin omorârea parazitului
E. are o tendinţă crescută comparativ cu ciroza având alte etiologii pentru apariţia hepatocarcinomului
(pag. 1845)

C2219097. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor la Taenia echinococus :


A. strobila are rol de fixare
B. scolexul are 3-4 proglote
C. produce chistul hidatic unilocular
D. ouăle sunt eliberate în intestinul câinelui
E. ouăle sunt eliberate în intestinul erbivorelor
(pag. 1841)

C2219098. Afirmaţiile adevărate referitoare la cuticula hidatică sunt:


A. e formată din celule embrionare
B. are aspect gelatinos
C. e permeabilă pentru albumine şi alte proteine mici
D. permite trecerea coloidelor
E. are posibilitaţi evolutive
(pag. 1841)

C2219099. Afirmaţiile adevărate referitoare la membrana germinativă hidatică sunt:


A. cuprinde lamele concentrice suprapuse
B. e o membrană fertilă
C. elaborează cuticula la interior
D. dă naştere capsulelor proligere
E. cuprinde celule embrionare
(pag. 1841)

C2219100. Lichidul hidatic are următoarele caracteristici:

515 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
516 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. e incolor
B. are pH neutru
C. e opalescent
D. provine din secreţia cuticulei
E. are proprietăţi toxice
(pag. 1841)

C2219101. Lichidul hidatic nu se caracterizează prin:


A. e uşor acid
B. e serocitrin
C. are miros înţepator
D. provine din lichefierea masei granuloase
E. are o presiune mare, de aproximativ 300 ml Hg
(pag. 1841)

C2219102. Alegeţi afirmaţiile false referitoare la chistul hidatic hepatic:


A. micul ciclu parazitar are loc în intestinul câinelui
B. marele ciclu parazitar cuprinde ruperea chistului cu eliberarea conţinutului
C. vezicula hidatică se formează la nivelul spaţiului port
D. în lichidul hepatic se găsesc numeroase strobile
E. scolecşii din vezicula hidatică conţin utere pline cu ouă
(pag. 1841)

C2219103. Referitor la Taenia echinococus sunt adevărate următoarele:


A. face parte din clasa cestodelor
B. e un vierme cilindric
C. viermele adult trăieşte în intestinul erbivorelor
D. are un tub digestiv rudimentar
E. se hrăneşte prin cuticulă
(pag. 1841)

C2219104. Involuţia chistului hidatic hepatic se caracterizează prin:


A. duce la moartea parazitului
B. aspect radiologic radioopac
C. impregnarea cu săruri de calciu a perichistului
D. conţinutul chistului este purulent, gălbui
E. apare precoce, în primul an de la formarea sa
(pag. 1843)

C2219105. Referitor la intradermoreacţia Cassoni sunt adevărate următoarele:


A. este pozitivă la jumătate din pacienţii cu chist hidatic hepatic
B. se injectează soluţie de antigen hidatic
C. în caz de reacţie pozitivă apare la locul administrării o mică pustulă
D. după tratamentul chirurgical reacţia se menţine pozitivă mai mulţi ani
E. moartea parazitului conduce rapid la negativarea reacţiei
(pag. 1842)

C2219106. Hidatidoza alveolară se caracterizează prin:


A. e uneori letală
B. are tendintă la metastazare
C. capsula este subţire
D. are loc invazia limfaticelor şi a vaselor sangvine

516 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
517 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. centrul leziunii se necrozează


(pag. 1842)

C2219107. Etapele realizării fistulei bilio-bronşice sunt:


A. în număr de 4
B. în număr de 3
C. în număr de 2
D. hepato-diafragmatică, pneumo-bronşică şi hepato-bronşică
E. hepato-diafragmatică şi diafragmo-bronşică
(pag. 1844)

C2219108. Următoarele sunt adevărate referitor la anastomozele chisto-digestive practicate în


tratamentul chistului hidatic hepatic:
A. se preferă stomacul sau jejunul
B. jejunul se montează în ansă în omega
C. duodenul e un segment frecvent utilizat pentru anastomozare
D. locul de elecţie este polul inferior al perichistului
E. succed obligatoriu chistectomia totală
(pag. 1845)

C2219109. Tratamentul chistului hidatic hepatic prin puncţie percutană se caracterizează prin:
A. reperarea ecografică sau fluoroscopică a chistelor
B. puncţia chistelor
C. inactivarea cu betadină
D. chistele de peste 5cm nu pot beneficia de această metodă
E. este tratamentul de elecţie al chistului hidatic hepatic
(pag. 1847)

C2219110. Sunt false afirmaţiile referitoare la nisipul hidatic:


A. este suspendat omogen în interiorul chistului
B. conţine strobile cu ouă
C. conţine scolecşi
D. e format din capsule proligere
E. provine din secreţia cuticulei
(pag. 1841)

C2219111. Manifestările clinice în stadiul pretumoral al chistului hidatic hepatic sunt:


A. manifestări alergice
B. sindrom dispeptic nespecific
C. icter
D. scădere în greutate
E. febră continuă
(pag. 1842)

C2219112. Suprainfecţia chistului hidatic hepatic se caracterizează clinic prin:


A. hepatomegalie dureroasă
B. frison
C. febră septică
D. leucocitoză
E. proteine de fază acută crescute
(pag. 1842)

517 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
518 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2219113. Litiaza biliară apărută în cadrul chistului hidatic hepatic este consecinţa:
A. stazei biliare şi infecţiei secundare
B. alterării sintezei acizilor biliari
C. migrării elementelor hidatice în calea biliară principală, formând nuclee de precipitare
D. spasmului oddian şi stenozei oddiene
E. modificării metabolismului colesterolului la nivelul veziculei biliare
(pag. 1843)

C2219114. Caracteristicile lichidului hidatic sunt:


A. e limpede
B. e opalescent
C. e serocitrin
D. are presiune mare
E. are proprietăţi toxice
(pag. 1841)

C2219115. Caracteristici ale lichidului hidatic sunt urmatoarele, cu excepţia:


A. e alcalin
B. e neutru
C. e limpede
D. e rezultatul lichefierii cuticulei
E. nu are proprietăţi toxice
(pag. 1841)

C2219116. Despre cuticula chistului hidatic este adevărat că:


A. are celule germinative
B. are lamele concentrice
C. e produsă ca o reacţie a parenchimului hepatic
D. e impermeabilă pentru albumine
E. este elastică
(pag. 1841)

C2219117. Despre membrana proligeră se poate afirma că:


A. e o membrană fertilă
B. elaborează straturile cuticulei
C. secretă lichidul hidatic
D. conţine celule embrionare
E. cuprinde parenchim hepatic modificat
(pag. 1841)

C2219118. În diagnosticul serologic şi biologic al chistului hidatic hepatic sunt semnificative:


A. eozinofilia provocată
B. reacţia Cassoni pozitivă
C. testul de aglutinare directă pozitiv
D. testul Elisa
E. determinarea antigenului C
(pag. 1842)

C2219119. Infecţia cu anaerobi a chistului hidatic se caracterizează prin:


A. e frecventă
B. este extrem de gravă
C. poate evolua spre angiocolită acută

518 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
519 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. se realizează mai frecvent cu E. coli


E. dă imagine radiologică hidro-aerică
(pag. 1844)

C2219120. Ruptura chistului hidatic în pericard se caracterizează clinic prin:


A. e o complicaţie destul de frecventă
B. are o simptomatologie clinic revelatoare
C. sugerează o afecţiune cardiacă
D. poate evolua spre infarct miocardic acut
E. poate duce la deces
(pag. 1845)

C2219121. Reacţiile adverse ale tratamentului cu Albendazol pentru chistul hidatic hepatic sunt:
A. impotenţă reversibilă la întreruperea tratamentului
B. alopecia
C. leucopenia
D. anemie
E. dureri abdominale
(pag. 1845)

C2219122. Tratamentul ideal al chistului hidatic hepatic urmăreşte:


A. scoaterea conţinutului chistului
B. contaminarea minima a organismului
C. tratamentul cavitaţii restante
D. excizia perichistului
E. tratarea precoce a însamânţarilor secundare
(pag. 1845)

C2219123. Anastomozele chisto-digestive în tratamentul chistului hidatic hepatic presupun:


A. utilizarea stomacului sau a duodenului
B. utilizarea unei anse jejunale in Y
C. se execută la polul inferior al perichistului
D. anastomoza se face latero-lateral
E. anastomoza se face termino-terminal
(pag. 1845)

C2219124. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chistului hidatic hepatic prin chistotomie şi
drenaj extern al cavităţii restante sunt adevărate:
A. e intervenţia de elecţie
B. se face inactivarea parazitului
C. vindecarea completă este lentă, în luni de zile
D. drenajul procliv al cavităţii restante este obligator
E. tubul de dren se exteriorizează pe calea venei ombilicale
(pag. 1846)

C2219125. Indicaţiile rezecţiilor hepatice reglate sau atipice în tratamentul chistului hidatic hepatic
sunt:
A. chist unic de dimensiuni mari
B. chiste multiple calcifiate ce ocupă un întreg lob hepatic
C. chistul infectat
D. leziuni multiple ale unui lob
E. chist tânăr care nu are încă cuticula formată

519 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
520 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1846)

C2219126. Tabloul clinic în rupturile chistului hidatic hepatic constă in:


A. dureri violente în hipocondrul drept
B. poate apărea şocul anafilactic
C. febră şi frison
D. apărare musculară abdominală
E. insuficienţă hepatică acută
(pag. 1844)

C2219127. Ruptura chistului hidatic în căile biliare poate duce la:


A. icter
B. angiocolită
C. colesteroloză veziculară
D. ciroză hepatică
E. abces hepatic
(pag. 1844)

C2219128. Următoarele afirmaţii privind rolul informaţiilor imagistice în diagnosticul chistului hidatic
hepatic sunt false, cu excepţia:
A. colecistocolangiografia evidenţiază raportul chistului cu canalul Wirsung
B. angiografia hepatică arată o zonă de hipervascularizaţie, corespunzătoare chistului
C. examenul RMN este deosebit de util în echinococoza alveolară
D. radiografiile organelor din jur au rol în elaborarea diagnosticului diferenţial
E. ecografia relevă mase transonice, bine delimitate
(pag. 1843)

C2219129. Caracteristicile Taeniei echinococus sunt:


A. are 3-6 mm lungime
B. are 3-6 cm lungime
C. are 3-6 m lungime
D. face parte din clasa nematodelor
E. face parte din clasa cestodelor
(pag. 1841)

C2219130. Zone endemice pe glob cu echinococoză sunt:


A. partea sudică a Americii de Sud
B. Japonia
C. Australia
D. Siberia
E. Islanda
(pag. 1840)

C2219131. Ocupaţiile care cresc riscul apariţiei chistului hidatic hepatic sunt:
A. păstori
B. medici veterinari
C. măcelari
D. deţinători de pisici
E. crescători de vite
(pag. 1840)

C2219132. Următoarele cifre sunt exacte privind Taenia echinococus:


A. viermele adult are 3-6 cm lungime

520 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
521 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. viermele adult are 3-6 mm lungime


C. tenia poate conţine 400-800 de ouă
D. scolexul are 3 ventuze
E. scolexul are 5 ventuze
(pag. 1841)

C2219133. Reacţii adverse ale tratamentului cu Albendazol pentru chistul hidatic hepatic sunt:
A. afectarea reversibilă a vederii nocturne
B. alopecie
C. leucopenie
D. tulburări de micţiune
E. anemie
(pag. 1845)

C2319134. Care din urmatoarele animale pot fi gazde intermediare pentru parazitoza hidatica?
A. vaca
B. oaia
C. lupul
D. cainele
E. porcul
(pag. 1840)

C2319135. Care din urmatoarele afirmatii legate de chistul hidatic sunt adevarate:
A. 1/4 pana la 1/3 din CHH sunt unice
B. de obicei chisturile hidatice sunt profunde in parenchim
C. cuticula este o membrana anhista alb-galbuie, cu aspect gelatinos
D. cuticula este permeabila pentru albumine si microbi
E. cuticula permite traversarea coloidelor si cristaloidelor
(pag. 1841-1842)

C2319136. Nisipul hidatic are urmatoarele caracteristici:


A. se depune pe fundul chistului
B. contine doar cca 4000 de scolecsi pe cm3
C. provine prin detasarea capsulelor in lichidul hidatic
D. elaboreaza straturile cuticulei
E. contine elemente hidatice active
(pag. 1841-1842)

C2319137. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. perichistul este la periferia ectochistului
B. extensia chistului in mod normal este catre cavitatea peritoneala
C. lichidului hidatic este steril, cu reactie acida
D. unele manifestari toxice ale bolii se datoresc lichidului hidatic
E. perichistul este o reactie a ficatului
(pag. 1842)

C2319138. Care din urmatoarele manifestari clinice pot fi intilnite in stadiul pretumoral al CHH?
A. manifestari alergice
B. sindrom dispeptic biliar nespecific
C. diaree
D. dispnee cu ortopnee
E. urticatie

521 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
522 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1842)

C2319139. Urmatoarele situatii sunt posibile prin ruptura chistului:


A. colica biliara, icterul si urticaria
B. hidatidemesia
C. hidatidenteria
D. hidatidoperitoneul
E. hidatidorahia
(pag. 1844)

C2319140. Diagnosticul serologic si biologic in CHH se bazeaza pe:


A. eozinofilia provocata
B. IRD Cassoni
C. RFC
D. testul Adler
E. proteina C reactiva
(pag. 1842-1843)

C2319141. Precizati care din urmatoarele situatii pot complica evolutia unui CHH?
A. volumul
B. involutia chistului
C. icterul mecanic
D. hemobilie
E. hidatidoperitonita
(pag. 1844-1845)

C2319142. Aratati care din urmatoarele afirmatii despre ruptura CHH in caile biliare sunt false:
A. fistula biliara este cea mai frecventa complicatie
B. se manifesta prin angiocolita, litiaza, oddita
C. sediul si aspectul fistulei nu au importanta clinica
D. fistula biliara mare situata in partea decliva a chistului evolueaza constant spre abces
E. fistula localizata lateral sau superior pune problema migrarii chistului intact in peritoneu
(pag. 1844)

C2319143. Aparitia cirozei hepatice posthidatice este favorizata de:


A. stenoza cailor biliare prin compresiunea chistului
B. focare de necroza
C. fenomene alergice si edem in spatiile Disse
D. migrarea elementelor hidatice in spatiile porte
E. insuficienta cardiaca dreapta
(pag. 1845)

C2319144. Situatiile de mai jos reprezinta efecte secundare ale tratamentului cu Albendazol, cu
exceptia:
A. leucopenie
B. anemie
C. trombocitopenie
D. alopecie
E. insomnie
(pag. 1845)

C2319145. Precizati care din urmatoarele procedee chirurgicale extirpa complet adventicea CHH?
A. chistectomia partiala (Lagrot)

522 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
523 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. chistectomia cu drenaj extern al cavitatii restante


C. chistectomia totala
D. rezectia hepatica atipica
E. rezectia hepatica reglata
(pag. 1846-1847)

C2519146. Incidenţa chistului hidatic hepatic la om este dependentă de incidenţa la gazdele


intermediare
A. Ovine
B. Bovine
C. Păsări
D. Porcine
E. Câini
(pag. 1840)

C2519147. Lichidul hidatic în CHH necomplicat are următoarele caracteristici


A. Alcalin, pH 7,2 - 7,4
B. Acid pH 5,5 - 5,7
C. Limpede
D. Transparent
E. Steril
(pag. 1841-1842)

C2519148. Formarea abcesului hepatic prin infectarea unui CH se manifestă prin


A. Hepatomegalie dureroasă
B. Frison
C. Febră septică
D. Tuse
E. Scădere ponderală
(pag. 1842)

C2519149. Ruptura intraperitoneală a unui CHH se acompaniază de


A. Dureri abdominale
B. Vărsături
C. Semne de şoc anafilactic
D. Echinococcoză periombilicală
E. Icter
(pag. 1842)

C2519150. Imaginea ecografică a unui CHH se prezintă ca


A. Masă transonică bine delimitată
B. Pereţi subţiri, hiperreflectogeni
C. Lasă con de umbră
D. Tumoră neregulată fără contur
E. Uneori se decelează vezicule fiice şi nisip hidatic
(pag. 1843)

C2519151. Evoluţia spontană a CHH se face către


A. Creşterea în volum
B. Dispariţia spontană
C. Involuţia chistului
D. Icter

523 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
524 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Insuficienţă hepatică
(pag. 1843)

C2519152. Ciroza hepatică, ca şi complicaţie a unui CHH este favorizată de


A. Stenoză biliară secundară compresiunii chistului
B. Focare de necroză generate de hipoxia secundară
C. Compresiune pe vena portă
D. Compresiune pe artera hepatică
E. Edemul şi infiltraţia spaţiilor Disse prin fenomene alergice
(pag. 1845)

C2519153. Stratul extern al peretelui unui CHH - cuticula - are următoarele caracteristici
A. Membrană anhistă, alb-gălbuie, gelatinoasă
B. Grosime 1 mm
C. Inextensibilă
D. Impermeabilă pentru albumine şi microbi
E. Perforată de vase şi nervi
(pag. 1841)

C2519154. Tratamentul medical al CHH se poate face cu


A. Metronidazol
B. Mebendazol
C. Sulfatiazol
D. Albendazol
E. Metotrexat
(pag. 1845)

C2519155. Efectele secundare ale tratamentului medical al CHH sunt


A. Creşterea reversibilă a transaminazelor
B. Leucopenie, anemie
C. Creşterea pasageră a bilirubinei
D. Alopecie
E. Impotenţă
(pag. 1845)

C2519156. Tratamentul chirurgical ideal al CHH constă în


A. Scoaterea conţinutului chistului fără contaminarea organismului
B. Tratamentul cavităţii restante
C. Hepatectomie nereglată
D. Derivaţie chisto-portală
E. Chirurgie laparoscopică
(pag. 1845)

C2519157. Care afirmaţie despre scolecsi este falsă


A. Sunt 40000 / cm cub
B. Au 4 ventuze şi o coroană de 30-40 croşete lucitoare
C. Sunt capete de tenii invaginate
D. Nu au sistem excretor şi vascular propriu
E. Au culoare verde
(pag. 1841)

C2519158. CHH se întâlneşte cel mai frecvent

524 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
525 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. La indivizi din mediul rural


B. La profesorii de zoologie
C. La păstori, măcelari, crescători de vite
D. La medicii de laborator
E. În marile aglomerări urbane
(pag. 1840)

C2519159. Supuraţia cu germeni anaerobi a CHH


A. Este cea mai frecventă
B. Radiologic dă imagine hidroaerică
C. Este urmată totdeauna de septicemie
D. Prin deschiderea în căile biliare îmbracă aspectul de angiocolită supurată
E. Este imposibilă, germenii anaerobi mor în lichidul hidatic
(pag. 1844)

C2519160. Procedeele chirurgicale care lasă adventicea pe loc sunt


A. Anastomozele chisto-digestive
B. Chistotomia cu drenajul extern al cavităţii restante
C. Marsupializarea
D. Hepatectomie atipică
E. Chistectomie ideală
(pag. 1845-1846)

C2519161. Procedeele chirurgicale care extirpă total sau parţial adventicea sunt
A. Chistectomia totală, ideală
B. Forajul hepatic
C. Chistectomia parţială (Lagrot)
D. Rezecţie hepatică reglată sau atipică
E. Transplantul hepatic
(pag. 1846)

C2519162. Micul ciclu echinococic presupune


A. Ruperea chistului
B. Eliberarea conţinutului parazitifer
C. Reproducerea tumorii hidatice la acelaşi individ prin grefarea secundară a embrionilor hexacanţi
D. Moartea parazitului
E. Moartea pacientului
(pag. 1841)

C2519163. Care din următoarele afirmaţii despre perichist este adevărată


A. Se întâlneşte numai la animale nu şi la om
B. Este o membrană de reacţie a ţesutului hepatic la compresiunea chistului
C. Are raporturi cu căile biliare
D. Este rezultatul acţiunii mecanice şi alergice a hidatidei
E. Are 3 zone distincte: superioară, mijlocie, inferioară
(pag. 1842)

C2519164. Hidatidoza alveolară are următoarele caracteristici


A. Creştere fără capsulă
B. Se întâlneşte exclusiv la câine
C. Are tendinţa de a da multiple metastaze
D. Centrul se necrozează şi periferia invadează vasele sanguine şi limfatice

525 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
526 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Apare concomitent şi la nivelul alveolei pulmonare


(pag. 1842)

C2519165. Despre testul intradermic Cassoni putem afirma că


A. Constă în injectarea intradermică a 0,1 ml soluţie antigen hidatic
B. Este pozitivă numai dacă chistul este rupt în calea biliară
C. Este pozitivă dacă la locul injectării apare o papulă de 1-2 cm diametrul
D. Se citeşte după 30 minute
E. Este pozitivă 100%
(pag. 1842)

C2519166. Despre fisurarea CHH în căile biliare putem afirma că


A. Se închide spontan
B. Este favorizată de diferenţa de presiune din cavitatea chistelor (80 - 100 cm apă) şi arborele biliar (12 cm
apă)
C. Se acompaniază de un episod urticarian pasager
D. Este excepţională (5 - 10%)
E. Nu are expresie clinică
(pag. 1844)

C2519167. Care afirmaţie despre ruperea CH în căile biliare este adevărată


A. Migrarea elementelor hidatice pe căile biliare intra şi extrahepatice se manifestă prin icter
B. Apare în 5 - 10% din cazuri
C. Se închide spontan
D. Este imposibilă datorită cuticulei
E. Este cauza a numeroase alte complicaţii
(pag. 1844)

C2519168. Despre creşterea CHH se poate spune


A. Este foarte rapidă
B. Este foarte lentă
C. Creşte cu 2 cm zilnic
D. În 6 luni ajunge la 2 cm diametrul
E. Scolecsii apar numai când diametrul are 2 -4 cm
(pag. 1843)

C2519169. Fluidul hidatic din chist se evacuează după ce a fost sterilizat cu


A. Hibitane
B. Soluţie salină hipertonă
C. Metronidazol
D. Cefalosporine generaţia a patra
E. Alcool
(pag. 1845)

C2519170. Despre litiaza biliară, ca şi complicaţie a CHH, putem afirma că


A. Poate fi consecinţa dischineziei biliare
B. Are cauze migrarea elementelor hidatice pe calea biliară, staza şi infecţia secundară
C. Apare în 2 -18% din cazuri
D. Se întâlneşte numai la femei
E. Dispare odată cu moartea parazitului
(pag. 1843)

526 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
527 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2519171. Ruperea CHH într-un organ cavitar - bronhii, tub digestiv, bazinet înalt - se evacuează prin
A. Vomică
B. Hidatidenterie
C. Hidatidurie
D. Puncţie peritoneală
E. Laparotomie, lombotomie, toracotomie
(pag. 1844)

C2519172. Rezecţia hepatică reglată se practică numai în următoarele situaţii


A. Leziuni multiple ale unui lob
B. Cavităţi restante cu pereţi duri, calcificaţi ce ocupă în totalitate un lob hepatic
C. Când chistul hidatic s-a complicat cu ciroză
D. În caz de eşec al celorlalte procedee
E. Când chistul este rupt în calea biliară
(pag. 1846)

C2519173. Diagnosticul clinic în stadiul (de evoluţie) pretumoral este sugerat de


A. Sindrom dispeptic nespecific de tip biliar (greţuri, vărsături bilioase, diaree)
B. Rare manifestări alergice
C. Consum recent de carne de porc
D. Inapetenţă selectivă
E. Hepatomegalie moderată
(pag. 1842)

C2519174. Despre fistula bilio-bronşică sunt adevărate afirmaţiile


A. Este una dintre cele mai grave complicaţii
B. Este rezultatul a trei etape evolutive: hepato-diafragmatice, pneumo-bronşice, hepato-bronşice
C. Apare numai la bolnavii cu TBC în antecedente
D. Provine din ruperea chisturilor comunicante ale feţei postero-superioare a ficatului
E. Este consecinţa unui traumatism toraco-abdominal drept
(pag. 1844)

C2519175. Examenul RMN al chistului hidatic hepatic


A. Este valoros în cazul chisului hidatic complicat
B. Deosebit de util în chistul hidatic alveolar
C. Nu se recomandă
D. Poate provoca şoc anafilactic
E. Orientează diagnosticul către hepatom malign
(pag. 1843)

C2519176. Despre papilooddita scleroasă se poate afirma că


A. Reprezintă 5% dintre complicaţiile ruperii chistului în calea biliară
B. Se datorează iritaţiei permanente locale cu produşi migraţi din chistul fisurat
C. Necesită uneori intervenţii pe sfincter
D. Se remite spontan după moartea parazitului
E. Se manifestă clinic numai nocturn
(pag. 1843)

C2819177. Chistul hidatic hepatic:


A. este o boala parazitara
B. este dat de taenia echinococcus
C. este localizarea cea mai frecventa a chistului hidatic

527 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
528 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. este dat de stafilococul aureu


E. este o afectiune bacteriana
(pag. 1840)

C2819178. Boala hidatica:


A. are o larga distributie in lume
B. afecteaza rar ficatul
C. este mai frecvent intalnit la indivizii din mediul urban
D. are ca si gazda definitiva cainele
E. gazdele intermediare sunt animalele ierbivore
(pag. 1840)

C2819179. Taenia echinococcus:


A. este un parazit protozoar
B. face parte din clasa cestodelor
C. are o lungime de 3-6 mm
D. este format din cap, gat, strobila
E. se hraneste prin cuticula
(pag. 1841)

C2819180. Urmatoarele date paraclinice pledeaza pentru chistul hidatic hepatic:


A. leucocitoza
B. eozinofilia
C. testul intradermic Cassoni
D. testul Elisa pozitiv
E. eritropenie
(pag. 1842)

C2819181. In cursul evolutiei chistului hidatic hepatic, icterul poate apare in:
A. compresiunea chistului pe arborele biliar
B. afectarea hepatocitelor
C. ruptura sa in caile biliare
D. ruptura sa in cavitatea peritoneala
E. suprainfectia sa
(pag. 1843)

C2819182. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii biliare ale chistului hidatic hepatic:
A. dischinezia biliara
B. abcesul hepatic
C. papilooddita scleroasa
D. litiaza biliara
E. pancreatita acuta
(pag. 1843)

C2819183. Tratamentul medical al chistuui hidatic hepatic consta in:


A. mebendazol
B. metronidazol
C. albendazol
D. furazolidon
E. cloramfenicuol
(pag. 1845)

528 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
529 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2819184. Complicatiile care pot apare in chirurgia chistului hidatic hepatic post anastomze chisto-
digestive sunt:
A. hemoragii secundare detasarii sechestrelor
B. obstruarea gurii de anastomoza
C. colestaza
D. icterul
E. cancerul hepatic
(pag. 1846)

C2819185. Tratamentul chirurgical al chistului hidatic hepatic consta in:


A. marsupializare
B. chistectomie totala
C. operatia Lagrot
D. chistostomia cu drenaj extern al cavitatii restante
E. drenajul biliar extern.
(pag. 1847)

529 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
530 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 20
Septicemia
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1220001. In cazului sepsisului sever hemocultura permite identificarea agentului infectios (bacterie
sau fung) in procent de:
A. 20-40% din cazuri
B. 70-85% din cazuri
C. 10-15 % din cazuri
D. 40-70% din cazuri
E. mai putin de 10% din cazuri
(pag. 852)

C1220002. Din totalul cazurilor de sepsis care este media de instalare a acestei afectiuni la pacientii
spitalizati (context nosocomial):
A. 2/3 din cazuri
B. 1/3 din cazuri
C. 50% din cazuri
D. 85% din cazuri
E. 75% din cazuri
(pag. 852)

C1220003. Sepsisul este definit ca:


A. SRIS cauzat de un agent bacterian dovedit sau suspectat
B. SRIS declansat de instalarea unei infectii virale
C. SRIS declansat de instalarea unui anevrism disecant de aorta
D. SRIS declansat de administrarea unei medicatii imunosupresive
E. SRIS declansat urmare aplicarii unei chimioterapii
(pag. 853)

C1220004. Prezenta unui sindrom hemoragipar, exteriorizat prin petesii sau purpura cutanata, la un
pacient confirmat cu sepsis sever si soc septic, orienteaza diagnosticul spre implicarea
A. Neisseriei meningitidis
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pyogenes
D. Enterococcus
E. Clostridium perfringens
(pag. 854)

C1220005. Care este receptorul de pe suprafata monocitelor sau macrofagelor care permite legarea
lipopolizaharidului (LPS, numit si endotoxina) eliberat de bacteriile Gram negative
A. CD14
B. CD4
C. CD8
D. CXCR4
E. CCR5

530 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
531 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 853)

C1420006. Leziunile hemoragice sau buloase la un pacient septic care a consumat de curand stridii
crude trebuie sa sugereze bacteriemie cu:
A. capnocytophaga canimorsus
B. vibrio vulnificus
C. staphylococcus aureus
D. capnocytophaga cynodegmi
E. streptococcus pyogenes
(pag. 854)

C1420007. Care este durata minima de tratament antimicrobian pe care o necesita cei mai multi
pacienti in cazul sepsiului:
A. o zi
B. doua luni
C. o saptamana
D. o luna
E. 21 de zile
(pag. 856)

C1520008. La un bolnav cu sepsis, hemoliza activa sugereaza una dintre urmatoarele conditii, cu
exceptia:
A. bacteriemie cu clostridii
B. malarie
C. pneumonie cu Pneumocistis carinii
D. reactie adversa la medicamente
E. coagulare intravasculara diseminata
(pag. 855)

C1520009. Sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS) se defineste prin asocierea variabila a
urmatoarelor conditii, cu exceptia:
A. temperatura peste 38° C sau sub 36° C
B. frecventa respiratorie peste 20 resp/min
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min
D. hemoculturi pozitive
E. numar de leucocite peste 12000/mmc sau sub 4000/mmc
(pag. 853)

C1520010. Care dintre urmatoarele modificari cutanate aparute la un pacient cu sepsis sugereaza
sindromul de soc toxic stafilococic:
A. petesii si purpura
B. ectima gangrenosum
C. echimoze
D. leziuni buloase
E. eritrodermia generalizata
(pag. 854)

C1520011. In sepsis, care dintre variabilele individuale influenteaza cel mai puternic riscul de deces:
A. varsta
B. sexul
C. boala de baza
D. statusul nutritional
E. institutionalizarea permanenta

531 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
532 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 857)

C1520012. In cazul unui consumator de droguri i.v., alergic la beta-lactamine, diagnosticat cu sepsis
probabil stafilococic, intr-o zona cu prevalenta mare a S. Aureus meticilino-rezistent se opteaza de
prima intentie pentru asocierea:
A. penicilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. amoxicilina+tobramicina
D. doxiciclina+amikacina
E. vancomicina+gentamicina
(pag. 856)

C1520013. In majoritatea cazurilor (peste 75%), sepsisul este produs de:


A. bacterii gram-negative si gram-pozitive
B. fungi
C. virusuri
D. paraziti
E. cauze non-infectioase
(pag. 852)

C2320014. Lipidul A este descris în structura urmatoarelor microorganisme:


A. Bacili gram-negativ
B. Bacili gram-pozitiv
C. Coci gram-pozitiv
D. Ricketsii
E. Fungi
(pag. 857)

C2320015. În cadrul tratamentului sepsisului, pentru a evita declansarea edemului pulmonar acut
presiunea venoasa centrala trebuie mentinuta la valoarea de:
A. 10 - 12 mm Hg
B. 14 - 18 cm H2O
C. 10 - 12 cm H2O
D. 6 - 8 cm H2O
E. mai mare de 12 cm H2O
(pag. 856)

C2320016. În etapa precoce a sepsisului pot fi decelate urmatoarele modificari ale parametrilor de
laborator cu exceptia:
A. Hiperbilirubinemie
B. Trombocitoza
C. Cresterea retentiei azotate
D. Acidoza lactica
E. Hiperglicemie
(pag. 855)

C2520017. Care din afirmatiile de mai jos defineste socul septic?


A. sepsis cu hipotensiune neresponsiva la resuscitarea lichidiana, asociate cu disfunctie de organ sau
anomalii de perfuzie
B. sepsis asociat cu tensiune < 90 mmHg, corectabila prin aport lichidian
C. extremitati reci la un pacient cu sepsis
D. puls filiform decelabil la un pacient cu sepsis
E. cianoza extremitatilor la un pacient cu sepsis

532 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
533 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 853)

C2520018. Urmatoarele afirmatii privitoare la TNF alfa sunt adevarate, cu exceptia:


A. stimuleaza leucocitele
B. stimuleaza endoteliul vascular
C. nivelul TNF alfa este crescut la majoritatea pacientilor cu sepsis sever
D. la animale, dozele mari de TNF alfa induc soc si coagulare intrevasculara diseminata
E. are rol minor in declansarea sepsisului
(pag. 853)

C2520019. Urmatorii mediatori sunt derivati din fosfolipide, cu exceptia:


A. prostaglandina E2
B. prostaciclina
C. IL-2
D. tromboxanul
E. factorul de activare plachetara (PAF)
(pag. 853)

C2520020. Urmatoarele semne/simptome pot fi urmarea hipotensiunii si coagularii intravasculare


diseminate, cu exceptia:
A. acrocianoza
B. necroze ale tesuturilor periferice
C. pustule
D. eritrodermia difuza
E. bule sau leziuni hemoragice
(pag. 854)

C2520021. Care dintre conditiile de mai jos nu se regasesc in definitia sepsisul sever?
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. prelungirea marcata a timpului de protrombina
E. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
(pag. 853)

C2520022. Care dintre germenii de mai jos, izolati de la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau
purpura cutanata?
A. Neisseria gonorrhoeae
B. Neiserria meningitidis
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E. Candida albicans
(pag. 854)

C2520023. Care dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un
pacient cu sepsis?
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului
C. susceptibilitatea la antibiotice a germenului cauzal
D. boala de baza
E. costul medicatiei
(pag. 856)

533 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
534 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2620024. Din punct de vedere hemodinamic, H.T.P.stadiul II A corespunde:


A. Splenomegalie cu hipersplenism
B. Splenomegalie, hipersplenism, ascită ireductibila şi permanentă
C. Splenomegalie, hipersplenism, ascita reductibilă
D. Hemoragie digestivă superioară
E. Splenomegalie cu hipersplenism şi varice esofagiene
(pag. 1877)

C2620025. După gradul de pronostic dat de albuminemie, bilirubinemie, protrombinemie, în grupa B


mortalitatea operatorie este de:
A. 7-10%
B. 50%
C. 90%
D. 75%
E. 30%
(pag. 1877)

C2620026. Varicele esofagiene de gradul 2, după Dagradi sunt:


A. Varice până la 2 mm vizibile fără compresiune
B. Diametrul varicos între 3-4mm
C. Diametrul varicos peste 5 mm
D. Similar cu punctul C plus venectazii
E. Varice cu diametrul până la 2mm ce apar numai după comprimare endoesofagiană
(pag. 1874)

C2620027. În H.T.P. la cirotic fluxul limfatic în canalul toracic este:


A. 6-7 l/24 h
B. De 5-12 ori mai mare faţă de normal
C. De 25 ori mai mult faţă de normal
D. Este nemodificat
E. Sub 1 litru/24h
(pag. 1874)

C2620028. Apariţia decompensării ascitice corespunde:


A. Unei creşteri peste 3g% a albuminei serice
B. Scăderii sub 3g% a albuminei serice
C. Creşterii peste 4,5% a albuminei serice
D. Creşterii peste 5g% a albuminei serice
E. Creşterea peste 5,5g% a albuminei serice
(pag. 1875)

C2620029. Shuntul porto-cav în urgenţă este însoţit de o mortalitate de:


A. 25%
B. 30%
C. 60%
D. 15%
E. 40%
(pag. 1878)

534 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
535 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1220030. Care sunt antibioticele recomandate a fi folosite ca tratament empiric in cazul unei
septicemii instalate la un pacient cu infectie HIV stadiul SIDA care este alergic la beta-lactamine:
A. Cefalosporine gen. III
B. Cefalosporine gen.IV
C. Ciprofloxacina
D. Vancomicina
E. Tobramicina
(pag. 856)

C1220031. Hemocultura este o examinare paraclinica prin care se evidentiaza prezenta in torentul
sanguin (sange) a:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor
C. Fungilor
D. Protozoarelor
E. Toxinelor eliberate de bacterii
(pag. 852)

C1220032. In contextul unei septicemii instalata cert, prezenta afebrilitatii poate fi intalnita la
urmatoarele categorii de pacienti
A. Nou-nascuti
B. Persoane varstnice
C. Persoane bolnave cu uremie
D. Pacienti cu teren imunocompetent
E. Pacienti cu alcoolism cronic
(pag. 854)

C1220033. Prezenta eritrodermiei generalizate la un pacient septic sugereaza instalarea sindromului de


soc toxic cauzat de:
A. Staphylococcus aureus
B. Streptococcus pyogenes
C. Bacillus proteus
D. Ps. Aeruginosa
E. Candida albicans
(pag. 854)

C1220034. In cadrul septicemiei cu disfunctii multiple de organ se considera a avea valoare


prognostica rezervata existenta:
A. Complicatiei pulmonare cu sindrom de detresa respiratorie (ARDS)
B. Insuficientei renale acute
C. Coagularii intravasculare diseminate
D. Polineuropatiei ("boala –critica”)
E. Encefalomielopoliradiculonevritei
(pag. 855)

C1220035. Care sunt citokinele inflamatorii a caror eliberare declanseaza si agraveaza evolutia
sepsisului:
A. Factorul de necroza tumorala alfa (TNF-alfa)
B. Interleukina 1beta (IL-1beta)
C. Interferonul gama (ITF-gama)

535 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
536 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Interleukina 8 (IL-8)
E. Interleukina 4 (IL-4)
(pag. 853)

C1420036. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu prognosticul sepsisului si al socului septic
sunt adevarate:
A. 25-35% din pacientii cu sepsis sever decedeaza in decurs de 30 de zile
B. 25-35% din pacientii cu soc septic decedeaza in decurs de 30 de zile
C. ratele de fatalitate sunt similare sepsisului sever si socului septic cu culturi pozitive si negative
D. ratele de fatalitate sunt net diferentiate sepsisului sever si socului septic cu culturi pozitive si negative
E. toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
(pag. 857)

C1420037. Gastro-enterita acuta poate fi sugerata de catre urmatoarele manifestari gastro-intestinale:


A. diareea
B. ileusul
C. greata
D. constiparea
E. voma
(pag. 854)

C1420038. In cadrul sepsislui si a socului septic raspunsul de faza acuta mediat de citokine inhiba
productia de
A. proteina C rectiva
B. albumina
C. fibrina
D. componenti ai complementului
E. transtiretina
(pag. 855)

C1420039. Debutul sepsisului in cadrul raspunsului infalamator sistemic al invazia microbiana se


manifesta deseori cu:
A. febra
B. hipotermie
C. bradicardie
D. tahipnee
E. tahicardie
(pag. 852)

C1420040. Complicatiile majore ale sepsisului si a socului septic sunt reprezentate de catre:
A. complicatiile tardive
B. complicatiile cardio-pulmonare
C. tulburarile de coagulare
D. complicatiile renale
E. complicatiile neurologice
(pag. 855)

C1420041. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte in legatura cu sepsisul si socul septic:
A. hemoculturile evidentaiaza bacterii sau fungii la aproximativ 20-40% din pacientii cu sepsis sever
B. hemoculturile evidentiaza bacterii sau fungii la aproximativ 20-40% din pacientii cu soc septic
C. nivelul sanguin de TNFalfa este scazut la majoritatea pacientilor cu sepsis sever
D. depozitarea intravasculara a fibrinei , tromboza si CID sunt caracteristici importante ale raspunsului septic
E. diferite specii de fungii sunt raspunzatoare pentru aproximativ 75-85 din izolarile evidentiate prin

536 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
537 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

hemoculturi
(pag. 852-853)

C1420042. Complementul C5a si alti produsi ai activitatii complementului pot initia in cadrul sepsisului
rectii ale neutrofilelor cum ar fi:
A. granularea
B. chemotaxia
C. agregarea
D. productia de radicali de oxigen
E. degranularea
(pag. 854)

C1420043. La pacientii cu sepsis sever provenind din tractul urinar trebuie excluse:
A. calculii vezicali
B. obstructia ureterala
C. abcesul perinefritic
D. abcesul renal
E. calculii renali
(pag. 856)

C1520044. Care din urmatoarele conditii asociate sepsisului definesc sepsisul sever:
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. sindromul de detresa respiratorie de tip adult
E. cresterea de 5 ori a valorii transaminazelor serice
(pag. 853)

C1520045. Eritrodermia difuza la un pacient cu sepsis sugereaza implicarea etiologica a:


A. S. Aureus
B. Ps. Aeruginosa
C. S. Pyogenes
D. E. Coli
E. S. Typhi
(pag. 854)

C1520046. Cel mai frecvent, debutul sepsisului este anuntat de:


A. febra
B. tahicardie
C. tahipnee
D. hipertensiune arteriala
E. semne neurologice de focar
(pag. 852)

C1520047. Care elemente diferentiaza socul septic de socul cardiogen si de cel hipovolemic:
A. debitul cardiac normal/crescut
B. tahipneea
C. tahicardia
D. modificarea starii generale
E. rezistenta vasculara sistemica scazuta
(pag. 855)

537 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
538 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1520048. In prezent, abordarea terapeutica a unui pacient cu sepsis presupune:


A. administrare de antibiotice
B. administrare de antimediatori
C. indepartarea sau drenarea focarului sursa de infectie
D. asigurarea suportului hemodinamic si respirator
E. administrarea de asocieri de anticorpi monoclonali ai endotoxinei
(pag. 856-857)

C1520049. Pentru prevenirea aparitiei sepsisului, se recomanda:


A. administrarea de doze profilactice de heparina
B. reducerea incidentei si duratei neutropeniei severe
C. utilizarea de antibiotice si glucocorticoizi la primele semne de infectie severa
D. limitarea numarului de investigatii invazive
E. tratarea prompta a infectiilor nosocomiale localizate
(pag. 857)

C1520050. In cazul unui pacient consumator de droguri i.v. diagnosticat cu sepsis, care din
urmatoarele asocieri de antibiotice sunt recomandate in tratamentul etiologic de prima intentie:
A. nafcilina+gentamicina
B. oxacilina+gentamicina
C. vancomicina+gentamicina
D. penicilina+cloramfenicol
E. ciprofloxacina+ampicilina
(pag. 856)

C1520051. In cazul unui pacient cu sepsis, durata tratamentului este in mod caracteristic influentata de:
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului chirurgical
C. boala de baza
D. susceptibilitatea la antibiotice a agentului etiologic
E. costul medicatiei
(pag. 856)

C1520052. In legatura cu abordarea terapeutica etiologica a sepsisului sunt corecte afirmatiile:


A. alegerea initiala se bazeaza pe cunoasterea agentilor patogeni pentru o localizare specifica a infectiei
B. se amana initierea terapiei etiologice pana la aflarea rezultatelor culturii
C. terapia antimicrobiana empirica trebuie sa acopere atat bacteriile gram-negative cat si pe cele gram-
pozitive
D. se prefera dozele medii de antibiotice, administrate oral
E. se recomanda doze maxime,administrate intravenos
(pag. 856)

C2320053. În definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) pot fi incluse doua din
urmatoarele conditii:
A. Leucocitoza > 12.000/mmc
B. Frecventa cardiaca < 70 batai/min
C. Hipotermia (< 36 grC)
D. Abolirea starii de constienta
E. VSH - 120 mm/h
(pag. 853)

C2320054. Urmatoarele manifestari clinice nu sunt întalnite frecvent în cursul septicemiilor si socului
septic:

538 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
539 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Hipertensiunea arteriala
B. Coagulare intravasculara diseminata
C. Infarct miocardic acut
D. Hipotensiune arteriala
E. Hiperventilatie
(pag. 854)

C2320055. Urmatorii agenti antimicrobieni nu sunt recomandati în tratamentul etiologic de prima


intentie al septicemiei la pacientul imunocompetent:
A. Penicilina G + Aminoglicozid
B. Ampicilina + Gentamicina
C. Imipenem-Cilastatin
D. Macrolide
E. Ciprofloxacina
(pag. 856)

C2320056. În cadrul sepsisului, absenta febrei este mai comuna la urmatoarele categorii de bolnavi, cu
exceptia:
A. Nou nascuti
B. Bolnavi uremici
C. Bolnavi diabetici
D. Bolnavi hipertensivi
E. Bolnavi varstnici
(pag. 854)

C2320057. Insuficienta renala din cadrul sepsisului poate aparea prin:


A. Necroza tubulara acuta
B. Necroza corticala renala
C. Nefrita interstitiala
D. Administrarea de aminoglicozide la bolnavi hipotensivi
E. Pielonefrita cronica acutizata
(pag. 855)

C2320058. În timpul examenului clinic al unui bolnav urmatoarele elemente pot sugera diagnosticul de
sepsis:
A. Alterarea acuta a statusului mental
B. Trombocitoza
C. Hipotensiunea
D. Febra
E. Tahicardia
(pag. 855)

C2320059. Urmatorii agenti antimediatori nu sunt utilizati în septicemii:


A. Interferon
B. Aminofilin (Miofilin)
C. Inhibitori de monoaminoxidaza
D. Glucocorticoizi
E. Inhibitori de TNF-alfa
(pag. 857)

C2320060. În sistemul de evaluare a prognosticului în septicemie sunt cuprinsi urmatorii factori cu


exceptia:
A. Indicele de masa corporala

539 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
540 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Sexul
C. Boala de baza
D. Numarul de zile de la debutul bolii
E. Varsta bolnavului
(pag. 857)

C2320061. Insuficienata suprarenaliana la bolnavii cu sepsis trebuie suspectata în urmatoarele conditii:


A. Hipotensiune refractara
B. Bacteriemie cu Staphylococcus aureus
C. Tratament anterior cu prednison
D. Tuberculoza diseminata
E. Infectie cu virusul Ebstein-Barr
(pag. 856)

C2320062. Bolnavul neutropenic diagnosticat cu sepsis beneficiaza de urmatoarele optiuni terapeutice:


A. Imipenem-cilastatin
B. Ceftazidim + Rifampicina
C. Ceftazidim + Tobramicina
D. Ciprofloxacina + Tobramicina
E. Oxacilina + Gentamicina
(pag. 856)

C2320063. Dintre manifestarile renale care pot aparea în cadrul sepsisului sunt descrise:
A. Oliguria
B. Poliuria la bolnavii hipoglicemici
C. Proteinuria
D. Sindromul de glob vezical
E. Scaderea retentiei azotate
(pag. 855)

C2320064. Sepsisul însotit de petesii sau purpura poate sugera urmatoarele etiologii:
A. Infectie cu bacil carbunos
B. Febra patata a Muntilor Stancosi
C. Infectie cu fungi
D. Infectie cu BGN
E. Infectie cu N meningitidis
(pag. 854)

C2520065. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la etiologia sepsisului?
A. sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata de orice clasa de microorganisme
B. etiologia sepsisului este dominata de catre bacterii (75-85% din cazuri)
C. etiologia sepsisului este dominata de catre fungi sau de un amestec de microorganisme
D. invazia microbiana a torentului sangvin este esentiala pentru dezvoltarea sepsisului
E. raspandirea locala sau sistemica a moleculelor ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor poate
sa provoace sepsis
(pag. 852)

C2520066. Urmatorii factori predispun la bacteriemia cu bacili Gram negativi:


A. diabetul zaharat
B. bolile limfoproliferative
C. arsurile
D. tratamentul cu medicamente ce determina neutropenie

540 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
541 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. consumul de droguri
(pag. 852)

C2520067. Urmatorii factori de risc predispun la bacteriemia cu germeni Gram pozitivi:


A. cateterismele vasculare
B. arsurile
C. ciroza hepatica
D. injectarea intravenoasa a medicamentelor
E. bolile limfoproliferative
(pag. 852)

C2520068. Incidenta crescuta a sepsisului se datoreaza:


A. imbatranirii populatiei
B. cresterii longevitatii pacientilor cu boli cronice
C. folosirii pe scara larga a agentilor antimicrobieni
D. ineficientei programelor de vaccinare in masa
E. utilizarii cateterelor, dispozitivelor mecanice si de ventilatie
(pag. 852,853)

C2520069. Urmatoarele criterii definesc sindromul raspunsului inflamator sistemic (SRIS):


A. temperatura > 38 °C sau < 36 °C
B. frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min.
D. izolarea obligatorie de germeni viabili din sange
E. numar de leucocite > 12.000/mmc. sau < 4.000/mmc.
(pag. 853)

C2520070. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?
A. raspunsul organismului este de regula declansat de microorganisme ce se raspandesc din tractul
gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine
B. infectia localizata in tesut poate determina trecerea germenilor in torentul sangvin
C. in unele cazuri microorganismele pot fi introduse direct in sange
D. raspunsul septic apare atunci cand microbul invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdei
E. deficitele de aparare ale gazdei nu sunt esentiale pentru dezvoltarea sepsisului
(pag. 853)

C2520071. Care din urmatoarele molecule apartinand agentilor patogeni semnaleaza organismului
gazda invazia microbiana?
A. lipopolizaharidul (LPS, endotoxina)
B. peptidoglicanii
C. acizii lipoteichoici
D. enzime extracelulare si toxine
E. fibronectina
(pag. 853)

C2520072. Care din urmatoarele citokine amplifica si diversifica raspunsul septic?


A. TNF alfa
B. IL-1 beta
C. interferonul gama
D. IL-8
E. lipopolizaharidul (LPS)
(pag. 853)

541 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
542 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2520073. Infuzia intravenoasa de TNF alfa poate declansa:


A. febra
B. scaderea hemoglobinei
C. tahipnee peste 20 respiratii/min.
D. tahicardie peste 90 batai/min.
E. leucocitoza
(pag. 853)

C2520074. Administrarea fractiunii 5 a complementului (C5a) la animale poate produce:


A. hipotensiune
B. vasoconstrictie pulmonara
C. neutropenie
D. hipertermie
E. extravazare vasculara
(pag. 854)

C2520075. Care dintre germenii de mai jos pot produce leziuni cutanate de tip ectima gangrenosum la
pacientii neutropenici diagnosticati cu sepsis?
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Aeromonas hydrophila
C. Staphylococcus aureus
D. Streptococcus pyogenes
E. Haemophilus influenzae
(pag. 854)

C2520076. Care dintre complicatiile renale pot fi intalnite la pacientii cu sepsis?


A. oligurie
B. azotemie
C. proteinurie
D. disurie
E. hematurie macroscopica la finalul mictiunii
(pag. 855)

C2520077. Socul septic se caracterizeaza prin:


A. debit cardiac normal sau crescut
B. debit cardiac scazut
C. rezistenta vasculara sistemica scazuta
D. hipovolemie
E. maldistributia generalizata a fluxului sangvin
(pag. 855)

C2520078. In etapa precoce a sepsisului, anomaliile hematologice include:


A. leucocitoza
B. deviere la stanga a formului leucocitare
C. prezenta de granulatii toxice la nivelul polimorfonuclearelor
D. trombocitopenie
E. prezenta de promielocite in procent de peste 20%
(pag. 855)

C2520079. Diagnosticul de sepsis poate fi sugerat de:


A. leucocitoza > 12.000/mmc
B. trombocitopenie

542 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
543 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. presiune partiala a CO2 < 32 mmHg


D. hiperglicemie
E. hipocalcemie
(pag. 855)

C2520080. Tratamentul antimicrobian la un pacient cu sepsis, neutropenic, apeleaza la urmatoarele


antibiotice
A. ticarcilina
B. mezlocilina
C. piperacilina
D. ceftazidim+tobramicina
E. vancomicina
(pag. 856)

C2520081. La un pacient splenectomizat, diagnosticat cu sepsis, se vor utiliza initial urmatoarele


antibiotice:
A. cefotaxim
B. ceftriaxona
C. tetraciclina
D. vancomicina
E. tobramicina
(pag. 856)

C2520082. La un bolnav cu sepsis, terapia ventilatorie este indicata in urmatoarele conditii:


A. hipoxemie progresiva
B. hipercapnie
C. tahipnee > 20 respi/min.
D. deteriorare neurologica
E. insuficienta muschilor respiratori
(pag. 857)

C2620083. Care din următoarele elemente nu concurează la instalarea sindromului H.T.P.:


A. Componenta baraj la flux portal.
B. Componenta hiperflux portal.
C. Componenta hipoflux portal
D. Toate cele trei componente de mai sus.
E. Nici una din componentele de mai sus.
(pag. 1870)

C2620084. Care căi de derivaţie portocavă spontană nu se adaugă la cele cinci grupe clasice ale lui
Learmouţ:
A. Calea coronaro-eso-azygos.
B. Calea retroperitoneală.
C. Calea perisplenorenală
D. Calea gastro-freno-capsulorenală.
E. Calea spleno-mezenterico-renală.
(pag. 1873)

C2620085. La hipertensivul portal se înregistrează:


A. O presiune portală până la 10-15 cm apă.
B. O creştere a debitului hepatic total cu peste 20%.
C. Un gradient porto-suprahepatic de 15-25 cm apă.
D. Un gradient porto-suprahepatic de 7 cm apă.

543 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
544 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. O presiune portală până la 25-60 cm apă


(pag. 1872)

C2620086. În fiziopatologia H.T.P. Nu apare:


A. O creştere a debitului sinusoidal hepatic peste 1000 ml.
B. O scădere a debitului sinusoidal hepatic sub 1000 ml.
C. Viteza de circulaţie a sângelui portal scade sub 3cm/s la o presiune medie de 30 cm apă.
D. O reducere cu minim20% a debitului hepatic total.
E. O presiune a sângelui portal sub 10 cm apă.
(pag. 1872)

C2620087. Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte pentru H:T:P:


A. O creştere a fluxului limfatic în canalul toracic de 5-12 ori.
B. O scădere a fluxului limfatic în canalul toracic sub 5l /24h.
C. Creştere în număr şi calibru a vaselor limfatice din pediculul hepatic.
D. Dilatarea ductului toracic 6-10mm.
E. O îngustare a ductului toracic cu 2-3mm.
(pag. 1874)

C2620088. Hepatograma ficatului cirotic se caracterizează prin:


A. Creşterea umbrei hepatice
B. Zone avasculare reduse
C. Absorbţie portală tip copac uscat.
D. Lipsa de opacefiere a ramurilor portale de ordin 3 şi 4
E. Reducerea umbrei hepatice.
(pag. 1876)

C2620089. Splenoportografia la cirotici pune în evidenţă:


A. Verticalizarea venei porte.
B. Orizontalizarea venei porte.
C. Venă splenică cu traiect sinuos.
D. Venă splenică cu traiect rectiliniu.
E. Calibru mediu de 2 cm a venei porte.
(pag. 1876)

C2620090. În H.T.P. flebografia sau cateterismul suprahepatic obţin informaţii despre:


A. Circulaţia în vena splenică
B. Circulaţia venei cave inferioare porţiunea suprahepatică.
C. Circulaţia în vena cavă inferioată segmentul subhepatic.
D. Circulaţia în vena portă.
E. Circulaţia din venele hepatice
(pag. 1876)

C2620091. Care din următoarele intervenţii chirurgical vizează varicele esofagiene:


A. Shuntul peritoneo venos.
B. Ligatura varicelor esofagiene
C. Anastomozele porto cave
D. Deconexiunile azygo portale
E. Extraperitonizarea lobului drept hepatic
(pag. 1879)

C2920092. Din definirea Sindromului răspunsului inflamator sistemic fac parte:

544 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
545 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Temperatura orală<36°C
B. Frecvenţa respiratorie>20resp./min.
C. Prezenţa de bacterii (fungi) viabile în sânge (hemoculturi pozitive)
D. Leucocite >12.000/ml.
E. Frecvenţa cardiacă>90/min.
(pag. 853)

C2920093. Când sepsisul este însoţit de peteşii sau purpură cutanată trebuie suspectată infecţia cu:
A. Pseudomonas aeruginosa.
B. Staphylococus aureus.
C. Neisseria meningitidis.
D. Streptococus pyogenes.
E. Haemophilus influenzae.
(pag. 854)

C2920094. Plămânul de şoc sau ARDS este semnalat de:


A. Infiltratele pulmonare difuze, progresive.
B. Creşterea presiunii în capilarele pulmonare.
C. Hipoxemia arterială.
D. Scăderea complianţei pulmonare.
E. Cedarea hipoxemiei arteriale la terapie suplimentară cu O2.
(pag. 855)

C2920095. Hemoliza activă in context septic sugerează:


A. Bacteriemie cu clostridii.
B. Malarie.
C. Sindrom Guillain-Barre.
D. Reacţie la medicamente.
E. Coagulare intravasculară diseminată.
(pag. 855)

C2920096. Insuficienţa suprarenală trebuie avută în vedere la pacienţii septici dacă au:
A. Hipotensiune care răspunde la resuscitarea cu fluide.
B. Tratament anterior cu glucocorticoizi.
C. Bacteriemie fulminantă cu Neisseria meningitidis.
D. Tuberculoză în antecedente.
E. SIDA.
(pag. 856)

545 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
546 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 21
Traumatismele cranio-cerebrale
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1221001. Investigatia paraclinica de electie in hematomul extradural este:


A. radiografia simpla care evidentiaza linia de fractura in 85% din cazuri
B. angiografia cerebrala care indica sediul si chiar natura leziunii
C. angiografia cerebrala care releva aspectul tipic de "vid vascular”
D. examenul CT-scan care evidentiaza sediul, natura, volumul hematomului, efectul de masa
E. RMN
(pag. 2472)

C1221002. Hematoamele intracraniene traumatice sunt:


A. efecte traumatice primare
B. efecte traumatice secundare
C. colectii lichidiene intracraniene traumatice
D. efecte traumatice de ansamblu
E. efecte traumatice tardive
(pag. 2459)

C1221003. Tabloul clinic tipic in hematomul subdural cronic este:


A. instalare de la inceput a unei stari de coma post-traumatica grava
B. coma posttraumatica superficiala cu evolutie lent progresiva
C. pierdere initiala a starii de constienta – interval liber cu simptomatologie minima (cateva zile) – reagravarea
starii neurologice
D. pierdere initiala a starii de constienta – interval liber de 7-21 zile – reagravarea progresiva, lenta cu
instalarea treptata a semnelor neurologice si in final alterarea starii de constienta
E. traumatism cranio-cerebral minor - interval liber de 4 -12 saptamani – agravare, cu aparitia
simptomatologiei neurologice de focar si a fenomenelor de HIC
(pag. 2472-2474)

C1221004. Fracturile progresive craniene, datorate interpunerii unei portiuni de dura mater intre
marginile diastatice ale fracturii, se intalnesc la varsta de:
A. 0-3 ani
B. 4-7 ani
C. 8-16 ani
D. 17-60 ani
E. peste 61 ani
(pag. 2461)

C1221005. Sindromul comatos se produce prin afectarea:


A. zonelor vegetative din trunchiul cerebral
B. sistemului reticulat activator ascendent
C. cailor de conducere senzitivo-motorie din trunchiul cerebral
D. nucleilor nervilor cranieni
E. periferiei trunchiului cerebral
(pag. 2463-2464)

546 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
547 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1221006. Momentul optim al interventiei chirurgicale pentru fracturile multieschiloase infundate in


endocraniu este:
A. in primele 6 ore posttraumatic
B. in primele 48 ore
C. la a 3-a – 7-a zi de la traumatism
D. dupa o saptamana
E. nu au indicatie operatorie
(pag. 2461)

C1321007. Urmatoarele modificari CT - scan se incadreaza in gradul III scala Marshall pentru contuzii
cerebrale:
A. Modificari CT - scan absente
B. Prezenta unui hematom intracranian
C. Cisterne bazale prezente
D. Deplasarea liniei mediane peste 5 mm
E. Cisterne bazale comprimate si linia mediana deplasata mai putin de 5 mm
(pag. 2468)

C1321008. Urmatoarea investigatie este esentiala in urmarirea contuziilor cerebrale:


A. Radiografie simpla de craniu
B. Arteriografia cerebrala
C. electroencefalografie
D. CT - scan
E. Punctia lombara
(pag. 2467)

C1321009. Scala de prognostic Glasgow cuprinde:


A. 7 grupe de prognostic
B. Reincadrarea profesionala in regim protejat
C. Tulburari vegetative severe
D. Starea vegetativa
E. Pacientul muribund
(pag. 2466)

C1321010. Traumatismul cranio - cerebral minor corespunde unui scor Glasgow:


A. 8
B. 7 - 6
C. 4 - 5
D. 13 -15
E. 9 -12
(pag. 2458)

C1321011. Hematomul extradural se incadreaza in:


A. Leziuni craniene
B. Efecte traumatice imediate primare
C. Efecte traumatice secundare
D. Efecte traumatice tardive
E. Hematoame intracraniene traumatice intracerebrale
(pag. 2459)

C1421012. Traumatismele craniocerebrale moderate corespund unui scor Glasgow:


A. 9-12

547 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
548 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 3-4
C. 13-15
D. 6-8
E. 5-6
(pag. 2458)

C1421013. In traumatismele craniocerebrale grave sunt inclusi pacientii cu scor Glasgow:


A. sub 10
B. sub 12
C. sub 8
D. peste 10
E. 13-15
(pag. 2458)

C1421014. Traumatismul craniocerebral minor corespunde unui scor Glasgow:


A. 10-12
B. 8-10
C. 13-15
D. 6-8
E. 3-4
(pag. 2458)

C1521015. Dilacerarea cerebrala, efect traumatic imediat si primar, presupune existenta obligatorie a
urmatoarelor leziuni:
A. fractura calotei craniene;
B. fractura bazei craniului;
C. lipsa de continuitate la suprafata parenchimului cerebral;
D. plaga a scalpului;
E. solutie de continuitate la nivelul durei mater.
(pag. 2469)

C1521016. Localizarea topografica tipica a hematoamelor subdurale cronice este:


A. pe toata emisfera cerebrala, pornind de la linia mediana;
B. frontala;
C. occipitala;
D. inter-emisferica;
E. bilaterala.
(pag. 2475)

C1521017. Care este factorul esential care agraveaza prognosticul comelor traumatice la copil:
A. dezvoltarea unui hematom sau ramolisment;
B. complicatiile extracerebrale;
C. edemul cerebral;
D. tulburarile de echilibru hidroelectrolitic;
E. acidoza.
(pag. 2465)

C1521018. Care este substratul morfologic al comotiei cerebrale:


A. hematomul subdural;
B. mici hemoragii difuze subpiale;
C. nu are substrat morfologic;
D. hematoame confluente intraparenchimatoase;

548 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
549 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. edemul cerebral.
(pag. 2462)

C1521019. In hematoamele extradurale subacute traumatice, cu evolutie in doi timpi, sangerarea


provine din:
A. artera menigee medie;
B. sinusul longitudinal;
C. sinusurile laterale;
D. lacurile venoase diploice;
E. vasele corticale.
(pag. 2472)

C1621020. Din semnele clinice in hemoragia intraventriculara supraacuta nu fac parte:


A. Coma profunda
B. Hipertermie marcata
C. Rigiditate decerebrata
D. Semnul Babinski bilateral
E. Semnul Babinski unilateral
(pag. 2477)

C1621021. Sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrala grava caracteristice leziunilor difuze
sunt:
A. Mutismul akinetic
B. Sindromul diencefalic
C. Amnezia post-traumatica
D. Sindromul apalic
E. Sindromul de dezaferentare
(pag. 2468)

C1621022. Valorile punctajului obtinut dupa scala Glasgow (GCS) la un bolnav cu TCC se situeaza in
intervalul:
A. 0-15 puncte
B. 0-10 puncte
C. 3-15 puncte
D. 3-10 puncte
E. 5-15 puncte
(pag. 2464)

C1621023. TCC minore corespund unui scor GCS de:


A. 12-9
B. 11-13
C. 13-15
D. 10.12
E. 8-11
(pag. 2458)

C1621024. Scorul 5 Gasgow are urmatorul corespondent pe scara Liege:


A. 3-6
B. 5-7
C. 6-10
D. 9-11
E. 11-2

549 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
550 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2465)

C2221025. Căror leziuni anatomice li se datoreşte stuporul de gradul III la un pacient cu comă
trauamtică?
A. Leziuni situate în partea superioară a trunchiului cerebral
B. Leziuni situate în partea inferioară a trunchiului cerebral
C. Afectarea totală a nucleilor bazali
D. Afectarea totală a nucleilor bazali şi a hipotalamusului
E. Leziuni corticale
(pag. 2468)

C2221026. Care este mortalitatea în formele acute ale hematoamelor cerebrale intraparenchimatoase?
A. 60%
B. 50%
C. 40%
D. 30%
E. 20%
(pag. 2477)

C2221027. După ce interval de timp deficitele neurologice posttraumatice pot fi considerate sechele?
A. 1-3 luni
B. 3-6 luni
C. 6-12 luni
D. 12-18 luni
E. 18-24 luni
(pag. 2481)

C2221028. La ce nivel este prezentă leziunea craniană la pacienţii cu orolicvoree?


A. La nivelul osului sfenoid
B. La nivelul lamei ciuruite a osului etmoid
C. La nivelul segmentului petros al osului temporal
D. La nivelul bazei craniului
E. La nivelul occipitalului
(pag. 2484)

C2221029. Cât la sută dintre fistulele cu lichid cerebro-spinal postraumatice se închid spontan?
A. 10%
B. 20%
C. 40%
D. 60%
E. 80%
(pag. 2484)

C2221030. Cât la sută dintre decesele cauzate de traumatisme sunt datorate traumatismelor cranio-
cerebrale?
A. Peste 15%
B. Peste 25%
C. Peste 50%
D. Peste 60%
E. Peste 75%
(pag. 2456)

C2221031. Traumatismele cranio-cerebrale medii corespund unui scor GCS de:

550 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
551 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. 13-15
B. 13-14
C. 10-13
D. 9-12
E. 6-8
(pag. 2458)

C2221032. Care este frecvenţa medie a traumatismelor cranio-cerebrale grave?


A. 5-10%
B. 10-15%
C. 15-20%
D. 20-25%
E. 25-30%
(pag. 2458)

C2221033. Coma gradul II corepunde unui punctaj pe Scala Glasgow de:


A. 3 puncte
B. 4 puncte
C. 5-6 puncte
D. 6-7 puncte
E. 8 puncte
(pag. 2465)

C2221034. În ce situaţie se acordă 2 puncte pe scala Liege la pacienţii cu traumatism cranio-cerebral?


A. R orizontal oculo-cefalic/ vestibular
B. R vertical oculo-cefalic/ vestibular
C. R oculo- cardiac
D. R pupilar la lumină
E. R fronto-orbicular
(pag. 2465)

C2521035. La copil, hematomul epicranian trebuie diferenţiat de cefalhematomul, produs în timpul


manevrelor obstetricale de extragere a fătului, situat:
A. între periostul endocranian şi dura mater
B. între dura mater şi arahnoidă
C. subgleal
D. intraacerebral
E. supragleal
(pag. 2459)

C2521036. Fracturile multieschiloase intruzive ale craniului se operează:


A. la internnarea bolnavului, cu caracter de urgenţă imediată
B. între 3-7 zile
C. la 2 săptămâni de la accident
D. după ieşirea bolnavului din comă
E. nu se operează
(pag. 2461)

C2521037. Care este substratul morfologic al comoţiei cerebrale?


A. hematomul subdural
B. mici hemoragii difuze subpiale
C. edemul cerebral

551 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
552 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. hematoame confluente intraparenchimatoase


E. nu are substrat morfologic
(pag. 2462)

C2521038. Examenul LCR este edificator pentru aprecierea gradului de contuzie cerebrală. În contuzia
cerebrală gravă aspectul LCR recoltat prin puncţie este:
A. clar
B. tulbure, cu flocoane
C. purulent
D. intens sanguinolent
E. rozat
(pag. 2463)

C2521039. Clasificarea comelor propusă de Arseni (1977) stabileşte o legătură între profunzimea comei
şi topografia leziunii dominante. În concordanţă cu această clasificare, în comele de gradul III, leziunea
dominantă este situată în:
A. segmentul rostral al trunchiului cerebral
B. porţiunea superioară a bulbului
C. porţiunea inferioară a bulbului
D. porţiunea mijlocie a punţii
E. partea inferioară a punţii
(pag. 2462)

C2521040. Coma de gradul III corespunde unui scor Glasgow de:


A. 9-12 puncte
B. 3 puncte
C. 8 puncte
D. 6-7 puncte
E. 4-5 puncte
(pag. 2465)

C2521041. Un traumatizat cranian cu GCS de 9-12 puncte prezintă:


A. comă gradul I
B. comă gradul II
C. tulburări de conştienţă: obnubilare, somnolenţă, confuzie
D. comă gradul IV
E. este conştient, fără tulburări decelabile clinic
(pag. 2465)

C2521042. Care este factorul esenţial care agravează prognosticul comelor traumatice la copil, tradus
prin scăderea bruscă a punctajului pe GCS?
A. dezvoltarea unui hematom sau ramolisment
B. apariţia complicaţiilor exreacerebrale
C. edemul cerebral
D. acidoza
E. tulburările echilibrului hidroelectrolitic
(pag. 2465)

C2521043. Protecţia rahisului cervical este obligatorie la toţi traumatizaţii cranieni până la infirmarea
unei eventuale leziuni a coloanei cervicale. Pe timpul transportului acest deziderat se realizează prin:
A. aşezarea bolnavului în poziţie semişezândă
B. aşezarea bolnavului în decubit dorsal
C. aplicarea unui guler cervical fix

552 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
553 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. aşezarea bolnavului în decubit ventral


E. aplicarea unui aparat gipsat tip Minerva
(pag. 2467)

C2521044. Dilacerarea cerebrală, efect traumatic imediat şi primar, presupune existenţa obligatorie a
următoarelor leziuni:
A. fractura calotei craniene
B. fractura bazei craniului
C. lipsa de continuitate la suprafaţa parenchimului cerebral
D. plagă a scalpului
E. soluţie de continuitate la nivelul durei mater
(pag. 2469)

C2521045. Care dintre elementele de mai jos conferă dilacerării cerebrale individualitate clinică şi
prioritate terapeutică
A. asocierea cu hematoamele intracraniene
B. edemul cerebral
C. evolueaza ca un proces expansiv intracranian
D. contuzia cerebrală
E. fracturile craniene extruzive
(pag. 2470)

C2521046. Localizarea tipică a hematoamelor extradurale este:


A. frontală
B. temporală
C. occipitală
D. parietală
E. bazală
(pag. 2471)

C2521047. Localizarea topografică tipică a hematoamelor subdurale cronice este:


A. frontală
B. occipitală
C. pe toată emisfera cerebrală, începând de la linia mediană
D. interemisverică
E. bilaterală
(pag. 2475)

C2521048. Cea mai rară localizare a hematoamelor cerebrale intraparenchimatoase este:


A. parietală
B. bilaterală
C. frontală
D. occipitală
E. temporală
(pag. 2476)

C2521049. Hygroma durei mater este:


A. colecţie hematică situată între endocraniu şi dura mater
B. colecţie circumscrisă compresivă în spaţiul subdural, fără membrană, conţinând lichid clar
C. colecţie circumscrisă compresivă în spaţiul subdural, delimitată de o membrană, conţinând lichid
xantocrom
D. colecţie hamatică intraparenchimatoasă
E. hematom intraventricular

553 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
554 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2478)

C2521050. Fongusul cerebral este o complicaţie evolutivă, apărută ca urmare a unui tratament incorect
al:
A. hematoamelor intracraniene
B. contuziilor cerebrale severe
C. plăgilor cranio-cerebrale
D. fistulelor de lichid cerebro-spinal
E. plăgilor scalpului
(pag. 2485)

C2821051. Urmatoarele mecanisme de producere a traumatismelor cranio cerebrale sunt indirecte:


A. fenomenul de acceleratie
B. fenomenul de deceleratie
C. fenomenul de compresie bilaterala
D. miscari bruste de franare in excursia extremitatii cefalice
E. penetrarea endocraniana a unor corpi straini
(pag. 2457)

C2821052. Traumatismele cranio cerebrale moderate se caracterizeaza prin:


A. scor Glasgow-9-12
B. deficit neurologic focal
C. fistula LCR
D. minima pierdere de constienta
E. scor Glasgow -6-8
(pag. 2458)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1221053. Complicatiile fistulei de lichid cerebrospinal sunt:


A. hipertensiunea intracraniana
B. Pneumocelul
C. Edemul cerebral
D. Epilepsia posttraumatica
E. Meningoencefalita
(pag. 2484)

C1221054. Indicatiile tratamentului chirurgical in fistulele de lichid cerebrospinal (FLCS) sunt:


A. FLCS aparute imediat sau recent posttraumatic cu persistenta peste 10 zile
B. FLCS cu caracter recurential
C. FLCS minora cu episoade repetate de meningoencefalita
D. FLCS cu plaga craniocerebrala
E. Toate FLCS
(pag. 2484)

C1221055. Tratamentul edemului cerebral se realizeaza prin:


A. perfuzie cu solutie de glucoza 5%
B. perfuzie cu ser fiziologic
C. perfuzie cu Manitol si diuretice
D. hiperventilatie controlata
E. barbiturice

554 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
555 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2480)

C1221056. Localizarea cea mai frecventa a dilacerarii cerebrale indirecte este la nivelul:
A. ariilor orbitare frontale
B. polului temporal
C. polului occipital
D. lobului parietal
E. cerebel
(pag. 2470)

C1221057. In cazul traumatismului craniocerebral, obiectivele tratamentului in faza prespital sunt:


A. asigurarea functiilor vitale, respiratie si circulatie
B. aprecierea starii de constienta si a leziunilor cranio-cerebrale
C. protectia si stabilizarea provizorie a rahisului cervical
D. alimentarea pacientului pe sonda nazo-gastrica
E. recunoasterea si primul ajutor in leziunile extracraniene
(pag. 2466)

C1221058. Contuzia cerebrala medie se caracterizeaza prin:


A. abolirea starii de constienta cu durata de mai multe ore
B. tulburari vegetative importante
C. cefalee, varsaturi
D. tulburari de echilibru
E. deficit motor
(pag. 2462)

C1221059. Efectele tardive ale traumatismului craniocerebral sunt


A. edemul cerebral acut
B. colapsul cerebroventricular
C. epilepsia posttraumatica
D. scleroza atrofica posttraumatica
E. cicatricea meningocerebrala
(pag. 2479-2481)

C1221060. Traumatismele craniocerebrale severe (grave) corespund


A. unui scor GCS de 3-8
B. unui scor GCS de 9-12
C. unui scor GCS de 13-15
D. starii de coma
E. gradului 0
(pag. 2458)

C1321061. Comotia cerebrala se caracterizeaza prin:


A. Scurta abolire a starii de constienta
B. Absenta unui substrat anatomic cerebral
C. Absenta reprezentarii pe CT - scan
D. Prezenta hematiilor ratatinate in LCR
E. Ireversibilitatea simptomatologiei neurologice
(pag. 2462)

C1321062. Intervalul remisiv din hematomul extradural acut este:


A. De cateva ore.

555 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
556 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Urmat de o agravare rapida


C. De cateva zile
D. Caracterizat prin simptomatologie stationara trenanta
E. De 7 - 21 zile
(pag. 2472)

C1321063. Dilacerarea cerebrala directa este determinata de:


A. Corp strain (glonte, schija, arma alba, fragmente metalice proiectate cu mare viteza)
B. Eschile osoase detasate din tabla interna care penetreaza cortexul
C. Proiectarea masei cerebrale pe reliefurile endocraniene sau durale
D. Ruptura arterei meningee mijlocii
E. Caderea pe ischioane
(pag. 2470)

C1321064. Indicatiile tratamentului chirurgical in fistulele de lichid cerebro - spinal sunt:


A. Fistulele de lichid cerebro - spinal aparute imediat sau recent postraumatic cu persistenta peste 10 zile
B. Fistulele de lichid cerebro - spinal cu caracter recurential
C. Fistulele de lichid cerebro - spinal minore dar cu episoade repetate de meningo - encefalite
D. Fistulele de lichid cerebro - spinal inchise spontan
E. Fistulele de lichid cerebro - spinal cu plaga cranio - cerebrala
(pag. 2484)

C1321065. Diagnosticul pozitiv clinic al hematomului subdural cronic se bazeaza pe:


A. Secventa clasica: traumatism cranio - cerebral - interval lucid - agravare
B. Afecteaza preponderent sexul feminin
C. Aparitia secundara a fenomenelor de hipertensiune intracraniana
D. Aspectul CT - scan cu deplasarea sistemului ventricular
E. Aparitia secundara a simptomatologiei neurologice de focar
(pag. 2475)

C1321066. Plagile cranio - cerebrale sunt caracterizate prin urmatoarele leziuni:


A. Plaga scalpului
B. Fractura craniana subjacenta plagii
C. Leziuni meningeale
D. evidentierea radiologica obligatorie a pneumatocelului
E. Dilacerari cerebrale subjacente fracturii craniene
(pag. 2481)

C1321067. Dupa aspectul radiologic fracturile craniene pot fi:


A. Liniare
B. Deschise
C. inchise
D. Cominutive
E. Depresive
(pag. 2460)

C1321068. Tratamentul unui traumatizat cranio - cerebral in faza prespitaliceasca are urmatoarele
obiective:
A. Asigurarea functiilor vitale
B. inchiderea chirurgicala a unei fistule de lichid cefalo-rahidian
C. Protectia si stabilizatrea provizorie a rahisului cervical
D. Recunoasterea si primul ajutor in leziunile extracraniene

556 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
557 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Evacuarea unui hematom extradural acut


(pag. 2466)

C1421069. Localizarea hematoamelor intracraniene traumatice poate fi:


A. extradurala
B. subdurala
C. intracerebrala
D. intraventriculara
E. intrasinusala
(pag. 2459)

C1421070. Contuzia cerebrala minora se manifesta ca:


A. alterarea starii de cunostinta: minute-1 ora
B. semne neurologice discrete cu caracter remisiv
C. LCR slab sangvinolent la punctia lombara
D. coma
E. tulburari psihice
(pag. 2462)

C1421071. Contuzia cerebrala grava pot fi:


A. difuza
B. cu predominenta emisferica
C. cu interesarea glandei hipofizare
D. cu predominenta in trunchiul cerebral
E. cu predominenta in plexurile coroide
(pag. 2462)

C1421072. Mecanismele directe de producere din cadrul traumatismelor cranio cerebrale sunt:
A. fenomen de torsiune
B. fenomen de acceleratie
C. fenomen de deceleratie
D. fenomen de compresie bilaterala
E. fenomen de explozie
(pag. 2457)

C1421073. Traumatismele craniocerebrale se impart - dupa clasificarea Miller- in:


A. traumatism craniocerebral minor
B. plagi craniocerebrale
C. traumatism craniocerebral moderat
D. traumatism craniocerebral cu stare de coma
E. traumatism craniocerebral sever
(pag. 2458)

C1421074. Gradul II de coma dupa Arsenii si colaboratorii se caracterizeaza prin:


A. stare de inconstienta
B. functii vegetative moderat perturbate
C. abolirea timpului I al deglutitiei
D. reflexe automate abolite
E. toti timpii de deglutitie sunt prezenti
(pag. 2464)

C1421075. Efectele traumatice primare ale creierului includ:

557 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
558 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. contuzia cerebrala
B. dilacerarea cerebrala
C. hemoragia cerebrala
D. comotia cerebrala
E. ischemia cerebrala
(pag. 2461)

C1421076. In afara mecanismelor directe in producerea traumatismelor craniocerebrale mai pot fi


intalnite urmatoarele mecanisme:
A. suflu produs in cadrul exploziei
B. penetrarea endocraniana a unor corpi straini
C. mecanisme indirecte
D. fenomen de acceleratie
E. fenomen de compresie bilaterala
(pag. 2457)

C1521077. Tratamentul fistulelor lichidiene cerebro-spinale au un triplu obiectiv, constand din:


A. suprimarea fistulei lichidiene;
B. combaterea hipertensiunii intracraniene;
C. prevenirea meningoencefalitei secundare;
D. tratamentul meningoencefalitei constituite;
E. prevenirea sechelelor neurologice.
(pag. 2484)

C1521078. In faza prespital tratamentul bolnavilor cu traumatisme cranio-cerebrale aflati in stare de


coma impune realizarea obligatorie a urmatoarelor obiective majore:
A. asigurarea functiilor vitale (respiratia si circulatia);
B. aprecierea starii de constienta si a leziunilor cranio-cerebrale;
C. reducerea luxatiilor;
D. protectia si stabilizarea provizorie a rahisului;
E. sondajul vezical.
(pag. 2466)

C1521079. Masurile terapeutice obligatorii pe timpul transportului la traumatizatii cranieni in coma


sunt:
A. pozitia capului in pozitie neutrala (capul pacientului ridicat la 15-30 grade);
B. imobilizarea rahisului cervical cu guler rigid si fixarea capului pe brancard;
C. sonda de aspiratie digestiva;
D. sonda vezicala;
E. imobilizarea fracturilor instabile ale membrelor.
(pag. 2467)

C1521080. Care dintre semnele clinice apartin stadiului III A din evolutia hemtoamelor extradurale:
A. cefaleea;
B. hemiplegia controlaterala;
C. stare de coma gradul I/II;
D. hemipareza controlaterala;
E. midriaza ipsilaterala.
(pag. 2471)

C1521081. In ce conditii poate fi temporizata interventia chirurgicala in hematoamele intracerebrale


(intraparenchimatoase) traumatice:
A. la copiii sub 10 ani;

558 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
559 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. la varstnici;
C. daca nu este perfect colectat;
D. daca nu exercita efect de masa asupra structurilor liniei mediane
E. daca sunt acompaniate de edem cerebral important.
(pag. 2467)

C1521082. Sursa sangerarii in hematoamele extradurale este:


A. artera carotida interna;
B. artera meningee medie;
C. sinusul longitudinal superior;
D. sinusurile laterale;
E. vasele corticale.
(pag. 2471)

C1621083. In traumatismele cranio-cerebrale efectele post-traumatice tardive sunt:


A. Comotia
B. Contuzia
C. Encefalopatia post-traumatica
D. Sechelele post-traumatice
E. Dilacerarea
(pag. 2462)

C1621084. Complicatiile septice ale TCC sunt:


A. Meningoencefalite traumatice
B. Abcese cerebrale post-traumatice
C. Hygroma
D. Hydroma
E. Fongusul cerebral
(pag. 2485)

C1621085. Leziunile traumatice cranio-cerebrale deschise includ:


A. Plagile cranio-cerebrale
B. Hygroma
C. Hydroma
D. Fistulele LCR post-traumatice
E. Colapsul cerebro-ventricular
(pag. 2481)

C1621086. Dupa dispunerea fragmentelor osoase in focarul de fractura craniana sunt recunoscute
urmatoarele forme:
A. Depresive
B. Intruzive
C. Extruzive
D. Cominutive
E. Penetrante
(pag. 2460)

C1621087. Mecanismele directe de producere a TCC sunt urmare a:


A. Fenomenului de acceleratie
B. Fenomenului de deceleratie
C. Fenomenului de cadere
D. Fenomenului de compresie bilaterala

559 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
560 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Fenomenului de suflu
(pag. 2457)

C1621088. Hematoamele intracraniene traumatice extracerebrale sunt:


A. Hematomul extradural
B. Hematomul subdural
C. Hematomul intraventricular
D. Hematomul intradural
E. Hematomul intracerebral
(pag. 2459)

C1621089. Modificarile computer tomografiei in contuzii cerebrale corespunzatoare gradului II de


afectare cerebrala difuza sunt:
A. Cisternele bazale - prezente
B. Cisternele bazale - comprimate
C. Cisternele bazale - absente
D. Linia mediana - discreta deplasare 1-5 mmm
E. Linia mediana - deplasare peste 5 mm
(pag. 2468)

C2221090. La care dinte următoarele valori ale punctajului obţinut pe Scala Glasgow, prognosticul
este extrem de rezervat?
A. 3 puncte
B. 4 puncte
C. 5 puncte
D. 6 puncte
E. 7 puncte
(pag. 2465)

C2221091. Obiectivele tratamentului în faza prespitalicească a pacienţilor cu comă traumatică sunt:


A. Asigurarea funcţiilor vitale
B. Inventar sumar al eventualelor leziuni asociate cu risc înalt de hipotensiune arterială şi hipoxemie
C. Aprecierea stării de conştienţă şi a leziunilor cranio-cerebrale
D. Imobilizarea obligatorie a rahisului cervical cu guler rigid
E. Recunoaşterea şi primul ajutor în leziunile extracraniene
(pag. 2467)

C2221092. Prin ce mijloace se realizează îmbunătăţirea fluxului cerebral cu oxigenarea adecvată a


ţesutului neuronal la pacienţii cu come traumatice?
A. Administrarea de oxigen pe mască
B. Hiperventilaţie asistată
C. Combaterea acidozei
D. Corectarea hipotensiunii arteriale
E. Administrarea intermitentă, în bolus, de manitol
(pag. 2467)

C2221093. Care dintre următoarele sindroame clinice evolutive post-contuzie cerebrală sunt datorate
leziunilor din nuclei bazali?
A. Sindromul de dezaferentare
B. Sindromul Korsakov
C. Sindromul Kluver-Bucy
D. Sindromul apalic
E. Sindromul Tonnis

560 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
561 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2468)

C2221094. Care dintre următoarele afirmaţii privind dilacerarea cerebrală indirectă sunt adevărate?
A. Se întâlneşte mai frecvent la copii
B. Constituie o leziune independentă, izolată
C. Survine cel mai adesea în traumatismele cranio-cerebrale închise
D. Întotdeauna coexistă un hematom subdural secundar
E. Evoluează ca un proces expansiv intracranian
(pag. 2470)

C2221095. Care sunt caracteristicile hematoamelor extradurale supraacute?


A. Se produc prin ruptura la bază a arterei meningee medii
B. Apar semne neurologice de focar, urmate de un interval liber scurt (ore)
C. Decesul se produce la 60% din cazuri
D. Decesul se produce prin suferinţa acută a trunchiului cerebral
E. În mod excepţional pot fi diagnosticate şi operate în timp util
(pag. 2472)

C2221096. Care sunt particularităţile tratamentului chirurgical al hematoamelor extradurale?


A. Tipul de intervenţie este craniectomia simplă cu evacuarea hematomului
B. Explorarea spaţiului subdural este obligatorie
C. Temporizarea este permisă sub controlul repetat CT-scan
D. Hematomul extradural trebuie evacuat imediat ce a fost diagnosticat
E. Se opereză şi cazurile cu comă gradul IV
(pag. 2473)

C2221097. Care sunt particularităţile anatomo-clinice ale hematoamelor subdurale subacute?


A. Se manifestă clinic în zilele 2-3
B. Se manifestă clinic în zilele 3-14
C. Posedă membrană parietală
D. Posedă membrană viscerală
E. Posedă membrană parietală şi viscerală
(pag. 2473)

C2221098. La ce nivel este localizată sursa de sângerare în hematomul subdural supraacut?


A. Ruptura la bază a arterei meningee medii
B. Sinusul longitudinal superior
C. Ruperea arterelor corticale implicate în focarul de dilacerare
D. Dilacerarea fronto-temporală cu multiple surse arteriale
E. Revărsarea unui hematom intracerebral în spaţiul subarahnoidian
(pag. 2473-2474)

C2221099. Care sunt particularităţile angiografiei cerebrale în hematoamele subdurale?


A. Este obligatorie
B. De multe ori este necesară bilateral
C. Relevă în mod cert existenţa hematomului
D. Existenţa hematomului este marcată printr-un vid vascular tipic în 60% din cazuri
E. Existenţa hematomului este marcată printr-un vid vascular tipic în 93% din cazuri
(pag. 2474)

C2221100. Care dintre următoarele manifestări clinice pot apare în perioada secundă a hematomului
subdural cronic?

561 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
562 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Cefalee
B. Vertij
C. Vărsături
D. Astenie
E. Această perioadă este întodeauna asimptomatică
(pag. 2475)

C2221101. Care sunt manifestările clinice din “inundaţia ventriculară” cerebrală?


A. Hipertermie marcată
B. Rigiditate decerebrată
C. Hemiplegie
D. Semnul Babinski bilateral
E. Sindrom meningean intens
(pag. 2477)

C2221102. Tratamentul hematoamelor intraventriculare chirurgicale necompresive impune:


A. Reechilibrare acido-bazică
B. Monitorizarea presiunii intracerebrale
C. Tratament antiedematos cerebral
D. Puncţionarea si evacuarea, la nevoie, a hematomului
E. Tratament chirurgical cu evacuarea hematomului
(pag. 2478)

C2221103. Care dintre următoarele particularităţi diagnostice ale colecţiilor lichidiene intracraniene
posttraumatice sunt false?
A. Sindroamele clinice sunt specifice pentru hygroma durei mater
B. Sindroamele clinice sunt specifice pentru meningita seroasă
C. Diagnosticul nu poate fi stabilit pe baze clinice
D. Diagnosticul preoperator se stabileşte numai pe baza CT
E. Diagnosticul se stabileşte numai intraoperator
(pag. 2478-2479)

C2221104. Corticoterapia este utilă în diminuarea edemului cerebral:


A. Tumoral
B. Inflamator
C. Traumatic
D. Anoxic
E. Hipercapnic
(pag. 2479)

C2221105. Osmoterapia este utilă în tratamentul edemului crerebral:


A. Tumoral
B. Inflamator
C. Traumatic
D. Anoxic
E. Hipercapnic
(pag. 2479-2480)

C2221106. Care dintre următoarele investigaţii sunt utilizate la pacienţii cu edem cerebral acut
posttraumatic?
A. Examenul LCR
B. Monitorizarea presiunii intracraniene

562 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
563 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Determinarea fluxului sanguin cerebral


D. Angiografia cerebrală
E. CT- scan
(pag. 2480)

C2221107. Triada encefalopatiei posttraumatice este formată din:


A. Epilepsie posttraumatică precoce
B. Epilepsie posttraumatică tardivă
C. Hidrocefalie internă
D. Hidrocefalie externă
E. Tulburări psihice tardive
(pag. 2481)

C2221108. Care dintre următoarele leziuni anatomice sunt întâlnite în scleroza atrofică postraumatică?
A. Scleroză cerebrală difuză
B. Bloc cicatricial conjuctivo-glial ce cuprinde leptomeningele
C. Bloc cicatricial conjuctivo-glial ce cuprinde regiunea cortico-subcorticală
D. Hidrocefalie internă
E. Hidrocefalie externă
(pag. 2481)

C2221109. Principalele complicaţii ale plăgilor cranio-cerebrale sunt:


A. Epilepsia post-traumatică
B. Encefalopatia post-traumatică
C. Cicatricea meningo-cerebrală
D. Fongusul cerebral
E. Abcesul intracranian
(pag. 2481-2483)

C2221110. Care dintre următoarele afirmaţii despre fistulele de lichid cerebro-spinal sunt adevărate?
A. Incidenţa lor este mai mare la adulţi faţă de copii
B. În marea majoritate sunt de determinism traumati
C. Nu există o corespondenţă între aria impactului şi tipul fistulei
D. Toate fistulele nazale sunt consecinţa unui impact frontal
E. Nu există un raport direct între gravitatea traumatismului şi incidenţa fistulelor
(pag. 2484)

C2221111. Care dintre următoarele investigaţii paraclinice sunt utile în diagnosticul fistulelor cu lichid
cerebro-rahidian posttratumatice?
A. Radiografia craniană
B. Tomografia craniană standard, de etaj anterior
C. CT- scan
D. Radiocisternografia majoră cu 169Yterbiu DTPA
E. Angiografia cerebrală
(pag. 2484)

C2221112. Care sunt complicaţiile fistulelor cu lichid cerebro-spinal?


A. Meningo-encefalita
B. Encefalopatia posttraumatică
C. Pneumocelul
D. Hemoragia subdurală
E. Abcesul cerebral

563 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
564 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2484)

C2221113. Care sunt obiectivele tratamentului fistulelor cu lichid cerebro-spinal?


A. Creşterea valorii presiunii intracraniene
B. Suprimarea fistulei lichidiene
C. Închiderea defectului dural traumatic
D. Prevenirea meningo-encefalitei secundare
E. Tratamentul meningo-encefalitei constituite
(pag. 2484)

C2221114. Care sunt indicaţiile tratamentului chirugical al fistulelor cu lichid cerebro-spinal?


A. Fistula continuă şi abundentă asociată cu leziuni grave cranio-meningiene
B. Fistula apătută imediat post-traumatic care persistă peste 3 zile
C. Fistula cu caracter recurenţial
D. Fistula minoră cu episoade repetate de meningo-encefalită
E. Fistula cu plagă cranio-cererbrală
(pag. 2481)

C2221115. Tratamentul specific al meningo-encefalitelor posttraumatice se bazează pe următoarele


principii:
A. Antibioterapie masivă
B. Se vor evita puncţiile rahidiene
C. Reechilibrare acido-bazică
D. Administarea de manitol în bolus
E. Combaterea hipertermiei
(pag. 2485)

C2221116. Care dintre următoarele afirmaţii despre abcesele cerebrale posttraumatice sunt adevărate?
A. Sunt mai frecvente la sexul feminin
B. Sunt mai frecvente la sexul masculin
C. Sunt mai frecvente în deceniile V-VI de viaţă
D. Reprezintă 15% din totalitatea abceselor cerebrale
E. Reprezintă 30% din toalitatea abceselor cerebrale
(pag. 2485)

C2221117. Care dintre următoarele particularităţi anatomice, clinice şi terapeutice sunt caracteristice
fongusului cerebral?
A. Reprezintă o fază evolutivă a unei plăgi cranio-cerebrale
B. Constă în hernierea substanţei cerebrale infectate la exterior
C. Defectul parietal interesează craniul şi scalpul
D. Este consecinţa unui tratament incorect al plăgilor cranio-cerebrale
E. Are indicaţie chirugicală absolută, de urgenţă
(pag. 2485)

C2221118. Tratamentul postpoperator specific la pacienţii cu fungus cerebral constă în:


A. Antibioterapie
B. Menţinerea echilibrului hidro-electrolitic
C. Deshidratare moderată
D. Combaterea hipertermiei
E. Urmărirea evoluţiei prin CT-scan repetate
(pag. 2485)

C2221119. Prin ce mecansime se produc alterările neuronale secundare din cadrul traumatismelor

564 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
565 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

cranio-cerebrale?
A. Tulburări ventilatorii
B. Creşterea presiunii intracraniene
C. Hipotensiune
D. Vasospasm
E. Crize epileptice
(pag. 2457)

C2221120. Care dintre următoarele sunt mecanisme directe de producere a traumarismelor cerebrale?
A. Fenomenul de acceleraţie
B. Fenomenul de aceleraţie rotatorie
C. Fenomenul de compresie bilaterală
D. Penetrarea endocraniană a unor corpi străini
E. Suflul exploziv
(pag. 2457)

C2221121. Care dintre următoarele paticularităţi clinice aparţin unui traumatism cranio-cerebral minor
de grad I?
A. Pacienţi cu HTA
B. Pacienţi cu terapie anticoagulantă
C. Pacienţi cu amnezie retrogradă
D. Pacienţi somnolenţi
E. Plăgi mari ale scalpului
(pag. 2458)

C2221122. Care dintre următoarele leziuni aparţin colecţiilor lichidiene intracraniene traumatice?
A. Hematom subdural
B. Hematoame intracerebrale
C. Meningita seroasă
D. Edemul cerebral
E. Hygroma durei mater
(pag. 2459)

C2221123. Care dintre următoarele afirmaţii despre fracturile craniene sunt false?
A. Fracturile masivului facial la copil au potenţial septic mai mare decât la adult
B. Toate fracturile masivului facial necesită antibioterapie
C. Fracturile craniului facial pot produce complicaţii septice endocraniene
D. Fracturile craniului neural sunt mai rare
E. Fracturile craniului neural sunt severe
(pag. 2460)

C2221124. După dispunerea fragmentelor osoase în focarul de fractură craniană, fracturile craniene se
clasifică în:
A. Liniare
B. Intruzive
C. Diastatice
D. Depresive
E. Extruzive
(pag. 2460)

C2221125. Ce examinări sunt necesare pentru diagnosticarea completă şi eficientă după constatarea
unei linii de fractură craniene?
A. Radiografie de craniu în incidenţe speciale (Hirtz, Stenvers)

565 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
566 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Radiografie craniană simplă


C. Angiografie cerebrală
D. CT-scan cu evaluare cerebrală imediată
E. CT-scan cu evaluare cerebrală în dinamică
(pag. 2461)

C2221126. În care dintre următoarele forme de fractură craniană, intervenţia chirurgicală trebuie
efectuată cât mai precoce?
A. Toate formele de fracturi multieschiloase
B. Fracturile multieschiloase cu prezenţa unui hematom intracerebral
C. Fracturile multieschiloase în prezenţa unui hematom extracerebral
D. Fracturile craniene însoţite de fistule LCR
E. Evoluţia supurativă în focarul de fractură
(pag. 2461)

C2221127. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?


A. Comoţia cerebrală are un substrat lezional anatomic cerebral
B. Comoţia cerebrală se datorează unei bruşte depolarizări a membranei neuronilor din cerebel
C. Comoţia cerebrală este rapid reversibilă
D. Comoţia cerebrală este total reversibilă
E. Comoţia cerebrală are un aspect CT– scan specific
(pag. 2462)

C2221128. Care dintre următoarele investigaţii inevstigaţii sunt utile la un pacient cu contuzie
cerebrală?
A. EEG
B. ECO
C. Examenul LCR recolat prin puncţie spinală
D. CT- scan
E. Angiografia cerebrală
(pag. 2463)

C2221129. Pierderea de cunoştinţă în cazul comelor traumatice se datorează:


A. Unei tulburări funcţionale a SRAA din trunchiul cerebral
B. Unei leziuni anatomo-patologice a SRAA din trunchiul cerebral
C. Unei leziuni anatomo-patologice a formaţiilor nervoase din jurul SRAA din trunchiul cerebral
D. Unei leziuni antomo-patologice a formaţiilor nervoase din periferia trunchiului cerebral
E. Unei leziuni anatomo-patologice corticale
(pag. 2463-2464)

C2221130. Care dintre următoarele manifestări clinice pot apărea la un pacient cu traumatism cerebral
şi un punctaj cuprins între 9 şi 12 pe Scala Glasgow?
A. Pacientul nu răspunde la stimuli verbali, motorii şi dureroşi
B. Coma gradul I
C. Somnolenţa
D. Starea confuzivă
E. Obnubilarea
(pag. 2464-2465)

C2521131. Care dintre mecanismele de producere a traumatismelor cranio-cerebrale enumerate mai


jos sunt mecanisme directe?
A. fenomenul de acceleraţie
B. fenomenul de decceleraţie

566 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
567 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. suflu de explozie
D. căderea pe ischioane
E. compresiunea bilaterală
(pag. 2457)

C2521132. Traumatismele cranio-cerebrale minore Gradul I includ următoarele categorii de


traumatizaţi:
A. pacienţii cu GCS = 14-13 pe o durată de 30 minute de la traumatism
B. pacienţii cu minimă pierdere de conştienţă şi amnezie retrogradă
C. pacienţii cu cefalee persistentă şi vărsături
D. pacienţii cu plăgi mari ale scalpului
E. pacienţii somnolenţi dar fără semne neurologice de focar
(pag. 2458)

C2521133. Traumatismele cranio-cerebrale moderate includ pacienţii cu GCS = 12-9 la internare sau în
primele 6 ore după aceea, precum şi cazurile evolutive cu atingerea acestui parametru în primele 48
ore. Aceştia necesită supraveghere specială deoarece pot dezvolta leziuni care duc la deteriorarea
starii lor şi deces. Care sunt aceste leziuni?
A. hematoame intracraniene
B. edem cerebral
C. ischemie
D. dilacerare cerebrală
E. fracturi craniene depresive
(pag. 2458)

C2521134. După dispunerea fragmentelor osoase în focarul de fractură, fracturile craniene se clasifică
în:
A. protruzive
B. liniare
C. diastazice
D. intruzive
E. penetrante
(pag. 2460)

C2521135. Care sunt indicaţiile chirurgicale în fracturile craniene?


A. fracturile multieschiloase intruzive
B. fracturile liniare
C. fracturile craniene cu fistule LCR
D. fracturile depresive simple la sugar
E. fracturile progresive la copil
(pag. 2461)

C2521136. Efectele traumatice imediate primare ale traumatismelor cranio-cerebrale sunt:


A. comoţia cerebrală
B. hematomul subdural
C. contuzia cerebrală
D. dilacerarea cerebrală
E. meningita seroasă
(pag. 2462)

C2521137. Contuzia cerebrală gravă cu afectarea predominantă a trunchiului cerebral se manifestă


clinic prin:
A. pierderea cunoştienţei pentru 1-2 ore

567 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
568 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. comă profundă
C. rigiditate de decorticare
D. rigiditate de decerebrare
E. tulburări vegetative
(pag. 2463)

C2521138. În contuziile cerebrale minore şi medii tratamentul este adjuvant şi simptomatic:


antiedematos, antiemetic, antitermic, sedativ, anticonvulsivant. Antibioterapia are următoarele indicaţii:
A. toate contuziile medii
B. plăgile scalpului
C. comunicările endo-exocraniene
D. fistulele LCR traumatice
E. fracturile liniare simple la copil
(pag. 2463)

C2521139. Gradarea comelor cu ajutorul scalei Glasgow (GCS) se bazează pe testarea a trei elemente:
deschiderea ochilor, răspunsurile verbale şi activitatea motorie. Identificaţi tipurile de răspuns verbal
punctate corect.
A. orientat - -5 puncte
B. răspuns neclar - 4 puncte
C. confuz - 3 puncte
D. sunete neinteligibile - 2 puncte
E. nici un răaspuns - 1 punct
(pag. 2464)

C2521140. GCS afost completată cu scala Liege, care arată valoarea răspunsurilor reflexe ale
trunchiului cerebral. Cuantificarea reflexelor trunchiului cerebral este:
A. R. fronto-orbitar - 5 puncte
B. R. pupilar la lumină - 4 puncte
C. R. oculo-cefalic/vestibular - 3 puncte
D. R. orizontal oculo-cefalic/vestibular - 2 puncte
E. R. oculo-cardiac - 1 punct
(pag. 2465)

C2521141. Care sunt efectele post-traumatice tardive ale traumatismelor cranio-cerebrale?


A. edemul cerebral
B. encefalopatia posttraumatică
C. colapsul cerebral
D. epilepsia
E. hidrocefalia progresivă
(pag. 2462)

C2521142. Care sunt obiectivele terapeutice majore la traumatizaţii cranieni în prespital?


A. monitorizarea diurezei
B. asigurarea funcţiilor vitale: respiraţie şi circulaţie
C. protecţia şi stabilizarea provizorie a rahisului cervical
D. aprecierea stării de conştienţă şi a leziunilor cranio-cerebrale
E. menţinerea unei uşoare hipotermii
(pag. 2466)

C2521143. La traumatizaţii cranieni, principalele măsuri terapeutice în timpul transportului sunt.


A. imobilizarea rahisului cervical cu guler rigid
B. imobilizarea fracturilor instabile ale membrelor

568 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
569 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. traheostomie de principiu
D. menţinerea normotermiei
E. decubit ventral
(pag. 2467)

C2521144. La care dintre traumatizaţii cranieni ventilaţia asistată este obligatorie


A. la toţi bolnavii
B. la cei traheostomizaţi
C. la cei cu GCS sub 8
D. la cei cu GCS sub 6
E. la cei cu GCS 12-10
(pag. 2467)

C2521145. Care dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrală sugerează existenţa unor
leziuni situate la nivelul nucleilor bazali?
A. sindromul diencefalic
B. mutismul akinetic
C. sindromul Korsakov
D. sindromul Kluver-Bucy
E. amnezia post-traumatică
(pag. 2468)

C2521146. Care dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrală gravă indică existenţa
leziunilor la nivelul cortexului?
A. sindromul Korsakov
B. rigiditatea prin decorticare
C. surdomutitatea
D. agitaţia
E. amnezia post-traumatică
(pag. 2468)

C2521147. Hematoamele extradurale sunt colecţii sanghine care se dezvoltă între endocraniu şi dura
mater, având următoarele surse de sângerare:
A. artera meningee medie
B. sinusul longitudinal superior
C. ruptura unui hematom intracerebral posttraumatic
D. sinusurile laterale
E. lacurile venoase diploice
(pag. 2471)

C2521148. Care sunt leziunile asociate hematoamelor extradurale:


A. fracturile craniene
B. contuzia cerebrală
C. dilacerarea cerebrală
D. edemul cerebral
E. colapsul cerebral
(pag. 2471)

C2521149. Care dintre semnele clinice de mai jos nu aparţin stadiului III B din evoluţia clinică a
hematoamelor extradurale?
A. cefaleea
B. tetraplegia
C. midriaza ipsilaterală

569 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
570 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. midriaza bilaterală
E. hemipareza controlaterală
(pag. 2471)

C2521150. În hematoamele subdurale acute şi subacute sursa sângeraării este:


A. artera meningee medie
B. sinusul longitudinal
C. vasele corticale
D. ruptura unui hematom intracerebral post-traumatic
E. vasele diploice
(pag. 23473)

C2521151. Care dintre semnele clinice de mai jos aparţin stadiului III A din evoluţia hematoamelor
extradurale:
A. cefaleea
B. hemiplegia controlaterală
C. starea de comă gradul I/II
D. hemipareza controlaterală
E. midriaza ipsilaterală
(pag. 2471)

C2521152. Care dintre elementele de mai jos a dus la scăderea mortalităţii prin hematoame subdurale
acute de la 90% la 30%, aşa cum arată statistica lui Seeling (1981)?
A. reechilibrarea hidroelectrolitică
B. monitorizarea presiunii intracraniene
C. CT-scan ca metodă de diagnostic precoce
D. tratamentul diatezelor hemoragice în serviciul ATI
E. intervenţia neurochirurgicală extrem de precoce (primele 3-4 ore)
(pag. 2475)

C2521153. Hematomul subdural cronic are o evoluţie fazică: traumatism cranian minor - interval liber -
periada de stare. Care este durata intervalului liber şi care sunt principalele semne clinice care pot fi
întâlnite în această fază?
A. 7-10 zile
B. 3-4 săptămâni
C. cefalee intermitentă
D. vertij, rare vărsături
E. pareză facio-brahială controlaterală
(pag. 2475)

C2521154. În hematoamele cerebrale intraparenchimatoasse, modificarea stării de conştienţă variază


în funcţie de:
A. vârsta bolnavului
B. intensitatea hemoragiei
C. modul de formare a hematomului
D. gravitatea leziunilor asociate
E. localizarea hematomului
(pag. 2477)

C2521155. Care este atitudinea terapeutică în hematoamele cerebrale intraparenchimatoase difuze,


necompresive?
A. interevenţie chirurgicală cu caracter de urgenţă
B. temporizarea intervenţiei chirurgicale

570 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
571 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. urmărire clinică
D. monitorizare prin CT-scan
E. puncţii rahidiene repetate
(pag. 2477)

C2521156. Care dintre semnele de mai jos constatate la CT pledează pentru existenţa unui edem
cerebral acut post-traumatic?
A. micşorarea de volum a creieruluiî
B. dimensiunile reduse ale sistemului ventricular
C. colabarea spaţiilor subarahnoidiene
D. aplatizarea desenului vascular
E. colabarea cisternelor bazale
(pag. 2480)

C2521157. Tratamentul actual al edemului cerebral acut post-traumatic include:


A. soluţiile hiperosmolare (manitol)
B. hipoventilaţia controlată
C. administrarea de barbiturice
D. diuretice
E. THAM
(pag. 2480)

C2521158. Crizele convulsive post-traumatice se clasifică în:


A. crize convulsive post-traumatice imediate
B. crize convulsive febrile
C. crize convulsive post-traumatice recente
D. crize convulsive post-traumatice întârziate
E. crize convulsive din epilepsia posttraumatică
(pag. 2481)

C2521159. Encefalopatia post-traumatică reprezintă un sindrom clinic cu apariţie tardivă, caracterizat


printr-o triadă simptomatică formată din:
A. epilepsie post-traumatică tardivă
B. crize convulsive imediate
C. crize convulsive întârziate
D. hidrocefalie internă tardivă
E. tulburări psihice tardive
(pag. 2481)

C2521160. Tratamentul chirurgical al plăgilor cranio-cerebrale include în mod obligatoriu:


A. debridarea plăgii scalpului cu expunerea largă a focarului de fractură
B. îndepărtara eschilelor osoase libere
C. îndepărtarea corpilor străini restanţi
D. aspirarea ramolismentului cerebral rezultat din dilacerare
E. drenajul larg al plăgii cu tuburi şi meşe
(pag. 2483)

C2521161. Care dintre semnele clinice de mai jos marchează cu certitudine existenţa unei fistule de
lichid cerebro-spinal?
A. scurgerea de lichid cerebro-spinal prin gură, nas, ureche
B. scurgerea de sânge prin nas, gură, ureche
C. scurgerea de lichid cerebro-spinal printr-o plagă cranio-cerebrală
D. sindromul menigeal

571 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
572 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. aprofundarea progresivă a comei


(pag. 2484)

C2521162. Principalele complicaţii ale fistulelor traunmatice de lichid cerebro-spinal sunt:


A. menigoencefalita
B. osteomielita
C. infecţia plăgii scalpului
D. abcesul cerebral
E. pneumocelul
(pag. 2484)

C2521163. Tratamentul fistulelor lichidiene cerebro-spinale trebuie să îndeplinească trei obiective, care
sunt:
A. suprimarea fistulei lichidiene
B. combaterea hipertensiunii intracraniene
C. prevenirea meningoencefalitei secundare
D. tratamentul meningoencefalitei constituite
E. prevenirea sechelelor neurologice
(pag. 2484)

C2521164. Intervenţia chirurgicală în fongusul cerebral este indicată n momentul în care sunt întrunite
următoarele trei condiţii:
A. ameliorarea stării generale şi neurologice
B. diminuarea volumului fongusului
C. scăderea tensiunii intracraniene
D. diureză orară peste 40 ml
E. asanarea infecţiei plăgii
(pag. 2485)

C2821165. Urmatoarele mecanisme de producere a traumatismelor cranio cerebrale sunt directe:


A. fenomenul de acceleratie
B. fenomenul de deceleratie
C. fenomenul de compresie bilaterala
D. miscari bruste de franare in excursia extremitatii cefalice
E. penetrarea endocraniana a unor corpi straini.
(pag. 2457)

C2821166. Traumatismele cranio cerebrale minore se caracterizeaza prin:


A. scor Glasgow-13-15
B. deficit neurologic focal
C. fistula LCR
D. minima pierdere de constienta
E. scor Glasgow -6-8
(pag. 2458)

C2821167. Traumatismele cranio cerebrale severe se caracterizeaza prin:


A. scor Glasgow sub 8
B. coma
C. fistula LCR
D. minima pierdere de constienta
E. scor Glasgow 12-14
(pag. 2458)

572 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
573 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2821168. Urmatoarele sunt considerate leziuni inchise ale scalpului:


A. echimoze
B. escoriatii
C. hematoame
D. plagi delabrante
E. plagi care intereseaza doar dermul
(pag. 2459)

C2821169. Urmatoarele sunt considerate leziuni deschise ale scalpului:


A. echimoze
B. escoriatii
C. hematoame
D. plagi delabrante
E. plagi care intereseaza doar dermul
(pag. 2459)

C2821170. Dupa aspectul radiologic, fracturile craniene se impart in:


A. diastatice
B. liniare
C. comunicative
D. deprecive
E. complexe
(pag. 2460)

C2821171. Comotia cerebrala se caracterizeaza prin:


A. scurta abolire a starii de constienta
B. efect traumatic cu implicatie directa asupra creierului
C. perturbari vasculare directe sau reflexe vasomotorii la distanta
D. nu are substrat lezional anatomic cerebral
E. abolirea totala a starii de constienta
(pag. 2462)

C2821172. Contuzia cerebrala se caracterizeaza prin:


A. scurta abolire a starii de constienta
B. efect traumatic cu implicatie directa asupra creierului
C. perturbari vasculare directe sau reflexe vasomotorii la distanta
D. nu are substrat lezional anatomic cerebral
E. abolirea totala a starii de constienta
(pag. 2462)

573 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
574 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 22
Politraumatismele
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1222001. Care este investigatia cea mai fiabila in decelarea prezentei sangelui in peritoneu la un
politraumatizat?
A. Tomografia computerizata
B. Rezonanta magnetica nucleara.
C. Radiologia clasica (examenul radiologic “pe gol” al abdomenului).
D. Lavajul peritoneal
E. Punctia abdominala.
(pag. 649)

C1222002. In politraumatisme se descrie aparitia post-trauma a unui metabolism particular numit:


A. ”Metabolism condus de limfocit T”.
B. ”Metabolism condus de macrofag”.
C. ”Metabolism condus de plasmocit”.
D. ”Metabolism condus de trombocit”.
E. ”Metabolism condus de hematii”.
(pag. 623)

C1222003. Raspunsul metabolic in politraumatisme se caracterizeaza (din punct de vedere


fiziopatologic) prin:
A. Hipermetabolismul atinge un nivel maximal la 3 – 4 ore dupa trauma si persista 2 – 3 zile.
B. Metabolismul lipidic de stres se caracterizeaza prin: lipoza scazuta, lipogeneza crescuta si productie
crescuta de corpi cetonici.
C. Clinic, hipermetabolismul de stres la pacientul traumatizat se manifesta prin: subfebrilitate, bradicardie,
scaderea indexului cardiac sub 4,5 l/min/m.p., tahipnee.
D. Paraclinic, hipermetabolismul de stres, la pacientul traumatizat se manifesta prin: hipoglicemie,
hiperlactatemie si scaderea excretiei urinare azotate.
E. Obezii prezinta, comparativ cu normoponderalii un bloc post-traumatic relativ al lipolizei, ceea ce
determina mobilizarea preferentiala si consumul rezervelor de carbohidrati si proteine
(pag. 623)

C1222004. In ceea ce priveste explorarea paraclinica a politraumatizatului:


A. Grupul sangvin nu este cerut daca pacientul este pentru moment stabil si nu prezinta pierderi masive de
sange.
B. Leucograma nu este obligatorie.
C. Radiologia clasica poate fi inlocuita cu tomografia computerizata, costurile fiind asemanatoare.
D. In traumatismele toracice radiologia clasica este metoda de electie pentru evidentierea fracturilor costale,
sternale sau claviculare si a pneumo-, hemo-, hemopneumotoraxului.
E. Punctia abdominala este folosita frecvent datorita fiabilitatii mult crescute si procentului mic de rezultate
fals negative.
(pag. 649)

C1222005. Care din urmatoarele afirmatii despre scala Glasgow (Glasgow Coma Scale, GCS) este falsa:
A. GCS este cel mai utilizat scor traumatic in prezent.
B. GCS apreciaza veridic gradul de coma al pacientilor cu traumatisme cranio-cerebrale.

574 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
575 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Scorul minim posibil este de 3 puncte


D. Scorul maxim posibil este de 18 puncte
E. Cu cat scorul este mai mare, cu atat nivelul constientei este mai ridicat si gravitatea traumei cerebrale mai
mica.
(pag. 633)

C1222006. In politraumatisme tipul de soc cel mai frecvent intalnit este:


A. Socul hemoragic
B. Socul neurogen
C. Socul cardiogen.
D. Socul septic.
E. Socul septic si cel neurogen (cu frecventa egala).
(pag. 626)

C1222007. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Scorul traumatic revizuit (Revised Trauma
Score, RTS) sunt adevarate:
A. RTS utilizeaza reumplerea capilara
B. RTS utilizeaza expansiunea toracica
C. Valoarea codificata 4 reprezinta normalul
D. RTS nu utilizeaza frecventa respiratorie (RR).
E. RTS nu utilizeaza presiunea arteriala sistolica (TA).
(pag. 634)

C1222008. In cazul tomografiei computerizate la un politraumatizat, care din afirmatiile urmatoare este
falsa:
A. Tomografia computerizata craniana este investigatia de prima intentie pentru traumatismele cranio-
cerebrale.
B. Tomografia computerizata toracica este indispensabila in traumatismele toracice.
C. Sensibilitatea tomodensitometriei craniene la nivelul tesuturilor moi (colectii sangvine extra/intracerebrale)
este de aproape100% astfel incat diagnosticul de hematom intracranian poate fi pus precoce.
D. Tomografia computerizata abdominala a dovedit o mare acuratete in diagnosticul leziunilor organelor intra-
si retroperitoneale; fiind utilizata prioritar fata de alte metode folosite anterior (radiologie, angiografie).
E. Tomografia computerizata toracica este indicata in suspiciunea de ruptura de diafragm sau de perforatie
de esofag (daca diagnosticul nu este transat prin alte metode).
(pag. 650)

C1222009. In cadrul fiziopatologiei politraumatismelor, raspunsul endocrin se caracterizeaza prin:


A. Nivelul sanguin al catecolaminelor (mai ales noradrenalina) este invers proportional cu severitatea
traumatismului la pacientii politraumatizati – numai la cei ce au si componenta cranio-cerebrala.
B. Hormonul natriuretic atrial stimuleaza actiunile axului renina-angiotensina-aldosteron.
C. Prostaglandinele si bradikinina au efecte vasoconstrictoare locale.
D. Histamina si serotonina produc: vasoconstrictie a vaselor mici si vasodilatatie a vaselor mari, avand in plus
un efect inotrop si cronotrop negativ.
E. Interleukina I produce febra si induce la nivelul ficatului ”raspunsul de faza acuta”, prin cresterea sintezei
de fibrinogen, proteina C, haptoglobina si scaderea celei de albumina.
(pag. 623)

C1322010. In cazul riscului de herniere a substantei cerebrale, masurile de evitare a agravarii starii
pacientului sunt CU EXCEPTIA
A. imobilizarea pacientului pentru a nu permite agravari lezionale prin miscare
B. hiperventilatie
C. administrare de Manitol
D. sustinerea tensiunii cu preparate adrenergice
E. trapanatie in departamentul de urgenta

575 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
576 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 645)

C1322011. Care este cea mai frecventa etiologie a politraumatismelor?


A. traumele de razboi
B. accidentele casnice
C. accidentele recreationale sau sportive
D. catastrofe naturale
E. accidente de trafic
(pag. 617)

C1322012. Cea mai importanta misiune a echipei de traume este:


A. Stabilirea circumstantelor producerii accidentului pentru a putea evalua riscul lezional
B. Stabilirea unui bilant lezional cat mai complet
C. precizarea circumstantelor medico-legale ale accidentului si determinarea responsabilitatilor celor implicati
D. stabilizarea pacientului
E. crearea unui perimetru de confort pentru pacient in vederea evitarii manevrelor intempestive care ar
genera agravarea leziunilor
(pag. 642)

C1422013. Sindromul insuficientei multiple de organ la politraumatizati cuprinde,cu exceptia


A. tahipnee
B. crestere GOT
C. scaderea fibrinogenului
D. cresterea timpului de protrombina
E. cresterea clereanceului de creatinina
(pag. 628)

C1422014. Cele mai frecvente cauze ale politraumatismelor sint:


A. agresiuni
B. accidente sportive
C. accidente de munca
D. accidente de masina
E. cauze diverse
(pag. 617)

C1522015. Indicatia lavajului peritoneal in cazul unui politraumatism este:


A. pacienti cu tensiune arteriala normala;
B. aparare musculara abdominala absenta;
C. toate fracturile de bazin;
D. hemipareze;
E. politraumatism cu examen fizic neconcludent.
(pag. 649)

C1522016. Care este cea mai definitorie notiune pentru contuzie:


A. modificari structurale produse de agentul vulnerant in tesuturile superficiale;
B. modificari functionale;
C. compromiterea integritatii tegumentelor sau mucoasei;
D. pastrarea integritatii tegumentelor sau mucoasei;
E. riscul socului toxico-septic.
(pag. 616)

C1522017. Raspundeti care din obiectivele ingrijirii primare a unui politraumatizat mentionate mai jos
sunt corecte:

576 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
577 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. prevenirea aparitiei sindromului toxicoseptic;


B. evaluarea indicelui traumatic;
C. controlul sensibilitatii si mobilitatii peretelui abdominal;
D. evaluarea nivelului constientei;
E. controlul diurezei.
(pag. 639)

C1622018. In cate clase sunt impartit pacientii in urma sistemului de punctare specific scorului de
interventii terapeutice (TISS):
A. 3
B. 4
C. 5
D. 6
E. 8
(pag. 637)

C1622019. Conform studiului Olding si Crockard cea mai frecventa cauza de politraumatisme este
reprezentata de:
A. Accidente de munca
B. Accidente rutiere
C. Accidente casnice
D. Accidente sportive
E. Agresiuni
(pag. 617)

C1622020. Evaluarea pacientilor dupa scala Glasgow (GCS) se face in intervalul:


A. 0-10 puncte
B. 0-15 puncte
C. 5-20 puncte
D. 3-15 puncte
E. 4-20 puncte
(pag. 633)

C1622021. Pe cate variabile fiziologice si anatomice se bazeaza scorul traumatic pediatric (PTS):
A. 3
B. 5
C. 7
D. 6
E. 4
(pag. 638)

C1622022. Care din urmatoarele afectiuni nu reprezinta indicatii absolute de intubatie la


politraumatizati:
A. Obstructia acuta a cailor aeriene
B. Plagi penetrante ale gatului cu hematoame expansive
C. Traumatisme cranio-cerebrale cu GCS sub 11
D. Hipoxie
E. Apnee
(pag. 643)

C1622023. Care din urmatoarele afectiuni toracice posttraumatice -cunoscute sub denumirea de
"duzina ucigatoare"- nu fac parte din categoria celor "letale":
A. Pneumotorax sufocant

577 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
578 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Tamponada cardiaca
C. Voletul costal
D. Ruptura de diafragm
E. Hemotorax masiv
(pag. 644)

C2222024. Pentru politraumatizatul precoce este esenţială efectuarea cât mai rapidă a:
A. Stabilizării funcţiilor vitale
B. Susţinerii sistemelor de apărare
C. Susţinerii mecanismelor de compensare
D. Scăderii încărcăturii antigenice
E. Scăderii raspunsului inflamator al organismului
(pag. 616)

C2222025. Cea mai frecventa cauză a politraumatismelor sunt:


A. Agresiunile
B. Accidentele de muncă
C. Accidentele rutiere
D. Accidentele casnice
E. Accidentele sportive
(pag. 617)

C2222026. Scorul traumatic (TS) şi scorul traumatic reviziut (RTS) se calculează pe baza:
A. Localizării anatomice a traumei şi mecanismului lezional
B. Parametrilor fiziologici ai pacientului si mecanismului lezional
C. Localizării anatomice a traumei si parametrilor fiziologici ai pacientului
D. Timpului scurs de la producerea accidentului si parametrilor fiziologici ai pacientului
E. Localizării anatomice a traumei si timpului scurs de la producerea accidentului
(pag. 631)

C2222027. Indexul de triaj permite încadrarea precisă a subiecţilor în diferite categorii de risc în raport
cu:
A. Riscul de morbiditate permanentă
B. Impactul fiziologic al traumei asupra sistemului cardio-vascular
C. Gravitatea leziunilor cerebrale
D. Riscul sechelelor neurologice
E. Probabilitatea decesului
(pag. 633)

C2222028. Scorul CGS (Glasgow Coma Scale) pentru un pacient care deschide ochii spontan, este
orientat temporo-saţial si ascultă comenzile este:
A. 15
B. 12
C. 9
D. 6
E. 3
(pag. 634)

C2222029. Pentru un pacient cu traumatism cranio-cerebral sever, în stare critică, scorul AIS-90 (scala
abreviată lezională - Abbreviated Injury Scale) va fi:
A. 1
B. 2
C. 3

578 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
579 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 4
E. 5
(pag. 635)

C2222030. Care din următorele afirmaţii referitoare la scorul de severitate lezional (Injury Severity
Score, ISS) sunt corecte?
A. Este utilizat pentru măsurarea severităţii leziunilor anatomice
B. Foloseşte parametrii anatomici şi fiziologici
C. Este calculat din suma pătratelor celor mai ridicate scoruri AIS (scala abreviată lezională - Abbreviated
Injury Scale), indiferent de regiunea anatomică
D. Este calculat însumând cele mai ridicate scoruri AIS (scala abreviată lezională - Abbreviated Injury Scale)
din trei regiuni diferite
E. ISS are o valoare predictivă mare pentru mortalitate
(pag. 635-636)

C2522031. Care este cea mai definitorie notiune pentru contuzie ?


A. modificari structurale produse de agentul vulnerant in tesuturile superficiale
B. modificari functionale
C. compromiterea integritatii tegumentelor sau mucoasei
D. pastrarea integritatii tegumentelor si mucoaselor
E. riscul socului toxicoseptic
(pag. 616)

C2522032. Care din afirmatiile de mai jos nu reprezinta mecanism de producere a plagilor impuscate
A. forfecarea
B. formarea de cavitati definitive
C. ciupercizarea
D. cavitatia temporara
E. fragmentarea glontului
(pag. 618)

C2522033. Care din enunturile de mai jos nu este semnificativ pentru diagnosticul de leziune viscerala
abdominala in cazul puctiei lavaj?
A. 20 ml sange la aspiratia libera
B. numar de hematii mai mare de 100.000/ mm3
C. numar de leucocite peste 500/mm3 in primele 3 ore
D. continut digestiv urinar in lichidul aspirat
E. prezenta de germeni patogeni in lichidul aspirat
(pag. 649)

C2522034. Indicatia lavajului peritoneal in cazul unui politraumatism este :


A. pacienti cu tensiune arteriala normala
B. aparare musculara abdominala absenta
C. toate fracturile de bazin
D. hemipareze
E. politraumatism cu examen fizic neconcludent
(pag. 649)

C2522035. Care este indicatia majora a CT abdominal in cazul politraumatismelor :


A. semne vitale instabile
B. semne clinice si de laborator ce nu sugereaza leziuni viscerale
C. examen clinic neconcludent
D. plagi abdominale penetrante

579 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
580 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. lipsa de raspuns la reechilibrarea hidroelectrolitica


(pag. 650)

C2522036. Raspundeti care obiectiv de ingrijire primara a unui politraumatizat este corect mentionat
A. prevenirea aparitiei sindromului toxico-septic
B. evaluarea indicelui traumatic
C. controlul sensibilitatii si mobilitatii peretelui abdominal
D. nivelul starii de constienta
E. controlul diurezei
(pag. 639)

C2522037. Care din afirmatiile de mai jos definesc o plaga ?


A. lipsa de continuitate a pielii,mucoaselor si tesuturilor subiacente
B. prezenta hematomului perilezional
C. tumefactia locala
D. obligativitatea impotentei functionale motorii
E. pierderea sensibilitatii distal de leziune
(pag. 617)

C2522038. Creirul protejat la exterior de craniu, poate fi lezat de catre structurile interne ale acestuia
atunci cand :
A. se produc fracturi lineare
B. actioneaza forte de acceleratie/deceleratie
C. exista actiuni directe cu hematom epicranian
D. in disjunctii cranio-faciale
E. se produce otoragie
(pag. 619)

C2522039. Primul viscer afectat de insuficienta pluriviscerala este :


A. ficatul
B. rinichiul
C. plamanul
D. cordul
E. tubul digestiv
(pag. 628)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1222040. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la examenul ultrasonografic (ecografia) la un
politraumatizat, sunt adevarate:
A. Ecografia este un examen fiabil, care se executa usor, rapid si este foarte economic.
B. Examenul ecografic nu poate diagnostica leziunea de organ parenchimatos.
C. Ecografia are o mare valoare in diagnosticul leziunilor de organ cavitar.
D. Ecografia se poate efectua in orice departament de urgenta, practic precedand lavajul peritoneal.
E. Rezultatul ecografiei depinde totusi de experienta si pregatirea ecografistului.
(pag. 651)

C1222041. Ingrijirea primara a politraumatizatului intr-un serviciu spitalicesc poate implica si intubatia
orotraheala. Indicatiile absolute pentru intubatie sunt:
A. Plagi penetrante ale gatului cu hematoame expansive.
B. Hipoxie sau apnee.

580 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
581 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Contuzia pulmonara.
D. Trauma craniocerebrala cu GCS < 11.
E. Hemoragie retroperitoneala masiva.
(pag. 643)

C1222042. In cazul fazei spitalicesti a ingrijirii politraumatizatului:


A. Tratamentul este prioritar diagnosticului paraclinic (tratamentul politraumatizatului se incepe inainte de a se
confirma diagnosticul).
B. Tratamentul nu se va incepe fara un diagnostic etiologic.
C. Pentru a nu rata o leziune este de preferat o presupunere exagerata (supozitia de cea mai severa leziune).
D. Seful echipei de stabilizare poate fi medic de medicina de urgenta.
E. Seful echipei de stabilizare nu poate fi decat un chirurg general cu competenta in traume.
(pag. 642)

C1222043. La un politraumatizat, criteriile de lavaj peritoneal pozitiv (semnificand necesitatea unei


laparotomii) sunt:
A. Numar de hematii >10.000/mm3.
B. 10 ml sange la aspiratia libera (5 ml la copii).
C. 20 ml sange la aspiratie libera (10 ml la copii).
D. Prezenta lichidului de lavaj pe drenul toracic, tubul nazo-gastric sau sonda vezicala.
E. Numar de leucocite > 500/mm3 (daca sunt obtinute la 3 ore dupa trauma).
(pag. 649)

C1222044. La un politraumatizat, criteriile unui lavaj peritoneal negativ sunt:


A. Hematii < 100.000/mm3
B. Leucocite < 100/mm3.
C. Amilaze < 75 U/100 mm3.
D. Aspirat liber clar.
E. Hematii < 50.000/mm3
(pag. 650)

C1322045. Care dintre agentii vulneranti enumerati mai jos sunt responsabili de producerea
politraumatismelor?
A. agentii fizici
B. agentii barotraumatici
C. electricitatea
D. agentii termici
E. agentii tensioactivi
(pag. 617)

C1322046. Scorul traumatic Glasgow ia in calcul:


A. deschiderea ochilor
B. frecventa pulsului
C. frecventa respiratiilor
D. raspunsul verbal
E. raspunsul motor
(pag. 634)

C1322047. Evaluarea politraumatizatului se va face atat in prespital cat si in spital dupa urmatoarele
principii:
A. stabilirea datelor de identificare ale pacientilor
B. evaluarea functionala si tratarea imediata a insuficientelor vitale
C. constituirea echipei de specialisti ce se va ocupa de rezolvarea cazului

581 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
582 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. stabilirea diagnosticului anatomoclinic al leziunilor traumatice si a statusului biologic preexistent


E. ierarhizarea tratamentului leziunilor
(pag. 638)

C1322048. Scurtul examen neurologic de la locul accidentului va aprecia:


A. statusul constientei accidentatului
B. prezenta plagilor cranio-faciale
C. statusul motor
D. statusul senzitiv
E. egalitatea si reactivitatea pupilara
(pag. 641)

C1322049. Indicatiile absolute de intubare oro-traheala a politraumatizatului sunt, CU EXCEPTIA:


A. obstructia acuta a cailor aeriene superioare
B. contuzia pulmonara
C. plagi penetrante ale gatului cu hematoame extensive
D. traumatismele cranio-faciale
E. apneea
(pag. 643)

C1322050. Care dintre urmatoarele tipuri lezionale necesita transport de urgenta la un spital?
A. voletul costal mare
B. plagi mari toracice cu pierdere de substanta cutanata
C. plagi mari toracice cu traumatopnee
D. pneumotorax sufocant
E. contuzii toracice majore (torace moale)
(pag. 640)

C1322051. Prevenirea primara a traumelor se poate realiza prin:


A. educatia populatiei prin atentionarea asupra factorilor de risc
B. constituirea cadrului legislativ care sa previna producerea accidentelor
C. cresterea pedepselor pentru cei care nu adopta conduita preventiva
D. semne de circulatie care atrag atentia asupra unor zone cu risc special
E. impunerea unor detalii constructive la autovehicule care sa reduca amploarea urmarilor eventualelor
accidente
(pag. 630)

C1422052. In politraumatismele prin accidente de circulatie pasagerul prezinta mai ales:


A. fracturi craniene
B. fracturi de femur
C. fracturi toracice
D. fracturi de humerus
E. fracturi ale piciorului
(pag. 621)

C1422053. Semne precoce ale socului la politraumatizatii cu puls prezent sint:


A. senzatia de sete
B. tegumente uscate
C. reumplere capilara lenta
D. bradicardie
E. confuzie
(pag. 639)

582 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
583 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1422054. Cauze de leucocitoza la politraumatizati sint:


A. stressul
B. fracturi
C. leziune de ficat
D. infectie concomitenta
E. leziune pulmonara
(pag. 648)

C1422055. Modifiarile hemostazei si coagularii la politraumatizati cuprind:


A. cresc timpii de coagulare
B. scade numarul de trombocite
C. se activeaza sistemul kininic
D. creste plasminogenul seric
E. tromboze posttraumatice
(pag. 624)

C1422056. Scara Glasgow are ca parametrii:


A. timpul de reumplere capilara
B. raspunsul motor
C. tensiunea arteriala
D. raspunsul verbal
E. rata respiratiilor
(pag. 634)

C1422057. Lavajul peritoneal pozitiv presupune:


A. numar de hematii mai mare de 10000/mm3
B. prezenta de materii fecale in lichidul de lavaj
C. 20 ml de singe la aspiratia libera
D. amilaze mai mari de 50U/l
E. lichid de lavaj in sonda nasogastrica
(pag. 649)

C1422058. Hipotermia la politraumatizati:


A. altereaza coagularea
B. poate apare in urma unor proceduri chirurgicale extinse
C. duce la singerari difuze
D. hipotermia controlata poate fi benefica
E. necesita terapie cu masa trombocitara
(pag. 625)

C1422059. Gravitatea leziunilor in caderile de la inaltime depinde in principal de:


A. regiunea anatomica de impact
B. virsta
C. greutate
D. viteza in momenul impactului
E. suprafata pe care se cade
(pag. 622)

C1422060. Examenul ecografic la politraumatizati poate descoperi fluid in:


A. recesul subsplenic
B. fundul de sac Douglas
C. sinusuri pleurale

583 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
584 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. spatiile parietocolice
E. punga Morison
(pag. 651)

C1522061. Ce fel de leziuni poate diagnostica examenul echografic in politraumatisme:


A. leziunile de organ cavitar;
B. leziunile de organ parenchimatos;
C. prezenta de fluid in sinusurile pleurale si cavitatea pericardica;
D. prezenta de singe/fluid in cavitatea peritoneala;
E. leziunile pelvisului osos.
(pag. 651)

C1522062. Mentionati raspunsurile comportamentale ale unui pacient politraumatizat, cu traumatism


cranio-cerebral, folosite pentru scala Glasgow:
A. deschiderea ochilor la diferiti stimuli;
B. raspuns motor;
C. raspuns verbal;
D. tensiune arteriala instabila;
E. absenta diurezei.
(pag. 633)

C1522063. Care din raspunsurile de mai jos privind ingrijirile secundare ale unui politraumatizat si
scopul lor sunt corect mentionate:
A. verificarea semnelor vitale;
B. obtinerea istoricului accidentatului;
C. examen fizic complet;
D. controlul diurezei;
E. prezenta leziunilor tubului digestiv.
(pag. 640)

C1522064. Care din enunturile de mai jos sunt caracteristice plagilor prin impuscare:
A. depinde de caracterele balistice ale glontului;
B. cele transfixiante au orificiul de iesire mai mic;
C. orificiul de iesire e de 2-3 ori mai mare decit cel de intrare;
D. potential infectant cu risc tetanigen mare;
E. implicate mecanisme multiple de producere.
(pag. 618)

C1522065. Cind se decide transportul imediat in timpul supravegherii secundare:


A. constatarea abdomenului dureros si destins;
B. instabilitatea bazinului;
C. fracturi de femur bilaterale;
D. starea de moarte clinica;
E. hemoragia externa din plagi superficiale.
(pag. 641)

C1522066. La un bilant lezional asemanator mortalitatea e de 5 ori mai mare la virstnici peste 70 de ani.
Care sunt cauzele:
A. rezerve viscerale scazute;
B. risc de complicatii mai mare;
C. prezenta patologiei asociate;
D. senescenta sistemului imunitar;
E. reactii hipermetabolice.

584 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
585 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 619)

C1622067. Metabolismul lipidic de stress se caracterizeaza prin:


A. Lipoliza crescuta
B. Lipoliza scazuta
C. Lipogeneza crescuta
D. Lipogeneza scazuta
E. Productie scazuta de corpi cetonici
(pag. 624)

C1622068. Principalele mecanisme de producere a leziunilor in accidentele rutiere sunt:


A. Ciocnire
B. Deceleratie
C. Acceleratie
D. Rostogolire
E. Cadere
(pag. 620)

C1622069. Criteriile de evaluare in scala Glasgow (GCS) sunt:


A. Rata respiratorie
B. Deschiderea ochilor
C. Expansiunea respiratorie
D. Raspunsul verbal
E. Raspunsul motor
(pag. 633)

C1622070. In functie de contaminarea microbiana, plagile pot fi:


A. Curate
B. Cu contaminare minima
C. Cu contaminare medie
D. Contaminate
E. Infectate
(pag. 618)

C1622071. Clasificarea plagilor in functie de agentul traumatic se face in urmatoarele tipuri:


A. Prin taiere
B. Prin impuscare
C. Prin dilacerare
D. Prin cadere
E. Contuze
(pag. 618)

C1622072. Sindromul de compartiment abdominal se caracterizeaza prin:


A. Distensie abdominala
B. Dificultati de ventilatie
C. Hipoxie
D. Icter
E. Oligoanurie
(pag. 628)

C1622073. Plagile penetrante pot fi:


A. Oarbe

585 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
586 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Transfixiante
C. Fara interesare viscerala
D. in seton
E. Cu interesare viscerala
(pag. 618)

C1622074. Imunodisfunctia post-trauma se caracterizeaza prin:


A. Scaderea numarului total de limfocite T
B. Cresterea sintezei de Interleukina 2
C. Monocitoza
D. Functionarea anormala a celulelor B
E. Scaderea sintezei de Interleukina 2
(pag. 626)

C2222075. Contuziile presupun ca mecanisme lezionale principale:


A. Compresiunea sau strivirea ţesuturilor
B. Secţionarea unor elemente anatomice
C. “Ciupercizare”, prin expandarea ţesuturilor la locul de impact
D. Mişcarea diferenţială a unor structuri anatomice parţial fixate
E. Cavitaţie temporară, prin extinderea radiară a ţesuturilor
(pag. 617-618)

C2222076. Cavitaţia temporară din plagile prin împuşcare depinde de:


A. Devierea proiectilului de planuri osoase
B. Poziţia proiectilului în raport cu planul de intrare
C. Viteza proiectilului
D. Fragmentarea proiectilului
E. Densitatea ţesuturilor străbătute
(pag. 618)

C2222077. Pentru acelaşi scor traumatic, mortalitatea mai mare prin politraumatisme la vârste înaintate
este datorată:
A. Bolilor cardiovsculare
B. Modificărilor de nutriţie şi metabolism
C. Osteoporozei
D. Greutăţii mai mari, cu o inerţie mai mare în tmpul accidentului
E. Accesului întârziat la sistemul de îngrijire
(pag. 619)

C2222078. În cadrul modelelor lezionale din politraumatisme, care din urmatoarele asocieri lezionale
sunt corect descrise?
A. Fractura coastelor I sau II cu lezuiuni de plex brahial
B. Fractura de stern cu ruptură de arteră subclaviculară
C. Fractura scapulei cu contuzie sau ruptură cardiacă
D. Fractura de femur cu leziuni ale ligamentelor genunchiului
E. Voletul costal cu contuzie pulmonară
(pag. 619)

C2222079. În accidentele prin decelerare, leziunile duodenale se produc prin următoarele mecanisme:
A. Ruptura la nivelul locului de fixare prin ligamentul Treitz
B. Torsiunea impreuna cu pediculul hepatic
C. Forfecarea pe centura de siguranţă

586 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
587 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Strivirea pe coloana vertebrală


E. Mecanismul de ansă închisă
(pag. 619)

C2222080. În cazul unui accident frontal în care şoferul nu este protejat prin centura de siguranţă,
lovirea de volan poate cauza:
A. Fracturi ale oaselor faciale
B. Fracturi ale sternului sau coastelor
C. Ruptură de splină
D. Ruptură intestinală
E. Fracturi de pelvis
(pag. 620)

C2222081. În accidentele rutiere in care sunt implicaţi pietoni, mecanismele de producere a leziunilor
sunt prin:
A. Impact direct (lovire)
B. Proiectare
C. Comprimare
D. Basculare
E. Torsiune
(pag. 621)

C2222082. Leziunile care se pot produce prin căderea de la aceaşi înălţime sunt:
A. Fracturi de pumn, cot sau umăr
B. Leziuni de gleznă sau genunchi
C. Luxaţii de şold
D. Leziuni abdominale
E. Traumatisme cranio-cerebrale
(pag. 621)

C2222083. Cascada de modificări homeostatice în traumatismele majore este declanşată de o serie de


factori precum:
A. Lezarea directă a unor viscere
B. Complicaţiile locale ulterioare
C. Hemoragia, hipovolemia si şocul hipovolemic
D. Blocajul hormonilor contrareglatori (catecolamine, cortizol, glucagon)
E. Acţiunea unor mediatori ca endotoxinele, factorul de necroză tumorală, tromboxanii, ş.a.
(pag. 622)

C2222084. Catecolaminele secretate in cursul reacţiei posttraumatice determină


A. Creşterea contractilităţii cardiace
B. Creşterea ratei ventilatorii
C. Contracararea vasospasmului indus de angiotensină
D. Creşterea nivelului de insulină
E. Creşterea consumului periferic de glucoză, urmată de hipoglicemie
(pag. 623)

C2222085. În politraumatisme, metabolismul de stress are ca trăsături esenţiale:


A. Gluconeogeneză, ce are ca substrat preferenţial lactatul
B. Hipoglicemie insulino-rezistentă
C. Metabolizare în exces a glucozei circulante
D. Lipoliză crescută
E. Lipogeneză crescută

587 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
588 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 624)

C2222086. La pacientul traumatizat, hipermetabolismul de stress se manifestă prin:


A. Creşterea indexului cardiac
B. Scăderea producţiei de bioxid de carbon
C. Hipoventilaţie
D. Hiperlactatemie
E. Scăderea excreţiei urinare azotate
(pag. 624)

C2222087. Conform clasificării hemoragiilor după American College of Surgeons, în clasa II-a de
hemoragii:
A. Volumul sangvin pierdut este de până la 30% din volumul sangvin total
B. Creşte frecvenţa cardiacă
C. PA este normală
D. Reumplerea capilară întârzie (2 sec.)
E. Scade nivelul de conştienţă
(pag. 627)

C2222088. Cauzele translocaţiei bacteriene, cale de inducere a sepsisului cu sursă endogenă, sunt:
A. Şocul hemoragic
B. Imunosupresia generalizată
C. Activarea complementului
D. Staza colonică
E. Hiperemia splanchnică, cu antrenarea bacteriilor în circulaţia portala si sistemică
(pag. 627)

C2222089. Sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS):


A. Este rezultatul modificărilor complexe pe linie imunologică, metabolică si imunologică etc., ce apar la
bolnavul politraumatizat
B. Desemnează starile critice prin sepsis
C. Se manifestă prin febră sau hipotermie
D. Se manifestă prin tahipnee, cu PaCO2 peste 32mmHg
E. Se manifestă prin leucocite peste 12000/mm3 sau sub 4000/mm3
(pag. 628)

C2222090. Criteriile de diagnostic al MSOF sunt:


A. Tahipnee şi creşterea şuntului intrapulmonar
B. Icter hemolitic
C. Scăderea clearanceului creatininei
D. Hemoragie digestivă
E. Creşterea trombocitelor circulante si a fibrinogenului
(pag. 629)

C2222091. Triajul este arta de a determina severitatea leziunilor, pe baza următoarelor criterii
decizionale:
A. Timpul scurs de la producerea accidentului
B. Distanta până la cel mai apropiat spital
C. Localizarea anatomica a traumei
D. Parametrii fiziologici ai pacientului
E. Mecanismul lezional
(pag. 631)

588 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
589 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2222092. Pentru a fi pregătite să faca faţă unor dezastre, spitalele trebuie să:
A. Evalueze dezastrele care se pot produce în zonă
B. Să ia măsurile adecvate pentru prevenirea dezastrelor
C. Să stabilească modalităţile de comunicare si cooperare cu alte organizaţii
D. Să creeze planuri, care vor fi periodic exersate şi permanent aduse la zi
E. Să educe populaţia în vederea unor reacţii cât mai controlate
(pag. 632)

C2222093. Încadrarea politraumatizaţilor în grupe de risc cu ajutorul scorurilor traumatice este


esenţială pentru luarea unor decizii corecte în ceea ce priveşte:
A. Profilaxia politraumatismelor
B. Triajul pacienţilor
C. Managementul de îngrijire a pacienţilor critici
D. Justificarea cheltuielilor, în vederea rambursării de la casele de asigurări
E. Compararea rezultatelor obţinute cu cele standard
(pag. 632)

C2222094. Ideal, evaluarea gradului de severitate a leziunilor cu ajutorul scorurilor traumatice trebuie
sa fie:
A. Rapidă
B. Reproductibilă
C. Comprehensivă
D. Ieftină
E. Cu valoare predictivă mare
(pag. 632)

C2222095. Scala Glasgow (GCS)


A. Nu este utilizată pentru triajul pacienţilor
B. Are o importanţă majoră în evaluarea primară a pacienţilor lezaţi
C. Încadrează pacienţii cu traumatisme cranio-cerebrale în categorii de gravitate
D. Permite selectarea adecvată a protocoalelor terapeutice
E. Identifică pacienţii care au nevoie urgent de o investigare ecografică
(pag. 633)

C2222096. Scala Glasgow (Glasgow Coma Scale) se bazează pe următoarele răspunsuri


comportamentale:
A. Deschiderea ochilor la diferiţi stimuli
B. Cel mai bun răspuns la stimulii dureroşi
C. Cel mai bun răspuns la stimulii verbali
D. Cel mai bun răspuns verbal
E. Cel mai bun răspuns motor
(pag. 633-634)

C2222097. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la scala Glasgow (Glasgow Coma Scale) sunt
adevărate?
A. Este utilizată pentru triajul prespital al pacienţilor
B. Este utilizată pentru urmărirea progreselor pacienţilor în timpul perioadei de spitalizare
C. Ese încorporată şi în alte scoruri traumatice
D. Scorul 15 reflectă gravitatea maximă a traumatismului cerebral
E. CGS are valoare predictivă mare pentru disfuncţia neurologică permanentă
(pag. 633-644)

C2222098. Scorul traumatic (trauma score, TS) are o predictibilitate bună în ceea ce priveşte:

589 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
590 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Moartea imediată în departamentul de urgenţe


B. Durata spitalizării
C. Numărul de zile de menţinere pe ventilaţie mecanică
D. Severitatea leziunilor cerebrale
E. Invaliditatea posttraumatică
(pag. 634)

C2222099. Care din următoarele afirmaţii privitoare la scorul traumatic revizuit (revised trauma score,
RTS) sunt corecte?
A. Utilizează reumplerea capilară şi expansiunea toracică
B. Estimează gravitatea leziunilor craniene mai bine decât scorul traumatic (TS)
C. Este mai uşor de aplicat decât scorul traumatic (TS)
D. Pentru triajul pacienţilor rezultatele RTS sunt mai bune decât ale scorului traumatic (TS)
E. Probabilitatea de supravieţuire este cu atât mai mare cu cât RTS este mai mic
(pag. 634)

C2222100. Care din următorele afirmaţii referitoare la scorul TRISS sunt corecte?
A. Combină date anatomice, fiziologice şi vârsta pacientului
B. Se obţine prin combinarea scorului ISS cu TS
C. Are valori între 1 şi 75
D. Poate fi utilizat pentru estimarea probabilităţii de supravieţuire
E. Performanţele predictive ale scorului TRISS sunt foarte bune
(pag. 637)

C2222101. Etapele protocolului terapeutic de îngrijire (supraveghere) primară a pacientului


politraumatizat sunt:
A. Prevenirea apariţiei de noi victime
B. Identificarea altor victime
C. Verificarea semnelor vitale
D. Obţinerea istoricului accidentului
E. Examenul fizic complet
(pag. 640)

C2222102. Care dintre următoarele manevre terapeutice se aplică în cursul tratamentului de îngrijire
(supraveghere) primară a pacientului politraumatizat?
A. Stabilizarea gâtului in extensie
B. Ventilaţia pe mască
C. Intubaţia oro- sau nazo-traheală
D. Administrarea de oxigen
E. Hiperventilaţia
(pag. 639)

C2222103. Care dintre următoarele manevre terapeutice se aplică în cursul tratamentului de îngrijire
(supraveghere) primară a pacientului politraumatizat?
A. Cricotiroidotomia
B. Stabilizarea voletelor prin osteosinteză
C. Puncţia toracică în caz de plăgi toracice cu traumatopnee
D. Oprirea sângerării active cu pansamente, bandaje, garouri sau pantaloni antişoc
E. Resuscitarea cardio-respiratorie
(pag. 639-640)

C2222104. Care dintre următoarele leziuni critice identificate în cursul tratamentului de îngrijire
(supraveghere) primară a pacientului politraumatizat trebuie tratate la locul accidentului?

590 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
591 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Obstrucţia căilor aeriene


B. Stopul cardiorespirator
C. Insuficienţa respiratorie prin contuzii toracice majore
D. Insuficienţa cardiacă prin contuzie miocardică
E. Coma prin traumatism cranio-cerebral
(pag. 640)

C2222105. În cursul îngrijirii (supravegherii) secundare a pacientului politraumatizat se face:


A. Examenul fizic complet
B. Examenul neurologic complet
C. Bandajarea plagilor si imobilizarea fracturilor
D. Determinarea grupului de sânge şi a compatibilităţii directe
E. Monitorizarea, reevaluarea si reechilibrarea pacientului
(pag. 641)

C2222106. În faza spitalicească a îngrijirii politraumatizatului, rolurile asistentelor sunt de:


A. Transportul şi dezbrăcarea pacienţilor
B. Monitorizarea constantelor vitale
C. Monitorizarea cantităţii de fluide administrate
D. Administrarea medicaţiei
E. Menţinerea în funcţie a echipamentelor din departament
(pag. 641)

C2222107. Principiile de îngrijire ale politraumatizatului în faza spitalicească sunt:


A. Supoziţia de cea mai severă leziune (supraevaluarea leziunii)
B. Diagnosticul paraclinic este prioritar tratamentului
C. Examinarea sistematică a pacientului
D. Reexaminarea frecventă a pacientului
E. Investigarea paraclinică în cadrul unor protocoale prestabilite
(pag. 642)

C2222108. Indicaţiile absolute pentru intubaţia orotraheală sunt:


A. Apnee
B. Hipoxie
C. Traumatisme maxilofaciale
D. Plăgi penetrante ale gâtului cu hematoame expansive
E. Contuzie pulmonară
(pag. 643)

C2222109. Între indicaţiile relative ferme ale intubaţiei orotraheale fac parte:
A. Apneea prin leziuni craniene
B. Trauma craniocerebrală cu scor GCS mai mic de 11
C. Insuficienţa respiratorie prin plagi penetrante toracice cu traumatopnee
D. Hipoxia prin contuzie pulmonară
E. Pacienti agitaţi, sub influenţa alcoolului, cu leziuni concomitente ameninţătoare de viaţă
(pag. 643)

C2222110. Modul de intubaţie (oro-traheală, nazo-traheală sau chirurgicală) se alege în funcţie de:
A. Preferinţele pacientului
B. Prezenţa agitaţiei prin intoxicaţie alcoolică
C. Prezenţa unor traume maxilo-faciale masive
D. Starea coloanei cervicale

591 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
592 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Viteza cu care trebuie efectuată intubarea


(pag. 643)

C2222111. Intubaţia chirurgicală se poate efectua:


A. Oro-traheal
B. Nazo-traheal
C. Transtraheal percutan
D. Prin cricotiroidotomie
E. Prin traheostomie
(pag. 643)

C2222112. Care din afirmaţiile următoare, referitoare la leziunile de coloană cervicală la pacienţii
politraumatizaţi, sunt corecte?
A. Leziunile coloanei cervicale trebuie suspicionate la orice politraumatism
B. La pacienţii conştienţi şi care nu se află sub influenţa drogurilor sau alcoolului diagnosticul de leziune de
coloană cervicală se poate face prin examen clinic
C. La pacienţii sub influenţa drogurilor sau alcoolului leziunea coloanei cervicale se poate exclude printr-o
radiografie cervicală laterală
D. Imobilizarea coloanei cervicale trebuie făcută după diagnosticul cert de lezare prin radiografii din diferite
incidenţe
E. Renunţarea la imobilizarea coloanei cervicale se poate face după efectuarea de radiografii din diferite
incidenţe şi la indicaţia neurochirurgului sau ortopedului
(pag. 644)

C2222113. Între cele şase afecţiuni toracice ascunse, care nediagnosticate si tratate corect pot pune în
pericol viaţa pacientului, fac parte:
A. Ruptura de aortă toracică
B. Pneumotoracele sufocant
C. Tamponada cardiacă
D. Contuzia miocardică
E. Ruptura de esofag
(pag. 644)

C2222114. Toracotomia în departamentul de urgenţă se poate efectua pentru:


A. Plăgi cardiace asociate cu tamponadă
B. Controlul hemoragiilor intratoracice masive
C. Masajul cardiac intern
D. Clamparea temporară a arcului aortic, pentru redistribuirea sângelui circulant spre miocard şi creier
E. Stabilirea oportunităţii unei pericardotomii de hemostază
(pag. 645)

C2222115. Dintre modalităţile terapeutice de prevenire a MODS fac parte:


A. Resuscitarea cardio-respiratorie
B. Tratament chirurgical prompt şi de calitate
C. Suport ventilator si maximalizarea transportului de oxigen
D. Mobilizarea pacientului
E. Instituirea cât mai rapidă a alimentaţiei parenterale, pentru a preveni translocaţia endotoxinică şi bacteriană
(pag. 647)

C2222116. Lavajul peritoneal este indicat la pacienţii cu contuzii abdominale în următoarele situaţii:
A. Hipotensiune inexplicabilă
B. Durere sau apărare musculară
C. Traumatisme toracice cu volet

592 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
593 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Paraplegie sau tetraplegie


E. Conştienţă alterată (examen fizic neconcludent)
(pag. 649)

C2222117. Criteriile unui lavaj peritoneal pozitiv sunt:


A. Număr de hematii mai mare de 400 000/mm3
B. Număr de leucocite mai mare de 500/mm3
C. Prezenţa lichidului de lavaj pe sonda vezicală
D. Fibre alimentare sau bilă
E. Amilaze peste 175U/100ml
(pag. 649)

C2522118. Indicatiile relative ferme ale intubatiei oro-traheale (nazale) sau chirurgicale prin
traheostomie /cricoidotomie etc in politraumatisme sunt :
A. trauma craniocerebrala cu scor GCS < 11
B. insuficienta respiratorie de cauza toracica(volet,plaga penetranta etc)
C. revarsat pleural aero-lichidian
D. incarcarea traheo-bronsica
E. socul cu hipoxie si hipoventilatie
(pag. 643)

C2522119. Care din notiunile de mai jos definesc politraumatismul :


A. sindrom consecinta a actiunii mai multor agenti vulneranti
B. afecteaza mai mult de doua regiuni anatomice
C. produce leziuni amenintatoare de viata
D. leziunile,considerate separat,au risc vital
E. leziunile,considerate cumulat,pot sa aiba risc vital
(pag. 616)

C2522120. Mecanismul lezional de compresie sau strivire in contuzii poate sa produca :


A. alterari grave tisulare
B. compresie si disfunctie in aportul sangvin tisular
C. necroza tisulara imediata
D. ischemie periferica
E. insuficienta renala imediata
(pag. 617)

C2522121. Care din enunturile de mai jos sunt caracteristice plagilor prin impuscare ?
A. depind de caracterele balistice ale glontului
B. cele transfixiante au orificiul de iesire mai mic
C. orificiul de iesire de 2-3 ori mai mare decat cel de intrare
D. potential infectat, cu risc tetanigen mare
E. implica mecanisme multiple de producere
(pag. 618)

C2522122. In cazul unui bilant lezional asemanator,mortalitatea e de 5 ori mai mare la varstnici peste
70 de ani.Care sunt cauzele?
A. rezerve viscerale scazute
B. risc mai mare de complicatii
C. prezenta patologiei asociate
D. senescenta sistemului imunitar
E. reactii hipermetabolice

593 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
594 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 619)

C2522123. Ce informatii poate aduce examenul echografic in politraumatisme


A. leziune de organ cavitar
B. leziune de organ parenchimatos
C. prezenta de fluid in sinusurile pleurale sau/si cavitatea pericardica
D. prezenta de sange/fluid in cavitatea peritoneala
E. leziunile pelvisului osos
(pag. 651)

C2522124. Mentionati cele 3 raspunsuri comportamentale ale unui pacient politraumatizat,cu


traumatism craniocerebral,folosite pentru scala Glasgow
A. deschiderea ochilor la diferiti stimuli
B. raspuns motor
C. raspuns verbal
D. raspuns negativ terapeutic la refacerea volemiei
E. prezenta reflexelor pupilare
(pag. 633)

C2522125. Care din raspunsurile de mai jos privind ingrijirile secundare ale unui politraumatizat si
scopul acestora sunt corect mentionate :
A. verificarea semnelor vitale
B. obtinerea istoricului accidentatului
C. examen fizic complet
D. controlul diurezei
E. prezenta leziunilor tranzitului digestiv
(pag. 640)

C2522126. Ce trebuie sa aprecieze examenul neurologic initial al unui politraumatizat :


A. status-ul constientei
B. status-ul motor
C. starea pupilelor
D. monitorizarea si reechilibrarea pacientului
E. reluarea precoce a alimentatiei per os
(pag. 641)

C2522127. Cand se decide transportul imediat in timpul supravegherii secundare ?


A. constatarea abdomenului dureros si destins
B. instabilitatea bazinului
C. fracturi bilaterale de femur
D. starea de colaps
E. hemoragia externa
(pag. 641)

C2522128. Care din afirmatiile de mai jos sunt valabile pentru patogenia politraumatismelor
A. agentii fizici sunt cel mai frecvent implicati
B. unda de soc produce politraumatism in unele accidente
C. impactul direct cu mecanisme complexe
D. acceleratia si deceleratia
E. rezultatele sunt nedefinite si nediferentiate
(pag. 617)

C2522129. Criteriile de clasificare topografica a politraumatismelor sunt:

594 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
595 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. regiunile anatomice afectate


B. numarul regiunilor afectate
C. modelul lezional
D. prezenta sau absenta comei
E. prezenta sau absenta leziunilor viscerale
(pag. 618)

C2522130. Care din afirmatiile de mai jos sunt reale privind factorii ce influenteaza modelul lezional in
fractura coastelor I sau II
A. asocierea cu leziuni de plex brahial
B. afectarea lantului simpatic cervical
C. afectarea nervului frenic
D. leziuni de artera subclaviculara
E. leziuni de dom pleural
(pag. 619)

C2522131. Fractura sternului se poate asocia cu :


A. ruptura cardiaca
B. contuzie cardiaca
C. ruptura de aorta descendenta
D. leziunea nervului frenic stang
E. rupturi de esofag
(pag. 619)

C2522132. In cadrul politraumatismelor lezarea duodenului poate fi posibila si prin urmatoarele


mecanisme
A. strivirea pe coloana vertebrala
B. forfecarea pe centura de siguranta
C. mecanismul de ansa inchisa
D. accelerarea - decelerarea
E. injurii diverse
(pag. 619)

C2522133. Duodenul si intestinul subtire se rup in acelasi tip de accidente, cel mai frecvent la nivelul :
A. ligamentului Treitz
B. unghiului D2 -D3
C. mezenterul adiacent cecului
D. aderentelor
E. cele mai inalte portiuni ale mezenterului
(pag. 619)

C2522134. In principiu in cazul oricarui traumatism,trebuie sa ne gandim la :


A. leziunile cardio-vasculare
B. posibile leziuni asociate
C. evitarea,, mirajului primei leziuni"
D. in cazul unei plagi toracice sub linia bimamelonara
E. evolutie imprevizibila
(pag. 619)

C2522135. Principalele mecanisme de producere a leziunilor in accidentele rutiere sunt:


A. ciocnire (impact)
B. deceleratie ( oprire brusca)

595 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
596 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. acceleratie(proiectare)
D. lovire -basculare -proiectare
E. lovire - cadere
(pag. 621)

C2522136. Caderea de la aceeasi inaltime in timpul mersului, sau a alergarii provoaca diferite leziuni:
A. fracturi de pumn, cot sau lucxatii ale umarului
B. leziuni la nivelul membrelor inferioare, genunchi,glezna
C. leziuni abdominale
D. fracturi de femur
E. traumatism cranio-cerebral
(pag. 621)

C2522137. Cascada modificarilor homeostatice in traumatismele majore este determinata de :


A. lezarea directa a unor viscere
B. repercursiunile sistemice ale leziunii (hemoragie,hipovolemie)
C. aparitia mediatorilor chimici elaborati la diferite nivele
D. declansarea coagularii intravasculare
E. instalarea MODS
(pag. 622)

C2522138. In cadrul raspunsului endocrin, factorii care domina reactia fiziopatologica post-traumatica
au ca actiuni esentiale :
A. mentinerea starii de constienta
B. asigurarea respiratiei
C. mentinerea unei perfuzii tisulare adecvate
D. mentinerea unui metabolism normal
E. asigurarea diurezei fiziologice
(pag. 622)

C2522139. Confirmati afirmatiile corecte legate de actiunea catecolaminelor


A. cresc frecventa respiratiei si buna oxigenare
B. cresc alura ventriculara si contractilitatea cordului
C. produc vasoconstrictia periferica in scopul mentinerii fluxului sanguin normal al creierului si miocardului
D. actiunea lor este sub controlul sistemului nervos central
E. se afla sub controlul sistemului nervos vegetativ
(pag. 623)

C2522140. Raspunsul metabolic la stressul traumatic este initiat de o serie de stimuli si se


caracterizeaza prin :
A. cresterea ratei metabolice
B. nivel maxim la 3-4 zile posttraumatic
C. persistenta 7-10 zile
D. repercursiuni favorizate de obezitate
E. blocaj al lipolizei in cazul normoponderalilor
(pag. 623)

C2522141. Trauma poate produce modificari ale hemostazei si coagularii .La deficitele de coagulare
induse de trauma se pot adauga urmatoarele deficite preexistente :
A. hipertermia
B. hipotermia
C. hipotermia produsa de perfuzii/operatii
D. deficitele factorilor V si VIII produse in urma transfuziilor

596 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
597 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. hipovolemie
(pag. 625)

C2522142. Care afirmatii sunt corecte in legatura cu translocatia bacteriana in cazul


politraumatismului?
A. inducerea iatrogena a sepsisului
B. mucoasa intestinala nu-si mai indeplineste rolul de bariera pentru endotoxine si bacterii
C. socul hemoragic initial,imunosupresia generalizata
D. cauza socului ireversibil
E. translocatia microbiana poate fi prevenita
(pag. 628/629)

C2522143. Principalele manifestari ale MSOF la nivel gastro-intestinal sunt :


A. sangerare/ileus
B. scaderea functiei de bariera a mucoasei
C. greturile,varsaturile
D. eroziuni ale mucoasei
E. polidipsia
(pag. 628)

C2522144. Raspunsul hepatic in cadrul MSOF determina:


A. icterul
B. febra-frisoanele
C. alterarea sintezei proteice
D. cresterea ureei si creatininei
E. sangerarea
(pag. 628)

C2522145. Principalele criterii diagnostice ale MSOF oferite de raspunsul ficatului:


A. hepatomegalia
B. icter colestatic
C. cresterea GOT,GPT
D. hiposideremia
E. scaderea timpului de protrombina
(pag. 628)

C2522146. Principalele criterii de diagnostic hematologic al MSOF sunt :


A. paloarea tegumentelor si mucoaselor
B. scaderea hematocritului
C. trombocitopenie
D. scaderea fibrinogenului
E. hipercogulabilitate
(pag. 628)

C2522147. Indicatiile absolute ale intubatiei oro-traheale (nazale) sau chirurgicale in ingrijirile primare
ale unui politraumatizat sunt :
A. traume maxilo-faciale
B. contuzia pulmonara
C. obstructia acuta a cailor aeriene
D. apnee prin leziuni cranio-cerebrale, sau ale coloanei cervicale supraiacenta C4
E. plagi penetrante ale gatului cu hematoame expansive
(pag. 643)

597 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
598 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2822148. Politraumatismele se caracterizeaza prin:


A. este un sindrom rezultat din actiunea mai multor agenti vulneranti
B. dereglare functionala sistemica
C. lezarea grava a unui singur viscer
D. traumatism cu afectarea cel putin doua regiuni anatomice, una amenintatoare pentru viata
E. traumatism cu afectarea cel putin a trei regiuni anatomice
(pag. 616)

C2822149. Triunghiul epidemiologic al traumei este compus din:


A. agentul traumatic
B. viteza de producere
C. mediul inconjurator momentului traumei
D. victima
E. timpul scurs de la producere
(pag. 617)

C2822150. Contuziile se caracterizeaza prin:


A. compresie sau strivire
B. miscare diferentiata a unor structuri anatomice partial fixate
C. pierderea cunostiintei
D. semne de focar
E. toate raspunsurile sunt gresite
(pag. 617)

C2822151. Plagile se clasifica in:


A. contuze
B. strivire
C. prin impuscare
D. prin taiere
E. prin miscare diferentiata a unor structuri anatomice partial fixate
(pag. 618)

C2822152. Intr-un politraumatism varsta creste mult mortalitatea datorita:


A. toleranta scazuta
B. boli cardiovasculare
C. consumul de alcool
D. osteoporoza
E. senescenta sistemului imunitar
(pag. 619)

C2822153. Cel mai frecvent fractura de stern se poate asocia cu:


A. contuzie cardiaca
B. pneumotorax bilateral
C. ruptura de aorta acendenta
D. fractura de coloana toracica
E. hemotorax
(pag. 619)

C2822154. Cel mai frecvent fractura coastelor I si II se poate asocia cu:


A. ruptura cardiaca
B. leziuni de plex brahial
C. leziuni de lantsimpatic

598 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
599 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. leziuni de artera subclavie


E. ruptura de aorta descendenta
(pag. 619)

C2822155. Metabolismul glucidic de stres are ca trasaturi esentiale:


A. glicogenoliza
B. gluconeogeneza
C. lipogeneza scazuta
D. hipoglicemie insulino-rezistenta
E. lipoliza crescuta
(pag. 624)

C2822156. Trauma poate produce hiper sau hipocoagulabilitate plasmatica astfel:


A. acidoza si ischemia scad timpii de coagulare
B. acidoza si ischemia cresc timpii de coagulare
C. dupa traume majore scade numarul de trombocite
D. dupa traume majore creste numarul de trombocite
E. scade prekalikreina
(pag. 624)

C2822157. Transfuziile masive au ca si complicatii:


A. deficite de factor V si VIII
B. deficite de factor II si VI
C. trombocitopenia
D. trombocitoza
E. leucopenia
(pag. 625)

599 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
600 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 23
Accidente vasculare cerebrale ischemice si hemoragice
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1223001. Cauza principala a hemoragiilor cerebrale primitive este:


A. hipertensiunea arteriala
B. consumul de cocaina
C. diateza hemoragica
D. anevrismele vaselor cerebrale
E. disectia arterelor cervicocerebrale
(pag. 2582)

C1223002. Care este procentul de accidente vasculare cerebrale trombotice care prezinta semne
premonitorii?.
A. 10-20%
B. 21-30%
C. 31-40%
D. 41-50%
E. 51-60%
(pag. 2558)

C1223003. Terapia chirurgicala in accidentul vascular cerebral cuprinde:


A. bypass aortocarotidian
B. rezectia segmentului carotidian stenozat
C. rezectia anevrismului carotidian
D. endarterectomia
E. bypass carotido-jugular
(pag. 2572)

C1223004. Cea mai frecventa localizare a hemoragiei cerebrale datorata hipertensiunii arteriale este la
nivelul:
A. talamus
B. putamen
C. cerebel
D. punte
E. nucleii cenusii de la baza creierului
(pag. 2578)

C1323005. Hemianopsia brusca sugereaza existenta unui embol in:


A. artera cerebrala posterioara
B. artera cerebrala anterioara
C. artera carotida comuna
D. artera carotida interna
E. artera cerebrala medie
(pag. 2576)

600 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
601 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1323006. Accidentul vascular cerebral complet sau infarctul cerebral de tip trombotic evolueaza catre
deficit maxim in:
A. cateva secunde
B. cateva minute
C. cateva ore
D. cateva zile
E. nici unul de mai sus
(pag. 2560)

C1323007. In conformitate cu studiile NASCET si ECST pacientii simptomatici cu stenoza carotidiana


beneficiaza in mod clar de endarterectomie carotidiana daca stenoza carotidiana este de:
A. 30-39%
B. 40-49%
C. 50-59%
D. 60-69%
E. 70-99%
(pag. 2573)

C1323008. Dintre factorii aterosclerozei cel mai important este:


A. obezitatea
B. sedentarismul
C. hipertensiunea
D. consumul de alcool
E. consumul de droguri
(pag. 2572)

C1323009. In ocluzia arterei vertebrale infarctul este localizat in:


A. bulb
B. lobul frontal
C. lobul parietal
D. lobul temporal
E. lobul occipital
(pag. 2566)

C1423010. Arterita temporala sau arterita cu celule gigante:


A. este o afectiune frecventa la tineri
B. este principala cauza de AVC
C. se asociaza de obicei cu boala Moyamoya
D. ocazional poate aparea oftalmoplegia
E. nici un raspuns nu e corect
(pag. 2577)

C1423011. Cea mai frecventa cauza de embolism cerebral o reprezinta:


A. fibrilatia atriala nereumatica
B. bolile cardiace congenitale
C. mixomul atrial
D. prolapsul de valva mitrala
E. contraceptivele orale
(pag. 2575)

C1423012. Deficitul neurologic major al hemoragiei occipitale lobare este:


A. hemianopsia

601 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
602 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. afazia
C. delirul
D. pareza bratelor
E. deficit senzitiv pe un hemicorp
(pag. 2580)

C1423013. Mentionati cea mai frecventa cauza de ischemie si infarct cerebral:


A. boala Moyamoya
B. meningita TBC
C. arterita Takayasu
D. embolismul cardiogen
E. cancerul sistemic
(pag. 2558)

C1523014. In cazul unui accident vascular cerebral, explorarea care sustine cu cea mai mare
certitudine natura nonhemoragica a leziunii este:
A. examenul Doppler transcranian
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca
(pag. 2579)

C1523015. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerebral
B. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerebral
C. hemoragie lobara la debut
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2560, 2575, 2576)

C1523016. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. pupile midriatice
B. devierea in sus a globilor oculari
C. midriaza de partea opusa leziunii
D. pupile mici (miotice)
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2579)

C1523017. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. scanarea RMN
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil
E. angiografia cerebrala
(pag. 2576)

C1523018. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR < 2
B. INR > 4
C. INR= 0 - 1

602 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
603 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)

C1523019. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. infarctul miocardic recent
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. fibrilatia atriala non-reumatica
E. stenoza mitrala
(pag. 2575)

C2523020. Natura hemoragica a unui accident vascular cerebral, in faza acuta, este infirmata cu
certitudine prin:
A. absenta debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand este supus
unui stress
B. punctia lombara
C. tomografia computerizata cerebrala
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)

C2523021. Cel mai comun sediu al aterosclerozei si aterotrombozei ce conduc la AIT (accident
ischemic tranzitoriu) sau AVC (accident vascular cerebral) este reprezentat de:
A. ramurile arterei cerebrale anterioare
B. originea arterei carotide interne
C. originea arterei cerebeloase superioare
D. ramurile arterei cerebrale posterioare
E. artera comunicanta anterioara
(pag. 2561)

C2523022. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragiile cerebeloase este adevarata?
A. impun adesea luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale
B. sunt rareori insotite de cefalee occipitala, varsaturi, incapacitatea pacientului de a sta in picioare
C. au totdeauna o gravitate redusa
D. sunt adesea insotite de cefalee frontala de partea opusa leziunii
E. nu impun de obicei luarea in calcul a unei eventuale interventii chirurgicale, chiar daca sunt mai mari de 3
cm
(pag. 2579 - 2580)

C2523023. In cazul unui accident vascular cerebral, decelarea unei infarctizari hemoragice pledeaza
pentru:
A. hemoragie lobara la debut
B. mecanism trombotic de ocluzie a vasului cerbral
C. mecanism embolic de ocluzie a vasului cerbral
D. hemoragie pontina la debut
E. hemoragie subarahnoidiana
(pag. 2575-2576)

C2523024. Pentru hemoragiile pontine, aspectul clinic caracteristic la nivelul ochilor este urmatorul:
A. midriaza de partea leziunii
B. midriaza de partea opusa leziunii

603 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
604 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. pupile midriatice
D. pupile miotice
E. devierea in jos a globilor oculari
(pag. 2578)

C2523025. In accidentul vascular cerebral, natura non hemoragica a leziunii, in faza acuta, este
sustinuta cu cel mai mare grad de certitudine prin:
A. aspectul clinic – daca debutului caracteristic - brutal, in timp ce pacientul este in stare de veghe sau cand
este supus unui stress
B. tomografia computerizata cerebrala
C. punctia lombara
D. electroencefalograma
E. echografia cardiaca, daca aceasta evidentiaza o sursa de emboli la nivel cardiac
(pag. 2579)

C2523026. Cea mai sensibila metoda de detectare a infarctului cerebral embolic este:
A. electroencefalograma
B. rezonanta magnetica nucleara
C. punctia lombara cu examenul LCR
D. radiografia craniana de profil
E. angiografia cerebrala
(pag. 2576)

C2523027. Dintre variantele de mai jos, selectati cel mai important factor de risc pentru producerea
infarctelor lacunare:
A. boala mitrala
B. endocardita bacteriana
C. hipertensiunea arteriala
D. stenoza mitrala
E. fibrilatia atriala non - reumatica
(pag. 2575)

C2523028. La pacientii cu fibrilatie atriala nonvalvulara, pentru prevenirea embolismului cerebral, este
considerata eficienta si sigura anticoagularea care realizeaza urmatoarele valori ale INR:
A. INR< 2
B. INR > 4
C. INR = 0 - 1
D. INR = 2 - 3
E. INR > 6
(pag. 2576)

C2523029. Hematoamele subdurale sunt provocate cel mai frecvent de:


A. malformatii arterio-venoase
B. singerari la nivelul unor tumori cerebrale
C. traumatisme cranio - cerebrale
D. ruperea anevrismelor saculare
E. sangerari spontane
(pag. 2557)

C2523030. Edemul cerebral ischemic ajunge la maxim dupa momentul infarctului in :


A. 30 de minute
B. 1 ora
C. 2 - 4 ore

604 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
605 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 6 - 7 ore
E. 24 de ore
(pag. 2559)

C2523031. Penumbra ischemica este:


A. zona de mic infarct in substanta alba
B. zona de edem citotoxic
C. zona de perfuzie redusa situata in jurul "miezului" ischemic
D. zona de lipohialinoza indusa de HTA
E. zona de infarct la granita intre doua teritorii vasculare cerebrale
(pag. 2559)

C2523032. Leziunea ischemica a nucleului subtalamic Luys are ca efect aparitia:


A. hemianopsiei homonime
B. hemiplegiei contralaterale
C. hemibalismului contralateral
D. afaziei
E. paraliziei de nerv oculomotor extern
(pag. 2566)

C2523033. Sindromul Balint apare in :


A. leziuni ale ariei calcarine bilateral
B. leziuni ale ariei calcarine unilateral
C. leziuni ale ariilor vizuale de asociatie
D. leziuni unilaterale ale lobului frontal
E. leziuni bilaterale ale lobului frontal
(pag. 2566)

C2523034. Efectele antiplachetare ale aspirinei se realizeaza prin:


A. stimularea fosfodiesterazei plachetare
B. blocarea receptorilor ADP plachetari
C. acetilarea ciclooxigenazei plachetare
D. inhibarea fosfodiesterazei plachetare
E. activarea receptorilor glicoproteinei I I b / I I I a
(pag. 2572)

C2523035. In ocluzia ramificatiei inferioare a arterei cerebrale medii, aspectul clinic cel mai
caracteristic este reprezentat de:
A. nistagmus rotator
B. diplopie prin paralizie de nerv III (oculomotor comun)
C. deficit motor contralateral, intins
D. afazie senzoriala Wernicke fara pareza
E. diplopie prin parez de nerv VI (oculomotor extern)
(pag. 2562)

C2923036. Riscul cel mai mare de AVC îl conferă una din următoarele contexte clinice:
A. Accident ischemic tranzitoriu în antecedente.
B. AVC major în antecedente.
C. Cecitate monooculară tranzitorie.
D. Stenoze carotidiene>70% simptomatice.
E. HTA cu valori mari.
(pag. 2571)

605 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
606 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2923037. Principalul factor de risc pentru boala lacunară cerebrală este:


A. Hipercolesterolemie.
B. HTA.
C. IMA în antecedente.
D. Fibrilaţia atrială.
E. Fumatul.
(pag. 2568)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1223038. Cele mai frecvente sindroame lacunare sunt urmatoarele:


A. hemipareza motorie pura
B. atacul senzitiv pur
C. hemipareza ataxica
D. hemipareza motorie pura cu “afazie motorie”
E. dislexie
(pag. 2568)

C1223039. Care sunt tipurile de edem cerebral care pot sa apara la nivel celular?
A. citotoxic
B. vasogenic
C. interstitial
D. ischemic
E. neurogenic
(pag. 2558)

C1223040. Hemoragia intracraniana poate sa apara in:


A. parenchimul cerebral
B. spatiul subarahnoidian
C. spatiul subdural
D. spatiul epidural
E. structurile nervoase ale maduvei
(pag. 2557)

C1223041. Explorarea imagistica in accidentele vasculare cerebrale cuprinde:


A. tomografia computerizata
B. scintigrafia cerebrala
C. tomografia cu emisie de pozitroni
D. rezonanta magnetica nucleara
E. angiografia cerebrala
(pag. 2569-2570)

C1223042. Deficitul neurologic ischemic reversibil dispare in


A. 24-72 ore
B. pina la o saptamina
C. pina la 2 saptamini
D. pina la o luna
E. pina la 3 luni
(pag. 2560)

606 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
607 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1223043. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebel
C. punte
D. scoarta cerebrala
E. hipotalamus
(pag. 2578)

C1223044. Cauzele majore ale deficitelor neurologice tardive din accidentele vasculare cerebrale sunt:
A. reruptura
B. hidrocefalia
C. vasospasmul cerebral
D. alcaloza
E. acidoza
(pag. 2581)

C1223045. Placa fibroasa contine variate grade de degenerare care pot determina:
A. stenoza
B. ulcerare
C. tromboza
D. embolizare ulterioara
E. infarctizare
(pag. 2558)

C1223046. In tratamentul AVC prima linie este reprezentata de:


A. modificarile dietetice
B. modificarile stilului de viata
C. abandonarea fumatului
D. reducerea sarii din alimentatie
E. gimnastica medicala
(pag. 2572)

C1223047. Ischemia cerebrala este produsa de o reducere a fluxului cerebral cu durata de:
A. citeva secunde
B. citeva minute
C. citeva ore
D. citeva zile
E. citeva saptamini
(pag. 2557)

C1223048. Care dintre urmatoarele medicamente sunt considerate agenti antiagreganti plachetari si
sunt utilizate in tratamentul accidentelor vasculare cerebrale:
A. aspirina
B. ticlopidina
C. dipiridamolul
D. omeranul
E. carbimazolul
(pag. 2572)

C1323049. Cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
A. ganglionii bazali
B. cerebelul profund

607 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
608 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. punte
D. lobul occipital
E. bulb
(pag. 2578)

C1323050. Care sunt cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral ?
A. disectia arteriala
B. vasculitele
C. ateroscleroza cu tromboembolism
D. bolile hematologice
E. embolismul cardiogen
(pag. 2558)

C1323051. Infarctele lacunare sunt de obicei datorate:


A. starii postpartum
B. lipohialinozei indusa de hipertensiune
C. vasoconstrictiei
D. aterosclerozei arterelor penetrante mici
E. coagularii intravasculare diseminate
(pag. 2558)

C1323052. Leziunile aterotrombotice ale arterei vertebrale au predilectie pentru:


A. primul segment al arterei vertebrale
B. al doilea segmental al arterei vertebrale
C. al treilea segment al arterei vertebrale
D. al patrulea segment al arterei vertebrale
E. nici unul din segmentele de mai sus
(pag. 2565)

C1323053. In endocardita infectioasa embolii septici pot duce la:


A. abcese cerebrale
B. anevrisme micotice
C. meningite
D. hemoragie subarahnoidiana
E. hemoragie intracerebrala
(pag. 2575)

C1323054. In ocluzia trunchiului arterei cerebrale medii, blocand atat ramurile penetrante cat si pe cele
corticale, manifestarile clinice sunt:
A. hemiplegie controlaterala
B. hemianestezie controlaterala
C. tulburari de deglutitie
D. tulburari de echilibru
E. hemianopsie omonima
(pag. 2562)

C1323055. In boala aterotrombotica a arterei carotidei interne si a ramurilor sale angiografia cerebrala
poate detecta:
A. trombi murali la bifurcatia arterei carotide comune
B. disectia sifonului carotidian
C. disectia vaselor intracraniene
D. edemul cerebral

608 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
609 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. stenoze severe
(pag. 2570)

C1323056. In hemoragia cerebeloasa apar urmatoarele semne clinice:


A. varsaturi repetate
B. incapacitatea de a merge
C. cefaleea occipitala
D. paralizia membrelor
E. incapacitatea de a sta in picioare
(pag. 2579)

C1323057. Prognosticul hemoragiei intracerebrale hipertensive depinde de:


A. varsta pacientului
B. marimea hematomului
C. simptomatologia clinica
D. tratamentul aplicat
E. localizarea hematomului
(pag. 2579)

C1323058. La pacientii consumatori de cocaina pot apare:


A. accident vascular cerebral ischemic
B. hemoragie intracerebrala
C. poliradiculonevrite
D. hemoragie subarahnoidiana
E. polineuropatie
(pag. 2580)

C1423059. Sindromul talamic al lui Dejerine si Roussy are ca manifestari:


A. hemibalismul
B. tremor intentional
C. pierderea controlaterala a sensibilitatii unui hemicorp
D. alexie
E. afazie anamnestica
(pag. 2566)

C1423060. Sindromul Horner se caracterizeaza prin:


A. mioza
B. midriaza
C. ptoza palpebrala
D. sudoratie diminuata la nivelul fetei
E. intereseaza tractul simpatic descendent
(pag. 2567)

C1423061. Printre arterele care compun poligonul Willis se numara:


A. artera comunicanta anterioara
B. artera comunicanta posterioara
C. artera bazilara
D. trunchiul arterei cerebrale mijlocii
E. artera vertebrala
(pag. 2568)

C1423062. Edemul vasogen:

609 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
610 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. este cel mai frecvent tip de edem cerebral


B. afecteaza mai ales substanta alba
C. afecteaza mai ales substanta cenusie
D. apare datorita cresterii permeabilitatii celulelor endoteliului capilar
E. apare in hidrocefalie
(pag. 2566)

C1423063. Principalele riscuri ale angiografiei cerebrale selective sunt:


A. reactii alergice la substanta de contrast
B. insuficienta hepatica
C. insuficienta renala
D. tahiaritmii
E. AVC
(pag. 2570)

C1423064. Afectarea fibrelor eferente ale nervilor IX si X poate produce:


A. pierderea gustului
B. disfagie
C. raguseala
D. atrofia unei1/2 a limbii
E. paralizia palatului
(pag. 2567)

C1523065. In accidentul ischemic tranzitoriu, deficitul neurologic se caracterizeaza prin:


A. durata intre 24 si 72 de ore
B. durata sub 24 de ore
C. durata cuprinsa cel mai frecvent intre 5-20 de minute
D. remitere incompleta, cu sechele
E. durata intre 48 si 72 de ore
(pag. 2559)

C1523066. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in:


A. deficitul de proteina S
B. deficitul de proteina C
C. supradozarea de anticoagulante
D. excesul de antitrombina III
E. deficitul de antitrombina III
(pag. 2558)

C1523067. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazie sau dizartrie severa, fara alte deficite motorii
C. hemianopsia brusc instalata
D. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
E. aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebral
(pag. 2576)

C1523068. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele vasculare
trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore
B. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii

610 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
611 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. se pot intalni in policitemie, siclemie, purpura trombocitara trombocitopenica


D. in mod frecvent, au drept corespondent anatomo-patologic leziuni hemoragice
E. pot fi intalnite in vasculite
(pag. 2558)

C1523069. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:


A. diabetul zaharat
B. varsta inaintata
C. hemofilia
D. valorile crescute ale colesterolului plasmatic
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 2572)

C1523070. Un accident vascular in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta clinic prin:
A. paralizia mebrului inferior de partea opusa leziunii
B. cecitate corticala
C. reflex de apucare
D. hemianopsie homonima
E. paralizie faciala periferica
(pag. 2562, 2563)

C2523071. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hemoragia la nivelul putamenului, selectati-le pe


cele adevarate:
A. este cea mai frecventa hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala
B. este cea mai rara hemoragie determinata de hipertensiunea arteriala
C. se manifesta prin hemiplegie contralaterala
D. disloca invariabil capsula interna adiacenta ganglionilor bazali
E. se manifesta prin crize epileptice senzitive la nivelul membrelor contralaterale
(pag. 2578)

C2523072. In cazul pacientilor cu hemoragie subarahnoidiana (HSA), vasospasmul:


A. apare frecvent dupa o luna de la debut
B. apare frecvent dupa aprox. o luna – trei luni de la debut
C. apare frecvent la 4-14 zile dupa hemoragia subarahnoidiana initiala
D. reprezinta o complicatie frecventa a a hemoragiei subarahnoidiene
E. are implicatii minore pentru morbiditatea si mortalitatea dupa HAS anevrismale
(pag. 2581 – 2583)

C2523073. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malformatiile vasculare cerebrale, selectati-le pe


cele adevarate:
A. se pot manifesta clinic prin cefalee cu caracter pulsatil si aspect de hemicranie
B. se pot manifesta clinic prin crize focale cu sau fara generalizare secundara
C. sunt mai frecvente la femei
D. sunt mai frecvente la barbati
E. devin manifeste clinic, adesea prin sangerare, cel mai frecvent intre 10 si 30 de ani
(pag. 2584)

C2523074. Urmatoarele semne clinice pot fi intalnite in infarctele cerebeloase:


A. stop respirator subit
B. dizartrie
C. varsaturi
D. afazie de tip Wernicke

611 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
612 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. instabilitate la mers
(pag. 2561)

C2523075. Printre cele mai frecvente manifestari clinice din infarctele lacunare se numara:
A. hemipareza motorie pura
B. hemipareza ataxica
C. hemianopsia heteronima
D. hemipareza motorie insotita de afazie motorie
E. hemipareza motorie insotita de cecitate corticala
(pag. 2568)

C2523076. Dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infarctele lacunare, selectati-le pe cele adevarate:
A. au dimensiuni mici, de 3 - 4 mm, pana la 1- 2 cm
B. au dimensiuni mici, de 3 – 4 cm
C. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica de partea opusa leziunii
D. se pot manifesta clinic prin hemipareza ataxica si hemianopsie de aceeasi parte cu leziunea
E. se pot manifesta clinic prin dizartrie si o neindemanare a mainii sau a bratului contralateral
(pag. 2568)

C2523077. Printre bolile care pot produce accidente vasculare cerebrale ischemice printr-un mecanism
de hipercoagulabilitate, se numara:
A. purpura trombotica trombocitopenica
B. deficitul de proteina C
C. deficitul de proteina bazica a mielinei
D. policitemia vera
E. hemofilia
(pag. 2577)

C2523078. Printre cele mai frecvente localizari ale hemoragiei intracerebrale hipertensive se numara:
A. cerebelul
B. talamusul
C. puntea
D. polul occipital
E. jumatatea stanga a bulbului rahidian
(pag. 2578)

C2523079. Specificati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu accidentele
vasculare trombotice:
A. prezinta frecvent o simptomatologie fluctuanta, agravata in cateva minute sau ore
B. pot fi intalnite in poliarterita nodoasa
C. pot fi intalnite in cadrul unor boli hematologice, cum ar fi policitemia, siclemia, purpura trombotica
trombocitopenica
D. nu sunt niciodata precedate de accidente ischemice tranzitorii
E. pot fi precedate de accidente ischemice tranzitorii
(pag. 2558)

C2523080. Sindromul Wallenberg, de afectare a portiunii laterale a bulbului, include ca manifestari


clinice:
A. hemianopsie homonima
B. ataxia membrelor
C. deficit de sensibilitate pe jumatatea contralaterala a fetei
D. diminuarea sensibilitatii dureroase si termice pe jumatatea contralaterala a corpului
E. nistagmus

612 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
613 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2566 - 2567)

C2523081. Precizati care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate in legatura cu deficitul neurologic
din accidentul ischemic tranzitoriu:
A. se remite partial, fiind uneori soldat cu sechele motorii
B. dureaza intre 24 si 72 de ore
C. dureaza mai putin de 24 de ore
D. dureaza cel mai frecvent 5-20 de minute
E. prin remiterea sa rapida si completa, are o importanta clinica redusa
(pag. 2559)

C2523082. Printre aspectele clinice care sugereaza un mecanism embolic al accidentelor vasculare
cerebrale, se numara:
A. sindromul plegic limitat la nivelul bratului sau al mainii
B. pareza faciala si afazia sau dizartrie, fara alte deficite motorii
C. deficitul motor tetraplegic, brusc instalat
D. sindroame manifestate exclusiv prin afazie Broca sau Wernicke
E. aparitia unor crize epileptice dupa accidentul vascular cerebral
(pag. 2576)

C2523083. Accidentele vasculare cerebrale ischemice pot fi intalnite in :


A. deficitul de proteina C
B. deficitul de proteina S
C. supradozarea de anticoagulante
D. deficitul de antitrombina III
E. excesul de antitrombina III
(pag. 2558)

C2523084. In ocluzia arterei cerebrale medii se pot intalni urmatoarele semne clinice:
A. afazie
B. hemipareza controlaterala
C. paralizia miscarilor globilor oculari spre partea opusa leziunii
D. hemianopsie homonima
E. cecitate corticala
(pag. 2562)

C2523085. Printre afectiunile care reprezinta cauze frecvente ale accidentelor cardioembolice se
numara:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza mitrala
C. infarctul miocardic
D. fibrilatia atriala
E. tromboflebita membrelor inferioare
(pag. 2575)

C2523086. Un accident vascular cerebral in teritoriul arterei cerebrale anterioare se poate manifesta
clinic prin:
A. paralizie faciala periferica de partea opusa leziunii
B. paralizia membrului inferior de partea opusa leziunii
C. cecitate corticala
D. reflex de apucare
E. incontinenta urinara
(pag. 2562 - 2563)

613 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
614 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2523087. Printre factorii de risc pentru accidentul vascular ischemic se numara:


A. hipertensiunea arteriala
B. diabetul zaharat
C. fumatul
D. hemofilia
E. valorile crescute ale colesterolului plasmatic
(pag. 2572)

C2523088. Reducerea generalizata a fluxului sanguin cerebral determinata de hipertensiunea sistemica


produce:
A. sincope
B. hemoragie subarahnoidiana
C. infarcte in zonele de granita dintre teritoriile de distributie ale arterelor cerebrale mari
D. hemoragii pontine
E. necroza cerebrala intinsa
(pag. 2557)

C2523089. Cele mai frecvente cauze de ischemie si infarct cerebral sunt:


A. aterosleroza cu tromboembolism
B. contraceptivele orale
C. lupusul eritematos diseminat
D. embolismul cardiogen
E. vasospasmul cerebral
(pag. 2558)

C2523090. In cadrul leziunii neuronale ischemice, actiunea glutamatului are ca efect:


A. activarea receptorului NMDA
B. activarea receptorului GABA-A
C. leziuni ale A.D.N.
D. cresterea nivelului calciului ionic (Ca 2+) intracelular
E. cresterea nivelului K+ intracelular
(pag. 2559)

C2523091. Sindromul clinic complet al ocluziei arterei coroidiene anterioare consta in:
A. hemiplegie contralaterala
B. apraxie de imbracare
C. hemianestezie (hipoestezie)
D. cecitate corticala
E. hemianopsie homonima
(pag. 2563)

C2523092. Ramurile arterei bazilare se impart in urmatoarele grupuri:


A. comunicante anterioare
B. paramediane
C. circumferentiale scurte
D. comunicante posterioare
E. circumferentiale lungi
(pag. 2565)

C2523093. Cauzele deficitelor neurologice majore tardive in hemoragia subarahnoidiana sunt:


A. crizele epileptice frecvente
B. reruptura anevrismului

614 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
615 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. hidrocefalia
D. cefaleea suparatoare
E. vasospasmul
(pag. 2581)

C2523094. Hipertensiunea intracraniana dupa ruperea unui anevrism apare secundar:


A. starii de coma prelungita
B. prezentei sangelui subarahnoidian
C. hematomului parenchimatos
D. hidrocefaliei acute
E. pierderii functiei vegetative de reglare vasculara
(pag. 2583)

C2523095. Cresterea presiunii de perfuzie ca forma de terapie a vasospasmului cerebral simptomatic


se poate realiza prin::
A. cresterea presiunii arteriale medii
B. administrarea de Nimodipina
C. drenaj ventricular
D. cresterea volumului plasmatic
E. agenti antifibrinolitici
(pag. 2583)

C2923096. Referitor la embolismul cerebral cardiogen:


A. Produce aproximativ 15% din toate AVC.
B. Se datorează embolizării de material trombotic format pe peretele atrial, ventricular, sau pe valvele inimii
drepte.
C. Embolii ajung cel mai frcvent la nivelul arterei cerebrale anterioare sau într-una din ramurile ei.
D. Localizarea şi mărimea infarctului depind de extinderea circulaţiei colaterale cruţate.
E. Cea mai frecventă cauză de embolism este fibrilaţia atrială nereumatică.
(pag. 2575)

C2923097. Majoritatea hemoragiilor intracerebrală sunt produse de:


A. HTA.
B. Ruptura unei malformaţii arterio-venoase.
C. Tulburări de coagulare.
D. Angiopatia amiloidă.
E. Terapia anticoagulantă.
(pag. 2578)

615 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
616 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 24
Socul hipovolemic
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1424001. Mecanismele compensatorii sunt depasite si apar semne clinice de soc:


A. Daca se pierde 10%din volumul sanguin
B. Daca se pierde rapid 20-25%din volumul sanguin
C. Daca se pierde 5%din volumul sanguin
D. Daca se pierde lent 15%din volumul sanguin
E. Daca nu apare vasoconstictia generalizata
(pag. 241)

C1424002. Modificarile patologice initiale din structura celulei sunt:


A. Largirea reticulului endoplasmic
B. Dilatarea mitocondriei
C. Disrugerea lizozomilor
D. Ruperea mitocondriei
E. Acumularea de cromatina in citoplasma
(pag. 238)

C1424003. Socul hipovolemic apare in urmatorelele situatii cu exceptia:


A. Hemoragii
B. Varsaturi cu depletie lichidiana inportanta
C. Diareei trenante
D. Arsuri
E. Tamponada cardiaca
(pag. 238)

C1424004. Tratamentul fundamental in socul hipovolemic este:


A. Terapia cu antibiotice
B. Terapia cu agenti vasopresori
C. Perfuzia cu lichide
D. Plasarea intraaortica a unui balon de contrapulsatie
E. Perfuzia cu anticoagulante
(pag. 244)

C1524005. Socul hipovolemic se datoreaza:


A. Depresiei functiei cardiace
B. Afectarii umplerii diastolice ventriculare
C. Inadecvarii perfuziei tisulare
D. Scaderii volumului sangelui circulant
E. Reducerii patului vascular pulmonar
(pag. 237, 238)

C1524006. Semnele specifice socului hipovolemic sunt:


A. Dovezi clare ale unor pierderi de lichide

616 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
617 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Hipotensiune sub 60 mmHg


C. Puls paradoxal
D. Ritm de galop
E. Tahicardie
(pag. 242)

C1524007. Cateterizarea cordului drept arata in socul hipovolemic:


A. Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara crescuta
B. Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara scazuta
C. Debit cardiac crescut si presiune capilara pulmonara scazuta
D. Debit cardiac scazut si presiune capilara pulmonara normala
E. Debit cardiac crescut si presiune capilara pulmonara normala
(pag. 243)

C1524008. In tratamentul socului hemoragic obiectivul principal este de a mentine concentratia de


hemoglobina la valori de:
A. 7 g/dL
B. 8 g/dL
C. 9 g/dL
D. 10 g/dL
E. 11 g/dL
(pag. 244)

C1524009. Mecanismele compensatorii mentin debitul cardiac atunci cand se pierd:


A. 50% din volumul total de sange
B. 40% din volumul total de sange
C. 30% din volumul total de sange
D. 20% din volumul total de sange
E. 10% din volumul total de sange
(pag. 240)

C1524010. In socul hipovolemic perfuzia tisulara scazuta este determinata de:


A. Reducerea rezistentei vasculare sistemice
B. Cresterea rezistentei vasculare pulmonare
C. Debit cardiac inadecvat
D. Maldistributia fluxului sanguin in microcirculatie
E. Endorfine si neuropeptide
(pag. 238, 240)

C1624011. In hipovolemie debitul cardiac se mentine prin mecanisme compensatorii la pierderi ale
volumului sanguin total de:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 240)

C1624012. Cel mai important determinant al transudarii lichidelor in interstitiul pulmonar este:
A. scaderea rezistentei vasculare pulmonare
B. cresterea marcata a presiunii microvaselor pulmonare
C. cresterea presiunii venoase centrale

617 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
618 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. diminuarea inotropismului
E. revarsarea catecolaminelor in circulatie
(pag. 243)

C1624013. Un indicator bun al unei resuscitari reusite in orice forma de soc, inclusiv hipovolemic il
constituie:
A. scaderea PaCO2 la 35 mmHg
B. deplasarea spre dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei
C. reducerea PVC spre valori normale
D. reducerea nivelului seric de lactat
E. cresterea in oxigen a hemoglobinei din sangele venos
(pag. 243)

C1624014. La adulti, hipotensiunea din soc, inclusiv cel hipovolemic inseamna in general:
A. o TA sistolica sub 110 mmHg
B. o TA sistolica sub 100 mmHg
C. o TA medie sub 50 mmHg
D. o TA medie sub 60 mmHg
E. o TA medie sub 70 mmHg
(pag. 242)

C1624015. In socul hemoragic transfuzia de masa eritrocitara urmareste:


A. realizarea unei concentratii de hemoglobina de 12 g/dl
B. refacerea starii de coagulabilitate normala
C. mentinerea unei concentratii de hemoglobina de 10 g/dl
D. mentinerea hematocritului peste 30%
E. combaterea hematuriei
(pag. 244)

C1624016. Cel mai frecvent tip de soc intalnit in clinica este:


A. septic
B. cardiogen
C. hipovolemic
D. neurogen
E. endocrinologic
(pag. 238)

C1624017. Administrarea de solutii saline hipertone in socul hipovolemic ar putea fi utila in:
A. resuscitarea politraumatizatilor
B. resuscitarea arsilor
C. socul hemoragic
D. socul caloric
E. resuscitarea cardio-cerebro-pulmonara
(pag. 244)

C2324018. Tratamentul fundamental al hipovolemiei acute este reprezentat de:


A. administrarea de substante vasodilatatoare
B. restrictia hidro-salina
C. perfuzia cu lichide
D. administrarea de diuretice
E. administrarea de substante inotrop pozitive
(pag. 243)

618 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
619 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2324019. In socul hemoragic, refacerea capacitatii de transport a oxigenului se realizeaza prin


administrarea de:
A. glucoza
B. ser fiziologic
C. solutie Ringer
D. derivati de gelatina
E. masa eritrocitara
(pag. 244)

C2324020. In socul hipovolemic, activarea mecanismelor compensatorii sunt activate cand se pierd:
A. 10% din volumul total de sange
B. 15% din volumul total de sange
C. 20% din volumul total de sange
D. 25% din volumul total de sange
E. 30% din volumul total de sange
(pag. 240)

C2324021. Depasirea mecanismelor compensatorii si aparitia semnelor clinice de soc apar la o


pierdere de:
A. 10-15% din volumul sanguin
B. 15-20% din volumul sanguin
C. 20-25% din volumul sanguin
D. 25-30% din volumul sanguin
E. 30-35% din volumul sanguin
(pag. 241)

C2324022. Reducerea perfuziei tisulare si modificarea metabolismului duc la cresterea nivelului de:
A. acid acetoacetic
B. acid ß2-hidroxibutiric
C. bicarbonat
D. lactat
E. sulfat
(pag. 241)

C2324023. In stadiile initiale ale hipovolemiei acute, cand pierderile sunt de pana la 10%, poate aparea
un singur semn clinic:
A. tegumente calde, eritematoase
B. hipertensiunea clinostatica
C. midriaza
D. hipotensiunea ortostatica
E. insuficienta pluriorganica
(pag. 240)

C2524024. Tipul cel mai frecvent de şoc întâlnit în clinică este:


A. şocul cardiogen
B. şocul obstructiv extracardiac
C. şocul distributiv
D. şocul hipovolemic
E. şocul toxic
(pag. 237)

C2524025. Şocul hipovolemic este:

619 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
620 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. toxic
B. reflex
C. hemoragic
D. neurogen
E. anafilactic
(pag. 238)

C2524026. Obiectivul principal al tratamentului în şocul hemoragic este:


A. creşterea presarcinii ventriculului stâng
B. reducerea pierderii de lichide
C. menţinerea tensiunii arteriale peste 60 mm Hg
D. menţinerea concentraţiei de hemoglobină la valori de 10 g/l
E. menţinerea volumului total de sânge la peste 80% din valoarea normală
(pag. 244)

C2524027. Pentru resuscitarea iniţială, în cele mai multe forme de şoc hipovolemic se apelează la:
A. agenţi trombolitici
B. substanţe vasopresoare
C. adrenalină
D. soluţii cristaloide
E. glucoză
(pag. 244)

C2524028. În abordarea pacientului cu şoc, testele iniţiale de laborator includ, cu EXCEPŢIA:


A. radiografie toracică
B. electrocardiogramă
C. echografie cardiacă
D. cateterizarea inimii drepte
E. hemoleucogramă
(pag. 242)

C2524029. Următoarele condiţii caracterizează şocul hipovolemic, cu EXCEPŢIA:


A. pierdere de lichide
B. hemoragie
C. presarcină redusă
D. umplere redusă
E. scăderea tensiunii arteriale
(pag. 240)

C2524030. Următoarele mecanisme compensatorii intervin în şocul hipovolemic, cu EXCEPŢIA:


A. scăderea activităţii adrenergice
B. reducerea presiunii hidrostatice în capilare
C. activarea sistemului renină-angiotensină
D. creşterea nivelului de ACt
E. creşterea nivelului de aldosteron
(pag. 240)

C2524031. Următoarea medicaţie este utilă în tratamentul şocului hipovolemic:


A. masă eritrocitară
B. oxigen
C. trombostop
D. adrenalină

620 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
621 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. nitroglicerină
(pag. 244)

C2524032. Care este cel mai frecvent tip de şoc întîlnit în clinică ?
A. şocul extracardiac
B. şocul hemoragic
C. şocul septic
D. şocul cardiogen
E. şocul de distribuţie
(pag. 238)

C2524033. Tratamentul fundamental al hipovolemiei acute este:


A. administrarea de oxigen pe sondă
B. administrarea de agenţi inotropi
C. administrarea de soluţii cristaloide în perfuzie
D. eradicarea infecţiilor
E. creşterea tensiunii arteriale
(pag. 343)

C2524034. În şocul hipovolemic este esenţială pentru perioada resuscitării:


A. măsurarea tensiunii arteriale
B. determinarea cantităţii de sânge pierdut
C. monitorizarea presiunii hidrostatice pulmonare
D. determinarea gazelor sangvine
E. determinarea produşilor de catabolism
(pag. 243)

C2724035. Sangele integral se administreaza in socul hipovolemic atunci cand volumnul sangvin
circulant se reduce cu:
A. 1/10
B. 1/6
C. 1/4
D. 1/3
E. 1/2
(pag. vol. I pag. 356)

C2924036. Singurul semn al hipovolemiei poate fi


A. tranpiratii
B. extremitati reci
C. tahicardie
D. hipotensiune ortostatica
E. oligurie
(pag. 240)

621 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
622 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1424037. Pentru mentinerea TA in prima faza socului intervin urmatoarele mecanisme compensatorii:
A. Stimularea sistemului simpatic
B. Stimularea suprarenalelor cu eliberarea de catecolamine
C. Activarea sistemului renina-angiotensina
D. Stimularea parasimpaticului
E. Eliberarea crescuta de hormon antidiuretic
(pag. 240)

C1424038. In socul hipovolemic se produc urmatoarele cu exceptia:


A. Creste presarcina
B. Creste presiunea telediastolica
C. Scade volumul telediastolic in ambii ventriculi
D. Scaderea debitului cardiac
E. Scade presarcina
(pag. 237)

C1424039. Socul hipovolemic rezulta prin:


A. Hemoragie
B. Depletie lichidiana datorata varsaturilor
C. Depresie severa a functiei cardiace
D. Depletie lichidiana datorata diareei sau varsaturilor
E. Deshidratare
(pag. 237)

C1424040. Urmatorele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:


A. Socul hipovolemic este cel mai frecvent tip de soc intilnit in clinica
B. Socul hipovolemic este datorat unei depresii severe a functiei cardiace
C. Socul hipovolemic se datoreaza reducerii volumului sanguin circulant
D. Hipoperfuzia tisulara in socul hipovolemic rezulta din suntarea anormala a unui debit cardiac normal sau
crescut
E. Socul hipovolemic rezulta prin hemoragie sau depletie lichidiana
(pag. 237)

C1424041. Manifestarile clinice in socul hipovolemic sunt:


A. Extremitati calde
B. Tahicardie
C. Oligurie
D. Extremitati reci si palide
E. Bradicardie
(pag. 242)

C1524042. Cresterea activitatii adrenergice in socul hipovolemic determina:


A. Venoconstrictie
B. Scaderea intoarcerii venoase
C. Tahicardie
D. Vasodilatatie arteriala
E. Efect inotrop negativ
(pag. 240)

622 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
623 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1524043. In socul hipovolemic apar urmatoarele modificari adaptative:


A. Redistributia fluxului sanguin in teritoriile cerebral si coronarian
B. Retentia renala de apa si sodiu
C. Hipoxemia
D. Cresterea presiunii intrapericardice
E. suntarea anormala a unui debit cardiac crescut
(pag. 240, 241)

C1524044. In tratamentul socului hipovolemic, urmatoarele solutii pot ajuta la mentinerea unei presiuni
coloidosmotice optime:
A. Solutii cirstaloide
B. Solutia Ringer
C. Albumina
D. Solutiile de amidon
E. Solutiile fiziologice
(pag. 244)

C1524045. In socul hipovolemic, scaderea marcata a debitului cardiac si hipotensiunea, urmate de


instalarea metabolismului anaerob duc la:
A. Alcaloza respiratorie
B. Acidoza metabolica
C. Acumulare de lactat
D. Hipercapnie
E. Hipoglicemie
(pag. 241)

C1524046. Socul hipovolemic poate apare in:


A. Tamponada cardiaca
B. Arsuri
C. Anafilaxie
D. Embolismul pulmonar masiv
E. Diaree
(pag. 237, 238)

C1524047. Mecanismele compensatorii in socul hipovolemic includ:


A. Cresterea activitatii colinergice
B. Activarea sistemului renina-angiotensina
C. Eliberarea crescuta de hormon antidiuretic
D. Scaderea nivelurilor de ACt
E. Cresterea eliberarii de aldosteron
(pag. 240)

C1524048. Metodele de tratament in socul hipovolemic includ:


A. Agenti inotropi
B. Masa eritrocitara
C. Anticoagulante
D. Solutii cristaloide
E. Solutie Ringer
(pag. 244)

C1524049. In socul hipovolemic exista urmatoarele modificari:


A. Cresterea presarcinii ventriculului stang

623 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
624 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Cresterea postsarcinii ventriculului drept


C. Scaderea presarcinii ventriculului stang
D. Scaderea volumului-bataie
E. Cresterea presarcinii ventriculului drept
(pag. 237, 238)

C1524050. Care din urmatoarele elemente nu pledeaza pentru diagnosticul de soc hipovolemic:
A. Istoricul de sangerare gastrointestinala
B. Scaderea tensiunii arteriale medii cu 30 mmHg la hipertensivi
C. Neutropenia
D. Edemul pulmonar
E. Raspuns spectaculos la perfuzia cu lichide
(pag. 242, 243)

C1624051. Se recomanda ca resuscitare initiala in cele mai multe forme de soc hipovolemic sa se faca
cu:
A. albumine
B. ser fiziologic
C. Ringer
D. sange
E. glucoza
(pag. 244)

C1624052. Consecintele hipovolemiei sunt:


A. cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
B. scaderea volumului bataie
C. stimularea diurezei
D. un debit cardiac neadecvat
E. afectarea imunitatii mediata umoral
(pag. 237)

C1624053. Reducerea volumului sanguin circulant din socul hipovolemic se reflecta prin:
A. edemul cerebral
B. pierderea sinergismului contractiilor ventriculare
C. scaderea presarcinii
D. scaderea volumelor telediastolice biventriculare
E. scaderea presiunilor telediastolice biventriculare
(pag. 237)

C1624054. Intre cauzele socului hipovolemic recunoasteti:


A. obstructia tractului de ejectie al ventriculului stang
B. anafilaxia
C. hemoragia
D. embolismul pulmonar masiv
E. depletia de lichid
(pag. 238)

C1624055. Cateterizarea inimii drepte este utila in socul hipovolemic moderat spre sever pentru:
A. evaluarea starii hemodinamice
B. diagnosticul precoce al infarctului de ventricul drept
C. monitorizarea raspunsului la terapie
D. evaluarea oxigenarii pulmonare

624 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
625 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. evaluarea prognosticului vital


(pag. 242)

C1624056. Monitorizarea hemodinamica neinvaziva in socul hipovolemic este:


A. unica metoda de monitorizare acceptabila
B. precisa in evaluarea rezistentelor vasculare pulmonare
C. adesea incorecta in estimarea presiunilor de umplere
D. posibila numai in sectiile de terapie intensiva
E. adesea incorecta in estimarea debitului cardiac
(pag. 242)

C1624057. In principiile de tratament ale socului hipovolemic recunoastem:


A. evitarea edemului cerebral
B. stimularea diurezei
C. mentinerea presiunii arteriale medii
D. mentinerea starii de veghe
E. asigurarea aprovizionarii cu oxigen a organelor vitale
(pag. 243)

C1624058. La cateterizarea inimii drepte in socul hipovolemic remarcam:


A. cresterea moderata spre severa a presiunii capilarelor pulmonare
B. o descrestere moderata spre severa a presiunii capilarelor pulmonare
C. descresterea usoara spre moderata a debitului cardiac
D. o descrestere moderata spre severa a debitului cardiac
E. in scaderea initiala a rezistentei vasculare sistemice
(pag. 242)

C2324059. Profilul hemodinamic al socului hipovolemic include:


A. cresterea presiunii hidrostatice in capilare
B. cresterea debitului cardiac
C. scaderea debitului cardiac
D. scaderea presiunii arteriale
E. reducerea presarcinii
(pag. 240)

C2324060. Mecanismele neuroendocrine compensatorii activate in socul hipovolemic includ:


A. cresterea activitatii adrenergice
B. scaderea secretiei de ADH
C. scaderea nivelurilor de ACTH
D. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
E. stimularea gonadelor
(pag. 240)

C2324061. In resuscitarea socului hipovolemic se pot folosi:


A. solutia Ringer
B. albumina
C. solutii de amidon
D. solutii saline hipertone
E. solutii de glucoza
(pag. 244)

C2324062. Autoreglarea fluxului snguin in conditii de soc predomina in sistemele:

625 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
626 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. gastrointestinal
B. cerebral
C. coronarian
D. neuroendocrin
E. pulmonar
(pag. 241)

C2324063. Socul hipovolemic este caracterizat de:


A. scaderea volumelor telediastolice in ambii ventriculi
B. cresterea volumelor telediastolice in ambii ventriculi
C. cresterea presiunilor telediastolice in ambii ventriculi
D. scaderea presiunilor telediastolice in ambii ventriculi
E. cresterea presiunilor si scaderea volumelor telediastolice in ambii ventriculi
(pag. 237)

C2324064. Cauzele socului hipovolemic includ:


A. pierderea functiei de pompa a inimii
B. hemoragia
C. depletia lichidiana
D. aritmiile cardiace grave
E. hiperhidratarea
(pag. 237)

C2524065. Şocul hipovolemic:


A. este consecinţa hemoragiei masive
B. produce un debit cardiac inadecvat
C. se produce prin depleţia lichidiană
D. este cel mai frecvent tip de şoc întâlnit
E. presupune funcţie ventriculară alterată
(pag. 237)

C2524066. Următoarele afirmaţii privind şocul hipovolemic sunt FALSE:


A. este datorat unei depresii severe a activităţii sistolice cardiace
B. este o pierdere mare de fluide secundară deshidratării
C. nu este la fel de frecvent în clinică ca şocul cardiogen
D. este tipul cel mai frecvent de şoc cardiac
E. poate fi cauzat de arsuri întinse
(pag. 237)

C2524067. Următorii factori sunt implicaţi în patogeneza şocului hipovolemic la om:


A. pierderea de lichide
B. presarcina crescută
C. debitul cardiac crescut
D. debitul cardiac scăzut
E. hemoragia
(pag. 237,240)

C2524068. Despre şocul hipovolemic se poate afirma:


A. creşterea activităţii adrenergice determină vasodilataţie
B. creşterea activităţii adrenergice determină vasoconstricţie
C. perfuzia tisulară redusă este cauzată de scăderea debitului cardiac
D. detemină scăderea presiunii arteriale

626 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
627 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. produce creşterea tensiunii arteriale


(pag. 241)

C2524069. Următoarele afirmaţii privind şocul hipovolemic sunt FALSE:


A. vasoconstricţia arteriolară precapilară favorizează transudarea lichidului din spaţiul extracelular în vase
B. reducerea presiunii hidrostatice capilare favorizează transudarea lichidului din spaţiul extracelular în vase
C. vasoconstricţia arteriolară induce transvazarea conţinutului sanguin
D. contracţia volumului intravascular conduce la activarea sistemului renină-angiotensină
E. reducerea presiunii hidrostatice capilare produce activarea secreţiei de renină-angiotensină
(pag. 240)

C2524070. Şocul hipovolemic sever se asociază cu:


A. acidoza metabolică
B. redistribuţia fluxului sanguin către organele vitale
C. creşterea presiunii capilare pulmonare
D. săderea debitului cardiac
E. hipotensiunea arterială
(pag. 241)

C2524071. Perfuzia tisulară poate fi influenţată de:


A. eliberarea de oxid nitric de către endoteliul vascular
B. postsarcină
C. presarcină
D. presarcină şi postsarcină
E. sistem nervos simpatic
(pag. 237)

C2524072. Cauze de şoc hipovolemic sunt:


A. arsurile
B. muşcăturile de şerpi
C. insuficienţa cordului stâng
D. deshidratarea
E. pierderea masivă de sânge
(pag. 237)

C2524073. Pentru declanşarea mecanismelor compensatorii în şocul hipovolemic, este necesară


pierderea:
A. a 10% din volumul total de sânge
B. a 30% din lichidele organismului
C. a 20% din volumul total de sânge
D. a 500 ml de sânge
E. a 250 ml de sânge
(pag. 240)

C2524074. Următoarele manifestări clinice sunt comune tuturor tipurilor de şoc:


A. hipotensiune
B. tahicardie
C. tulburări de vedere
D. stare generală alterată
E. flux sanguin redus prin piele
(pag. 242)

627 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
628 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2524075. Următoarele manifestări clinice NU apar în toate categoriile de şoc:


A. oliguria
B. tahicardia
C. extremităţi reci
D. hemoragie
E. vărsături
(pag. 242)

C2524076. Semnele fizice decelate la un pacient cu şoc hipovolemic sunt:


A. tahicardie
B. tensiune arterială sub 60 mm Hg
C. bradicardie
D. suflu de regurgitare mitrală
E. oligurie
(pag. 242)

C2524077. Folosirea cateterizării inimii drepte la un pacient în şoc hipovolemic indică:


A. presiune capilară pulmonară normală
B. presiune capilară pulmonară scăzută
C. debit cardiac scăzut
D. debit cardiac crescut
E. debit cardiac normal
(pag. 243)

C2524078. Constituie mecanisme compensatorii în şocul hipovolemic:


A. activarea sistemului renină-angiotensină
B. inhibarea secreţiei de hormon antidiuretic
C. activarea sistemului nervos simpatic
D. eliberarea crescută de hormon antidiuretic
E. creşterea eliberării de aldosteron
(pag. 240)

C2524079. Şocul hipovolemic se tratează cu:


A. agenţi vasopresori
B. soluţii cristaloide
C. souţie Ringer
D. masă eritrocitară
E. oxigen pe sondă
(pag. 244)

C2524080. În şocul hemoragic:


A. soluţiile cristaloide nu aduc nici un beneficiu
B. se administrază nitroglicerină intravenos
C. refacerea capacităţii de transport a oxigenului se realizează prin transfuzia de masă eritrocitară
D. scopul tratamentului este de a menţine o concentraţie de hemoglobină de 10 g/l
E. soluţiile coloidale sunt folosite pentru resuscitarea iniţială
(pag. 244)

C2524081. Şocul se defineşte prin:


A. perfuzie celulară inadecvată
B. insuficienţă respiratorie
C. scade aprovizionarea cu oxigen a ţesuturilor

628 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
629 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. insuficienţă renală
E. insuficienţă circulatorie
(pag. 237)

C2524082. Şocul hipovolemic poate rezulta prin:


A. hemoragie
B. vărsături
C. hemoragie digestivă superioară
D. arsuri
E. toxine
(pag. 237)

C2524083. Reducerea excesivă şi prelungită a perfuziei tisulare duce la:


A. eliberarea enzimelor mitocondriale
B. scăderea depozitelor energetice
C. alterarea citoplasmei celulare
D. moartea celulei
E. alterarea membranei celulare
(pag. 238)

C2524084. Simularea adrenergică în şocul hipovolemic determină:


A. vasodilataţie
B. tahicardie
C. venoconstricţie
D. efect inotrop negativ
E. bradicardie
(pag. 240)

C2524085. Nu reprezintă cauze de şoc hipovolemic:


A. diareea
B. vărsătura
C. infecţiile
D. toxicele
E. arsurile
(pag. 237)

C2524086. Formele de şoc hipovolemic sunt:


A. embolismul pulmonar masiv
B. anafilaxia
C. depleţia de lichide
D. supradoza de medicament
E. hemoragia
(pag. 238)

C2724087. Socul hemoragic clasa III se caracterizeaza prin


A. pierderi sangvine 750 -1500 ml
B. puls > 140 / min
C. TA scazuta
D. Frecventa respiratorie 30-40/min
E. Anxietate si confuzie
(pag. vol. I pag. 354)

629 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
630 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2724088. Preparatul “ Haemacel” utilizat in tratamentul socului hipovolemic:


A. contine albumina umana
B. este mai putin eficace decat Dextranul
C. are timp de injumatatire intravasculara de o ora
D. nu produce complicatii hemoragice
E. este nealergenic
(pag. vol. I pag. 356)

C2924089. Cresterea activitatii adrenergice duce la


A. vasodilatatie periferica
B. vasodilatatie sistemica
C. arteriolodilatatie
D. venoconstrictie
E. vasoconstrictie arteriala
(pag. 240)

C2924090. Transudarea lichidului din spatiul extracelular in vase se datoreaza


A. cresterea presiunii hidrostatice
B. scaderea presiunii oncotice
C. scaderea presiunii hidrostatice
D. vasoconstrictie arteriolara precapilara
E. vasodilatatie arteriolara postcapilara
(pag. 240)

C2924091. Reducerea perfuziei tisulare duce la


A. instalarea metabolismului anaerob
B. cresterea nivelului de lactat
C. acidoza metabolica
D. alcaloza metabolica
E. dezechilibru hidroelectrolitic
(pag. 241)

C2924092. Redistribuirea fluxului sanguin in socul hipovolemic se face spre


A. plamani
B. cord
C. creier
D. rinichi
E. muschi
(pag. 241)

630 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
631 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 25
Peritonite acute
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1225001. In cadrul sinergismului bacterian, in infectiile intraabdominale stafilococul are urmatoarele


efecte
A. Reduce mecanismul imun
B. Raspandeste infectia
C. Creste potentialul oxidativ
D. Inhiba fagocitoza
E. Reduce potentialul oxidativ
(pag. 2122)

C1225002. Conform legii lui Stokes, inflamatia peritoneului determina


A. Paralizia musculaturii abdominale
B. Vasodilatatia vaselor mezenterice
C. Spasmul musculaturii netede intestinale
D. Vasocostritia vaselor mezenterice
E. Paralizia musculaturii intestinale subjacente
(pag. 2128)

C1225003. Contractura abdominala, semnul cel mai costant si mai sigur al peritonitei, poate lipsi in
urmatoarele situatii cu exceptia
A. Copii
B. In caz de utilizare a antibioticelor
C. Fazele initiale ale peritonitei
D. Batrani
E. Fazele finale ale peritonitei
(pag. 2131)

C1225004. Germenii implicati cel mai frecvent in etiologia peritonitelor la pacientii dializati peritoneal
sunt:
A. Germeni gram pozitivi
B. Fungi
C. Germeni gram negativi
D. Anaerobi
E. Protozoare
(pag. 2136)

C1225005. Mortalitatea prin peritonite este influentata de urmatoarele cu exceptia:


A. Varsta de peste 50 de ani
B. Boli asociate
C. Hiperleucocitoza
D. Existenta socului
E. Vechimea de peste 36 ore a peritonitei
(pag. 2133)

631 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
632 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1225006. In apararea peritoneului rolul major este indeplinit de


A. Limfocite
B. Citokine
C. Macrofage
D. Fibrinogen
E. Eozinofile
(pag. 2128)

C1325007. Peritonitele primare la cirotici:


A. Sunt infectii monomicrobiene
B. Cel mai frecvent sunt produse de coci
C. Peste jumatate din bolnavi sunt asimptomatici
D. Lichidul de ascita este steril
E. Diagnosticul se confirma prin hemocultura
(pag. 2137)

C1325008. Peritonitele tertiare au urmatoarele caracteristici:


A. Sunt caracterizate de colectii bine delimitate
B. Coincid de regula cu debutul insuficientei multiple de organe
C. Printre germenii cauzali se pot intalni frecvent bacilii antraxului
D. Raspund usor si repede la antibioterapie tintita
E. Mecanismele de aparare ale gazdei sunt stimulate si functioneaza la nivel inalt
(pag. 2138)

C1325009. Laparostomia ca metoda de tratament este rezervata urmatoarelor categorii de bolnavi:


A. Bolnavi cardiaci
B. Bolnavi cu probleme respiratorii grave
C. Obezi
D. Peritonite grave insotite de insuficienta viscerala multipla
E. Peritonite primitive
(pag. 2143)

C1325010. Printre investigatiile imagistice necesare diagnosticului de peritonita acuta localizata


(abces) se numara:
A. Endoscopia digestiva
B. Arteriografia selectiva
C. Splenoportografia
D. Ecografia
E. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
(pag. 2148)

C1425011. Despre semnele clinice din peritonite se pot afirma urmatoarele cu exceptia:
A. Elementul esential este contractura abdominala
B. La inceput, varsaturile sunt alimentare, bilioase
C. Unele peritonite pot debuta cu diaree
D. Durerea este un semn inconstant
E. Lipsa cresterii temperaturii nu exclude peritonita
(pag. 2129,2130)

C1425012. Cu privire la eliminarea sursei de contaminare din peritonite sunt false urmatoarele afirmatii:
A. Calea de abord si tehnica operatorie variaza cu localizarea si natura patologica a leziunii
B. Excizia si sutura perforatiei unui viscer prezinta riscul dezunirii

632 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
633 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Drenajul extern al organului perforat se foloseste la toti bolnavii


D. Rezectia sursei primare de infectie este de preferat
E. Prin celioscopie se poate efectua evacuarea puroiului, lavajul peritoneal si tratarea perforatiei
(pag. 2141,2142)

C1425013. Despre drenajul in peritonite se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:


A. Tubul de dren inhiba capacitatea functionala de aparare az peritoneului
B. Dupa 48 de ore se formeaza tracturi fibroase care obstrueaza
C. Poate apare erodarea intestinului in contact cu tubul de dren
D. La copii cu apendicita acuta tubul de dren este obligatoriu
E. Tubul de dren constitue o cale de contaminare din exterior
(pag. 2143)

C1425014. Cel mai mare numar de germeni e continut de lichidul provenit din:
A. Colecist
B. Stomac;
C. Esofag;
D. Colon;
E. Intestin subtire.
(pag. 2119)

C1425015. Tratamentul abceselor intra-peritoneale este urmatorul, cu exceptia:


A. Incizie sub-costala, evitand deschiderea peritoneului in abcesul sub-frenic;
B. Drenaj prin ligamentul gastro-colic, in abcesul bursei omentale;
C. Non-chirurgical, in abcesul mezoceliac
D. Drenaj pe cale extra-peritoneala, in abcesul apendicular;
E. Rectotomie sau colpotomie, in abcesul pelvian.
(pag. 2151)

C1525016. Simptomul de alarma si totodata cel mai constant, care apare intr-o peritonita acuta difuza
este:
A. varsatura;
B. febra;
C. durerea;
D. starea de soc prezenta de la debut;
E. oprirea tranzitului pentru materii fecale si gaze.
(pag. 2129)

C1525017. Elementul anatomo-patologic definitoriu al peritonitelor este reprezentat de:


A. edemul subseros;
B. congestia vaselor mezenterice;
C. congestia vaselor peritoneului parietal;
D. exudatul sero-fibrinos intraperitoneal;
E. distensia si imobilitatea anselor intestinale.
(pag. 2128)

C1525018. Care afirmatie referitoare la tratamentul peritonitele secundare este adevarata:


A. in peritonitele primare rolul cel mai important revine chirurgiei;
B. in peritonitele acute secundare tratamentul chirurgical ramane metoda terapeutica cea mai importanta;
C. in peritonitele acute difuze secundare antibioterapia este de regula suficienta pentru rezolvarea peritonitei;
D. in peritonitele acute rolul chirurgiei nu este esential in tratarea focarului infectios, mai importanta fiind
reechilibrarea bolnavului;

633 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
634 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. tratamentul chirurgical se efectueaza programat, dupa corectarea dezechilibrelor fiziopatologice ale


bolnavului.
(pag. 2141-2143)

C1525019. Translocatia bacteriana, in patogenia peritonitelor acute, reprezinta:


A. invazia extraintestinala de catre bacteriile intestinale,
B. reprezinta contaminarea peritoneului de la o colectie pleurala;
C. reprezinta contaminarea peritoneului in urma actiunii unui agent vulnerant penetrant;
D. reprezinta contaminarea peritoneului in urma perforatiei intestinale din infarctul enteromezenteric;
E. reprezinta contaminarea peritoneului prin ruperea unui abces peritoneal.
(pag. 2119)

C1525020. Care afirmatie din enunt referitoare la peritonitele secundare este adevarata:
A. constituie mai putin de 5% din totalul peritonitelor;
B. frecvent se asociaza cu debutul sindromului de disfunctie multipla de organe;
C. reprezinta localizarea de catre peritoneu a infectiei;
D. sunt frecvent monomicrobiene;
E. sunt datorate mai ales distrugerii tractului digestiv si constituie grupul cel mai numeros (peste 90%) din
totalul peritonitelor.
(pag. 2118)

C1625021. Peritonita difuza in apendicita acuta imbraca urmatoarele forme:


A. peritonita in 3 timpi
B. peritonita prin necroza viscerala
C. peritonita prin perforatie viscerala iatrogena
D. peritonita difuza produsa prin perforatia intestinului
E. peritonita aseptica
(pag. 2134)

C1625022. Clasificarea peritonitelor (HAMBURG 1987) cuprinde:


A. abcese intraabdominale
B. peritonitele aseptice
C. peritonitele nosocomiale
D. peritonitele cronice
E. peritonite septice
(pag. 2117)

C2225023. Peritonitele primare, după clasificarea Hamburg din 1987, cuprind:


A. peritonita tuberculoasă
B. peritonite cu patogenitate scăzută
C. peritonite după traumatisme abdominale deschise
D. peritonite după traumatisme abdominale închise
E. peritonite după translocaţia bacteriană
(pag. 2117)

C2225024. În peritonitele terţiare, sursa bacteriilor şi a toxinelor se află cel mai frecvent în:
A. apendice
B. stomac
C. duoden
D. intestinul subţire
E. colon
(pag. 2119)

634 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
635 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2225025. În clinica peritonitelor acute difuze există un ”sindrom peritoneal” comun, în care elementul
esenţial este:
A. febra cu caracter septic
B. alterarea stării generale
C. sistarea tranzitului digestiv
D. contractura musculară
E. durerea abdominală atroce
(pag. 2129)

C2225026. În peritonitele acute difuze, sughiţul are următoarele caracteristici:


A. este prezent constant
B. apare întotdeauna tardiv
C. se datorează distensiei gastrice
D. se ameliorează după vărsătură
E. este inconstant
(pag. 2130)

C2225027. Cauza cea mai frecventă a peritonitei biliare este:


A. traumatismul abdominal
B. ulcerul duodenal perforat în pediculul hepatic
C. litiaza biliară complicată cu infecţie
D. cancerul colecistului
E. colesteroloza veziculară
(pag. 2134)

C2225028. Peritonita primară, la ciroticii cu ascită, este determinată cel mai frecvent de:
A. E coli
B. Streptococcus pneumoniae
C. Enterococcus
D. Candida
E. asociaţii microbiene
(pag. 2137)

C2225029. Principala cauză a MODS în peritonitele terţiare este:


A. pneumopatia
B. focarul septic intraabdominal
C. afectarea cardio-vasculară
D. afectarea renală
E. focarul infecţios periferic
(pag. 2138)

C2225030. În ceea ce priveşte calea de abord şi tehnica chirurgcală, calea clasică este:
A. celiotomia subcostală bilaterală
B. celiotomia supraombilicală
C. celiotomia subombilicala
D. celiotomia mediană
E. celiotomia în fosa iliacă dreaptă
(pag. 2141)

C2225031. Drenajul extern al organului perforat se foloseşte la:


A. pacienţii în vârstă
B. pacienţii cu afecţiuni cardio-respiratorii severe

635 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
636 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. pacienţii cu stare generală profund alterată


D. cancerul de colecist nerezecabil
E. cancerul de colon nerezecabil
(pag. 2142)

C2225032. În tratamentul peritonitelor primare cea mai eficientă asociere este:


A. ampicilină/gentamicină
B. ampicilină/metronidazol
C. amoxicilină/metronidazol
D. amoxicilină/acid clavulanic
E. clindamicin/aminoglicozide
(pag. 2145)

C2225033. Eficacitatea drenajului percutan este:


A. de 100%
B. de 80-85%
C. de 50-60%
D. de 50%
E. sub 50%
(pag. 2151)

C2325034. Factorii favorizanti ai difuziunii bacteriilor in cavitatea peritoneala sunt:


A. Factorul gravitational
B. Alterarea peritoneului prin diverse lichide si secretii (suc gastric, bila, suc pancreatic, flora
gastrointestinala, detritusuri necrotice, sange)
C. Factori hormonali
D. Factori neurovegetativi
E. Sexul si varsta
(pag. 2122)

C2325035. Peritonitele primare la cirotici:


A. Sunt infectii monomicrobiene
B. Cel mai frecvent sunt produse de coci
C. Peste jumatate din bolnavi sunt asimptomatici
D. Lichidul de ascita este steril
E. Diagnosticul se confirma prin hemocultura
(pag. 2137)

C2325036. Peritonitele tertiare au urmatoarele caracteristici:


A. Sunt caracterizate de colectii bine delimitate
B. Coincid de regula cu debutul insuficientei multiple de organe
C. Printre germenii cauzali se pot intalni frecvent bacilii antraxului
D. Raspund usor si repede la antibioterapie tintita
E. Mecanismele de aparare ale gazdei sunt stimulate si functioneaza la nivel inalt
(pag. 2138)

C2325037. Laparostomia ca metoda de tratament este rezervata urmatoarelor categorii de bolnavi:


A. Bolnavi cardiaci
B. Bolnavi cu probleme respiratorii grave
C. Obezi
D. Peritonite grave insotite de insuficienta viscerala multipla
E. Peritonite primitive

636 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
637 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2143)

C2325038. Printre investigatiile imagistice necesare diagnosticului de peritonita acuta localizata


(abces) se numara:
A. Endoscopia digestiva
B. Arteriografia selectiva
C. Splenoportografia
D. Ecografia
E. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
(pag. 2148)

C2325039. Endotoxinele bacteriene implicate in fiziopatologia peritonitelor:


A. Sunt constituente ale corpului bacterian
B. Au greutate moleculara mica
C. Sunt compuse dintr-un polizaharid, un lipid si o proteina
D. Efectul cel mai toxic il are componenta proteica
E. Celula tinta esentiala pentru endotoxina este limfocitul
(pag. 2120)

C2525040. Contaminarea bacteriană în peritonitele primare:


A. se produce datorită distrugerii tractusului gastro-intestinal
B. se propagă pe cale limfatică, datorită deficitului imunitar al gazdei
C. se face pe cale hematogenă în cursul unei bacteriemii
D. se face prin contiguitate, sursa bacteriilor şi toxinelor fiind cel mai frecvent intestinul subţire
E. se produce prin perforaţie
(pag. 2118-2119)

C2525041. Peritonitele nozocomiale sunt definite ca:


A. infecţii bacteriene difuze în care este păstrată integritatea tractusului gastro-intestinal
B. infecţii bacteriene ce survin în absenţa intervenţiilor chirurgicale sau a traumatismelor
C. fiind produse cu germeni din mediul spitalicesc
D. infecţii produse datorită reducerii imunităţii organismului gazdă
E. infecţii în care contaminarea se face pe cale hematogenă în cursul unei bacteriemii
(pag. 2118-2119)

C2525042. Care este celula ţintă prin care bacteriile prezente în peritonite îşi exercită efectul patogenic
prin intermediul exotoxinelor:
A. granulocitul neutrofil
B. macrofag
C. celula endotelială
D. trombocit
E. limfocitul T
(pag. 2120)

C2525043. Factorul stimulant al coloniilor (CSF), ca mediator al endotoxinei în peritonitele acute, are
următoarele efecte biologice cu excepţia:
A. proliferarea şi diferenţierea celulelor măduvei osoase
B. creşte activitatea fagocitară a macrofagelor
C. stimulează sinteza prostaglandinelor
D. stimularea secreţiei proteazelor
E. induce metabolismul oxidativ
(pag. 2121-2122)

637 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
638 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2525044. În cadrul sinergismului bacterian, din infecţiile intraabdominale, Escherichia coli are
următorul efect:
A. reduce potenţialul oxidativ
B. reduce mecanismul imun
C. inhibă fagocitoza
D. răspândeşte infecţia
E. creşte permeabilitatea capilară
(pag. 2122)

C2525045. Diametrul orificiilor contractile ("stomata") din peritoneul diafragmatic este de:
A. 5-6 microni
B. 9-10 microni
C. 8-12 microni
D. 10-14 microni
E. 12-14 microni
(pag. 2124)

C2525046. Inflamaţia peritoneului determină conform legii lui Stokes:


A. vasodilataţia vaselor mezenterice
B. paralizia musculaturii netede intestinale
C. spasmul musculaturii netede intestinale
D. creşterea permeabilităţii capilare
E. paralizia musculaturii abdominale
(pag. 2128)

C2525047. În peritonita streptococică, lichidul purulent din cavitatea peritoneală este:


A. cremos, vâscos, galben-verzui, nemirositor
B. gros, galben-verzui şi abundent
C. subţire, fluid, galben, fără miros
D. verzui cu miros aromat
E. cremos, galben şi miros fetid
(pag. 2129)

C2525048. În perforaţia gastrică lichidul intraperitoneal este:


A. seros, gălbui, amestecat cu bilă
B. cremos, are miros fetid şi devine rapid purulent
C. apos, uşor colorat, nemirositor, fără germeni
D. tulbure, murdar, cu miros fad acid, cu resturi alimentare
E. purulent, gros, cremos, colorat şi fetid
(pag. 2129)

C2525049. Cel mai constant simptom în peritonitele acute este:


A. durerea
B. vărsăturile
C. oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
D. febra
E. sughiţul
(pag. 2129-2130)

C2525050. Care dintre peritonitele acute pot debuta prin diaree:


A. peritonita gonococică
B. peritonita pneumococică sau streptococică

638 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
639 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. peritonita cu piocianic
D. peritonitele nozocomiale
E. peritonitele postoperatorii
(pag. 2130)

C2525051. Care este elementul anatomo-patologic definitoriu al peritonitelor:


A. apariţia exudatului sero-fibrinos intraperitoneal
B. edemaţierea mezourilor şi marelui epiploon
C. distensia şi imobilitatea anselor intestinale
D. seroasa peritoneală hiperemică şi mult edemaţiată
E. viscerele abdominale edemaţiate, hiperemice
(pag. 2128)

C2525052. Peritonitele produse după colangio-pancreatografia endoscopică retrogradă sunt:


A. frecvente
B. prin perforaţie retroduodenală
C. prin perforaţie la nivelul antrului
D. prin perforaţie pe faţa anterioară a bulbului duodenal
E. prin perforaţie la nivelul flexurii duodenale inferioare
(pag. 2135)

C2525053. Germenele cel mai frecvent incriminat în producerea peritonitei primare la ciroticii cu ascită
este:
A. pneumococ
B. escherichia coli
C. stafilococ aureus
D. steptococul
E. piocianic
(pag. 2137)

C2525054. Care dintre următoarele afirmaţii legate de tratamentul peritonitelor terţiare sunt false:
A. tratamentul se bazează pe profilaxia lor, adică intervenţia precoce în peritonitele secundare
B. antibioticoterapie adaptată
C. tratamentul chirurgical este indicat în toate cazurile
D. decontaminarea selectivă digestivă
E. refacerea barierei mucoasei digestive
(pag. 2145-2146)

C2525055. Investigaţiile imagistice folosite în diagnosticul peritonitelor acute localizate sunt:


A. arteriografia selectivă
B. endoscopia digestivă superioară
C. ecografia
D. splenoportografia
E. colangiopancreatografia endoscopică retrogradă
(pag. 2148)

C2625056. TCC minore corespund unui scor GCS de:


A. 12-9
B. 13-15
C. 11-13
D. 10.12
E. 8-11

639 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
640 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2458)

C2625057. Valorile punctajului obţinut după scala Glasgow (GCS) la un bolnav cu TCC se situează în
intervalul:
A. 0-15 puncte
B. 0-10 puncte
C. 5-15 puncte
D. 3-10 puncte
E. 3-15 puncte
(pag. 2464)

C2625058. Scorul 5 Gasgow are următorul corespondent pe scara Liege:


A. 3-6
B. 5-7
C. 6-10
D. 9-11
E. 11-2
(pag. 2465)

C2625059. Dintre semnele funcţionale ale peritonitei acute, cel mai constant este:
A. Durerea
B. Oprirea tranzitului intestinal
C. Vărsătura
D. Sughiţul
E. Dispneea
(pag. 2129-2130)

C2625060. Sepsisul sever se defineşte prin:


A. SIRS cu documentarea infecţiei
B. SIRS cu documentarea infecţiei şi compromitere hemodinamică
C. Stare fiziologică în care funcţia viscerală nu este capabilă să susţină homeostazia
D. Pierderea controlului local al infecţiei
E. Exacerbarea răspunsului inflamator sistemic
(pag. 2126)

C2625061. Examenul radiologic în peritonitele generalizate prin perforaţie de viscer cavitar are ca
element patognomonic:
A. Ştergerea umbrei psoasului
B. Nivelele hidroaerice
C. Edemul peretelui abdominal
D. Pneumoperitoneul
E. Ştergerea reliefului mucos al anselor intestinului subţire
(pag. 2132)

C2625062. În etiologia peritonitelor acute prin perforaţie de viscer cavitar, pe primul loc se află:
A. Perforaţia ulcerului gastro-duodenal
B. Perforaţia apendiculară
C. Perforaţia biliară
D. Perforaţia intestinului subţire
E. Perforaţia colonului
(pag. 2133)

C2625063. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute secundare au fost enunţate de

640 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
641 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Kirschner încă din 1926. Acestea sunt următoarele, cu excepţia:


A. Eliminarea sursei de contaminare
B. Reducerea contaminării
C. Tratamentul antibiotic este veriga terapeutică esenţială, substituind cu succes chirurgia
D. Tratarea infecţiei reziduale
E. Prevenirea recurenţei infecţiei
(pag. 2141)

C2725064. Apararea musculara:


A. este permanenta si invincibila
B. poate fi invinsa printr-o palpare blinda si progresiva
C. este dureroasa la decompresia brusca a abdomenului
D. este un raspuns paradoxal al abdomenului la un excitant minim
E. poate fi detectata la inspectia abdomenului
(pag. vol 2 pag.2131)

C2825065. Care dintre urmatoarele fac parte din principalele cauze ale abcesului subfrenic in peritonita
localizata?
A. Perforatia gastrica sau duodenala
B. Apendicita
C. Angiocolita
D. Abces sau chist de pancreas
E. Toate de mai sus
(pag. 2150)

C2825066. Care dintre urmatoarele afirmatii de mai jos este corecta in terapia antibiotica a peritonitelor
acute?
A. Nu este un tratament de urgenta
B. In peritonitele comunitare se foloseste intotdeauna polichineo terapia
C. Tratamentul antibiotic dureaza pana la 5 zile iar in infectiile severe pana la 14 zile
D. Mai recomandata este antibioticoterapia de scurta durata
E. Cel mai bun tratament este cel cu cefalosporine de generatia a II-a
(pag. 2145)

C2925067. Cauzele ulcerului intestinului subtire sunt:


A. infectioase
B. endocrine
C. vasculare
D. inflamatorii
E. toate variantele sunt corecte
(pag. (1) pag 2134)

641 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
642 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1225068. Exsudatul peritoneal are aspect cremos, vascos, galben-verzui, nemirositor in urmatoarele
peritonite, cu exceptia:
A. Peritonita streptococica
B. Peritonita pneumococica
C. Peritonita gonococica
D. Peritonita cu piocianic
E. peritonita cu E. Coli
(pag. 2129)

C1225069. Despre metoda celioscopica in tratamentul peritonitelor sunt adevarate urmatoarele


afirmatii:
A. Complicatiile parietale sunt mai reduse
B. Este utilizata in perforatiile viscerale mari
C. Poate fi utilizata in perforatiile apendiculare si in ulcerul perforat
D. Prezinta riscul potential al difuzarii infectiei datorita pneumoperitoneului
E. Drenajul aspirativ este relativ ineficient
(pag. 2142)

C1225070. Principiile tratamentului chirurgical expuse de Kirschner se refera la:


A. Tratarea infectiei reziduale
B. Reducerea contaminarii
C. Antibioterapie
D. Prevenirea recurentelor
E. Eliminarea sursei de contaminare
(pag. 2141)

C1225071. In peritonitele acute celula tinta pentru endotoxina este macrofagul, pe care se fixeaza prin
urmatoarele tipuri de receptori
A. CD14
B. LDL acetilati
C. CD4
D. Glicoproteina
E. CD18
(pag. 2120)

C1225072. Complicatiile locale ale abcesului subfrenic sunt


A. Fistule bronsice
B. Gangrena pulmonara
C. Septicemie
D. Piopneumotorax
E. Neoplasm bronhopulmonar
(pag. 2150)

C1225073. Peritonitele granulomatoase apar in infectiile cu urmatorii germeni:


A. Mycobacterium.
B. Actinomyces
C. Chlamydia
D. Strongiloides
E. Corinebacterium

642 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
643 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2118)

C1325074. Peritonita difuza din apendicita acuta imbraca urmatoarele forme:


A. Peritonita purulenta de la inceput
B. Peritonita in doi timpi
C. Peritonita in trei timpi
D. Peritonita postoperatorie
E. Peritonita idiopatica
(pag. 2134)

C1325075. Peritonitele acute se clasifica in:


A. Peritonite primare
B. Peritonite secundare
C. Peritonite simultane
D. Peritonite tertiare
E. Abcese intraabdominale
(pag. 2117)

C1325076. In peritonitele secundare de origine apendiculara germenii izolati cel mai frecvent sunt:
A. E. coli
B. Bacterii gram negativ
C. B. Koch
D. Anaerobi
E. Fungi
(pag. 2119)

C1325077. Diagnosticul clinic de peritonita este dificil la:


A. Varstnici
B. Imunosupresati
C. Bolnave aflate la ciclul menstrual
D. Bolnavi spitalizati in unitati de terapie intensiva
E. Bolnavi alergici
(pag. 2139)

C1325078. Drenajul lichidului peritoneal prin "stomata" seroasei diafragmatice este influentat de:
A. Calibrul variabil al acestor orificii contractile
B. Miscarile respiratorii
C. Pozitia de clinostatism a pacientului
D. Presiunea intraabdominala
E. Inflamatia seroasei peritoneale
(pag. 2124)

C1325079. Semnele functionale ale peritonitelor acute sunt:


A. Durerea
B. Varsaturile
C. Dispneea
D. Oprirea tranzitului
E. Sughitul
(pag. 2129-2130)

C1325080. Sindromul de insuficienta multipla de organe se apreciaza dupa manifestarile anormale


timp de 24 ore la nivelul urmatoarelor sisteme:
A. Cardiac

643 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
644 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Respirator
C. Renal
D. Osteoarticular
E. Sistem nervos central
(pag. 2126)

C1425081. Care sunt caracterele lichidului intra-peritoneal in peritonitele acute:


A. Cremos, vascos, galben-verziu, ne-mirositor in peritonita gonococica
B. Subtire, fluid, galben, fara miros in peritonita streptococica
C. Gros, galben verzui si abundent in peritonita pneumococica
D. Verzui, cu miros aromat in peritonita cu piocianic
E. Seros, galbui, amestecat cu bila in perforatia intestinului subtire
(pag. 2129)

C1425082. Tulpinile anaerobe evidentiate frecvent in peritonite cuprind:


A. E.coli
B. Clostridii
C. Baccilus fragilis
D. Pepto-/streptococi
E. Stafilococus aureus
(pag. 2120)

C1425083. Agentii microbieni cei mai des intalniti in peritonite la copii sunt:
A. E.coli ;
B. Clostridium perfringens
C. Pneumococul
D. Streptococul beta-hemolitic
E. Stafilococus aureus
(pag. 2118)

C1425084. Examenul obiectiv al abdomenului in peritonite poate arata:


A. Abdomen imobil, rigid, indiferent de cauza peritonitei si de momentul evolutiv;
B. Semnul Blumberg pozitiv;
C. Balonare abdominala in peritonita veche;
D. Rigiditate musculara maxima (“abdomen de lemn”) cu caracterele:dureroasa, tonica, permanenta,
invincibila;
E. Durere generalizata la percutie fara intensificare intr-o anumita zona.
(pag. 2130, 2131)

C1425085. Peritonitele primare:


A. Sunt determinate de un singur germene
B. Sunt determinate de mai multi germeni
C. Mai frecvent sunt afectati bolnavii cu ciroza si nefroza
D. Au surse de contaminare hematogena
E. Au surse de contaminare intra-peritoneala
(pag. 2118)

C1425086. Tratamentul peritonitelor:


A. Este chirurgical pentru toate tipurile;
B. Un loc important il ocupa reechilibrarea hidro-electrolitica;
C. in peritonitele comunitare poate fi incercata terapia cu un antibiotic;
D. Ca masura de terapia sistemica s-a incercat folosirea factorului de stimulare a cresterii granulocitelor;

644 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
645 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Este chirurgical si medical in peritonitele secundare.


(pag. 2141, 2144, 2145, 2146)

C1525087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul chirurgical al abceselor


intraabdominale sunt adevarate:
A. abcesele subfrenice si subhepatice in contact cu peretele abdominal anterior se deschid de preferinta prin
abord transpleurodiafragmatic;
B. in abcesele pelvine se recurge la rectotomie sau colpotomie;
C. abcesele apendiculare se dreneaza pe cat posibil transperitoneal;
D. in abcesele diverticulare se prefera tratamentul chirurgical;
E. abcesele bursei omentale se dreneaza prin ligamentul gastro-colic.
(pag. 2151)

C1525088. Hemoleucograma, intr-o peritonita acuta, poate evidentia:


A. valori aproape normale;
B. hiperleucocitoza, cu devierea spre stanga a formulei leucocitare;
C. leucopenia;
D. totdeauna hiperleucocitoza datorita sindromului septic sever din peritonitele acute;
E. cel mai frecvent leucopenie.
(pag. 2132)

C1525089. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la peritonitele acute postoperatorii sunt adevarate:
A. au evolutie grava si imprevizibila;
B. diagnosticul se stabileste relativ usor,
C. majoritatea sunt consecinta dezunirii anastomozelor digestive,
D. majoritatea sunt consecinta contaminarii extrabdominale
E. pot fi provocate de leziuni ignorate in timpul interventiei
(pag. 2135-2136)

C1525090. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la abcesele intraabdominale sunt adevarate:
A. se clasifica in abcese intraperitoneale, retroperitoneale si viscerale;
B. sunt, in general, monomicrobiene;
C. cel mai frecvent survin secundar posttraumatic, postoperator sau dupa un proces patologic local;
D. pot surveni independent de orice leziune viscerala sau locala;
E. pot fi unice sau multiple.
(pag. 2146-2147)

C1525091. Examenul radiologic simplu al abdomenului, intr-o peritonita acuta difuza:


A. nu este util pentru diagnostic;
B. poate evidentia pneumoperitoneul interhepatodiafragmatic, care atesta de regula o perforatie de organ
cavitar;
C. arata stergerea umbrei psoasului;
D. nivele hidroaerice dispuse centroabdominal, in "cuiburi de randunica“;
E. arata imagine de ansa opaca sau "ansa in doliu“, cel putin la debut.
(pag. 2132)

C1525092. Spatiul subdiafragmatic (subfrenic) cuprinde urmatoarele subdiviziuni:


A. spatiul suprahepatic drept;
B. spatiul suprahepatic stang;
C. loja renala;
D. bursa omentala;
E. spatiul suhepatic drept.

645 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
646 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2148-2149)

C1525093. Clasificarea etiopatogenica a peritonitelor (clasificarea Hamburg modificata) cuprinde


urmatoarele categorii:
A. peritonite primare;
B. peritonite secundare;
C. peritonite acute difuze;
D. peritonite tertiare;
E. abcese intraabdominale.
(pag. 2117-2118)

C1525094. Caracterele contracturii musculare intr-o peritonita sunt:


A. apare numai la palparea profunda;
B. este dureroasa;
C. este permanenta;
D. este invincibila;
E. poate fi invinsa prin distragerea atentiei pacientului.
(pag. 2131)

C1525095. Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute, expuse de Kirschner in 1926, se


refera la:
A. eliminarea sursei de contaminare;
B. reducerea contaminarii;
C. tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei;
D. asigurarea materialului necesar pentru antibiograma;
E. in perforatiile colonice, este preferabila anastomoza primara
(pag. 2141)

C1625096. Peritonita acuta localizata in etajul abdominal inferior se manifesta sub urmatoarele forme:
A. localizata la nivelul promontoriului
B. localizata lateral
C. localizata inferior
D. dezvoltate posterior
E. mezoceliace
(pag. 2151)

C1625097. Care din urmatoarele afirmatii privind peritonita in dializa peritoneala sunt adevarate:
A. prezenta cateterului peritoneal nu influenteaza mijloacele naturale de oprire antimicrobiana
B. contaminarea poate fi intraluminala
C. contaminarea se propaga pe cale hematogena
D. germenii implicati sunt mai ales Gram-negativi
E. peritonita se remite dupa 2-3 zile de tratament
(pag. 2136)

C1625098. Principiile tratamentului chirurgical in peritonite cuprind:


A. eliminarea sursei de contaminare
B. reducerea contaminarii
C. rezectii largi pana in tesut sanatos
D. tratarea infectiei reziduale
E. prevenirea recurenta infectiei
(pag. 2141)

C1625099. Semnele fizice in peritonitele acute cuprind:

646 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
647 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. "semnul tusei"
B. contractura musculara permanenta
C. semnul Blumberg
D. semnul Mandel
E. sindromul Bouvent
(pag. 2130)

C1625100. Diagnosticul abcesului subhepatic se pune pe baza:


A. aparare musculara dureroasa fara contractie adevarata
B. matitate dureroasa
C. prezenta in anamneza a unei interventii chirurgicale recent
D. simptomatologie toracica
E. aparare musculara dureroasa cu contractie adevarata
(pag. 2150)

C1625101. Masurile chirurgicale aditionale in peritonite cuprind:


A. decomprimarea intestinului subtire
B. aspiratie naso-gastrica
C. laparostomia
D. lavaj peritoneal preoperator
E. reinterventiile programate
(pag. 2143)

C2225102. Peritonitele pot fi grupate după diferite criterii, astfel:


A. după întinderea leziunilor
B. după aspectul exudatului
C. după evoluţie
D. după vârsta la care apar
E. după etiologie
(pag. 2117)

C2225103. În grupa peritonitelor nozocomiale se încadrează:


A. peritonitele postoperatorii
B. peritonitele iatrogene
C. peritonitele datorate metodelor invazive în sfera digestivă
D. peritonitele care apar la bolnavi taraţi
E. peritonita tuberculoasă
(pag. 2119)

C2225104. În definirea SIRS (Sistemic Inflamatory Response Syndrome) intră următoarele criterii:
A. Temperatura (rectală) > 39° C sau <36° C
B. Ritm cardiac > 90 bătăi/min
C. Ritm respirator >25 respiraţii/min sau PaCO2 <32 mmHg
D. Leucocite >12000/mmc sau <4000/mmc sau 10% neutrofile tinere
E. pH ser <7,24
(pag. 2126)

C2225105. Durerea caracteristică perforaţiilor gastrice sau duodenale este:


A. bruscă şi sfâşietoare
B. localizată în hemiabdomenul superior
C. ca o “lovitură de pumnal” în epigastru
D. creşte progresiv în intensitate şi se generalizează în tot abdomenul

647 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
648 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. se însoţeşte de vărsătură
(pag. 2129)

C2225106. Durerea din perforaţia apendiculară este:


A. violentă, localizată în fosa iliacă dreaptă
B. de intensitate crescândă
C. localizată în fosa iliaca dreaptă şi ulterior periombilical
D. de intensitate crescută, persistentă
E. însoţită de vărsături şi febră
(pag. 2129)

C2225107. În peritonitele acute difuze, tranzitul intestinal pentru materii fecale şi gaze poate suferi
următoarele modificări:
A. întotdeauna este oprit
B. unele peritonite, ca cea pneumococică sau streptococică, pot debuta prin diaree
C. oprirea tranzitului pentru materii fecale şi gaze este incostantă
D. formele toxice de pritonită pot evolua cu sindrom diareic de natură iritativă
E. se corelează cu modificările inflamatorii de la nivelul peritoneului
(pag. 2130)

C2225108. Contractura generalizată din peritonitele acute difuze prezintă următoarele caractere:
A. este dureroasă
B. este tonică
C. este permanentă
D. este invincibilă
E. este semn de gravitate
(pag. 2131)

C2225109. Pneumoperitoneul are următoarele semnificaţii:


A. apare mereu în fazele avansate ale peritonitelor acute difuze
B. atestă o perforaţie de organ cavitar
C. absenţa pneumoperitoneului infirmă perforaţia de organ cavitar
D. în scop diagnostic, în cazul perforaţiei ulceroase, se poate administra Gastrografin pe sondaj nazo-gastric
E. este contraindicată administrarea de substanţă de contrast
(pag. 2132)

C2225110. Pe radiografia abdominală, in afara pneumoperitoneului, se mai pot identifica şi alte semne
în peritonitele acute difuze:
A. ştergerea umbrei psoasului
B. aerocolie difuză
C. dispariţia bulei de gaz a stomacului
D. distensia anselor intestinale subţiri, datorită ileusului dinamic
E. ştergerea reliefului mucos al anselor intestinului subţire
(pag. 2132)

C2225111. În peritonitele acute difuze, ecografia abdominală este:


A. examinare care se efectuează doar postoperator
B. nu are indicaţie, datorită ileusului dinamic
C. poate oferi date asupra etiologiei peritonitei
D. interpoziţia anselor intestinale limitează metoda
E. indicată în aprecierea evoluţiei peritonitei
(pag. 2132)

648 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
649 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2225112. Diagnosticul peritonitei difuze produse prin perforaţia ulcerului gastric sau duodenal se
bazează pe:
A. antecedente de ulcer
B. durere bruscă şi violentă
C. apărare musculară
D. contractură musculară
E. silentium abdominal
(pag. 2134)

C2225113. Peritonita difuză în apendicita acută poate îmbrăca următoarele forme:


A. peritonită acută purulentă “d´emblee”
B. peritonită cu evoluţie gravă
C. peritonită în doi timpi
D. peritonită plastică
E. peritonită în trei timpi
(pag. 2134)

C2225114. Peritonitele prin perforaţia intestinului subţire cauzate de febra tifoidă au următoarele
caracteristici:
A. sunt grave
B. sunt rare astăzi
C. peritonita apare mai frecvent în a doua săptămână de evoluţie a bolii
D. perforaţia este rar unică, frecvent multiplă
E. evoluează în doi timpi
(pag. 2134)

C2225115. Perforaţia ileală se mai întâlneşte în:


A. tuberculoza ileală
B. periarterita nodoasă
C. ileita nespecifică necrozantă
D. ileita regională specifică Crohn
E. traumatismele abdominale
(pag. 2134)

C2225116. Peritonitele difuze postoperatorii au următoarele caracteristici:


A. au evoluţie favorabilă datorită antibioterapiei
B. tabloul clinic poate simula embolia pulmonară, infarctul miocardic sau septicemia
C. majoritatea acestor peritonite sunt consecinţa dezunirii anastomozelor digestive
D. toaleta peritoneală incompletă şi drenajul ineficient nu pot provoca peritonite postoperatorii
E. durata actului operator este un factor de gravitate
(pag. 2136)

C2225117. Peritonitele produse prin ruptura abcesului tubo-ovarian pun probleme dificile de
diagnostic cu:
A. cancerul rectal sau sigmoidian perforat
B. cancerul ovarian cu carcinomatoză peritoneală
C. apendicita acută
D. fibromul uterin subseros
E. sarcina extrauterină
(pag. 2136)

C2225118. În peritonitele acute primare, calea de contaminare a cavităţii peritoneale poate fi:

649 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
650 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. hematogenă
B. rar limfatică
C. transdiafragmatică
D. cordonul ombilical la nou-născut
E. genitală la femeie
(pag. 2137)

C2225119. Peritonitele acute primare au următoarele cracteristici:


A. sunt prevalente la copil, pe un teren nefrotic
B. contractura este mai rar întâlnită decât apărarea musculară
C. în majoritatea cazurilor sunt polimicrobiene
D. tratamentul peritonitelor primare se bazează pe chirurgie
E. au evoluţie favorabilă
(pag. 2137)

C2225120. Posibilitatea apariţiei peritonitei primare creşte în caz de:


A. traumatism sever
B. malignitate
C. tratament citostatic
D. intervenţii neuro-chirurgicale
E. transfuzii sangvine
(pag. 2137)

C2225121. Tabloul clinic din peritonita gonococică este caracterizat prin:


A. sistarea tranzitului intestinal
B. polakiurie, disurie
C. contractură localizată în abdomenul inferior
D. secreţie vulvo-vaginală
E. evoluţia rapida impune intrevenţia chirurgicală
(pag. 2138)

C2225122. Peritonita periodică (“febra mediteraneană periodică”) se caracterizează prin:


A. apare la populaţiile din “Orientul Apropiat”
B. se manifestă prin episoade recurente de dureri abdominale, diaree şi febră
C. tratamentul chirurgical este contraindicat
D. pentru a preveni episoadele recurente se foloseşte colchicina
E. colchicina poate fi test diagnostic şi în episodul acut
(pag. 2138)

C2225123. Cei mai întâlniţi germeni în peritonitele terţiare sunt:


A. Stafilococcus epidermoides
B. P. aeruginosa
C. E. coli
D. Streptococul beta-hemolitic
E. Candida albicans
(pag. 2138)

C2225124. Atitudinea terapeutică în peritonitele terţiare constă în:


A. antibioticoterapie adoptată cât mai rapid la debutul bolii
B. antibioticoterapie după hemoculturi
C. antibioticoterapie după culturi din focarul septic abdominal
D. tratamentul simptomatic al insuficienţei viscerale multiple

650 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
651 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. tratamentul chirurgical obligatoriu pentru evacuarea sepsisului


(pag. 2139)

C2225125. Formele astenice ale peritonitei se caracterizează prin:


A. formă întâlnită la vârstnici
B. semnele locale trec pe planul doi
C. apare insuficienţa cardio-vasculară
D. tomografia computerizată nu poate aduce date suplimentare
E. intervenţia chirurgicală este contraindicată
(pag. 2139)

C2225126. Vârsta bolnavului poate orienta diagnosticul astfel:


A. fetele mici pot face peritonite pneumococice
B. adolescenţii fac mai frecvent peritonite prin perforaţie apendiculară
C. vârstnicii fac mai frecvent peritonite prin perforaţia ulcerului gastric sau duodenal
D. la femeie vom avea în vedere peritonita apendiculară
E. la bărbaţi vom avea în vedere cancerul gastric perforat
(pag. 2139)

C2225127. În diagnosticul diferenţial al peritonitei cu abdomenul acut medical intră în discuţie:


A. colica abdominală saturnină
B. porfiria acută intermitentă
C. infarctul splenic
D. infarctul miocardic acut
E. infarctul renal
(pag. 2140)

C2225128. În diagnosticul diferenţial al peritonitei cu falsul abdomen acut medical intră în discuţie:
A. zona Zoster
B. hiperazotemia
C. toxiinfecţia alimentară
D. febra tifoidă
E. purpura reumatoidă
(pag. 2140)

C2225129. În diagnosticul diferenţial al peritonitei cu abdomenul acut chirurgical intră în discuţie:


A. ocluzia intestinală
B. angorul abdominal
C. pileflebita
D. pancreatita acută
E. infarctul entero-mezenteric
(pag. 2140)

C2225130. Prognosticul peritonitelor acute difuze este:


A. in general bun
B. variază după terenul pe care survine
C. variază după etiologie
D. depinde de durata evoluţiei înaintea intervenţiei chirurgicale
E. depinde de durata intervenţiei chirurgicale
(pag. 2141)

C2225131. In peritonitele acute difuze, principiile tratamentului chirurgical expuse de Kirschner în

651 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
652 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

1926, se referă la:


A. intervenţia chirurgicală are caracter de urgenţă
B. rolul chirurgiei este esenţial
C. eliminarea sursei de contaminare
D. reducerea contaminării
E. tratarea infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiei
(pag. 2141)

C2225132. Excizia şi sutura perforaţiei cu epiploonoplastie se foloseşte pentru:


A. perforaţia ulcerului
B. perforaţia cancerului gastric superficial
C. perforaţiile intestinului subţire produse prin corpi străini, diagnosticate precoce
D. boala Crohn ileală
E. mai rar, în perforaţiile iatrogene pe colon pregătit pentru colonoscopie
(pag. 2142)

C2225133. Tehnica reintervenţiilor programate în peritonitele difuze implică:


A. o nouă explorare a abdomenului la un interval de 12 ore
B. o nouă explorare a abdomenului la un interval de 24 ore
C. laparorafia în planuri anatomice
D. laparostomia
E. după fiecare intervenţie se folosesc materiale adezive aloplastice
(pag. 2143)

C2225134. Soluţiile folosite pentru refacerea volemiei în peritonitele acute difuze sunt:
A. cristaloizi
B. transfuzia de sânge
C. masa trombocitară
D. Dextran
E. gelatină fluidă
(pag. 2144)

C2225135. Criteriile pe care se bazează antibioticoterapia, în peritonitele acute, se referă la:


A. cauza peritonitei
B. vârsta bolnavului
C. nivelul perforaţiei (supra- sau submezocolic)
D. durata intervenţiei chirurgicale
E. toxicitatea antibioticelor
(pag. 2145)

C2225136. Pentru prezenţa abcesului intrabadominal este caracteristică:


A. durerea abdominală de intensitate mare, localizată
B. durerea abdominală de intensitate medie
C. contractura localizată în zona în care se află colecţia
D. apărarea musculară în regiunea în care se află colecţia
E. febra de tip septic
(pag. 2147)

C2225137. Abcesul fundului de sac Douglas se manifestă prin:


A. tenesme rectale şi vezicale
B. polakiurie
C. ocluzie intestinală

652 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
653 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. durere la tuşeul rectal sau vaginal


E. bombarea peretelui ventral al rectului
(pag. 2151)

C2225138. Tratamentul abceselor intraperitoneale diagnosticate precoce are ca obiective:


A. intervenţia chirurgicală de urgenţă
B. drenajul eficace
C. lavajul repetat cu soluţii antiseptice
D. antibioticoterapia adaptată
E. o reanimare corect condusă
(pag. 2151)

C2225139. Tratamentul de elecţie în abcesele intraabdominale a devenit:


A. drenajul chirurgical
B. drenajul prin puncţie în plină matitate
C. drenajul ghidat de ecografie
D. drenajul ghidat CT
E. evacuarea abcesului sub protecţie antibiotică
(pag. 2151)

C2225140. În tratamentul chirurgical, calea de acces a abceselor se alege astfel:


A. în funcţie de localizarea abcesului
B. se preferă întotdeauna celiotomia mediană
C. trebuie sa permită o explorare abdominală completă
D. să permită plasarea tuburilor de dren
E. cât mai directă evitând, pe cât posibil, inocularea pleurei şi a peritoneului
(pag. 2151)

C2325141. Sindromul de insuficienta multipla de organe se apreciaza dupa manifestarile anormale


timp de 24 ore la nivelul urmatoarelor sisteme:
A. Cardiac
B. Respirator
C. Renal
D. Osteoarticular
E. Sistem nervos central
(pag. 2126)

C2325142. Semnele functionale ale peritonitelor acute sunt:


A. Durerea
B. Varsaturile
C. Dispneea
D. Oprirea tranzitului
E. Sughitul
(pag. 2129-2130)

C2325143. Peritonita difuza din apendicita acuta imbraca urmatoarele forme:


A. Peritonita purulenta de la inceput
B. Peritonita in doi timpi
C. Peritonita in trei timpi
D. Peritonita postoperatorie
E. Peritonita idiopatica
(pag. 2134)

653 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
654 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2325144. Diagnosticul clinic de peritonita este dificil la:


A. Varstnici
B. Imunosupresati
C. Bolnave aflate la ciclul menstrual
D. Bolnavi spitalizati in unitati de terapie intensiva
E. Bolnavi alergici
(pag. 2139)

C2325145. Diagnosticul diferential al peritonitelor acute difuze se face cu:


A. Abdomenul acut medical
B. Tumori cerebrale cu manifestari digestive
C. Falsul abdomen acut chirurgical
D. Sarcina
E. Alte cauze de abdomen acut chirurgical
(pag. 2140)

C2325146. Drenajul lichidului peritoneal prin "stomata" seroasei diafragmatice este influentat de:
A. Calibrul variabil al acestor orificii contractile
B. Miscarile respiratorii
C. Pozitia de clinostatism a pacientului
D. Presiunea intraabdominala
E. Inflamatia seroasei peritoneale
(pag. 2124)

C2325147. Peritonitele acute se clasifica in:


A. Peritonite primare
B. Peritonite secundare
C. Peritonite simultane
D. Peritonite tertiare
E. Abcese intraabdominale
(pag. 2117)

C2325148. In peritonitele secundare de origine apendiculara germenii izolati cel mai frecvent sunt:
A. E. coli
B. Bacterii gram negativ
C. B. Koch
D. Anaerobi
E. Fungi
(pag. 2119)

C2325149. Intre mediatorii endotoxinei in peritonita acuta se număra:


A. Factorul de necroza tumorala (TNF)
B. Interleukina 1
C. Interleukina 2
D. Interleukina 6
E. Interleukina 8
(pag. 2121)

C2525150. Mediatorii endotoxinei în peritonita acută sunt:


A. factorul de necroză tumorală
B. bradikinina
C. leukotrienele

654 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
655 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. factorul stimulant al coloniilor


E. interleukina 5
(pag. 2121-2122)

C2525151. Factorul de necroză tumorală (TNF) ca mediator al endotoxinei în peritonita acută are
următoarele efecte biologice:
A. mediază inflamaţia şi procesele catabolice
B. vaso-dilataţia şi contracţia muşchilor netezi
C. creşte adeziunea neutrofilelor şi limfocitelor la celulele endoteliale
D. activează monocitele şi macrofagele
E. induce metabolismul oxidativ
(pag. 2121-2122)

C2525152. Clasificarea etiopatogenică a peritonitelor (modificarea clasificării Hamburg) împarte


peritonitele în:
A. peritonite acute difuze
B. peritonite primare
C. peritonite secundare
D. peritonite terţiare
E. abcese intraabdominale
(pag. 2118)

C2525153. Peritonitele primare sunt definite ca:


A. infecţii bacteriene difuze în care este păstrată integritatea tractusului gastro-intestinal
B. infecţii datorate metodelor invazive în sfera digestivă
C. infecţii ce survin în absenţa intevenţiilor chirurgicale sau a traumatismelor
D. infecţii ce survin la bolnavii spitalizaţi sau care au fost trataţi cu antibiotice în lunile anterioare
E. infecţii datorate, mai ales, distrugerii tractusului gastro-intestinal
(pag. 2118)

C2525154. În ce condiţii patologice creşte numărul germenilor din stomac:


A. hiperclorhidrie
B. hipoclorhidrie
C. hipersecreţie gastrică
D. în cazul prezenţei sângelui
E. obstrucţie intestinală
(pag. 2119)

C2525155. Care dintre următoarele segmente ale tubului digestiv au concentraţia cea mai scăzută de
germeni (sub 10.000 bacterii/ml):
A. ileon terminal
B. esofag
C. colon
D. stomac
E. prima porţiune a intestinului
(pag. 2119)

C2525156. Bacteriile prezente în peritonită îşi exercită efectul patogenic prin intermediul endotoxinelor
a căror celulă ţintă este macrofagul, pe care se fixează următoarele tipuri de receptori:
A. CD14
B. CD8
C. CD34
D. CD18

655 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
656 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. receptori LDL acetilaţi


(pag. 2120)

C2525157. În cadrul mediatorilor endotoxinei în peritonitele acute, interleukina-6 are următoarele


efecte biologice:
A. activează neutrofilele şi macrofagele
B. creşte eliberarea moleculelor de adeziune endotelială
C. creşte sinteza de proteine de fază acută
D. contracţia muşchilor netezi
E. stimulează activitatea şi diferenţierea limfocitelor B
(pag. 2121)

C2525158. Care dintre următoarele afirmaţii legate de aderenţa microbiană la seroasa peritoneală sunt
adevărate:
A. aderenţa microbiană la seroasa peritoneală este crescută în peritonite şi explică rezistenţa la lavajul
peritoneal
B. colonizarea microbiană a suprafeţei mezoteliului peritoneal este un fenomen rapid şi stabil după plăgile
penetrante ale intestinului distal
C. colonizarea se asociază cu modificări morfologice ale suprafeţei mezoteliului reprezentate de creşterea
numărului de microvili, care perturbă motilitatea viscerelor
D. datorită modificărilor, creşte fricţiunea şi scade integritatea seroasei
E. bacteriile încapsulate sunt mai puţin aderente la seroasa peritoneală şi mult mai rezistente la mecanismele
de apărare ale organismului gazdă
(pag. 2122)

C2525159. În cadrul răspunsului peritoneal din peritonitele acute difuze sunt posibile următoarele:
A. bacteriile sunt dirijate în circulaţie prin venele suprahepatice ce traversează diafragmul
B. bacteriile sunt captate şi dirijate în circulaţie prin limfaticele ce traversează diafragmul
C. bacteriile sunt distruse local prin monocite şi limfocitele T
D. bacteriile sunt distruse local prin fagocitoză de către macrofage şi de către polinuclearele atrase în
cavitatea peritoneală
E. infecţia se localizează sub formă de abces
(pag. 2123)

C2525160. Care din următoarele afirmaţii, în legătură cu agregările de celule din interiorul omentului,
cunoscute ca "pete de lapte" (milky spots) sunt adevărate:
A. sunt compuse din celule mezoteliale situate în jurul unui conglomerat de capilare
B. compoziţia celulară este reprezentată 60% macrofage, 10%celule endoteliale, 10% limfocite T
C. în timpul inflamaţiei numărul "milky spots" scade dramatic
D. în timpul inflamaţiei "milky spots" devin centre germinative şi produc anticorpi
E. milky spots sunt la copil 20-40/cm2 şi cresc cu vârsta până la 55/cm2
(pag. 2124)

C2525161. Puterea bactericidă a lichidului peritoneal este datorată:


A. imunoglobulinelor
B. interleukinelor
C. fibrinogenului
D. complementului
E. elementelor figurate
(pag. 2128)

C2525162. Cantitatea şi septicitatea exudatului sero-fibrinos intraperitoneal, element definitoriu al


peritonitelor depinde de:
A. afectarea tractusului gastro-intestinal

656 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
657 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. virulenţa microbiană
C. capacitatea de apărare a peritoneului
D. asocierile microbiene
E. momentul producerii infecţiei
(pag. 2128-2129)

C2525163. În peritonita gonococică, aspectul şi cantitatea lichidului purulent din cavitatea peritoneală
este:
A. subţire, fluid
B. gros
C. cu miros aromat
D. galben-verzui
E. abundent
(pag. 2129)

C2525164. În cazul insuficienţei multiple de organ, evoluţie posibilă a peritonitelor, bolnavul trebuie să
îndeplinească timp de 24 h una sau mai multe din următoarele condiţii:
A. ritm cardiac>64 b/min
B. ritm respirator < 5/min sau >49/min
C. Nr. leucocite <2000/mm3
D. creatinina >3,5mg/dl
E. Glasgow Coma Scale <4
(pag. 2126)

C2525165. Care din următoarele afirmaţii, legate de contractura abdominală din peritonite, sunt false:
A. contractura muşchilor abdominali este expresia clinică a unui reflex viscero-motor
B. sediul şi intensitatea maximă a contracturii nu corespunde proiecţiei viscerului perforat
C. contractura abdominală se intensifică în fazele finale ale peritonitei
D. contractura abdominală este mai accentuată în perforaţiile la bolnavii hemoragici sau şocaţi
E. contractura abdominală este mai puţin vizibilă sau poate lipsi la bolnavii cu tonus muscular scăzut sau
reactivitate scăzută
(pag. 2131)

C2525166. Semnele funcţionale ale peritonitelor acute sunt:


A. durerea
B. cianoza
C. sughiţul
D. oprirea tranzitului pentru materii şi gaze
E. vărsăturile
(pag. 2129-2130)

C2525167. Bacteriile anaerobe izolate frecvent în peritonitele acute sunt:


A. Enterococi
B. Escherichia coli
C. Bacteroides fragilis
D. Pepto-/streptococi
E. Enterobacter spp.
(pag. 2120)

C2525168. Care dintre următoarele afirmaţii legate de examenele paraclinice în peritonitele acute
difuze sunt false:
A. Radiografia abdominală simplă arată ştergerea umbrei psoasului
B. Leucopenia poate fi prezentă la vârstnici şi este semn de gravitate

657 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
658 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Tomografia computerizată se practică de rutină


D. Puncţia lavaj a cavităţii peritoneale este contraindicată
E. Celioscopia oferă posibilitatea infectării întregii cavităţi peritoneale
(pag. 2132)

C2525169. În producerea peritonitelor biliare au fost incriminaţi diverşi factori:


A. factorul mecanic, datorat distensiei căilor biliare deasupra unui obstacol mecanic
B. factorul infecţios, prin infecţia pereţilor veziculei biliare şi a căilor biliare
C. factorul vascular, prin trombozele venoase primitive sau secundare existenţei infecţiei parietale
D. factorul imunologic, prin deficitele imune ce duc la scăderea rezistenţei organismului
E. factorul enzimatic, dovedit prin existenţa unui reflux pancreatic în calea biliară principală
(pag. 2134)

C2525170. Peritonita difuză în apendicita acută îmbracă următoarele forme:


A. peritonită acută purulentă de la început
B. peritonită în doi timpi
C. peritonită granulomatoasă
D. peritonită în trei timpi
E. peritonită nozocomială
(pag. 2134)

C2525171. Într-o peritonită difuză acută, examenul radiografic simplu al abdomenului:


A. poate evidenţia peneumoperitoneul interhepatodiafragmatic prezent într-o perforaţie de organ cavitar
B. evidenţiază ştergerea umbrei psoasului
C. poate arăta distensia anselor intestinale subţiri
D. nivele hidroaerice în "tuburi de orgă"
E. se completează cu explorarea toracelui pentru a exclude bolile toraco-pleuro-pulmonare
(pag. 2132)

C2525172. Care din următoarele afirmaţii legate de peritonitele prin perforaţia intestinului subţire în
febra tifoidă sunt adevărate:
A. în prezent sunt frecvente
B. sunt grave deoarece se dezvoltă la bolnavi cu reactivitate scăzută
C. de obicei perforaţiile intestinale sunt multiple la 15-20 cm de unghiul ileo-cecal
D. peritonita apare mai frecvent în săptămâna a treia de evoluţie a bolii
E. perforaţiile din febra tifoidă se manifestă ca o peritonită localizată
(pag. 2134)

C2525173. Tabloul clinic în peritonitele difuze postoperatorii poate simula:


A. embolia pulmonară
B. insuficienţa renală acută
C. infarctul miocardic
D. septicemia
E. accidentul vascular cerebral
(pag. 2135)

C2525174. Care din următoarele afirmaţii în legătură cu peritonitele difuze postoperatorii sunt
adevărate:
A. diagnosticul clinic este uşor de stabilit, datorită mijloacelor moderne de investigare
B. pot fi datorate infectării secundare a revărsatelor intraperitoneale de la altă infecţie localizată
C. pot apărea datorită unor leziuni ignorate în timpul intervenţiei sau incorect apreciate ca potenţial evolutiv
D. un procent redus din aceste peritonite sunt consecinţa dezunirii anastomozelor digestive

658 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
659 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. una dintre cauze, o constituie contaminarea directă a peritoneului în cursul celiotomiei


(pag. 2135-2136)

C2525175. În peritonitele de origine ginecologică, germenii cei mai frecvent întlniţi sunt:
A. bacteroides fragilis
B. pneumococii
C. gonococii
D. colibacilii
E. streptococii
(pag. 2136)

C2525176. Contaminarea din peritonita în dializa peritoneală se poate produce:


A. prin lumenul tubului de dren (intralumenal)
B. prin infectarea revărsatelor intraperitoneale
C. pe cale hematogenă
D. prin propagare de la o infecţie genitală
E. prin adeziunea bacteriilor pe suprafaţa intraperitoneală a cateterului
(pag. 2136)

C2525177. Peritonita în dializa peritoneală este produsă de următorii germeni:


A. enterobacteriacee
B. steptococ
C. stafilococ epidermidis, aureus
D. candida
E. bacteroides fragilis
(pag. 2136)

C2525178. Care din următoarele afirmaţii legate de peritonitele acute primare sunt false:
A. peritonitele acute primare sunt mai frecvente la adulţi, mai ales pe teren nefrotic
B. sunt polimicrobiene în marea majoritate a cazurilor
C. clinic se manifestă cu semne generale de infecţie, iar local, cu distensie abdominală, contractura este mai
rar întâlnită decât apărarea musculară
D. tratamentul peritonitelor acute primare se bazează pe chirurgie şi nu pe antibiotice
E. apar în absenţa unui focar infecţios ce ar putea contamina cavitatea peritoneală
(pag. 2136-2137)

C2525179. Care dintre următoarele afirmaţii legate peritonitele pneumococice sunt false:
A. apar după afecţiuni hepatice datorită scăderii rezistenţei organismului
B. debutul este lent, insidios, cu dureri, vărsături
C. uneori apare polakiurie datorită afectării inflamatorii a peritoneului pelvin
D. aspiratul peritoneal identifică diplococi Gram-pozitivi
E. peritonita pneumococică era cauza dominantă a peritonitelor primare în era preantibiotică
(pag. 2137)

C2525180. Care dintre afirmaţiile legate de peritonita streptococică sunt adevărate:


A. este mai frecventă la copii, deoarece vârsta tânără este mult mai receptivă la aceste infecţii
B. peritonita poate apare la 3-7 zile după o faringo-amigdalită netratată
C. simptomele iniţiale sunt durerea şi febra
D. meteorismul accentuat, fără contractură abdominală, hemocultura pozitivă, apar tardiv
E. intervenţia chirurgicală de urgenţă identifică un puroi cremos, cu false membrane şi tendinţă la închistare
(pag. 2137-2138)

659 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
660 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2525181. Examenul fizic în peritonite în stadiul precoce decelează:


A. meteorismul
B. matitate deplasabilă pe flancuri
C. durere provocată
D. contractură abdominală
E. durere vie a fundului de sac Douglas la tuşeul rectal
(pag. 2139)

C2525182. Referitor la metoda celioscopică în tratamentul peritonitelor acute sunt false următoarele
afirmaţii:
A. dezavantajul acestei metode constă în creşterea complicaţiilor parietale
B. metoda este utilizată în perforaţiile viscerale mari
C. metoda prezintă riscul potenţial al difuzării infecţiei prin hiperpresiunea dată de penumoperitoneu
D. poate fi folosită în ulcerul perforat şi în peritonitele apendiculare
E. prezenţa puroiului în cavitatea peritoneală şi distensia anselor intestinale fac dificilă intervenţia celioscopică
(pag. 2142)

C2525183. Reducerea contaminării bacteriene a peritoneului se poate realiza prin:


A. curăţirea mecanică şi sistematică pentru a îndepărta falsele membrane
B. continuarea postoperatorie a spălăturii peritoneului
C. lăsarea deschisă a abdomenului (laparostomia)
D. spălătură peritoneală şi debridare
E. drenaj aspirativ al cavităţii peritoneale
(pag. 2142)

C2525184. Principiile tratamentului chirurgical în peritonitele acute, expuse de Kirschner în 1926 se


referă la:
A. identificarea organului perforat şi recoltarea puroiului pentru examene bacteriologice
B. eliminarea sursei de contaminare
C. rezecţia sursei primare de infecţie
D. reducerea contaminării
E. tratarea infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiei
(pag. 2141)

C2525185. Tratamentul infecţiei reziduale şi prevenirea recurenţei infecţiei se poate efectua prin:
A. continuarea postoperatorie a spălăturii peritoneale cu cantităţi mari de lichid
B. drenaj multiplu
C. reintervenţii planificate
D. antibioterapie conform antibiogramei
E. lăsarea deschisă a abdomenului (laparostomia)
(pag. 2143)

C2525186. Care dintre afirmaţiile legate de delimitarea spaţiului suprahepatic drept sunt adevărate:
A. superior - diafragmul
B. inferior - faţa superioară lob drept hepatic
C. posterior - ligamentul falciform
D. stânga - ligament coronar
E. dreapta - peretele abdominal
(pag. 2149)

C2525187. Principalele cauze ale abcesului subfrenic apărut în contextul unei apendicite acute sunt:
A. propagare de la un apendice situat ectopic

660 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
661 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. diseminare pe cale hematogenă


C. propagare pe cale limfatică
D. prin difuziune prin şanţul parieto-colonic
E. micro-embolie septică
(pag. 2150)

C2525188. În cadrul examenului fizic al unui abces subfrenic, la inspecţie se constată:


A. imobilizarea bazei hemitoracelui
B. abdomen imobil
C. meteorism
D. eventual edem parietal
E. distanţarea spaţiilor intercostale
(pag. 2150)

C2525189. Peritonita acută localizată în etajul abdominal inferior, se manifestă sub următoarele forme:
A. localizată la nivelul promontoriului, dificil de diagnosticat
B. localizată superior, uşor de diagnosticat
C. localizată medial în apropierea rectului
D. localizată lateral, în apropierea spinelor iliace
E. localizată inferior, la nivelul fundului de sac Douglas, localizarea cea mai frecventă
(pag. 2151)

C2525190. Complicaţiile locale ale abcesului interhepato-diafragmatic sunt:


A. gangrena pulmonară
B. piopneumotorax
C. septicemie
D. fistule bronşice
E. neoplasm hepatic
(pag. 2150)

C2625191. În traumatismele cranio-cerebrale, din efectele post-traumatice tardive nu fac parte


A. Comoţia
B. Contuzia
C. Encefalopatia post-traumatică
D. Sechelele post-traumatice
E. Dilacerarea
(pag. 2462)

C2625192. Din mecanismele directe de producere a TCC nu fac parte următoarele


A. Fenomenului de acceleraţie
B. Fenomenului de deceleraţie
C. Fenomenului de cădere
D. Fenomenului de compresie bilaterală
E. Fenomenului de suflu
(pag. 2457)

C2625193. TCC severe se clasifică astfel:


A. GCS=8, comă gradul I
B. GCS=7-6, comă gradul II
C. GCS=5-4, comă gradul III
D. GCS=3, comă gradul IV
E. GCS=2-1, comă gradul V

661 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
662 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2458)

C2625194. Din hematoamele intracraniene traumatice extracerebrale nu fac parte următoarele


A. Hematomul extradural
B. Hematomul subdural
C. Hematomul intraventricular
D. Hematomul intradural
E. Hematomul intracerebral
(pag. 2459)

C2625195. După dispunerea fragmentelor osoase în focarul de fractură craniană sunt recunoscute
următoarele forme:
A. Intruzive
B. Depresive
C. Extruzive
D. Cominutive
E. Penetrante
(pag. 2460)

C2625196. Efectele traumatice primare în TCC nu includ:


A. Comoţia cerebrală
B. Contuzia cerebrală
C. Encefalopatia post-traumatică
D. Dilacerarea cerebrală
E. Sechelele post-traumatice
(pag. 2462)

C2625197. Modificările computer tomografiei în contuzii cerebrale corespunzătoare gradului II de


afectare cerebrală difuză sunt:
A. Cisternele bazale - comprimate
B. Cisternele bazale - prezente
C. Cisternele bazale - absente
D. Linia mediană - discretă deplasare 1-5 mmm
E. Linia mediană - deplasare peste 5 mm
(pag. 2468)

C2625198. Dintre sindroamele clinice evolutive post-contuzie cerebrală gravă caracteristice leziunilor
difuze nu fac parte
A. Mutismul akinetic
B. Sindromul diencefalic
C. Amnezia post-traumatică
D. Sindromul apalic
E. Sindromul de dezaferentare
(pag. 2468)

C2625199. Aspectul clinic în leziunile situate în partea superioară a trunchiului cerebral nu se


caracterizează prin:
A. Mutismul akinetic
B. Sindromul de dezaferentare
C. Sindromul diencefalic
D. Starea vegetativă persistentă după leziuni cerebrale
E. Sindromul apalic
(pag. 2468)

662 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
663 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2625200. Din semnele clinice în hemoragia intraventriculară supraacută fac parte:


A. Coma profundă
B. Hipertermie marcată
C. Rigiditate decerebrată
D. Semnul Babinski bilateral
E. Semnul Babinski unilateral
(pag. 2477)

C2625201. Leziunile traumatice cranio-cerebrale deschise nu includ:


A. Plăgile cranio-cerebrale
B. Hygroma
C. Hydroma
D. Fistulele LCR post-traumatice
E. Colapsul cerebro-ventricular
(pag. 2481)

C2625202. Complicaţiile septice ale TCC sunt:


A. Meningoencefalite traumatice
B. Hydroma
C. Hygroma
D. Abcese cerebrale post-traumatice
E. Fongusul cerebral
(pag. 2485)

C2625203. Mecanismele patogenice principale implicate în peritonitele acute sunt:


A. Agresiunea asupra peritoneului
B. Translocaţia bacteriană prin peretele intestinal indemn
C. Răspunsul local la agresiunea asupra peritoneului
D. M.S.O.F. Ca manifestare iniţială a tuturor peritonitelor acute
E. Răspunsul sistemic al organismului gazdă
(pag. 2118)

C2625204. Apariţia unei peritonite acute presupune interacţiunea următorilor factori:


A. Virulenţa bacteriană
B. Fagocitoza bacteriilor
C. Resorbţia spontană a exudatului peritoneal
D. Inundarea peritoneală importantă sau repetată
E. Slăbirea mijloacelor de apărare locale sau generale
(pag. 2118)

C2625205. Clasificarea etiopatogenică, Hamburg modificată, împarte peritonitele acute în:


A. Peritonite primare
B. Peritonite secundare
C. Peritonite granulomatoase
D. Abcese intraabdominale
E. Peritonite terţiare
(pag. 2118)

C2625206. Germenii izolaţi cel mai frecvent în peritonitele primitive sunt:


A. Streptococul
B. Candida
C. Pasteurella

663 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
664 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Pneumococul
E. Enterobacterii
(pag. 2118)

C2625207. Peritonitele nozocomiale sunt produse cel mai adesea de următorii germeni:
A. E.coli
B. Klebsiella
C. Pneumococ
D. Pseudomonas
E. Streptococ
(pag. 2119)

C2625208. Principalele mecanisme de acţiune ale endotoxinelor în peritonitele acute sunt:


A. Activarea receptorilor celulari direct când endotoxina se află în cantitate mare,
B. Antibioterapia prin distrugerea bacteriilor şi eliberare de endotoxine are efecte favorabile
C. Activarea sistemului complement
D. Activarea produşilor de metabolism ai acidului arahidonic
E. Activarea coagulării
(pag. 2120-2121)

C2625209. Criteriile pentru definirea S.I.R.S. În peritonitele acute sunt:


A. Temperatura rectală peste 38 sau sub 36 °C
B. Alura ventriculară peste 90/min
C. Frecvenţa respiratorie peste 20/min
D. PaCo2 peste 40 mmHg
E. Leucocitoza peste 12.000 sau leucopenie sub 4000/mmc
(pag. 2126)

C2625210. Următoarele afirmaţii sunt adevărate despre contractura musculară din peritonitele acute:
A. Reprezintă contracţia musculaturii abdominale neprovocată prin atingerea peretelui abdominal
B. Este generalizată încă de la debut
C. Are intensitate constantă indiferent de exudatul intraperitoneal
D. Este mai uşor de evidenţiat la pacienţii cu tonus muscular scăzut, copii, vârstnici şi imunodeprimaţi
E. Este expresia unui reflex viscero-motor sau peritoneo-motor
(pag. 2131)

C2625211. La inspecţia abdomenului pacienţilor cu peritonită acută întâlnim:


A. Imobilitate
B. Retracţia peretelui abdominal datorită durerii
C. La pacienţii astenici se evidenţiază relieful drepţilor abdominali
D. Sensibilitatea dureroasă se ameliorează dacă solicităm pacientului să respire lent şi amplu
E. Imobilitatea peretelui abdominal este generalizată de la început
(pag. 2130)

C2625212. Palparea abdomenului este o etapă esenţială pentru diagnosticul de peritonită acută. Putem
întâlni următoarele aspecte:
A. Apărare musculară
B. Semnul Mandel pozitiv
C. Liniştea abdominală Mondor
D. Contractura abdominală
E. Hiperestezia cutanată Dieulafoy
(pag. 2131)

664 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
665 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2725213. Contractura musculara in peritonitele acute prezinta mai multe caracteristici:


A. dureroasa
B. tonica
C. permanenta
D. fluctuenta
E. invincibila
(pag. vol.2 pag.2131)

C2725214. Peritonita periodica(febra mediteraneana familiala) intilnita la populatiile ‘orientului


apropiat’se manifesta prin:
A. cianoza
B. eruptii cutanate
C. leucocitoza
D. dureri abdominale recurente
E. febra
(pag. vol. 2 pag.2138)

C2725215. Principiile tratamentului chirurgical in peritonitele acute expuse de Kirschner sunt:


A. restabilirea homeostaziei
B. eliminarea sursei de contaminare
C. reducerea contaminarii
D. reechilibrarea volemica
E. tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentei infectiei
(pag. vol.2 pag.2141)

C2825216. Care din urmatoarele forme de peritonite acute fac parte dintre peritonitele secundare dupa
clasificarea Hamburg?
A. Perforatia tractului gastrointestinal
B. Peritonita primara a copilului
C. Dehiscenta anastomozei
D. Dehiscenta liniei de sutura
E. Peritonita tuberculoasa
(pag. 2117)

C2825217. Care dintre urmatoarele criterii clinice definesc SIRS in peritonita acuta?
A. Temperatura rectala >37C sau <35C
B. Ritm cardiac >90 batai/minut
C. Ritm respirator <20 respiratii/minut
D. Pa CO2 <32 mmHg
E. Leucocite >8000/mm3
(pag. 2126)

C2825218. Care dintre urmatorii factori sunt definitorii pentru insuficienta multipla de organ(MODS), in
peritonitele acute?
A. Ritm cardiac <54/min
B. Ritm respirator <5/min sau >49/min
C. Debit urinar <479mm/25h
D. Nr leucocite >1000/mm3
E. Hematocrit >20%
(pag. 2126)

C2825219. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la clinica peritonitelor acute difuze sunt adevarate?

665 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
666 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Durerea abdominala este un simptom inconstant


B. Oprirea tranzitului pentru materii si gaze este inconstanta
C. Varsaturile apar intotdeauna
D. Sughitul este inconstant
E. Formele toxice de peritonita pot evolua cu sindrom diareeic de natura iritativa
(pag. 2130)

C2825220. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in peritonitele acute?


A. Hemoleucograma releva hiperleucocitoza
B. Leucopenia poate fi prezenta la varsnici
C. Ecografia nu evidentiaza colectii intraperitoneale
D. Examenul radiografic deceleaza imaginea clasica aerica, in forma de semiluna, interhepatodiafragmatica,
uni- sau bilateral
E. Tomografia computerizata se practica in mod curent
(pag. 2132)

C2825221. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la peritonitele acute primare?
A. Apar in prezenta unui focar infectios intraabdominal
B. Pot apare la orice varsta, dar sunt prevalente la copil
C. Clinic se manifesta cu semne generale de infectie
D. In majoritatea cazurilor sunt polimicrobiene
E. Tratamenul peritonitelor primare se bazeaza pe tratamentul chirurgical
(pag. 2137)

C2825222. Principiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute expuse de Kirschner se refera la:
A. Eliminarea sursei de contaminare
B. Interventie tardiva
C. Reducerea contaminarii
D. Rezectia sursei primare nu se executa de electie
E. Tratarea infectiei reziduale si prevenirea recurentiei infectie
(pag. 2141)

C2825223. Peritonita acuta localizata in etajul abdominal inferior prezinta urmatoarele forme:
A. Localizata la nivelul promontoriului
B. Localizata lateral, in apropierea spinelor iliace
C. Localizata inferior, la nivelul fundului de sac Douglas
D. Localizata la nivelul fundurilor de sac vaginale
E. Localizata latero colic
(pag. 2151)

C2925224. Dintre semnele functionale ale peritonitelor acute fac parte:


A. durerea
B. temperature ridicata
C. starea generala alterata
D. oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
E. varsaturile
(pag. (1) pag 2129)

C2925225. In peritonita biliara fara perforatie aparenta au fost identificati urmatorii factori:
A. mecanic
B. infectios
C. vascular

666 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
667 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. enzimatic
E. imunologic
(pag. (1) pag 2134)

C2925226. In peritonitele difuze prin necroze viscerale sunt adevarate afirmatiile:


A. apar in herniile strangulate
B. in peritonitele prin strangulare mecanismul este dublu
C. apar in volvulusul intestinului subtire
D. in infarctul entero-mezenteric mortalitatea este mare
E. apar in diverticuloza intestinului subtire
(pag. (1) pag 2135)

C2925227. In cadrul abdomenului acut medical,peritonitele pot fi confundate cu colicile abdominale:


A. hepatica
B. pancreatica
C. saturnine
D. apendiculara
E. uretrala
(pag. (1) pag 2140)

C2925228. Inconvenientele laparostomiei in tratamentul peritonitelor grave insotite de insuficienta


viscerala multipla sunt:
A. scaderea contaminarii bacteriene transdiafragmatice
B. fistule digestive
C. ameliorarea perfuziei viscerelor
D. evisceratia
E. pierderea masiva de lichide peritoneale
(pag. (1) pag 2134)

667 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
668 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 26
Ocluzii intestinale
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

C1226001. Clisma baritata poate avea si rol terapeutic in:


A. Volvulusul gastric
B. Cancerul sigmoidian cu obstructie incompleta
C. Volvulusul sigmoidian
D. Invaginatia subacuta la copil
E. Invaginatia subacuta la adult.
(pag. 2175)

C1226002. Tabloul clinic cel mai frecvent intalnit al ileusului biliar este reprezentat de
A. Sindromul Bouveret
B. Semnul Bouveret
C. Semnul von Wahl
D. Sindromul Mendehlson
E. Sindromul von Wahl
(pag. 2178)

C1226003. Imaginile hidroaerice rare, mari,cu diametrul vertical mare observate la radiografia
abdominala simpla sunt caracteristice pentru:
A. Ocluziile vechi cu distensie abdominala importanta
B. Ocluziile colonului
C. Ocluziile colonului prin volvulus
D. Ocluziile paralitice ale colonului
E. Infarctul enteromezenteric
(pag. 2174)

C1226004. Triada Konig descrisa in stenozele incomplete ale intestinului subtire cuprinde:
A. Zgomote hidroaerice care survin pe o perioada de acalmie, urmate de emisie de scaun
B. Colici de lupta cu accentuarea zgomotelor hidroaerice si ulterior perioade de acalmie
C. Zgomote hidroaerice survenite dupa o "colica de lupta", urmate de scaune si ameliorare
D. Scaune asociate cu "colici de lupta" pe fond de distensie abdominala
E. Zgomote hidroaerice survenite dupa o "colica de lupta" urmate de ameliorare completa
(pag. 2173)

C1226005. Ocluzia intestinala prin volvulus apare mai frecvent la nivelul:


A. Intestinului subtire
B. Cecului mobil
C. Stomacului
D. Colonului transvers
E. Colonului sigmoid
(pag. 2178)

C1226006. Tratamentul antibiotic in ocluzii se face cu:

668 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
669 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Antibiotice cu spectru larg


B. Antibiotice pentru anaerobi
C. Antibiotice numai in prezenta sindromului infectios
D. Antibiotice cu spectru larg pentru aerobi si Metronidazol pentru anaerobi
E. Metronidazol pentru anaerobi asociat uneori cu antibiotice cu spectru larg pentru aerobi
(pag. 2181)

C1326007. Care din urmatoarele aspecte radiologice caracterizeaza ocluzia intestinului subtire:
A. citeva (2-3) imagini hidro-aerice mari dispuse pe flancuri
B. distenie aerica a intestinului subtire
C. imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus situate periombilical luind aspectul de "tuburi de orga". In
decubit lateral nivelele hidro-aerice apar "in trepte de scara".
D. imagine hidro-aerica unica, giganta
E. absenta imaginilor hidro-aerice
(pag. 2177)

C1326008. Reechilibrarea electrolitica se face pe baza:


A. aprecierii cantitatii lichidelor pierdute prin varsatura
B. apreciind diureza
C. aprecierii valorilor Ht, Hb, leucogramei si proteinemiei
D. rezultatelor ionogramei sanguine in functie de pierderile de Na, Cl, Ca, tinind cont si de totalul pierderilor
hidrice
E. tensiunea arteriala si semnele clinice de deshidratare (hipotensiunea arteriala, oligurie, persistenta pliului
cutanat, hipotonia globilor oculari, sete)
(pag. 2181)

C1326009. Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. durere intensa
B. tenesme
C. varsaturi
D. intreruperea tranzitului pentru materii si gaze
E. distensie abdominala
(pag. 2172, 2173)

C1326010. In functie de etiopatogenia ocluziei intestinale si momentul examinarii vom constata


urmatoarele semne generale exceptand:
A. anxietate, paloare, tahicardie
B. tegumente si mucoase uscate
C. facies hipocratic
D. distensie abdominala marcata
E. oligurie
(pag. 2174)

C1326011. Tomografia computerizata in diagnosticul ocluziei intestinale este indicata in:


A. toate cazurile de ocluzie intestinala
B. cazul suspiciunii unei patologii tumorale
C. ocluzia dinamica
D. volvulusul intestinal
E. ocluziile inalte, fara distensie intestinala
(pag. 2175)

C1426012. Despre operatia chirurgicala in ocluziile intestinale se pot afirma:


A. Este stabilita preoperator

669 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
670 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Se efectueaza dupa o pregatie preoperatorie temeinica in ocluziile prin strangulare


C. Ocluziile prin bride se pot rezolva si pe cale laparoscopica
D. Are loc dupa echilibrea completa a bolnavului
E. Se executa dupa decomprimarea abdominala completa a bolnavului
(pag. 2181,2182)

C1426013. Care din urmatoarele nu sunt cauze de ocluzie intestinala mecanica:


A. Leziuni traumatice
B. Leziuni parietale congenitale
C. Compresiuni extrinseci
D. Infarctul entero-mezenteric
E. Tumori
(pag. 2169)

C1426014. Invaginatia intestinala este mai frecventa la:


A. Varstnici;
B. Adulti;
C. Nou-nascuti, copii;
D. Femei;
E. Barbati.
(pag. 2178)

C1426015. Aspectul macroscopic de anse destinse, pline de lichide si gaze, perete subtire, edem
parietal si in mezou, si lichid in peritoneu, apare in:
A. Ocluziile functionale paralitice;
B. Volvulus gastric;
C. Invaginatie;
D. Hernie strangulata ;
E. Ocluziile functionale spastice.
(pag. 2172)

C1426016. Despre tuseul rectal in ocluzii se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:


A. Poate constata abcesele pelviene;
B. Poate constata ampula goala;
C. Nu este obligatoriu;
D. Poate constata sange;
E. Poate descoperii tumora de invaginatie.
(pag. 2173, 2174)

C1526017. Care din urmatoarele explorari paraclinice este cea mai importanta pentru diagnosticul
pozitiv de ocluzie intestinala,
A. probele de laborator;
B. endoscopia digestiva;
C. radiografia abdominala simpla;
D. echografia abdominala;
E. tomografia computerizata.
(pag. 2l75)

C1526018. Care din afirmatiile referitoare la ocluziile prin invaginatie sunt adevarate:
A. sunt ocluzii dinamice;
B. sunt ocluzii prin obstructie;
C. sunt favorizate de un mezou lung;

670 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
671 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. apar datorita unei hiperperistaltici intestinale;


E. prespune telescoparea segmentului caudal in cel cranial.
(pag. 2l69)

C1526019. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta o caracteristica a subocluziei intestinala:


A. este o ocluzie cronica cu evolutie mai lenta;
B. se manifesta prin colici de intensitate medie, distensie abdominala si intreruperea incompleta a tranzitului;
C. explorarea radiografica evidentiaza imagini hidro-aerice numeroase si mari;
D. se manifesta prin colici rare dar de intensitate foarte mare urmate de distensie abdominala brusca;
E. este o ocluzie acuta cu evolutie foarte rapida.
(pag. 2176)

C1526020. Ocluzia intestinala inalta se caracterizeaza prin:


A. localizare pina la unghiul Treitz sau primele anse jejunale;
B. debuteaza brusc prin varsatura fecaloida;
C. poate fi rezultatul unui volvulus de sigmoid;
D. rasunetul asupra starii generale apare tardiv;
E. abdomenul nu este meteorizat dar tranzitul pentru materii fecale si gaze inceteaza precoce.
(pag. 2l76)

C1526021. Extravazarea de lichide ce insoteste ocluzia intestinala nu se produce in:


A. lumenul intestinal;
B. peretele intestinal;
C. spatiul III;
D. peritoneu;
E. pleura.
(pag. 2170)

C1526022. Durerea din ocluziile intestinale prin obstructie are urmatoarele caracteristici:
A. brusca, intensa, continua, insotita de paloare si transpiratie;
B. surda, continua, insotita de distensie treptata;
C. sub forma de " colici de lupta" cu perioade de acalmie;
D. localizate initial la nivelul obstacolului, apoi iradiaza in tot abdomenul sau dorsal;
E. nespecifica, mai mult ca o jena abdominala ce poate trece neobservata.
(pag. 2l72-2l73)

C1626023. Legea Stoekes se refera la urmatoarele situatii:


A. faza tardiva a socului
B. denutritie
C. deshidratare
D. peritonite
E. intoxicatii cu stricnina
(pag. 2170)

C1626024. In raport de existenta tulburarilor vasculare ocluziile pot fi:


A. inalte
B. joase
C. acute
D. ischemiate
E. paralitice
(pag. 2169)

671 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
672 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C1626025. Semnele functionale ale ocluziilor includ urmatoarele, cu excetia:


A. durerea
B. varsaturile
C. oprirea tranzitului pentru fecale si gaze
D. distensia abdomenului
E. semnul Gangolphe
(pag. 2173)

C1626026. Ocluziile dinamice pot fi produse prin:


A. corpi straini intralumenali
B. compresiuni extrinseci
C. intoxicatii, tulburari metabolice
D. afectiuni vasculare, volvulare
E. invaginatie
(pag. 2169)

C1626027. Care din urmatoarele afirmatii privind ocluziile dinamice sunt adevarate:
A. nu au obstacol
B. lumenul este partial stenozat
C. se asociaza cu tulburari circulatorii
D. se produc prin volvulare
E. se produc prin strangulare
(pag. 2167)

C2226028. Distensia ansei, ca urmare a obstrucţiei, produce iniţial:


A. afectarea circulaţiei parietale
B. edem
C. extravazare de lichide în spaţiul III
D. hipovolemie
E. deshidratare
(pag. 2170)

C2226029. În care categorie de ocluzii apar de la început tulburări de circulaţie parietală:


A. volvulare
B. tulburări metabolice
C. colica biliară
D. hematoame postoperatorii
E. bride
(pag. 2171)

C2226030. În ocluziile intestinale spastice, ansele intestinale sunt:


A. dilatate
B. au conţinut în lumen
C. sunt palide
D. vasele sunt dilatate
E. musculatura nu este spastică
(pag. 2172)

C2226031. Debutul în ocluziile prin strangulare este:


A. precedat de colici abdominale
B. precedat de febră
C. brusc, prin dureri abdominale

672 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
673 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. precedat de scădere ponderală


E. precedat de dureri abdominale difuze
(pag. 2172)

C2226032. În ceea ce priveşte distensia abdomenului în ocluzii:


A. localizarea iniţială poate fi periombilicală
B. în ocluzia înaltă este moderată
C. în strangulări se produce progresiv
D. nu poate fi generalizată de la început
E. în strangulări este simetrică
(pag. 2173)

C2226033. Irigografia în ocluziile joase:


A. nu este un examen valoros
B. nu poate confirma obstrucţia colonului
C. nu poate detecta locul obstrucţiei
D. în caz de invaginaţie la copil, poate fi şi o metodă terapeutică
E. nu dă informaţii asupra aspectului obstacolului
(pag. 2174)

C2226034. Aspectul radiologic de ocluzie este dat de:


A. aspectul de “nişă”
B. formaţiune protruzivă în lumen
C. aspectul de “cotor de măr”
D. prezenţa nivelelor hidro-aerice
E. îngustarea lumenului
(pag. 2174)

C2226035. În ceea ce priveşte explorările imagistice în ocluzii:


A. radiografia abdominală simplă poate indica locul ocluziei
B. endoscopia digestivă are rol din ce în ce mai mic
C. ecografia abdominală precizează diagnosticul de certitudine
D. tomografia computerizată este indicată în toate cazurile
E. radioscopia gastro-duodenală este indicată mai ales în ocluziile joase
(pag. 2174-2175)

C2226036. Ocluzia înaltă se caracterizează prin:


A. este localizată până la bulbul duodenal
B. debutează brusc prin vărsătură şi cu durere
C. dezechilibrele hidro-electrolitice apar tardiv
D. abdomenul este meteorizat
E. tranzitul se întrerupe precoce
(pag. 2176)

C2226037. Ocluzia joasă se caracterizează prin:


A. nu este precedată de tulburări de tranzit
B. întreruperea tranzitului este tardivă
C. abdomenul nu este meteorizat
D. vărsăturile apar precoce
E. explorarea radiologică arată nivele hidro-aerice mari
(pag. 2177)

673 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
674 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2226038. În ceea ce priveşte prognosticul ocluziilor:


A. este bun
B. evoluţia spontană este favorabilă
C. intervenţia operatorie nu ameliorează prognosticul
D. are întotdeauna evoluţie spre exitus
E. foarte rar se poate rezolva spontan sau printr-o clismă
(pag. 2180)

C2226039. În cazurile cancerelor ocluzive de colon, la vârstnici:


A. intervenţia chirurgicală este contraindicată
B. operaţia se face întotdeauna în doi timpi
C. în cazurile grave, operaţia se limitează la introducerea unui “stent”
D. intervenţia chirurgicală se poate efectua doar într-un timp
E. tehnica operatorie în aceste cazuri este standardizată
(pag. 2181)

C2326040. Distensia ansei ca urmare a obstructiei actioneaza asupra circulatiei parietale producind
intial:
A. tromboze la nivelul vaselor capilare,
B. tulburari respiratorii,
C. blocheaza circulatia de intoarcere cu aparitia stazei venoase si capilare urmata de tulburari de
permeabilitate,
D. exacerbarea virulentei florei microbiene intestinale,
E. creste resorbtia produsilor toxinici din ansa obstruata.
(pag. 2170)

C2326041. Alcaloza este consecinta:


A. deshidratarii si pierderilor de ioni de sodiu,
B. hipovolemiei,
C. ocluziilor inalte cu pierderi insemnate de suc gastric (acid clorhidric) si ioni de potasiu,
D. polipneei,
E. tulburarilor de absorbtie intestinala ca urmare a stazei.
(pag. 2171)

C2326042. Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt reprezentate de:


A. durere abdominala, oprirea tranzitului, zgomote hidro-aerice, distensie abdominala,
B. durere abdominala, varsatura, oprirea tranzitului, distensie abdominala,
C. durere abdominala, varsatura, peristaltism aparent, oprirea tranzitului,
D. durere colicativa periombilicala, meteorism abdominal, diaree reflex, zgomote hidro-aerice,
E. varsaturi abundente, oprirea tranzitului, nivele hidro-aerice, abdomen normal.
(pag. 2172-2173)

C2326043. Ocluzia prin cancer colonic este mai frecventa la:


A. cancerele de colon ascendent,
B. cancerele de colon stang,
C. cancerele de colon transvers,
D. cancerele de unghi colic drept,
E. cancerele de valvula ileo-cecala.
(pag. 2178)

C2326044. Obiectivele tratamentului in ocluzia intestinala sunt:


A. aspiratie naso-gastrica, rezolvarea cauzei de ocluzie, profilaxia recidivelor, corectarea volemiei

674 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
675 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. reechilibrare hidro-electrolitica si metabolica, decompresiunea abdominala, rezvoltarea cauzei de ocluzie,


prolilaxia recidivelor
C. clisma evacuatorie, aspiratie naso-gastrica, corectarea volemiei, rerzolvarea cauzei de ocluzie
D. reechilibrare hidro-electrolitica, aspiratie naso-gastriuca, stimularea motilitatii intestinale, clisma
evacuatoriea
E. radiografie abdominala fara pregatire, aspiratie naso-gastrica, suprimarea cauzei de ocluzie, profilaxia
recidivelor
(pag. 2180)

C2326045. In tratamentul ocluziei intestinale, decompresiunea abdominala prin scaderea presiunii


intralumenale se realizeaza:
A. preoperator prin aspiratie naso-gastrica,
B. intraoperator prin golirea anselor de continut sero-lichidian,
C. pre, intra si postoperator pana la reluarea tranzitului intestinal,
D. prin intubatie naso-gastrica si recto-colica,
E. medicatie absorbanta si suprimarea chirurgicala a obstacolului intestinal.
(pag. 2181)

C2526046. Care dintre criteriile de clasificare stau la baza împărţirii ocluziilor intestinale în primitive şi
secundare
A. etiopatogenic
B. topografic
C. clinico-evolutiv
D. vascular
E. chirurgical
(pag. 2168-2169)

C2526047. Care dintre circumstanţele etiologice de mai jos determină apariţia unei ocluziile intestinale
prin obstrucţie (obturare):
A. strangularea lumenului intestinal şi a unei porţiuni de mezou în diverse defecte parietale externe
B. boala Crohn
C. invaginaţia intestinală
D. colica renală
E. defectele de coalescenţă şi rotaţie ale colonului
(pag. 2169)

C2526048. Ce tip de ocluzie intestinală pot determina corpii străini ajunşi accidental în peritoneu
(comprese, câmpuri) :
A. ocluzii dinamice prin dezechilibru simpatico-parasimpatic
B. invaginaţie ileo-colică
C. obstrucţie prin compresiune extrinsecă
D. ocluzie dinamică prin spasm al musculaturii netede a intestinului
E. volvulus de sigmoid
(pag. 2169)

C2526049. Ce tip de ocluzie intestinală se întâlneşte în cadrul bolii fibrochistice


A. invaginaţia intestinală
B. ileusul biliar
C. ileusul paralitic
D. ileusul meconial
E. ocluzie dinamică prin spasm muscular
(pag. 2169)

675 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
676 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2526050. Ce este ileusul biliar?


A. o formă particulară de ocluzie funcţională care insoţeşte colecistita gangrenoasă
B. o ocluzie prin obstrucţie cu obstacol intraluminal (calcul biliar)
C. ocluzie dinamică secundară colecistopancreatitelor acute
D. ocluzia coledocului terminal printr-un calcul biliar migrat din vezicula biliară
E. atrezia congenitală a coledocului
(pag. 2169)

C2526051. Pierderile proteice care se produc la nivelul anselor intestinale ocluzionate se cifrează la:
A. 30 g la 100 ml lichid intestinal
B. 50 g la 100 ml lichid intestinal
C. 70 g la 100 ml lichid intestinal
D. 100 g la 100 ml lichid intestinal
E. nu se pierd proteine, ci numai electroliţi
(pag. 2171)

C2526052. Cel mai frecvent tip de invaginaţie intestinală este:


A. jejuno-ileală
B. colo-colică
C. ileo-cecală
D. gastro-duodenală
E. jejuno-jejunală
(pag. 2172)

C2526053. În care tipuri de ocluzii intestinale distensia abdominală este absentă?


A. volvulusul de sigmoid
B. volvulusul de intestin subţire
C. ocluziile înalte duodeno-jejunale
D. ocluziile dinamice
E. ocluziile prin neoplasm colorectal stenozant
(pag. 2173)

C2526054. Prezenţa sângelui pe degetul explorator la tuşeul rectal, constatată la un copil cu un


sindrom ocluziv, este patognomonică pentru:
A. ileusul meconial
B. atrezia congenitală de intestin subţire
C. invaginaţia intestinală
D. diverticul Meckel
E. stenoza hipertrofică de pilor
(pag. 2173)

C2526055. Imaginile hidroaerice reprezintă semnul radiologic patognomonic pentru ocluziile


intestinale.În ocluziile colonice, acestea sunt:
A. mici, verrticale, dispuse centroabdominal
B. mari, rare, cu diametrul vertical mare
C. imagine unică localizată centroabdominal
D. localizate caudal, "în tuburi de orgă" sau "trepte de scară", predominant spre dreapta
E. lipsesc
(pag. 2174)

C2526056. Endoscopia capătă un rol din ce în ce mai important în explorarea polului superior şi a celui
inferior al tubului digetiv. În care formă de ocluzie intestinală endoscopia digestivă poate fi practicată
în scop terapeutic?

676 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
677 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. volvulusul de intesin subţire


B. volvulusul de sigmoid
C. ocluziile înalte prin pensă aorto-mezenterică
D. ileusul meconial
E. ileusul biliar
(pag. 2175)

C2526057. Care dintre investigaţiile radiologice şi imagistice sunt indispensabile diagnosticului pozitiv
de ocluzie intestinală?
A. radiografia abdiminală simplă
B. radioscopia gastro-duodenală cu bariu
C. ecografia
D. tomografia computerizată
E. angiografia mezenterică selectivă
(pag. 2174-2175)

C2526058. În care formă de ocluzie intestinală starea generală rămâne mult timp conservată?
A. dilataţia acută de stomac
B. ocluziile înalte
C. volvulusul de sigmoid
D. invaginaţia intestinală
E. ocluziile colice prin tumori
(pag. 2177)

C2526059. La copilul mic, forma cronică a invaginaţiei intestinale se caracterizează prin dureri
persistente (zile sau săptămâni), balonare, diaree, suspiciunea diagnostică fiind de regulă de:
A. boală Chron
B. ileus meconial
C. tuberculoză intestinală
D. mucoviscidoză
E. intoleranţă la gluten
(pag. 2178)

C2526060. Rechilibrarea volemică a bolnavului cu ocluzie intestinală se face după evaluarea pierderilor
(aspiraţie, vărsătură, diureză, etc) prin perfuzii cu soluţii izotone de ser fiziologic şi glucoză în doză de
A. 10-20 ml/ kg corp
B. 30-50 ml/kg corp
C. 100-150 ml/kg corp
D. 100-150 ml/metru patrat suprafaţă corporală
E. 1500 ml ser fiziologic indiferent de greutate
(pag. 2180)

C2626061. Semnul LAUGIER din ocluzia intestinală semnifică:


A. Matitate deplasabilă în flancuri
B. Zgomote hidro-aerice de luptă
C. Silenţiu absolut
D. Durere la decompresia bruscă a peretelui abdominal
E. Timpanism juxtaombilical
(pag. 2173)

C2626062. Radiografia abdominală simplă evidenţiază în primele 3-6 ore de la debutul unei ocluzii
intestinale:
A. Pneumoperitoneu

677 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
678 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Nivele hidroaerice
C. Ştergerea umbrei psoasului
D. Distensia gazoasă a unei anse
E. Poate fi şi o metodă terapeutică în caz de volvulus sigmoidian sau invaginaţie la copil
(pag. 2174)

C2626063. Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte vărsăturile din ocluziile intestinale:
A. În ocluziile înalte sunt abundente
B. Apar precoce în ocluziile înalte
C. Sunt tardive în ocluziile joase
D. Iniţial sunt bilioase, apoi fecaloide
E. Sunt însoţite de greţuri, sughiţ şi eructaţii
(pag. 2173)

C2626064. În ocluziile intestinale, presiunea intraluminală la care este suprimată circulaţia arterială
este de:
A. 15 mmHg
B. 30-35 mmHg
C. 20-25 mmHg
D. 40-45 mmHg
E. 50-55 mmHg
(pag. 2172)

C2626065. Identificaţi afirmaţia falsă din următoarele caracteristici ale "ileusului biliar":
A. Este determinat de pătrunderea unui calcul vezicular în tractul digestiv printr-o fistulă
B. Evoluţia clinică este în etape succesive: colica, febra, subicter, ocluzie
C. Examenul radiologic nativ poate evidenţia un calcul radioopac
D. Poate realiza atât un sindrom de ocluzie înaltă cât şi unul de ocluzie joasă
E. Oprirea calculului în valva Bauhin realizează sindromul Bouveret
(pag. 2178)

C2826066. Diagnosticul diferential al ocluziilor intestinale se face cu:


A. Dilatatia acuta gastrica
B. Colecistita acuta
C. Apendicita acuta
D. Pancreatita acuta
E. Toate de mai sus
(pag. 2175)

C2826067. Obiectivele tratamentului ocluziilor intestinale sunt:


A. Reechilibrarea bolnavului
B. Decompresiunea bolnavului
C. Rezolvarea cauzei ocluziei
D. Profilaxia recidivelor
E. Toate de mai sus
(pag. 2180)

C2826068. Ingrijirile postoperatorii in ocluziile intestinale constau in:


A. Reechilibrare sustinuta a bolnavului
B. Antibiotice cu spectru larg
C. Medicatie pentru stimularea reluarii tranzitului intestinal
D. Prevenirea complicatiilor postoperatorii

678 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
679 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Toate de mai sus


(pag. 2182)

C2926069. Localizarea cea mai frecventă a invaginatiei este:


A. Jejuno-ileală;
B. Jejuno-jejunală;
C. ileo-ileală;
D. Ileo-ceco-colică;
E. Ileo-cecală.
(pag. 2172)

C2926070. În sindromul Bouveret, succesiunea etapelor clinice este:


A. icter, febră, colici biliare, sindrom ocluziv;
B. colici biliare, sindrom ocluziv, febră, subicter;
C. febră, cefalee, icter sindrom ocluziv;
D. colici biliare, febră, subicter, sindrom ocluziv;
E. febră, vărsături, subicter, colici biliare;
(pag. 2178)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

C1226071. Semnele functionale ale ocluziei intestinale sunt:


A. Alterarea starii generale
B. Durerea
C. Intreruperea tranzitului pentru fecale si gaze
D. Distensia abdomenului
E. Varsaturile
(pag. 2172-2173)

C1226072. Distensia ansei intestinale aparuta in ocluzia intestinala antreneaza o serie de perturbari ale
homeostaziei si fiziologiei intestinale si generale, reprezentate de:
A. Tulburari de motilitate intestinala
B. Alcaloza in ocluziile joase, consecinta a pierderilor ionice
C. Tulburari de absorbtie intestinala
D. Vasodilatatie periferica generalizata cu fenomene de furt sangvin
E. Oligurie prin deshidratare si pierderile ionilor de sodiu
(pag. 2171)

C1226073. Aspectul anatomopatologic al invaginatiei se caracterizeaza macroscopic prin:


A. Tumora alungita pastoasa
B. Localizarea cea mai frecventa este jejuno-jejunala
C. Mezourile sunt infiltrate, palide
D. Este formata din 3 sau mai multi cilindri
E. Intotdeauna numarul de cilindri este impar
(pag. 2172)

C1226074. Ocluziile intestinale pot fi determinate de urmatoarele cauze:


A. Infectii abdominale (peritonite,abcese,colecistite)
B. Traumatisme diverse (cranio-cerebrale)
C. Leziuni parietale intestinale congenitale sau inflamatorii
D. Infectiile parietale abdominale

679 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
680 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Invaginatia
(pag. 2169)

C1226075. Diagnosticul diferential al ocluziilor intestinale se poate face cu:


A. Dilatatia acuta gastrica
B. Peritonita prin perforatie
C. Infarctul intestinal
D. Infarctul miocaric
E. Infarctul splenic
(pag. 2175)

C1326076. In ocluzia intestinala prin strangulare distensia abdominala are urmatoarele particularitati:
A. distensia se produce brusc
B. este asimetrica
C. este generalizata de la inceput
D. poate lipsi, abdomenul fiind de aspect normal
E. prezinta la palpare tensiune elastica cu timpanism la percutie
(pag. 2173)

C1326077. Hipovolemia este cauza esentiala in instalarea si evolutia urmatoarelor perturbari biologice
si clinice:
A. deshidratare
B. hipertensiunea arteriala
C. hemodilutie cu anemie
D. bradicardie
E. tulburari hidroelectrolitice
(pag. 2171)

C1326078. Obiectivele tratamentului ocluziei intestinale sunt:


A. reechilibrarea hidro-electrolitica a bolnavului
B. corectarea anemiei
C. decompresiunea bolnavului
D. rezolvarea cauzei de ocluzie
E. profilaxia recidivelor
(pag. 2180)

C1326079. Anatomo-patologic, macroscopic in ocluzia dinamica intestinul prezinta urmatoarele


aspecte:
A. ansa este destinsa, rosie - violacee, flasca, cu sufuziuni sangvine si vase trombozate
B. pareza: distensia anselor intestinale care sunt pline cu lichide si gaze, au peretele subtiat si prezinta staza
capilara cu edem in mezou si lichid in peritoneu
C. ansa este destinsa, cianotica, plina de lichid si gaze si cu zone devitalizate. Mezoul ansei este edematiat
cu sufuziuni sangvine si este friabil
D. sub obstacol ansele sunt de aspect normal
E. spasm: ansele sunt subtiri, cu musculatura spastica, fara continut in lumen, palide si cu vasele contractate
(pag. 2172)

C1326080. Evolutiv ocluziile intestinale imbraca urmatoarele forme clinice


A. ocluzii acute
B. ocluzii cronice
C. ocluzii atipice
D. subocluzia intestinala
E. ocluzia paralitica

680 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
681 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2176)

C1326081. Ocluzia prin strangulare debuteaza brusc cu:


A. dureri abdominale violente
B. paloare
C. distensie abdominala difuza
D. hipotensiune arteriala, stare de soc
E. varsaturi
(pag. 2178)

C1326082. Ocluziile prin obstructie (obturare) se pot produce prin:


A. tumori
B. compresiune extrinseca
C. infarct entero-mezenteric
D. ghem de ascarizi
E. leziuni inflamatorii intestinale specifice sau nespecifice
(pag. 2169)

C1326083. Ca urmare a obstructiei intestinale (indiferent de cauza), se produce o stare de deshidratare


si hipovolemie datorita:
A. ischemiei parietale intestinale
B. extravazarii de lichide in lumenul intestinal
C. acumularii de lichide in peretele intestinal cu aparitia edemului
D. hipersecretiei mucoasei intestinale
E. extravazarii de lichide in peritoneu cu aparitia ascitei
(pag. 2170)

C1426084. Profilaxia recidivelor in ocluzii cuprinde:


A. Aranjarea anselor in pozitie anatomica si acoperirea cu epiploon;
B. Enteroplicatura;
C. Sutura breselor;
D. Prevenirea reluarii precoce a peristalticii prin medicamente beta-mimetice;
E. Enterectomii segmentare in caz de anse devitalizate.
(pag. 2181, 2182)

C1426085. Care din urmatoarele cauze de ocluzii functionale au in mecanismul etio-patogenic o


dominanta parasimpatica:
A. Boli neuropsihice;
B. Hipocalcemia;
C. Intoxicatii cu anti-rezerpinice;
D. Faza initiala a socului;
E. Torsiuni de organe.
(pag. 2169, 2170)

C1426086. Urmatoarele afirmatii cu privire la invaginatie sunt adevarate, cu EXCEPtIA:


A. Este mai frecventa la copii;
B. Tuseul rectal scoate sange pe manusa;
C. Clisma baritala are doar valoare diagnostica;
D. Poate fi cauzata de ascarizi, diverticul Meckel;
E. Face parte dintre ocluziile functionale.
(pag. 2178,2179)

C1426087. Debutul in ocluzii poate fi:

681 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
682 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Insidios in strangulatii;
B. Brusc in ocluziile spastice;
C. Sub forma de varsaturi si dureri in ocluziile joase;
D. Precedat de colici abdominale, crize subocluzive si scadere ponderala in ocluziile prin obstructie;
E. Insidios cu febra, frisoane si dureri abdominale difuze in ocluziile postoperatorii.
(pag. 2172)

C1426088. Despre explorarile radiologice in ocluzii sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
A. Radiografia abdominala simpla arata "tuburi de orga” in ocluziile colonului;
B. Radiografia abdominala simpla arata ansa santinela in ocluziile ileonului;
C. Irigografia poate fi o metoda terapeutica;
D. Radioscopia gastro-duodenala cu bariu se indica de rutina;
E. CT este cea mai utila explorare.
(pag. 2174, 2175)

C1426089. Ocluziile dinamice pot apare datorita:


A. Volvularii;
B. Traumatismelor cranio-cerebrale;
C. Tumorilor abdominale;
D. Infectiile abdominale;
E. Intoxicatiilor profesionale.
(pag. 2169)

C1426090. Obiectivele tratamentului ocluziilor sunt:


A. Profilaxia recidivelor;
B. Reechilibrarea bolnavului;
C. Reluarea alimentatiei din primele ore;
D. Decomresia abdomenului;
E. Rezolvarea cauzei care a produs obstructia.
(pag. 2180)

C1526091. Varsaturile apar precoce in urmatoarele tipuri de ocluzii:


A. ocluzii joase;
B. ocluzii dinamice postoperatorii;
C. ocluzii prin strangulare;
D. ocluziile inalte;
E. ocluziile prin tumori maligne colonice.
(pag. 2173)

C1526092. Complicatiile pulmonare ale ocluziilor intestinale (pneumonii sau bronhopneumonii) pot
apare prin:
A. sindrom Bouveret;
B. insamintari septice;
C. sindrom Mendelson;
D. tulburari de ritm cardiac;
E. aspiratia varsaturilor.
(pag. 2180)

C1526093. Ocluzia postoperatorie tardiva:


A. poate fi paralitica sau mecanica;
B. este intotdeauna mecanica;
C. rezolvarea ei se poate face printr-o clisma evacuatorie;

682 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
683 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. apare dupa orice interventie operatorie ce deschide abdomenul;


E. rezolvarea ei este numai chirurgicala.
(pag. 2180)

C1526094. Ocluziile prin obstructie pot fi date de:


A. torsiunea ansei in in jurul unei bride ;
B. leziuni parietale intestinale congenitale;
C. tumori benigne sau maligne intestinale;
D. tumori retroperitoneale;
E. infectii generalizate(septicemii).
(pag. 2169)

C1526095. Paralizia musculaturii intestinale (ileusul paralitic) poate apare in:


A. peritonite;
B. hipocalcemie;
C. sindroame toxico-septice;
D. infarctul entero-mezenteric;
E. intoxicatii cu antirezerpinice.
(pag. 2170)

C1526096. Diagnosticul diferential al ocluziilor intestinale se poate face cu:


A. dilatatia acuta gastrica;
B. infarctul entero-mezenteric;
C. infarctul de miocard;
D. diverticulul Meckel;
E. tumori gigante intraperitoneale.
(pag. 2175)

C1626097. Diagnosticul diferential al ocluziei intestinale se face cu:


A. dilatatia acuta gastrica
B. infarctul miocardic
C. pancreatita acuta
D. ascita acuta
E. colica saturnina
(pag. 2175)

C1626098. Semnele generale in ocluziile intestinale includ:


A. anxietate, paloare
B. faciesul hipocratic
C. febra, frisoane
D. hipertensiune arteriala, bradicardie
E. polakiurie
(pag. 2174)

C1626099. Distensia abdomenului in ocluziile intestinale se caracterizeaza prin:


A. localizarea initiala depinde de sediul obstacolului
B. in ocluzia inalta are valoare patognomonica
C. se instaleaza precoce in ocluziile inalte
D. in ocluziile inalte precede durerea si varsaturile
E. se instaleaza precoce in ocluziile paralitice
(pag. 3173)

683 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
684 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2226100. Din punct de vedere etiopatogenetic, ocluziile se clasifică în:


A. dinamice
B. primitive
C. cronice
D. secundare
E. mecanice
(pag. 2168)

C2226101. Cauzele ocluziilor dinamice sau funcţionale sunt:


A. traumatismele cranio-cerebrale
B. tuberculoza intestinală
C. colica renală
D. torsiunea de ovar
E. volvulus
(pag. 2169)

C2226102. Cauzele ocluziilor prin obstrucţie sunt:


A. boala Crohn
B. hematoame
C. ghem de ascarizi
D. bride
E. fracturi osoase
(pag. 2169)

C2226103. Cauzele ocluziilor prin strangulare sunt:


A. rupturi de diafragm
B. invaginaţie
C. intervenţii operatorii
D. hematoame
E. cicatrici stenozante
(pag. 2169)

C2226104. Ocluzii intestinale cu dominantă simpatică pot apărea în:


A. traumatisme cranio-cerebrale
B. peritonite
C. hipoxemie
D. hipokaliemie
E. faza iniţială a şocului
(pag. 2169)

C2226105. Ocluzii funcţionale cu dominantă parasimpatică pot apărea în:


A. hipocalcemie
B. faza tardivă a şocului
C. colici
D. torsiuni de organe
E. traumatisme cranio-cerebrale
(pag. 2170)

C2226106. Ileusul paralitic apare în:


A. sindroame toxico-septice
B. peritonite
C. hiponatriemie

684 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
685 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. boala Crohn
E. hernii interne
(pag. 2170)

C2226107. Ca urmare a hipovolemiei, în cazul ocluziilor pot apărea:


A. leucocitoză
B. hipotensiune arterială
C. hipoproteinemie
D. hipertonie plasmatică
E. stază venoasă şi capilară
(pag. 2171)

C2226108. În ocluziile funcţionale paralitice, apare:


A. distensia anselor intestinale
B. ansele intestinale sunt pline de lichide şi gaze
C. ansele intestinale au peretele îngroşat
D. edem parietal şi în mezou
E. nu apare lichid în peritoneu
(pag. 2172)

C2226109. În ocluziile mecanice, ansa cranială:


A. este destinsă
B. are diametrul între 4-10 cm
C. este plină cu lichid şi gaze
D. nu prezintă edem parietal
E. prezintă peristaltică
(pag. 2172)

C2226110. Durerea din ocluziile spastice poate fi:


A. bruscă
B. intensă
C. continuă
D. sincopală
E. mai puţin violentă
(pag. 2172)

C2226111. Vărsăturile apar precoce după durere în ocluziile:


A. înalte
B. prin strangulare
C. postoperatorii
D. paralitice
E. joase
(pag. 2173)

C2226112. Vărsăturile apar tardiv în ocluziile:


A. înalte
B. postoperatorii
C. paralitice
D. joase
E. prin strangulare
(pag. 2173)

685 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
686 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2226113. În ceea ce priveşte palparea abdominală în ocluzii:


A. oferă date preţioase pentru diagnostic
B. abdomenul destins prezintă contractură
C. durerea este semnificativă pentru mecanismul ocluziei
D. se poate evidenţia clapotajul
E. în strangulări, semnul Blomberg poate fi uneori pozitiv
(pag. 2173)

C2226114. Probele de laborator în ocluzii pot decela:


A. hemodiluţie
B. scăderea hematocritului
C. azotemie
D. scăderea creatininei serice
E. tulburări electrolitice
(pag. 2174)

C2226115. Semnele generale întâlnite în ocluzii sunt:


A. anxietate
B. bradicardie
C. hipertensiunea arterială
D. greţuri
E. paloare
(pag. 2174)

C2226116. Radioscopia gastro-duodenală cu bariu în ocluzii este indicată:


A. numai în cazurile neclare
B. în ocluziile joase
C. după aspiraţia gastrică
D. în ocluziile înalte
E. prezintă pericolul solidificării bariului
(pag. 2175)

C2226117. Ocluzia intestinului subţire are următoarele caracteristici:


A. evoluează ca o ocluzie înaltă sau joasă
B. radiologic apar nivele hidro-aerice mari
C. aspectul nivelelor hidro-aerice în “tuburi de orgă”
D. debut cu durere şi vărsături
E. distensia abdominală este pe flancuri
(pag. 2177)

C2226118. Ocluzia colonului are următoarele caracteristici:


A. ocluzie joasă
B. debut brusc
C. cauzată de cele mai multe ori de bride
D. vărsăturile apar tardiv
E. oprirea tranzitului apare tardiv
(pag. 2177)

C2226119. Ocluzia paralitică se caracterizează prin:


A. apare după intervenţii laborioase
B. predominenţă parasimpatică
C. evoluează cu distensie abdominală mare

686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
687 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. întreruperea tranzitului este parţială


E. starea generală se alterează rapid
(pag. 2177)

C2226120. Ocluzia prin obstrucţie se caracterizează prin:


A. precedată de o suferinţă cronică
B. debut cu dureri intense
C. meteorismul se instaleză rapid
D. starea generală se alterează rapid
E. durerile mai puţin intense se continuă cu “colici de luptă”
(pag. 2177)

C2226121. Ileusul biliar are următoarele caracteristici:


A. determinat de pătrunderea unui calcul vezicular în tractul digestiv
B. cauza este reprezentată de o fistulă colecisto-colică
C. calculul se opreşte mai frecvent în jejun
D. când calculul se opreşte în duoden, realizează sindromul Bouveret
E. examenul radiologic poate evidenţia uneori calculul
(pag. 2177-2178)

C2226122. Ocluzia prin cancerul colonic:


A. este mai frecventă la colonul drept
B. debutul este brusc
C. balonarea progresează treptat
D. mai frecventă la colonul stâng
E. tuşeul rectal poate evidenţia uneori tumora
(pag. 2178)

C2226123. Ocluziile prin strangulare:


A. debutează brusc, cu dureri violente
B. distensia abdominală apare progresiv
C. vărsăturile sunt tardive
D. stare generală se alterează rapid
E. distensia abdominală este simetrică, pe flancuri
(pag. 2178)

C2226124. Volvulusul intestinului subţire:


A. are la bază torsiunea ansei în jurul axului vascular mezenteric
B. simptomatologia debutează cu durere moderată
C. apare datorită prezenţei bridelor postoperatorii
D. poate fi parţială sau completă
E. examenul radiologic arată una sau mai multe imagini hidro-aerice etajate
(pag. 2178)

C2226125. Volvulusul sigmoidian are următoarele caracteristici:


A. are frecvenţă mai mică
B. debutul este brusc, cu durere în fosa iliacă stângă
C. distensia abdominală este simetrică
D. tranzitul se întrerupe tardiv
E. precedat de crize subocluzive
(pag. 2178)

687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
688 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2226126. Invaginaţia intestinala:


A. se întâlneşte la toate vârstele
B. la sugar poate fi cauzată de polipi
C. clisma baritată nu poate preciza diagnosticul
D. apare cu predilecţie la nou-născut şi la copil
E. tuşeul rectal nu aduce elemente diagnostice
(pag. 2178)

C2226127. Invaginaţia intestinală la adulţi:


A. localizarea este de obicei ileo-ileală
B. forma acută debutează lent
C. cauzele sunt reprezentate de polipi, mioame, ascarizi
D. evoluează numai sub forma acută
E. irigografia stabileşte diagnosticul şi poate realiza chiar dezinvaginarea
(pag. 2179)

C2226128. Ocluzia postoperatorie paralitică:


A. este cea mai frecventă
B. evoluează fără alterarea stării generale
C. radiografic, nivelele hidro-aerice sunt rare
D. poate apărea după pancreatite acute
E. bolnavul prezintă meteorism abdominal, dureri difuze, vărsături
(pag. 2179)

C2226129. Ocluzia postoperatorie precoce:


A. apare după intervenţii chirurgicale care deschid abdomenul
B. este urmarea pneumoperitoneului postoperator
C. distensia abdominală este intensă
D. se caracterizează prin absenţa tranzitului
E. trebuie diferenţiată de o dilataţie acută gastrică
(pag. 2179)

C2226130. Complicaţiile ocluziilor pot fi:


A. pneumonii sau bronhopneumonii
B. complicaţii inflamatorii
C. peritonite prin perforaţii diastatice
D. infarcte intestinale
E. complicaţii degenerative
(pag. 2180)

C2226131. Obiectivele tratamentului în ocluzii sunt:


A. reechilibrarea hidro-electrolitică a bolnavului
B. decomprimarea bolnavului
C. rezolvarea cauzei ocluziei
D. tratamentul simptomatic
E. profilaxia recidivelor
(pag. 2180)

C2226132. Reechilibrarea hidro-electrolitică a bolnavului în ocluzie:


A. este obligatorie
B. se face doar preoperator
C. se face prin perfuzii hipertone

688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
689 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. în caz de şoc se administreză sânge şi/sau plasmă


E. se face până la reluarea unei diureze normale (0,5 ml/minut)
(pag. 2180)

C2226133. Reechilibrarea bolnavului în ocluzie include:


A. reechilibrarea volemică
B. reechilibrarea endocrină
C. reechilibrarea electrolitică
D. reechilibrarea nutritivă
E. reechilibrarea nervoasă
(pag. 2180-2181)

C2226134. Decompresiunea abdominală în tratamentul ocluziilor are ca scop:


A. scăderea presiunii intralumenale
B. ridicarea obstacolului
C. reluarea tranzitului
D. se realizează preoperator prin instalarea unei sonde de aspiraţie nazo-gastrică
E. în cazurile foarte avansate se poate realiza ileostomie
(pag. 2181)

C2226135. Decompresiunea abdominală intraoperatorie se poate face prin următoarele metode:


A. enterostomie de golire cu ajutorul sondei Foley
B. în cazurile foarte avansate se poate efectua ileostomie
C. enterotomia cu golirea exterioară a conţinutului
D. mobilizarea instrumentală a conţinutului intestinal
E. golirea colonului prin metoda “colo-shild”
(pag. 2181)

C2226136. Profilaxia recidivelor ocluziilor, include:


A. spălarea peritoneului şi aranjarea anselor în poziţie anatomică
B. enteroplicaturi de diverse tipuri
C. sutura breşelor şi a spaţiilor decolate
D. reluarea tardivă a peristalticii folosind medicaţie alfa şi beta-blocantă
E. reluarea alimentaţiei orale se face precoce
(pag. 2182)

C2226137. Îngrijirile postoperatorii după intervenţiile chirurgicale pentru ocluzie, includ:


A. reechilibrarea susţinută a bolnavului
B. antibiotice cu spectru îngust
C. reluarea alimentaţiei se face precoce
D. prevenirea complicaţiilor postoperatorii
E. medicaţia pentru stimularea reluării tranzitului
(pag. 2182)

C2326138. Din punct de vedere clinico-evolutiv, ocluziile intestinale se clasifica in:


A. functionale,
B. acute,
C. subacute,
D. cronice,
E. mixte.
(pag. 2168-2169)

689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
690 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2326139. Ocluziile dinamice pot apare:


A. postradioterapie,
B. in infectii abdominale,
C. in tulburari metabolice,
D. in intoxicatii profesionale,
E. in leziuni inflamatorii intestinale nespecifice sau specifice.
(pag. 2169)

C2326140. Ocluzia intestinului subtire se manifesta prin:


A. dureri colicative,
B. varsaturi,
C. distensie abdominala asimetrica,
D. imagini hidroaerice rare cu diametrul vertical mare,
E. zgomoto hidro-aerice la ascultatia abdomenului.
(pag. 2173-2177)

C2326141. In evolutia ocluziilor pot surveni urmatoarele complicatii:


A. pulmonare,
B. perforatii diastatice,
C. cardio-vasculare,
D. soc,
E. embolii.
(pag. 2180)

C2326142. Masurile de prevenire a recidivei ocluzive, post cura de ocluzie intestinala, constau in:
A. o chirurgie cit mai atraumatica,
B. spalarea peritoneului cu aranjarea anselor in pozitie anatomica, ca si acoperirea lor cu epiploon,
C. rezectii intestinale de diverse tipuri,
D. enteroplicaturi de diverse tipuri care previn o noua volvulare si asigura o peristaltica normala postoperator,
E. sutura breselor mezentero-mezocolice si peritonizarea spatiilor de decolare.
(pag. 2182)

C2326143. La varstnici ocluziile se datoresc:


A. leziunilor neurologice induse de ateroscleroza,
B. cancerelor colonice,
C. mega-dolicocolonului,
D. volvulusului de sigmoid,
E. inflamatiilor intraperitoneale (apendicite, colecistite).
(pag. 2180)

C2326144. Simptomatologia volvulusului de intestin subtire debuteaza prin:


A. colici abdominale difuze,
B. distensie abdominala asimetrica,
C. aparare musculara localizata,
D. revarsat lichidian intraperitoneal,
E. imagini hidro-aerice etajate.
(pag. 2178)

C2326145. Ocluzia colonului se caracterizeaza prin:


A. poate fi inalta sau joasa - dupa sediul obstacolului,
B. debut progresiv si insidios,
C. oprirea tranzitului apare de la inceput,

690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
691 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. varsaturi tardive de aspect fecaloid,


E. radiografia abdominala arata imagini hidro-aerice multiple.
(pag. 2177)

C2326146. Ocluzia inalta pana la unghiul lui Treitz se caracterizeaza prin:


A. varsaturi abundente ce genereaza rapid dezechilibre hidro-electrolitice,
B. abdomen meteorizat intens,
C. tranzit intestinal prezent,
D. imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus situate periombilical,
E. uneori, dureri vii abdominale.
(pag. 2176)

C2526147. Strangularea reprezintă asocierea unui obstacol cu tulburări circulatorii. Acest tip de
ocluzie se poate produce
A. prin volvulare
B. numai pe segmentele mobile ale intestinului
C. prin invaginaţie
D. numai pe segmentele fixe ale colonului
E. atât pe segmentele fixe cât şi pe cele mobile ale intestinului
(pag. 2168)

C2526148. Ocluziile intestinale funcţionale sau dinamice pot fi determinbate de cauze multiple, printre
care şi intoxicaţii profesionale, toxicomania sau intoxicaţii medicamentoase. Care dintre următoarele
tipuri de droguri pot determina apariţia unor ocluzii dinamice:
A. diureticele
B. cardiotonicele
C. drogurile cu acţiune atropinică
D. drogurile antirezerpinice
E. cefalosporinele
(pag. 2169)

C2526149. Care dintre următoarele afecţiuni cardiovasculare pot determina apariţia unor ocluzii
intestinale funcţionale (dinamice):
A. tromboza portală
B. stenoza mitrală necomplicat[
C. embolia de arteră femurală
D. anevrismul aortei abdominale rupt
E. tetralogia Fallot
(pag. 2169)

C2526150. Ocluziile dinamice prin hipersimpaticotonie apar în:


A. tbc intestinal
B. traumatismele cranio-cerebrale
C. torsiuni ale viscerelor abdominale
D. hipocalcemie
E. intoxicaţia cu stricnină
(pag. 2169-2170)

C2526151. Diverticulul Meckel poate realiza următoarele tipuri de ocluzie intestinală:


A. ocluzie prin obstrucţie extrinsecă
B. volvulus de sigmoid
C. ileus biliar
D. invaginaţie intestinală

691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
692 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. nici una
(pag. 2169)

C2526152. Paralizia musculaturii netede a intestinului realizează ileusul paralitic, care apare în
următoarele circumstanţe etiopatogenice:
A. sindroamele toxico-septice
B. hipopotasemie
C. tetanie
D. hipocalcemie
E. infarctul entero-mezenteric
(pag. 2170)

C2526153. Ocluziile dinamice prin hiperparasimpaticotonie apar în:


A. hipocalcemie
B. faza tardivă a şocului
C. traumatismele cranio-cerebrale
D. deshidratare
E. intoxicaţia cu stricnină
(pag. 2170)

C2526154. În ocluziile intestinale, deshidratarea şi hipovolemia sunt consecinţa pierderilor hidro-


electrolitice prin
A. febră
B. extravazarea lichidelor în lumenul intestinal
C. diaree
D. extravazarea lichidelor în cavitatea peritoneală (ascita ocluziei)şi în edemul peretelui intestinal
E. vărsătură
(pag. 2170)

C2526155. Distensia ansei intestinale secundară obstrucţiei determină stază venoasă şi capilară,
urmată de tulburări de permeabilitate capilară. Care sunt consecinţele acestei importante tulburări
fiziopatologice
A. edemul parietal
B. necroza ansei situate în amonte de obstrucţie
C. acumularea de lichide în lumenul intestinal (sectorul III)
D. ascita ocluziei
E. hiperpristaltism
(pag. 2170-2171)

C2526156. Alcaloza prezentă în ocluziile înalte, este consecinţa:


A. polipneei şi ascensionării diafragmului
B. pierderilor de suc gastric
C. pierderilor de acid clorhidric
D. deficitului de baze
E. pierderii de ioni de potasiu
(pag. 2171)

C2526157. Care dintre următoarele modificări morfologice macroscopice caracterizează ocluziile


funcţionale paralitice?
A. prezenţa inelului de strangulare
B. absenţa conţinutului în lumenul ansei
C. anse pline cu lichid şi gaze
D. edem parietal şi în mezouri

692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
693 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. lichid în peritoneu
(pag. 2172)

C2526158. Ce tip de ocluzii intestinale sunt precedate de febră, mici frisoane şi dureri abdominale
difuze?
A. invaginaţia intestinală
B. neoplasmele stenozante de joncţiune rectosigmoidiană
C. ocluziile postoperatorii
D. ocluziile inflamatorii
E. volvulusul de sigmoid
(pag. 2172)

C2526159. Care sunt semnele cardinale ale ocluziei intestinale?


A. durerea
B. contractura musculară generalizată
C. meteorismul
D. vărsăturile
E. întreruperea tranzitului intestinal
(pag. 2172-2173)

C2526160. În ocluziile intestinale prin strangulare durerea este:


A. bruscă, intensă, continuă, sincopală
B. surdă, însoţită de distensie treptată
C. însoţită de paloare, transpiraţii, anxietate, stare de şoc
D. progresivă, sub formă de colici de luptă
E. predomină semnele generale, durerea fiind de mică intensitate
(pag. 2172-2173)

C2526161. Vărsăturile precoce sunt caracteristice pentru:


A. ocluziile joase
B. ocluziile dinamice
C. ocluziile înalte
D. ocluziile prin strangulare
E. neoplasmul de unghi splenic
(pag. 2173)

C2526162. În ocluziile intestinale prin strangulare meteorismul (distensia) are următoarele caractere
semiologice
A. se instalează progresiv
B. este asimetric
C. apare brusc
D. lipseşte
E. este generalizat de la început
(pag. 2173)

C2526163. În ce tipuri de ocluzii intestinale palparea abdomenului poate evidenţia apărare sau
contractură musculară?
A. volvulusul de sigmoid
B. ocluziile prin strangulare
C. ocluziile paralitice
D. ocluziile prin neolasm rectal stenozant
E. herniile hiatale de alunecare încrcerate

693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
694 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2173)

C2526164. Distensia abdominală este simetrică, generalizată de la început sau se generalizează ulterior
în următoarele tipuri de ocluzie intestinală:
A. ocluziile paralitice
B. volvulusul de sigmoid
C. invaginaţia intestinală
D. ocluziile duodeno-jejunale
E. ocluziile joase
(pag. 2173)

C2526165. Triada Konig seminifică existenţa unei stenoze incomplete a intestinului subţire,
generatoare a unui sindrom subocluziv-ocluziv. Elementele semiologice componente ale triadei sunt:
A. colica "de luptă"
B. meteorismul difuz
C. zgomote hidroaerice
D. vărsăturile
E. debaclu diareic
(pag. 2173)

C2526166. În ocluziile intestinale, semnele generale sunt în funcţie de etiopatogenia ocluziei şi


momentul examinării. În ocluziile prin strangulare, debutul sindromului ocluziv este însoţit de
următoarele semne generale:
A. scădere ponderală
B. anxietate, paloare tahicardie
C. hipotensiune
D. stare de şoc
E. inapetenţă selectivă
(pag. 2174)

C2526167. În ocluziile intestinale, semnele care sugerează deshidratarea severă sunt:


A. oliguria
B. faciesul hipocratic
C. edemele carenţiale
D. febra
E. hipotensiunea
(pag. 2174)

C2526168. Irigografia are indicaţii limitate în ocluziile intestinale. Ea poate confirma obstrucţia şi oferă
date referitoare la sediul obstrucţiei. În care tipuri de ocluzie intestinală irigografia poate fi În acelaşi
timp o metodă terapeutică?
A. invaginaţia intestinală
B. cancerul de colon drept
C. volvulusul de sigmoid
D. ileusul meconial
E. ocluziile dinamice
(pag. 2174-2175)

C2526169. Ecografia abdominală nu poate stabili cu certitudine diagnosticul de ocluzie intestinală. Ea


oferă totuşi câteva informaţii utile. Care sunt acestea?
A. distensia anselor intestinale
B. prezenţa pneumoperitoneului
C. prezenţa unor tumori abdominale voluminoase
D. prezeţa calculilor biliari migraţi în intestin

694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
695 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. hipertrofia vilozităţilor intestinale


(pag. 2175)

C2526170. Care dintre afecţiunile enumerate mai jos pot determina apariţia unei ocluzii intestinale
cronice?
A. tbc
B. boala Crohn
C. invaginaţia intestinală
D. herniile interne strangulate
E. tbc
(pag. 2176)

C2526171. Care dintre semnele clinice şi radiologice enumerate mai jos aparţin ocluziilor înalte?
A. dezechilibre hidro-electrolitice cu alterarea rapidă a stării generale
B. întreruperea completă a tranzitului de la debut
C. absenţa meteorismului
D. diarea
E. 1-2 imagini hidroaerice localizate central
(pag. 2176)

C2526172. Care dintre semnele clinice şi radiologice enumerate mai jos aparţin ocluziilor joase?
A. sunt precedate de tulburări de tranzit
B. întreruperrea tranzitului este prezentă de la început
C. absenţa meteorismului
D. vărsături tardive cu aspect fecaloid
E. imagini hidro-aerice mari, de tip colonic sau ileal
(pag. 2177)

C2526173. Care dintre semnele clinice şi radiologice de mai jos aparţin ocluziilor intestinului subţire?
A. debutul cu dureri colicative
B. vărsăturile fecaloide prezente de la debut
C. distensia abdominală centrală
D. absenţa clapotajului
E. imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus, situate periombilical, pe flancuri, în fosa iliacă dreaptă sau
hipocondrul drept
(pag. 2177)

C2526174. Care dintre caracterele semiologice enumerate mai jos definesc ocluziile prin obstrucţie?
A. sunt precedate de o suferinţă cronică şi tulburări de tranzit
B. debut cu dureri mai puţin intense continuate cu "colici de luptă"
C. starea generală alterată de la debut
D. meteorism cu evoluţie lentă
E. tranzitul poate să nu fie întrerupt de la început
(pag. 2177)

C2526175. Care dintre semnele clinice şi radiologice de mai jos aparţin sindromului Bouveret?
A. colică biliară
B. febră şi subicter
C. vărsături fecaloide de la debut
D. imagine de calcul radioopac la radiografia abdominală simplă pe aria de proiecţie a duodenului
E. pneumoperitoneu
(pag. 2177-2178)

695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
696 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2526176. Ocluziile intestinale prin strangulare se caracterizează prin:


A. debut brusc, cu dureri violente, atroce
B. paloare, agitaţie, anxietate, transpiraţii, hipotensiune arterială până la şoc
C. vărsături tardive, fecaloide de la început
D. alterarea rapidă a stării generale
E. nivele hidro-aerice
(pag. 2178)

C2526177. Volvulusul de sigmoid este o ocluzie intestinală joasă, care se caracterizează prin:
A. debut brusc, cu dureri vii în fosa iliacă stângă
B. stare generală bună, mult timp nemodificată
C. meteorism asimetric, cu axul lung din fosa iliacă stângă în hipocondrul drept
D. tranzit intestinal complet întrerupt de la debut
E. imagine hidroaerică in "omega"
(pag. 2178)

C2526178. Invaginaţia intestinală este principala formă clinică de ocluzie intestinală la sugar. Care
dintre semnele clinice de mai jos aparţin acestei forme de ocluzie:
A. crize dureroase - copilul îşi freacă picioarele şi ţipă - întrerupte de perioade de acalmie
B. vărsături alimentare explozive, în jet
C. palparea tumorii de invaginaţie
D. sânge pe degetul explorator la tuşeul rectal
E. imagine "în cocardă" la irigografie
(pag. 2178)

C2526179. Obiectivele fundamentale ale tratamentului ocluziilor intestinale sunt:


A. reechilibrarea bolnavului
B. decompresiunea bolnavului
C. toaleta minuţioasă a peritoneului
D. drenajul decliv al cavităţii peritoneale
E. suprimarea cauzei de ocluzie
(pag. 2180)

C2526180. Decompresiunea digestivă preoperatorie în ocluziile intestinale se face prin


A. instalarea unei sonde de aspiraţie naso-gastrică
B. montarea unei sonde vezicale
C. intubarea recto-sigmoidiană cu tub Fauchet
D. enterostomie de golire cu ajutorul unei sonde Foley sau Pezer
E. manevra Monks-Moynihan
(pag. 2181)

C2526181. Profilaxia recidivelor în ocluziile intestinale se face prin:


A. spălarea peritoneului cu aranjarea anselor intestinale şi acoperirea lor cu marele epiploon
B. antibioterapie cu spectru larg
C. enteroplicaturi
D. sutura breşelor mezenterice
E. reechilibrarea bolnavului până la obţinerea unor valori normale a constantelor biologice
(pag. 2181-2182)

C2626182. Din punct de vedere etiopatologic ocluziile intestinale se clasifică în:


A. Paralitice - dinamice
B. Înalte

696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
697 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Joase
D. Acute
E. Mecanice
(pag. 2168)

C2626183. În etiologia ocluziilor dinamice sunt citate cel mai frecvent următoarele cauze:
A. Traumatismele diverse
B. Strangularea lumenului intestinal şi a unei porţiuni de mezenter
C. Leziuni parietale intestinale congenitale sau dobândite
D. Infecţii abdominale, retroperitoneale, toracice sau generalizate
E. Afecţiuni diverse: colici, torsiuni de organ, porfirinemie
(pag. 2169)

C2626184. Principalele modificări fiziopatologice în ocluziile intestinale sunt:


A. Tulburările de irigaţie intestinală datorate distensiei anselor
B. Tulburări de absorbţie intestinală ca urmare a stazei
C. Poliuria ca rezultat al deshidratării şi pierderilor ionice
D. Zilnic se pierd circa 10-11 litri de lichide reprezentând transudatichid ingerat şi secreţii digestive
E. Tulburări de motilitate intestinală provocate de obstacol
(pag. 2170)

C2626185. Din punct de vedere anatomo-patologic, în ocluziile mecanice intâlnim următoarele aspecte:
A. Spasm, anse subţiri,cu musculatura spastică, fără conţinut în lumen
B. Ansa strangulată, cu inelul de strangulare
C. Volvulare: răsucirea ansei în axul său transversal
D. Paralizie: anse destinse, pline de gaz şi lichid
E. Obstrucţie prin tumoră, calcul, fecalom, etc.
(pag. 2172)

C2626186. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte durerea din ocluzia intestinală:
A. Durerea este semnul clinic cel mai constant
B. Este bruscă, intensă, continuă, sincopală în ocluzia prin strangulare şi în cea spastică
C. Este violentă însoţită de contractura musculară generalizată
D. Este localizată în etajul abdominal superior cu iradiere în bară
E. Are caracter de colică de luptă, intermitentă în ocluzia prin obturaţie
(pag. 2172-2173)

C2626187. Distensia abdominală din ocluzia intestinală poate îmbrăca următoarele aspecte:
A. Este localizată periombilical, subombilical sau asimetric în ocluziile pe intestin subţire,
B. În ocluziile înalte este situată epigastric realizând sdemnul von Waal,
C. Este generalizată de la început în ocluziile dinamice,
D. Este elastică şi timpanică la percuţie,
E. La copii, în caz de invaginaţie se observă o tumoră ce se mişcă
(pag. 2173)

C2626188. Întreruperea tranzitului în ocluzia intestinală este:


A. Precoce în ocluziile intestinale joase
B. Precoce în ocluziile intestinale înalte
C. Precoce în ocluziile paralitice
D. Tardivă în ocluziile înalte
E. Iniţială pentru fecale şi apoi pentru gaze
(pag. 2173)

697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
698 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C2626189. Se descriu următoarele forme clinico-evolutive de ocluzie intestinală:


A. Subocluzii
B. Cronice
C. Acute
D. Paralitice
E. Atipice
(pag. 2176)

C2626190. Modalităţile de decompresie abdominală în ocluzia intestinală sunt:


A. Intubarea recto-sigmoidiană cu o sondă Faucher
B. Rezecţia segmentului intestinal afectat
C. Instalarea unei sonde nazo-gastrice
D. Devolvulare sau dezinvaginare urmată de enterectomie segmentară în caz de devitalizarea acestora
E. Golirea intraoperatorie a anselor pline de conţinut sero-lichidian
(pag. 2181)

C2626191. Ocluzia intestinală prin cancer colic se caracterizează prin:


A. Frecvenţa mai mare pe colonul drept decât pe cel stâng
B. Debut brusc cu vărsături incoercibile
C. Examenul endoscopic de urgenţă este examinarea "gold standard" pentru diagnostic
D. Examenul clinic decelează distensia abdominală în cadrul colic
E. În antecedente se constată scădere ponderală, colici, alterananţa diaree-constipaţie
(pag. 2178)

C2826192. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corecte cu privire la etiopatogenia ocluzilor
intestinale?
A. Ocluziile dinamice sau functionale recunosc cauze multiple care produc dezechilibre simpatico-
parasimpatice
B. Traumatismele cranio-cerebrale pot genera ocluzii intestinale
C. Intoxicatiile profesionale pot fi o cauza de ocluzie dinamica
D. Compresiunile extrinseci nu pot produce ocluzii intestinale
E. Ocluziile prin strangulare intereseaza si vascularizatia segmentului afectat
(pag. 2169)

C2826193. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la clinica ocluziilor intestinale?


A. Durerea este inconstanta
B. Varsaturiile apar precoce in ocluziile inalte
C. Distensia abdominala este localizata initial periombilical
D. Abdomenul extins prezinta contractura musculara
E. Percutia evidentiaza timpanism localizat sau generalizat
(pag. 2173)

C2826194. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la exploararile paraclinice in ocluziile intestinale?
A. Probele de laborator nu sunt caracteristice
B. Radiografia abdominala simpla in primele 3-6 ore de la debut arata distensia gazoasa a unei anse
C. Irigografia se face rareori
D. Endoscopia digestiva poate avea si indicatii terapeutice
E. Tomografia computerizata se face de electie
(pag. 2174)

C2826195. Care afirmatii sunt adevarate cu privire la ocluziile intestinale?


A. Ocluzia prin cancer colic este mai frecventa pe colonul drept

698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
699 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Ocluzia prin strangulare debuteaza brusc


C. Volvusul simoidean este cel mai frecvent
D. Invaginatia intestinala se intalneste mai des la varstnici
E. La copilul mic, invaginatiile sunt rare
(pag. 2178)

C2826196. Urmatoarele complicatii pot apare in ocluziile intestinale:


A. Pneumonii sau bronhopneumonii
B. Peritonite prin perforatii diastatice
C. Socul
D. Hepatita cronica
E. Neoplasmul de colon stang
(pag. 2180)

C2826197. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la ocluziile intestinale:


A. La nou nascut ocluziile au la baza o malformatie congenitala
B. In cazul atreziilor sau aplaziilor de tub digestiv copilul nu prezinta varsaturi
C. In imperforatia anala apar varsaturi abundente
D. La varsnici principala cauza este neoplasmul colic
E. Volvusul de sigmoid apare rar la varstnici
(pag. 2180)

C2826198. Ocluzia postoperatorie poate fi:


A. Precoce comuna dupa orice interventie operatorie
B. Paralitica, apare rar
C. Mecanica prin angajarea anselor in diverse brese
D. Tardiva care este rar mecanica
E. Forma tardiva se poate trata numai medicamentos
(pag. 2179)

C2926199. În ocluzia intestinală, la percutia abdomenului, pot apare ca semne clinice:


A. Semnul Ombredanne;
B. Semnul von Wahl;
C. Triada Konig;
D. Semnul Gangolphe;
E. Semnul Laugier.
(pag. 2173)

C2926200. În ocluzia intestinală prin strangulare:


A. Distensia abdominală se instalează lent;
B. Nu apare distensia abdominală;
C. Distensia abdominală este simetrică;
D. Distensia abdominală este asimetrică;
E. Distensia abdominală se instalează brusc;
(pag. 2173)

C2926201. Care din următoarele afirmatii referitoare la ocluzia prin strangulare sunt corecte?
A. distensia abdominală apare în evolutie;
B. vărsăturile sunt precoce;
C. starea generală se alterează rapid;
D. uneori se poate constata apărare sau chiar contractură;
E. irigografia localizează obstacolul.

699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
700 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2178)

700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro