Sunteți pe pagina 1din 243

1608 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 44
Trombembolismul pulmonar
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1144001. Care este cel mai frecvent factor implicat in starile de hipercoagulabilitate ereditare
existente la pacientii cu T.E.P. ?
A. Deficienta proteinei S
B. Tulburari ale plasminogenului
C. Factorul V Leiden
D. Deficienta proteinei C
E. Deficienta antitrombinei III
(pag. 1620)

M1144002. Ce procent dintre pacientii cu tromboza venoasa pelviana sau tromboza venoasa proximala
a membrelor inferioare netratate au T.E.P.:
A. 25%
B. 33%
C. 50%
D. 75%
E. 90%
(pag. 1620)

M1144003. Prezenta infarctului pulmonar indica un T.E.P.:


A. Mic
B. Moderat
C. intins
D. Masiv
E. Moderat spre intins
(pag. 1620)

M1144004. Care dintre urmatoarele simptome si semne nu este sugestiv pentru un T.E.P. masiv:
A. Dispnee
B. Sincopa
C. Cianoza
D. Hipotensiune
E. Durere pleurala
(pag. 1620)

M1244005. Ischemia miocardica din trombembolismul pulmonar se explica prin:


A. reducerea rezistentei vasculare pulmonare
B. reducerea tensiunii parietale a ventriculului drept
C. comprimarea arterei coronare stangi
D. scaderea debitului ventriculului stang si a presiunii arteriale sistemice
E. hipertrofia ventriculara stanga
(pag. 1620)

1608 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1609 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1244006. Diagnosticul diferential al trombembolismului pulmonar se face cu:


A. pancreatita acuta hemoragica
B. hipertensiunea arteriala esentiala
C. cardiomiopatia obstructiva
D. angina instabila
E. accidentul vascular cerebral
(pag. 1621)

M1244007. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la angiografia pulmonara in trombembolismul


pulmonar nu este adevarata?
A. angiografia pulmonara selectiva este cea mai specifica explorare pentru diagnosticul trombembolismului
pulmonar
B. angiografia nu poate insa detecta embolii de 1 – 2 mm
C. diagnosticul presupune aspect de defect de umplere intraluminal
D. avascularitatea este semn diagnostic
E. intreruperea traiectului reprezinta semn secundar de trombembolism
(pag. 1621)

M1244008. Care dintre urmatoarele metode de terapie primara specifica nu se indica in


trombembolismul pulmonar?
A. tromboliza
B. dobutamina
C. betablocante
D. embolectomia
E. fragmentarea si dispersia distala
(pag. 1622)

M1344009. Care din urmatoarele teste de sange are cea mai mare valoare in diagnosticul TEP?
A. gazele sangvine arteriale
B. presiunea O2
C. nivelul D dimerului plasmatic
D. dozarea TGO
E. dozarea LDH
(pag. 1621)

M1344010. Indicati doza de initiere a tratamentului cu warfarina in TEP.


A. 2-4 mg
B. 7,5-10 mg
C. 10-12 mg
D. 3-5 mg
E. 1-3 mg
(pag. 1623)

M1344011. Care este examenul de laborator necesar pentru urmarirea tratamentului cu heparina in
TEP?
A. numaratoarea de trombocite
B. indicele de protrombina
C. determinarea hemoglobinei
D. timpul de tromboplastina partial activata
E. dozarea fibrinogenului
(pag. 1622)

M1344012. Care este cauza imediata, obisnuita de deces in TEP?

1609 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1610 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. tulburari de ritm supraventricular


B. infarct micardic acut
C. insuficienta cardiaca dreapta progresiva
D. pneumotorax
E. infectii respiratorii supraadaugate
(pag. 1620)

M1444013. Principala explorare imagistica pentru diagnosticul tromboembolismului pulmonar este:


A. ultrasonografia venoasa
B. radiografia toracica
C. scintigrafia pulmonara
D. ecocardiografia
E. rezonanta magnetica nucleara
(pag. 1621)

M1544014. Cauza imediata, obisnuita de deces in tromboembolismul pulmonar este:


A. hemoptizia masiva
B. pleurezia masiva
C. septicemia
D. insuficienta cardiaca dreapta progresiva
E. embolia cerebrala
(pag. 1620)

M1544015. Ce modificare sanguina poate fi pusa in evidenta prin metoda ELISA in timpul trombolizei
endogene din tromboembolismul pulmonar:
A. cresterea nivelului D-dimerului plasmatic al fibrinei
B. scaderea activatorului tisular al plasminogenului
C. cresterea factorului XII de contact Hageman
D. scaderea nivelului proteinei C
E. cresterea exprimarii glicoproteinei IIb-IIIa plachetare
(pag. 1621)

M1544016. Care din urmatoarele aspecte ale scintigrafiei pulmonare semnifica o mare probabilitate de
tromboembolism pulmonar:
A. scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu zona neventilata
B. scintigrama de perfuzie cu defecte de perfuzie in aceleasi zone cu zonele neventilate la scintigrama de
ventilatie
C. scintigrama de perfuzie si ventilatie normale
D. scintigrama de perfuzie cu prezenta a mai multe defecte de perfuzie segmentara in prezenta unei ventilatii
normale la scintigrama de ventilatie
E. scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu doua sau mai multe defecte de ventilatie
segmentare
(pag. 1621)

M1544017. Care din urmatoarele explorari disponibile este cea mai specifica pentru stabilirea
diagnosticului definitiv de tromboembolism pulmonar:
A. electrocardiografia
B. radiografia toracica
C. ecocardiografia
D. scintigrafia pulmonara de ventilatie
E. angiografia pulmonara
(pag. 1621-22)

1610 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1611 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1544018. Efectul anticoagulant complet al warfarinei se instaleaza de obicei:


A. dupa 15 minute
B. dupa 2 ore
C. dupa 12 ore
D. dupa 24 de ore
E. dupa 5 zile
(pag. 1623)

M1544019. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar constand in liza cheagului prin tromboliza
consta in administrarea:
A. heparinei nefractionate
B. heparinelor cu greutate moleculara mica
C. warfarinei
D. activatorului de plasminogen tisular recombinat
E. aspirinei
(pag. 1622-23)

M1644020. In tromboembolismul pulmonar nivelul D-dimerului plasmatic este:


A. Scazut
B. Crescut
C. Nemodificat
D. Specifici
E. F. Fara valoare
(pag. 1621)

M1644021. Cea mai specifica explorare in tromboembolismul pulmonar este:


A. Nivelul D-dimerului
B. Angiografie pulmonara selectiva
C. Valoarea factorului de coagulare
D. Ecografia sistemului venos profund
E. Venografia (flebografia)
(pag. 1621)

M1644022. Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in tromboembolismul pulmonar
A. Tahicardia
B. Bradicardia
C. Tusea sau hemoptizia
D. Durerea pleurala
E. Cianoza
(pag. 1620)

M1644023. Administrarea de heparina in bolus se face in tromboembolismul pulmonar cu o doza de:


A. 5000-10000 unitati
B. 10000-15000unitati
C. sub 5000 unitati
D. peste 30000unitati
E. F. nu se administreaza in bolus
(pag. 1622)

M1644024. Pacientii cu tromboembolism pulmonar raspund la tromboliza pana la:


A. 2 zile
B. 5 zile

1611 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1612 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. 14 zile
D. 30 zile
E. peste 30 zile
(pag. 1623)

M2244025. Care din urmatoarele fac parte din triada Vircow


A. hipercolesterolemia
B. hipocoagulabilitatea
C. hipercoagulabilitatea
D. deficienta proteinei S
E. deficienta proteinei C
(pag. 1620)

M2244026. Care din urmatoarele fac parte din triada Vircow


A. hipercolesterolemia
B. hipocoagulabilitatea
C. staza
D. deficienta proteinei S
E. deficienta proteinei C
(pag. 1620)

M2244027. Care din urmatoarele fac parte di triada Vircow


A. hipertrigliceridemia
B. hipocoagulabilitatea
C. deficienta proteinei S
D. traumatism local al peretelui vaselor
E. deficienta proteinei C
(pag. 1620)

M2244028. Care este cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulabilitate


A. varsta
B. sexul feminin
C. sexul masculin
D. rezistenta la proteina C activata
E. deficienta proteinei S
(pag. 1620)

M2244029. Care din urmatorii factori nu precipita TEP


A. sarcina
B. chimioterapia
C. HTA
D. imobilizarea
E. obezitatea
(pag. 1620)

M2244030. Care din afirmatiile referitoare bla efectele care pot fi produse de embolia pulmonara sunt
false?
A. alterarea schimbului de gaze
B. hiperventilatia alveolara
C. complianta pulmonara crescuta
D. rezistenta crescuta a cailor aeriene
E. rezistenta vasculara pulmonara scazuta

1612 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1613 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M2244031. Una din afirmatiile referitoare la efectele care pot fi produse de embolia pulmonara este
falsa?
A. complianta pulmonara cerscuta
B. hiperventilatia alveolara
C. alterarea schimbului de gaze
D. rezistenta scazuta a cailor aeriene
E. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
(pag. 1620)

M2244032. Care este cauza obisnuita de deces in trombembolismul pulmonar?


A. disfunctia ventriculara stanga
B. disfunctia ventriculara dreapta
C. insuficienta cardiaca globala
D. complianta pulmonara scazuta
E. alterarea schimbului de gaze
(pag. 1620)

M2244033. Care este cel mai frecvent simptom in TEP?


A. tahicardia
B. dispneea
C. sincopa
D. hipotensiunea arteriala
E. tusea
(pag. 1620)

M2244034. Care este cel mai frecvent semn in TEP?


A. dispnee
B. tahicardia
C. hipotensiunea
D. sincopa
E. hemoptizia
(pag. 1620)

M2244035. Care din elementele de mai jos nu indica un TEP masiv?


A. sincopa
B. hipotensiunea arteriala
C. hiperpneea
D. tusea
E. cianoza
(pag. 1620)

M2244036. Una din afirmatiile de mai jos privind semnele "clasice" din TEP este fals?
A. subfebrilitatea
B. tahicardia
C. fibrilatia atriala
D. jugulare turgescente
E. componenta pulmonara a zgomotului II accentuata
(pag. 1621)

M2244037. Cu care din urmatoarele boli nu se face diagnosticul diferential al TEP?


A. angina instabila

1613 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1614 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. pneumonia
C. anevrism aortic
D. pericardita
E. costocondrita
(pag. 1621)

M2244038. Care din urmatoarele nu fac parte din modificarile clasice radiologice in TEP?
A. semnul Westermark
B. cocoasa lui Hapton
C. opacitate triunghiulara cu varful la pleura
D. olighemie focala
E. artera pulmonara dreapta largita descendenta
(pag. 1621)

M2244039. Care din urmatoarele afirmatii privind scintigrafia pulmonara sunt false?
A. este principala explorare imagistica pentru diagnosticul TEP
B. un defect de perfuzie scintigrafic indica un flux sangvin absent sau scazut
C. scintigrama de ventilatie scade specificitatea scintigramei de perfuzie
D. scintigrama de ventilatie anormala indica plaman cu modificari, neventilati
E. prezenta a 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentara
(pag. 1621)

M2244040. Care din urmatoarele afirmatii privind TEP sunt false?


A. scintigrama pulmonara este in mod special utila daca rezultatele sunt normale sau aproape normale
B. diagnosticul de TEP ese foarte putin probabil la pacientii cu scintigrama normala sau aproape normala
C. diagnsoticul este de apx 70% sigur la pacientii cu scintigrama cu mare probabilitate pozitiva
D. mai putin de 1/2 din pacientii cu TEP confirmat angiografic au o scintigrama pozitiva
E. 40% din pacientii cu mare suspiciune clinica de TEP si probabilitate mica scintigrafica au TEP la
angiografie
(pag. 1621)

M2244041. Semnele secundare de TEP la angiografia pulmonara nu cuprind:


A. olighemia segmentara
B. avascularitatea
C. vase periferice sinuoase
D. o faza arteriala prelungita cu umplere rapida
E. ocluzia brusca a vaselor
(pag. 1621)

M2244042. Care din afirmatiile privind terapia primara in TEP sunt false?
A. se poate realiza prin embolectomie
B. este rezervata si pacientilor cu TEP recurent
C. consta in lizarea cheagului prin tromboliza
D. se efectueaza de rutina in primele 6 ore
E. este rezervata si pacientilor cu insuficienta cardiaca dreapta cu risc crescut de deces
(pag. 1622)

M2244043. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt false?
A. heparina previne formarea in continuare a trombului
B. heparina poate dizolva trombul deja existent
C. heparina se leaga,fixeaza si accelereaza activitatea antitrombinei III
D. heparina permite mecanismelor fibrinolitice endogene sa lizeze cheagul deja format

1614 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1615 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. dupa 5-7 zile de administrare, trombul rezidual incepe sa se stabilizeze


(pag. 1622)

M2344044. Care este cea mai frecventa anomalie intalnita in starile de hipercoagulabilitate ereditare la
pacientii care sufera un tromboembolism pulmonar?
A. deficienta proteinei C
B. deficienta antitrombinei III
C. deficienta proteinei S
D. tulburari ale plasminogenului
E. rezistenta la proteina C activata
(pag. 1620)

M2344045. Urmatorii factori pot precipita tromboembolismul pulmonar cu exceptia:


A. sarcina
B. interventiile chirurgicale
C. chimioterapia in cancer
D. mobilizarea precoce postoperatorie
E. cateter venos central permanent
(pag. 1620)

M2344046. Care din modalitatile neimagistice de diagnostic sunt utile pentru diagnosticul
tromboembolismului pulmonar?
A. dozarea gazelor sangvine arteriale
B. determinarea D-dimerului plasmatic
C. calcularea gradientului oxigenului alveolo-capilar
D. scintigrafia pulmonara
E. masurarea PO2 arterial
(pag. 1621)

M2344047. Durata anticoagularii la un pacient cu tromboembolism pulmonar si neoplasm de pancreas


este:
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. timp nedefinit
E. 6 satpamani
(pag. 1623)

M2344048. Clasic, in tromboembolismul pulmonar, doza initiala de heparina este:


A. 10000-15000 u in bolus
B. 1000-1500 u/h, perfuzie continua
C. 5000-10000 u in bolus
D. 500-1000 u in bolus
E. sub 5000 u in bolus
(pag. 1622)

M2544049. Cel mai frecvent factor ereditar incriminat în producerea trombembolismului pulmonar este:
A. deficienţa proteinei C
B. deficienţa antitrombinei III
C. factorul V Leiden
D. deficienţa proteinei S
E. deficitul de plasminogen

1615 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1616 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M2544050. Cea mai comună sursă a emboliilor paradoxale este reprezentată de trombii venoşi
proveniţi din:
A. venele pelvine
B. venele pulmonare
C. venele femurale
D. venele gambei
E. venele membrelor superioare
(pag. 1620)

M2544051. Trombembolismul moderat spre întins se asociază cu:


A. de obicei, cu infarct pulmonar
B. presiune arterială sistemică normală
C. hipokinezie ventriculară la echografie
D. funcţie normală a cordului drept
E. embolectomia reprezintă singura metodă terapeutică
(pag. 1620)

M2544052. Cel mai frecvent simptom întâlnit în trombembolismul pulmonar este:


A. durerea pleurală
B. tusea
C. hemoptizia
D. dispneea
E. subfebrilitatea
(pag. 1620)

M2544053. Cel mai frecvent semn întâlnit în trombembolismul pulmonar este:


A. anxietatea
B. cianoza
C. transpiraţia
D. hipotensiunea arterială
E. tahicardia
(pag. 1620)

M2544054. Rolul principal în apreciera riscului vital în trombembolismul pulmonar şi, deci, în indicarea
trombolizei venoase periferice şi a embolectomiei aspirative revine:
A. radiografiei pulmonare
B. gazometriei
C. scintigramei pulmonare
D. echocardiografiei
E. flebografiei de contrast
(pag. 1622)

M2544055. Indicaţiile inserţiei unui filtru în vena cavă inferioară pentru profilaxia trombembolismului
pulmonar sunt următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. trombozei venoase recurente, în ciuda anticoagulării corecte
B. trombozei venoase izolate a gambei
C. pacienţilor cu sângerări active
D. pacienţilor cu insuficienţă cardiacă dreaptă care nu sunt candidaţi pentru tromboliză
E. pacienţilor cu risc extrem de crescut
(pag. 1623)

1616 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1617 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2644056. Cauza imediata a decesului in tromboembolismul pulmonar este


A. Angina apectorala
B. IMA
C. Fibrilatia atriala
D. Insuficienta cardiaca dreapta progresiva
E. Infarctul pulmonar
(pag. 1620)

M2644057. In tromboembolismul pulmonar nivelul D-dimerului plasmatic este:


A. Scazut
B. Crescut
C. Nemodificat
D. Specifici
E. Fara valoare
(pag. 1621)

M2644058. Cea mai specifica explorare in tromboembolismul pulmonar este:


A. Nivelul D-dimerului
B. Angiografie pulmonara selectiva
C. Valoarea factorului de coagulare
D. Ecografia sistemului venos profund
E. Venografia (flebografia)
(pag. 1621)

M2644059. Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in tromboembolismul pulmonar
A. Tahicardia
B. Bradicardia
C. Tusea sau hemoptizia
D. Durerea pleurala
E. Cianoza periorala
(pag. 1620)

M2644060. Administrarea de heparina in bolus se face in tromboembolismul pulmonar cu o doza de:


A. 5000-10000 unitati
B. 10000-15000unitati
C. sub 5000 unitati
D. peste 30000unitati
E. nu se administreaza in bolus
(pag. 1622)

M2644061. Pacientii cu tromboembolism pulmonar raspund la tromboliza pana la:


A. 5 zile
B. 10 zile
C. 14 zile
D. 30 zile
E. peste 30 zile
(pag. 1623)

M2644062. Trombii venosi sunt dislocati de la locul lor de formare printr- un:
A. Foramen oval
B. Foramen rotund
C. Foramen spinos

1617 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1618 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Hiatus
E. Linie de fractura
(pag. 1620)

M2644063. Care este cel mai frecvent simptom in TEP:


A. Dispnee
B. Tachicardie
C. Cianoza periorala
D. Febra
E. Ameteli
(pag. 1620)

M2644064. Scintigrafia pulmonara este pozitiva in TEP in aproximativ:


A. 90%
B. 85%
C. 80%
D. 70%
E. 50%
(pag. 1621)

M2644065. Angiografie pulmonara selectiva poate detecta embolii de:


A. 1-2 mm
B. 2-4 mm
C. 4-6 mm
D. sub 1 mm
E. peste 10 mm
(pag. 1621)

M2644066. Durata anticoagularii in TEP este de:


A. 7 zile
B. 14 zile
C. 3 luni
D. 6 luni
E. 12 luni
(pag. 1623)

M2844067. Cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulabilitate este


A. hiperfibrinogenemia
B. factorul V Leiden
C. hipocomplementemia
D. insuficienta corticosuprarenala
E. trombocitoza
(pag. 1620)

1618 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1619 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1144068. Anticoagulantele orale de tip Warfarina (Coumadina) se folosesc in tratamentul profilactic


al T.E.P. la pacientii cu urmatoarele afectiuni:
A. Fractura de sold sau pelvis
B. Interventie chirurgicala toracica
C. Interventie chirurgicala in cancere genitale
D. Interventii chirurgicale urologice
E. Neurochirurgie
(pag. 1623)

M1144069. Care din urmatoarele grupe de pacienti trebuie sa primeasca tratamentul anticoagulant pe
timp nedefinit:
A. Cu T.V.P. proximala a membrelor inferioare
B. Cu T.V.P. de gamba
C. Cu un episod de T.E.P.
D. Cu un cancer subiacent nevindecat
E. Cu obezitate importanta
(pag. 1623)

M1144070. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia trombolitica in T.E.P. sunt adevarate:
A. Previne descarcarea continua de serotonina
B. Activatorul tisular de plasminogen este administrat in doze de 100 mg
C. Riscul de hemoragie intracraniana este de 5%
D. Pacientii raspund la tromboliza numai in primele 24-48 de ore de la instalarea T.E.P.
E. Tromboliticul poate duce la regresia rapida a insuficientei cardiace
(pag. 1623)

M1144071. Care din urmatoarele semne si simptome sugereaza adesea un embolism pulmonar mic,
localizat distal:
A. Dispneea
B. Cianoza
C. Tusea
D. Hemoptizia
E. Durerea pleurala
(pag. 1620-1621)

M1144072. Implantarea unui filtru al venei cave inferioare are urmatoarele indicatii:
A. Anticoagularea nu se poate efectua din cauza sangerarii active
B. Tromboza venoasa recurenta, sub tratament anticoagulant corect
C. Prevenirea T.E.P. recurent la pacientii cu insuficienta cardiaca dreapta care nu sunt candidati pentru
tromboliza
D. Pacientii cu T.E.P. intins
E. Pacientii cu infarct pulmonar
(pag. 1623)

M1144073. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt utilizate in prevenirea trombembolismului
pulmonar la pacientii cu interventii chirurgicale oculare:
A. Dalteparina 5000 u. s.c. la 12 ore
B. Dalteparina 2500 u. s.c. o data pe zi
C. sosete cu compresie gradata
D. Compresie pneumatica intermitenta

1619 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1620 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Heparina nefractionata 5000 u la 12 ore


(pag. 1623)

M1144074. Care dintre urmatoarele semne aparute la angiografia pulmonara permit diagnosticul de
T.E.P.:
A. Defect de umplere intraluminal intr-o proiectie
B. Ocluzia brusca a vaselor
C. Olighemia segmentara
D. Faza arteriala scurtata
E. Vase periferice sinuoase, ascutite.
(pag. 1622)

M1244075. Care dintre urmatorii factori predispozanti pentru tromboza venoasa generatoare de
tromboembolism pulmonar se include in triada descrisa de Virchow ?
A. hipercoagulabilitatea
B. obezitatea
C. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
D. staza
E. traumatismul local al peretelui vascular
(pag. 1620)

M1244076. Care sunt factorii ce pot precipita aparitia tromboembolismului pulmonar ?


A. deshidratarea
B. hipotermia
C. contraceptive orale
D. cateter venos central permanent
E. chimioterapia
(pag. 1620)

M1244077. Efectele emboliei pulmonare sunt:


A. reducerea rezistentei vasculare pulmonare
B. cresterea rezistentei cailor aeriene
C. hipoventilatia alveolara
D. complianta pulmonara crescuta
E. complianta pulmonara scazuta
(pag. 1620)

M1244078. Pacientii cu trombembolism pulmonar masiv prezinta:


A. durere accentuata ca urmare a infarctului pulmonar
B. hipotensiune arteriala sistemica
C. functia cordului drept normala
D. indicatie pentru tromboliza sau embolectomie
E. trombembolism extins anatomic
(pag. 1620)

M1244079. Care sunt cauze ale emboliei pulmonare netrombotice?


A. embolia tumorala
B. embolia grasoasa
C. embolia osoasa
D. embolia cu lichid amniotic
E. embolia ateromatoasa
(pag. 1620)

1620 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1621 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1244080. Trombembolismul pulmonar masiv este sugerat de urmatoarele simptome si semne:


A. durere pleurala intensa
B. sincopa
C. hemoptizie
D. dispnee
E. cianoza
(pag. 1620)

M1244081. Trombembolismul pulmonar mic prezinta urmatoarele simptome si semne:


A. durere
B. tuse
C. hemoptizie
D. colaps
E. sincopa
(pag. 1620)

M1244082. Anomaliile clasice ale electrocardiogramei in trombembolismul pulmonar sunt urmatoarele:


A. bradicardia sinusala
B. fibrilatia atriala recent instalata
C. unda T negativa in derivatia V3
D. axul QRS este la peste 90 grade
E. aspect de unda S in derivatia III
(pag. 1621)

M1244083. Complicatiile heparinoterapiei in trombembolismul pulmonar sunt:


A. leucopenia
B. trombocitopenia
C. hemoragia
D. osteopenia
E. accelerarea VSH
(pag. 1622)

M1244084. Ecocardiografia in trombembolismul pulmonar:


A. este utila in evaluarea rapida a suspectilor de trombembolism
B. poate servi la diferentierea de tamponada cardiaca
C. nu este utila in diagnosticul diferential cu disectia de aorta
D. evidentiaza disfunctia ventriculara dreapta
E. nu serveste la stabilirea riscului si prognosticului trombembolismului pulmonar
(pag. 1621)

M1344085. Factorii predispozanti pentru tromboza venoasa (Virchow) sunt:


A. traumatismul local al peretelui vaselor
B. obezitatea
C. neoplaziile
D. hipercoagulabilitatea
E. staza
(pag. 1620)

M1344086. Ce simptome si semne indica un tromboembolism pulmonar masiv?


A. dispnee
B. hemoptizie
C. sincopa

1621 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1622 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. hipotensiune
E. febra
(pag. 1620)

M1344087. Care din urmatoarele metode terapeutice fac parte din terapia primara a TEP?
A. tromboliza (venoasa periferica)
B. agenti inotropi
C. insertia de filtre pe vena cava inferioara
D. agenti antiinflamatori nesteroidieni
E. embolectomie chirurgicala
(pag. 1622)

M1344088. Complicatiile terapiei cu heparina sunt in special:


A. hemoragia
B. trombocitopenia
C. cresterea nivelului bilirubinei serice
D. leucocitoza
E. alungirea timpului de protrombina
(pag. 1622)

M1344089. Indicatiile pentru insertia unui filtru pe vena cava inferioara in TEP sunt:
A. cand anticoagularea nu se poate efectua
B. tromboza venoasa recurenta
C. profilaxie la pacientii cu risc extrem de crescut
D. sarcina
E. cancer genital
(pag. 1623)

M1344090. Contraindicatiile trombolizei in TEP sunt:


A. traumatisme recente
B. hipertensiunea arteriala
C. boala intracraniana
D. interventii chirurgicale recente
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1624)

M1344091. Notati explorarile neinvazive imagistice uzuale in diagnosticul TEP:


A. radiografia toracica
B. scintigrama pulmonara
C. ecocardiografia
D. ultrasonografia sistemului venos
E. rezonanta magnetica nucleara
(pag. 1621)

M1344092. Enumerati avantajele utilizarii heparinelor cu greutate moleculara mica fata de heparina
nefractionata in TEP.
A. capacitate mai redusa de legare cu proteinele plasmatice
B. timp de actiune mai scurt
C. biodisponibilitate mai mare
D. raspunsul legat de doza mai previzibil
E. timp de injumatatire mai lung
(pag. 1623)

1622 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1623 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1344093. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:


A. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
B. alterarea schimbului de gaze
C. hiperventilatie alveolara
D. rezistenta crescuta in caile aeriene
E. complianta pulmonara crescuta
(pag. 1620)

M1344094. Care sunt factorii ce pot precipita tromboembolismul pulmonar?


A. interventiile chirurgicale
B. contraceptivele orale
C. cancerul
D. cateter venos central permanent
E. tratamentul cu antibiotice
(pag. 1620)

M1444095. Dintre factorii ce pot precipita tromboembolismul pulmonar, fac parte:


A. perioada postpartum
B. casexia
C. chimioterapia in cancer
D. convalescenta postoperatorie
E. leziuni ale maduvei spinarii
(pag. 1549,1620)

M1444096. Din punct de vedere fiziopatologic, embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:
A. rezistenta crescuta a cailor aeriene
B. rezistenta pulmonara scazuta
C. hipoventilatie alveolara
D. alterarea schimbului de gaze
E. hiperventilatia alveolara
(pag. 1620)

M1444097. Alegeti variantele corecte ale sindroamelor clinice din tromboembolismul pulmonar (TEP):
A. in TEP masiv apare hipokinezie ventriculara dreapta la ecocardiografie, dar presiune arteriala sistemica
normala
B. in TEP mic spre moderat, functia cordului drept este normala si presiunea arteriala sistemica normala
C. in TEP moderat spre intins apare hipotensiune arteriala sistemica
D. Prezenta infarctului pulmonar nu se insoteste de durere, putand fi usor trecuta cu vederea
E. TEP masiv se insoteste de hipotensiune arteriala sistemica
(pag. 1620)

M1444098. Alegeti dintre simptomele si semnele clinice enumerate, pe cele care indica un TEP masiv:
A. durerea pleurala
B. sincopa
C. cianoza
D. tusea
E. hemoptizia
(pag. 1620)

M1444099. Diagnosticul diferential al tromboembolismului pulmonar se face cu:


A. astmul
B. infarctul miocardic

1623 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1624 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. abdomenul acut
D. miocardita
E. exacerbarea BPOC
(pag. 1621)

M1444100. Electrocardiograma clasica din tromboembolismul pulmonar include:


A. tahicardie sinusala
B. fibrilatie atriala cronica
C. unda S in derivatia I
D. unda Q in derivatia V2
E. unda T negativa in derivatia V2
(pag. 1621)

M1444101. Terapia primara in tromboembolismul pulmonar consta in:


A. anticoagulare cu heparina
B. embolectomie
C. lizarea cheagului prin tromboliza
D. anticoagulare cu heparine cu greutate moleculara mica
E. agenti inotropi
(pag. 1622)

M1444102. In care din urmatoarele conditii se indica plasare de filtru pe vena cava inferioara, pentru
prevenirea tromboembolismului pulmonar:
A. tromboza venoasa recurenta
B. ca terapie primara a tromboembolismului pulmonar
C. ca terapie adjuvanta
D. cand anticoagularea nu se poate efectua din cauza sangerarii active
E. ca profilaxie la pacientii cu risc extrem de crescut
(pag. 1623)

M1544103. Care dintre urmatorii factori pot precipita producerea tromboembolismului pulmonar:
A. efortul fizic
B. sarcina
C. interventiile chirurgicale
D. cateterul venos central permanent
E. imobilizarea
(pag. 1620)

M1544104. Hipercoagulabilitatea, ca factor predispozant pentru tromboza venoasa, este intalnita in mai
multe afectiuni ereditare:
A. mutatia punctiforma in gena factorului V, denumita factor V Leiden
B. hemofilia
C. deficienta proteinei C
D. deficienta proteinei S
E. deficienta antitrombinei III
(pag. 1620)

M1544105. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte fiziopatologice:


A. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
B. complianta pulmonara crescuta
C. alterarea schimbului de gaze
D. hiperventilatia alveolara

1624 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1625 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. rezistenta crescuta a cailor aeriene


(pag. 1620)

M1544106. Care din urmatoarele semne si simptome indica un tromboembolism pulmonar mic,
localizat distal, langa pleura:
A. tusea
B. hemoptizia
C. cianoza
D. durerea pleurala
E. hipotensiunea
(pag. 1620-21)

M1544107. Care din urmatoarele manifestari clinice indica un tromboembolism pulmonar masiv:
A. febra
B. cianoza
C. dispneea
D. hipotensiunea
E. sincopa
(pag. 1620-21)

M1544108. Care din urmatoarele semne electrocardiografice pot fi intalnite in tromboembolismul


pulmonar:
A. tahicardia sinusala
B. axul complexului QRS la peste 90 °
C. alungirea intervalului PR
D. supradenivelare de segment ST in derivatiile V4-V6
E. fibrilatie sau flutter atrial recent instalat
(pag. 1621)

M1544109. Care dintre urmatoarele proprietati farmacocinetice ale heparinelor cu greutate moleculara
mica le deosebesc de heparinele nefractionate:
A. prezinta o capacitate mai mica de legare de proteinele plasmatice
B. au o biodisponibilitate mai mare
C. raspunsul legat de doza mai previzibil
D. timp de injumatatire mai lung
E. prezinta efect procoagulant
(pag. 1622-23)

M1544110. Contraindicatiile trombolizei ca terapie primara in tromboembolismul pulmonar cuprind:


A. riscul de tromboembolism pulmonar recurent
B. tromboza venoasa profunda
C. bolile intracraniene
D. interventiile chirurgicale recente
E. traumatismele
(pag. 1623)

M1644111. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa dupa Virchow este:
A. Traumatismul local al peretelui vaselor (leziune endoteliala)
B. Hipertensiunea arteriala
C. Hipercoagulabilitate
D. Staza venoasa
E. Fibrinogenemie scazuta

1625 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1626 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M1644112. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:


A. Rezistenta vasculara pulmonara crescuta (spasm arteriolar pulmonar)
B. Alterarea schimbului de gaze
C. Hiperventilatie alveolara
D. Rezistenta crescuta a cailor aeriene
E. Modificarea valorilor Doppler-ului arterial
(pag. 1620)

M1644113. Embolia pulmonara netrombotica poate avea urmatoarele etiologii:


A. Embolia grasoasa
B. Embolia tumorala
C. Disectia de aorta
D. Trombi situate in VS
E. Folosirea de droguri intravenoase
(pag. 1620)

M1644114. Simptomele tromboembolismului pulmonar sunt:


A. Dispneea
B. inrosirea fetei
C. Hipotensiunea
D. Cianoza
E. Frisoane
(pag. 1620)

M1644115. Diagnosticul diferential in tromboembolismul pulmonar se face cu:


A. IMA
B. Pneumonie
C. Pericardita
D. Boli de colagen
E. Astmul bronsic
(pag. 1620)

M1644116. Explorarile imagistice neinvazive in diagnosticarea tromboembolismului pulmonar sunt:


A. Radiografia toracica simpla (Rx toracic)
B. Ecografia abdominala
C. Ultrasonograia venoasa
D. Scintigrafie pulmonara
E. Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP)
(pag. 1621)

M1644117. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar cuprinde:


A. Tromboliza venoasa periferica (sistemica)
B. Ligatura arterei pulmonare
C. Tromboliza selectiva prin cateter
D. Trombendarterectomie si embolectomie de aspiratie
E. inlocuirea portiunii de vena afectata cu proteza de dacron
(pag. 1622)

M1644118. Tromboliza in tromboembolism pulmonar conduce la urmatoarele efecte:


A. Dizolva o mare parte a trombului arterial pulmonar obstruant anatomic

1626 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1627 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Previne descarcarea continua de serotonina


C. Dizolva o mare parte din masa trombului apartinand venelor pelviene
D. Induce vasoconstrictie la nivelul circulatiei membrelor inferioare
E. Determina modificari la nivelul secretiei pancreatice
(pag. 1623)

M2244119. Triada Vircow consta in:


A. traumatism local al peretelui vaselor
B. hipercolesterolemie
C. hipercoagulabilitate
D. staza
E. hipertrigliceridemie
(pag. 1620)

M2244120. Urmatoarele nu fac parte di triada Vircow


A. traumatism local al peretelui vascular
B. hipercolesterolemia
C. staza
D. hipercoagulabilitatea
E. hipertrigliceridemia
(pag. 1620)

M2244121. Care sunt factorii care pot precipita TEP


A. interventiile chirurgicale
B. emacierea
C. traumatisme
D. HTA
E. obezitatea
(pag. 1620)

M2244122. Care din afirmatiile de mai jos nu fac parte din factorii care pot precipita TEP
A. interventiile chirurgicale
B. emacierea
C. traumatismele
D. HTA
E. obezitatea
(pag. 1620)

M2244123. Care sunt factorii care pot precipita TEP


A. contraceptivele orale
B. sarcina
C. cancerul
D. chimioterapia
E. emacierea
(pag. 1620)

M2244124. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte


A. rezistenta vasculara pulmonara scazuta
B. alterarea schimbului de gaze
C. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
D. hipoventilatia alveolara
E. complianta pulmonara crescuta

1627 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1628 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M2244125. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte


A. complianta pulmonara crescuta
B. hiperventilatia alveolara
C. rezistenta vasculara pulmonara scazuta
D. rezistenta scazuta a cailor aeriene
E. alterarea schimbului de gaze
(pag. 1620)

M2244126. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cauza imediata, obisnuita de deces in TEP este
falsa
A. insuficienta cardiaca globala
B. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
C. disfunctia ventriculara stanga
D. hiperventilatia alveolara
E. disfunctia ventriculara dreapta
(pag. 1620)

M2244127. Etiologii posibile pentru embolia pulmonara netrombotica includ?


A. embolia grasa
B. embolia tumorala
C. embolia gazoasa
D. hipercoagulabilitatea
E. deficienta proteinei S
(pag. 1620)

M2244128. Care din urmatoarele afirmatii privind etiologia posibila pentru embolia pulmonara sunt
false?
A. embolia tumorala
B. hipercoagulabilitate
C. deficienta proteinei C
D. deficienta proteinei S
E. embolia gazoasa
(pag. 1620)

M2244129. Care din urmatoarele afirmatii privind cela mai frecvent simptom in TEP sunt false?
A. tahicardia
B. dispneea
C. hipotensiunea arteriala
D. tusea
E. sincopa
(pag. 1620)

M2244130. Care din urmatoarele privind cel mai frecvent semn in TEP sunt false?
A. dispneea
B. tahicardia
C. sincopa
D. hemoptizia
E. hipotensiunea arteriala
(pag. 1620)

M2244131. Care din elementele de mai jos indica un TEP masiv?

1628 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1629 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. dispneea
B. sincopa
C. tusea
D. hipotensiunea arteriala
E. cianoza
(pag. 1620)

M2244132. Care din elementele de mai jos nu indica un TEP masiv?


A. tusea
B. hemoptizia
C. durerea pleurala
D. cianoza
E. sincopa
(pag. 1620)

M2244133. Care din elementele de mai jos sugereaza un embolism pulmonar mic?
A. durerea pleurala
B. tusea
C. hemoptizia
D. dispneea
E. cianoza
(pag. 1620)

M2244134. Care din elementele de mai jos nu sugereaza un embolism pulmonar mic?
A. tusea
B. durerea pleurala
C. cianoza
D. dispneea
E. sincopa
(pag. 1620)

M2244135. Semnele "clasice" din TEP sunt?


A. tahicardia
B. subfebrilitatea
C. jugulare turgescente
D. componenta pulmonara a zgomotului II accentuata
E. fibrilatia atriala
(pag. 1621)

M2244136. Diagnosticul diferential al TEP se face cu:


A. infarct miocardic acut
B. angina instabila
C. pneumonia
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. anevrism aortic
(pag. 1621)

M2244137. Daignosticul diferential al TEP se face cu:


A. infarct miocardic acut
B. exacerbarea BPCO
C. anevrism aortic
D. astm bronsic

1629 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1630 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. pericardita
(pag. 1621)

M2244138. Diagnosticul diferential al TEP se face:


A. astmul bronsic
B. hipertensiunea pulmonara primitiva
C. fracturi costale
D. anevrism aortic
E. pneumotorax
(pag. 1621)

M2244139. Diagnosticul diferential al TEP se face cu:


A. pericardita
B. anevrism aortic
C. costocondrita
D. anxietatea
E. bronsita
(pag. 1621)

M2244140. Anomalii clasice pe ekg in TEP include?


A. tahicardia sinusala
B. fibrilatia atriala
C. flutter atrial recent instalat
D. extrasistolia ventriculara
E. bigeminism ventricular
(pag. 1621)

M2244141. Anomalii clasice pe ekg in TEP include?


A. unda S in D I
B. unda Q in V5
C. unda T negativa in V3
D. unda S in V3
E. unda Q in V3
(pag. 1621)

M2244142. Anomalii clasice pe ekg in TEP includ ?


A. unda T negativa in V3
B. flutter atrial recent instalat
C. unda Q in derivatia V3
D. extrasistolia ventriculara
E. unda S in derivatia DI
(pag. 1621)

M2244143. Modificarile clasice radiologice in TEP include?


A. olighemia focala
B. semnul Westermarck
C. densitate periferica in forma de banda deasupra diafragmului
D. opacitate cu forma triunghiulara
E. artera pulmonara dreapta largita descendenta
(pag. 1621)

M2244144. Care din urmatoarele afirmatii privind ecografia in TEP sunt adevarate?

1630 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1631 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. se bazeaza pe pierderea compresibilitatii venoase


B. aproximativ 2/3 din pacientii cu TEP nu au TVP evidenta ecografic
C. valoarea ecografiei venoase este certa pentru TVP proximala a membrelor inferioare la pacientii
asimptomatici
D. nu este sensibila pentru screeningul TVP la pacientii asimptomatici internati
E. este prima explorare efectuata de urgenta
(pag. 1621)

M2244145. Carte din urmatoarele afirmatii privind scintigrafia pulmonara sunt adevarate?
A. este principala explorare imagistica pentru diagnosticul TEP
B. un defect de perfuzie scintigrafica indica un flux sangvin absent sau scazut
C. scintigrama de ventilatie scade specificitatea scingramei de perfuzie
D. scintigrama de ventilatie anormala indica plamini cu modificari neventilati
E. prezenta 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentara
(pag. 1621)

M2244146. Care din urmatoarele afirmatii privind TEP sunt adevarate?


A. scintigrama pulmonara este in mod special utila daca rezultatele sunt normale sau aproape normale
B. diagnosticul de TEP este foarte putin probabil la pacientii cu scintigrama normala sau aproape normala
C. diagnosticul este aproximativ 70% sigur la pacientii cu scintigrama cu mare probabilitate pozitiv
D. mai putin de 1/2 din pacientii cu TEP confirmat angiografic au o scintigrama pozitiva
E. 40% din pacientii cu mare suspiciune clinica de TEP si probabilitate mica scintigrafica au TEP la
angiografie
(pag. 1621)

M2244147. Care din urmatoarele afirmatii privind ecocardiografia in TEP sunt adevarate?
A. este utila pentru trierea rapida a bolnavilor acuti
B. este esential a se efectua inaintea scintigrafiei pulmonare
C. este o explorare neinvaziva obligatorie
D. poate face diagnosticul diferential
E. ajuta la stabilirea riscului si prognosticului
(pag. 1621)

M2244148. Care din afirmatiile urmatoare privind ecocardiografia in TEP sunt false?
A. ajuta la stabilirea riscului si prognosticului
B. este explorare noninvaziva obligatorie
C. este preferata inaintea scintigrafiei pulmonare
D. ajuta la stabilirea diagnosticului diferential
E. este utila pentru trierea rapida a bolnavilor acuti
(pag. 1621)

M2244149. Care din urmatoarele afirmatii privind angiografia pulmonara sunt adevarate?
A. este cea mai specifica explorare disponibila pentru stabilirea diagnosticului definitiv de TEP
B. poate detecta emboli de 1-2 mm
C. poate detecta emboli doar cu dimensiuni mai mari de 3 mm
D. se efectueaza de rutina
E. un diagnostic definitiv de TEP depinde de vizualizarea unui defect de umplere intraluminal in mai mult de o
proiectie
(pag. 1621)

M2244150. Care din urmatoarele afirmatii privind angiografia pulmonara sunt false?
A. diagnosticul definitiv de TEP depinde de vizualizarea unui defect de umplere intraluminal in mai mult de o
proiectie

1631 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1632 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. poate detecta emboli de dimensiuni doar peste 3 mm


C. se efectueaza de rutina
D. este cea mai specifica explorare disponibila pentru stabilirea diagnosticului de TEP
E. poate detecta emboli de 1-2mm
(pag. 1621)

M2244151. Semnele secundare de TEP la angiografia pulmonara includ:


A. ocluzia brusca a vaselor
B. olighemia segmentara
C. o faza arteriala prelungita cu umplere rapida
D. vase periferice sinuoase
E. avascularitatea
(pag. 1621)

M2244152. Care din afirmatiile privind terapia primara in TEP sunt adevarate?
A. consta in lizarea trombului prin tromboliza
B. se efectueaza de rutina
C. se poate realiza prin embolectomie
D. este rezervata pacientilor cu risc crescut de moarte
E. este rezervata doar pacientilor cu TEP recurent
(pag. 1622)

M2244153. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt adevarate?
A. heparina se leaga,fixeaza si accelereaza activitatea antitrombinei III
B. heparina previne formarea in continuare a trombului
C. heparina permite mecanismelor fibrinolitice endogene sa lizeze cheagul deja format
D. heparina poate dizolva trombusul deja format
E. dupa 5-7 zile de administrare, trombusul rezidual incepe sa se stabilizeze
(pag. 1622)

M2244154. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt corecte?
A. cea mai importanta reactie adversa este hemoragia
B. protamina sulfat se administreaza doar in caz de hemoragii intracraniene
C. trombocitopenia asociata heparinei are de obicei consecinte clinice
D. daca numarul trombocitelor scade cu mai mult de 50% fata de normal, heparina ar trebui intrerupta
E. pacientii care primesc tratament de lunga durata cu heparina pot dezvolta osteopenie
(pag. 1622)

M2244155. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparina in TEP sunt false?
A. trombocitopenia asociata heparinei are de cele mai multe ori semnificatie clinica
B. protamina sulfat se administreaza doar in caz de hemoragie intracraniana
C. cea mai importanta reactie adversa este hemoragia
D. pacientii care primesc tratament de durata cu heparina pot sa dezvolte si osteoporoza
E. A+B+C
(pag. 1622)

M2244156. Care din efectele secundare ale heparinei in tratamentul TEP sunt reale?
A. poate sa dezvolte osteopenie
B. poate sa dezvolte osteoporoza
C. poate sa dezvolte fracturi pe os normal
D. cresterea transaminazelor apare frecvent
E. poate sa duca la anemie megaloblastica

1632 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1633 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1622)

M2244157. Care din efectele secundare ale tratamentului cu heparina sunt false?
A. poate sa duca la anemie megaloblastica
B. cresterea transaminazelor apare frecvent
C. poate sa dezvolte osteopenie
D. poate sa dezvolte osteoporoza
E. poate sa dezvolte fracturi pe os patologic
(pag. 1622)

M2244158. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu heparine cu greutate moleculara mica
sunt adevarate?
A. prezinta o capacitate mai mica de legare de proteinele plasmatice decat heparina conventionala
B. au o biodisponibilitate mai mare
C. au un timp de injumatatire mai lung decat heparina clasica
D. raspunsul legat de doza este adesea imprevizibil
E. au primit avizul FDA pentru tratamentul TEP
(pag. 1623)

M2244159. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul TEP cu Warfarina sunt adevarate?
A. este un antagonist de vitamina K
B. previne gamma-carboxilarea
C. previne activarea factorilor coagularii II, III, VII
D. previne activarea factorilor coagularii II,VII,VIII,IX
E. previne activarea factorilor coagularii II,VII,IX,X
(pag. 1623)

M2244160. Care din afirmatiile privind anticoagularea in TEP sunt adevarate?


A. dupa intreruperea anticoagularii , riscul TEP recurent este mare
B. rata recurentei a fost de 2 ori mai mare la pacientii care au primit anticoagulant numai 6 saptamani
C. pacientii obezi trebuie sa primeasca anticoagulant pe timp limitat
D. este indicat o anticoagulare de 1 an pentru un TEP
E. este indicata o anticoagulare de 6 luni pentru un TEP
(pag. 1623)

M2244161. Indicatiile montarii de filtre pe vena cava inferioara sunt :


A. sangerare activa
B. tromboza venoasa recurenta
C. prevenirea TEP recurent la pacientii cu ICC care sunt candidati la tromboliza
D. profilaxia la pacientii cu risc extrem de cerscut
E. poate fi folosit filtru Greenfield suprarenal
(pag. 1623)

M2244162. Care din urmatoarele afirmatii privind tromboliza in TEP sunt adevarate?
A. duce in toate cazurile la regresia rapida a insuficientei cardiace drepte
B. scade rata mortalitatii
C. scade recurenta TEP
D. nu are contraindicatii majore
E. se paote efectua in primele 14 zile
(pag. 1623)

M2244163. Care din afirmatiile urmatoare privind tromboliza in TEP sunt adevarate?
A. dizolva o mare parte din tromb

1633 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1634 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. dizolva trombul in totalitate


C. previne descarcarea continua de serotonina
D. agraveaza hipertensiunea pulmonara
E. dizolva o mare parte din sursa trombului
(pag. 1623)

M2244164. Care din afrimatiile privind tromboliza in TEP sunt adevarate?


A. regimul trombolitic preferat este cu activatori ai plasminogenului tisular recombinat
B. regimul trombolitic preferat este cu streptokinaza
C. pacientii raspund la tromboliza doar in primele 12 ore
D. pacientii par sa raspunda la tromboliza pina la 14 zile
E. tromboliticul se administreaza intramuscular sau subcutan
(pag. 1623)

M2244165. Contraindicatiile trombolizei in TEP includ:


A. boala intracraniana
B. interventiile chirurgicale recente
C. traumatismele
D. varsta mai mare de 75 de ani
E. varsta peste 80 de ani
(pag. 1623)

M2244166. Care din afirmatiile cu privire la tromboendarterectomia pulmonara sunt adevarate?


A. indicatiile ii cuprind pe pacientii dispneici la eforturi mici
B. indicatiile ii cuprind pe pacientii dispneici in repaus
C. poate reduce mult hipertensiunea pulmonara
D. poate chiar vindeca hipertensiunea pulmonara
E. au indicatie de tromboendarterectomie toti pacientii diagnosticati cu TEP
(pag. 1623)

M2244167. Care din afirmatiile legate de profilaxia TEP sunt adevarate?


A. are o importanta majora
B. nu este neaprat obligatorie fiind foarte costisitoare
C. este de obicei eficienta
D. se efectueaza doar la pacientii cu TEP masiv
E. este de 2 feluri: mecanica si farmacologica
(pag. 1624)

M2244168. Prevenirea TEP la pacientii cu proteza de sold se poate face cu:


A. Warfarina (INR propus 2-2.5) 4-6 saptamani
B. Warfarina (INR propus 2.5-3) 4-6 saptamini
C. Warfarina (INR 2.5-3) 2-3 saptamani
D. heparina cu greutate moleculara mica, 5-14 zile
E. heparina cu greutate moleculara mica, 3 saptamani
(pag. 1623)

M2344169. Care sunt factorii predispozanti pentru tromboza venoasa inclusi in triada lui Virchow?
A. hiperlipoproteinemia
B. hipercoagulabilitatea
C. traumatismul local al peretelui arterial
D. hipertensiunea arteriala
E. staza

1634 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1635 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M2344170. Tromboembolismul pulmonar survine:


A. la aproximativ 50% din pacientii cu tromoza venoasa pelvina sau tromboza venoasa proximala profunda a
membrelor inferioare
B. la aproximativ 80% din pacientii cu tromoza venoasa izolata a gambei
C. frecvent la pacientii cu tromoza venoasa a extremitatilor superioare
D. la aproximativ 60% din pacientii cu tromoflebite superficiale
E. rar la pacientii cu tromboza venoasa izolata a gambei
(pag. 1620)

M2344171. Fiziopatologic embolia pulmonara poate avea urmatoarele consecinte:


A. complianta pulmonara crescuta
B. aparitia unui sunt stanga-dreapta
C. bronhoconstrictie
D. rezistenta vasculara pulmonara crescuta
E. cresterea tensiunii parietale la nivelul ventriculului drept
(pag. 1620)

M2344172. Cresterea rezistentei vasculare pulmonare determina:


A. dilatarea ventriculului drept cu scaderea tensiunii parietale
B. ischemie miocardica prin comprimarea arterei coronare drepte
C. bombarea septului interventricular in interiorul ventricului stang
D. disfunctia ventriculara dreapta
E. umplere crescuta a ventricului stang
(pag. 1620)

M2344173. Pacientii cu tromboembolism moderat spre intins prezinta:


A. hiperkinezie ventriculara dreapta
B. presiune arteriala sistemica normala
C. indicatii de terapie primara pentru prevenirea emboliei pulmonare recurente
D. hipotensiune arteriala sistemica
E. presiune arterila pulmonara normala
(pag. 1620)

M2344174. Urmatoarele semne si simptome se pot intalni la un pacient cu tromboembolism mic:


A. sincopa
B. tuse
C. edem unilateral al membrului inferior
D. durere pleurala
E. hemoptizie
(pag. 1620)

M2344175. Un pacient cu tromboembolism masiv prezinta:


A. dispnee
B. tahicardie
C. hipertensiune arteriala sistemica
D. cianoza
E. indicatie de terapie primara cu tromboliza sau embolectomie
(pag. 1620)

M2344176. Diagnosticul diferential al tromboembolismului pulmonar se face cu:


A. hipertensiunea pulmonara primitiva

1635 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1636 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. pneumonie
C. colecistita acuta
D. pneumotorax
E. infarctul miocardic acut
(pag. 1621)

M2344177. Care dintre afirmatiile referitoare la D-dimerul plasmatic sunt adevarate?


A. nivelul crescut al D-dimerului plasmatic reflecta tromboliza endogena
B. reactia D-dimer ELISA nu poate fi folosita pentru excluderea tromboembolismului pulmonar
C. la pacientii cu septicemie se intalnesc nivele crescute ale D-dimerului
D. valorile crescute ale D-dimerului sunt specifice tromboembolismului pulmonar
E. este mai putin util decat gazele arteriale in diagnosticul tromboembolismului pulmonar
(pag. 1621)

M2344178. Clasic, in tromboembolismul pulmonar, se descriu urmatoarel modificari


electrocardiografice:
A. unda S in DI
B. flutter atrial recent instalat
C. bradicardie sinusala
D. axa QRS este la peste 90 °
E. unda T negativa in V3
(pag. 1621)

M2344179. radiografia toracica este sugestiva pentru tromboembolismul pulmonar in cazul:


A. unei radiografii toracice normale la un pacient dispneic
B. unei calcificari a butonului aortic
C. unei artere pulmonare drepte largite
D. unei cardiomegalii asociata cu staza vasculara pulmonara
E. evidentierii unei densitati periferice in banda deasupra diafragmului
(pag. 1621)

M2344180. Care dintre afirmatiile referitoare la ultrasonografia venoasa efectuata la apcientii cu


tromboembolism pulmonar este adevarata?
A. evidentiaza tromboza venoasa profunda la toti pacientii cu tromboembolism pulmonar
B. este extrem de utila pentru evidentierea trombusului cu localizare in venele pelvine
C. are valoare certa la pacientii simptomatici in ambulator cu tromboza venoasa profunda proximala a
membrelor inferioare
D. este o metoda sensibila pentru screeningul trombozei venoase profunde la pacientii asimptomatici internati
E. subestimeaza frecventa trombozei venoase proximale a membrulor inferioare la pacientii cu interventii
ortopedice sau neurochirurgicale
(pag. 1621)

M2344181. Complicatiile posibile in cazul terapiei cu warfarina sunt:


A. sangerare
B. tromboza arteriala
C. necroza cutanata
D. embriopatia warfarinica
E. trombocitopenia mediata imun
(pag. 1623)

M2344182. Insertia unui filtru pe vena cava inferioara este recomandata in urmatoarele situatii:
A. cand anticoagularea nu se poate efectua
B. tromboza venoasa recurenta

1636 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1637 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. ca terapie adjuvanta asociata trombolizei


D. profilaxia tromboembolismului pulmonar la pacientii cu risc extrem de crescut
E. terapie primara in tromboembolismul pulmonar masiv
(pag. 1623)

M2344183. In momentul initierii terapiei cu warfarina la un pacient cu tromboembolism pulmonar


trebuie tinem cont de:
A. cresterea nivelurilor proteinei C si S
B. dezvoltarea unui potential trombogen
C. instalarea efectului complet al warfarinei ce necesita de obicei 10 zile
D. necesitatea suprapunerii timp de 5 zile a heparinei si warfarinei
E. efectul procoagulant al warfarinei ce poate fi accentuat prin suprapunerea heparinei pentru 5 zile
(pag. 1623)

M2344184. Terapia primara in tromboembolismul pulmonar se refera la:


A. anticoagularea cu heparina
B. tromboliza venoasa periferica
C. tromboliza locala prin cateter
D. embolectomie
E. anticoagulare cu warfarina
(pag. 1622)

M2344185. Terapia primara este indicata in urmatoarele situatii:


A. pacientii cu risc crescut de moarte prin insuficienta cardica dreapta
B. pacienti cu tromboembolism mic dar cu durere pleurala importanta
C. pacienti cu disfunctie ventriculara dreapta ecocardiografic
D. pacienti care prezinta mai putin de 30% din scintigrama pulmonara afectata de tromboembolismul
pulmonar
E. pacienti cu risc de tromboembolismul pulmonar in ciuda anticoagularii adecvate
(pag. 1622)

M2544186. Factorii predispozanţi dobândiţi ai trombembolismului pulmonar sunt:


A. intervenţiile chirurgicale
B. obezitatea
C. sarcina
D. cateterismul venos periferic permanent
E. chimioterapicele antimicrobiene
(pag. 1620)

M2544187. Efectele fiziopatologice ale emboliei pulmonare sunt:


A. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
B. creşterea rezistenţei în căile respiratorii
C. hipercoagulabilitatea în sistemul venos pulmonar
D. scăderea complianţei pulmonare
E. hipoventilaţia alveolară
(pag. 1620)

M2544188. Creşterea rezistenţei vasculare pulmonare consecutivă trombembolismului pulmonar este


datorată:
A. şuntului pulmonar dreapta - stânga
B. obstrucţiei arteriale
C. hipercapniei
D. vasoconstricţiei mediată de serotonină

1637 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1638 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. bronhoconstricţiei
(pag. 1620)

M2544189. Alterarea schimbului gazos la nivelul membranei alveolo-capilare, în cadrul


trombembolismului pulmonar este datorată:
A. creşterii spaţiului mort alveolar
B. creşterii complianţei pulmonare
C. şuntului dreapta - stânga
D. bronhoconstricţiei
E. reducerii suprafeţei de schimb gazos
(pag. 1620)

M2544190. Scăderea complianţei pulmonare întâlnită la pacienţii cu trombembolism pulmonar este


secundară:
A. edemului pulmonar
B. creşterii sintezei de surfactant
C. hemoragiei pulmonare
D. reducerii patului vascular
E. hipercoagulabilităţii
(pag. 1620)

M2544191. Consecinţele creşterii rezistenţei vasculare pulmonare, la pacienţii cu trombembolism


pulmonar, sunt următoarele:
A. dilataţia şi disfuncţia ventriculară dreaptă
B. bombarea paradoxală a septului interventricular
C. dilataţia şi disfuncţia ventriculară stângă
D. scăderea perfuziei arteriale coronariene
E. infarctul de ventricul drept
(pag. 1620)

M2544192. Insuficienţa cardiacă dreaptă progresivă, care este cea mai obişnuită cauză de deces în
trombembolismul pulmonar, este determinată de:
A. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
B. umplerea scăzută a ventriculului drept
C. creşterea presiunii parietale
D. ischemia miocardică
E. creşterea presiunii arteriale sistemice
(pag. 1620)

M2544193. Care dintre următoarele afirmaţii despre trombembolismul pulmonar masiv sunt adevărate:
A. este consecinţa unui trombembolism întins anatomic
B. asociază hipotensiunea sistemică
C. se însoţeşte de o funcţie normală a ventriculului drept
D. tratamentul anticoagulant oferă şanse mari de supravieţuire
E. tromboliza este inutilă
(pag. 1620)

M2544194. Pacienţii cu trombembolism pulmonar mic spre moderat prezintă:


A. funcţie normală a cordului drept
B. hipokinezie ventriculară la echografie
C. colaps circulator
D. anticoagularea sau filtrul venos în vena cavă inferioară reprezintă atitudini terapeutice adcvate
E. pronostic bun

1638 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1639 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1620)

M2544195. Care dintre următoarele afirmaţii privind infarctul pulmonar sunt FALSE:
A. indică, de obicei, un trombembolism pulmonar moderat spre sever
B. întotdeauna este dureros
C. este localizat parahilar
D. complică, de regulă, trombembolismul pulmonar mic
E. are pronostic bun, cu anticoagulare adecvată
(pag. 1620)

M2544196. Posibilele etiologii ale emboliei pulmonare netrombotice sunt:


A. embolia grasă
B. deficitul de proteină S
C. embolia gazoasă
D. deficitul de proteină C
E. embolia tumorală
(pag. 1620)

M2544197. Trombembolismul pulmonar masiv este sugerat de următoarele simptome şi semne:


A. durerea pleurală
B. dispneea
C. sincopa
D. cianoza
E. hipotensiunea arterială
(pag. 1620)

M2544198. Trombembolismul pulmonar mic, localizat distal, lângă pleură este sugerat de:
A. durerea pleurală
B. sincopă
C. hipotensiunea arterială
D. tuse
E. hemoptizie
(pag. 1620, 1621)

M2544199. Semnele clasice ale trombembolismului pulmonar sunt:


A. subfebrilitatea
B. tahicardia
C. hipotensiunea arterială
D. accentuarea componentei pulmonare a zgomotului II
E. turgescenţa jugularelor
(pag. 1621)

M2544200. Nivelele plasmatice crescute ale D-dimerilor indică:


A. trombembolismul pulmonar
B. infarctul miocardic
C. pericardita
D. septicemia
E. hipertensiunea arterială sistemică
(pag. 1621)

M2544201. Anomaliile electrocardiografice clasice ale trombembolismului pulmonar sunt următoarele:


A. tahicardia sinusală

1639 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1640 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. devierea la stânga a axului QRS


C. flutterul sau fibrilaţia recent instalată
D. Unda S în D1, unda Q în V3 şi o unda T negativă în V3
E. blocul de ramură stângă
(pag. 1621)

M2544202. Semnele radiografice clasice ale trombembolismului pulmonar sunt:


A. oligemia focală
B. arteră pulmonară dreaptă lărgită
C. opacitate "în bandă" supradiafragmatică
D. lărgirea butonului aortic
E. reducerea bazală a transparenţei pulmonare
(pag. 1621)

M2544203. În cazul trombembolismului pulmonar, următoarele afirmaţii cu privire la scintigrama


pulmonară sunt adevărate:
A. scintigrama pulmonară este principala explorare imagistică pentru diagnosticul trombembolismului
pulmonar
B. un defect de perfuzie scintigrafic indică trombembolismul pulmonar
C. prezenţa a 2 sau mai multe defecte de perfuzie segmentare, în prezenţa unei ventilaţii normale indică
trombembolismul pulmonar
D. scintigrama pulmonară este utilă dacă rezultatul radiologic este normal sau aproape normal, sau dacă este
o mare probabilitate de trombembolism pulmonar
E. o scintigramă pulmonară normală sau aproape normală poate fi întâlnită în trombembolismul pulmonar
(pag. 1621)

M2544204. Semnele angiografice care stabilesc diagnosticul de trombembolismul pulmonar sunt:


A. ocluzia bruscă a vaselor
B. hipervascularizaţia unui plămân
C. o fază arterială prelungită, cu umplere lentă
D. vase periferice sinuoase, ascuţite
E. defect de umplere intraluminal, în mai mult de o proiecţie
(pag. 1621)

M2544205. Principalele mecanisme pentru care heparina este indicată în tratamentul


trombembolismului pulmonar sunt:
A. accelerează activitatea antitrombinei III
B. efectul antiagregant plachetar
C. previne extinderea trombusului
D. permite mecanismelor fibrinolitice endogene să lizeze cheagul
E. activarea directă a mecanismelor fibrinolitice endogene
(pag. 1622)

M2544206. Principalele complicaţii ale tratamentului cu heparină în trombembolismul pulmonar sunt:


A. hemoragia
B. trombocitoza
C. trombocitopenia
D. tromboze arteriale sau venoase (sindromul cheagului alb)
E. osteoporoza
(pag. 1622)

M2544207. Necroza cutanată indusă de warfarină poate fi legată de:


A. dozele iniţiale mari de warfarină

1640 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1641 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. reducerea proteinei S
C. reducera proteinei C
D. administrarea concomitentă a heparinei
E. în cursul unor stări trombotice în care heparina este retrasă din tratament
(pag. 1623)

M2544208. Anticoagularea trebuie menţinută:


A. 6 săptămâni pentru tromboza venoasă izolată a gambei
B. 3 luni pentru tromboza venoasă izolată a gambei
C. 6 luni pentru tromboza venoasă proximală a membrelor inferioare
D. 12 luni pentru trombembolismul pulmonar
E. nelimitat pentru pacienţii obezi sau cu o neoplazie subiacentă
(pag. 1623)

M2544209. Tromboliza cu activator de plasminogen tisular recombinat, administrat continuu, în


perfuzie endovenoasă, timp de 2 ore la pacienţii cu trombembolism pulmonar, conduce la:
A. dizolvarea trombusului arterial pulmonar obstruant
B. fixarea şi accelerarea activităţii antitrombinei III
C. dizolvarea trombusului din venele pelvine sau profunde ale membrelor inferioare
D. scăderea hipertensiunii pulmonare prin stimularea descărcării de serotonină
E. reducerea probabilităţii recurenţei trombembolismului pulmonar
(pag. 1623)

M2644210. Triada de factori predispozanti pentru tromboza venoasa dupa Virchow este:
A. Traumatismul local al peretelui vaselor (leziune endoteliala)
B. Hipertensiunea arteriala
C. Hipercoagulabilitate
D. Staza venoasa
E. Fibrinogenemie scazuta
(pag. 1620)

M2644211. Trombii venosi dislocati de obicei embolizeaza in:


A. Circulatia arteriala pulmonara
B. Circulatia arteriala printr-un foramen ovale existent
C. Circulatia arteriala a membrelor superioare
D. Circulatia arteriala a membrelor inferioare
E. Circulatia arteriala carotidiana
(pag. 1620)

M2644212. Embolia pulmonara poate avea urmatoarele efecte:


A. Rezistenta vasculara pulmonara crescuta (spasm arteriolar pulmonar)
B. Alterarea schimbului de gaze
C. Hiperventilatie alveolara
D. Rezistenta crescuta a cailor aeriene
E. Modificarea valorilor Doppler-ului arterial
(pag. 1620)

M2644213. Embolia pulmonara netrombotica poate avea urmatoarele etiologii:


A. Embolia grasoasa
B. Embolia tumorala
C. Disectia de aorta
D. Trombi situate in VS

1641 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1642 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Folosirea indelungata de antibiotice


(pag. 1620)

M2644214. Simptomele tromboembolismului pulmonar sunt:


A. Dispneea
B. Inrosirea fetei
C. Hipotensiunea
D. Greata
E. Frisoane
(pag. 1620)

M2644215. Diagnosticul diferential in tromboembolismul pulmonar se face cu:


A. IMA
B. Pneumonie
C. Endocardita
D. Boli de colagen
E. Astmul bronsic
(pag. 1620)

M2644216. Explorarile imagistice neinvazive in diagnosticarea tromboembolismului pulmonar sunt:


A. Radiografia toracica simpla (Rx toracic)
B. Ecografia abdominala
C. Tomografia simpla
D. Scintigrafie pulmonara
E. Tomografia prin emisie de pozitroni (TEP)
(pag. 1621)

M2644217. Terapia primara a tromboembolismului pulmonar cuprinde:


A. Tromboliza venoasa periferica (sistemica)
B. Ligatura arterei pulmonare
C. Tromboliza selectiva prin cateter
D. Trombendarterectomie si embolectomie de aspiratie
E. Inlocuirea portiunii de vena afectata cu proteza de Dacron
(pag. 1622)

M2644218. Tromboliza in tromboembolism pulmonar conduce la urmatoarele efecte:


A. Dizolva o mare parte a trombului arterial pulmonar obstruant anatomic
B. Creste tensiunea arteriala
C. Dizolva o mare parte din masa trombului apartinand venelor pelviene
D. Induce vasoconstrictie la nivelul circulatiei membrelor inferioare
E. Determina modificari la nivelul secretiei pancreatice
(pag. 1623)

M2644219. Facorii predispozanti pentru TEP sunt:


A. Interventiile chirurgicale
B. Obezitate
C. Sarcina
D. Traumatismul local
E. Infarctul pulmonar
(pag. 1620)

M2644220. Care este terapia primara cu cele mai mari sanse de supravietuire:

1642 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1643 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. Trombolizie
B. Embolectomie
C. Administrare de diuretice
D. Oxigenoterapia
E. Combaterea bradicardiei
(pag. 1620)

M2644221. Electrocardiograma in TEP include:


A. Tachicardie sinusala
B. Unda Q in derivatia V3
C. Unda T negativ in derivatia V3
D. Inversarea undei T in derivatiile V1- V2
E. Axul QRS este sub 45°
(pag. 1621)

M2644222. Terapia adjuvanta in TEP consta din:


A. Ameliorarea durerii
B. Suplimentarea de oxigen
C. Sprijin psihologic
D. Administrare de antiobiotice
E. Administrarea de agenti inotropi
(pag. 1622)

M2644223. Terapia primara medicala in TEP cuprinde:


A. Tromboliza
B. Administrarea de agenti inotropi
C. Administrare de diuretice
D. Administrare de antiobiotice
E. Administrare de vasodilatatoare
(pag. 1622)

M2844224. Embolia pulmonara netrombotica poate avea ca etiologie:


A. embolia tumorala
B. embolia grasa dupa traumatisme cu obiecte ascutite
C. embolia grasa dupa fracturi de oase lungi
D. embolia cu lichid amniotic
E. embolia gazoasa
(pag. 1620)

M2844225. Terapia primara a trombembolismului pulmonar cuprinde:


A. tromboliza
B. embolectomia de aspiratie
C. pulverizarea mecanica
D. trombendarteriectomie
E. Dalteparina 5000 u o data pe zi
(pag. 1622)

M2844226. Profilaxia trombembolismului pulmonar se face:


A. cu Enoxaparina pentru protezele de sold
B. Warfarina pentru cancerele genitale
C. Warfarina pentru interventiile chirurgicale urologice
D. Dalteparina o data pe zi pentru interventii generale pentru afectiuni necanceroase

1643 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1644 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. oxigenoterapie
(pag. 1623)

M2844227. Heparinele cu greutate moleculara mica,in comparatie cu heparina nefractionata:


A. prezinta o capacitate mai mare de legare de proteinele plasmatice
B. prezinta o capacitate mai mica de legare decelulele endoteliale
C. au o biodisponibilitate mai mica
D. au timp de injumatatire mai lung
E. au primit avizul FDA pentru tratamentul TEP
(pag. 1623)

M2844228. Warfarina:
A. este o heparina cu molecula mica
B. este un antagonist de vitamina K
C. previne activarea factorului II al coagularii
D. produce scaderea proteinelor C si S
E. produce scurtare atimpului de protrombina
(pag. 1623)

M2844229. Durata anticoagularii este:


A. la pacientii cu TEP si cancer sau obezitate importanta-timp nedefinit
B. la pacientii aflati la primul episod de tromboza venoasa izolata de gamba-3 luni
C. pentru o TVP proximala 6 luni
D. pentru o TVP proximala 3 luni
E. pentru TEP 1 an
(pag. 1623)

M2844230. Complicatiile tratamentului cu Warfarina sunt:


A. hemoragia
B. necroza cutanata
C. reducerea proteinei C
D. embriopatie
E. osteoporoza
(pag. 1623)

1644 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1645 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 45
Hepatitele cronice
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1145001. Stadiul hepatitei cronice (nivelul progresiei bolii) se bazeaza pe:


A. gradul inflamatiei portale
B. gradul necrozei periportale
C. gradul fibrozei
D. cuantificarea bridging necrosis
E. cuantificarea piecemeal necrosis
(pag. )

M1145002. Supravietuirea la 5 ani la pacientiicu hepatita cronica virala B (forma usoara) este de:
A. 87%
B. 97%
C. 55%
D. 100%
E. 80%
(pag. )

M1145003. Despre hepatita autoimuna tip III sint adevarate urmatoarele:


A. prezinta anticorpi anti-LKM 1
B. prezinta anticorpi circulanti anti-antigen solubil hepatic
C. este frecvent intilnita la copii
D. este frecvent intilnita la barbati
E. prezint anticorpi anti-mitocondriali
(pag. )

M1145004. Debutul hepatitei cronice autoimune poate fi:


A. asemanator cu cel din colangita sclerozanta primitiva
B. asemanator cu cel din ciroza biliara secundara
C. brutal
D. dupa o infectie acuta cu virus hepatitc C
E. dupa o infectie cu citomegalovirus
(pag. )

M1145005. Dovezile care sprijina etiopatogenia autoimuna in hepatitele autoimune sint urmatoarele, cu
o exceptie:
A. prezenta de limfocite T citotoxice si plasmocite in leziunile hepatice
B. prezenta frecventa a factorului reumatoid
C. asocierea frecventa a haplotipului HLA DRw3
D. prezenta frecventa a haplotipului HLA B3
E. prezenta frecventa a haplotipului HLA B8
(pag. )

M1245006. In hepatita cronica delta:

1645 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1646 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. regula este coinfectia cu virusul C


B. regula este hepatita cronica relativ severa, cu sau fara ciroza
C. o caracteristica serologica este distinctiva este absenta in circulatie a anticorpilor anti-microzomi hepatici si
renali (anti LKM)
D. virusul delta are mai mult de 3 subtipuri “salbatice”
E. tratamentul cel mai eficient este cu lamivudina, pe o perioada de 5 ani
(pag. 1873)

M1245007. Cel mai frecvent simptom intilnit in hepatita cronica C este:


A. icterul
B. artralgiile
C. diareea
D. subfebrilitatile
E. astenia fizica
(pag. 1874)

M1245008. Tratamentul in hepatita cronica C se face cu:


A. prednison in asociere cu interferon
B. interferon in asociere cu factorul de necroza tumorala
C. interferon alfa singur
D. lamivudina
E. interferon alfa asociat cu lamivudina
(pag. 1874)

M1245009. Tratamentul hepatitelor autoimune se face cu:


A. ribavirina
B. interferon alfa asociat cu ribavirina
C. interferon alfa asociat cu lamivudina
D. glucocorticoizi
E. lamivudina asociata cu ribavirina
(pag. 1876)

M1245010. Diagnosticul diferential al hepatitei autoimune se face:


A. sindroamele cu hiperbilirubinemie
B. sindroamele diareeice
C. ciroza biliara primitiva
D. sindromul dispeptic biliar
E. dischinezia sfincterului Oddi
(pag. 1877)

M1245011. Necroza in punti din hepatita cronica se refera la:


A. distructia limitantei hepatocitelor periportale
B. punti de necroza intre tractul portal si vena centrala
C. necrozele intralobulare
D. necrozele focale
E. gradul de progresie
(pag. 1869)

M1345012. In hepatita cronica persistenta urmatoarea afirmatie este falsa:


A. De obicei pacientii cu hepatita cronica persistenta sunt asimptomatici.
B. Este improbabila evolutia catre leziuni mai severe (hepatita cronica activa si ciroza)
C. La examenul clinic se poate constata hepatomegalie.

1646 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1647 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Aspectul histopatologic consta in infiltrat inflamator mononuclear localizat in interiorul tracturilor portale.
E. in noua nomenclatura hepatita cronica persistenta va fi clasificata astfel: hepatita cronica cu grad moderat
si stadiu cu fibroza usoara.
(pag. 1870)

M1345013. In cursul terapiei cu Interferon nu poate aparea urmatoarea complicatie:


A. Supresie medulara
B. Labilitate emotionala
C. Alopecie
D. Reactii autoimune
E. Trombocitoza.
(pag. 1872)

M1345014. Cel mai frecvent simptom in hepatita cronica C este:


A. Astenia
B. Icterul
C. Greata
D. Artralgiile
E. Anorexia.
(pag. 1874)

M1445015. In hepatita cronica tip D pot fi intalniti in circulatie urmatorii autoanticorpi:


A. anti LKM1
B. anti LKM2
C. anti SLA
D. anti LKM3
E. anticorpi anti Hbe
(pag. 1870)

M1445016. Cronicizarea hepatitei acute virusale de tip C se realizeaza intr-un procent de:
A. 10-20% din cazuri
B. 30% din cazuri
C. 90% din cazuri
D. 5-10% din cazuri
E. 50-70% din cazuri
(pag. 1873)

M1445017. Un raspuns redus la terapia cu interferon in hepatita cronica C este prezis de urmatoarele,
cu EXCEPTIA:
A. leziuni histologice avansate
B. diversitate mare a cvasispeciilor ARN VHC
C. niveluri scazute ale fierului hepatic
D. nivel inalt al ARN VHC
E. boala cu evolutie prelungita
(pag. 1874)

M1445018. Complicatii extrahepatice ale hepatitei cronice de tip C fara relatie cu injuria determinata de
complexele imune sunt:
A. poliarterita nodoasa
B. lichenul plan
C. vasculita leucocitoclastica
D. tiroidita
E. anemia hemolitica autoimuna

1647 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1648 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1874)

M1545019. Doza de interferon utilizata pentru a se obtine seroconversia de la infectie cu virus hepatic
B replicativ la infectie VHB nonreplicativa este:
A. 3 milioane ui zilnic
B. 5 milioane ui zilnic
C. 10 milioane ui saptamanal
D. 3 milioane ui la 3 zile
E. 5 milioane ui saptamanal
(pag. 1872)

M1545020. Indicati care dintre urmatoarele manifestari extrahepatice poate fi intalnita la pacientii cu
hepatita cronica virala C datorita formarii de complexe imune:
A. sindromul Sjogren
B. lichenul plan
C. porfiria cutanata tardiva
D. crioglobulinemia mixta esentiala
E. dermatomiozita
(pag. 1874)

M1545021. Anticorpii circulanti impotriva antigenului solubil hepatic sunt intalniti in:
A. hepatita cronica virala C
B. hepatita autoimuna tip I
C. hepatita autoimuna tip IIa
D. hepatita autoimuna tip IIb
E. hepatita autoimuna tip III
(pag. 1876)

M1545022. Doza de azatioprina utilizata in terapie combinata cu Prednison la pacientii cu hepatita


autoimuna este:
A. 100 mg/zi
B. 50 mg/zi
C. 25 mg/zi
D. 50 mg saptamanal
E. 10 mg/zi
(pag. 1876)

M1545023. Hepatita cronica cu virus D se asociaza cel mai frecvent cu:


A. colangiocarcinomul
B. ciroza biliara secundara
C. colangita sclerozanta
D. coinfectia cu virus hepatic C
E. coinfectia cu virus hepatic B
(pag. 1873)

M1645024. Faza nereplicativa a hepatitei cronice virale B se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


EXCEPTIA:
A. Absenta Ag HBc in ficat.
B. Prezenta Ag Hbe si absenta Ac HBe in ser.
C. Prezenta Ac HBe si absenta Ag Hbe in ser.
D. Prezenta ADN VHB in ficat, integrat in genomul gazdei.
E. Infectiozitate mica.

1648 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1649 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1871)

M1645025. Complicatiile extrahepatice ale hepatitei cronice virale B sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Glomerulonefrita prin complexe imune.
B. Poliarterita nodoasa.
C. Crioglobulinemia.
D. Artrite.
E. Leziuni purpurice cutanate.
(pag. 1872)

M1645026. Care din urmatoarele nu sunt factori predictivi pentru un raspuns favorabil la terapia cu
interferon in hepatita cronica virala B?
A. Valorile crescute ale transaminazelor serice.
B. Valorile scazute ale transaminazelor serice.
C. Nivelurile scazute ale viremiei.
D. Durata scurta a bolii.
E. Scorul necroinflamator mic.
(pag. 1872)

M1645027. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica D sunt adevarate, cu EXCEPTIA:


A. Coinfectia B si D nu creste riscul de cronicizare a hepatitei B.
B. Suprainfectia D la un pacient cu hepatita cronica B evolueaza de regula spre hepatita cronica B si D.
C. Evolutia hepatitei cronice B si D este de obicei severa.
D. Tratamentul hepatitei cronice D se face cu interferon 9 milioane U.I. de trei ori/sapt, timp de 12 luni.
E. Virusurile hepatitice B si D sunt virusuri ADN.
(pag. 1873)

M1645028. Complicatiile extrahepatice cele mai frecvente ale hepatitei cronice virale C sunt
urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Lichenul plan.
B. Crioglobulinemia.
C. Porfiria cutanata tardiva.
D. Poliarterita nodoasa.
E. Sindromul Sjogren.
(pag. 1874)

M1645029. Care din urmatoarele modificari de laborator nu caracterizeaza hepatita cronica virala C?
A. Valori ondulante ale transaminazelor serice.
B. Posibil valori normale ale transaminazelor serice.
C. Valori mai scazute ale transaminazelor serice in fazele avansate ale bolii.
D. Absenta constanta a autoanticorpilor care caracterizeaza hepatitele autoimune.
E. Prezenta la unii pacienti a crioglobulinelor.
(pag. 1874)

M1645030. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitei cronice virale C nu sunt
adevarate?
A. Interferonul, singur sau asociat ribavirinei, este principalul mijloc terapeutic in hepatita cronica C.
B. La terapia cu interferon se pot asocia flebotomii repetate.
C. Genotipul 1b al virusului hepatitei C raspunde mai greu la tratamentul cu interferon.
D. Cresterea temporara a transaminazelor se asociaza cu raspunsul la interferon.
E. Majoritatea raspunsurilor virusologice apar in primele trei luni de tratament.
(pag. 1874,1875)

1649 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1650 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2245031. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica virala b sunt adevarate


A. infectia la nastere sea sociaza cu cronicizare în 100% din cazuri
B. în adolescenta riscul de cronicizare este de 90%
C. în adolescenta infectia acuta este inaparenta clinic
D. la adulti episodul acut este în majoritatea cazurilor inaparent clinic
E. riscul de cronicizare la nastere este de 1%
(pag. 1871)

M2245032. Care dintre afirmatiile referitoare la hepatita cronica activa este falsa
A. platforma limitanta este erodata
B. hepatocitele sunt dispuse asemanator pietrelor de pavaj
C. necroza în punti caracterizeaza o forma mai grava de hepatita activa
D. bridging necrosis se asociaza cu evolutia spre ciroza
E. pieceameal necrosis este necesar pentur diagnostic
(pag. 1874)

M2245033. Faza relativ replicativa a infectiei cu VHB se caracterizeaza prin urmatoarele


A. prezenta în ser a antigenului HBE si ADN HBV
B. infectitivate redusa
C. prezenta în ser a antigenului HBS
D. lezare hepatica minima
E. absenta antigenului HBC intrahepatocitar
(pag. 1871)

M2245034. Care din urmatoarele nu caracterizeaza faza non replicativa a infectiei cu HBV
A. anticorpi anti HBE
B. lezare hepatica minima
C. antigen HBE
D. infectivitate minima
E. absenta antigenului HBC intrahepatocitar
(pag. 1871)

M2245035. Urmatoarele se asociaza cu absenta beneficiului la terapia cu interferon în hepatita cronica


C
A. severitate moderata la biopsia hepatica
B. genotipul 1b
C. activitate normala a transaminazelor
D. nivel înalt al ARN HCV
E. crioglobulinemia mixta esentiala
(pag. 1875)

M2245036. Raspunsul nefavorabil la interferon alfa în hepatita cronica virala B poate fi anunta de
A. activitatea crescuta a ALAT
B. nivelul ADN HBV sub 200 de pg/ml
C. infectia la nastere
D. durata medie a afectiunii sub 1,5 ani
E. imunocompetenta
(pag. 1872)

M2345037. Gradul 3 de fibroză hepatică (conform scorului Knodell- Ishak) semnifică:


A. Fibroză uşoară
B. Fibroză moderată

1650 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1651 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Fibroză severă, incluzând fibroză în punţi (bridging fibrosis)


D. Fibroză foarte uşoară
E. Ciroză
(pag. 1870)

M2345038. Necroza periportala incluzand piecemeal necrosis (PN) si /sau bridging necrosis (BN) din
indexul activitatii histologice (scorul Knodell Ishak) din hepatita cronica arata la scor 3:
A. PN usoara
B. PN moderata
C. PN marcata
D. PN + BN
E. necroze multiple
(pag. 1870)

M2345039. Caracteristicile hepatitei cronice lobulare sunt urmatoarele cu exceptia


A. Inflamatie portala
B. Focare de necroza si inflamatie în lobulul hepatic
C. Dezorganizarea arhitecturii lobulare
D. Fibroza periportala absenta sau limitata
E. Evolutie rara catre ciroza hepatica
(pag. 1870 -1871)

M2345040. Faza non replicativa a hepatitei cronice cu virus B se caracterizeaza prin


A. Prezenta Ag HBe în ser
B. Prezenta ADN VHB în ser
C. Prezenta Ag HBc intrahepatocitar
D. Infectivitate crescuta
E. ADN VHB integrat în genomul gazdei
(pag. 1871)

M2345041. Probabilitatea de conversie spontana de la infectia cu virus B replicativa la cea non


replicativa este de:
A. 1% pe an
B. 5% pe an
C. 10 – 15% pe an
D. 20- 25% pe an
E. 30 -35% pe an
(pag. 1871)

M2345042. Probabilitatea de raspuns favorabil la tratamentul cu Interferon în hepatita cronica cu virus


B este crescuta atunci cand:
A. Se înregistreaza niveluri scazute ale ADN VHB
B. Transaminazele sunt în limite normale
C. Pacienti imunodeprimati
D. Dobandirea infectiei la nastere
E. Exista semne de decompensare a bolii hepatice
(pag. 1872)

M2345043. Hepatita cronica cu virus D are urmatoarele caracteristici cu exceptia:


A. Are aceleasi caracteristici clinice si de laborator cu hepatita B
B. Are severitate mai mica comparativ cu hepatita B
C. Asociaza anticorpi anti LKM3
D. Tratamentul cu Interferon 12 luni are raspuns favorabil în 50% din cazuri

1651 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1652 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. La persoanele transplantate recidiva infectiei cu virus D se poate produce fara exprimarea hepatitei B
(pag. 1873)

M2345044. Complicatiile extrahepatice ale infectiei cu virus C includ, cu exceptia:


A. Crioglobulinemie mixta
B. Porfirie cutanata tardiva
C. Rectocolita ulcero hemoragica
D. Lichen plan
E. Sindrom Sjogren
(pag. 1874)

M2545045. Clasificarea în funcţie de grad a hepatitelor cronice se bazează pe următorii factori cu


EXCEPŢIA:
A. Gradul necrozei periportale
B. Distrucţia limitantei hepatocitelor periportale
C. Încărcarea virală
D. Gradul necrozelor confluente
E. Gradul inflamaţiei portale
(pag. 1869)

M2545046. Următoarele afirmaţii referitoare la hepatita cronică persistentă sunt corecte cu EXCEPŢIA:
A. Pacienţii sunt asimptomatici sau prezintă simptome generale relativ uşoare
B. Examenul fizic este normal
C. "Platforma limitantă" a hepatocitelor periportale este intactă
D. Este foarte probabilă evoluţia către leziuni mai severe
E. Nivelurile activităţii aminotransferazelor sunt modest crescute
(pag. 1870)

M2545047. În hepatita cronică B apar următoarele complicaţii extrahepatice cu EXCEPŢIA:


A. Glomerulonefrită cu complexe imune
B. Lichen plan
C. Poliarterită nodoasă
D. Vasculită leucocitoclastică
E. Artrite
(pag. 1872)

M2545048. Precizaţi care dintre următoarele efecte secundare ale terapiei cu interferon nu sunt
reversibile:
A. Tiroidita autoimună
B. Supresia medulară
C. Alopecia
D. Depresia
E. Diareea
(pag. 1872)

M2545049. Hepatita acută C este urmată de cronicizare în:


A. 30-40% din cazuri
B. 40-50% din cazuri
C. 45-55% din cazuri
D. 60-80% din cazuri
E. 50-70% din cazuri
(pag. 1873)

1652 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1653 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2545050. La pacienţii cu hepatită posttransfuzională urmăriţi timp de 10 ani evoluţia către ciroză
hepatică s-a înregistra în:
A. 10% din cazuri
B. 15% din cazuri
C. 20% din cazuri
D. 25% din cazuri
E. 30% din cazuri
(pag. 1873)

M2545051. Simptomul cel mai frecvent în hepatita cronică C este:


A. Icterul
B. Astenia fizică
C. Greaţa
D. Gustul amar
E. Distensia abdominală
(pag. 1874)

M2545052. Factorii asociaţi cu un răspuns redus în terapia cu interferon a hepatitei cronice C sunt
următorii cu EXCEPŢIA:
A. Leziuni histologice avansate
B. Boală cu evoluţie prelungită
C. Nivel înalt al ARN HCV
D. Genotipul 1b
E. Diversitate mică a cvasispeciilor ARN HCV
(pag. 1875)

M2545053. Următoarele afirmaţii referitoare la patogeneza hepatitei autoimune sunt corecte cu


EXCEPŢIA:
A. Leziunile histologice hepatice sunt alcătuite predominant din limfocite T citotoxice şi plasmocite
B. Se asociază cu alte afecţiuni autoimune
C. Bolnavii prezintă autoanticorpi circulanţi
D. Pacienţii au haplotipurile de histocompatibilitate HLA-B1, -B8, -DRw3, -DRw4
E. Acest tip de hepatită cronică nu răspunde la terapia cu glucocorticoizi/imunisupresoare
(pag. 1875)

M2545054. În hepatita autoimună se descriu următorii autoanticorpi cu EXCEPŢIA:


A. Anticorpi antinucleari
B. Anticorpi antifactor intrinsec
C. Anticorpi anti-muşchi neted
D. Anticorpi împotriva microzomilor hepatici şi renali
E. Anticorpi împotriva "antigenului hepatic solubil"
(pag. 1875)

M2545055. La pacienţii cu hepatită autoimună severă simptomatică mortalitatea la şase luni în absenţa
terapiei poateajunge la:
A. 20%
B. 30%
C. 40%
D. 25%
E. 50%
(pag. 1876)

M2545056. În terapia hepatitei autoimune nivelul de întreţinere pentru prednison este de:

1653 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1654 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. 5 mg/zi
B. 10 mg/zi
C. 20 mg/zi
D. 15 mg/zi
E. 25 mg/zi
(pag. 1876)

M2545057. Terapia combinată în hepatita autoimună se începe cu:


A. Prednison ( 30 mg/zi ) şi Azatioprină ( 50 mg/zi )
B. Prednison ( 20 mg/zi ) şi Azatioprină ( 30 mg/zi )
C. Prednison ( 50 mg/zi ) şi Azatioprină ( 100 mg/zi )
D. Prednison ( 20 mg/zi ) şi Azatioprină ( 50 mg/zi )
E. Prednison ( 30 mg/zi ) şi Azatioprină ( 100 mg/zi )
(pag. 1876)

M2545058. Hepatita cronică D se asociază cu:


A. Hepatita autoimună tip I
B. Hepatita cronică B
C. Hepatita cronică C
D. Colangita sclerozantă
E. Hepatita autoimună tip III
(pag. 1873)

M2545059. În hepatita cronică D sunt prezenţi următorii anticorpi circulanţi:


A. Anticorpii anti-LKM1
B. Anticorpii anti-LKM3
C. Anticorpii anti-AAN
D. Anticorpii anti-SLA
E. Anticorpii anti-factor intrinsec
(pag. 1873)

M2545060. La pacienţii cu boală hepatică cronică în stadiu terminal secundară hepatitei cronice D
tratamentul eficient este:
A. Transplantul hepatic
B. Administrarea de Prednison 30 mg/zi
C. Administrarea de doze mari de Interferon
D. Administrarea combinată de Prednison şi Imuran
E. Administrarea combinată de Interferon şi Lamivudină
(pag. 1873)

M2645061. Faza nereplicativa a hepatitei cronice virale B se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


exceptia:
A. Absenta Ag HBc in ficat.
B. Prezenta Ag Hbe si absenta Ac HBe in ser.
C. Prezenta Ac HBe si absenta Ag Hbe in ser.
D. Prezenta ADN VHB in ficat, integrat in genomul gazdei.
E. Infectiozitate mica.
(pag. 1871)

M2645062. Complicatiile extrahepatice ale hepatitei cronice virale B sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Glomerulonefrita prin complexe imune.
B. Poliarterita nodoasa.

1654 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1655 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Crioglobulinemia.
D. Artrite.
E. Leziuni purpurice cutanate.
(pag. 1872)

M2645063. Care din urmatoarele sunt factori predictivi pentru un raspuns nefavorabil la terapia cu
interferon in hepatita cronica virala B?
A. Valorile crescute ale transaminazelor serice.
B. Valorile scazute ale transaminazelor serice.
C. Nivelurile scazute ale viremiei.
D. Durata scurta a bolii.
E. Scorul necroinflamator mic.
(pag. 1872)

M2645064. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica D sunt adevarate, cu exceptia:


A. Coinfectia B si D nu creste riscul de cronicizare a hepatitei B.
B. Suprainfectia D la un pacient cu hepatita cronica B evolueaza de regula spre hepatita cronica B si D.
C. Evolutia hepatitei cronice B si D este de obicei severa.
D. Tratamentul hepatitei cronice D se face cu interferon 9 milioane U.I. de trei ori/sapt, timp de 12 luni.
E. Virusurile hepatitice B si D sunt virusuri ADN.
(pag. 1873)

M2645065. Complicatiile extrahepatice cele mai frecvente ale hepatitei cronice virale C sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. Lichenul plan.
B. Crioglobulinemia.
C. Porfiria cutanata tardiva.
D. Poliarterita nodoasa.
E. Sindromul Sjogren.
(pag. 1874)

M2645066. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitei cronice virale C sunt false?
A. Interferonul, singur sau asociat ribavirinei, este principalul mijloc terapeutic in hepatita cronica C.
B. La terapia cu interferon se pot asocia flebotomii repetate.
C. Genotipul 1b al virusului hepatitei C raspunde mai greu la tratamentul cu interferon.
D. Cresterea temporara a transaminazelor se asociaza cu raspunsul la interferon.
E. Majoritatea raspunsurilor virusologice apar in primele trei luni de tratament.
(pag. 1874-1875)

M2645067. Care din urmatoarele modificari de laborator nu caracterizeaza hepatita cronica virala C?
A. Valori ondulante ale transaminazelor serice.
B. Posibil valori normale ale transaminazelor serice.
C. Valori mai scazute ale transaminazelor serice in fazele avansate ale bolii.
D. Absenta constanta a autoanticorpilor care caracterizeaza hepatitele autoimune.
E. Prezenta la unii pacienti a crioglobulinelor.
(pag. 1874)

M2745068. Purtatorii asimptomatici (inactivi) de virus B in stadiul nonreplicativ se trateaza astfel:


A. doze medii de cortizon (30mg/zi) timp de doua saptamini
B. interferon 5 milioane unitati zilnic 16 saptamini
C. la acesti pacienti se face profilaxie cu imunoglobuluine anti-hepatita B
D. ramin in observatie fara tratament

1655 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1656 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. profilaxie cu analogi nucleozidici


(pag. 1873)

M2745069. Complicatiile extrahepatice ale hepatitei cronice C mediate de complexele imune sunt:
A. porfiria cutanata tardiva
B. sindromul Sjögren
C. crioglobulinemia mixta
D. lichenul plan
E. panarterita nodoasa
(pag. 1874)

M2845070. Hepatita acuta cu VHC este urmata de cronicizare in:


A. 5-7 % din cazuri
B. 80 % din cazuri
C. 50-70 % din cazuri
D. 97 % din cazuri
E. 30 % din cazuri
(pag. 1873)

M2845071. Simptomul cel mai frecvent in hepatita cronica C este: e.


A. astenia fizica
B. icterul
C. sindromul dispeptic
D. durerea in hipocondrul drept
E. durerea epigastica
(pag. 1874)

M2845072. Complicatiile extrahepatice ale hepatitei cronice C mediate de complexe imune sunt:
A. sindromul Sjogren
B. crioglobulinemia mixta esentiala
C. lichenul plan
D. porfiria cutanata tardiva
E. vasculita leucocitoclastica
(pag. 1874)

M2845073. Complicatiile terapiei cu interferon include urmatoarele cu exceptia:


A. simptome sistemice de tip gripal
B. supresie medulara
C. reactii autoimmune
D. constipatia
E. alopecie
(pag. 1872)

M2845074. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza hepatita autoimuna tip ll b, cu exceptia:


A. are tendinta sa apara la barbatii in varsta
B. raspunde la terapia cu interferon
C. prezinta titruri scazute ale anticorpilor antiLKM1
D. prezinta titruri inalte ale anticorpilor antiLKM1
E. se asociaza cu infectia cu virus hepatic C
(pag. 1876)

M2845075. Anticorpii antilmk1 sunt intalniti in:

1656 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1657 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. hepatita indusa medicamentos


B. hepatita cronica D
C. hepatita acuta A
D. hepatita autoimuna tip l
E. hepatita cronica C
(pag. 1876)

M2945076. Principalii markeri virali de infectie cu HBV in serul bolnavilor sunt


A. ADNviral si anti-HBs
B. Ag Hbe si antiHBc
C. AgHBs si Ag Hbe
D. AgHBs si Ag HBc
E. AgHBs,antiHBs si ADN-viral
(pag. 1850)

M2945077. Cea mai grava complicatie a hepatitei virale este


A. hepatita fulminanta
B. reactivarea spontana
C. hepatita cronica
D. pneumonia atipica
E. purtator de AgHBs
(pag. 1861)

M2945078. Virusurile hepatitice sunt ARN virusuri cu exceptia


A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic G
C. virusul hepatitic B
D. virusul hepatitic E
E. virusul hepatitic C
(pag. 1847)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1145079. Caracteristicile histologice cele mai importante ale hepatitelor cronice sint:
A. necroza periportala
B. bridging necrosis
C. gradul degenerarii hepatocitare
D. colagenizarea in spatiul Disse
E. gradul inflamatiei portale
(pag. )

M1145080. Faza replicativa a infectiei cu virus hepatitic B se caracterizeaza prin:


A. prezenta in ficat a AgHBc
B. lezare hepatica minima
C. infectivitate limitata
D. prezenta in ser a AgHBe
E. ADN viral prezent in ficat, extracromozomial
(pag. )

M1145081. Complicatiile extrahepatice ale hepatitei cronice virale B include:


A. glomerulonefrita cu complexe imune

1657 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1658 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. polirterita nodoasa
C. angeita alergica si granulomatoasa
D. granulomatoza Wegener
E. artralgii
(pag. )

M1145082. Candidatii la terapia cu interferon sint urmatorii pacienti cu hepatita cronica virala B:
A. cei imunocompetenti
B. cei cu activitate crescuta a ALT
C. cei cu activitate crescuta a AST
D. cei cu mutanti "pre-core" ai virusului hepatitic B
E. cei cu AgHBe prezent in ser
(pag. )

M1145083. Gradul progresiei afectarii hepatice in hepatita cronica virala C este mai mare la urmatorii
pacienti:
A. cei cu niveluri inalte de ARN-VHC
B. cei cu durata scurta a infectiei
C. cei la care s-a putut dovedi existenta unui episod sever de hepatita acuta virala C
D. cei cu durata lunga a infectiei
E. cei cu niveluri inalte ale AST si ALT
(pag. )

M1145084. Complicatii extrahepatice ale hepatitei virale cronice C include:


A. porfiria cutanea tarda
B. porfiria acuta intermitenta
C. porfiria congenitala eritropoetica
D. hemoglobinuria paroxistica nocturna
E. lichen plan
(pag. )

M1145085. Raspunsul crescut la interferon in hepatita cronica virala C se coreleaza cu urmatoarele


variabile:
A. nivel crescut al fierului hepatic
B. nivel scazut al cuprului hepatic
C. nivel scazut al fierului hepatic
D. durata scurta a infectiei
E. imunodeficienta gazdei
(pag. )

M1145086. Despre hepatita autoimuna tip II sint adevarate urmatoarele:


A. este frecvent intilnita la femei
B. prezinta anticorpi anti-LKM 2
C. prezinta anticorpi anti- LKM 1
D. tipul IIa se asociaza cu hepatita cronica virala C
E. este frecvent intilnita la copii
(pag. )

M1145087. Indicatile acceptate ale tratamentului cu interferon in hepatita cronica virala C sint
urmatoarele, cu una sau mai multe exceptii:
A. activitate ALT crescuta peste 1,5 ori limita superioara a normalului
B. activitate normala a aminotransferazelor
C. leziuni histologice hepatice avansate

1658 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1659 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. ARN-VHC detectabil
E. istoric de recadere dupa o cura initiala de interferon
(pag. )

M1245088. Pentru hepatitele cronice sunt corecte urmatoarele afirmatii:


A. activitatea histologica este definita ca si grad
B. progresia este definita ca si stadiu
C. supraincarcarea cu fier este evaluata prin PCR
D. hepatotoxicitatea se evalueaza serologic
E. progresia este definita ca si grad
(pag. 1869)

M1245089. Etiologia hepatitelor cronice este:


A. virala H
B. virala B si D
C. virala A
D. virala C
E. virala E
(pag. 1869)

M1245090. Etiologia hepatitelor cronice este reprezentata de:


A. hepatite autoimune
B. hepatite criptogenetice
C. hepatite virale
D. hepatite induse medicamentos
E. hepatite genetice
(pag. 1869)

M1245091. Clasificarea hepatitelor cronice in functie de grad se bazeaza pe:


A. incarcarea virala
B. gradul necrozei confluente
C. distructia limitantei hepatocitelor periportale
D. gradul degenerarii hepatocitare
E. gradul necrozei focale intralobulare
(pag. 1869)

M1245092. Clasificare hepatitelor cronice in functie de stadiu:


A. se bazeaza pe gradul fibrozei
B. se bazeaza pe evaluarea inflamatiei periportale
C. 4 semnifica ciroza
D. reflecta nivelul progresiei bolii
E. 1 semnifica fibroza severa
(pag. 1870)

M1245093. Prognosticul hepatitelor cronice virale arata:


A. supravietuire la 5 ani de 97% printre pacientii cu hepatita cronica persistenta
B. supravietuire la 5 ani de 86% la pacientii cu hepatita cronica activa
C. ca un sfert din cazurile de hepatita cronica persistenta urmariti 1-13 ani evolueaza spre forme mai severe
de hepatita cronica
D. ca 50% dintre pacienti decedeaza prin complicatii hemoragice
E. ca in proportie de 80% se asociaza cu virus D
(pag. 1871)

1659 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1660 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1245094. Indicatiile acceptate pentru tratamentul cu interferon la pacientii cu hepatita cronica C sunt:
A. leziuni histologice avansate
B. hepatita C asociata cu crioglobulinemie mixta esentiala
C. ARN HCV detectabil
D. hepatita cronica cu severitate moderata la biopsia hepatica
E. activitate ALT crescuta (> 1,5 ori peste limita superioara a normalului)
(pag. 1875)

M1245095. In hepatita autoimuna s-au descris urmatorii anticorpi:


A. Anti-Ro
B. anticorpi antinucleari (AAN)
C. anticorpi anticitoplasma
D. anticorpi impotriva citokeratinelor (anti-SLA)
E. ANCA
(pag. 1875)

M1345096. Despre hepatita cronica activa se pot afirma urmatoarele:


A. Este afectiune ce poate evolua spre ciroza, insuficienta hepatica si deces.
B. Anatomo-patologic se evidentiaza piece-meal necrosis.
C. Majoritatea pacientilor cu hepatita cronica activa sunt asimptomatici.
D. Icterul apare mai rar comparativ cu hepatita cronica persistenta.
E. in hepatita cronica activa fibroza poate fi usoara, moderata sau severa.
(pag. 1871)

M1345097. Faza relativ replicativa in hepatita cronica cu HBV se caracterizeaza prin:


A. AgHBe, ADN HBV in ser
B. AgHBc in ser
C. AgHBc in ficat
D. ADN HBV detectat in ficat integrat in genomul gazdei.
E. Infectivitate crescuta.
(pag. 1871)

M1345098. Tratamentul antiviral in hepatia cronica cu HVB se indica in urmatoarele situatii:


A. Exista markeri ai replicarii virale
B. ADN HBV este prezent in ser
C. Nivelul aminotransferazelor este normal
D. Functia hepatica este compensata
E. Tratamentul cu hepatoprotectoare nu da rezultate.
(pag. 1872)

M1345099. Tratamentul in hepatita cronica B se poate efectua dupa urmatoarele scheme:


A. Interferon alpha - 5milUI/zi timp de 4 luni
B. Interferon alpha - 3milUIx3/saptamana + Ribavirina 1000mg/zi, timp de un an
C. Interferon alpha - 5milUI/zi + Ribavirina 1000mg/zi, timp de 4 luni
D. Interferon alpha 5milUI/zi + Ribavirina 1000mg/zi, timp de un an
E. Interferon alpha - 10milUIx3/saptamana, timp de 4 luni.
(pag. 1872)

M1345100. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica cu HCV sunt adevarate:


A. Apare la 50-70% din pacientii cu hepatita acuta cu HCV.
B. intotdeauna evolueaza spre ciroza.
C. Gradul progresiei bolii hepatice este mai mare la pacientii cu nivel inalt de ARN HVC.

1660 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1661 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Afectarea hepatica este mai severa la pacientii infectati cu genotipul 2.


E. Evolutia hepatitei cronice cu HCV nu este influentata de consumul de alcool.
(pag. 1873 - 1874)

M1345101. Indicatiile terapiei cu Interferon la pacientii cu hepatita cronica C includ:


A. Activitate ALT crescuta (>1,5 ori fata de limita normalului)
B. ARN HCV detectabil in ser
C. Varsta > 60 de ani
D. Hepatita cronica cu severitate moderata la biopsia hepatica
E. Esecul la o cura anterioara cu Interferon.
(pag. 1875)

M1345102. In hepatita cronica autoimuna:


A. debutul bolii poate fi asemanator cu cel dintr-o hepatita acuta virala.
B. ocazional pacientii pot prezenta pericardita.
C. testele biochimice hepatice se coreleaza intotdeauna cu gradul de severitate clinica a bolii.
D. se intalneste frecvent cresterea marcata a fosfatazei alcaline.
E. factorul reumatoid apare frecvent.
(pag. 1876)

M1345103. Hepatita autoimuna tip II:


A. apare frecvent la persoanele in varsta.
B. prezinta ca markeri imunologici Ac antinucleari
C. prezinta in mod caracteristic Ac anti LKM
D. este subimpartita in doua categorii: una tipic autoimuna si una asociata cu HCV.
E. este mai frecventa la populatiile mediteraneene.
(pag. 1876)

M1345104. Tratamentul hepatitelor autoimune se poate efectua cu urmatoarele medicamente:


A. Prednison
B. Prednisolon
C. Azatioprina
D. Lamivudina
E. Ganciclovir
(pag. 1876)

M1345105. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica cu HBV sunt ADEVaRATE:


A. Infectia la nastere este asociata cu o probabilitate de 90% a infectiei cronice.
B. Infectia la persoane imunocompetente se asociaza in mod tipic cu hepatita acuta inaparenta clinic.
C. in general adultii diagnosticati cu hepatita cronica B nu recunosc un episod de hepatita virala acuta
aparenta clinic.
D. Astenia fizica este un simptom frecvent.
E. Valorile aminotransferazelor nu depasesc 200U/l.
(pag. 1871-1872)

M1345106. Caracteristicile infectiei cronice cu HDV sunt urmatoarele:


A. coinfectia HDV + HBV poate conduce la o rata mai mare a cronicizarii decat rata cronicizarii hepatitei B.
B. suprainfectia HDV la o persoana infectata cu HBV determina agravarea bolii hepatice.
C. forma de manifestare cea mai frecventa a hepatitei cronice B + D este hepatita cronica severa.
D. Ac anti LKM 1 sunt frecvent prezenti la pacientii cu hepatita cronica D.
E. din punctul de vedere clinic hepatita cronica B + D are caracteristici similare cu hepatita cronica B.
(pag. 1873)

1661 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1662 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1445107. Autoanticorpii de tip anti LKM1 (antimicrozomi hepatorenali tip 1) pot fi intalniti in:
A. hepatita cronica D
B. hepatita cronica C
C. hepatitele criptogenice
D. hepatitele autoimune
E. hepatita acuta A
(pag. 1870)

M1445108. Reprezinta elemente care definesc faza relativ replicativa a hepatitei cronice tip B,
urmatoarele:
A. prezenta in ser a ADN HBV
B. prezenta anticorpilor anti Hbe
C. infectivitate scazuta
D. prezenta in ficat a antigenelor nucleocapsidice intrahepatocitare
E. lezare hepatica minima
(pag. 1871)

M1445109. Variabilele care se coreleaza cu un raspuns sustinut la terapia cu interferon in cazul


pacientilor cu hepatita cronica C sunt:
A. niveluri scazute ale fierului hepatic
B. leziuni histologice de hepatita usoara
C. diversitate mare a semispeciilor HCV
D. linie de baza crescuta a ALT
E. imunodeficienta
(pag. 1874)

M1445110. Hepatita autoimuna tip IIa se caracterizeaza prin urmatoarele elemente, cu EXCEPTIA:
A. incidenta crescuta la barbati in varsta
B. titruri crescute al anticorpilor anti LKM1
C. raspuns la terapia cu glucocorticoizi
D. titru normal al globulinelor
E. asociere cu hepatita virusala de tip c
(pag. 1876)

M1545111. Clasificarea hepatitelor cronice in functie de aspectele histologice ale fragmentelor de


biopsie hepatica include urmatoarele elemente:
A. gradul necrozei periportale
B. gradul degenerarii hepatocitare si al necrozei focale intralobulare
C. gradul inflamatiei portale
D. prezenta adenopatiei cu caracter inflamator in hilul hepatic
E. leziuni incipiente ale celulelor Kupffer
(pag. 1869)

M1545112. Caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice active includ:


A. trombi biliari intracanaliculari
B. infiltrat mononuclear dens al tracturilor portale
C. leziuni de piece-meal necrosis
D. modificari de regenerare hepatica - formarea de "rozete", platforme de hepatocite ingrosate si
"pseudolobuli regenerativi"
E. aparitia de noduli displazici cu dimensiuni sub 2 cm
(pag. 1871)

1662 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1663 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1545113. Faza replicativa a hepatitei cronice virale B se caracterizeaza prin:


A. prezenta in ser a antigenului HBe
B. prezenta in ficat a antigenelor nucleocapsidice intrahepatocitare
C. absenta antigenului HBc intrahepatocitar
D. aparitia anticorpilor anti-HBe
E. detectarea ADN VHB in ficat
(pag. 1871)

M1545114. Indicati care dintre urmatoarele manifestari extrahepatice pot fi intalnite la pacientii cu
hepatita cronica virala B:
A. eritem polimorf
B. vasculita leucocitoclazica
C. artralgii
D. acantozis nigricans
E. nefropatii interstitiale
(pag. 1872)

M1545115. Indicati care sunt efectele glucocorticoizilor in hepatita cronica virala B:


A. inhiba procesul de fibroza la nivelul parenchimului hepatic
B. amplifica replicarea virusului hepatic B
C. cresc expresia virusului hepatic B in hepatocite
D. deprima activitatea limfocitelor T citolitice
E. stopeaza necroza hepatocitara
(pag. 1872)

M1545116. Factorii care influenteaza nefavorabil progresia bolii hepatice in hepatita cronica virala C
sunt:
A. sexul femeiesc
B. nivelurile inalte ale ARN VHC
C. infectia cu genotip 1b al virusului C
D. asocierea altor boli (hemocromatoza, deficit de alfa1-antitripsina)
E. regimul alimentar hiperproteic
(pag. 1873-1874)

M1545117. Care sunt indicatiile acceptate actual pentru tratamentul cu interferon al pacientilor cu
hepatita cronica virala C:
A. ciroza hepatica decompensata
B. nivelul alanilaminotransferazei peste 1,5 limita superioara a normalului
C. hepatita cronica cu severitate moderata la biopsia hepatica
D. istoric de recadere dupa o cura initiala cu interferon
E. ARN VHC detectabil
(pag. 1875)

M1545118. Factorii care determina un raspuns redus la terapia cu interferon in hepatita cronica virala
C sunt:
A. leziuni histologice avansate
B. evolutia prelungita a bolii
C. asocierea in terapie a analogilor nucleozidici
D. genotipul 1b al virusului hepatic C
E. diversitatea mare a cvasispeciilor ARN VHC
(pag. 1875)

M1545119. Tipul I de hepatita autoimuna se caracterizeaza prin:

1663 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1664 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. hipergamaglobulinemie marcata
B. frecventa mai mare la femei tinere
C. prezenta anticorpilor antinucleari circulanti
D. anticorpi anti-LKM 1
E. asocierea cu virusul hepatic C
(pag. 1876)

M1645120. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea activitatii necroinflamatorie a


hepatitelor cronice sunt false?
A. Activitatea necroinflamatorie a hepatitelor cronice se evalueaza prin biopsie hepatica.
B. Explorarile virusologice care masoara gradul replicarii virale reflecta indeaproape gradul activitatii
necroinflamatorii a hepatitelor cronice virale.
C. Scorurile Knodell si Ishak realizeaza un index numeric care sumeaza modificarile histologice cu cele
biologice, permitand o evaluare corecta a severitatii bolii.
D. Evaluarea activitatii necroinflamatorii include necrozele periportale, necrozele in punte si gradul inflamatiei
portale.
E. Gradul degenerescentelor hepatocelulare si necrozele lobulare focale nu se evalueaza in cadrul scorurilor
necroinflamatorii.
(pag. 1869,1870)

M1645121. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitei cronice virale B sunt
adevarate?
A. Durata tratamentului cu interferon este de 4 luni.
B. Doza este de 5 milioane UI zilnic sau 10 milioane U.I. de trei ori/sapt.
C. Seroconversia din faza replicativa in faza non-replicativa apare in 60% din cazuri.
D. Procesul de seroconversie poate fi asociat cu o crestere temporara a nivelurilor transaminazelor serice.
E. Recaderile dupa seroconversie sunt frecvente.
(pag. 1872,1873)

M1645122. Care din urmatoarele aspecte clinice nu caracterizeaza hepatitele autoimune?


A. Debut al bolii insidios, dar posibil si acut, similar unei hepatite acute virale.
B. Poliarterita nodoasa.
C. Amenoree.
D. Sindrom sicca.
E. Porfirie cutanata.
(pag. 1876)

M1645123. Care din urmatoarele boli autoimune se asociaza mai frecvent cu hepatitele autoimune?
A. Tiroidita autoimuna.
B. Sindrom hemolitic uremic.
C. Poliartrita reumatoida.
D. Sindrom Sjogren.
E. Spondialrtropatii seronegative.
(pag. 1875)

M1645124. Care din urmatorii autoanticorpi sunt caracteristici hepatitelor autoimune:


A. Anticorpii anti-muschi neted (SMA).
B. Anticorpii antinucleari (ANA).
C. Anticorpii antimitocondriali (AMA).
D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA).
E. Anticorpii antimicrozomali hepatici si renali (LKM).
(pag. 1875,1876)

1664 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1665 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1645125. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt adevarate?
A. Corticoterapia reprezinta principalul mijloc terapeutic.
B. Doza de intretinere a prednisonului este de 20 mg/zi.
C. Doza de intretinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi daca este asociat cu azatioprina 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita in monoterapie, in doza de 50 mg/zi.
E. Pacientii non-responsivi sunt candidati la terapia cu interferon.
(pag. 1876,1877)

M2245126. Clasificarea hepatitelor cronice se refera la:


A. activitatea histologica sau stadiu
B. gradul de progresie sau studiu
C. nivelul seric al transaminazelor
D. caracteristicile histologice sunt suficiente pentru clasificare
E. etiologie
(pag. 1869)

M2245127. Urmatoarele afirmatii referitoare la clasificarea hepatitelor cronice sunt adevarate


A. gradul este expresia fibrozei
B. fibroza este folosita în principal pentru a clasifica stadiul bolii
C. piecemeal necrosis defineste necroza periportala
D. clasificarea în functie de grad tine cont de gradul fibrozei
E. bridging necrosis defineste puntile de necroza dintre tractul portal si vena centrala
(pag. 1869-1871)

M2245128. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la hepatitele croncie sunt adevarate
A. hepatita cronica virala C evolueaza rar cu anticorpi anti LKM1
B. în hepatitele cronice autoimune sunt prezenti anticorpi anti LKM3 si AAN
C. anticorpii antinucleari sunt prezenti înhepatitele autoimune tip III
D. anticorpii antiantigeni solubili hepatic pot fi prezenti în hepatitele autoimune tip III
E. hepatita cronica virala D poate evolua cu anticorpi anti LKM3
(pag. 1870)

M2245129. Urmatoarele reprezinta teste serologice diagnsotice pentru hepatita cronica virala B
A. ARN-HBV
B. Antigen HBS
C. Antigen HBC
D. Anticorpi anti-HBC
E. Anticorpi anti-HBE
(pag. 1870)

M2245130. Urmatoarele nu reprezinta teste serologice diagnostice pentru hepatita cronica virala B
A. ADN-HBV
B. Antigen HBS
C. Antigen HBC
D. Anticorpi anti HBE
E. Anticorpi anti HBS
(pag. 1870)

M2245131. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la stadiul hepatitelor cronice este adevarata
A. Stadiul I reprezinta fibroza moderata
B. Stadiul II reprezinta fibroza moderata si bridging fibrosis
C. Stadiul III reprezinta fibroza severa si bridging fibrosis

1665 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1666 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Stadiul II reprezinta fibroza moderata


E. Stadiul III reprezinta fibroza severa si ciroza
(pag. 1870)

M2245132. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica persistenta sunt adevarate


A. "platforma limitanta” a hepatocitelor periportale e intacta
B. firbroza periportala este importanta
C. ciroza este absenta
D. nu exista extensia procesului inflamator necrotic în interiroul globulului hepatic
E. examenul histopatologic releva focare de necroza si inflamatie în globulul hepatic
(pag. 1870)

M2245133. În hepatita cronica persistenta


A. evolutia catre ciroza este improbabila
B. nivelurile serice ale aminotransferazelor sunt modest crescute
C. simptomele generale sunt moderate/severe
D. este caracteristica dispunere celulelor hepatice asemanator pietrelor de pavaj
E. cresterea transaminazelor serice poate semana cu cea din hepatita acuta
(pag. 1870)

M2245134. Hepatita cronica lobulara


A. inflamatia portala este izolata
B. fibroza este moderata
C. activitatea este minima sau usoara
D. arhitectura lobulara este pastrata
E. evolutia catre hepatita cronica activa si ciroza este rara
(pag. 1870)

M2245135. În hepatita cronica lobulara


A. activarea este usoara sau moderata
B. cresterea activitatii aminotransferazelor poate semana cu cea din hepatita acuta
C. fibroza este moderata sau severa
D. arhitectura lobulara este pastrata
E. examinarea histologica releva inflamatie portala, focare de necroza si inflamatia lobulului hepatic
(pag. 1870-1871)

M2245136. În hepatita cronica acuta


A. fibroza este absenta
B. hepatocitele sunt dispuse asemanator pietrelor de pavaj
C. activitatea este usoara, moderata sau severa
D. evolutia spre insuficienta hepatica si deces este posibila
E. este o afectiune care de obicei nu conduce la ciroza
(pag. 1871)

M2245137. În hepatita cronica activa


A. celulele sunt dispuse în rozete
B. modificarile histologice includ piecemeal necrosis
C. platforma iritanta este intacta
D. in spatiile periportale sunt prezenti corpi Councilman si acidofili
E. pieacemeal necrosis nu e necesar pentru diagnostic
(pag. 1871)

1666 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1667 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2245138. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica activa sunt adevarate


A. platforma limitanta este erodata
B. hepatocitele sunt dispuse asemanator pietrelor de pavaj
C. necroza în punti caracterizeaza o forma mai grava de hepatita activa
D. bridging necrosis se asociaza cu evolutia spre ciroza
E. pieaceameal necrosis este necesar pentru diagnostic
(pag. 1871)

M2245139. Faza relativ replicativa a infectiei cu VHB se caracterizeaza prin


A. prezenta în ser a antigenului HBS si ADN HBV
B. infectivitate crescuta
C. prezenta în ser a antigenului HBE
D. leziuni hepatice concomitente
E. prezenta antigenului HBC intrahepatocitar
(pag. 1871)

M2245140. Urmatorii markeri reprezinta markeri ai replicarii HBV


A. antigenul HBE
B. anticorpi anti HBE
C. antigen HBS
D. ADN HBV
E. anticorpi anti HBC
(pag. 1871)

M2245141. Urmatorii makeri sunt markeri ai replicarii HBV


A. antigenul HBS
B. antigen HBE
C. antigen HBC intrahepatocitar
D. ARN HBV
E. anticorpi anti HBE
(pag. 1871)

M2245142. Urmatoarele caracterizeaza faza non replicativa a infectiei cu HBV


A. antigen HBE
B. anticorpi anti HBE
C. lezare hepatica minima
D. ADN HBV
E. infectivitate limitata
(pag. 1871)

M2245143. Urmatoarele trasaturi se ascoiaza cu raspuns redus la terapia cu interferon în hepatita


cronica C
A. ALAT aproape normal (mai putin de 1,5 ori valorile normale)
B. hepatita C cu crioglobulinemie mixta esentiala
C. severitate moderata la biopsia hepatica
D. genotipul 1b
E. nivel înalt al ARN HCV
(pag. 1875)

M2245144. În patogeneza hepatitelor autoimune sunt implicati


A. AAN în principal inelari
B. molecule de histocompatibilitate HLA B1, B8

1667 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1668 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. anticorpi anti LKM


D. anticorpi anti DNA-dc
E. mecanismele imunitatii umorale
(pag. 1875)

M2245145. Hepatita autoimuna Iib


A. se asociaza cu titruri mari de anticorpi anti LKM1
B. se asociaza cu infectia cu VHC
C. are tendinta sa apara la femei tinere
D. raspunde la terapia cu interferon
E. se asociaza cu anticorpi anti LKM2
(pag. 1876)

M2245146. În hepatitele cronice autoimune


A. sunt frecvente astenia, anorexia si icterul
B. eritemul nodos este un fenomen frecvent
C. hepatita autoimuna tip II se asociaza cu AAN
D. hipergamaglobulinemia este frecventa
E. în hepatita imuna tip III nu exista AAN si anti LKM1
(pag. 1876)

M2245147. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatitele cronice sunt adevarate:


A. inflamatia hepatica si fibroza dureaza cel putin 6 luni
B. formele usoare progreseaza lent
C. formele usoare conduc întotdeauna la ciroza
D. formele severe pot fi asociate cu restructurari arhitecturale si cicatrizari
E. hepatitele croncie virale si autoimune au caracteristici clinice, histopatologice si de laborator similare
(pag. 1869)

M2245148. Urmatoarele afirmatii referitoare la hepatita cronica virala B sunt adevarate


A. antigen HBE si ARN HBV reprezinta markeri ai replicarii virale
B. infectia cronica dovedita la nastere sau în copilarie se asociaza cu risc crescut de carcinom hepatocelular
C. trecerea de la faza replicativa la faza non replicativa se asociaza cu o crestere tranzitorie a
aminotransferazelor
D. astenia fizica este un simptom frecvent
E. caracteristicile histologice au valoare prognositca
(pag. 1871-1872)

M2245149. În hepatita cronica virala B


A. artralgiile si artritele sunt frecvente
B. apar manifestari ca sindromul Sjogren, crioglobulinemia
C. debutul bolii are tendinta sa fie insidios
D. manifestarile extrahepatice includ vasculita leucocitoclastica
E. fosfataza alcalina este crescuta
(pag. 1872)

M2245150. Urmatoarele manifestari sunt caracteristice stadiului terminal al hepatitelor cronice active
A. coagulopatii
B. transaminaze crescute (peste 10 ori valorile normale)
C. ascita, edeme
D. hipersplenism
E. sângerari din varice gastroesofagiene

1668 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1669 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1872)

M2245151. Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul hepatitei cronice virale B sunt adevarate?
A. seroconversia se asociaza cu o crestere a activitatii aminotransferazelor
B. pacientii cu hepatita cronica B cu antigen HBE detectabil în ser sunt candidati la terapia cu interferon alfa
C. raspunsul la interferon este mai mare la pacientii cu niveluri scazute ale aminotransferazelor
D. copii infectati la nastere raspund bine la terapia cu interferon
E. terapia cu glucocorticoizi pe termen lung este nociva
(pag. 1872)

M2245152. Urmatoarele sunt complicatii ale terapiei cu interferon alfa


A. frecvent depresie
B. rar iritabilitate
C. tiroidita autoimuna
D. alopecie
E. rash
(pag. 1872)

M2245153. Urmatorii sunt factori predictivi pentru raspunsul bun la terapia cu interferon alfa
A. activitate crescuta a ALAT
B. copii infectati la nastere
C. infectia în adolescenta
D. niveluluri moderate sau scazute ale ADN HBV
E. durata medie a afectiunii 3 ani
(pag. 1872)

M2245154. În hepatita cronica virala C


A. infectia cu genotipul 1b este mai severa
B. 60% din pacienti ramân asimptomatici si bine compensati
C. în peste 80% din cazuri evolueaza catre ciroza
D. se asociaza cu dezvoltarea tardiva, dupa mai multe decenii a carcinomului hepatocelular
E. gradul progresiei este mai mare la cei cu infectie recenta
(pag. 1873)

M2245155. În hepatita cronica virala C


A. simptolul cel mai frecvent este icterul
B. activitatea aminotransferazelor are caracter fluctuant
C. este posibila prezenta anticorpilor anti LKM1
D. debuteaza frecvent cu artralgii
E. durata infectiei poate fi singura variabila care determina raspunsul la interferon
(pag. 1874)

M2245156. Urmatoarele caracteristici se asociaza cu raspuns bun la terapia cu interferon în hepatita


cronica C
A. nivel scazut de ARN HCV
B. genotipul 1b al HCV
C. nivel crescut al fierului extrahepatic
D. nivel scazut al fierului seric
E. nivel crescut al ALAT
(pag. 1874)

M2245157. Urmatoarele reprezinta indicatii acceptate ale tratamentului cu interferon în hepatita cronica
C

1669 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1670 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. ALAT mai mare de 1,5 ori limita superioara a normalului


B. hepatita C cu crioglobulinemie mixta esentiala
C. severitate moderata la biopsia hepatica
D. genotip 1b
E. nivel înalt al ARN HCV
(pag. 1875)

M2245158. Urmatoarele sunt indicatii controversate ale tratamentului cu interferon în hepatita cronica
C
A. ALAT mai mare de 1,5 ori fata de valorile normale
B. hepatita C cu crioglobulinemie mixta esentiala
C. hepatita usoara histologic
D. genotip 1b
E. nivel înalt al ARN HCV
(pag. 1875)

M2345159. Absenţa beneficiului la terapia cu Interferon în hepatita cronică cu virus C se înregistrează


în:
A. Boala hepatică decompensată
B. Activitatea normală a transaminazelor
C. Eşec la o cură anterioară cu Interferon
D. Bolnavul tânăr
E. Activitate ALT crescută > 1,5 ori peste limita superioară a normalului
(pag. 1875, tabel IV)

M2345160. Hepatita cronică autoimună tip II:


A. este des întâlnită la adulţi
B. este mai frecventă la populaţiile mediteraniene
C. nu se asociază cu AAN
D. nu asociază anticorpi anti microsomi hepatici şi renali (anti LKM)
E. a fost împărţită în trei categorii
(pag. 1876)

M2345161. Trasaturile asociate cu un raspuns redus la tratament cu Interferon în hepatita cronica virus
C sunt:
A. infectie recenta
B. nivel inalt ARN VHC
C. genotip2,3
D. diversitate mare a cvasispeciilor ARN-VHC
E. varsta tanara
(pag. 1875)

M2345162. Caracteristicile histologice ale hepatitei cronice active includ:


A. piece meal necrosis
B. bridging necrosis
C. formare de rozete si pseudolobuli regenerativi
D. infiltrat mononuclear în spatiile porte extins în lobulul hepatic
E. fibroza severa
(pag. 1871)

M2345163. În hepatita acuta virus B probabilitatea de cronicizare este:


A. 90 % daca infectia este dobandita la nastere
B. 50% daca infectia este dobandita la nastere

1670 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1671 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. 1% daca infectia este dobandita în adolescenta


D. 10% daca infectia este dobandita în adolescenta
E. 30% indiferent de momentul dobandirii infectiei
(pag. 1871)

M2345164. Faza replicativa a hepatitei cronice cu virus B se caracterizeaza prin:


A. AgHBe prezent în ser
B. ADN VHB detectabil în ser
C. Ag HBc prezent în ser
D. ADN VHB integrat în genomul gazdei
E. Infectivitate crescuta
(pag. 1871)

M2345165. Complicatiile extrahepatice ale infectii cu virus B includ:


A. Artrite
B. Vasculita leucocitoclastica
C. Glomerulonefrita
D. Poliarterita nodoasa
E. Cardiomiopatie dilatativa
(pag. 1872)

M2345166. Schema tratamentului cu Interferon în hepatita cronica cu virus B este:


A. 5 MU/ zi, 16 saptamani
B. 5 MU de 3 ori/saptamana, 16 saptamani
C. 5 MU/ zi, 12 saptamani
D. 10 MU de 3 ori/saptamana, 16 saptamani
E. 10 MU de 3 ori/saptamana, 12 saptamani
(pag. 1872)

M2345167. Efectele secundare reversibile ale terapiei cu Interferon includ:


A. Simptome de tip pseudogripal
B. Labilitate emotionala
C. Tiroidita autoimuna
D. Alopecie
E. Diaree
(pag. 1872)

M2345168. Preventia recurentei hepatitei B dupa transplantul hepatic se realizeaza cu:


A. Interferon
B. Analogi nucleozidici
C. Glucocorticoizi
D. Imunoglobuline anti hepatita B
E. Nu este necesara
(pag. 1873)

M2345169. Evolutia severa a hepatitei cronice cu virus C se asociaza cu:


A. Niveluri înalte ale ARN VHC
B. Genotip 2
C. Durata infectiei lunga
D. Coinfectie cu virus B
E. Episod sever de hepatita virala acuta
(pag. 1873-1874)

1671 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1672 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2345170. Despre anticorpii anti microsomi hepatici si renali (LKM) sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
A. Reprezinta un grup eterogen de anticorpi
B. Anticorpii anti LKM1 sunt directionati împotriva P450 II D6
C. Anticorpi anti LKM2 apar în hepatita cu virus D
D. Anticorpii anti LKM3 apar în hepatita medicamentoasa
E. Anticorpii anti LKM1 sunt caracteristici hepatitei autoimune tip II
(pag. 1876)

M2545171. Hepatitele cronice se clasifică din punct de vedere etiologic în:


A. Hepatită cronică virală
B. Hepatite autoimune
C. Hepatită cronică alcoolică
D. Hepatite cronice induse medicamentos
E. Hepatită cronică criptogenică
(pag. 1869)

M2545172. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la clasificarea hepatitelor cronice în
funcţie de stadiu sunt corecte:
A. Se bazează pe gradul fibrozei
B. Se bazează pe evaluarea gradului necrozei periportale
C. 2 semnifică fibroză moderată
D. Se bazează pe gradul inflamaţiei portale
E. 4 semnifică ciroza
(pag. 1870)

M2545173. La pacienţii cu hepatită cronică lobulară examenul histopatologic evidenţiază:


A. Existenţa focarelor de necroză şi inflamaşie în lobulul hepatic
B. Platforma limitantă a hepatocitelor periportale este intactă
C. Din punct de vedere morfologic este asemănătoare hepatitei acute cu vindecare lentă
D. Arhitectura lobulară este dezorganizată
E. Fibroza periportală este absentă sau limitată
(pag. 1870)

M2545174. Caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice active includ:


A. Un infiltrat mononuclear dens al tracturilor portale care este substanţial extins în lobulul hepatic
B. Distrugerea hepatocitelor la periferia lobulului
C. Păstrarea intactă a platformei limitante a hepatocitelor periportale
D. Septuri de ţesut conjunctiv care înconjoară tracturile portale şi se extind din spaţiile porte în interiorul
lobulului
E. Formarea de "rozete", platforme de hepatocite îngroşate şi "pseudonoduli" regenerativi
(pag. 1871)

M2545175. La un pacient cu hepatita cronică activă se constată mai frecvent:


A. Icter
B. Hiperbilirubinemie
C. Circulaţie colaterală
D. Distensie abdominală
E. Eritroză palmară
(pag. 1871)

M2545176. Stadiul hepatitei cronice active se poate traduce prin:

1672 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1673 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. Fibroză uşoară
B. Fibroză absentă
C. Fibroză moderată
D. Fibroză severă
E. Ciroză
(pag. 1871)

M2545177. Faza relativ replicativă a hepatitei cronice B este caracterizată prin:


A. Prezenţa markerilor replicării HBV în ser
B. Prezenţa în ficat a antigenelor nucleocapsidice intrahepatocitare detectabile
C. Infectivitate limitată
D. Lezare hepatică minimă
E. Detectarea ADN-ului HBV în ficat, extracromozomial
(pag. 1871)

M2545178. Faza relativ nonreplicativă a hepatitei cronice B este caracterizată prin:


A. Prezenţa markerilor convenţionali ai replicării HBV
B. Absenţa AgHBc intrahepatocitar
C. Infectivitate limitată
D. Lezare hepatică minimă
E. Detectarea ADN-ului HBV în ficat, extracromozomial
(pag. 1871)

M2545179. Complicaţiile extrahepatice ale hepatitei cronice B includ:


A. Artralgii
B. Tiroidită autoimună
C. Poliarterită nodoasă
D. Artrite
E. Vasculită leucocitoclastică
(pag. 1872)

M2545180. Probabilitatea răspunsului la interferon în hepatita cronică B este mai mare la pacienţii cu:
A. Niveluri crescute ale ADN HBV
B. Niveluri moderate sau scăzute ale ADN HBV
C. Creşteri substanţiale ale activităţii aminotransferazelor
D. Niveluri scăzute ale activităţii aminotransferazelor
E. Hiperbilirubinemie
(pag. 1872)

M2545181. Complicaţiile terapiei cu interferon includ:


A. Simptome sistemice de tip gripal
B. Supresie medulară
C. Edeme gambiere
D. Alopecie
E. Hemoragie digestivă superioară
(pag. 1872)

M2545182. Caracteristicile pacienţilor cu hepatită cronică B candidaţi la terapia cu interferon sunt:


A. Activitate scăzută a aminotransferazelor
B. Funcţie hepatică decompensată
C. Infecţie HBV dobândită în adolescenţă
D. Markeri detectabili ai hepatitei cronice B replicative

1673 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1674 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Hepatită cronică B "tip sălbatic"


(pag. 1872)

M2545183. Compllicaţiile extrahepatice ale hepatitei cronice C sunt:


A. Crioglobulinemia mixtă esenţială
B. Tromboza venei porte
C. Sindromul Sjogren
D. Lichenul plan
E. Porfiria cutanată tardivă
(pag. 1874)

M2545184. Indicaţiile acceptate ale terapiei cu interferon la pacienţii cu hepatită cronică C sunt:
A. Activitate a aminotransferazelor aproape normală
B. Activitate a aminotransferazelor crescută
C. Hepatită cronică cu severitate moderată la biopsia hepatică
D. ARN HCV detectabil
E. Hepatită uşoară histologic
(pag. 1875)

M2545185. Răspunsul crescut la terapia cu interferon în hepatita cronică C se corelează cu:


A. Durata scurtă a infecţiei
B. Diversitate mare a semispeciilor HCV
C. O linie de bază înaltă a aminotransferazelor
D. Imunocompetenţă
E. Niveluri crescute ale fierului hepatic
(pag. 1874)

M2545186. Următoarele situaţii se asociază cu absenţa beneficiului la terapia cu interferon în hepatita


cronică C:
A. Boală hepatică decompensată
B. Nivel crescut al fierului hepatic
C. Activitate normală a aminotransferazelor
D. nivel scăzut al cuprului hepatic
E. Eşec la o cură anterioară cu interferon
(pag. 1875)

M2545187. În terapia hepatitei cronice C se utilizează:


A. Glucocorticoizi
B. Interferon
C. Glucocorticoizi în asociere cu interferon
D. Interferon în asociere cu ribavirin
E. Imuran
(pag. 1874)

M2545188. Următorele afecţiuni autoimune se asociază mai frecvent cu hepatita autoimună:


A. Artrita reumatoidă
B. Anemia hemolitică autoimună
C. Colita ulcerativă
D. Gastrita atrofică
E. Diabetul zaharat juvenil
(pag. 1875)

1674 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1675 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2545189. Menţionaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la caracteristicile clinice ale hepatitei
autoimune sunt corecte:
A. Debutul bolii poate fi insidios sau brutal
B. Aspectul iniţial al bolii poate fi asemănătir cu cel din hepatita acută virală
C. Astenia fizică este frecventă
D. Ocazional pacienţii prezintă eritem nodos
E. La pacienţii cu leziuni histologice limitate evoluţia către ciroză este limitată
(pag. 1876)

M2545190. Caracteristicile de laborator ale hepatitei autoimune sunt:


A. Nivelurile aminotransferazelor sunt crescute
B. Nivelurile bilirubinei sunt moderat crescute în cazurile severe
C. Pacienţii cu boală foarte activă sau avansată prezintă hipoalbuminemie
D. Testele biochimice hepatice se corelează întotdeauna cu gradul de severitate clinică a bolii
E. Timpul de protrombină este adesea prelungit
(pag. 1876)

M2545191. Pacienţii cu hepatită autoimună tip III nu prezintă:


A. Anticorpi circulanţi împotriva antigenului solubil hepatic
B. Anticorpi antinucleari
C. Anticorpi anti-muşchi neted
D. Anticorpi împotriva microzomilor hepatici şi renali ( anti-LKM1 )
E. Anticorpi anti-HCV
(pag. 1876)

M2545192. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hepatita autoimună tip II sunt false:
A. Este des întâlnită la copii
B. Este mai trecventă la populaţiile mediteraneene
C. Se asociază cu anticorpi antinucleari
D. Este frecvent întâlnită la femei
E. Se asociază cu anticorpi anti-microzomi hepatici şi renali
(pag. 1876)

M2545193. Hepatita autoimună tip I prezintă următoarele caracteristici:


A. Apare la femeile tinere
B. Este des întâlnită la copii
C. Se asociază cu hiperglobulinemie marcată
D. Sunt prezenţi anticorpi antinucleari circulanţi
E. Prezintă anticorpi circulanţi împotriva antigenuluisolubil hepatic
(pag. 1876)

M2545194. Tratamentul hepatitei autoimune se efectuează cu:


A. Prednison
B. Interferon
C. Lamivudină
D. Prednison în asociere cu Azatioprină
E. Prednisolon
(pag. 1876)

M2645195. Faza replicativa a hepatitei cronice virale B se caracterizeaza prin:


A. Prezenta in sange a Ag HBc.
B. Prezenta in sange a Ag HBe.

1675 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1676 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Prezenta in sange a HBV DNA.


D. Stare de infectiozitate inalta.
E. Prezenta de ADN viral in ficat predominant intracromozomial.
(pag. 1871)

M2645196. Clasificarea etiologica a hepatitelor cronice cuprinde:


A. Hepatitele autoimune.
B. Hepatitele cronice medicamentoase.
C. Hepatite cronice metabolice.
D. Hepatite cronice virale A, B, B si D, C.
E. Hepatita cronica criptogenica.
(pag. 1869)

M2645197. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitei cronice virale B sunt false?
A. Durata tratamentului cu interferon este de 4 luni.
B. Doza este de 5 milioane UI zilnic sau 10 milioane U.I. de trei ori/sapt.
C. Seroconversia din faza replicativa in faza non-replicativa apare in 60% din cazuri.
D. Procesul de seroconversie poate fi asociat cu o crestere temporara a nivelurilor transaminazelor serice.
E. Recaderile dupa seroconversie sunt frecvente.
(pag. 1872-1873)

M2645198. Care din urmatoarele aspecte clinice nu caracterizeaza hepatitele autoimune?


A. Debut al bolii insidios, dar posibil si acut, similar unei hepatite acute virale.
B. Poliarterita nodoasa.
C. Amenoree.
D. Sindrom sicca.
E. Porfirie cutanata.
(pag. 1876)

M2645199. Care din urmatoarele boli autoimune se asociaza mai frecvent cu hepatitele autoimune?
A. Tiroidita autoimuna.
B. Sindrom hemolitic uremic.
C. Poliartrita reumatoida.
D. Sindrom Sjogren.
E. Spondialrtropatii seronegative.
(pag. 1875)

M2645200. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la evaluarea activitatii necroinflamatorie a


hepatitelor cronice sunt adevarate?
A. Activitatea necroinflamatorie a hepatitelor cronice se evalueaza prin biopsie hepatica.
B. Explorarile virusologice care masoara gradul replicarii virale reflecta indeaproape gradul activitatii
necroinflamatorii a hepatitelor cronice virale.
C. Scorurile Knodell si Ishak realizeaza un index numeric care sumeaza modificarile histologice cu cele
biologice, permitand o evaluare corecta a severitatii bolii.
D. Evaluarea activitatii necroinflamatorii include necrozele periportale, necrozele in punte si gradul inflamatiei
portale.
E. Gradul degenerescentelor hepatocelulare si necrozele lobulare focale nu se evalueaza in cadrul scorurilor
necroinflamatorii.
(pag. 1869-1870)

M2645201. Care din urmatorii autoanticorpi sunt caracteristici hepatitelor autoimune:


A. Anticorpii anti-muschi neted (SMA).
B. Anticorpii antinucleari (ANA).

1676 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1677 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Anticorpii antimitocondriali (AMA).


D. Anticorpii anti-antigen solubil hepatic (SLA).
E. Anticorpii antimicrozomali hepatici si renali (LKM).
(pag. 1875-1876)

M2645202. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la terapia hepatitelor autoimune sunt false?
A. Corticoterapia reprezinta principalul mijloc terapeutic.
B. Doza de intretinere a prednisonului este de 20 mg/zi.
C. Doza de intretinere a prednisonului poate fi 10 mg/zi daca este asociat cu azatioprina 50 mg/zi.
D. Azatioprina poate fi folosita in monoterapie, in doza de 50 mg/zi.
E. Pacientii non-responsivi sunt candidati la terapia cu interferon.
(pag. 1876-1877)

M2745203. Trasaturi specifice hepatitei de tip D sunt:


A. suprainfectia cu virus D agraveaza evolutia bolii hepatice produsa de virusul B
B. coinfectia cu virus D creste probabilitate evolutiei catre hepatita cronica B
C. prezenta in circulatie a anticorpilor anti-LKM3
D. dozele conventionale de interferon-alfa nu au impact asupra istoriei naturale a bolii
E. prognosticul transplantului hepatic in hepatita cronica D este prost fata de cel din hepatita B
(pag. 1873)

M2745204. Variabilele pacientilor care tind sa se coreleze cu un raspuns sustinut la tratamentul cu


interferon intr-o hepatita cronica C includ:
A. nivelul de baza redus al ARN-HCV
B. infectia cu genotipul 1-b
C. hepatita usoara din punct de vedere histologic
D. durata scurta a infectiei
E. diversitatea mare a semispeciilor de virus hepatitic C
(pag. 1874)

M2745205. Hepatita autoimuna de tip II are urmatoarele particularitati:


A. mai des intilnita la copii
B. se asociaza cu anticorpii anti-LKM1
C. se asociaza cu anticorpi antinucleari
D. anticorpii anti-LKM1 sunt de acelasi tip cu cei observati la pacientii cu hepatita cronica cu virus C
E. mai frecventa la populatiile asiatice
(pag. 1876)

M2845206. Gradul progresiei bolii hepatice cu hepatita cronica C este mai mare la pacientii cu:
A. niveluri inalte ale ARN-HVC
B. niveluri joase ale ARN-HVC
C. durata infectiei mai lunga
D. sindrom dispeptic
E. infectia cu genotipul 1b
(pag. 1873)

M2845207. Factorii care influenteaza nefavorabil progresia bolii hepatice in hepatita cronica C sunt:
A. niveluri joase ale ARN-HVC
B. durata infectiei mai lunga
C. asocirea hepatitei cornice B
D. asocierea hemocromatozei
E. asocierea deficientei de α1 - antitripsina

1677 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1678 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1874)

M2845208. Care sunt indicatiile acceptate pentru tratamentul cu interferon la pacientii cu hepatita
cronica C:
A. activitate ALT crescuta de peste 1,5 ori fata de limita superioara a normalului
B. hepatita cronica C asociata cu crioglobulinemia mixta esentiala
C. istoric de recadere dupa o cura initiala cu interferon
D. hepatita usoara histologic
E. ARN-HVC detectabil
(pag. 1875)

M2845209. Hepatita autoimuna tip l:


A. apare mai des la femeile tinere
B. asociaza hiperglobulinemie marcata
C. este mai des intanita la copii
D. se asociaza cu anticorpi antimicrozomi hepatici si renali (antiLKM)
E. se asociaza cu anticorpi antinucleari circulanti
(pag. 1876)

M2845210. Hepatita autoimuna tip ll a:


A. se asociaza cu infectia cu virus hepatic C
B. asociaza niveluri normale ale globulinelor
C. prezinta titruri inalte ale anticorpilor antiLKM1
D. raspunde la terapia cu glucocorticoizi
E. raspunde la terapia cu interferon
(pag. 1876)

M2845211. Hepatita autoimuna tip lll:


A. prezinta anticorpi circulanti impotriva antigenului solubil hepatic
B. are caracteristici clinice similare cu hepatita autoimuna tip l
C. prezinta Aan
D. prezinta anticorpi antiLMK1
E. apare mai des la femei
(pag. 1876)

M2845212. Diagnosticul diferential al hepatitelor cornice se face cu:


A. hepatita acuta virala
B. artrita reumatoida
C. lupusul eritematos sistemic
D. mononucleoza infectioasa
E. boala Wilson
(pag. 1872)

M2845213. Tratamentul cu glucocorticoizi in hepatita autoimuna


A. previne evolutia spre ciroza
B. nu influenteaza supravietuirea
C. asociat cu azatriopina permite scaderea dozelor de prednison
D. se poate astepta un raspuns terapeutic la 80 % din pacienti
E. se bazeaza pe o doza de initiere de 30mg de prednison asociat cu azatriopina 50mg/zi
(pag. 1876)

M2845214. Terapia cu interferon α in hepatita cronica cu virus B se indica in urmatoarele situatii:


A. prezenta in ser a AgHBs si AND HVB

1678 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1679 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. imunocompetenta
C. functie hepatica decompensata
D. activitate normala ALT
E. hepatita cronica B “tip salbatic”
(pag. 1872)

M2845215. Faza relativ replicativa in hepatita cronica cu virus B se caracterizeaza prin:


A. prezenta AgHBe in ficat
B. prezenta AgHBc in ser
C. infectivitate crescuta
D. leziuni hepatice concomitente
E. ADN HBV detectat in ficat, extracromozomial
(pag. 1871)

M2845216. Faza relativ non replicativa in hepatita cronica cu virus B se caracterizeaza prin:
A. infectivitate liminata
B. lezarei hepatica minima
C. ADN HBV detectat in ficat integrat in genomul gazdei
D. infectivitate crescuta
E. prezenta Ac antiHBc in ser
(pag. 1871)

M2945217. Histologia hepatitei cronice persistente ii corespund


A. minima fibroza periportala
B. fibroza in punte
C. necroze interlobulare
D. ciroza
E. infiltrat inflamator
(pag. 1870)

M2945218. Manifestarile imune mai frecvent asociate cu HVC sunt


A. sdr.Sjogren
B. psoriazis
C. spondilita anchilozanta
D. astmul bronsic
E. crioglobulinemia mixta esentiala
(pag. 1874)

1679 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1680 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 46
Leucemiile acute
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1146001. Subtipul FAB al leucemiei mieloide acute in care la inductie se administreaza acid all-trans
retinoic
A. M1
B. M2
C. M3
D. M4
E. M5
(pag. 754)

M1246002. Translocatia 15;17 este caracteristica penrtu:


A. leucemia M1
B. leucemia L2
C. leucemia M3
D. leucemia M7
E. leucemia M5
(pag. 752)

M1246003. O masa tumorala mediastinala reprezinta o modalitate frecventa de prezentare a:


A. leucemiei/limfomului cu celule T limfoblastice
B. leucemiei/limfomului cu celule B limfoblastice
C. leucemiei acute M3
D. leucemiei acute cu componenta monocitara
E. leucemiei acute M6-eritroleucemia
(pag. 775)

M1246004. Diagnosticul de leucemie acuta mieloida se stabileste pe baza prezentei a:


A. cel putin 10% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
B. cel putin 50% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
C. cel mult 60% mieloblasti in maduva osoasa
D. cel putin 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
E. cel putin 80% mieloblasti in sange
(pag. 751)

M1246005. Tipul FAB de leucemie acuta mieloida cu componenta monocitara este:


A. tipul M6
B. tipul M2
C. tipul M4
D. tipul M3
E. tipul M7
(pag. 751)

M1246006. Cele doua faze ale tratamentului in leucemia acuta mieloblastica sant:

1680 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1681 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. chimioterapia de inductie si transplantul medular


B. transplantul autolog si transplantul alogenic
C. chimioterapia de inductie si tratamentul postremisiune
D. chimioterapia de inductie si chimioterapia de intretinere
E. imunomodulare si transplant medular alogenic
(pag. 754)

M1246007. Mentionati care dintre urmatoarele citostatice este utilizat in regimul terapeutic de inducere
a remisiunii complete in toate leucemiile acute mieloblastice cu EXCEPTIA subtipului M3:
A. L-asparaginaza
B. citarabina
C. leukeranul
D. epirubicina
E. hidroxiureea
(pag. 754)

M1346008. In clasificarea FAB a leucemiilor mieloide acute, subtipul M 3 defineste:


A. -leucemia cu diferentiere minima
B. -leucemia mielomonocitara
C. -leucemia cu mieloblastui fara maturatie
D. -leucemia promielocitara hipergranulara
E. -leucemia megakarioblastica
(pag. 751)

M1346009. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta este stabilit cu certitudine prin:


A. -prezenta trisomiei 21
B. -prezezenta trisomiei 13
C. prezenta sindromului anemie + infectii + hemoragii
D. prezenta a > 30 % mieloblasti in sange si maduva hematopoietica
E. -expunerea la radiatii, substante chimice si medicatie citostatica in antecedente
(pag. 751)

M1346010. Chimioterapia de inductie in leucemiile acute mieloide consta in administrarea de citarabina


si o antraciclina, in toate subtipurile FAB, cu EXCEPTIA:
A. M0
B. -M1
C. -M7
D. -M3
E. -M5
(pag. 754)

M1346011. Tratamentul de electie pentru subtipul M 3 din leucemiile acute mieloide in clasificarea FAB
consta in:
A. -citarabina
B. -citarabina + o antraciclina
C. o antraciclina singura
D. cura CVP
E. ATRA
(pag. 756)

M1346012. Prezenta eritroblastilor > 50% din celulele nucleate medulare si a mieloblastilor > 30% din
elementele noneritrocitare medulare permite diagnosticul urmatorului subtip de leucemie mieloida
acuta in clasificarea FAB:

1681 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1682 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. -M0
B. -M2
C. -M3
D. -M6
E. M7
(pag. 751)

M1446013. Diagnosticul de leucemie mieloida acuta se stabileste pe:


A. Prezenta de cel putin a 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa
B. Prezenta limfocitelor sub 5% in sange
C. Evidentierea cromozomului Philadelphia
D. Pozitivarea CD14 in sangele periferic
E. Expunerea la radiatii
(pag. 751/vol.I.)

M1446014. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte?


A. Regimul de inductie in leucemia mieloida acuta bazat pe doze mari de citarabina este mai toxic decat
regimul standard 7/3
B. Terapia de inductie in leucemia mieloida are la baza imuran si ciclofosfamida
C. Administrarea ATRA in leucemia mieloida acuta M3 este depasita
D. Citarabina este un agent alchilant
E. in cazurile avansate de leucemie mieloida acuta se foloseste Rituximab
(pag. 755/vol.I.)

M1446015. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. Bolnavii cu leucemie mieloida acuta care nu obtin o remisiune completa sau recad se indruma spre
transplant medular
B. Bolnavii cu leucemie acuta mieloida cu risc scazut nu se trateaza
C. Cazurile de leucemie mieloida acuta M2 sau M4 se trateaza numai cu ATRA
D. Citarabina in leucemia mieloida acuta se administreaza 500mg/mp/zi
E. Citarabina in leucemia mieloida acuta se poate administra 7 zile subcutanat
(pag. 757/vol.I.)

M1446016. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:


A. in leucemia limfoblastica forma L1 este cea mai frecventa la copil
B. Leucemia limfoblastica are o forma endemica (africana)
C. Limfomul Burkitt nu infiltreaza niciodata maxilarul
D. Leucemia limfoblastica are numai celule de tip B
E. in leucemia limfoblastica maduva osoasa contine cel mult 10% blasti
(pag. 775/vol.I.)

M1446017. Leucemia limfoblastica necesita urmatoarele forme de terapie:


A. Azitromicina- timp de o luna
B. Interferonul gama subcutanat
C. Splenectomie in perioada de remisiune
D. Viusid saptamanal
E. Profilaxie la nivelul SNC
(pag. 776/vol.I.)

M1446018. La pacientii cu leucemie limfoblastica supravietuirea cu transplant de maduva osoasa


autologa (TMO) in a doua remisiune este de aproximativ:
A. 90%
B. Peste 50%

1682 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1683 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Sub 1%
D. 1-5%
E. 30%
(pag. 776/vol.I.)

M1446019. Durata remisiunii la adultii cu leucemie limfoblastica care au efectuat si terapie post remisie
si profilaxia SNC, este:
A. Mai lunga decat la copii cu LAM1
B. La fel ca remisiunea cazurilor cu LAL1
C. Mai scurta decat la copii
D. La fel ca a limfoamelor indolente
E. La fel ca la adultii cu leucemie mieloida acuta
(pag. 776/vol.)

M1546020. Profilaxia pentru determinarile la nivelul sistemului nervos central in leucemia acuta
limfoblastica include folosirea:
A. Interferonului
B. Metotrexatului administrat intratecal si sistemic in doze mari
C. Vincristinei
D. Vinblastinei
E. Ciclofosfamidei
(pag. 776)

M1546021. Testele citogenetice sunt utile din punct de vedere terapeutic in urmatoarele forme de
leucemie acuta (dupa clasificarea FAB):
A. Leucemia M0
B. Leucemia M1 si M2
C. Leucemia M3
D. Leucemia M5
E. Leucemia M6
(pag. 752)

M1546022. Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor, pielii, tesuturilor moi sau meningelor
este caracteristica pentru urmatoarele forme leucemie acuta (dupa clasificarea FAB):
A. Subtipul M1
B. Subtipurile monocitare M4 si M5
C. Subtipul M3
D. Subtipul M6
E. Subtipul M2
(pag. 752)

M1546023. Chimioterapia de inductie in leucemia acuta mieloida se caracterizeaza prin:


A. Folosirea Citarabinei in perfuzie intravenoasa continua, in cantitate de 100-200 mg/mp de suprafata
corporala pe zi, timp de 17 zile
B. Folosirea Daunorubicinei in doza de 45 mg/mp de suprafata corporala pe zi, in zilele 1, 2 si 3 de tratament
cu Citarabina
C. Folosirea Interferonului alfa
D. Folosirea Procarbazinei
E. Utilizarea Prednisonului in doze de 30 mg zilnic timp de 21 de zile
(pag. 754)

M1546024. Citarabina, chimioterapic antineoplazic utilizat in chimioterapia de inductie a leucemiei


acute mieloblastice determina la doze mari, la varstnicii pe 50 de ani, in primul rand:

1683 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1684 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. Toxicitate renala
B. Toxicitate cerebeloasa
C. Toxicitate medulara
D. Leziuni ireversibile la nivelul ochiului
E. Ototoxicitate
(pag. 755)

M1646025. Aspectul clinic al leucemiei acute limfoblastice cuprinde urmatoarele, cu exceptia:


A. oboseala
B. paloare a tegumentelor
C. echimoze pe tegumente
D. lipsa infectiilor datorita neutrofiliei
E. durere osoasa
(pag. 775)

M1646026. Cele mai frecvente microorganisme bacteriene, implicate in infectiile care apar la bolnavii
neutropenici cu leucemie acuta limfoblastica, sunt:
A. virusurile herpetice
B. levurile
C. pneumocystis carini
D. stafilococul
E. germenii gram-pozitivi
(pag. 775)

M1646027. In tratamentul de inductie al leucemiei acute mieloblastice se utilizeaza cel mai frecvent
asocierea:
A. Cytozin arabinozida si antraciclina
B. Vincristin si prednison
C. Idarubicin si metotrexat
D. Purinetol si metotrexat
E. Etoposid si Idarubicina
(pag. 754)

M1646028. Anomalia cromozomiala caracteristica LAM 3 este:


A. t(9;22)
B. t(8;21)(q22;q23)
C. t(9;18)
D. t(15;17)(q22;q11-12)
E. inv(16)(p13;q22)
(pag. 751)

M1646029. Numarul de trombocite in momentul diagnosticului in leucemia acuta mieloblastica este de


obicei:
A. sub 100.000
B. normal
C. crescut
D. sub 20.000
E. sub 15.000
(pag. 752)

M2246030. In leucemia mieloida acuta, cel mai important factor asociat cu supravietuirea este:
A. disparitia simptomelor si in special a oboselii
B. normalizarea parametrilor hematologici

1684 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1685 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. scaderea valorilor acidului uric la 2 determinari consecutive


D. instalarea remisiunii complete
E. nici una dintre variante
(pag. 753)

M2246031. Pentru detectarea anomaliilor moleculare asociate cu leucemia mieloida acuta la pacientii
aflati in remisiune completa se foloseste in mod curent:
A. reactie de polimerizare in lant a transcriptazei inverse (RT-PCR)
B. hibridizare fluorescenta in situ (FISH)
C. citometria de flux
D. amplificarea genomica
E. nici una dintre variante
(pag. 753)

M2246032. In leucemia mieloida acuta, care din urmatoarele anomalii cromozomiale nu se asociaza cu
remisiune completa la chimioterapie standard de inductie?
A. t(8;21)
B. t(15;17)
C. inv(3)
D. inv(16)
E. del(5q)
(pag. 753)

M2246033. In leucemia mieloida acuta, rata mica a remisiunii complete si durata scurta a acesteia se
asociaza cu:
A. hiperleucocitoza (peste 100000/microL) la momentul diagnosticului
B. hipofibrinogenemie
C. varsta inaintata
D. prezenta corpilor Auer
E. prezenta genei 1 la nivelul celulelor leucemice, care confera rezistenta multipla la medicamente
(pag. 754)

M2246034. In leucemia limfoblastica maduva osoasa este interesata:


A. intotdeauna
B. frecvent
C. rar
D. niciodata
E. in 40% din cazuri
(pag. 764)

M2246035. In leucemia limfoblastica curabilitatea este:


A. 40-60%
B. 30-40%
C. 75-85%
D. 20%
E. 90%
(pag. 764)

M2246036. In leucemia limfoblastica, provenienta celulara este:


A. 80% celule B, 20% celule T
B. 20% celule B, 80% celule T
C. 60% celule B, 40% celuleT

1685 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1686 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. 50% celule B, 50% celule T


E. 40% celule B, 60% celule T
(pag. 764)

M2246037. La pacientii cu leucemie limfoblastica, riscul crescut de infectii fatale apare atunci cind
numarul absolut de neutrofile este:
A. sub 500/ml
B. sub 1000/ml
C. sub 1500/ml
D. sub 2000/ml
E. sub 2500/ml
(pag. 775)

M2246038. Principala cauza de deces a pacientilor cu leucemie limfoblastica este:


A. singerarea atunci cind trombocitele scad sub 80000/ml
B. anemia cu hemoglobina sub 7,5g%
C. infectia aparuta la pacienti cu neutropenie sub 500/ml
D. compresiunea venei cave superioare
E. leucostaza
(pag. 775)

M2246039. Care din urmatoarele anomalii metabolice pot fi intilnite la pacientii cu leucemie
limfoblastica?
A. nefropatia urica
B. diabetul zaharat
C. boala Gaucher
D. hemocromatoza
E. hiperlipoproteinemia
(pag. 775)

M2246040. Leucemia/limfomul cu celule T adulte sunt asociate cu virusul:


A. Epstein-Barr
B. HTLV-1
C. HIV
D. rujeolic
E. virusul herpetic tip 6
(pag. 775)

M2246041. In leucemia cu celule T adulte, durata medie a remisiunii este de:


A. 6 luni
B. 12 luni
C. 2 ani
D. 5 ani
E. 10 ani
(pag. 776)

M2246042. Pacientii cu leucemie limfoblastica aflati in remisiune secundara dupa transplantul de


maduva osoasa au o supravietuire pe termen lung de:
A. sub 10%
B. 20-30%
C. 40-50%
D. 70-80%
E. 100%

1686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1687 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 776)

M2246043. Incidenta leucemiei mieloide acute la 100000 de locuitori pe an este de aproximativ:


A. 1,3
B. 2,3
C. 2,9
D. 1,9
E. 12,2
(pag. 750)

M2246044. Chimioterapia de inductie cu citarabina si o antraciclina se aplica tuturor subtipurilor FAB


de leucemie mieloida acuta, cu exceptia subtipului:
A. M1
B. M2
C. M3
D. M4
E. Mo
(pag. 754)

M2246045. Modul primar de actiune al chimioterapicelor de inductie (citarabina si antraciclinele) este


urmatorul:
A. inhibitia AND-girazei
B. interactiune cu topoizomeraza II
C. fixarea pe fractiunea 30S a ribozomului
D. inhibitia acidului folic
E. toate variantele
(pag. 754)

M2246046. Citarabina se administreaza in terapie de inductie dupa urmatorul regim:


A. 50-100 mg/mp de suprafata corporala/zi, 7 zile
B. 100-200 mg/mp suprafata corporal/zi, 7 zile
C. 100-200 mg/mp suprafata corporala/zi, 14 zile
D. 200-300 mg/mp suprafata corporala/zi, 7 zile
E. 200-300 mg/mp suprafata corporala/zi, 14 zile
(pag. 754)

M2246047. Daunorubicina se administreaza in regimul de tratament 7 si 3 cu citarabina in doza de:


A. 25 mg/mp suprafata corporala/zi
B. 35 mg/mp suprafata corporala/zi
C. 45 mg/mp suprafata corporala/zi
D. 55 mg/mp suprafata corporala/zi
E. 75 mg/mp suprafata corporala/zi
(pag. 754)

M2246048. Regimul de tratament citarabina/daunorubicina 7 si 3 induce remisiunea completa la


bolnavii cu leucemie mieloida acuta de novo intr-un procent de:
A. 45-55%
B. 55-65%
C. 65-75%
D. 75-85%
E. 100%
(pag. 754)

1687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1688 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2246049. La pacientii cu leucemie mieloida acuta cu virste peste 50 ani, terapia de inductie cu doze
mari de citarabina se asociaza cu risc crescut de toxicitate:
A. oculara
B. cerebeloasa
C. hepatica
D. renala
E. pancreatica
(pag. 755)

M2246050. La pacientii cu leucemie mieloida acuta sub 65 ani care au un donator inrudit HLA
compatibil, transplantul de maduva osoasa efectuat la prima remisiune completa este urmat de
vindecare in procent de:
A. 80%
B. 100%
C. 10-20%
D. 40-60%
E. nu este urmat de vindecare
(pag. 756)

M2346051. Prezeta de cefalee, varsaturi in jet si paralizii de nervi cranieni in cazurile de LAL releva:
A. sindrom de hepatocitoliza post-chimioterapeutica
B. sindrom de insuficienta renala acuta
C. sindrom de liza tumorala cu cresterea acidului uric si insuficienta renala secundara
D. meningita leucemica
E. hipocalcemie cu hipopotasemie paraneoplazica
(pag. 775)

M2346052. Datorita efectului sinergic in tratamentul de inductie a remisiunii complete, a fost asociat la
citarabina urmatorul chimioterapeutic inhibitor de topoizomeraza II:
A. etoposid
B. hidroxiuree
C. busulfan
D. colchicina
E. inhibitori ai mitozelor din categoria derivatilor de Vincristina
(pag. 755)

M2346053. Particularitatea terapeutica in LMA tip M3 consta in administrarea in cursul tratamentului de


inductie a remisiunii complete a:
A. factorilor de stimulare a coloniilor granulocitare-macrofagice (GM-CSF)
B. colchicinei
C. acidului all-transretinoic (ATRA)
D. trombopoietinei
E. glucocorticoizilor
(pag. 756)

M2346054. Asocierea de CD13, CD14 si CD34 releva evolutie negativa a pacientiilor in:
A. leucemia mieloida acuta
B. leucemia limfoblastica acuta
C. Boala Hodgkin
D. leucemia limfatica cronica
E. leucemia mieloida cronica
(pag. 751)

1688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1689 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2346055. Principala cauza de morbiditate si mortalitate in LMA in faza terapiei de inductie si a


chimioterapiei post-remisiune completa este:
A. infectia
B. infiltratia SNC
C. complicatii cardio-vasculare ale chimioterapiei
D. complicatii renale ale chimioterapiei
E. infiltrarea cardio-pulmonara leucemica
(pag. 755)

M2346056. Tratamentul cu doze mari de citarabina in special la virstnici impune:


A. monitorizare cerebeloasa
B. asocierea de ATRA
C. asocierea de etoposid
D. asocierea de heparina
E. asocierea de glucocorticoizi profilactic
(pag. 755)

M2346057. In prezent, informatia citogenetica este utila sub aspect terapeutic in LMA in:
A. forma M3
B. forma M4
C. forma M0
D. in LAL
E. in formele mixte
(pag. 752)

M2346058. Antigenul CD33 permite:


A. diagnosticul de apartenenta la linia mieloida
B. este caracteristic liniei limfoide
C. este caracteristic formei M7
D. este caracteristic pentru formele cu anomalii cromozomiale
E. este caracteristic LMA cu corpi Auer
(pag. 751)

M2546059. Subtipul M5 de leucemie mieloidă acută este:


A. leucemia mielomonocitară
B. leucemia megacarioblastică
C. leucemia monocitomonocitară
D. leucemia monocitară
E. leucemia promielocitară
(pag. 751)

M2546060. Limfadenopatia din leucemia mieloidă acută este asociată cu:


A. diabetul zaharat
B. t (8;21)
C. hemofilia
D. inv (7)
E. inv (16)
(pag. 751)

M2546061. Sarcomul granulocitar poate avea următoarele localizări, cu excepţia:


A. oase
B. muşchi

1689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1690 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. plămâni
D. sân
E. prostată
(pag. 752)

M2546062. Principala cauză de morbiditate şi mortalitate, în perioada terapiei de inducţie şi a


chimioterapiei postremisiune completă, în leucemia acută mieloblastică este:
A. reacţiile adverse la tratament
B. hipofibrinogenemia
C. complicaţiile infecţioase
D. hiperleucocitoza peste 100.000/mmc
E. leucostaza pulmonară
(pag. 754)

M2546063. Cu regimul de tratament citarabină / daunorubicină 7 şi 3 se obţine remisiunea completă la:


A. 65-70% dintre bolnavii cu leucemie limfatică cronică
B. 65-75% dintre bolnavii cu LMA "de novo"
C. 80% dintre bolnavii cu LLC
D. doar la 10-20% dintre cazurile de LMA
E. la toţi bolnavii cu LMA
(pag. 755)

M2546064. Ca tratament de primă linie la un pacient cu LMA complicată infecţios se preferă:


A. ceftazidină plus vancomicină
B. piperacilină plus ceftazidină plus vancomicină
C. vancomicină plus imipenem-cilastatin
D. vancomicină plus citarabină
E. vancomicină plus citarabină plus daunorubicină
(pag. 756)

M2546065. La copilul cu LAL morfologia cel mai frecvent întâlnită este cea de tip:
A. L1
B. L2
C. L3
D. L4
E. L5
(pag. 775)

M2546066. O modalitate frecventă de prezentare a leucemiei/limfomului cu celule T limfoblastice este:


A. meningita leucemică
B. infiltrarea testiculară
C. masă tumorală mediastinală
D. durerea osoasă
E. paralizie de nervi cranieni
(pag. 775)

M2546067. Riscul de sângerare la pacienţii cu LAL creşte la un număr al trombocitelor de:


A. peste 180.000/mmc
B. sub 20.000/mmc
C. sub 200.000/mmc
D. sub 300.000/mmc
E. sub 100.000/mmc

1690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1691 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 775)

M2546068. La examenul obiectiv al pacientului cu LAM nu se decelează, cu EXCEPŢIA:


A. splenomegalia masivă
B. scăderea în greutate
C. adenopatie cervicală unilaterală
D. durere sternală la percuţie
E. icter scleral
(pag. 752)

M2546069. În LAL pot apărea următoarele anomalii metabolice, cu EXCEPŢIA:


A. hiperkaliemie
B. hipokaliemie
C. hipercalcemie
D. hiperuricemie
E. hiperfosfatemie
(pag. 775)

M2646070. Diagnosticul imunofenotipic al leucemiei acute megacarioblastice (LAM7) este posibil prin
evidentierea antigenului specific plachetar:
A. CD13
B. CD33
C. CD14
D. CD41
E. CD34
(pag. 751)

M2646071. Anomalia cromozomiala caracteristica leucemiei acute mielomonocitare cu eozinofile


(M4Eo) este:
A. t(9;22)
B. t(8;21)(q22;q23)
C. t(9;18)
D. t(15;17)(q22;q11-12)
E. inv(16)(p13;q22)
(pag. 751)

M2646072. Infiltrarea gingiei si meningelor cu celule blastice este specifica leucemiei tip:
A. M4
B. M3
C. M7
D. M2
E. M0
(pag. 752)

M2646073. Leucemia mieloblastica cu peste 50% eritroblasti este tipul FAB:


A. M3
B. M4
C. M5
D. M6
E. M7
(pag. 751)

M2646074. Pentru definirea remisiunii complete maduva osoasa trebuie sa contina:

1691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1692 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. sub 20% blasti


B. sub 10% blasti
C. sub 5% blasti indiferent de celularitatea maduvei
D. maduva sa fie fara blasti
E. sub 5% blasti iar celularitatea maduvei osoase sa fie de cel putin 20%
(pag. 753)

M2646075. Principala cauza de deces in perioada tratamentului de inductie in leucemia acuta


mieloblastica este reprezentata de:
A. hemoragia cerebrala
B. infectii
C. candidoza
D. reactia grefa-contra-gazda
E. aplazia medulara postterapeutica
(pag. 755)

M2646076. Numarul de trombocite in leucemia acuta mieloblastica in momentul diagnosticului este cel
mai frecvent:
A. normal
B. sub 100.000/μL
C. sub 150.000/μL
D. sub 50.000/μL
E. crescut
(pag. 752)

M2646077. Coloratia pentru esteraza nespecifica este pozitiva in leucemia acuta mieloblastica de linie:
A. megacariocitara
B. eritrocitara
C. promielocitara
D. monocitara
E. nediferentiata
(pag. 751)

M2646078. Principala cauza de deces la pacientii cu leucemie acuta limfoblastica este reprezentata de:
A. boala meningiana
B. infectii
C. hemoragia cerebrala datorita trombocitopeniei severe
D. ruptura splinei
E. AVC datorita leucocitozei
(pag. 775)

M2646079. Cele mai frecvente infectii virale care apar la bolnavii neutropenici cu leucemie acuta
limfoblastica, sunt cele cu:
A. virusurile herpetice
B. pseudomonas
C. pneumocystis carini
D. stafilococul auriu
E. candida albicans
(pag. 775)

M2646080. Retrovirusul HTLV-1 este implicat in etiologia:


A. leucemiei mieloide cronice
B. leucemiei prolimfocitare

1692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1693 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. leucemiei acute mieloblastice


D. leucemiei/limfomului cu celule T a adultului
E. leucemiei promielocitare
(pag. 775)

M2746081. Subtipul FAB al leucemiei acute mieloide la care este eficient tratamentul de inductie cu
acid all-transretinoic este:
A. M4E0 cu inv(16)
B. M4E0 fara( inv16)
C. M3 cu t(15;17)
D. M3 cu t(11;17)
E. M2
(pag. 752)

M2846082. Pacientii cu leucemie mieloida acuta pot prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu
exceptia:
A. oboseala
B. anorexie
C. dureri osoase
D. diaforeza
E. leucopenie
(pag. 752)

M2846083. Caracteristici ale celulei leucemice cu semnificatie pronostica in leucemia mieloida acuta
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. imunofenotipul
B. prezenta corpilor Auer
C. durata remisiunii complete
D. caractere ultrastructurale
E. caracteristici de crestere in vivo
(pag. 754)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1146084. Afectiuni asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:


A. sindromul Down (trisomia 21)
B. sindromul Klinefelter (XXY si variante)
C. sindromul Patau (trisomia 13)
D. anemia Fanconi
E. anemia Biermer (anemia pernicioasa)
(pag. 750)

M1146085. Substante chimice si alti factori asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:
A. benzenul
B. fumatul
C. alcoolul
D. ierbicide
E. pesticide
(pag. 750)

M1146086. Medicamente implicate in aparitia leucemiei mieloide acute:

1693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1694 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. agentii alkilanti
B. cloramfenicolul
C. fenilbutazona
D. acidul acetil salicilic
E. clorochina
(pag. 750, 751)

M1146087. Simptome initiale in leucemia mieloida acuta:


A. oboseala
B. anorexia
C. pierderea ponderala
D. pruritul dupa baie
E. durerile osoase
(pag. 752)

M1146088. Semne fizice la diagnosticul leucemiei mieloide acute:


A. febra
B. hepatomegalia
C. splenomegalia
D. sangerari cutanate si mucoase
E. eritromelalgie
(pag. 752)

M1146089. Subtipurile FAB de leucemie mieloida acuta in care apar frecvent infiltrarea gingiilor, a
pielii, a tesuturilor moi, a meningelui
A. M1
B. M2
C. M3
D. M4
E. M5
(pag. 752)

M1146090. In leucemia mieloida acuta conditiile ca transplantul de maduva sa fie urmat de 40 - 60%
vindecari:
A. varsta pacientului < 65 de ani
B. pacient fara tulburari majore (renale, cardiace, pulmonare sau hepatice)
C. donator inrudit
D. donator HLA-compatibil
E. transplantare la o doua remisiune completa
(pag. 756)

M1146091. Manifestari clinice la diagnosticul leucemiei limfoblastice acute:


A. astenie
B. paloare
C. sangerari
D. eritromelalgie
E. febra
(pag. 775)

M1146092. Manifestari clinice in leucemia limfoblastica acuta complicata cu meningita leucemica:


A. cefalee
B. greata

1694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1695 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. artralgii
D. epigastralgii
E. paralizii de nervi cranieni
(pag. 775)

M1146093. Faze in terapia agresiva a leucemiei limfoblastice acute urmate de > 40% vindecari:
A. inductie
B. consolidare
C. profilaxie precoce a SNC
D. profilaxia tardiva a SNC
E. intretinere
(pag. 776)

M1146094. Medicamente in terapia de inductie a leucemiei limfoblastice acute:


A. antraciclina
B. clorambucil
C. vincristina
D. prednisonul
E. L-asparaginaza
(pag. 776)

M1146095. Medicamente in terapia de intretinere a leucemiei limfoblastice acute:


A. metotrexatul
B. 6-mercaptopurina
C. antraciclina
D. vincristina
E. prednisonul
(pag. 776)

M1146096. Care din urmatorii factori au prognostic nefavorabil in leucemia acuta limfoblastica ?
A. varsta (> 30 ani)
B. sexul
C. intarziere in instalarea remisiunii complete
D. morfologie L3
E. numar mare de leucocite la prezentare (> 50.000/uL)
(pag. 776)

M1246097. Infiltrarea cu celule leucemice blastice ale gingiilor,pielii,tesuturilor moi sau sau meningelor
in momentul diagnosticului unei leucemii acute este caracteristica pentru:
A. leucemia M3
B. leucemia L1
C. leucemia M4
D. leucemia M6
E. leucemia M5
(pag. 752)

M1246098. Tumorile de celule leucemice se numesc:


A. clorom
B. osteosarcom
C. limfom
D. sarcom granulocitar
E. neuroblastom

1695 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1696 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 752)

M1246099. Anemia din leucemiile acute este de obicei:


A. normocroma
B. macrocitara
C. microcitara
D. normocitara
E. hipocroma
(pag. 752)

M1246100. In momentul diagnosticului unei leucemii acute semnele fizice intalnite cel mai frecvent
sant:
A. cianoza extremitatilor
B. febra
C. splenomegalia
D. hepatomegalia
E. limfadenopatiile
(pag. 752)

M1246101. Tipurile FAB de leucemie acuta mieloida cel mai intens peroxidazo-pozitive sant:
A. tipul M3
B. tipul M6
C. tipul M7
D. tipul M2
E. tipul M0
(pag. 751)

M1246102. Care dintre urmatoarele afirmatii sant adevarate?


A. pacientii cu LAL cu celule pre B au cel mai frecvent CID (coagulare intravasculara diseminata)
B. LAL cu celuleT afecteaza mai ales SNC si mediastinul
C. LAL2 este cel mai intalnit subtip la copii
D. LAL cu celule B au adesea manifestari extramedulare cu anomalii metabolice
E. LAL cu celule T predomina la barbati
(pag. 775)

M1246103. Sindromul acidului retinoic include


A. dureri toracice
B. diaree
C. dispnee
D. infiltrare pulmonara si hipoxemie progresiva
E. icter
(pag. 756)

M1246104. In definitia remisiunii complete a unei leucemii acute se iau in considerare:


A. numarul neutrofilelor egal sau mai mare de 1500/ml
B. hemoglobina mai mare de 10 g/dl
C. numarul plachetelor egal sau mai mare de 100 000/ml
D. celulele blastice absente din circulatie
E. maduva osoasa sa contina mai putin de 5% celule blastice
(pag. 753)

M1246105. Tratamentul postremisiune al leucemiei acute mieloide include:


A. interferon

1696 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1697 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. transplant de maduva osoasa allogena sau autologa


C. anticorpi monoclonali:rituximab
D. monochimioterapie :Leukeran
E. chimioterapie intensiva
(pag. 756)

M1346106. Expresia urmatorilor markeri de suprafatza releva prognostic prost in leucemia mieloida
acuta:
A. - CD 13
B. - CD 15
C. CD 24
D. - CD 14
E. - CD 34
(pag. 751)

M1346107. Prognostic favorabil prezinta urmatoarele aspecte ale cariotipului in leucemia mieloida
acuta:
A. t(8;21)
B. inv (16)
C. absenta anomaliilor cromozomiale
D. t (15;17)
E. anomalii implicand 12 p
(pag. 753)

M1346108. In leucemia mieloida acuta reemisiunea completa se defineste prin urmatoarele elemente,
cu EXCEPTIA:
A. neutrofilelor in sangele periferic > 1500/mmc in valoare absolutra
B. -trombocitelor > 100 000/mmc
C. -valorii normale a hemoglobinei
D. -valorii normale a hematocritului
E. -prezenta in maduva hematopoietica a < 5% blasti, fara corpi Auer
(pag. 753)

M1346109. In leucemia acuta mieloida aflata in remisiune completa, pentru decelarea bolii reziduale se
utilizeaza:
A. -laparotomia exploratorie;
B. -examenul CT
C. -RT-PCR pentru decelarea anomaliilor moleculare
D. tehnica FISH pentru anomalii citogenetice
E. -reactia citochimica PAS
(pag. 753)

M1346110. Tratamentul postremisiune in leucemiile acute mieloide (toate subtipurile FAB) include:
A. -chimioterapia intensiva
B. -transplantul de maduva hematopoietica
C. -splenectomia
D. -imunoterapia
E. -radioterapia extracorporeala totala
(pag. 756)

M1346111. Factorii care influenteaza probabilitatea intrarii in remisiune completa in leucemiile mieloide
acute sunt:
A. -tratamentul utilizat

1697 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1698 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. -varsta bolnavului in momentul diagnosticului


C. bolile asociate
D. -profilaxia cu antibiotice
E. -imunoterapia
(pag. 753)

M1346112. Rata de obtinere a remisiunii complete este mai redusa in cazul leucemiilor mieloide acute
care evolueaza cu:
A. -anemie
B. -leuco-plachetopenie
C. -hiperleucocitoza
D. -hiperplachetoza
E. -plachetopenie izolata
(pag. 753)

M1346113. Nefropatia in leucemiile acute mieloide este determinata de:


A. -hiperuricemie
B. -eliberarea crescuta de lizozim prin urina
C. -trombocitopenie
D. -introducerea chimioterapiei citostatice
E. -tratamentul cu allopurinol
(pag. 753)

M1346114. Raspunsul subntipului LAM 3 din clasificarea FAB a leucemiilor mieloide acute la
tratamentul cu ATRA poate fi explicat prin:
A. t(15;17)
B. inv (16)
C. codificarea proteinei de fuziune PML-RAR alfa
D. t (8; 21)
E. prezentei antigenului specific plachetar CD 4
(pag. 756)

M1446115. In etiologia leucemiei mieloide acute sunt incriminate:


A. Ereditatea
B. Radiatiile
C. Medicamente antineoplazice
D. Benzenul
E. Boala Di Guglielmo
(pag. 750/vol.I.)

M1446116. Urmatoarele anomalii ereditare sunt asociate cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide
acute:
A. Sindrom Down
B. Sindromul Klinefelter
C. Sindromul Marfan
D. Sindromul hemolitic uremic
E. Sindromul Patau
(pag. 750/vol.I.)

M1446117. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru LAM3:


A. Leucemie promielocitara hipergranulara
B. Morfologie cu promielocite hipergranulare cu multipli corpi Auer
C. Are peste 50% megakarioblasti in maduva

1698 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1699 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Are blasti peroxidazo negativi


E. Se asociaza genetic cu translocatia t(15,17)
(pag. 751/vol.I.)

M1446118. Semnele fizice prezente la pacientul cu leucemie mieloida acuta sunt:


A. Febra
B. Hepatomegalie
C. Splenomegalie
D. Fenomene hemoragice
E. Reactie vaso-vagala
(pag. 752/vol.I.)

M1446119. Care din afirmatii sunt corecte la pacientii cu leucemie mieloida acuta:
A. Numarul de leucocite la prezentare este de peste 15.000/µl
B. Toate celulele leucemice sunt peroxidazo negative
C. 20-40% din pacienti pot avea sub 5.000 leucocite/µl
D. 20% din pacienti au peste 100.000 leucocite/µl
E. 5% din pacienti nu au celule leucemice in sangele periferic
(pag. 752/vol.I.)

M1446120. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta cu referire la aspiratul si


biopsia medulara include:
A. Examen morfologic
B. Examen citochimic
C. Imunofenotipul membranei celulare
D. Examen citogenetic
E. Determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 753/vol.I.)

M1446121. Regimul terapeutic de inducere a remisiunii complete in leucemia mieloida (exceptie


subtipul M3 consta in folosirea):
A. Citarabinei
B. Antraciclinei
C. Zidovudina
D. Ciclosporina
E. Ciclofosfamida
(pag. 754/vol.I.)

M1446122. Pacientii cu leucemie limfoblastica pot sa prezinte:


A. Paloare
B. Astenie
C. Sangerari si echimoze
D. Febra si infectii
E. Limfocite viloase
(pag. 775/vol.I.)

M1446123. La pacientii cu leucemie acuta limfoblastica pot sa apara:


A. Nefropatia urica
B. Hipokaliemia
C. Hiperkaliemia
D. Gastrinom
E. Steatoree

1699 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1700 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 775/vol.I.)

M1446124. Pacientii cu leucemie limfoblastica pot sa prezinte:


A. Infiltrarea splinei
B. Infiltrarea ganglionilor limfatici
C. Embolii grasoase
D. Febra artificiala
E. Infiltrarea ficatului
(pag. 775/vol.I.)

M1446125. Terapia de intretinere in leucemia limfoblastica include:


A. Metotrexat
B. 6-mercaptopurina
C. Vincristin
D. Prednison
E. Glivec
(pag. 776/vol.I.)

M1546126. Factorii de prognostic negativ in leucemia acuta mieloblastica legati de durata remisiunii
complete si de posibilitatea vindecarii bolii sunt reprezentati de:
A. Varsta inaintata a pacientului in momentul diagnosticului
B. Bolile intercurente si cronice asociate
C. Alterarile cromozomiale detectate in momentul diagnosticului de tipul t (8; 21) si inv (16)
D. Un interval simptomatic prelungit care precede stabilirea diagnosticului
E. Pacientii cu anomalii care implica 12p
(pag. 753)

M1546127. Cele mai favorabile evolutii sub terapie citostatica in leucemia acuta mieloblastica le
prezinta pacientii cu alterari cromozomiale de tipul:
A. Pacientii cu t (8; 21)
B. Pacientii cu inv (16)
C. Pacientii cu del (5q)
D. Pacientii cu anomalii care implica 12p
E. Pacientii cu anumite anomalii cum este inv (3)
(pag. 753)

M1546128. Incidenta crescuta a leucemiei acute mieloide este evidenta in caz de asociere cu:
A. Sindromul Down
B. Sindromul Klinefelter
C. Anemia Fanconi
D. Tetralogia Fallot
E. Defectul septal ventricular
(pag. 750)

M1546129. Urmatoarele variante de leucemie acuta mieloida sunt intens peroxidazo-pozitive (tipuri
clasificate pe baza criteriilor morfologice si citochimice, conform schemei FAB-French-American-
British):
A. Tipul M2
B. Tipul M5
C. Tipul M7
D. Tipul M3
E. Tipul M0
(pag. 751)

1700 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1701 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1546130. Remisiunea completa obtinuta in terapia leucemiei acute mieloide este definita pe baza:
A. Numarului de neutrofile din sangele periferic egal sau mai mare de 1500/microL
B. Numarul plachetelor din sangele periferic egal sau mai mare de 100.000/microL
C. Celulele blastice absente din circulatie
D. Celularitatea maduvei osoase tcel putin 20%, cu maturare pe toate cele trei linii celulare
E. Celule blastice sub 15% in maduva osoasa
(pag. 753)

M1546131. Tratamentul suportiv in leucemia acuta mieloblastica presupune folosirea:


A. Factorului de crestere si dezvoltare a megacariocitelor (trombopoietina)
B. Sangelui pentru transfuzii
C. Interferonului
D. Antibioticelor
E. Antifungicelor
(pag. 755-756)

M1546132. Anomaliile metabolice intalnite in leucemia acuta limfoblastica sunt reprezentate de:
A. Hiperuricemie cu nefropatie urica
B. Hipokaliemie
C. Hiperkaliemie
D. Hipercalcemie
E. Hipofosfatemie
(pag. 775)

M1546133. Terapia optima de inductie pentru adultii cu leucemie acuta limfoblastica trebuie sa includa:
A. Ciclofosfamida
B. Antraciclina
C. Procarbazina
D. Prednisonul
E. Vincristina
(pag. 776)

M1646134. In leucemia acuta limfoblastica pot apare urmatoarele anomalii metabolice:


A. hiperkaliemie
B. hipokaliemie
C. hipercloremie
D. hipercalcemie
E. hiperuricemie
(pag. 775)

M1646135. Cu privire la leucemia acuta limfoblastica a copilului sunt adevarate urmatoarele:


A. pacientii prezinta adesea splenomegalie
B. afecteaza mai ales SNC si mediastinul
C. morfologia de tip L1 este mai frecventa
D. fenotipul T este mai frecvent
E. translocatia t(9;22) este mai frecventa decat la adulti
(pag. 775)

M1646136. Tratamentul recurentelor de boala in leucemia acuta limfoblastica presupune:


A. iradierea testiculara in cazul recaderii la acest nivel
B. terapie intratecala in cazul recaderii SNC
C. transplant de maduva osoasa

1701 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1702 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. transfuzii de sange
E. tratamentul infectiilor cu germeni gram-negativ
(pag. 776)

M1646137. La examenul fizic al bolnavului cu leucemie acuta mieloblastica se deceleaza urmatoarele:


A. durere la percutia sternului
B. adenopatii voluminoase
C. febra
D. hepatosplenomegalie masiva, in mod constant
E. sangerari si echimoze
(pag. 752)

M1646138. Medicamente implicate in etiologia leucemiei acute mielode sunt:


A. globulina antitimocitara
B. cloramfenicolul
C. agentii alchilanti
D. acidul folic
E. inhibitorii topoizomerazei II
(pag. 750)

M1646139. Cei mai importanti factori de prognostic in leucemia acuta mieloblastica sunt:
A. obtinerea remisiunii complete
B. varsta peste 60 de ani
C. prezenta alterarilor cromozomiale
D. numarul normal de leucocite la diagnostic
E. maduva infiltrata peste 20% cu blasti
(pag. 753)

M1646140. Criteriile remisiunii complete in leucemia acuta mieloda sunt:


A. hemoglobina peste 10g/dl
B. hematocrit peste 30%
C. neutrofile peste 1500/μl
D. trombocite peste 100.000/μl
E. celulele blastice trebuie sa fie absente din circulatie
(pag. 753)

M2246141. Remisiunea completa in leucemia mieloida acuta se defineste prin:


A. numar de neutrofile mai mare sau egal cu 1500/microL, numarul plachetelor egal sau mai mare de
100000/microL
B. absenta celulelor blastice din circulatie
C. celularitatea maduvei osoase de cel putin 20%, cu maturare pe toate cele 3 linii celulare
D. continut de sub 5% celule blastice in maduva osoasa, cu absenta corpilor Auer
E. este admisa prezenta focarelor leucemice extramedulare
(pag. 753)

M2246142. Factorii care influenteaza probabilitatea remisiunii complete a leucemiei mieloide acute
sunt:
A. varsta pacientului
B. alterarile cromozomiale detectate la momentul diagnosticului
C. interval simptomatic prelungit
D. prezenta receptorului alfa al acidului retinoic pe cromozomul 17
E. valori scazute ale acidului uric la momentul diagnosticului

1702 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1703 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 753)

M2246143. Prognosticul foarte bun al remisiunii complete al leucemiei mieloide acute se asociaza cu
urmatoarele alterari cromozomiale:
A. t(8;21)
B. inv(16)
C. t(15;17)
D. del(5q)
E. inv(3)
(pag. 753)

M2246144. In leucemia mieloida acuta, riscul crescut de deces precoce in cursul tratamentului de
inductie se asociaza cu:
A. hiperleucocitoza (peste 100000/microL) la momentul diagnosticului
B. leucostaza pulmonara
C. hepatomegalie
D. hiperbilirubinemie
E. hiperfibrinogenemie
(pag. 753)

M2246145. Prezinta risc crescut de dezvoltare a leucemiei limfoblastice acute, indivizii cu:
A. sindrom Down
B. sindrom Pattau
C. sindrom Wiskott-Aldrich
D. sindrom Edwards
E. sindrom Turner
(pag. 764)

M2246146. Leucemia limfoblastica debuteaza cu:


A. semne de insuficienta medulara
B. micropoliadenopatie
C. transpiratii nocturne
D. prurit
E. masa mediastinala
(pag. 775)

M2246147. Afectarea medulara intilnita la pacientii cu leucemie limfoblastica se manifesta clinic prin:
A. anemie
B. singerari
C. tromboze
D. febra
E. sensibilitate sternala
(pag. 775)

M2246148. La pacientii cu leucemie limfoblastica cele mai frecvente localizari ale infectiilor sunt:
A. faringele
B. aria perianala
C. plaminii
D. tractul digestiv
E. tegumentul (la locul abordurilor venoase)
(pag. 775)

M2246149. Pacientii cu leucemie limfoblastica, in recadere, sunt susceptibili la infectii oportuniste cu:

1703 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1704 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. Aspergillus
B. Pneumocystis carinii
C. virusurile herpetice
D. Toxoplasma gondi
E. bacterii anaerobe
(pag. 775)

M2246150. Recaderile in leucemia limfoblastica se localizeaza frecvent in:


A. sistemul nervos central
B. plamin
C. cord
D. rinichi
E. testicul
(pag. 775)

M2246151. In leucemia limfoblastica, in afara interesarii medulare, mai putem intilni infiltrarea:
A. ficatului
B. splinei
C. ganglionilor limfatici
D. rinichilor
E. tegumentului
(pag. 775)

M2246152. Pacientii cu meningita leucemica limfoblastica prezinta:


A. cefalee
B. greturi
C. convulsii
D. paralizii de nervi cranieni
E. tetrapareza
(pag. 775)

M2246153. In tratamentul leucemiei limfoblastice, urmare a lizei tumorale, pot apare modificari ale
electrolitilor serici in sensul de:
A. hiperkaliemie
B. hipercalcemie
C. hipocalcemie
D. hiperfosfatemie
E. hipofosfatemie
(pag. 775)

M2246154. Sindromul de liza tumorala aparut in urma instituirii tratamentului in afectiunile maligne ale
celulelor limfoide se intilneste in:
A. leucemia limfoblastica L1
B. leucemia limfoblastica L2
C. leucemia limfoblastica L3
D. leucemia cronica limfatica
E. limfomul Burkitt
(pag. 775)

M2246155. Leucemia limfoblastica acuta cu celule preB prezinta frecvent:


A. splenomegalie
B. afectare mediastinala

1704 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1705 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. la copii
D. leucocite sub 25000/ml
E. leucocite peste 25000/ml
(pag. 775)

M2246156. Leucemia limfoblastica cu celule T, se prezinta frecvent cu:


A. afectare mediastinala
B. afectare a SNC
C. splenomegalie
D. la femei
E. la barbati
(pag. 775)

M2246157. In leucemia limfoblastica, celulele preB (L1, L2) exprima:


A. CD19
B. CD20
C. CD10
D. CD4
E. CD68
(pag. 763)

M2246158. Care dintre urmatoarele antigene au semnificatia unui prognostic nefavorabil la adultii cu
leucemie limfoblastica:
A. CD13
B. CD14
C. CD33
D. CD34
E. CD41
(pag. 763)

M2246159. Leucemiile cu precursori ai celulelor T au caracteristici imunofenotipice ale timocitelor


tinere, respectiv:
A. CD2
B. CD4
C. CD5
D. CD7
E. CD8
(pag. 764)

M2246160. In leucemia/limfomul cu celule T adulte se intilnesc frecvent:


A. infiltrare cutanata
B. afectare extinsa a maduvei
C. anemie
D. trombocitopenie
E. limfadenopatie generalizata
(pag. 775)

M2246161. Forma cronica a leucemiei/limfom cu celule T adulte se caracterizeaza prin:


A. leziuni cutanate
B. splenomegalie
C. hepatomegalie
D. limfadenopatie

1705 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1706 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. limfocitoza usoara, fara numar semnificativ de blasti circulanti


(pag. 776)

M2246162. Pentru adultii cu leucemie limfoblastica, terapia de inductie trebuie sa cuprinda:


A. antraciclina
B. metotrexat
C. vincristin
D. vinblastin
E. prednison
(pag. 776)

M2246163. In leucemia limfoblastica, profilaxia pentru determinarile SNC se face cu:


A. administrare intratecala si sistemica de metrotexat
B. iradiere craniana cu administrare intratecala de metotrexat
C. administrare intratecala de antraciclina
D. transplant de maduva osoasa
E. interferon
(pag. 776)

M2246164. In leucemia limfoblastica, terapia de intretinere cuprinde de obicei:


A. metotrexat
B. 6-mercaptopurina
C. vincristin
D. prednison
E. antraciclina
(pag. 776)

M2246165. Care dintre urmatoarele sunt factori de prognostic nefavorabil la pacientii cu leucemie
limfoblastica:
A. virsta sub 20 ani
B. virsta peste 35 ani
C. fenotipul celulelor B (L3 sau morfologie tip Burkitt)
D. leucocitoza peste 50000/ml
E. anemia
(pag. 776)

M2246166. Care dintre urmatoarele anomalii citogenetice sint factori de prognostic nefavorabil in
leucemiile limfoblastice?
A. trisomia 21
B. trisomia 7
C. translocatia t(9;22)
D. translocatia t(8;14)
E. deletia 5q
(pag. 776)

M2246167. La pacientii cu leucemie limfoblastica acuta, recaderile izolate extramedulare se trateaza cu:
A. iradiere locala in cazul testiculului
B. iradiere si terapie intratecala in cazul SNC
C. indiferent de localizare,este necesara si o cura chimioterapica de reinductie
D. interferon
E. chirurgical
(pag. 776)

1706 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1707 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2246168. La pacientii cu leucemie limfoblastica, indicatia transplantului de maduva osoasa este:


A. tratament de prima intentie
B. in prima remisiune la pacientii cu forma L3
C. in remisiunea secundara
D. in caz de intoleranta a chimioterapiei
E. nu are indicatie in leucemia limfoblastica
(pag. 776)

M2246169. Care din urmatoarele aspecte fac un pacient cu leucemie limfoblastica candidat la
transplant de maduva osoasa in timpul primei remisiuni:
A. t(9;22)
B. t(4;11)
C. morfologie L2
D. morfologie L3
E. leucocitoza marcata
(pag. 776)

M2246170. In etiologia leucemiei mieloide acute sunt implicate:


A. ereditatea
B. radiatiile
C. expunerea la substante chimice
D. medicamentele
E. infectiile virale
(pag. 750)

M2246171. Urmatoarele boli se asociaza cu o incidenta crescuta a leucemiei mieloide acute:


A. sindromul Down
B. sindromul Turner
C. sindromul Kostmann
D. sindromul Patau
E. sindromul Wiskott-Aldrich
(pag. 750)

M2246172. Expunerea la urmatoarele substante chimice se asociaza cu un risc crescut de leucemie


mieloida acuta:
A. fumatul
B. vopselele
C. benzen
D. ierbicide
E. niciuna dintre variante nu este corecta
(pag. 750)

M2246173. Care dintre urmatoarele medicamente sunt asociate cu inducerea leucemiei mieloide acute?
A. chinina
B. fenilbutazona
C. medicamente antineoplazice
D. cloramfenicolul
E. metoprololul
(pag. 750)

M2246174. Leucemia mieloida acuta varianta M1 (leucemie mieloblastica fara maturare) se


caracterizeaza prin urmatoarele:

1707 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1708 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. reprezinta 20% din totalul cazurilor


B. granulatii azurofile, corpi Auer
C. prezenta mieloperoxidazei in 3% sau mai mult din celulele blastice
D. promielocite hipergranulare cu corpi Auer
E. toate variantele
(pag. 751)

M2246175. Citometria cu flux multiparametrica se utilizeaza pentru:


A. studierea fenotipului celulelor din LMA
B. evidentierea mieloperoxidazei
C. evaluarea prognosticului LMA
D. evidentierea granulatiilor citoplasmatice specifice
E. evaluarea bolii reziduale dupa tratament
(pag. 751)

M2246176. Anomalia cromozomiala inv(16) se asociaza clinic cu:


A. diabet insipid
B. febra
C. limfadenopatie
D. implicarea sistemului nervos central
E. coagularea intravasculara diseminata
(pag. 751)

M2246177. Din punct de vedere molecular, leucemia mieloida acuta varianta M3 se caracterizeaza prin:
A. translocatie (15;17)
B. anomalie inv(16)
C. translocatie 11q23
D. translocatie (11;17)(q23;q21) rar intilnita
E. toate variantele
(pag. 752)

M2246178. Urmatoarele afirmatii despre leucemia mieloida acuta sunt adevarate:


A. debutul bolii este cel mai adesea cu simptome nespecifice
B. la cca jumatate din pacienti primul simptom este oboseala
C. semnele clinice cele mai frecvente sunt: febra, hepatosplenomegalia, limfadenopatia
D. sangerari semnificative se observa mai frecvent in leucemia M5
E. hemoragiile retiniene sunt observate la 15% dintre pacienti
(pag. 752)

M2246179. Anemia din leucemia mieloida acuta are urmatoarele caractere:


A. este normocroma si normocitara
B. se asociaza cu scaderea numarului de reticulocite
C. este produsa si de pierderile active de sange
D. este prezenta la momentul diagnosticului
E. valorile anemiei sunt usoare/moderate
(pag. 752)

M2246180. La momentul diagnosticului leucemiei acute mieloide, linia alba prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. numarul mediu de leucocite este de aproximativ 15000/microL
B. 25-40% dintre pacienti pot avea mai putin de 5000 leucocite/microL
C. 20% dintre pacienti au mai mult de 100000 leucocite/microL

1708 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1709 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. mai putin de 5% din pacienti nu au celule leucemice detectabile in sangele periferic


E. functia neutrofilelor este pastrata
(pag. 752)

M2246181. La momentul diagnosticului leucemiei mieloide acute, seria plachetara prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. numar de plachete mai mic de 100000/microL la cca 75% dintre pacienti
B. numar de plachete mai mic de 25000/microL la 25% dintre pacienti
C. plachetele prezinta anomalii morfologice
D. sunt prezente si anomalii functionale (incapacitate de agregare sau aderare)
E. rareori numarul de plachete este scazut sub 100.000/microL
(pag. 752)

M2246182. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta include obligatoriu:


A. determinari hematologice
B. aspirat si biopsie medulara
C. profil de coagulare
D. grup sangvin, determinare HLA
E. punctie lombara
(pag. 753)

M2246183. In leucemia mieloida acuta, durata prelungita a remisiunii complete se coreleaza cu:
A. hiperuricemie
B. rapiditatea cu care dispar celulele blastice din singele periferic ca urmare a instituirii tratamentului
C. prezenta blastilor medulari sub 1% in momentul remisiunii
D. absenta corpilor Auer
E. niciuna dintre variante
(pag. 754)

M2246184. Terapia de inductie cu doze mari de citarabina (fata de dozele standard) se indica la
pacientii cu leucemie mieloida acuta ale caror celule leucemice contin:
A. mutatii tip inv(16)
B. t(8;21)
C. t(15;17)
D. RAS
E. del(25)
(pag. 755)

M2246185. Etoposidul actioneaza prin urmatoarele mecanisme:


A. interactiune cu topoizomeraza II, urmata de rupturi temporare ale filamentelor duble
B. stabilizarea complexului AND-topoizomeraza II
C. fragmentarea permanenta a dublului helix al AND
D. inhibitia AND-girazei
E. toate aceste mecanisme
(pag. 755)

M2246186. Factorii hematopoetici de crestere utilizati in tratamentul leucemiei mieloide acute induc:
A. scaderea ratei infectiilor dupa chimioterapie
B. sensibilizarea celulelor blastice leucemice la chimioterapie
C. imbunatatirea duratei remisiunii complete
D. prelungirea duratei de supravietuire
E. niciuna dintre variante

1709 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1710 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 755)

M2246187. La pacientii cu leucemie mieloida acuta la care transfuziile cu plachete nu cresc suficient
numarul acestora, masurile ce pot fi luate includ:
A. administrarea de trombocite de la donatori compatibili in sistemul HLA
B. administrarea de imunoglobuline
C. administrarea de singe integral
D. factori hematopoetici de crestere
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 755)

M2246188. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. complicatiile infectioase sunt principala cauza de morbiditate si mortalitate in perioada terapiei de inductie
si a chimioterapiei postremisiune completa a LMA
B. administrarea profilactica a antibioticelor in absenta febrei este controversata
C. doar la 50% dintre pacientii febrili se poate evidentia infectia
D. administrarea precoce, empirica, a antibioticelor cu spectru larg si a antifungicelor a redus numarul
pacientilor care mor din cauza complicatiilor infectioase
E. toti pacientii cu LMA beneficiaza de profilaxie cu acyclovir pentru prevenirea infectiilor herpetice
(pag. 755)

M2246189. In tratamentul antibiotic de prima linie la neutropenicul febril se prefera urmatoarele


asocieri:
A. imipenem-cilastatina + vancomicina
B. penicilina semisintetica anti-pseudomonas + aminoglicozid
C. combinatii beta-lactam duble (ceftazidim + piperacilina) cu sau fara vancomicina
D. aztreonam + aminoglicozid
E. amfotericina B + aminoglicozid
(pag. 756)

M2246190. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida acuta sunt false:


A. administrarea zilnica orala a ATRA (acid all-transretinoic) amelioreaza rezultatele la pacientii cu t(15;17)
B. administrarea ATRA se asociaza cu complicatii ale terapiei citotoxice (coagulare intravasculara diseminata)
C. sindromul acidului retinoic apare in cursul primei saptamini de tratament
D. abordarea sindromului trebuie sa fie agresiva, precoce si include terapie cu glucocorticoizi, administrare de
oxigen, masuri auxiliare
E. pacientii la care remisiunea completa a fost indusa cu ATRA trebuie sa primeasca chimioterapie de
consolidare, deoarece toti pacientii tratati exclusiv cu ATRA fac recaderi
(pag. 756)

M2246191. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida acuta sunt adevarate:


A. inducerea unei prime remisiuni complete durabile este un element critic pentru supravietuirea prelungita
B. transplatul de maduva osoasa se indica ca si alternativa al terapia de inductie
C. tratamentul postremisiune are drept scop eradicarea oricaror celule leucemice reziduale
D. tratamentul postremisiune include chimioterapie intensiva si transplant de maduva osoasa
E. chimioterapia postinductie se caracterizeaza printr-un raspuns de tip doza-efect pentru citarabina
(pag. 756)

M2246192. Complicatiile legate de tratamentul post-transplant medular includ:


A. ocluzii venoase
B. coagulare intravasculara diseminata
C. boala grefa-contra-gazda
D. infectii
E. hemoragii

1710 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1711 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 756)

M2246193. La pacientii cu leucemie mieloida acuta in remisiune clinica, detectarea celulelor leucemice
reziduale din maduva osoasa se poate face prin:
A. imunofluorescenta directa
B. tehnica RT-PCR
C. metoda FISH
D. citometrie de flux multiparametric
E. hibridizare moleculara
(pag. 757)

M2246194. In leucemia mieloida acuta, factorii cei mai importanti care prognozeaza raspunsul la
recadere sunt:
A. durata precedentei remisiuni
B. daca remisiunea completa a fost obtinuta cu una sau cu doua cure de chimioterapie
C. tipul de tratament postremisiune
D. doza de citarabina cu care s-a obtinut remisiunea
E. toti factorii enumerati au valoare prognostica
(pag. 757)

M2346195. Desi s-au descris numeroase anomalii cromozomiale in leucemia mieloida acuta, doar doua
anomalii citogenetice au fost asociate in mod invariabil cu un grup specific FAB:
A. t(15;17)(q22;q11-12)
B. inv16(p13q;q22)
C. t(8;21)
D. del 5q
E. t(9;11)
(pag. 751)

M2346196. Prezenta corpilor Auer se intilneste in urmatoarele forme de leucemie mieloida acuta:
A. M0
B. M1
C. M2
D. M3
E. M7
(pag. 751)

M2346197. Indicatiile de TMO in LMA sunt:


A. absenta raspunsului complet dupa cura standard
B. rspuns complet la bolnavii cu risc mare
C. in caz de complicatii infectioase severe
D. in caz de complicatii hemoragice severe
E. in caz de infiltratii SNC
(pag. 754)

M2346198. Alterarile cromozomiale detectate in momentul diagnosticului sunt un alt factor important
de prognostic. Astfel, prezinta un prognostic foarte bun:
A. del 5q
B. anomalii care implica 12p
C. inv (3)
D. t(8;21)
E. inv (16)

1711 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1712 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 753)

M2346199. Terapia de inductie in LAL cuprinde obligatoriu:


A. o antraciclina
B. vincristina
C. L-asparaginaza
D. ATRA
E. corticoterapia
(pag. 776)

M2346200. Tratamentul post-remisiune in LMA cuprinde:


A. chimioterapia intensiva
B. radioterapie
C. transplant de maduva osoasa
D. radioterapia craniana obligatorie
E. profilaxia recaderii in SNC prin radioterapie si administratea intrarahidiana de Metotrexat si Cytosar
(pag. 756)

M2346201. Diagnosticul de LAL se stabileste pe baza:


A. prezenta de limfoblasti in maduva osoasa de peste 30%
B. prezenta de limfoblasti in sangele periferic de peste 30%
C. prezenta obligatorie de limfoblasti atat in sangele periferic cat si in maduva osoasa
D. prezenta sindromului adeno-hepato-spleomegalic indiferent de prezenta limfoblastilor
E. prezenta unui sindrom clinic de insuficienta medulara (anemie, infectii, hemoragii) indiferent de cauza
acestora
(pag. 775)

M2346202. Remisiunea completa in LMA se defineste prin:


A. valoarea normala a hemoglobinei si a hematocritului
B. prezenta in singele periferic a neutrofilelor in numar egal sau mai mare de 1500/ microlitru
C. prezenta unui numar de Trombocite mai mare de 100.000
D. absenta blastilor in sangele periferic si prezenta de blasti sub 5% in maduva osoasa
E. corpii Auer pot fi prezenti
(pag. 753)

M2346203. Aparitia febrei la pacientii cu LMA impune:


A. sistarea chimioterapiei citostatice
B. prelevarea de hemoculturi, uroculturi, culturi din scaun, sputa, etc.
C. explorare imagistica
D. administrarea precoce, empirica, de atibiotice cu spectru larg si a antifungicelor
E. administrarea de transfuzii de sange
(pag. 755,756)

M2346204. In leucemia mieloida acuta, prezenta esterazei nespecifice semnifica:


A. M0=leucemie cu diferentiere minima
B. M2=leucemie mieloblastica cu maturare
C. M4=leucemie mielo-monocitara
D. M5=leucemie monocitara
E. M6=eritro-leucemie
(pag. 751)

M2346205. Diagnosticul de LMA se stabileste pe baza prezentei:


A. mieloblastilor cu cromatina nucleara fina, unifoma, cu 2-5 nucleoli mari in fiecare celula

1712 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1713 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. a cel putin 30% miloblasti in sangele periferic si/sau maduva osoasa


C. limfoblasti in sangele periferic
D. hiperplachetoza
E. limfocite paroase circulante
(pag. 751)

M2346206. Sub aspect citochimic, coloratia Peroxidaza/Negru Sudan este pozitiva in urmatoarele
forme de LMA:
A. M1
B. M2
C. M3
D. M5
E. M0
(pag. 751)

M2546207. Următoarele boli ereditare se asociază cu o incidenţă crescută a leucemiei mieloide acute:
A. sindromul Wiscott-Aldrich
B. trisomia cromozomului 21
C. anemia Fanconi
D. sindromul Gregg
E. sindromul Turner
(pag. 750)

M2546208. Leucemiile asociate cu administrarea de agenţi alchilanţi se caracterizează prin:


A. apar la 10-30 ani după expunere
B. apar la 4-6 ani de la expunere
C. sunt de obicei leucemii limfoide acute
D. aberaţii la nivelul bandei cromozomiale 11 q 23
E. aberaţii la nivelul cromozomilor 5 şi 7
(pag. 750)

M2546209. Următoarele afirmaţii ce caracterizează mieloblaştii sunt FALSE:


A. sunt celule mari pleiomorfe
B. au cromatină nucleară de aspect fin
C. prezintă 2-5 nucleoli mari
D. prezintă granulaţii azurofile
E. nu pot prezenta corpi Auer
(pag. 751)

M2546210. În leucemia mieloblastică cu maturare sunt adesea prezente:


A. promielocitele
B. mieloblaşti cu granule bazofile
C. mieloblaşti cu granulaţii azurofile
D. peste 30% megacarioblaşti
E. mieloblaşti cu corpi Auer
(pag. 751)

M2546211. Leucemia mielomonocitară se caracterizează prin:


A. peste 30% megacarioblaşti
B. blaşti granulo- şi monocitari
C. eozinofile anormale crescute în măduvă
D. peste 70% eozinofile în periferie

1713 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1714 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. asocierea citogenetică t (8;21)


(pag. 751)

M2546212. Anomaliile cromozomiale din leucemia mieloblastică acută mai frecvent asociate cu vârsta
tânără sunt:
A. t (15;17)
B. t (21;22)
C. del (8;21)
D. del (5q)
E. t (8;21)
(pag. 751)

M2546213. Următoarele semne fizice nu sunt caracteristice pentru LMA:


A. alopecia
B. paloarea galben-pai
C. afectarea ganglionilor epitrohleari şi mezenterici
D. splenomegalia
E. hemoragiile retiniene
(pag. 752)

M2546214. Leucemia mieloblastică acută poate debuta cu:


A. febră
B. diaree
C. tuse
D. cefalee
E. dispnee
(pag. 753)

M2546215. Nu pot fi simptome iniţiale în leucemia mieloblastică acută:


A. hemoptizia
B. tusea
C. dispneea
D. junghiul toracic
E. febra
(pag. 753)

M2546216. Infiltrarea cu celule leucemice blastice a gingiilor este caracteristică pentru:


A. limfomul Hodgkin
B. mononucleoza infecţioasă
C. leucemia monocitară
D. leucemia mieloblastică fără maturare
E. subtipul monocitar M5 al leucemiei mieloblastice acute
(pag. 751, 752)

M2546217. Bolnavul cu leucemie acută mieloblastică se prezintă la medic cu următoarele modificări


hematologice, cu EXCEPŢIA:
A. 15000 leucocite/mmc
B. anemie normocromă, normocitară
C. sub 5% celule blastice circulante
D. sub 10% celule blastice şi promielocite
E. fosfataza alcalină leucocitară scăzută caracteristic
(pag. 752)

1714 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1715 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2546218. Factori de pronostic mai puţin bun în leucemia acută mieloblastică sunt:
A. vârsta tânără
B. vârsta înaintată
C. prezenţa t(8;21)
D. prezenţa del (5q)
E. pacienţii cu inv (16)
(pag. 753)

M2546219. Următoarele alterări cromozomiale conferă prognostic foarte prost pacientului cu leucemie
mieloblastică acută:
A. t (8;21)
B. t (15; 17)
C. del (5q)
D. del (9q)
E. anomalii ce implică 12 p.
(pag. 754)

M2546220. Citarabina este:


A. antracilina
B. citozin-arabinozidă
C. antimetabolic specific pentru faza S a ciclului celular
D. citostatic administrat per os în LMA
E. citostatic de inducţie utilizat în LMA
(pag. 754)

M2546221. Tratamentul postremisie al pacienţilor cu LMA are drept scop:


A. evitarea efectelor adverse ale tratamentului de inducţie
B. amânarea pe cât posibil a transplantului medular
C. eradicarea tuturor celulelor leucemice reziduale
D. prevenirea recăderilor
E. prelungirea supravieţuirii
(pag. 756)

M2546222. Tratamentul complicaţiilor infecţioase la pacienţii cu LMA se poate face cu:


A. piperacilină plus gentamicină
B. ceftazidină
C. ceftazidină plus piperacilină
D. amfotericină B
E. cefalexină
(pag. 756)

M2546223. Tratamentul empiric cu amfotericină B se administrează la pacienţii cu LAM în următoarele


situaţii:
A. febră prezentă de peste 7 zile
B. pacient cu granulocitopenie febril de peste 2 săptămâni
C. pacient cu neutropenie febril de peste 1 săptămână
D. pacient care face un nou episod febril după un tratament cu antibiotic cu spectru larg de acţiune
E. pacienţi cu hipersensibilitate imediată la penicilină
(pag. 756)

M2546224. Pacienţii cu leucemie limfoblastică acută se prezintă cu:


A. paloare

1715 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1716 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. echimoze
C. febră
D. scădere ponderală
E. dispnee
(pag. 775)

M2546225. Pacienţii cu meningită leucemică se prezintă, în general, cu:


A. adenopatii supraclaviculare
B. interesare testiculară
C. paralizie de nerv facial
D. vărsături " în jet"
E. cefalee
(pag. 775)

M2646226. In leucemia acuta limfoblastica a copilului sunt adevarate urmatoarele:


A. pacientii prezinta adesea splenomegalie
B. fenotipul T este mai rar decat la adulti
C. prognosticul este mai bun la baieti
D. morfologia de tip L1 este mai frecventa
E. translocatia t(9;22) este mai frecventa decat la adulti
(pag. 775)

M2646227. Factorii de prognostic nefavorabil ai leucemiei acute limfoblastice sunt:


A. remisiunea completa instalata tardiv
B. leucopenia la prezentare
C. afectarea SNC
D. fenotipul L3
E. varsta peste 35 de ani
(pag. 776)

M2646228. Tratamentul recurentelor de boala in leucemia acuta limfoblastica presupune:


A. iradierea testiculara in cazul recaderii la acest nivel
B. terapie intratecala in cazul recaderii SNC
C. transplant de maduva osoasa
D. transfuzii de sange
E. tratamentul infectiilor cu germeni gram-negativi
(pag. 776)

M2646229. In etiologia leucemiei acute mieloblastice sunt implicate:


A. ereditatea
B. radiatiile
C. expunerea la substante chimice
D. medicamentele
E. etiologie virala este certa in unele cazuri
(pag. 750)

M2646230. Criteriile de remisiune completa in leucemia acuta mieloblastica includ:


A. numar de neutrofile egal sau peste 1500/μL
B. hemoglobina peste 10g/dL
C. corpi Auer absenti
D. numar de trombocite egal sau peste 150.000/μL
E. absenta focarelor leucemice extramedulare

1716 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1717 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 753)

M2646231. Chimioterapia de inductie in leucemia acuta mieloblastica include in mod obisnuit:


A. citarabina si mitoxantrona
B. citarabina
C. antraciclina
D. metotrexat
E. doze mari de metilprednisolon
(pag. 754)

M2646232. In leucemia acuta mieloblastica transfuziile cu masa trombocitara se vor administra pentru:
A. mentinerea normala a testelor de coagulare
B. mentinerea numarului de trombocite la 20.000/μL
C. mentinerea numarului de trombocite peste 100.000/μL
D. mentinerea INR intre 2-3
E. mentinerea numarului de trombocite peste 20.000/μL la pacientii cu coagulare intravasculara diseminata
(pag. 755)

M2646233. Sindromul acidului retinoic se caracterizeaza prin:


A. edeme palpebrale
B. dispnee
C. hipoxemie
D. hemoptizie
E. febra
(pag. 756)

M2646234. Leucemia acuta mieloblastica fara maturatie, M1, este caracterizata prin:
A. coloratie pozitiva pentru mieloperoxidaza in cel putin 3% dintre blasti
B. esteraza specifica pozitiva
C. corpi Auer absenti
D. CD13 pozitiv
E. HLA-DR pozitiv
(pag. 751)

M2646235. Infiltrarea gingiilor si a altor tesuturi moi este caracteristica pentru leucemia acuta
mieloblastica tip:
A. M1
B. M2
C. M3
D. M4
E. M5
(pag. 752)

M2646236. Dozele tratamentului cu antraciclina in tratamentul de inductie al leucemiei acute


mieloblastice sunt:
A. Daunorubicina 45mg/m2
B. Idarubicina 10mg/m2
C. Idarubicina 12-13mg/m2
D. Citarabina 100mg/m2
E. Etoposid 60mg/m2
(pag. 754)

M2646237. In leucemia acuta mieloblastica, in momentul diagnosticului:

1717 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1718 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. febra este absenta


B. sangerarile pot fi prezente
C. hepatomegalia este adesea prezenta
D. gingiile pot fi infiltrate cu celule leucemice
E. sensibilitatea sternala este absenta
(pag. 752)

M2646238. Anomaliile citogenetice cu prognostic prost in leucemia acuta mieloblastica sunt:


A. del(5q)
B. -7
C. ale bratului scurt al cromozomului 12 (12p)
D. inv(16)
E. t(8;21)
(pag. 753)

M2646239. Leucemia acuta limfoblastica cu celule T:


A. apare mai frecvent la femei tinere
B. afecteaza mai ales SNC si mediastinul
C. se caracterizeaza prin translocatia t(15;17)
D. se caracterizeaza prin splenomegalie
E. predomina la barbati
(pag. 775)

M2746240. Cauze de sangerare la pacientii cu LMA sunt:


A. Numarul redus de plachete
B. Anomaliile morfologice si functionale plachetare
C. Purpura vasculara
D. Prezenta anticorpilor antiplachetari
E. Coagulopatiile care apar frecvent in subtipurile M3,M5
(pag. 752)

M2746241. Conduita terapeutica corecta la un pacient febril cu granulocitopenie este:


A. Administrarea precoce,empirica a antibioticelor cu spectru larg si a antifungicelor
B. Administrarea de antibiotice doar la pacienti la care s-a pus in evidenta o infectie
C. Administrarea de antibiotice cu spectru larg dupa ce s-au obtinut culturi si s-au efectuat radiografii pentru
punerea in evidenta a sursei febrei
D. Administrarea de antibiotice si antifungice pana in momentul in care pacientii nu mai au neutropenie
indiferent de etiologia febrei
E. Administrarea de antibiotice pana la disparitia febrei
(pag. 7755,756)

M2746242. Pacientii cu LAL care trebuie luati in considerare pentru transpant alogenic in decursul
primei remisiuni sunt:
A. Cei cu morfologie L3
B. Cei cu morfologie L2
C. Cei cu LAL cu t(9;22)
D. Cei cu numar foarte mare de leucocite la prezentare
E. Cei cu numar mic de leucocite la prezentare
(pag. 776)

M2746243. Evaluarea diagnostica obligatorie a pacientilor cu LMA include:


A. Aspirat si biopsie medulara cu conservarea de celule viabile
B. Efectuarea unui profil de coagulare

1718 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1719 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Evaluarea FE a VS
D. Punctia lombara la pacientii simptomatici si asimptomatici
E. Efectuarea unui EKG
(pag. 753)

M2846244. Pacientii cu leucemie mieloida acuta pot prezenta urmatoarele simptome:


A. slabiciune
B. echimoze
C. hepatosplenomegalie
D. febra
E. tuse nespecifica
(pag. 752)

M2846245. La un pacient cu leucemie mieloida acuta se pot observa urmatoarele manifestari


hematologice, cu exceptia:
A. anemie severa
B. trombocitopenie
C. anomalii morfologice plachetare
D. anemia este de obicei microcitara
E. cresterea eritropoiezei
(pag. 752)

M2846246. Evaluarea diagnostica a pacientilor cu leucemie mieloida acuta cuprinde urmatoarele:


A. valori biochimice sangvine
B. anamneza
C. punctie lombara la toti pacientii
D. aspirat si biopsie medulara
E. radiografie toracica si EKG
(pag. 753)

M2846247. In etiologia leucemiei mieloide acute pot fi prezenti urmatorii factori, cu exceptia:
A. anemia Fanconi
B. fumatul
C. etiologia virala
D. ataxia-teleangiectazia
E. sindromul Down si sindromul Marfan
(pag. 750)

M2846248. Urmatoarele afirmatii referitoare la cloroame sunt adevarate:


A. apar la pacienti cu leucemie mieloida cronica
B. se mai numesc sarcoame granulocitare
C. sunt intalnite destul de frecvent
D. reprezinta tumori de celule leucemice
E. sunt mai frecvente la pacientii cu translocatii t (8;21)
(pag. 752)

M2846249. Semne fizice prezente la pacientii cu leucemie mieloida acuta sunt urmatoarele:
A. febra
B. hemoragii retiniene
C. oboseala sau slabiciune
D. hemoragii intracraniene
E. sensibilitate sternala

1719 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1720 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 752)

1720 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1721 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 47
Leucemii cronice
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1147001. In leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea (dupa RAI) indica o supravietuire
de 12 ani intr-un singur stadiu:
A. stadiul 0 : limfocitoza
B. stadiul I : limfocitoza + adenopatie
C. stadiul II : limfocitoza + splenomegalie
D. stadiul III : anemie
E. stadiul IV : trombocitopenie
(pag. 768)

M1147002. Factorul implicat in accelerarea evolutiei leucemiei mieloide cronice spre criza blastica:
A. medicamentele citotoxice
B. agentii alkilanti
C. virusii
D. fumatul
E. radiatiile
(pag. 758)

M1147003. Singurul tratament curativ in leucemia mieloida cronica este:


A. busulfanul
B. hidroxiureea
C. interferonul alfa
D. transplantul medular autolog
E. transplantul medular allogenic
(pag. 759)

M1247004. Principala indicatie a splenectomiei in leucemia mieloida cronica este:


A. profilaxia puseului blastic
B. anemie sau trombocitopenie prin hipersplenism
C. puseul blastic al bolii
D. leucostaza
E. trombocitoza peste 1.000.000/mmc
(pag. 762)

M1247005. Stadiul B Binet al leucemiei limfatice cronice cu celule B se caracterizeaza prin:


A. limfocitoza
B. anemie
C. fara anemie, trombocitopenie dar mai mult de 3 arii limfatice interesate
D. limfocitoza + adenopatie
E. trombocitopenie
(pag. 768)

M1247006. Diagnosticul fazei blastice a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe:

1721 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1722 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 5%


B. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 15%
C. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 30%
D. trombocite sub 100.000/mmc
E. hemoglobina<9g/dl
(pag. 759)

M1247007. Pentru diagnosticul de leucemie limfatica cronica cu celule B se impune:


A. un numar de limfocite de minimum 5 x 10 la puterea a 9a/l
B. limfocitoza de peste 60%
C. limfocitoza de peste 50 x 10 la puterea a 9a/l
D. limfocitoza medulara de peste 95%
E. prezenta translocatiei t(9;22)
(pag. 757)

M1247008. Sindromul Richter este:


A. o transformare prolimfocitara a leucemiei limfatice cronice B
B. o transformare acuta a leucemiei limfatice cronice B
C. transformarea leucemiei limfatice cronice intr-un limfom B cu celule mari
D. o anemie hemolitica autoimuna aparuta in leucemia limfatica cronica
E. un limfom malign cu celule mici
(pag. 767)

M1347009. In leucemia limfatica cronica, in std. 0 RAI se reciomanda urmatoarea atitudine terapeutica:
A. -radioterapie pe toate ariile ganglionare
B. -chimioterapie cu clorambucil
C. chimioterapie asociata cf. schemei CVP
D. -expectativa terapeutica
E. -splenectomie
(pag. 768)

M1347010. Tratamentul de electzie in leucemia limfatica cronica este:


A. -iradierea tuturor ariilor ganglionare
B. -splenectomia
C. chimioterapia citostatica
D. -transfuzia cu preparate de sange
E. -gammaglobulina in administrare intravenoasa
(pag. 768)

M1347011. In leucemia limfatica cronica, administrarea de gammaglobulina intra venos recunoaste


urmatoarele indicatii:
A. -citopeniile severe
B. -splenohepatomegalia giganta
C. adenopatiile insotzite de fenomene de compresiune locala
D. -hipogammaglobulinemia severea asociata cu infectii recidivante
E. -se efectueaza preventiv, la toti bolnavii, din momentul diagnosticului
(pag. 768)

M1347012. Limfocitoza + splenomegalie in leucemia limfatica cronica definesc:


A. -std. 0 RAI
B. -std. C Binet
C. -std. III RAI

1722 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1723 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. -std. II RAI
E. -std. I RAI
(pag. 768)

M1447013. Care este tratamentul standard pentru un pacient cu leucemie mieloida cronica candidat la
transplant de la o persoana HLA-inrudita:
A. Transplant medular de la donator HLA compatibil, neinrudit in faza accelerata a bolii
B. Transplant medular, donator HLA compatibil inrudit pentru pacienti peste 70 ani
C. Transplant medular, donator HLA, neinrudit incompatibil la trei locusuri in faza blastica a leucemiei
mieloide cronice
D. Transplantul de maduva osoasa de la un donator din familie, care fie este complet compatibil, fie
incompatibil doar pentru un singur locus HLA
E. Nici una din variantele de mai sus
(pag. 760/vol.I.)

M1447014. Care este limfocitoza minima pentru a confirma diagnosticul in leucemia limfocitara cronica:
A. 200.000 limfocite/mmc
B. 1000/mmc limfocite
C. 5.000/mmc limfocite
D. 20.0007mmc limfocite si 5.000/mmc limfoblasti
E. 40.000-50.0007mmc limfocite B si 10.000/mmc limfocite T
(pag. 767/vol.I.)

M1447015. Stadializarea leucemiei limfatice cronice stadiul I RAI inseamna:


A. Limfocitoza si anemie
B. Limfocitoza + anemie si trombocitopenie
C. Limfocitoza + splenomegalie, supravietuire 7 ani
D. Limfocitoza, supravietuire 12 ani
E. Limfocitoza + adenopatie, supravietuire medie. 9 ani
(pag. 768/vol.I.)

M1447016. In stadiile timpurii (Binet A, Rai 0, I, II) se indica cat mai precoce:
A. Clorambucil si Prednison
B. Nici un tratament
C. Ciclofosfamida, Oncovin, Prednison (CVP)
D. Fludarabina
E. Cladribina
(pag. 768/vol.I.)

M1547017. Diagnosticul de leucemie mieloida cronica se stabileste identificand prin metode


citogenetice sau moleculare expansiunea clonala a unei celule-susa hematopoietice care poseda o
translocatie reciproca intre:
A. Cromozomii 9 si 23
B. Cromozomii 8 si 22
C. Cromozomii 8 si 16
D. Cromozomii 6 si 21
E. Cromozomii 9 si 22
(pag. 757)

M1547018. Care dintre urmatorii factori pot influenta nefavorabil supravietuirea pacientilor cu leucemie
mieloida cronica si accelereaza evolutia lor spre criza blastica:
A. Regimul hiperproteic
B. Consumul de alcool

1723 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1724 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Fumatul
D. Sedentarismul
E. Regimul hipoproteic
(pag. 758)

M1547019. Diagnosticul hematologic in leucemia mieloida cronica evidentiaza:


A. Leucocitoza cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
B. Numar de celule blastice circulante mai mare de 30%
C. Numar de plachete aproape intotdeauna scazut
D. Fosfataza alcalina din celulele leucemice (LMC) caracteristic crescuta
E. Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 in general scazut
(pag. 758)

M1547020. Accelerarea evolutiei bolii este definita ca moment evolutiv al leucemiei mieloide cronice
prin:
A. Evolutia progresiva a anemiei, care nu poate fi explicata prin sangerari sau chimioterapie
B. Prezenta bazofilelor in sangele periferic sub 7%
C. Prezenta celulelor blastice in maduva in numar mai mic de 5%
D. Prezenta plachetelor in sangele periferic peste 200.000/microL
E. Prezenta celulelor blastice si promielocitelor in sangele periferic in numar mai mic de 3%
(pag. 758)

M1547021. Factorul de prognostic nefavorabil, care anunta o supravietuire scurta in leucemia limfatica
cronica este reprezentat de:
A. Stadializarea clinica a pacientilor, supravietuirea scade pe masura ce boala trece intr-un stadiu mai avansat
B. Timpul de dublare a limfocitelor mai mare de 24 luni
C. Numarul absolut initial de limfocite mai mic de 25.000/mL
D. Cariotip normal
E. Timpul de dublare a limfocitelor mai mare de 18 luni
(pag. 767)

M1547022. Leucemia cu celule paroase este o afectiune maligna:


A. Frecventa
B. Mai des intalnita la femeile sub 40 de ani
C. Cu celule maligne de tip T
D. Cu citopenie sanguina
E. Cu absenta splenomegaliei
(pag. 768)

M1647023. Caracteristica citogenetica a leucemiei mieloide cronice este:


A. t(9 ; 22) (q3 ; q1)
B. t(9; 22) (q34; q11)
C. t(6; 22) (q34 ; q11)
D. t(9; 22) (q11; q34)
E. t(9; 24) (q34; q11)
(pag. 759)

M1647024. Produsul genei de fuziune rezultanta a translocatiei caracteristice bolii este, in leucemia
mieloida cronica:
A. p53
B. Cmyc
C. RAS
D. p 120 BCR-ABL

1724 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1725 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. p 210 BCR-ABL
(pag. 758)

M1647025. In faza cronica a leucemiei mieloide cronice, valorile fosfatazei alcaline leucocitare sunt:
A. crescute
B. normale
C. dependente de numarul leucocitelor
D. scazute
E. normale sau crescute
(pag. 758)

M1647026. Nivelul seric al vitaminei B12 este, in leucemia mieloida cronica:


A. normal
B. proportional cu valoarea fosfatazei alcaline leucocitare
C. dependent de gradul anemiei
D. scazut
E. crescut
(pag. 758)

M1647027. Productia crescuta de histamina este, in leucemia mieloida cronica, secundara:


A. monocitozei
B. trombocitozei
C. eozinofiliei
D. bazofiliei
E. cresterii fosfatazei alcaline leucocitare
(pag. 758)

M1647028. In peste jumatate din cazuri, criza blastica care apare in evolutia leucemiei mieloide cronice
este de tip:
A. leucemie acuta mieloblastica
B. leucemie acuta limfoblastica
C. eritroleucemie
D. leucemie acuta nediferentiata
E. leucemie mielo-monocitara cronica
(pag. 759)

M1647029. Leucemiei limfatice cronice cu celule T nu ii este caracteristica:


A. splenomegalia importanta
B. evolutia mai rapida
C. limfocitoza
D. prezenta in circulatie a limfocitelor viloase
E. leziunile cutanate extinse
(pag. 767)

M2247030. Caracteristica citogenetica a leucemiei mieloide cronice intilnita in 90-95% din cazuri este:
A. t(9;22)(q34;q11)
B. t(8;21)(q22;q11)
C. t(8;21)(q22;q22)
D. t(15;17)(q22;q11)
E. inv(16)(p13;q22)
(pag. 759)

1725 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1726 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2247031. Indicatorii de prognostic cei mai importanti in leucemia mieloida cronica conform indicelui
Sokal sunt:
A. procentul de celule blastice circulante
B. dimensiunile splinei
C. numarul de plachete
D. virsta
E. toti indicatorii enumerati
(pag. 759)

M2247032. Alegeti varianta falsa referitoare la leucemia mieloida cronica:


A. transplantul allogenic de maduva osoasa este singurul tratament curativ pentru LMC
B. transplantul medular este tratamentul de electie
C. transplantul medular este complicat de o mortalitate precoce ridicata
D. supravietuirea pacientilor transplantati este mai buna din punct de vedere statistic dar numai pornind de la
3 ani dupa transplant
E. la pacientii cu risc mic (conform criteriilor lui Sokal) beneficiul transplantului medular se reflecta in
supravietuire numai dupa 6 ani
(pag. 759)

M2247033. Efectele secundare neurologice la administrarea de interferon alfa se intilnesc intr-un


procent de:
A. 20%
B. 25%
C. 40%
D. 45%
E. 55%
(pag. 761)

M2247034. Incidenta leucemiei limfatice cronice la adulti sub 50 ani este:


A. 1/100000 locuitori/an
B. 10/100000 locuitori/an
C. 15/100000 locuitori/an
D. 5/100000 locuitori/an
E. 20/100000 locuitori/an
(pag. 764)

M2247035. In evolutie, leucemia cronica limfatica se complica cu:


A. sindrom Lhermitte
B. sindrom Richter
C. sindrom Reiter
D. sindromul de compresiune a venei cave superioare
E. sindrom Pattau
(pag. 767)

M2247036. Limfomul cu celule B mari poate apare la pacienti cu leucemie cronica limfatica intr-un
procent de:
A. 1%
B. 5%
C. 10%
D. 20%
E. 70%
(pag. 767)

1726 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1727 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2247037. In leucemia cronica limfatica, forma de interesare a maduvei osoase care are prognosticul
cel mai favorabil este de tip:
A. nodular
B. difuz
C. interstitial
D. focal
E. depletie
(pag. 767)

M2247038. Exista studii care au demonstrat eficienta crescuta a uneia dintre schemele urmatoare in
tratamentul leucemiei cronice limfatice:
A. clorambucil
B. ciclofosfamida + vincristin
C. ciclofosfamida + vincristin + prednison (CVP)
D. ciclofosfamida + vincristin + prednison + doxorubicina (CHOP)
E. clorambucil + doxorubicina
(pag. 768)

M2247039. In leucemia cronica limfatica cu celule B in stadii RAI 0, I, II:


A. se recomanda urmarire, in absenta unor terapii
B. se incepe terapia cu agent alchilant
C. se incepe terapia cu ciclofosfamida, vincristin si prednison (CVP)
D. se face tratament cu: ciclofosfamida, doxorubicina, vincristin si prednison (CHOP)
E. se administreaza fludarabina, pentostatin si cladribin
(pag. 768)

M2247040. La pacientii cu leucemie limfatica cronica tratati anterior, rata de raspuns complet la
fludarabina este:
A. 50%
B. 30%
C. 20%
D. 10%
E. 0
(pag. 768)

M2247041. La pacientii cu leucemie limfatica cronica netratati anterior, rata de raspuns complet la
fludarabina este:
A. peste 30%
B. 45%
C. 20%
D. 10%
E. 50%
(pag. 768)

M2247042. Majoritatea leucemiilor prolimfocitice au caracteristici morfologice si fenotipice:


A. de celule B transformate
B. de timocit tinar
C. de monocit
D. de celula NK
E. de celula T adulta
(pag. 763)

M2247043. Leucemia limfatica cronica este mai frecventa la:

1727 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1728 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. copii
B. femei
C. barbati
D. rasa neagra
E. amerindieni
(pag. 764)

M2247044. Cel mai frecvent tip de leucemie indolenta este:


A. leucemia limfatica cronica
B. leucemia limfoblastica acuta
C. leucemia mieloida acuta
D. leucemia mieloida cronica
E. limfomul Hodgkin
(pag. 763)

M2247045. Incidenta leucemiei limfatice cronice pentru persoanele peste 70 ani este:
A. peste 10/100000 locuitori
B. peste 1/100000 locuitori
C. peste 2,3/100000 locuitori
D. peste 1,3/100000 locuitori
E. peste 1,9/100000 locuitori
(pag. 764)

M2247046. O treime din pacientii cu leucemie cu celule mari granulare T asociaza:


A. nefropatie urica
B. diabet zaharat
C. artrita reumatoida
D. hiperlipoproteinemie
E. hipertiroidism
(pag. 768)

M2247047. Referitor la leucemia mieloida cronica alegeti varianta falsa:


A. aparitia bolii grefa-contra-gazda in comparatie cu absenta bolii reduce incidenta recaderii
B. la pacientii cu boala grefa-contra-gazda gradul II se intilneste o rata crescuta de recaderi
C. depletia limfocitelor T din maduva donatorului poate preveni boala grefa-contra-gazda
D. limfocitele T din maduva donatorului mediaza un efect antileucemic (efect GVL)
E. maduva singenica poate sa aiba o activitate limitata de tip GVL in leucemia mieloida cronica
(pag. 760)

M2347048. Diagnosticul major de excludere in leucemie limfocitara cronica este:


A. limfocitoza reactiva care, de obicei, este cu celule T normale
B. leucemia cu tricholeucocite
C. transformarea blastica a leucemiei granulocitare cronice
D. leucemia acuta limfoblastica
E. limfomul non-Hodgkin in faza leucemica
(pag. 767)

M2347049. Cea/cel mai comun(a) leucemie/limfom este:


A. leucemie limfatica cronica cu celule B
B. leucemie limfatica cronica cu celule T
C. leucemie prolimfocitica
D. leucemie cu celule mari granulare

1728 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1729 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. limfomul splenic cu celule paroase


(pag. 767)

M2347050. Tratamentul de electie in leucemia limfatica cronica consta in:


A. chimioterapie
B. iradiere splenica
C. iradiere ganglionara
D. grefa de maduva hematopoietica
E. iradiere extracorporeala totala
(pag. 768)

M2347051. Administrarea intravenoasa de imunoglobuline in leucemia limfatica cronica se indica:


A. de rutina din momentul diagnosticului
B. in cazul hipogamaglobulinemiei
C. in cazul hipergamaglobulinemiei
D. ca adjuvant in chimioterapie
E. ca adjuvant in radioterapie
(pag. 768)

M2347052. Tratamentul cu Interferon-alfa in LMC se recomada:


A. dupa ce chimioterapia cu Hidroxiuree si Busulfan s-a dovedit ineficienta
B. in faza accelerata
C. in criza blastica
D. numai la pacientii in virsta de peste 65 ani
E. incepind din primul an de la stabilirea diagnosticului
(pag. 761)

M2547053. Rolul central în dezvoltarea iniţială a leucemiei mieloide cronice îl are:


A. expunerea la agenţii alchilanţi
B. fumatul
C. efectul radiaţiilor
D. produsul genei de fuziune rezultate din t (9;22)
E. translocaţia reciprocă între cromozomii 11 şi 22
(pag. 758)

M2547054. Una dintre caracteristicile fundamentale ale leucemiei mieloide cronice este:
A. instabilitatea cromozomială a clonei maligne
B. prezenţa oligomerilor anti-sens specifici la nivelul BCR-ABL
C. fixarea secvenţelor BCR la ABL
D. prezenţa genei myc alterate
E. metilarea progresivă de novo la locus BCR-ABL
(pag. 758)

M2547055. La majoritatea pacienţilor cu leucemie mieloidă cronică, examenul fizic revelă:


A. limfadenopatie
B. cloromul
C. splenomegalie
D. hepatomegalie
E. dureri osoase la percuţie
(pag. 758)

M2547056. Semnul hematologic diagnostic pentru leucemia mieloidă cronică este:

1729 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1730 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. număr de celule blastice peste 5%


B. număr crescut de leucocite
C. număr redus de promielocite
D. număr foarte redus de eritrocite
E. număr crescut de limfocite
(pag. 758)

M2547057. Durata medie de supravieţuire a pacientului cu leucemie mieloidă acută este:


A. 3 ani
B. peste 5 ani
C. aproximativ 4 ani
D. 5-7 ani
E. sub 3 ani
(pag. 759)

M2547058. Singurul tratament curativ pentru leucemia mieloidă cronică este:


A. chimioterapie susţinută
B. chimioterapie asociată cu radioterapie
C. transplantul allogenic de măduvă osoasă
D. transplantul medular autolog
E. asocierea de antracilină cu mitoxantronă
(pag. 759)

M2547059. Tratamentul preferat în leucemia mieloidă cronică în cazul imposibilităţii transplantului este:
A. asocierea chimioterapiei şi radioterapiei
B. tratamentul de inducţie cu citarabină
C. tratamentul cu alpha interferon
D. tratamentul cu lamivudină
E. tratament combinat interferon şi lamivudină
(pag. 760)

M2547060. Cele mai importante efecte secundare persistente ale tratamentului cu interferon sunt:
A. hematologice
B. psihice
C. metabolice
D. neurologice
E. osoase
(pag. 761)

M2547061. Cel mai obişnuit simptom neurologic apărut ca reacţie adversă la tratamentul cu interferon
este.
A. cefaleea
B. hemiplegia
C. letargia
D. ameţeala
E. mialgiile
(pag. 761)

M2547062. Răspunsul citogenetic la tratamentul cu IFN în LMC începe obişnuit la:


A. 4-6 luni de la începerea tratamentului
B. 3-4 săptămâni de la debutul terapiei
C. după 3-12 luni de la începerea terapiei

1730 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1731 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. după 3-12 săptămâni de tratament


E. din primele zile de tratament
(pag. 761)

M2547063. Chimioterapia combinată intensivă realizează răspunsuri citogenetice în LMC la:


A. 40-60% din cazuri
B. 30-50%
C. 20-30%
D. 70-75%
E. 10-15%
(pag. 761)

M2547064. O supravieţuire mai bună a pacienţilor cu LMC la peste 1 an de la diagnostic se poate


obţine prin:
A. Busulfan
B. Hidroxiuree şi busulfan
C. Hidroxiuree şi interferon
D. citarabină şi interferon
E. lamivudină şi interferon
(pag. 761)

M2547065. Singurul tratament curativ în LMC este:


A. Hidroxiureea
B. Splenectomia
C. Leucofereza
D. transplantul medular autolog
E. transplantul medular allogenic
(pag. 759)

M2647066. Aspectul clinic al leucemiei acute limfoblastice cuprinde următoarele, cu excepţia:


A. oboseală
B. paloare a tegumentelor
C. echimoze pe tegumente
D. lipsa infecţiilor datorită neutrofiliei
E. durere osoasă
(pag. 775)

M2647067. Cele mai frecvente microorganisme bacteriene, implicate în infecţiile care apar la bolnavii
neutropenici cu leucemie acută limfoblastică, sunt:
A. virusurile herpetice
B. levurile
C. pneumocystis carini
D. stafilococul
E. germenii gram-pozitivi
(pag. 775)

M2647068. O modalitate frecventă de afectare extramedulară în leucemia acută limfoblastică cu celule


T este:
A. infiltrarea splinei
B. masă tumorală mediastinală
C. afectarea tegumentelor
D. determinări SNC
E. infiltrarea ficatului

1731 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1732 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 775)

M2647069. În tratamentul de inducţie al leucemiei acute mieloblastice se utilizează cel mai frecvent
asocierea:
A. Cytozin arabinozida şi antraciclină
B. Vincristin şi prednison
C. Idarubicin şi metotrexat
D. Purineţol şi metotrexat
E. Etoposid şi Idarubicină
(pag. 754)

M2647070. Anomalia cromozomială caracteristică LAM 3 este:


A. t(9;22)
B. t(8;21)(q22;q23)
C. t(9;18)
D. t(15;17)(q22;q11-12)
E. inv(16)(p13;q22)
(pag. 751)

M2647071. Numărul de trombocite în momentul diagnosticului în leucemia acută mieloblastică este de


obicei:
A. sub 100.000
B. normal
C. crescut
D. sub 20.000
E. sub 15.000
(pag. 752)

M2647072. Caracteristica citogenetic a leucemiei mieloide cornice este:


A. t(9;22)) (q11;q34)
B. t(34;11)) (q9; q22)
C. t(9;22) (q34;q11)
D. t(9;20) (q34;q11)
E. t(21;9) (q11;q34)
(pag. 759)

M2647073. Limfocitoza minina, pentru a pune diagnosticul de leucemie limfatica cronica este:
A. 50 x 10 la puterea 8/L
B. 5 x 10 la puterea9/L
C. 200 x 10 la puterea 9/L
D. 5 x 10 la puterea 6/L
E. 50 x 10 la puterea 6/L
(pag. 767)

M2647074. Cea mai comuna forma a leucemiei limfatice cronice este cea cu:
A. Celule B
B. Celule T
C. Celule mari granulare
D. Celule NK
E. Prolimfocite
(pag. 767)

1732 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1733 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2647075. Fosfataza alcalina leucocitara este, in leucemia mieloida cronica aflata in faza cronica:
A. In mod caracteristic crescuta
B. De obicei normala
C. In mod caracteristic scazuta
D. Nerelevanta pentru diagnostic
E. Normala sau crescuta
(pag. 758)

M2647076. Criza blastica ce apare in evolutia unei leucemii mieloide cronice imbraca cel mai frecvent
caracterele unei:
A. Leucemii acute limfoblastice
B. Eritroleucemii
C. Leucemii acute prolifocitare
D. Leucemii limfatice cronice
E. Leucemii acute mieloide
(pag. 759)

M2647077. Examenul obiectiv la momentul diagnosticului unei leucemii mieloide cronice arata, la
majoritatea pacientilor:
A. Splenomegaliie giganta
B. Limfadenopatie generalizata
C. Splenomegalie minima sau moderata
D. Absenta splenomegaliei, ca element patognomonic
E. Hepatomegalie importanta, compresiva
(pag. 758)

M2647078. Transformarea histologica a unei leucemii limfatice cronice intr-un limfom mai agresiv
poarta denumirea de
A. Sindrom Burkitt
B. Sindrom Rye
C. Sindrom Sjogren
D. Sindrom Chediak-Higaschi
E. Sindrom Richter
(pag. 767)

M2647079. Supravietuirea medie a unui pacient cu leucemie limfatica cronica, stadializat dupa Binet in
stadiul A este estimata la:
A. 2 ani
B. 5 ani
C. peste 10 ani
D. 1-2 ani
E. 60 luni
(pag. 768)

M2647080. Care dintre tipurile de leucemii cronice se asociaza in aproximativ o treime a cazurilor cu
artrita reumatoida:
A. leucemia cu celule granulare mari
B. leucemia prolimafocitara
C. leucemia cu celule paroase
D. leucemia limfatica cronica cu celule T
E. leucemia cu celule viloase
(pag. 768)

1733 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1734 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2647081. Faza accelerata a unei leucemii mieloide cronice are printre caracteristici urmatoarele, cu
exceptia:
A. evolutie progresiva a anemiei
B. evolutie citogenetica clonala
C. numar de plachete sanguine sub 100 000/micro L
D. reducere marcata a splenomegaliei
E. procentaj de celule blastice in sangele periferic sau maduva intre 15-30%
(pag. 758)

M2747082. Remisiunile citogenetice complete cele mai numeroase dupa tratament cu IFN-alfa la
pacienti cu LGC se obtin dupa o perioada de:
A. 3-12 luni dupa initierea tratamentului
B. Dupa 6 luni de tratament
C. 12-18 luni de tratament
D. 1-2 luni dupa inceperea tratamentului
E. 4 luni
(pag. 761)

M2747083. In cazul pacientilor cu LGC la care s-a obtinut remisiune citogenetica majora dupa
tratament cu IFN-alfa conduita terapeutica corecta este:
A. Continuarea tratamentului cu IFN
B. Transplantul allogenic de maduva osoasa
C. Transplantul autolog de maduva osoasa
D. Intreruperea tratamentului cu interferon
E. Chimioterapia in locul tratamentului cu IFN
(pag. 759,761)

M2847084. Care este cea mai comuna proliferare limfomatoasa maligna:


A. leucemia mieloida cronica
B. leucemia acuta mieloblastica
C. limfomul Hodgkin
D. leucemia limfocitara cronica cu celule B
E. leucemia acuta limfoblastica
(pag. 767)

M2847085. Semne hematologice prezente la pacienti cu leucemie mieloida cronica sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. leucocitoza
B. bazofilie cu eozinofilie periferica
C. trombocite crescute cvasiconstant
D. anemie normocroma normocitara
E. fosfataza alcalina din celulele LMC este caracteristic crescuta
(pag. 758)

M2847086. Afectiuni sau expuneri asociate cu un risc crescut de a dezvolta limfom malign sunt
urmatoarele, cu exceptia:
A. sindromul Klinefelter
B. sprue celiac
C. asociere cu Helicobacter pilory
D. sindromul Churg-Strauss
E. sindromul Chediak-Higashi
(pag. 767)

1734 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1735 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1147087. In leucemia mieloida cronica busulfanul are urmatoarele efecte:


A. actioneaza asupra celulelor precursoare tinere
B. are un efect prelungit
C. poate produce uneori o mielosupresie severa, fatala
D. nu produce fibroza pulmonara
E. nu produce sindrom casectic
(pag. 761)

M1147088. In leucemia mieloida cronica interferonul alfa are urmatoarele efecte:


A. antiproliferative
B. induce raspunsul celular imun
C. inhiba angiogeneza
D. nu are efecte secundare acute
E. nu are efecte secundare cronice
(pag. 760, 761)

M1147089. In leucemia mieloida cronica transplantul medular autolog are urmatoarele caracteristici:
A. sursa de celule stem hematopoietice este sangele
B. celulele stem hematopoietice normale apar in sange mai frecvent dupa chimioterapie si G-CSF
C. evita anestezia generala
D. grefarea este mai rapida
E. selectionarea celulelor progenitoare normale reziduale se face cu usurinta
(pag. 761)

M1147090. In leucemia mieloida cronica (LMC) leucafereza intensiva are urmatoarele indicatii si
avantaje:
A. numar foarte mare de leucocite
B. complicatiile leucostazei (accidentele cerebro-vasculare si insuficienta pulmonara)
C. femeile cu LMC insarcinate
D. metoda este ieftina
E. este usor de executat
(pag. 762)

M1147091. Care din urmatoarele date definesc raspunsul hematologic complet in leucemia mieloida
cronica ?
A. disparitia splenomegaliei
B. numar de leucocite < 10.000/ uL, morfologie normala
C. valori normale ale hemoglobinei
D. scorul fosfatazei alcaline leucocitare mult crescut
E. numar normal de trombocite
(pag. 759)

M1147092. In leucemia limfocitara cronica cu celule B, stadializarea (dupa RAI) cuprinde 5 stadii cu
semnele clinice si de laborator:
A. stadiul 0 : limfocitoza
B. stadiul I : limfocitoza + adenopatie
C. stadiul II : limfocitoza + splenomegalie
D. stadiul III : anemie
E. stadiul IV : trombocitoza

1735 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1736 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 768)

M1147093. In leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea (dupa RAI) indica o supravietuire
de numai 1-2 ani in doua stadii:
A. stadiul 0 : limfocitoza
B. stadiul I : limfocitoza + adenopatie
C. stadiul II : limfocitoza + splenomegalie
D. stadiul III : anemie
E. stadiul IV : trombocitopenie
(pag. 768)

M1147094. Caracteristici ale leucemiei cu celule paroase:


A. apare mai ales la barbati > 40 de ani
B. principalele semne : citopenie si splenomegalie
C. celule mari de tip B
D. maduva hiperplazica si fibrotica
E. evolutie acuta
(pag. 768)

M1147095. Semne care indica trecerea in faza de accelerare a leucemiei mieloide cronice:
A. cresterea celulelor blastice (in maduva sau sange) peste 15% dar < 30%
B. cresterea celulelor blastice si a promielocitelor (in maduva sau sange) > 30%
C. cresterea bazofilelor > 20%
D. cresterea eozinofilelor > 20%
E. evolutia citogenetica clonala
(pag. 758)

M1147096. Caracteristici ale crizei blastice din leucemia mieloida cronica:


A. cresterea celulelor blastice (in maduva sau sange) > 30%
B. aparitia de neutrofile hiposegmentate (anomalia Pelger-Huet)
C. celule blastice cu caracteristici de leucemie mieloida acuta la 10% din cazuri
D. celule blastice cu caracteristici de leucemie limfoblastica acuta la 1/2 din cazuri
E. celule cu caracteristici de eritroleucemie la 1/3 din cazuri
(pag. 759)

M1147097. Rezultatele bune ale transplantului medular allogenic in leucemia mieloida cronica depind
de:
A. varsta pacientului (< 65 de ani)
B. faza cronica precoce (1 - 2 ani de la diagnostic )
C. donator inrudit
D. donator HLA compatibil
E. tratamentul anterior cu hidroxiuree
(pag. 759)

M1247098. Care din urmatoarele simptome si semne pot fi intalnite in faza cronica a leucemiei
granulocitare cronice:
A. priapism
B. polimacroadenopatie
C. splenomegalie
D. durere in hipocondrul stang
E. polineuropatie senzitivo-motorie
(pag. 758)

1736 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1737 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1247099. Raspunsul hematologic complet in leucemia mieloida cronica se defineste prin:


A. numar de leucocite sub 50.000/mmc
B. numar de leucocite sub 10.000/mmc
C. hemoglobina peste 5g/dl
D. hemoglobina normala
E. trombocite normale
(pag. 759)

M1247100. Indicatiile de inceput al tratamentului in leucemia limfatica cronica B cuprind:


A. limfocitoza peste 5000/mmc
B. citopenia datorata progresiei bolii
C. simptomele sistemice
D. limfadenopatie simptomatica
E. citopenia datorata fenomenelor autoimune
(pag. 768)

M1247101. Indicele prognostic Sokal in leucemia mieloida cronica ia in considerare:


A. procentul de celule blastice circulante
B. dimensiunile splinei
C. dimensiunile ficatului
D. severitatea anemiei
E. numarul de leucocite
(pag. 759)

M1247102. Leucemia granulocitara cronica se caracterizeaza prin:


A. fosfataza alcalina leucocitara crescuta
B. numar crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
C. trombocitoza
D. nivele scazute a vitaminei B12
E. fibroza medulara
(pag. 758)

M1247103. Diagnosticul fazei accelerate a leucemiei mieloide cronice se bazeaza pe urmatoarele


elemente de laborator:
A. bazofile peste 5%
B. blasti in sangele periferic sau in maduva intre 15-30%
C. trombocite sub 100.000/mmc
D. accentuarea anemiei
E. trombocite peste 600.000/mmc
(pag. 758)

M1247104. La stabilirea diagnosticului in leucemia mieloida cronica, maduva osoasa se caracterizeaza


prin:
A. celularitate medulara crescuta
B. raport mieloid/eritroid alterat
C. procent de blasti normal sau usor crescut
D. infiltrat limfocitar medular
E. prezenta de granulocite hiposegmentate
(pag. 758)

M1247105. Celulele din leucemia limfatica cronica cu celule B corespund unei subpopulatii de celule B
care:
A. sunt CD10 pozitive

1737 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1738 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. sunt CD5 pozitive


C. exprima IgM/D de suprafata
D. exprima IgA de suprafata
E. sunt CD25 pozitive
(pag. 763)

M1247106. Leucafereza in leucemia mieloida cronica este indicata in urmatoarele situatii:


A. prezenta simptomelor legate de splenomegalie
B. sindromul de leucostaza
C. in caz de leucocitoza de peste 10.000/mmc
D. tratamentul femeilor insarcinate
E. in pregatirea transplantului allogenic de maduva osoasa
(pag. 762)

M1347107. Limfomul limfocitar cu celule B mici, difuz, leucemizat se deosebeste de leucemia limfatica
cronica prin:
A. -prezenta adenopatiilor generalizate la debut
B. -limfocitoza moderata
C. -prezenta limfoblastilor in sangele periferic
D. -prezenta paraproteinei serice
E. -infiltratie medulara limfocitara
(pag. 767)

M1347108. In leucemia limfatica cronica, concomitentza anemiei cu trombocitopenie indica:


A. -std. III RAI
B. -std. IV RAI
C. -std. B Binet
D. -std. C Binet
E. -std. 0 RAI
(pag. 768)

M1347109. Cele mai active citostatice in leucenmia limfatica cronica sunt:


A. -citarabina
B. -cladribina
C. -fludarabina
D. -pentostatinul
E. -dacarbazina
(pag. 768)

M1347110. Leucemia cu celule paroase se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte clinice si de


laborator, cu EXCEPTIA:
A. -splenomegaliei
B. -leucocitozei severe
C. -prezentzei tuturor etapelor de maturatie ale polinuclearului neutrofil in sangele periferic
D. -citopeniei
E. -prezentzei fibrozei medulare
(pag. 768)

M1347111. In leucemia limfatica cronica, splenectomia este indicata in urmatoarele situatii:


A. -in momentul diagnosticului
B. odata cu laparotomia, pentru stadializare
C. in cazul citopeniilor severe, rezistente la tratament

1738 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1739 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. in cazul anemiilor hemolitice sau trombocitopeniilor care nu au raspuns la glucocorticoizi


E. la toate cazurile aflate in stadiul I RAI
(pag. 768)

M1347112. Tratamentul cu fludarabina in leucemia limfatica cronica se insotzeste de urmatoarele


efecte toxice, cu EXCEPTIA:
A. -mielosupresiei severe
B. -fibrozei pulmonare
C. -infectiilor "oportuniste"
D. -eritemului cutanat nepruriginos
E. -deprimarii limfocitelor T CD 4+
(pag. 768)

M1347113. Indicatiile pentru tratamentul leucemiei limfatice cronice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. -trombocitopeniei severe prin infiltratie limfocitara a maduvei hematopoietice;
B. -fenomenelor autoimune
C. -limfocitozei asimptomatice
D. -absentzei anemiei, trombocitopeniei si a adenopatiilor
E. -absentzeiu simptomatologiei sistemice
(pag. 768)

M1347114. Tratamentul in leucemia limfatica cronica se aplica in urmatoarele situatii:


A. -din momentul diagnosticului, indiferent de datekle clinice si de laborator
B. -pentru anemie legata de infiltratia limfocitara medulara sau/si hemoliza autoimuna;
C. -prezentza splenomegaliei simptomatice
D. -prezentza trombocitopeniei secundare infiltratiei limfocitare medulare;
E. -in caz de incertitudine de diagnostic
(pag. 768)

M1347115. In leucemia limfatica cronica, urmatoarele criterii releva prognostic favorabil, cu EXCEPTIA:
A. -std. 0 RAI
B. infiltratiei limfocitare sub forma nodulara a maduvei hematopoietice
C. -timpul de dublare al populatiei limfocitare < 12 luni
D. -cariotip anormal;
E. -limfocitoza initiala (in valoare absoluta) > 50 000/mmc
(pag. 767)

M1347116. Sindromul Richter reprezinta:


A. -o modalitate de evolutie a leucemiei limfatice cronice
B. -un limfom difuz cu celule B mari
C. -o forma de limfom Hodgkin
D. o forma de leucemie acuta
E. o varietate de anemie hemolitica
(pag. 767)

M1447117. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate pentru leucemia mieloida cronica:
A. Incidenta leucemiei mieloide cronice creste rapid dupa decada a 4-a
B. Leucemia mieloida cronica se defineste printr-o expansiune clonala a unei celule susa hematopoietice
care poseda o translocatie reciproca intre cromozomii 9 si 22:
C. Prolifereaza medular celule mici cerebriforme
D. Are o tranzitie inevitabila de la o faza cronica la o faza accelerata si la criza blastica
E. Prezinta cresterea rapida a ganglionilor si determinari extraganglionare

1739 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1740 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 757,758/vol.I.)

M1447118. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in leucemia mieloida cronica:
A. Produsul genei de fuziune care rezulta din t(9;22) joaca un rol central in dezvoltarea initiala a leucemiei
mieloide cronice
B. Proteinele de fuziune Bcr-Abl au potential oncogen
C. Exista date directe care sugereaza o etiologie virala in leucemia mieloida cronica
D. Fumatul nu este implicat in accelerarea evolutiei spre criza blastica
E. 50% din pacienti prezinta rearanjamentul genei bcl-2
(pag. 758/vol.I.)

M1447119. Pacientii cu leucemie mieloida cronica pot prezenta urmatoarele simptome:


A. Oboseala si pierdere in greutate
B. Manifestari ale leucostazei
C. Mase adenopatice cervico-mediastinale
D. Stare generala alterata
E. Senzatie de satietate precoce
(pag. 758/vol.I.)

M1447120. Manifestarile leucostazice in leucemia mieloida cronica constau in:


A. Accidente cerebro-vasculare
B. Infarct de miocard
C. Priapism
D. Hemosiderinurie
E. Tromboze venoase
(pag. 758/vol.I.)

M1447121. Semnele fizice din leucemia mieloida cronica sunt:


A. Adenopatie mediastinala
B. Tumori ale calotei craniene
C. Hemoliza intravasculara
D. Hepatomegalie usoara
E. Splenomegalie moderata
(pag. 758/vol.I.)

M1447122. Semnele hematologice in momentul diagnosticului de leucemie mieloida cronica sunt:


A. Numarul crescut de leucocite cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
B. Celule blastice circulante mai putin de 5%
C. Mai putin de 10% celule blastice si promielocite
D. Numarul de plachete aproape totdeauna crescut
E. Limfocitoza absoluta peste 50.000/mmc
(pag. 758/vol.I.)

M1447123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte pentru leucemia mieloida cronica:
A. Fosfataza alcalina din celulele leucemiei mieloide cronice este caracteristic scazuta
B. Nivelul seric al vitaminei B12 si al proteinelor care leaga vitamina B12 este crescut
C. In stadiile tardive apare o crestere a productiei de histamina secundara bazofiliei
D. Accelerarea bolii nu se insoteste de anemie
E. In criza blastica celulele blastice cresc pana la 10%
(pag. 758/vol.I.)

M1447124. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica este definita prin:


A. Aparitia adenopatiilor generalizate masive

1740 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1741 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Hepatomegalie usoara
C. Prezenta celulelor blastice din maduva sau sangele periferic mai mult de 15%, dar mai putin de 30%
D. Evolutie citogenetica clonala
E. Evolutia progresiva a anemiei care nu poate fi explicata prin sangerari sau chimioterapie
(pag. 758/vol.I.)

M1447125. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate la pacientii cu leucemie mieloida cronica:
A. Reactiile secundare la tratamentul cu Interferon sunt foarte reduse
B. In faza cronica a leucemiei mieloide cronice chimioterapia combinata intensiva este cea mai folosita
C. Transplantul allogenic de maduva osoasa este singurul tratament curativ pentru leucemia mieloida cronica
D. Doza eficace de Interferon in leucemia mieloida cronica este de 5 milioane unitati/zi
E. Tratamentul cu Interferon este eficace doar daca este initiat in primul an de la stabilirea diagnosticului
(pag. 759/vol.I.)

M1447126. Rezultatele transplantului allogenic de maduva osoasa depind de:


A. Tratamentul posttransplant
B. Boala grefa contra gazda
C. Regimul de pregatire pentru transplant
D. Fosfataza alcalina din celulele leucemiei mieloide cronice
E. Tipul de donator [singenic (gemeni monozigoti) sau allogenic HLA-compatibil, inrudit sau neinrudit]
(pag. 759/vol.I.)

M1447127. Reactiile secundare cronice la tratamentul cu Interferon in leucemia mieloida cronica


constau in:
A. Oboseala, letargie
B. Simptome de tip gripal
C. Pierdere in greutate
D. Mialgii si artralgii
E. Leucostaza
(pag. 761/vol.I.)

M1447128. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru leucemia limfocitara cronica:
A. Cea mai comuna leucemie cu celula B
B. Se prezinta cu limfocitoza asimptomatica
C. Are adenopatie masiva generalizata
D. Pacientii au varsta medie de 60 ani
E. Evolutie spre limfom limfocitar cu celule T
(pag. 768/vol.I.)

M1447129. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate la pacientii cu leucemie limfocitara cronica:
A. Limfocitoza minima este de 5.000/mmc
B. Maduva este intotdeauna afectata
C. Maduva prezinta infiltrare difuza sau nodulara
D. Majoritatea pacientilor au nivele scazute de imunoglobulina
E. Numarul de eritrocite si trombocite de obicei sunt crescute
(pag. 767/vol.I.)

M1447130. Ndicatiile de tratament in leucemia limfocitara cronica cuprind:


A. Limfoadenopatia simptomatica
B. Interesare de organ
C. Citopenie prin progresia bolii si fenomene autoimune
D. Simptomele sistemice

1741 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1742 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Nici una dintre ele


(pag. 768/vol.I.)

M1547131. Criza blastica care apare in evolutia leucemiei granulocitare cronice se caracterizeaza prin:
A. Valori ale celulelor blastice medulare sau din sangele periferic de peste 30%
B. Celule blastice numai din seria mieloida
C. Aparitia neutrofilelor hiposegmentate (anomalie Pelger-Huet)
D. Evolutia cel mai frecvent spre leucemie acuta mieloida
E. Evolutia posibila si spre leucemie acuta limfoida
(pag. 759)

M1547132. Prognosticul nefavorabil in leucemia granulocitara cronica se asociaza cu:


A. Varsta egala sau mai mica de 50 ani
B. Splina la 10 cm sau mai mult sub rebordul costal
C. Plachete sub 400.000/mL
D. Celule blastice 3% sau peste in sange si 5% sau peste in maduva
E. Bazofile 7% sau peste in sange si 3% sau peste in maduva
(pag. 759)

M1547133. Raspunsul complet la tratament in leucemia granulocitara cronica este definit prin:
A. Numar de leucocite sub 10.000/microL de morfologie normala
B. Citogenetic - procent de metafaze medulare cu t (9; 22) egal sau mai mare de 35
C. Absenta genei BCR-ABL determinata prin reactia de polimerizare in lant a transcriptazei inverse (RT-PCR)
D. Disparitia splenomegaliei
E. Hemoglobina si plachete in numar normal
(pag. 759)

M1547134. Efectele secundare severe consecutive administrarii de Busulfan, un agent alchilant utilizat
in terapia leucemiei granulocitare cronice, sunt reprezentate de:
A. Mielosupresia neasteptata si uneori fatala
B. Fibroza pulmonara
C. Obezitate tronculara de tip Cushing
D. Fibroza medulara
E. Fibroza endocardica
(pag. 761)

M1547135. Mijloacele terapeutice consacrate, folosite in leucemia granulocitara cronica sunt


reprezentate de:
A. Chimioterapia cu Hidroxiuree
B. Interferonul alfa
C. Transplantul allogenic de maduva osoasa
D. Tratamentul combinat folosind Ciclofosfamida, Vincristina si Prednison
E. Procarbazina
(pag. 759-761)

M1547136. Leucemiile cronice care se pot prezenta cu limfocitoza sunt:


A. Leucemia granulocitara cronica
B. Leucemia limfatica cronica cu celule T
C. Leucemia prolimfocitica
D. Leucemia cu celule paroase
E. Limfomul non-Hodgkin in faza leucemica
(pag. 767)

1742 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1743 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1547137. Indicatiile de terapie in leucemia limfatica cronica aflata in stadiile precoce (RAI 0, I, II) este
determinata de:
A. Limfadenopatia asimptomatica
B. Interesarea de organ
C. Citopenia datorata progresiei bolii sau fenomenelor autoimune
D. Prezenta simptomelor sistemice
E. Prezenta limfocitozei
(pag. 768)

M1547138. Schemele terapeutice consacrate din leucemia limfatica cronica cuprind:


A. Agentii alchilanti
B. Interferonul alfa
C. Prednisonul
D. Hidroxiureea
E. Metotrexatul
(pag. 768)

M1547139. Leucemia prolimfocitica (LPL) se prezinta:


A. Numai cu celule din seriile T
B. Numai cu celule din seriile B
C. Cu celule din seriile T sau B
D. Cu celule maligne mai mari decat cele din leucemia limfatica cronica si cu nucleoli proeminenti
E. Cu raspuns foarte bun la tratament
(pag. 767)

M1647140. Examenul maduvei nu evidentiaza, la un pacient cu leucemie mieloida cronic, aflat in faza
cronica de boala:
A. fibroza colagenica
B. bazofilie
C. celularitate scazuta
D. raport mieloid/eritroid alterat
E. eozinofilie
(pag. 758)

M1647141. Fixarea secventei BCR la ABL are, in faza cronica a leucemiei mieloide cronice, drept
rezultat:
A. inactivarea proteinei Abl
B. producerea proteinei de fuziune p190
C. amplificarea legarii Abl de filamentele citoscheletice
D. suprimarea formarii de colonii leucemice
E. activarea proteinei Abl ca enzima tirozin-kinazica
(pag. 758)

M1647142. La un pacient cu leucemie mieloida cronica, dezvoltarea unei leucocitoze sau trombocitoze
severe poate determina aparitia:
A. infarctului miocardic
B. insuficientei pulmonare
C. trombozei venoase
D. sindromului Richter
E. accidentelor vasculare cerebrale
(pag. 758)

M1647143. Care dintre urmatorii factori anunta, la un pacient cu leucemie limfocitara cronica, o

1743 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1744 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

supravietuire mai scurta?


A. limfocitoza peste 5 x 109/microlitru
B. timpul de dedublare a limfocitelor mai mic de 12 luni
C. numar absolut de limfocite peste 50.000/mililitru
D. trisomia 12
E. absenta anemiei
(pag. 767)

M1647144. Pacientii cu leucemie prolimfocitara cronica prezinta, spre deosebire de cei cu leucemie
limfocitara cronica.
A. raspuns mai bun la terapie
B. limfopenie
C. adenopatii minime
D. limfocitoza mai marcata
E. pancitopenie
(pag. 767)

M1647145. Indicele Sokal, utilizat in analizarea prognostica a leucemiei mieloide cronice ia in


considerare:
A. procentul de celule blastice circulante
B. sexul
C. dimensiunile splinei
D. prezenta cromozomului Philadelphia
E. varsta
(pag. 759)

M1647146. Majoritatea pacientilor cu leucemie mieloida cronica, aflati in faza cronica de boala, nu
prezinta la momentul diagnosticului:
A. splenomegalie
B. cloroame
C. poliadenopatie generalizata
D. hepatomegalie
E. leucopenie
(pag. 758)

M2247147. Semnele hematologice ale leucemiei mieloide cronice constau in:


A. leucocitoza cu grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
B. numarul de celule blastice circulante este mai mic de 5%
C. fosfataza alcalina din celulele LMC este scazuta
D. nivelul seric al vitaminei B12 este crescut
E. in momentul diagnosticului functiile fagocitare sunt scazute, urmind sa creasca in perioada cronica a bolii
(pag. 758)

M2247148. Accelerarea leucemiei mieloide cronice este definita prin:


A. evolutia progresiva a anemiei
B. evolutie citogenetica clonala
C. prezenta celulelor blastice in maduva sau in singele periferic intre 15-30%, a promielocitelor peste 30% si
a bazofilelor peste 20%
D. aparitia de neutrofile hiposegmentate (anomalie Pelger-Huet)
E. cresterea fosfatazei alcaline din celulele LMC
(pag. 758)

M2247149. Alegeti variantele corecte referitoare la leucemia mieloida cronica:

1744 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1745 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. evolutia clinica a pacientilor cu LMC este variabila


B. durata medie de supravietuire este de 6 ani
C. 10% din pacienti decedeaza in primii 2 ani
D. sistemul de stadializare cel mai des folosit se bazeaza pe analiza multivarianta a factorilor de prognostic
E. obiectivul tratamentului este realizarea unei hematopoeze prelungite si durabile
(pag. 759)

M2247150. Raspunsul complet la tratamentul leucemiei mieloide cronice include urmatoarele criterii:
A. numar de leucocite sub 10.000/microL
B. morfologia leucocitelor este normala
C. procent de metafaze medulare cu t(9;22) sub 35%
D. hemoglobina normala
E. plachete in numar normal
(pag. 759)

M2247151. Rezultatele transplantului allogenic de maduva osoasa depind de urmatorii factori:


A. virsta pacientului si stadiul bolii
B. tipul de donator
C. boala grefa-contra-gazda
D. nivelul acidului uric seric
E. toti factorii enumerati
(pag. 759)

M2247152. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida cronica sunt adevarate:


A. supravietuirea dupa transplantul medular este semnificativ mai buna atunci cind se efectueaza in faza
accelerata sau blastica a bolii
B. transplantarea intr-o faza cronica precoce este mai buna decit cea efectuata mai tirziu
C. supravietuirea totala, incidenta si severitatea bolii grafa-contra-gazda acuta si cronica si rata recaderilor nu
sunt influientate de tratamentul anterior cu interferon alfa
D. pacientii supusi transplantului medular trebuie sa fie relativ tineri (sub 65 ani), sa aiba donor sanator si
histocompatibil
E. niciuna dintre variante nu este adevarata
(pag. 759)

M2247153. Interferonii au urmatoarele caracteristici:


A. sunt un grup complex de lipopolizaharide naturale produse endogen ca reactie la prezenta virusurilor si a
substantelor mitogene
B. sunt identificate 3 tipuri de interferon: alfa, beta si gama
C. cea mai larga utilizare clinica o are interferonul alfa
D. efectele biologice sunt multiple: stimulator al replicarii virale, imunomodulatorii, antiproliferative
E. inhiba angiogeneza
(pag. 760)

M2247154. Alegeti variantele corecte referitoare la utilizarea interferonului in leucemia mieloida cronica:
A. daca transplantul medular nu este posibil tratamentul de preferat este interferon alfa
B. tratamentul cu interferon alfa este eficace doar daca este inceput in primii doi ani de la diagnostic
C. nu exista relatie doza-efect legatea de administrarea interferonului alfa
D. doza eficace de interferon alfa este 5 milioane unitati pe zi
E. efectele adverse de tip gripal apar precoce in timpul tratamentului
(pag. 761)

M2247155. Reactiile secundare cronice la administrarea de interferon alfa sunt:


A. simptome gripale

1745 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1746 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. oboseala
C. pierdere in greutate
D. mialgii
E. artralgii
(pag. 761)

M2247156. In leucemia mieloida cronica, tratamentul initial cu agenti chimioterapeutici este rezervat
pentru:
A. scaderea rapida a numarului de leucocite
B. reducerea simptomelor
C. scaderea rapida a valorilor fosfatazei alcaline
D. reducerea splenomegaliei simptomatice
E. cresterea raspunsului la tratamentul cu interferon alfa
(pag. 761)

M2247157. In leucemia limfatica cronica:


A. 70-95% din leucocite sunt limfocite mici
B. numarul de eritrocite este crescut
C. maduva osoasa este intotdeauna afectata
D. apar nivele crescute de imunoglobuline
E. apar fenomene autoimune
(pag. 767)

M2247158. Factorii de prognostic nefavorabili in leucemia limfatica cronica sunt:


A. timpul de dublare al limfocitelor mai mic de 12 luni
B. numarul absolut initial de limfocite mai mare de 50.000/ml
C. cariotip anormal:trisomia 21
D. anemia
E. trombocitopenia
(pag. 767)

M2247159. In afara leucemiei limfatice cronice, limfocitoza mai poate fi intilnita in:
A. leucemia limfatica cronica cu celule T
B. leucemia prolimfocitara
C. leucemia cu limfocite granulare mari
D. leucemia cu celule paroase
E. limfomul Hodgkin la debut
(pag. 767)

M2247160. Pacientii cu leucemie limfatica cronica cu celule T:


A. prezinta splenomegalie
B. au leziuni cutanate
C. au o evolutie rapida
D. au adenopatii minime
E. au limfocitoza marcata
(pag. 767)

M2247161. Pacientii cu leucemie prolimfocitara prezinta:


A. limfocitoza marcata
B. splenomegalie
C. adenopatii minime
D. raspuns slab la tratament

1746 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1747 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. leziuni cutanate extinse


(pag. 767)

M2247162. Leucemia limfatica cronica cu celule B in stadiul RAI 0 prezinta:


A. limfocitoza
B. supravietuire medie 12 ani
C. limfocitoza si adenopatii
D. limfocitoza si splenomegalie
E. trombocitopenie
(pag. 768)

M2247163. Leucemia limfatica cronica cu celule B in stadiul RAI II prezinta:


A. limfocitoza si splenomegalie
B. supravietuire medie 7 ani
C. anemie
D. trombocitopenie
E. limfocitoza cu adenopatii
(pag. 768)

M2247164. Leucemia cu limfocite mari granulare T (LGL cu celule T):


A. apare la o virsta medie de 55 ani
B. se coreleaza cu infectii bacteriene recurente
C. asociaza neutropenie severa
D. intereseaza maduva osoasa
E. nu asociaza splenomegalie
(pag. 768)

M2247165. In stadializarea BINET a leucemiei cronice limfatice, supravietuirea cea mai mare (de peste
10 ani) se asociaza cu:
A. lipsa anemiei
B. lipsa trombocitopeniei
C. lipsa leucopeniei
D. mai putin de 3 sedii interesate
E. mai putin de 5 sedii interesate
(pag. 768)

M2247166. Prezentarea pacientilor cu leucemie cu celule paroase este cu:


A. limfocitoza asimptomatica
B. granulocitopenie profunda
C. anemie marcata
D. sindroame de tip vasculitic
E. hipergamaglobulinemie
(pag. 768)

M2247167. Indicatiile de instituire a tratamentului in leucemia cronica limfatica sunt:


A. micropoliadenopatie
B. interesare de organ
C. citopenia datorata progresiei bolii
D. fenomene autoimune
E. simptome sistemice
(pag. 768)

1747 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1748 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2247168. Care dintre afirmatiile referitoare la efectul medicamentelor la pacienti cu leucemie cronica
limfatica anterior tratati sunt adevarate?
A. fludarabina are efect superior
B. cladribin pare sa aiba rezultat inferior fludarabinei
C. rezultatele cu cladribin sunt similare fludarabinei
D. pacientii rezistenti la fludarabina e putin probabil sa raspunda la cladribin
E. raspunsul la pentostatin e inferior celui la fludarabina
(pag. 768)

M2247169. Anemia hemolitica autoimuna din leucemia cronica limfatica se poate ameliora prin
tratament:
A. glucocorticoizi
B. interferon
C. radioterapia paleativa a splinei
D. splenectomie
E. transfuzii sanguine
(pag. 768)

M2247170. Leucemia cu limfocite mari granulare (LGL) cu celule NK:


A. asociaza anemia
B. asociaza trombocitopenia
C. prezinta febra
D. nu prezinta hepatosplenomegalie
E. prezinta interesarea maduvei osoase
(pag. 768)

M2247171. Leucemia cu celule paroase:


A. afecteaza mai frecvent barbatii
B. se asociaza cu citopenii
C. se asociaza cu splenomegalie
D. este o afectiune frecventa
E. este o afectiune rara
(pag. 768)

M2247172. La pacientii cu leucemie cronica limfatica, toxicitatea fludarabinei determina:


A. imunosupresie marcata
B. infectii oportuniste
C. mielosupresie
D. fenomene autoimune
E. trombocitopenie
(pag. 768)

M2247173. Splenectomia se utilizeaza la pacientii cu leucemie limfatica cronica care prezinta:


A. anemie hemolitica autoimuna
B. trombocitopenie
C. hipogamaglobulinemie
D. adenopatii voluminoase
E. hepatomegalie
(pag. 768)

M2247174. Celulele maligne din leucemia cronica limfatica exprima:


A. imunoglobuline de suprafata de tip igM/D

1748 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1749 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. imunoglobuline de suprafata de tip igG


C. antigen CD5 asociat celulelor T
D. expresia de sIg este mai puternica decit in leucemiile prolimfocitice
E. antigen CD25
(pag. 763)

M2247175. Celulele maligne din leucemia cu celule paroase exprima:


A. antigene ale celulei B activate
B. receptori CD25 ai interleukinei IL-2
C. molecule specifice de adeziune
D. antigen ale celulei T
E. imunofenotip de celula NK
(pag. 763)

M2247176. Fenotipul celulelor din leucemia cronica limfatica T si din leucemia limfatica prolimfocitara
T cuprinde:
A. CD20
B. CD3
C. CD5
D. ocazional coexprima CD4 si CD8
E. CD7
(pag. 763)

M2247177. Celulele maligne din leucemia cu celule mari granulare au fenotip:


A. celula pre-B
B. celula B activata
C. celula NK CD3-
D. celula T helper CD4+
E. celula T citotoxica CD3+/CD8+
(pag. 763)

M2247178. Care din urmatoarele anomalii cromozomiale pot fi intilnite in leucemia limfatica cronica:
A. trisomia 7
B. trisomia 12
C. trisomia 21
D. deletia 7q
E. translocatia t(11;14)
(pag. 765)

M2247179. Afectiunile limfoproliferative ale celulelor T cu comportament indolent includ:


A. leucemia limfatica cronica cu celule T
B. leucemia prolimfocitara cu celule T
C. leucemiile cu celule mari granulare
D. limfoamele cutanate cu celule T
E. limfomul Hodgkin
(pag. 763)

M2247180. Care dintre afirmatiile referitoare la supravietuire sunt adevarate?


A. depaseste 4 ani in leucemia cu celule paroase
B. este mai mica de 2 ani in leucemia cu celule mari granulare T
C. este mai mare de 3 ani la pacientii splenectomizati cu leucemie limfatica cronica
D. e mai indelungata in leucemia cu celule mari granulare NK decit T

1749 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1750 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. leucemia cu celule mari granulare NK este curabila


(pag. 768)

M2247181. Incidenta leucemiei limfatice cronice este crescuta printre membrii familiei celor care au:
A. sindrom Down
B. sindrom Pattau
C. sindrom Edwards
D. sindrom Turner
E. sindrom Wiskott- Aldrich
(pag. 764)

M2247182. Care dintre afirmatiile despre sindromul Richter sunt adevarate?


A. este limfom cu celule mari B
B. este limfom anaplazic T
C. apare in evolutia bolii Hodgkin
D. apare in evolutia leucemiei cronice limfatice
E. consta in cresterea rapida a maselor ganglionare si extraganglionare
(pag. 767)

M2247183. Fenomenele imune care pot apare la pacienti cu leucemie cronica limfatica sunt:
A. anemie hemolitica autoimuna
B. aplazie eritroida pura
C. leucopenie
D. trombocitopenie
E. limfocitoza
(pag. 767)

M2247184. Celulele maligne din leucemia prolimfocitica pot fi:


A. mai mici decit cele din leucemia limfatica cronica
B. cu nuclei cerebriformi
C. celule NK
D. celule T
E. celule B
(pag. 767)

M2247185. Hidroxiureea, ca agent chimioterapeutic in leucemia mieloida cronica, are urmatoarele


proprietati:
A. actioneaza prin mecanism de inhibitie a ribonucleotidreductazei
B. doza initiala este de 2-8g/zi
C. doza initiala se reduce cu jumatate la fiecare scadere cu 50% a numarului de leucocite
D. remisiunile citogenetice cu hidroxiuree sunt frecvente si sustinute
E. printre efecte secundare apare fibroza pulmonara
(pag. 761)

M2247186. Leucafereza are urmatoarele caracteristici:


A. este indicata in faza cronica a leucemiei mieloide cronice
B. controleaza numarul de leucocite din singe
C. metoda este rapida dar costisitoare
D. deosebit de utila in urgente
E. nu este indicata in tratamentul femeilor insarcinate
(pag. 762)

1750 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1751 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2247187. In tratamentul leucemiei mieloide cronice, splenectomia este rezervata pentru:


A. reducerea simptomelor dureroase provocata de splenomegalie
B. cazurile care nu raspund la chimioterapie
C. corectarea anemiei sau trombocitopeniei severe asociate hipersplenismului
D. imbunatatirea semnificativa a procentului de remisiuni complete
E. ameliorarea raspunsului la chimioterapie
(pag. 762)

M2247188. Identificati varianta neadevarata:


A. dupa transplantul medular autolog, analiza RT-PCR pentru evidentierea bolii reziduale poate fi pozitiva in
primele 12 luni la pacientii care realizeaza ulterior o remisiune de lunga durata
B. persistenta tardiva a pozitivitatii RT-PCR indica o probabilitate redusa de vindecare
C. o reactie RT-PCR pozitiva, in orice moment al evolutiei, nu prevesteste o recadere iminenta
D. pacientii persistent pozitivi timp de peste 2 luni dupa transplantul medular necesita interventii terapeutice
suplimentare
E. rezultatele RT-PCR dupa transplantul medular allogenic impart pacientii in: persistent pozitivi, intermitent
negativi, persistent negativi
(pag. 762)

M2247189. Variantele corecte despre tratamentul crizei blastice in leucemia mieloida cronica sunt:
A. tratamentul tuturor formelor de criza blastica este in general eficient
B. tratamentul este modulat in functie de fenotipul celulei blastice
C. crizele mieloide sunt tratate ca leucemie mieloida acuta dar remisiunile apar intr-un numar mic de cazuri si
sunt de scurta durata
D. leucemia mieloida acuta cu t(9;22) este probabil criza blastica a leucemiei mieloide cronice si are un
prognostic prost
E. crizele blastice eritroide sunt tratate ca leucemie mieloida acuta si au evolutie proasta
(pag. 762)

M2247190. Alegeti variantele corecte referitoare la incidenta leucemiei mieloide cronice:


A. incidenta leucemiei mieloide cronice este de aproximativ 1,3/100.000 locuitori/an
B. incidenta corectata pentru virsta este mai mare la femei decit la barbati (1,7 fata de 1,0)
C. a existat o usoara diminuare a incidentei LMC intre 1973-1991
D. incidenta LMC scade lent cu virsta pina la mijlocul celei de-a patra decade
E. incidenta LMC creste rapid dupa mijlocul celei de-a patra decade
(pag. 757)

M2247191. Caracteristicile fundamentale ale leucemiei mieloide cronice din punct de vedere al
instabilitatii cromozomiale a clonei maligne implica:
A. achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentare
B. achizitia unei translocatii t(8;21)
C. achizitia unei trisomii 8
D. achizitia unei trisomii 9
E. achizitia unei trisomii 17p-
(pag. 758)

M2247192. Printre manifestarile leucostatice ale leucemiei mieloide cronice se numara:


A. boala vasculara ocluziva
B. accidente cerebro-vasculare
C. infarctul miocardic
D. priapismul
E. fractura sternala
(pag. 758)

1751 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1752 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2247193. Urmatoarele afirmatii despre leucemia mieloida cronica sunt adevarate:


A. incidenta este de aproximativ 2/100.000 locuitori/an
B. diagnosticul se stabileste prin identificarea expansiunii clonale a unei celule-susa hematopoetice care
poseda translocatia t(9;22)
C. exista corelatii certe cu expunerea la medicamente citotoxice
D. fumatul accelereaza evolutia spre criza blastica si influenteaza negativ supravietuirea
E. IL-1 este implicata in evolutia progresiva spre criza blastica
(pag. 758)

M2247194. Urmatoarele enunturi despre leucemia mieloida cronica sunt false:


A. instalarea clinica a fazei cronice este in general brusca
B. la majoritatea pacientilor diagnosticul se stabileste in perioada in care sunt asimptomatici
C. simptomele frecvente de debut sunt: oboseala, scaderea in greutate, stare generala alterata
D. evolutia progresiva a LMC se insoteste de o ameliorare a simptomelor
E. 10-15% din cazuri se prezinta la consultatie in faza blastica a LMC
(pag. 758)

M2247195. Trecerea leucemiei mieloide cronice in stadiul blastic este sugerata de:
A. ameliorarea starii generale
B. febra inexplicabila
C. crestere in greutate
D. artralgii
E. singerari
(pag. 758)

M2247196. La stabilirea diagnosticului de leucemie mieloida cronica se constata la aproape toti


pacientii urmatoarele:
A. cresterea celularitatii medulare, mai ales liniile mieloida si megacariocitara
B. raportul mieloid/eritroid normal sau usor modificat in maduva osoasa
C. procentul de blasti medulari mult crescut
D. in maduva osoasa sau singele periferic se observa bazofilie, eozinofilie si monocitoza
E. fibroza colagenica a maduvei este neobisnuita la prezentare
(pag. 758)

M2247197. Raspunsul incomplet la tratament in leucemia mieloida cronica se defineste prin:


A. numar de leucocite egal sau mai mare de 10.000/mmc
B. hemoglobina normala, placheta in numar normal
C. procent de metafaze medulare cu t(9;22) egal sau mai mic de 35
D. absenta BCR-ABL determinata cu RT-PCR
E. prezenta BCR-ABL determinata cu RT-PCR
(pag. 759)

M2247198. Care din urmatoarele afirmatii despre donatorul pentru transplantul medular sunt false:
A. tratamentul standard pentru orice pacient cu LMC care este candidat la transplant de la o persoana HLA
inrudita este considerata a fi transplantul de la un donator din familie complet compatibil sau incompatibil
doar pentru un singur locus HLA
B. transplantul singenic de maduva osoasa la pacienti cu LMC in faza cronica este urmat de supravietuire de
10 ani fara semne de boala la 75% dintre pacienti, cu o rata de recadere de 30%
C. pacientii transplantati de la un donator HLA compatibil, dar neinrudit au o probabilitate de supravietuire fara
semne de boala de 54%
D. transplantul de la donator neinrudit se asociaza cu o rata mai mare a esecurilor si a reactiilor grefa-contra-
gazda de tip acut sau cronic
E. durata convalescentei dupa transplantul medular allogenic de la un donator neinrudit este mai lunga decit

1752 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1753 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

de la donator inrudit
(pag. 760)

M2347199. Sindromul Richter reprezinta:


A. un limfom cu celule B mari
B. transformarea leucemiei limfatice cronoce intr-un limfom mai agresiv
C. o forma de leucemie acuta limfoblastica
D. o modalitate de evolutie in leucemie granulocitara
E. o forma de Boala Hodgkin
(pag. 767)

M2347200. In leucemia limfatica cronica maduva osoasa:


A. nu este infiltrata
B. este infiltrata de tip nodular
C. este infiltrata de tip difuz
D. este infiltrata cu celule viloase
E. este infiltrata cu celule de serie granulocitara
(pag. 767)

M2347201. Un pacient diagnosticat cu leucemie limfatica cronica si care prezinta trombocitopenie


secundara infiltrarii leucemice a maduvei osoase se afla in stadiul:
A. III Rai
B. II Rai
C. IV Rai
D. B BINET
E. C BINET
(pag. 768)

M2347202. Leucemia cu celule paroase prezinta:


A. citopenie
B. splenomegalie
C. celule maligne mari de tip B cu aspect caracteristic
D. tulburari de coagulare grave de la debut
E. tumori cutanate exulcerate
(pag. 768)

M2347203. Indicatiile de tratament in leucemia limfatica cronica:


A. limfadenopatia simptomatica
B. interesare de organ
C. citopenia datorata evolutiei bolii
D. prezenta fenomenelor autoimune
E. tratamentul se instituie din momentul diagnosticului indiferent de simptomatologia clinica si datele de
laborator
(pag. 768)

M2347204. Indicatiile splenectomiei in leucemia limfatica cronica sunt:


A. pentru diagnostic
B. de rutina de la debut
C. pentru tratamentul anemiei hemolitice rezistenta la tratamentul medicamentos
D. inaintea de grefa de maduva osoasa
E. pentru tratamentul trombocitopeniei severe, rezistente la alte tratamente
(pag. 768)

1753 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1754 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2347205. Definitoriu pentru leucemia mieloida cronica este:


A. translocatia reciproca intre crs.9 si 22
B. fuziunea cap- la- coada a genei BCR de pe crs.22 la banda q 11 cu gena ABL de pe crs.9 la banda q 34
C. sindromul xxy
D. sindromul 7q-
E. trisomia 21
(pag. 758)

M2347206. Fixarea secventelor BCR la ABL, definitorie pentru leucemia mieloida cronica, are ca
rezultat:
A. faptul ca proteina Abl devine activa constitutiv ca o enzima tirozin-kinaza
B. activitatea ADN de legare a proteinei Abl este atenuata
C. legarea Abl de filamentele citoscheletice de actina e amplificata
D. scade capacitatea de replicare a AND
E. se reduce numarul de mitoze in celulele susa
(pag. 758)

M2347207. Accelerarea bolii in leucemia mieloida cronica este definita de:


A. prezenta celulelor blastice in maduva osoasa sau/si in sangele periferic >15%, dar < 30%
B. bazofilie >20%
C. Tr<100 000/mmc
D. prezenta obligatorie a infarctelor splenice multiple
E. prezenta obligatorie a adenopatiilor periferice
(pag. 758)

M2347208. Criza blastica in LMC se defineste prin:


A. prezenta blastilor in singele periferic peste 30%
B. neutrofile hiposegmentate (anomalie de tip Pelger-Huet)
C. scaderea factorului VIII
D. cresterea T. Howell
E. disparitia anomaliilor cromozomiale
(pag. 758)

M2347209. Criteriile de evaluare a raspunsului terapeutic in LMC sint:


A. clinice
B. hematologice
C. citogenetice
D. moleculare
E. biochimice
(pag. 759)

M2347210. In coditiile in care pacietul prezinta donor singenic sau allogenic HLA-compatibil, factorii
principali de care depind rezultatele transplantului de maduva osoasa sunt:
A. varsta pacientului
B. prezenta translocatiei t(9;22)(q34;q11)
C. regimul de pregatire pre-transplant
D. boala de grefa contra gazda
E. posibilitatile de tratament post-transplant
(pag. 759)

M2347211. Cele mai importante efecte secundare persistente ale tratamentului cu Interferon-alfa in
LMC sunt:

1754 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1755 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. neurologice
B. letargia
C. dermatologice
D. de tip pseudo-gripal
E. osteo-musculare si articulare
(pag. 761)

M2347212. Chimioterapia cu Hidroxiuree sau Busulfan in LMC este:


A. tratament de electie
B. utilizata numai pentru scaderea rapida a leucocitelor din sangele periferic
C. utilizata pentru reducerea simptomelor
D. utilizarea pentru reducerea splenomegaliei simptomatice
E. utilizata pentru obtinerea remisiunii citogenetice
(pag. 761)

M2347213. Splenectomia in LMC este:


A. tratamentul de electie in faza blastica
B. tratamentul de electie din momentul diagnosticului afectiunii
C. este rezervata cazurilor asociate cu hipersplenism
D. este rezervata cazurilor cu splenomegalie dureroasa, rezistenta la tratament
E. tratament in faza accelerata a bolii
(pag. 762)

M2547214. Diagnosticul de leucemie mieloidă cronică se stabileşte identificând:


A. deleţia cromozomială 16
B. translocaţia reciprocă între cromozomii 7 şi 16
C. translocaţia între cromozomii 7 şi 22
D. translocaţia reciprocă între cromozomii 9 şi 22
E. fuziunea cap la coadă a genei BCR de pe cromozomul 22 la banda q 11, cu gena ABL
(pag. 757)

M2547215. Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică se prezintă la consultaţie pentru:


A. senzaţie de saţietate precoce
B. jenă în hipocondrul stâng
C. adenopatie cervicală gigantă
D. hepatomegalie de stază
E. durere la percuţia sternului
(pag. 758)

M2547216. Pacienţii cu leucemie mieloidă cronică se pot prezenta la consultaţie cu:


A. dispnee
B. epistaxis
C. clorom
D. tumoră mediastinală
E. boală vasculară ocluzivă
(pag. 758)

M2547217. Sunt semne de pronostic prost în leucemia mieloidă cronică următoarele:


A. scăderea importantă în greutate
B. splenomegalia masivă
C. cloromul
D. trombozele

1755 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1756 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. limfadenopatia
(pag. 758)

M2547218. Următoarele semne hematologice sunt identificate în momentul diagnosticului leucemiei


mieloide cronice, cu EXCEPŢIA:
A. peste 10% celule blastice şi promielocite
B. peste 5% celule blastice circulante
C. fosfatază alcalină caracteristic crescută
D. nivel seric de vitamină B12 crescut
E. numărul trombocitelor crescut
(pag. 758)

M2547219. La stabilirea diagnosticului de leucemie mieloidă cronică, se constată la aproape toţi


pacienţii:
A. fosfataza alcalină caracteristic crescută
B. o creştere a celularităţii medulare
C. un număr crescut de leucocite
D. număr crescut de plachete sangvine
E. fibroza colagenică
(pag. 758)

M2547220. Obiectivele tratamentului în leucemia mieloidă cronică sunt:


A. realizarea hematopoiezei prelungite şi durabile
B. remisiunea moleculară completă
C. eradicarea tuturor celulelor reziduale ce conţin transcripţia BCR-ABL
D. vindecarea bolii
E. creşterea numărului de leucocite
(pag. 759)

M2547221. Factorii de pronostic negativ în leucemia mieloidă cronică sunt, cu EXCEPŢIA:


A. vârsta sub 30 de ani
B. splina la peste 10 cm sub rebordul costal
C. 700.000 plachete/ml
D. celule blastice peste 3%
E. bazofile sub 7%
(pag. 760)

M2547222. Următorii factori pot influenţa rezultatele transplantului allogenic de măduvă osoasă la un
pacient cu leucemie mieloidă cronică:
A. boala grefă-contragazdă
B. tipul de donator
C. numărul de leucocite în momentul diagnosticului
D. tratamentul posttransplant
E. vărsta pacientului
(pag. 759)

M2547223. Răspunsul hematologic complet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit de:
A. număr de leucocite peste 10.000/mmc
B. număr de leucocite peste 20.00/mmc
C. număr de leucocite sub 10.000/mmc
D. număr de plachete peste 700.000/mmc
E. hemoglobină normală

1756 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1757 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 759)

M2547224. Criteriile de evaluare ale răspunsului la tratament în leucemia mieloidă cronică sunt:
A. hematologice
B. simptomatice
C. moleculare
D. citogenetice
E. ecografice
(pag. 759)

M2547225. Criterii de răspuns complet la tratament în leucemia mieloidă cronică sunt următoarele, cu
EXCEPŢIA:
A. dispariţia splenomegaliei
B. normalizarea numărului de plachete sangvine
C. prezenţa BCR-ABL determinată cu RT-PCR
D. % de metafaze medulare cu t(9;22) =35
E. număr de leucocite sub 10.000/mmc
(pag. 759)

M2547226. Răspunsul incomplet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit prin:
A. număr de leucocite peste 10.000/mmc
B. % de metafaze medulare cu t (9;22) mai mic de 35
C. % de metafaze medulare cu t(9;22) = 85
D. absenţa BCR-ABL
E. prezenţa BCR-ABL
(pag. 759)

M2547227. Răspunsul complet la tratament în leucemia mieloidă cronică este definit prin:
A. absenţa BCR-ABL
B. peste 10.000 leucocite/mmc
C. prezenţa BCR-ABL
D. dispariţia splenomegaliei
E. hemoglobină normală
(pag. 759)

M2547228. Tratamentul standard pentru orice pacient cu leucemie mieloidă cronică este:
A. citarabină+doxorubicina
B. citarabina+daunorubicina
C. transplantul de măduvă osoasă la prima remisie completă
D. transplantul de măduvă osoasă de la un donator compatibil din familie
E. transplantul de măduvă osoasă de la un donator înrudit incompatibil pentru un singur locus HLA
(pag. 760)

M2547229. Interferonii au proprietăţi:


A. antivirale
B. imunomodulatoare
C. antiproliferative
D. bacteriostatice
E. microbicide
(pag. 760)

M2547230. Efectele secundare acute la tratamentul cu interferon sunt:


A. de natură metabolică

1757 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1758 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. de tip gripal
C. apărute precoce
D. reversibile la administrarea de acetaminofen
E. pierdere în greutate şi letargie
(pag. 761)

M2547231. Majoritatea efectelor secundare acute apărute la tratamentul cu interferon sunt:


A. de tip autoimun
B. reversibile în 1-2 săptămâni
C. ireversibile
D. reversibile la tratamentul cu acetaminofen
E. reversibile la reducerea dozelor
(pag. 761)

M2547232. Reacţiile secundare cronice la tratamentul cu interferon sunt:


A. simptome de tip gripal
B. anemie
C. hipotiroidism
D. artralgii
E. pierdere în greutate
(pag. 761)

M2547233. Tratamentul iniţial cu agenţi chimioterapeutici în LMC este rezervat pentru:


A. controlul rapid al bolii
B. remisia citogenetică
C. scăderea rapidă a numărului de leucocite din sânge
D. reducerea splenomegaliei
E. creşterea numărului de leucocite din sânge
(pag. 761)

M2547234. Reacţiile adverse apărute la tratamentul cu Busulfan în LMC sunt:


A. alopecia
B. fibroza pulmonară
C. scăderea în greutate
D. tusea seacă iritativă
E. mielosupresia
(pag. 761)

M2547235. Hidroxiureea este:


A. utilă pentru controlul rapid al bolii în LMA
B. un agent alchilant ce acţionează asupra celulelor precursoare tinere
C. un inhibitor de ribonucleotid-reductază
D. agent chimioterapic utilizat în tratamentul LMC
E. diuretic
(pag. 761)

M2547236. Leucofereza:
A. poate regla numărul de leucocite sangvine în faza cronică a LMA
B. evită leucostaza
C. se adresează femeilor însărcinate
D. poate controla numărul de leucocite din sânge în faza cronică a LMC
E. poate reduce dimensiunile splinei

1758 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1759 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 762)

M2547237. Splenectomia este indicată în LMC pentru:


A. anemie semnificativă
B. trombocitopenie semnificativă
C. splenomegalie gigantă extrem de dureroasă
D. hipersplenism
E. oprirea evoluţiei bolii
(pag. 762)

M2547238. Metode terapeutice de perspectivă în LMC sunt:


A. oligonucleotide antisens BCR-ADL
B. IFN +leucofereză+splenectomie
C. transplant de măduvă osoasă şi IFN
D. oligonucleotide pro BCR
E. inducere GVL
(pag. 762)

M2547239. Următorii agenţi terapeutici pot fi utilizaţi în tratamentul LMC


A. doxorubicina
B. interferon
C. hidroxiureea
D. busulfanul
E. citarabina
(pag. 761)

M2547240. Cele mai active citostatice în LLC sunt:


A. citarabina
B. fludarabina
C. alpha interferon
D. hidoxiureea
E. pentostatinul
(pag. 768)

M2647241. În leucemia acută limfoblastică pot apare următoarele anomalii metabolice:


A. hiperkaliemie
B. hipokaliemie
C. hipercloremie
D. hipercalcemie
E. hiperuricemie
(pag. 775)

M2647242. Cu privire la leucemia acută limfoblastică a copilului sunt adevărate următoarele:


A. pacienţii prezintă adesea splenomegalie
B. afectează mai ales SNC şi mediastinul
C. morfologia de tip L1 este mai frecventă
D. fenotipul T este mai frecvent
E. translocaţia t(9;22) este mai frecventă decât la adulţi
(pag. 775)

M2647243. Factorii de prognostic nefavorabil ai leucemiei acute limfoblastice sunt:


A. remisiunea completă instalată tardiv

1759 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1760 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. leucopenia la prezentare
C. afectarea SNC
D. vârsta fenotipul L3
E. peste 35 de ani
(pag. 776)

M2647244. Tratamentul recurenţelor de boală în leucemia acută limfoblastică presupune:


A. iradierea testiculară în cazul recăderii la acest nivel
B. terapie intratecală în cazul recăderii SNC
C. transplant de măduvă osoasă
D. transfuzii de sânge
E. tratamentul infecţiilor cu germeni gram-negativ
(pag. 776)

M2647245. La examenul fizic al bolnavului cu leucemie acută mieloblastică se decelează următoarele:


A. durere la percuţia sternului
B. adenopatii voluminoase
C. febră
D. hepatosplenomegalie masivă, în mod constant
E. sângerări şi echimoze
(pag. 752)

M2647246. Medicamente implicate în etiologia leucemiei acute mielode sunt:


A. globulina antitimocitară
B. cloramfenicolul
C. agenţii alchilanţi
D. acidul folic
E. inhibitorii topoizomerazei II
(pag. 750)

M2647247. Cei mai importanţi factori de prognostic în leucemia acută mieloblastică sunt:
A. obţinerea remisiunii complete
B. vârsta peste 60 de ani
C. prezenţa alterărilor cromozomiale
D. numărul normal de leucocite la diagnostic
E. măduva infiltrată peste 20% cu blaşti
(pag. 753)

M2647248. Criteriile remisiunii complete în leucemia acută mielodă sunt:


A. hemoglobină peste 10g/dl
B. hematocrit peste 30%
C. neutrofile peste 1500/μl
D. trombocite peste 100.000/μl
E. celulele blastice trebuie să fie absente din circulaţie
(pag. 753)

M2647249. Criteriile de diagnostic pentru leucemia acută promielocitară:


A. promielocite hipergranulare cu multipli corpi Auer
B. esterază nespecifică pozitivă
C. CD 13, CD 33, HLA DR-
D. t(15;17)(q22;q11-12)
E. peste 50% eritroblaşti

1760 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1761 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 751)

M2647250. Evolutia leucemiei mieloide spre faza accelerata este definita prin:
A. Evolutia progresiva a anemiei
B. Aparitia unei splenomegalii
C. Evolutia citogenetica clonala
D. Prezenta celulelor blastice in maduva sau in sangele periferic in numar egal sau mai mare de 30%
E. Aparitia, la examenul citogenetic, a t(9;22) (q34;q11)
(pag. 758)

M2647251. Printre evenimentele asociate cu trecerea leucemiei mieloide cronice la faza acuta a bolii nu
se numara:
A. Instabilitatea cromizomiala
B. Alterari structurale ale genei p53
C. Producerea proteinelor de fuziune Bcr-Abl, p210
D. Metilarea progresiva de novo la locus BCR-ABL
E. Aparitia translocatiei t(9;22) (q34;q11)
(pag. 758)

M2647252. In evaluarea raspunsului la tratament in leucemia mieloida cronica, raspunsul hematologic


complet implica:
A. Disparitia splenomegaliei
B. Numar de leucocite egal sau mai mare de 10.000/цl
C. Numar normal de trombocite
D. Hemoglobina normala
E. Numar de leucocite mai mic de 10 x 106/L
(pag. 759)

M2647253. Medulograma unui pacient cu leucemie mieloida cronica aflat la diagnostic, in faza cronica
indica de regula:
A. Celularitate medulara scazuta
B. Procent de blasti medulari normal sau usor crescut
C. Bazofilie
D. Raport mieloid/ eritroid alterat
E. Celularitate medulara crescuta
(pag. 758)

M2647254. Printre simptomele ce sunt prezente frecvent la diagnosticul unei leucemii mieloide
cronice, aflate in faza cronica nu se numara:
A. Oboseala
B. Disconfort in hipocondrul stang
C. Satietatea precoce
D. Tulburarile de vedere datorate leucostazei
E. Dureri osoase intense
(pag. 758)

M2647255. Un pacient cu leucemie limfatica cronica, incadrat dupa Binet in stadiul A nu va prezenta:
A. Limfocitoza
B. Adenopatie
C. Trombocitopenie
D. Anemie
E. Mai putin de 3 sedii ganglionare interesate de boala
(pag. 768)

1761 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1762 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2647256. Spre deosebire de leucemia limfatica cronica, leucemia prolimfocitica se caracterizeaza


prin:
A. Adenopatii mai voluminoase
B. Limfocitoza mai marcata
C. Adenopatii minime
D. Raspuns mai bun la tratament
E. Splenomegalie mai importanta
(pag. 767)

M2647257. Printre caracteristicile leucemiei limfatice cronice cu celule mari granulare de tip NK se
numara:
A. Asocierea artritei reumatoide
B. Neutropenia severa
C. Raspunsul foarte bun la tratament
D. Asocierea febrei nelegate de infectie
E. Hepatosplenomegalia importanta
(pag. 768)

M2647258. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la leucemia limfocitara cronica, sunt false:
A. Majoritatea pacientilor nu prezinta nivele scazute ale imunoglobulinelor
B. Infiltrarea medulara nodulara ofera un un prognostic mai prost decat cea de tip difuz
C. Fenomenele autoimune apar la peste 90% dintre pacienti
D. Timpul de dedublare a limfocitelor <12 luni anunta o supravietuire mai scurta
E. Sindromul Richter apare in aproximativ 5% din cazuri
(pag. 767)

M2647259. Fixarea secventelor BCR la ABL are, in leucemia mieloida cronica, drept rezultat:
A. Achizitia unei translocatii t(9;22) suplimentare
B. Activarea constitutiva a proteinei Abl, ca si enzima tirozin-kinazica
C. Alterarea genei p53
D. Atenuarea activitatii AND de legare a proteinei Abl
E. Amplificarea legarii Abl de filamentele citoscheletice de actina
(pag. 758)

M2647260. La momentul diagnosticului unei leucemii mieloide cronice se constata de cele mai multe
ori:
A. Leucocitoza
B. Nivel scazut al vitaminei B12
C. Cresterea fosfatazei alcaline leucocitare
D. Bazofilopenie
E. Grade variate de imaturitate a elementelor granulocitare
(pag. 758)

M2647261. Leucemia mieloida cronica, aflata in stadiu cronic, se caracterizeaza prin urmatoarele, cu
exceptia:
A. Fibroza medulara extensiva de tip colagenic
B. Crestere a celularitatii medulare
C. Bazofilie
D. Eozinopenie
E. Raport mieloid/eritroid medular profund alterat
(pag. 758)

1762 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1763 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2647262. Printre elementele clinice frecvent intalnite in cazul unei leucemii cu celule paroase se
numara:
A. Frecventa mai mare la copii
B. Evolutia clinica lenta
C. Splenomegalia
D. Poliadenopatie generalizata importanta
E. Eritrodermia generalizata
(pag. 768)

M2647263. O supravietuire mai scurta este anuntata in leucemia limfatica cronica de prezenta:
A. Unei limfocitoze de peste 5 x 10 la puterea 9/l
B. Unei trisomii 12
C. A unui timp de dedublare a limfocitelor mai mic de 12 luni
D. A unei infiltrari medulare de tip nodular
E. A unui numar normal de neutrofile
(pag. 767)

M2647264. Leucemia limfatica cronica cu celule T nu numara printre particularitatile sale clinice:
A. Splenomegalia importanta
B. Fracturile osoase spontane recurente
C. Evolutia clinica mai rapida
D. Atrofia splinei
E. Leziuni cutanate extinse
(pag. 767)

M2747265. LGC poate evolua in urma crizei blastice spre:


A. Leucemie acuta mieloida
B. Leucemie acuta limfoida
C. Leucemia acuta mieloida M7
D. Eritroleucemie
E. Mielofibroza
(pag. 759)

M2747266. Fenomenele autoimune pot sa apara la pana la 20% din pacientii cu LLC constand din:
A. Anemie hemolitica autoimuna
B. Trombocitopenie autoimuna
C. Hipogamaglobulinemie
D. Hipersplenism
E. Aplazie eritroida pura
(pag. 767)

M2747267. Diagnosticul de LLC poate fi precizat la un pacient care:


A. Este asimptomatic cu limfocitoza de 5000/mmc
B. Este asimptomatic cu limfocitoza de 500/mmc
C. Prezinta adenopatie, hipogamaglobulinemie cu limfocitoza de 10000/mmc
D. Prezinta anemie si trombocitopenie autoimuna cu limfocitoza de 15000/mmc
E. Prezinta adenopatie, splenomegalie si limfocitoza de 500/mmc
(pag. 767,768)

M2847268. Simptomatologia la un pacient cu leucemie mieloida cronica cuprinde urmatoarele variante:


A. satietate precoce
B. accidente cerebro-vasculare

1763 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1764 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. trombocitopenie severa
D. infarct miocardic
E. majoritatea cazurilor nou diagnosticate se prezinta in faza blastica a boli
(pag. 758)

M2847269. Urmatoarele afirmatii referitoare la leucemia mieloida cronica nu sunt false:


A. pacientul prezinta hepatosplenomegalie
B. limfadenopatia este frecventa inainte de faza tardiva a bolii
C. pot fi prezente infectii, tromboze sau sangerari
D. pot fi prezente tulburari de vedere, priapism si insuficienta pulmonara
E. uneori pacientii se prezinta cu manifestari leucostatice
(pag. 758)

M2847270. Urmatoarele afirmatii nu descriu semne fizice si simptome prezente in leucemia mieloida
cronica:
A. priapism, tulburari de vedere si insuficienta pulmonara
B. cloroamele sunt frecvente inainte de faza tardiva a bolii
C. febra inexplicabila apare la trecerea in faza accelerata a bolii
D. limfadenopatia semnifica un prognostic bun al bolii
E. hepatomegalia este prezenta la un procent crescut de pacienti
(pag. 758)

M2847271. Dintre afectiunile sau expunerile asociate cu un risc crescut de a dezvolta un limfom malign
sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. imunosupresie iatrogena
B. hipergamaglobulinemia dobandita
C. dioxina, fenoxierbicide
D. virusul uman al limfomului cu celule B
E. imunodeficienta comuna variabila
(pag. 767)

M2847272. Despre leucemia limfocitara cronica se pot afirma urmatoarele, cu exceptia:


A. apare la pacienti cu varsta medie de 60 ani
B. cel mai comun limfom este leucemia limfocitara cronica cu celule B
C. maduva ososasa nu este intotdeauna afectata
D. fenomenele autoimune constau cel mai frecvent in trombocitopenie sau aplazie eritroida pura
E. in leucemia limfocitara cronica cu celule B stadializarea clinica are importanta prognostica
(pag. 767)

M2847273. Manifestari leucostatice din leucemia mieloida cronica sunt urmatoarele:


A. insuficienta pulmonara
B. priapism
C. sangerari
D. febra inexplicabila
E. cloroame
(pag. 758)

M2847274. Nu sunt semne hematologicedin leucemia mieloida cronica urmatoarele:


A. nivel seric al vitaminei B12 in general crescut
B. anemie normocroma, microcitara
C. fosfataza alcalina din celulele LMC este caracteristic scazuta
D. de obicei numarul de celule blastice circulante este mai mare de 10%

1764 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1765 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. in momentul diagnosticului numarul de plachete este aproape intotdeauna crescut


(pag. 758)

1765 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1766 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 48
Limfomul Hodgkin
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1148001. Ce caracterizeaza histologic boala Hodgkin:


A. prezenta celulei Reed-Sternberg
B. prezenta asociata de limfocite T tinere
C. prezenta de plasmocite asociate
D. expresia antigenelor de grup sanghin in suprafata
E. prezenta de monocite
(pag. 776)

M1148002. Care din urmatoarele NU se include in clasificarea Rye a bolii Hodgkin:


A. a. forma cu predominanta limfocitara
B. b. forma cu scleroza nodulara
C. c. forma cu scleroza difuza
D. d. forma cu celularitate mixta
E. e. forma cu depletie limfocitara
(pag. 766 si 778)

M1148003. Chimioterapia obisnuita a bolii Hodgkin NU cuprinde:


A. mustar azotat
B. vincristina
C. procarbazina
D. procainamida
E. prednison
(pag. 780)

M1248004. Ce fenotip prezinta majoritatea celulelor din tesuturile afectate de boala Hodgkin?
A. fenotip de celule B matura
B. fenotip de celula NK
C. fenotip de celula T matura
D. fenotip de limfoblast pre-B
E. fenotip de eozinofil
(pag. 776)

M1248005. Debutul bolii Hodgkin are loc de obicei:


A. prin aparitia metastazelor la distanta
B. ca afectiune localizata
C. prin aparitia unor tumorete cutanate caracteristice
D. prin sindrom hemoragipar generalizat
E. prin semne din partea sistemului nervos central
(pag. 777)

M1248006. In boala Hodgkin, durerea dupa ingestie de alcool la nivelul ganglionilor afectati apare in:
A. 50% din cazuri

1766 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1767 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. 60-75% din cazuri


C. 2-5% din cazuri
D. 100% din cazuri
E. durerea dupa ingestia de alcool apare mai frecvent in limfoamele non-Hodgkin
(pag. 777)

M1248007. Intre anomaliile imunologice din boala Hodgkin se gaseste:


A. o scadere a numarului de limfocite T supresoare
B. scaderea imunoglobulinelor serice
C. scaderea numarului de limfocite T helper
D. prezenta unui peak seric monoclonal
E. o scadere a numarului de limfocite NK
(pag. 779)

M1248008. Baza tratamentului bolii Hodgkin in stadiile precoce ale bolii o constituie:
A. polichimioterapia
B. transplantul medular
C. radioterapia
D. imunoterapia
E. monochimioterapiaa
(pag. 779)

M1248009. Dupa care modalitate de tratament a bolii Hodgkin apare mai frecvent infertilitatea:
A. chimioterapie de tip MOPP
B. radioterapie “in manta”
C. schema ABVD
D. chimioterapie de tip CHOP
E. dupa laparotomie cu splenectomie
(pag. 780)

M1348010. In etiopatogenia Limfomului Hodgkin exista argumente pentru implicarea:


A. -infectiei cu Histoplasma capsulatum
B. -infectiei cu Toxoplasma gondii
C. -infectiei cu virusul Ebstein-Barr
D. -infectiei cu E.coli
E. -infectiei cu Candida albicans
(pag. 777)

M1348011. Bolnavii cu Limfom Hodgkin care sunt supusi laparotomiei cu splenectomie vor efectua:
A. -vaccinare antipneumococica inainte de splenectomie;
B. -vaccinare antipneumococica dupa splenectomie
C. antibioterapie profilactica timp de 5 ani dupa splenectomie
D. -antibioterapie profilactica pana la varsta de 25 ani
E. -vaccinare BCG dupa obtinerea remisiunii complete
(pag. 779)

M1348012. Chimioterapia ABVD in Limfomul Hodgkin implica risc letal prin:


A. -toxicitate cutanata
B. -toxicitate pulmonara
C. -mielotoxicitate cu mielodisplazie secundara
D. -toxicitate endocrina cu infertilitate
E. -alopecie

1767 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1768 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 780 / 781)

M1348013. Tratamentul de electzie in Limfomul Hodgkin std. I A si II A cu afectare ganglionara


localizata, supradiafragmatica, este:
A. -chimioterapia MOPP
B. -chimioterapia ABVD
C. -radioterapia "in manta"
D. -imunoterapia
E. -abstentionism terapeutic
(pag. 779)

M1448014. Exista evidente puternice in patogeneza bolii Hodgkin pentru:


A. Virusul Ebstein Barr
B. Chlamydia pneumonie
C. Legionella
D. Herpes simplex virus
E. Hepatita cronica C
(pag. 777/vol.I.)

M1448015. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate la pacientii cu boala Hodgkin:
A. 90% din cazuri au translocatie t (8:14)
B. Remisiunea se obtine cu IL-12
C. Se trateaza cu Hidroxiuree
D. Forma cu depletie limfocitara evolueaza bine
E. Afectarea ganglionara in boala Hodgkin este centripeta sau axiala
(pag. 777/vol.I.)

M1448016. Care este tratamentul de electie pentru pacientii cu boala Hodgkin stadiul.I.A si IIA, fara
mase tumorale, afectare supradiafragmatica:
A. Chimioterapie standard
B. Chimioterapie MOPP urmata de radioterapie
C. Corticoterapia
D. Nici un tratament doar observatia pacientului
E. Iradiere in manta sau manta si paraaortic
(pag. 781/vol.I.)

M1448017. Care este tratamentul de electie pentru pacientii cu boala Hodgkin stadiul I B si IIB, fara
mase tumorale voluminoase:
A. La fel ca pentru stadiul IA si stadiul IIA ale bolii Hodgkin
B. Chimioterapie si iradiere totala ganglionara
C. Numai chimioterapie (6 aplicatii)
D. Corticoterapie urmata de chimioterapie
E. Nici una dintre cele de mai sus
(pag. 781/vol.I.)

M1448018. Boala Hodgkin in stadiul II tumoral cu adenopatie mediastinala, hilara masiva este
controlata cu:
A. Polichimioterapie MOPP 6 cicluri urmate de 6 cicluri ABVD
B. Radioterapie in manta
C. Terapie combinata (6 cicluri de polichimioterapie) si radioterapie (de regula in manta)
D. Polichimioterapie si imunotrerapie
E. Nici una dintre cele de mai sus
(pag. 781/vol.I)

1768 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1769 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1548019. Adenopatia din limfomul Hodgkin se caracterizeaza prin:


A. Ganglioni superficiali, duri, imobili si durerosi la palpare
B. Tendita de afectare centrifuga, implicand ganglionii epitrohleari, inelul Waldeyer si ganglionii abdominali
C. Cresterea ganglionilor limfatici variabila, unele leziuni ramanand stabile pentru lungi perioade de timp,
putand apare regresia spontana si temporara a unor ganglioni
D. Afectarea rara a mediastinului
E. Debut in toate cazurile la nivelul gatului sau zonei supraclaviculare
(pag. 777)

M1548020. Tratamentul si prognosticul bolii Hodgkin este dependent in primul rand de:
A. Subtipul histologic
B. Stadiul bolii
C. Consistenta adenopatiei
D. Tipul de organ extralimfatic interesat
E. Sensibilitatea ganglionilor limfatici la ingestia de alcool
(pag. 778)

M1548021. Care dintre simptomele majore intalnite in Boala Hodgkin semnifica un prognostic mai
putin favorabil:
A. Transpiratiile nocturne
B. Prezenta concomitenta a febrei si pierderii ponderale
C. Pruritul
D. Astenia intensa
E. Febra izolata
(pag. 778)

M1548022. In limfomul Hodgkin laparotomia de necesitate este indicata la:


A. Pacientii care au interesare multifocala la nivelul plamanului, pericardului sau oaselor
B. Pacientii care prezinta afectarea maduvei osoase
C. Pacientii care prezinta interesarea multifocala maduva osoasa si oase
D. Pacientii al caror stadiu clinic ii face candidati pentru radioterapie
E. Pacientii sub chimioterapie cu mai mult de patru sedii ganglionare interesate
(pag. 778)

M1548023. Scintigrafia cu Galliu este folosita in limfomul Hodgkin pentru:


A. Stadializarea initiala a bolii
B. Urmarirea raspunsului la tratament si detectarea recaderilor precoce
C. Evaluarea determinarilor osoase
D. Evidentierea ganglionilor care vor fi biopsiati inainte de laparotomia pentru stadializare
E. Evaluarea numai a ganglionilor paraaortici si iliaci comuni interni si externi, utila pentru folosirea iradierii ca
metoda terapeutica unica
(pag. 778)

M1648024. Cel mai frecvent debut ganglionar in boala Hodgkin este?


A. la nivelul gatului si zonei supraclaviculare
B. la nivelul ganglionilor paraaortici
C. la nivelul ganglionilor epitrohleari
D. la nivelul ganglionilor celiaci
E. la nivelul ganglionilor din hilul nsplenic
(pag. 777)

M1648025. Afectarea ficatului in boala Hodgkin apartine urmatorului stadiu?

1769 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1770 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. Std. I
B. Std. II
C. Std. IV
D. Std. III1
E. Std. III2
(pag. 769)

M1648026. Anomaliile imunologice intilnite in boala Hodgkin sunt urmatoarele, cu exceptia?


A. Deficienta imunitatii mediate celular
B. Anergie la testele cutanate
C. Deficienta imunitatii umorale
D. Inversiune a raportului CD4/CD8
E. Scaderea numarului de celule CD4 pozitive
(pag. 779)

M1648027. Cate cicluri de chimioterapie sunt necesare pentru majoritatea pacientilor in std. IIIA, III B si
IV ale bolii Hodgkin?
A. 4
B. 7
C. 9
D. 6
E. 8
(pag. 781)

M1648028. Identificati care dintre urmatorii factori nu sunt indicatori de prognostic nefavorabil pentru
pacientii cu stadii avansate de boala Hodgkin ?
A. Boala in stadiul IV
B. Sexul feminin
C. Mase mediastinale mari
D. Anemia
E. Simptome de tip B
(pag. 780)

M2248029. La pacientii cu boala Hodgkin in stadiu precoce, cu afectare mediastinala larga, atitudinea
terapeutica recomandata este:
A. radioterapia izolata
B. chimioterapia
C. chimioterapia urmata de iradiere
D. transplant de maduva osoasa
E. splenectomia
(pag. 780)

M2248030. La pacientii cu boala Hodgkin aflati in stadiile IB si IIB, care prezinta febra si scadere
ponderala, cea mai buna atitudine terapeutica este:
A. radioterapia in doze de 3000-3600 cGy
B. chimioterapia urmata de radioterapie
C. radioterapia in doze de pina la 4000 cGy
D. chimioterapia
E. splenectomia
(pag. 780)

M2248031. Iradierea paraaortica in tratamentul bolii Hodgkin are ca efecte adverse:


A. constipatia

1770 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1771 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. iritatia vezicala acuta


C. mielosupresia
D. infertilitate
E. are rareori efecte adverse semnificative
(pag. 781)

M2248032. Recomandarile terapeutice pentru pacienti cu boala Hodgkin aflati in stadiile III sau IV sunt:
A. iradiere in cimp Y inversat, incluzind pediculul splenic
B. iradiere in manta si paraaortica
C. iradiere ganglionara totala
D. polichimioterapie in 4 cicluri
E. chimioterapie urmata de radioterapie daca nu se obtine remisiune completa
(pag. 781)

M2248033. Jumatate din pacientii cu boala Hodgkin in stadiile III si IV la care nu s-a obtinut remisie in
urma chimioterapiei, pot fi convertiti in RC prin:
A. radioterapia cimpurilor interesate
B. leucafereza
C. splenectomie
D. transplant de maduva osoasa
E. interferon
(pag. 781)

M2248034. La pacientii cu boala Hodgkin tratati cu MOPP si radioterapie apare sindrom mielodisplazic
caracterizat prin:
A. deletii cromozomiale 5q si 7q
B. translocatie t(8;21)
C. trisomie 21
D. trisomie 12
E. translocatii t(8;14), t(2;8), t(8;22)
(pag. 781)

M2248035. La pacientii cu boala Hodgkin, urmare a iradierii in manta, poate apare hipotiroidism intr-un
procent de pina la:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 781)

M2248036. La pacientii cu boala Hodgkin, neoplasmele secundare ce pot apare dupa radioterapie, au
un risc anual de aparitie de:
A. 0,5-1%
B. 2%
C. 5%
D. 7%
E. 10%
(pag. 780)

M2248037. Incidenta bolii Hodgkin este maxima:


A. la femei de virsta fertila
B. la copii intre 1-5 ani

1771 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1772 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. in sindroame cu aneuploidie cromozomiala a celulelor somatice(Down,Klinefelter,Patau)


D. la rasa neagra
E. intre 15-30 ani si peste 50 ani
(pag. 777)

M2248038. In tratamentul bolii Hodgkin este esential:


A. virsta pacientului
B. stadiul bolii
C. subtipul histologic
D. factori genetici
E. prezenta sau absenta cromozomului Philadelphia
(pag. 778)

M2248039. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la sufixul B din clasificarea Ann-Arbor a bolii
Hodgkin sunt adevarate:
A. desemneaza prezenta simptomelor sistemice
B. desemneaza absenta simptomelor sistemice
C. desemneaza afectare extralimfatica
D. este atribuit formei histologice cu celularitate mixta
E. niciuna dintre cele de mai sus
(pag. 778)

M2248040. In stadializarea bolii Hodgkin, utilitatea majora a tomografiei computerizate abdominale


consta in detectarea afectarii:
A. splenice
B. hepatice
C. limfadenopatiei mezenterice, iliace si retroperitoneale
D. renale
E. suprarenale
(pag. 778)

M2248041. Cea mai buna valoare ca indicator al activitatii bolii Hodgkin o are:
A. valoarea hemoglobinei
B. numarul de leucocite
C. viteza de sedimentare a hematiilor
D. nivelul seric al acidului lactic
E. proteina C reactiva
(pag. 779)

M2248042. Pacientii cu boala Hodgkin cu predominanta limfocitara sunt de obicei:


A. persoane virstnice
B. cu afectare mediastinala
C. asimptomatici la prezentare
D. frecvent cu simptome sistemice
E. predominant femei
(pag. 779)

M2248043. Cu tratament adecvat, boala Hodgkin este curabila intr-un procent de:
A. 15%
B. 30%
C. 50%
D. 85%

1772 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1773 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. boala este incurabila


(pag. 779)

M2248044. Care dintre variantele terapeutice sunt utilizate in stadiile precoce ale bolii Hodgkin:
A. radioterapia
B. terapia cu interferon
C. asocierea radioterapiei cu chimioterapia
D. transplantul de maduva osoasa
E. nu se instituie tratament
(pag. 779)

M2248045. Dozele de iradiere in boala Hodgkin sunt cuprinse intre:


A. 500-1000 cGy
B. 1000-1400 cGy
C. 2000-2500 cGy
D. 3000-3600 cGy
E. 4500-5000 cGy
(pag. 779)

M2248046. Alegerea regimului de tratament in boala Hodgkin, se face in functie de :


A. virsta pacientului
B. forma histologica
C. prezenta sau absenta simptomelor sistemice
D. stadiul bolii
E. starea imunitatii celulare a pacientului
(pag. 779)

M2248047. Care este regimul polichimioterapic cu efect minim asupra fertilitatii care poate fi utilizat in
tratamentul bolii Hodgkin?
A. MOPP
B. ChlCPP
C. ABVD
D. MOPP/ABV
E. MOPP/ABVD
(pag. 780)

M2248048. Care sunt dezavantajele regimurilor cu 7 sau 8 chimioterapice (MOPP/ABV respectiv


MOPP/ABVD) in tratamentul bolii Hodgkin?
A. risc de fibroza pulmonara fatala
B. risc de leucemie acuta
C. induc infertilitate
D. induc frecvent cardiomiopatie
E. efecte neurotoxice severe
(pag. 780)

M2348049. Un pacient de 23 ani se prezinta cu un nodul laterocervical drept. Examenul clinic


evidentiaza adenopatii laterocervicale si axilare bilaterale. Computer tomografia evidentiaza in plus o
masa mediastinala cu diametrul de 5 cm si marirea de volum a splinei. Biopsia ganglionara stabileste
diagnosticul de Boala Hodgkin cu predominenta limfocitara. Ce tratament recomandati:
A. radioterapie in manta si paraaortica
B. chimioterapie cu regim MOPP
C. chimioterapie cu regim ABVD
D. chimioterapie cu regim CHOP

1773 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1774 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. chimioterapie cu regim MOPP/ABV


(pag. 780-781)

M2348050. Cu un tratament adecvat, aproximativ ce procent din bolnavii cu Boala Hodgkin sint
curabili?
A. 20%
B. 40%
C. 50%
D. 70%
E. 85%
(pag. 779)

M2348051. Un bolnav de 39 de ani se prezinta la doctor pentru tuse persistenta, fara febr sau
transpiratii, neinfluentata de un tratament de 7 zile cu antibiotice. Mai prezinta o senzatie de apasare in
cosul pieptului si in ultimele nopti s-a trezit cu senzatie de sufocare. Prezinta o dificultate la inghitire
dar nu a scazut in greutate. Examenul fizic releva prezenta unui nodul latero-cervical drept.
Radiografia toracica releva largirea mediastinului iar computer tomografia arata prezenta unei mase
mediastinale de 12 cm diametru. Tomografia abdominala este in limite normale. Biopsia din ganglioul
laterocervical stabileste diagnosticul de Boala Hodgkin cu scleroza nodulara. Tratamentul recomandat
este:
A. radioterapie in manta si paraaortica
B. polichimioterapie urmata de radioterapie in manta
C. polichimioterapie cu ABVD
D. polichimioterapie urmata de radoterapie in manta si paraaortica
E. polichimioterapie cu MOPP/ABV
(pag. 780)

M2348052. Un pacient de 25 ani se prezinta pentru tuse uscata, fara febra sau transpiratii, care nu au
cedat dupa 10 zile de antibioterapie. La palpare prezinta o adenopatie supraclaviculara dreapta de 3
cm. Radiografia toracica evidentiaza largirea de volum a mediastinului iar computer tomografia
toracica evidentiaza adenopatie mediastinala si citiva noduli pulmonari. Computer tomografia
abdominala este in limite normale. Biopsia medulara este normala. Biopsia ganglinului supraclavicular
stabileste diagnosticul de Boala Hodgkin cu celularitate mixta. Stdializarea Ann Arbor a acestui bolnav
este:
A. Std. II A
B. Std II E
C. Std II B
D. Std III A
E. Std IV A
(pag. 769)

M2348053. In Boala Hodgkin, care este pina in prezent cel mai bun indice de activitate a bolii:
A. beta-2 microglobulina
B. LDH
C. proteina C reactiva
D. VSH
E. nivelul de gama-globuline
(pag. 779)

M2548054. Pentru diagnosticul bolii Hodgkin este necesară prezenţa:


A. limfoblaştilor în periferie
B. celulei Reed-Sternberg
C. număr crescut de leucocite în sângele periferic
D. antigen leucocitar CD45RB
E. absenţa antigenului leucocitar CD45RB

1774 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1775 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 776)

M2548055. Ganglionii apăruţi la pacientul cu boală Hodgkin se caracterizează prin următoarele, cu


EXCEPŢIA:
A. fermi
B. dureroşi
C. mobili
D. nedureroşi
E. superficiali
(pag. 777)

M2548056. Pruritul în boala Hodgkin:


A. apare la majoritatea pacienţilor
B. este strict localizat
C. adesea este singura manifestare a bolii
D. se asociază cu rash cutanat
E. însoţeşte afectarea musculară
(pag. 777)

M2548057. Ocazional, pacienţii cu boală Hodgkin pot prezenta ca prim simptom:


A. febra
B. pruritul
C. cianoza
D. durerea abdominală
E. durerile osoase
(pag. 777)

M2548058. Esenţială pentru alegerea terapiei optime în boala Hodgkin este:


A. biopsia
B. clasificarea histopatologică
C. stadializatea
D. identificarea celulei Reed-Sternberg
E. evoluţia bolii
(pag. 778)

M2548059. Prezenţa simptomelor sistemice în boala Hodkin este desemnată prin sufixul:
A. A
B. B
C. AB
D. S
E. s
(pag. 778)

M2548060. Următoarea schemă chimioterapică produce răspuns complet la 85-90% dintre pacienţii cu
limfom Hodgkin:
A. mechloretamină plus vincristină plus prednison plus pirazinamidă
B. vincristină plus metotrexat plus prednison plus procarbazină
C. nitrogen muştar plus oncovin plus procarbazin plus prednison
D. oncovin plus metotrexat plus adriamicină plus vinblastină
E. adriamicină plus vincristină plus daunorubicină
(pag. 780)

1775 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1776 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2548061. Cel mai cunoscut regim aplicat pacienţilor cu boală Hodgkin rezistenţi la MOPP este:
A. adriamicină plus vincristină plus daunorubicină plus prednison
B. adriamicină plus bleomicină plus vinblastină plus dacarbazină
C. mechloretamină plus adriamicină plus oncovin plus bleomicină
D. adriamicină plus bleomicină plus vincristină plus daunorubicină
E. adriamicină plus bleomicină plus vinblastină plus doxorubicină
(pag. 780)

M2548062. Efectele adverse acute ale iradierii "în manta" apărute la pacienţii cu limfom, includ
următoarele, cu EXCEPŢIA:
A. faringitei
B. sinuzitei
C. xerostomiei
D. asteniei
E. scăderii ponderale
(pag. 780)

M2548063. În câteva luni de la iradierea "în manta", aproximativ 15% dintre pacienţii cu boală Hodgkin
dezvoltă:
A. xerostomie
B. parestezii ale membrelor inferioare
C. astenie
D. cancere la distanţă
E. prurit tegumentar
(pag. 780)

M2548064. Tratamentul de elecţie al pacienţii cu boală Hodgkin, stadiul IA, cu afectare


supradiafragmatică este:
A. chimioterapia de salvare
B. schema chimioterapică MOPP
C. iradierea "în manta"
D. schema chimioterapică ABVD
E. radioterapia în câmp Y inversat
(pag. 781)

M2648065. Caracteristica citogenetică a leucemiei mieloide cronice este:


A. t(9 ; 22) (q3 ; q1)
B. t(9; 22) (q34; q11)
C. t(6; 22) (q34 ; q11)
D. t(9; 22) (q11; q34)
E. t(9; 24) (q34; q11)
(pag. 759)

M2648066. Produsul genei de fuziune rezultantă a translocaţiei caracteristice bolii este, în leucemia
mieloidă cronică:
A. p53
B. Cmyc
C. RAS
D. p 120 BCR-ABL
E. p 210 BCR-ABL
(pag. 758)

M2648067. În faza cronică a leucemiei mieloide cronice, valorile fosfatazei alcaline leucocitare sunt:

1776 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1777 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. crescute
B. normale
C. dependente de numărul leucocitelor
D. scăzute
E. normale sau crescute
(pag. 758)

M2648068. Nivelul seric al vitaminei B12 este, în leucemia mieloidă cronică:


A. normal
B. proporţional cu valoarea fosfatazei alcaline leucocitare
C. dependent de gradul anemiei
D. scăzut
E. crescut
(pag. 758)

M2648069. Producţia crescută de histamină este, în leucemia mieloidă cronică, secundară:


A. monocitozei
B. trombocitozei
C. eozinofiliei
D. bazofiliei
E. creşterii fosfatazei alcaline leucocitare
(pag. 758)

M2648070. În peste jumătate din cazuri, criza blastică care apare în evoluţia leucemiei mieloide cronice
este de tip:
A. leucemie acută mieloblastică
B. leucemie acută limfoblastică
C. eritroleucemie
D. leucemie acută nediferenţiată
E. leucemie mielo-monocitară cronică
(pag. 759)

M2648071. Leucemiei limfatice cronice cu celule T nu îi este caracteristică:


A. splenomegalia importantă
B. evoluţia mai rapidă
C. limfocitoza
D. prezenţa în circulaţie a limfocitelor viloase
E. leziunile cutanate extinse
(pag. 767)

M2648072. Tratamentul si prognosticul LH este dependent de:


A. Subtipul histologic
B. Stadiul bolii
C. Procentul de celule Reed-Sternberg
D. Existenta determinarilor mediastinale
E. Toate cele enumerate
(pag. 778)

M2648073. Tipul histologic de LH cu cea mai crescuta incidenta este:


A. Predominanta limfocitara
B. Scleroza nodulara
C. Celularitatea mixta

1777 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1778 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Depletia limfocitara
E. Nu exista diferente privind incidenta tipurilor histologice
(pag. 766)

M2648074. Prezenta celulelor Reed-Stenberg in materialul extras din punctia biopsie hepatica
incadreaza LH in:
A. Stadiul I
B. Stadiul II
C. Stadiul III
D. Stadiul IV
E. Nu are relevanta pentru diagnosticul LH
(pag. 778)

M2648075. In prezenta unei adenopatii latero-cervicale, care dintre urmatoarele elemente pledeaza
pentru LH:
A. Durerea la palparea ganglionului
B. Tendinta la fistulizare a adenopatiei
C. Pruritul
D. Angina ulcero-necrotica concomitenta
E. Prezenta anemiei hemolitice autoimmune
(pag. 777)

M2648076. Cu referire la LH, care din urmatoarele afirmatii este corecta:


A. Splenectomia se impune in toate cazurile, cu exceptia tinerilor
B. Monochimioterapia este mai eficienta decat polichimioterapia
C. Radioterapia nu este utilizata in nici un stadiu al bolii
D. Rata mortalitatii la 10 ani in stadiile IA si IIA de LH tratat prin radioterapie este sub 10%
E. LH face parte din sindroamele mieloproliferative
(pag. 779)

M2648077. In cazul unei adenopatii latero-cervicale nedureroase cu suspiciune de LH, cea mai
importanta investigatie paraclinica ce va fi efectuata este:
A. Examenul ORL
B. Examinari stomatologice pentru posibile focare dentare
C. Biopsie osteo-medulara
D. Biopsie ganglionara
E. Radiografie toracica
(pag. 778)

M2748078. Un pacient de 30 de ani se interneaza pentru adenopatie laterocervicala si subclaviculara


stanga, febra,scadere ponderala.Investigatiile efectuate nu au evidentiat adenopatii mediastinale,
subdiafragmaticae sau determinari viscerale, iar biopsia ganglionara a evidentiat celule Reed-
Sternberg. Diagnosticul este:
A. Limfom Hodgkn std. II B
B. Limfom Hodgkin std. I B
C. Limfom Hodgkin std. II A
D. Limfom nonHodgkin
E. TBC ganglionar
(pag. 769,777)

M2748079. Conduita terapeutica corecta in cazul unui pacient cu limfom Hodgkin std II A cu debut
subdiafragmatic, care prezinta adenopatie inghinala,paraaortica si iliaca externa este:
A. Radioterapie subdiafragmatica in "Y" inversat

1778 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1779 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Laparotomie si radioterapie totala


C. 6 cure MOPP
D. 6 cure ABVD
E. Transplant allogenic de MO
(pag. 781)

M2748080. Cele mai frecvente efecte adverse aparute la pacientii tratati cu MOPP sunt:
A. Cardiomiopatia la antraciclina
B. Infertilitatea
C. Tumorile secundare
D. Fibroza pulmonara
E. Hipotiroidismul
(pag. 781)

M2848081. Cel mai frecvent intanit subgrup histologic de B. Hodgkin este:


A. cu predominanta limfocitara
B. cu sleroza nodulara
C. cu deletie limfocitara
D. cu celularitate mixta
E. cu scleroza difuza
(pag. 777)

M2848082. Care din urmatoarele nu sunt incluse in clasificarea Rye a bolii Hodgkin:
A. cu predominanta limfocitara
B. cu sleroza nodulara
C. cu depletie limfocitara
D. cu celularitate mixta
E. forma hipocelulara
(pag. 777)

M2848083. Urmatoarele simptome generale caracterizeaza boala Hodgkin cu exceptia:


A. febra
B. transpiratii nocturne
C. scadere ponderala
D. astenie
E. polidipsie
(pag. 777)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1148084. Care din urmatoarele caracterizeaza etiologia si epidemiologia bolii Hodgkin:


A. este mai frecventa la copii sub 15 ani si la persoanele peste 50 ani
B. este mai frecventa la barbati
C. are o componenta genetica
D. ar putea fi implicata contributia virusului Epstei-Barr
E. comporta deletii si translocatii cromozomiale
(pag. 777)

M1148085. Din punct de vedere clinic boala Hodgkin are urmatoarele caractere:
A. se prezinta de obicei ca o afectiune localizata
B. ganglionii sunt fermi, aderenti

1779 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1780 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. la majoritatea pacientilor (~70 %) sunt afectati ganglioni superficiali


D. ganglionii suntde regula durerosi
E. ganglionii sunt afectati centripet
(pag. 777)

M1148086. Care dintre urmatoarele simptome generale caracterizeaza boala Hodgkin:


A. febra
B. inapetenta
C. transpiratii nocturne
D. scadere ponderala
E. astenie
(pag. 777)

M1148087. Boala Hodgkin cu adenopatii cervicale trebue diferentiata de:


A. infectii faringiene
B. mononucleoza infectioasa
C. infectii otice
D. toxoplasmoza
E. tiroidita
(pag. 777)

M1148088. Celule Reed-Sternberg pot fi intilnite si in:


A. mononucleoza infectioasa
B. limfoame non-Hodgkin
C. numai in boala Hodgkin
D. alte infectii virale
E. proliferari limfatice reactive
(pag. 778)

M1148089. Stadiul II al clasificarii Ann Arbor cuprinde bolnavi cu:


A. afectarea mai multor ganglioni dintr-o singura grupa
B. afectarea mai multor grupe ganglionare de aceeasi parte a diafragmului
C. afectarea mai multor organe extralimfatice de aceeasi parte a diafragmului
D. afectarea splinei
E. afectarea unui sediu extralimfatic vecin unei grupe ganglionare
(pag. 769)

M1148090. Care din urmatoarele este esential pentru evaluarea stadiului bolii Hodgkin
A. Examen fizic
B. Examen anatomopatologic
C. Ecografie abdominala
D. Analiza markerilor fenotipici de suprafata
E. Tomografie computerizata abdominala
(pag. 779)

M1148091. Anemia din boala Hodgkin este caracterizata de:


A. normocroma
B. normocitara
C. cu fier seric normal
D. rezerve normale sau crescute de fier medular
E. capacitate crescuta de legare a fierului
(pag. 778)

1780 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1781 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1148092. In tabloul hematologic al bolii Hodgkin intilnim:


A. reactie leucemoida
B. eozinopenie
C. monocitoza
D. limfocitoza
E. bazofilie
(pag. 778)

M1148093. Tratamentul bolii Hodgkin duce la vindecarea a;


A. aproximativ 50 % din bolnavi
B. peste 80 % din bolnavi
C. radioterapia poate vindeca majoritatea celor cu boala localizata
D. terapia de salvare nu vindeca
E. limfomul Hodgkin nu se vindeca
(pag. 779)

M1148094. Radioterapia in boala Hodgkin:


A. se indica in toate stadiile de boala
B. duce la cresterea tardiva a incidentei neoplasmelor secundare
C. duce la cresterea riscului de infarct miocardic
D. necesita doze foarte mari de iradiere (peste 5000cGy)
E. duce la cresterea riscului de ateroscleroza sistemica
(pag. 779-80)

M1148095. Care dintre urmatoari factori indica un prognostic mai sever:


A. interesarea larga mediastinala
B. virsta tinara
C. prezenta febrei
D. prezenta transpiratiilor nocturne
E. prezenta scaderii ponderale
(pag. 780)

M1248096. Care antigeni sunt exprimati la nivelul celulei Reed Sternberg?


A. CD3
B. CD15
C. CD 20
D. CD8
E. CD30
(pag. 776)

M1248097. Incidenta bolii Hodgkin:


A. creste liniar odata cu varsta
B. prezinta un varf de incidenta la adultii tineri
C. boala este mult mai frecventa la copii
D. prezinta un varf de incidenta dupa 50 de ani
E. boala este mai frecventa la barbati
(pag. 777)

M1248098. Printre simptomele de debut ale bolii Hodgkin intra:


A. transpiratiile nocturne
B. epistaxis si gingivoragii

1781 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1782 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. febra ondulanta
D. infectii respiratorii recurente
E. obstructia venei cave superioare
(pag. 777)

M1248099. Celula Reed Sternberg este o celula:


A. cu citoplasma granulata
B. nucleu multilobat
C. cu citoplasma intens vacuolata
D. cu nucleoli bine vizibili
E. cu corpi Auer in citoplasma
(pag. 778)

M1248100. Celulele Reed Sternberg pot fi ocazional intalnite in:


A. limfoamele non-Hodgkin
B. carcinomul pulmonar cu celule mici
C. toxoplasmoza
D. mononucleoza infectioasa
E. sarcoidoza
(pag. 778)

M1248101. Printre subtipurile de boala Hodgkin intra:


A. subtipul limfoplasmocitoid
B. subtipul depletie limfocitara
C. subtipul eritroblastopenic
D. subtipul celularitate mixta
E. subtipul hipocelular
(pag. 778)

M1248102. In stadializarea bolii Hodgkin se noteaza cu sufixul B prezenta urmatoarelor simptome


sistemice:
A. pruritul
B. transpiratiile nocturne
C. fatigabilitatea
D. febra
E. scaderea in greutate
(pag. 778)

M1248103. Intre testele esentiale pentru evaluarea stadiala a bolii Hodgkin se numara:
A. rezonanta magnetica nucleara
B. testele functionale hepatice
C. biopsia maduvei osoase
D. determinarea acidului uric
E. analiza markerilor imunofenotipici de suprafata
(pag. 779)

M1348104. Pe celula Sternberg-Reed sunt exprimate urmatoarele antigene, utile pentru diagnostic:
A. CD 15
B. CD 30 (Ki-1)
C. CD 45 RB
D. CD 10
E. CD 33

1782 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1783 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 776)

M1348105. In Limfomul Hodgkin se constata urmatoarele anomalii de laborator, cu exceptzia:


A. -anemiei normocitare normocrome
B. -rezervelor de fier normale sau crescute in maduva hematopoietica
C. -fierului seric crescut
D. -reactiei leucemoide
E. -limfocitozei in sangele periferic
(pag. 778)

M1348106. Laparotomia pentru stadializarea Limfomului Hodgkin nu este indicata in:


A. -std. I A
B. -std. II A
C. -in std. II A cu afectare tumorala mediastinala
D. -in afectarea a peste 4 sedii ganglionare
E. -in std. III si IV, A sau B
(pag. 779)

M1348107. Complicatiile fatale asociate radioterapiei efectuate in Linmfomul Hodgkin std. I A si II A


sunt:
A. -alopecia
B. -eritemul radic
C. a doua neoplazie
D. -infarctul miocardic
E. -tendinta la suicid
(pag. 779)

M1348108. Complicatiile acute ale radioterapiei in manta pentru Limfomul Hodgkin sunt:
A. -faringita
B. -xerostomie tranzitorie
C. -xeroftalmie
D. -hipertrofie parotidiana
E. -scadere ponderala
(pag. 780)

M1348109. Complicatiile tardive ale radioterapiei in manta efectuata pentru Limfomul Hodgkin sunt:
A. -pneumonia de iradiere
B. -fibroza pulmonara radica
C. -sindromul Lhermitte
D. -boala ocluziva arteriala cronica la nivelul membrelor inferioare
E. -edem cerebral
(pag. 780)

M1348110. Factorii care indica prognostic sever in std. I si II in Limfomul Hodgkin sunt urmatorii, cu
EXCEPTIA:
A. -sexului feminin
B. -formei cu scleroza nodulara
C. -VSH crescut
D. -iradierea in manta
E. afectarea masiva, tumorala, a adenopatiilor mediastinale
(pag. 780)

M1348111. Aparitia leucemiei nonlimfocitare acute dupa trratamentul Limfomului Hodgkin prin cura

1783 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1784 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

MOPP are la origine:


A. -declansarea unui sindrom mielodisplazic
B. -prezenta deletiei cromozomiale 5q- si 7 q-
C. -utilizarea in cura MOPP a epipodofilotoxinei
D. -radioterapia "in manta"
E. -splenectomia
(pag. 781)

M1348112. Urmatoarele afirmatii privind Limfomul Hodgkin forma cu sckleroza nodulara sunt corecte:
A. -apare la varste > 60 ani
B. se insoteste de afectare medeiastinala tumorala la femeile tinere
C. -rareori prezinta simptome sistemice
D. -disemineaza precoce
E. -raspunde favorabil la radioterapie
(pag. 779)

M1348113. La pacientii cu Limfom Hodgkin care nu au primit inca tratament, se constata urmatoarele
anomalii imunologice:
A. -hiperergie tuberculinica
B. -inversarea raportului CD 4 / CD 8
C. cresterea numarului de limfocite T supresoare
D. -cresterea numarului de limfocite T helper
E. -perturbarea imunitatii umorale cu afectarea productiei de anticorpi fatza de antigenele solubile
(pag. 779)

M1348114. Pentru stadializarea Limfomului Hodgkin sunt utile, dar nu esentiale, urmatoarele proceduri:
A. -biopsia ganglionara
B. -rezonantza magnetica nucleara
C. -testele cutanate de hipersensibilitate intarziata
D. -radiografia toracica
E. -imunofenotiparea
(pag. 779)

M1448115. Antigenele exprimate pe celulele Reed-Sternberg foarte utile pentru diagnostic sunt:
A. HLA-DR
B. CD38
C. PCA-1
D. CD15
E. CD30
(pag. 776/vol.I.)

M1448116. Boala Hodgkin poate avea o incidenta crescuta la pacientii cu varste:


A. Peste 50 ani
B. Sub 10 ani
C. Peste 70 ani
D. ntre 15 si 35 ani
E. ntre 3-7 ani si peste 35 ani
(pag. 777/vol.I.)

M1448117. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate in boala Hodgkin:
A. 1/2 din pacienti se prezinta cu adenopatii la nivelul gatului si supraclavicular
B. 70% din pacienti au adenopatii superficiale

1784 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1785 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. 60% din pacienti au adenopatie mediastinala


D. 50% din pacienti au varsta sub 15 ani
E. 50% din pacienti au virus C
(pag. 777/vol.I.)

M1448118. Bolnavii cu boala Hodgkin pot avea urmatoarele simptome:


A. Febra
B. Transpiratii nocturne
C. Pierdere in greutate inexplicabila peste 10% in 6 luni
D. Astenie
E. Poliglobulie
(pag. 777/vol.I.)

M1448119. Pacientii cu boala Hodgkin pot sa prezinte urmatoarele:


A. Afectare mediastinala
B. Afectare pulmonara
C. Afectare pleurala
D. Afectare pericardica
E. Hemangioblastoame
(pag. 777/vol.I.)

M1448120. Care din urmatoarele pot fi prezente la pacientii cu boala Hodgkin:


A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Adenopatie masiva abdominala
D. Telangiectazie Rendu-Ossler
E. Infiltrat medular cu limfocite T peste 30%
(pag. 777/vol.I.)

M1448121. Complicatiile tardive ale iradierii in manta in boala Hodgkin pot fi:
A. Revarsat pericardic
B. Leziuni miocardice
C. Hipotiroidismul
D. Diaree cronica
E. Hipotonie vezicala
(pag. 781/vol.I.)

M1448122. Care din urmatoarele pot sa fie complicatii ale chimioterapiei si iradierii in boala Hodgkin:
A. Sterilitatea
B. Mielosupresia
C. Cardiomiopatia la antracicline
D. Tumori secundare
E. Nici una dintre ele
(pag. 781/vol.I.)

M1448123. Campurile de iradiere in stadiile precoce I si II ale bolii Hodgkin pot fi:
A. in manta
B. Paraaortic
C. Mediastinal
D. Pelvin
E. Paraaortic si splenic
(pag. 779/vol.I.)

1785 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1786 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1448124. Care din urmatoarele grupe de ganglioni sunt inclusi in iradierea pelvina:
A. Ganglionii iliaci comuni
B. Ganglionii hipogastrici
C. Ganglionii iliaci externi
D. Ganglionii inghinali
E. Splina
(pag. 779/vol.I.)

M1448125. Iradierea in manta in boala Hodgkin include urmatorii ganglioni:


A. Hipogastrici
B. Corpurile vertebrale lombare
C. Submandibulari, cervicali
D. Supraclaviculari, infraclaviculari, axilari
E. Mediastinali si hilari
(pag. 779/vol.I)

M1448126. Regimul de polichimioterapie MOPP contine:


A. Nitrogen mustar
B. Oncovin
C. Procarbazina
D. Mercaptopurina
E. Prednison
(pag. 780/vol.I.)

M1448127. Regimul de polichimioterapie ABVD contine:


A. Adriamicina
B. Bleomicina
C. Deltaparina
D. Vinblastin
E. Dacarbazina
(pag. 780/vol.I.)

M1548128. In clasificarea Ann Arbor a limfomului Hodgkin, stadiul IV de boala diseminata este definit
prin:
A. Interesarea solitara a plamanului
B. Interesarea solitara a oaselor
C. Afectarea multifocala a plamanului, pericardului sau oaselor
D. Afectarea maduvei osoase
E. Afectarea ficatului
(pag. 778)

M1548129. In limfomul Hodgkin laparotomia de stadializare include:


A. Biopsia unor ganglioni limfatici retroperitoneali selectati
B. Biopsia maduvei osoase
C. Splenectomia
D. Biopsia hepatica cu ac si din margine
E. Biopsia splenica
(pag. 778)

M1548130. Modificarile hematologice care apar in limfomul Hodgkin pot include:


A. Anemia moderata normocroma, normocitara asociata cu un nivel scazut al fierului seric
B. O reactie leucemoida moderata sau marcata

1786 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1787 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. O eozinofilie moderata
D. O bazofilie absoluta
E. O limfocitopenie absoluta (mai putin de 1000 de celule/mmc), care apare la pacientii cu boala mai avansata
(pag. 778-779)

M1548131. In limfomul Hodgkin pacientii netratati prezinta adeseori urmatoarele defecte imunologice:
A. Deficite ale imunitatii celulare
B. Raport CD4/CD8 inversat
C. Numar crescut de celule T supresoare si scaderea numarului de celule CD4 pozitive
D. Deficite ale imunitatii umorale cu producerea de anticorpi fata de antigenele solubile, frecvente la pacientii
netratati
E. Cresterea raportului CD4/CD8, sugerand ca aceasta anergie poate fi datorata unui numar scazut de celule
T supresoare
(pag. 779)

M1548132. Limfomul Hodgkin cu scleroza nodulara se caracterizeaza prin:


A. Frecventa crescuta la adolescenti si adulti tineri, care au de obicei o afectiune localizata
B. Predominenta la femeile tinere, care se prezinta cu o masa mediastinala mare
C. Aspectul diseminat in momentul diagnosticului
D. Aparitia la pacientii varstnici, frecvent cu simptome sistemice
E. Tendinta catre un varf la varste mai avansate (30-40 ani)
(pag. 779)

M1548133. Limfomul Hodgkin cu depletie limfocitara se caracterizeaza prin:


A. Aparitia la pacientii tineri, de obicei barbati
B. Simptome sistemice sau mase mediastinale ganglionare evidentiate rar
C. Prezenta diseminarii in momentul diagnosticului
D. Frecventa crescuta la pacientii virstnici cu simptome sistemice frecvente
E. Evolutie lenta a bolii, chiar fara tratament, cu posibilitate de vindecare numai prin radioterapie
(pag. 779)

M1548134. Toxicitatea semnificativa a tratamentului cu MOPP din limfomul Hodgkin este determinata
de riscul de aparitie al:
A. Leucemiei acute
B. Limfomului non-Hodgkin cu grad inalt de malignitate
C. Infertilitatii
D. Leucemiei granulocitare cronice
E. Leucemiei limfatice cronice
(pag. 780)

M1548135. Toxicitatea cardiaca in terapia Bolii Hodgkin poate fi determinata de folosirea in doze
ridicate a urmatorilor agenti terapeutici:
A. Radioterapia
B. Antraciclina
C. Procarbazina
D. Melfalanul
E. Busulfanul
(pag. 781)

M1548136. Terapia de salvare in limfomul Hodgkin poate folosi ca metode terapeutice:


A. Radioterapia suplimentara daca este in alt camp de iradiere sau dupa chimioterapia combinata
B. Retratarea cu schema initiala MOPP, daca recaderea se produce in mai mult de 12 luni de la terapia
initiala cu MOPP

1787 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1788 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Terapia cu ABVD in loc de MOPP, daca recaderea se produce in mai putin de 12 luni de la terapia initiala
cu MOPP
D. Interferonul
E. Transplantul de maduva osoasa autologa sau alogenica
(pag. 780)

M1648137. Care sunt formele clasice histopatologice intilnite in boala Hodgkin?


A. Forma bogat limfocitara
B. Forma mixta celulara
C. Forma nodular-sclerozanta
D. Forma foliculara
E. Forma sarac limfocitara
(pag. 778)

M1648138. Boala Hodgkin-Scleroza nodulara are urmatoarele caracteristici:


A. Apare mai frecvent la adolescenti
B. Predomina la femeile tinere
C. Predomina la varstnici
D. Este de obicei diseminata
E. Se caracterizeaza cu masa mediastinala mare
(pag. 779)

M1648139. Diagnosticul diferentiat in boala Hodgkin se face cu ?


A. limfoamele nehodgkiniene
B. cord pulmonar cronic
C. cancer nazofaringian
D. fibroza pulmonara
E. mononucleoza infectioasa
(pag. 777)

M1648140. In ce stadiu a bolii Hodgkin poate aparea afectarea a 2 sau mai multi ganglioni?
A. std. I
B. std.II
C. std. III
D. std. 0
E. std. IV
(pag. 769)

M1648141. Alegeti care dintre urmatoarele elemente sunt caracteristice celulei Reed-Sternberg din
boala Hodgkin?
A. Celula Reed-Sternberg este o celula de talie medie
B. Are nucleoli foarte bine vizibili
C. Are nucleu bi- sau multiobat
D. Ocazional poate aparea si in limfomul non-Hodgkin
E. Este o celula mare
(pag. 778)

M1648142. Care din urmatoarele modificari de laborator se descriu in boala Hodgkin?


A. Viteza de sedimentare a hematiilor crescuta
B. Bazofilie marcata
C. Anemie macrocitara
D. Eozinofilie moderata

1788 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1789 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Sideremie crescuta
(pag. 778)

M1648143. In care stadii ale bolii Hodgkin, radioterapia este baza terapiei?
A. Std. III
B. Std. I
C. Std. II
D. Std.IV
E. Std.0
(pag. 779)

M1648144. Care sunt efectele adverse ale curei citostatice MOPP, aplicate in boala Hodgkin?
A. Infertilitate
B. Risc de leucemie acuta
C. Toxicitate pulomonara fatala
D. Cardiotoxicitate
E. Supresie medulara
(pag. 780)

M2248145. Care dintre urmatorii sunt factori de prognostic nefavorabil in boala Hodgkin in stadiile
precoce ( I si II )?
A. sexul masculin
B. virsta sub 40 ani
C. tipul histologic cu celularitate mixta
D. tipul histologic cu predominanta limfocitara
E. VSH mare
(pag. 780)

M2248146. Iradierea pelvina din tratamentul bolii Hodgkin are ca efecte adverse:
A. constipatia
B. iritatia vezicala acuta
C. mielosupresia
D. infertilitatea
E. nu are efecte adverse semnificative
(pag. 781)

M2248147. Pacientii cu boala Hodgkin tratati cu radioterapie au un risc de 2,8 ori mai mare de a
dezvolta tumori solide cu localizarile:
A. cerebrale
B. tiroidiene
C. gastrice
D. osoase
E. renale
(pag. 781)

M2248148. In diagnosticul bolii Hodgkin au fost propusi ca markeri tumorali in ser:


A. CD4
B. CD25
C. CD30
D. CD45
E. CD68
(pag. 779)

1789 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1790 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2248149. Din punct de vedere imunologic pacientii cu boala Hodgkin prezinta:


A. deficit al imunitatii umorale
B. deficit al imunitatii celulare
C. scaderea reactivitatii imune e corelata cu prezenta simptomelor sistemice
D. formare crescuta de autoanticorpi in stadiile avansate de boala
E. asociere crescuta cu boala Graves
(pag. 779)

M2248150. In boala Hodgkin cu predominanta limfocitara celula Reed-Sternberg exprima:


A. markeri ai celulelor B
B. markeri ai celulelor T
C. antigen comun leucocitar(CD45RB)
D. CD15
E. CD30
(pag. 776)

M2248151. Antigenul CD30 (Ki-1) este exprimat de:


A. celule din limfomul cu celule mari anaplazice
B. linii celulare transformate de virusul Epstein-Barr
C. celule Reed-Sternberg din boala Hodgkin
D. celule B activate
E. macrofage
(pag. 776)

M2248152. In etiologia bolii Hodgkin sunt implicate:


A. virusul Epstein-Barr
B. imunodeficiente
C. virusul citomegalic
D. boli autoimune
E. radiatii
(pag. 777)

M2248153. Care dintre afirmatiile referitoare la relatia bolii Hodgkin cu virusul Epstein-Bar sunt
adevarate:
A. genomul virusului Epstein-Barr poate fi identificat prin hibridizare in situ in celulele Reed-Sternberg
B. virusul Epstein-Barr este demonstrat mai frecvent in cazurile de depletie limfocitara
C. 60% din cazurile cu celularitate mixta au genomul viral in forma monoclonala
D. perioada de latenta dintre infectia cu virusul Epstein-Barr si debutul bolii Hodgkin este de 3-5 ani
E. nu s-a demonstrat nici o relatie intre virusul Epstein-Barr si boala Hodgkin
(pag. 777)

M2248154. In celulele neoplazice din boala Hodgkin studiile citogenetice si moleculare au demonstrat:
A. deletii cromozomiale
B. translocatii cromozomiale
C. aneuploidie
D. prezenta cromozomului Philadelphia
E. rearanjari pentru lanturile ß ale receptorului celulelor T
(pag. 777)

M2248155. Boala Hodgkin debuteaza prin:


A. febra inalta
B. adenopatie superficiala in 70% din cazuri

1790 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1791 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. fenomene dispeptice
D. transpiratii nocturne
E. scadere in greutate
(pag. 777)

M2248156. Care din urmatoarele afirmatii corespund aspectului adenopatiei din boala Hodgkin:
A. bloc ganglionar cu semne inflamatorii
B. micropoliadenopatie
C. grup de ganglioni fermi, mobili, nedurerosi
D. in jumatate din cazuri localizarea adenopatiei este cervicala sau supraclaviculara
E. la 2-5% din pacienti ganglionii pot deveni durerosi dupa ingestia de alcool
(pag. 777)

M2248157. Caracterele febrei din boala Hodgkin sunt:


A. febra moderata insotita de transpiratii nocturne
B. ascensiuni termice matinale
C. febra peste 39 °C
D. subfebrilitati
E. poate exista alternanta perioadelor febrile cu intervale afebrile (febra Pel-Epstein)
(pag. 777)

M2248158. Simptome generale intilnite in boala Hodgkin sunt:


A. pierdere ponderala de peste 10% din greutate in 6 luni
B. transpiratii nocturne
C. astenia
D. dificultati de concentrare
E. somnolenta
(pag. 777)

M2248159. Care din urmatoarele manifestari cutanate pot fi intilnite in debutul bolii Hodgkin:
A. eczeme
B. prurit generalizat
C. descuamarea furfuracee a pielii
D. rash cutanat
E. eruptii urticariene
(pag. 777)

M2248160. In cazul unui pacient cu adenopatie cervicala trebuie luat in considerare diagnosticul
diferential al bolii Hodgkin cu:
A. mononucleoza infectioasa
B. histoplasmoza
C. toxoplasmoza
D. faringita bacteriana
E. rubeola
(pag. 777)

M2248161. Aspectul microscopic al celulei Reed-Sternberg se caracterizeaza prin:


A. dimensiune egala cu a unui polimorfonuclear
B. nucleu bilobat sau multilobat
C. nucleoli foarte bine vizibili
D. citoplasma eozinofila
E. pigment intracelular de lipofuscina

1791 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1792 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 778)

M2248162. Celulele Reed-Sternberg pot fi intilnite in:


A. mononucleoza infectioasa
B. tuberculoza
C. policitemia vera
D. boala Hodgkin
E. limfoame non-Hodgkin
(pag. 778)

M2248163. Care dintre urmatoarele studii diagnostice sunt esentiale pentru stadializarea bolii Hodgkin:
A. examenul anatomopatologic
B. examenul fizic
C. teste de laborator (hemograma, teste functionale hepatice si renale)
D. analiza markerilor fenotipici de suprafata
E. rezonanta magnetica nucleara
(pag. 779)

M2248164. In stadializarea bolii Hodgkin, radiografia toracica poate exclude afectarea:


A. mediastinala
B. hilara
C. pulmonara parenchimatoasa
D. pleurala
E. diafragmatica
(pag. 778)

M2248165. Limfografia efectuata pentru stadializarea bolii Hodgkin evalueaza ganglionii:


A. paraaortici
B. retroperitoneali
C. iliaci comuni interni
D. iliaci comuni externi
E. mezenterici
(pag. 778)

M2248166. Utilitatea si limitele tomografiei computerizate in stadializarea bolii Hodgkin constau in:
A. determinarea afectarii hepato-splenice
B. acuratete mai mare decit radiografia la pacienti cu afectare toracica
C. nu determina interesarea ganglionara in cazul in care nu exista marire ganglionara
D. nu are nici o valoare
E. sensibilitate mai mare decit limfografia
(pag. 778)

M2248167. Despre valoarea limfografiei in stadializarea bolii Hodgkin putem afirma:


A. este utila inaintea laparatomiei pentru stadializare
B. este esentiala daca se opteaza pentru radioterapie ca metoda terapeutica unica
C. este mai putin sensibila decit tomografia computerizata
D. depinde in mare masura de experienta radiologului
E. indica ganglionii care vor fi biopsiati
(pag. 778)

M2248168. Laparatomia pentru stadializarea bolii Hodgkin consta in:


A. biopsia unor ganglioni limfatici retroperitoneali selectati

1792 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1793 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. biopsia hepatica cu ac
C. biopsia hepatica din marginea ficatului
D. biopsia renala
E. splenectomia
(pag. 778)

M2248169. Situatiile care contraindica efectuarea unei laparatomii de stadializare in boala Hodgkin
sunt urmatoarele:
A. pacienti aflati in stadiu clinic ce ii face candidati pentru radioterapie
B. afectare mediastinala masiva
C. pacienti care primesc chimioterapie
D. mai mult de 4 sedii ganglionare interesate
E. biopsia maduvei osoase pozitiva
(pag. 778)

M2248170. In boala Hodgkin scintigrafia cu galiu are urmatoarele indicatii:


A. in diagnosticul diferential
B. in stadializare
C. in urmarirea raspunsului la tratament
D. in detectarea recaderilor precoce
E. in alegerea conduitei terapeutice initiale
(pag. 778)

M2248171. Din punct de vedere hematologic, pacientii simptomatici sau in stadii avansate ale bolii
Hodgkin, pot prezenta:
A. reactie leucemoida
B. pancitopenie
C. eozinofilie
D. monocitoza absoluta
E. limfocitopenie absoluta
(pag. 778)

M2248172. Sindromul anemic din boala Hodgkin se caracterizeaza prin:


A. nivel normal al fierului seric
B. capacitate scazuta de legare a fierului
C. rezerve de fier normale sau crescute in maduva osoasa
D. valori foarte scazute ale hemoglobinei
E. anemie normocroma, normocitara
(pag. 778)

M2248173. Care dintre urmatoarele teste de laborator sunt necesare in stadializarea bolii Hodgkin:
A. hemograma completa
B. amilazemia
C. acidul uric
D. viteza de sedimentare a hematiilor
E. teste functionale hepatice
(pag. 779)

M2248174. In boala Hodgkin viteza de sedimentare a hematiilor este:


A. intotdeauna normala
B. normala in forma cu depletie limfocitara
C. indicator al activitatii bolii

1793 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1794 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. test lipsit de specificitate


E. criteriu de modificare a stadiului bolii
(pag. 779)

M2248175. La pacientii cu boala Hodgkin, limfocitele T sufera modificari in sensul:


A. scaderii numarului celulelor T CD4 pozitive
B. cresterii numarului celulelor T supresoare
C. reducerii activitatii tirozinkinazei
D. alterarii raspunsului la mitogeni atit inainte cit si dupa tratament
E. dupa tratament functia limfocitelor T se restabileste
(pag. 779)

M2248176. La pacientii cu boala Hodgkin unele infectii apar cu incidenta crescuta fata de normal. Care
sunt acestea?
A. pneumocistoza
B. infectii cu citomegalovirus
C. toxoplasmoza
D. herpes zoster
E. veruci
(pag. 779)

M2248177. Boala Hodgkin cu scleroza nodulara se prezinta cel mai adesea:


A. la femei
B. ca virsta pacientii sunt adolescenti si adulti tineri
C. debutul ganglionar este cervical
D. la prezentare boala este generalizata
E. afectarea mediastinala este frecvent intilnita
(pag. 779)

M2248178. Boala Hodgkin cu depletie limfocitara se prezinta frecvent:


A. la virstnici
B. ca boala diseminata
C. cu simptome sistemice
D. doar cu afectare mediastinala
E. asimptomatic
(pag. 779)

M2248179. Care dintre afirmatiile referitoare la relatia dintre subtipul histologic al bolii Hodgkin si
evolutie este adevarata?
A. subtipul cu predominanta limfocitara evolueaza agresiv
B. varianta scleroza nodulara are evolutie lenta
C. forma cu depletie limfocitara are evolutia cea mai blinda
D. supravietuirea cea mai indelungata se intilneste in subtipul cu celularitate mixta
E. formele cu predominanta limfocitara si scleroza nodulara pot fi vindecate cu radioterapie
(pag. 779)

M2248180. Despre boala Hodgkin subtipul cu celularitate mixta se poate afirma:


A. apare la toate grupele de virsta
B. incidenta are un virf la virste mai avansate(30-40 ani) decit scleroza nodulara
C. apare mai frecvent la femei
D. jumatate din cazuri au boala avansata
E. se vindeca adesea doar cu radioterapie

1794 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1795 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 779)

M2248181. In tratamentul bolii Hodgkin, se foloseste combinatia chimioterapica MOPP, care contine:
A. mechlorethamina
B. clorambucil
C. vincristin
D. procarbazina
E. prednison
(pag. 780)

M2248182. Cimpurile de iradiere utilizate in radioterapia bolii Hodgkin sunt:


A. in manta
B. paraaortic
C. hepatosplenic
D. pelvin
E. cervical
(pag. 779)

M2248183. Care dintre urmatoarele grupe ganglionare sunt vizate de iradierea in manta in boala
Hodgkin?
A. occipitali
B. submandibulari
C. cervicali
D. supraclaviculari si infraclaviculari
E. axilari
(pag. 779)

M2248184. Cimpul paraaortic de iradiere in boala Hodgkin cuprinde urmatoarele arii:


A. procesele transverse ale vertebrelor cervico-dorsale
B. procesele transverse ale vertebrelor lombare
C. splina
D. ficatul
E. ganglioni mediastinali
(pag. 779)

M2248185. La pacientii cu boala Hodgkin, toxicitatea chimioterapiei MOPP se manifesta prin:


A. greata
B. varsaturi
C. hipotensiune ortostatica
D. retentie acuta de urina
E. supresie medulara
(pag. 780)

M2248186. Care regim polichimioterapic utilizat in tratamentul bolii Hodgkin are risc redus de reactii
adverse fatale?
A. MOPP
B. ChlCPP
C. ABVD
D. MOPP/ABV
E. MOPP/ABVD
(pag. 780)

M2248187. In tratamentul bolii Hodgkin, avantajele regimului ABVD fata de MOPP constau in:

1795 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1796 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. eficacitate la pacientii MOPP rezistenti


B. la pacienti netratati eficacitatea este mai mare decit a regimului MOPP
C. nu induce infertilitate
D. nu exista riscul de toxicitate pulmonara fatala
E. alternanta MOPP/ABVD are rezultate similare celor obtinute doar cu ABVD
(pag. 780)

M2248188. Regimul ABVD din tratamentul bolii Hodgkin nu are in componenta:


A. adriamicina
B. bleomicina
C. carbamazepina
D. vinblastina
E. vincristina
(pag. 780)

M2248189. Regimul chimioterapic ChlCPP utilizat in tratamentul bolii Hodgkin contine:


A. mechlorethamina
B. clorambucil
C. vincristina
D. vinblastina
E. procarbazina
(pag. 780)

M2248190. In tratamentul bolii Hodgkin alternanta regimurilor MOPP/ABVD are ca rezultat:


A. rata mai inalta de remisie clinica fata de regimul MOPP modificat
B. rata similara de supravietuire globala cu folosirea regimului MOPP modificat
C. rezultate mai bune decit cele obtinute doar cu ABVD
D. rezultatele sunt similare prin combinatia in fiecare ciclu a tuturor medicamentelor sau prin alternanta lunara
E. ameliorarea supravietuirii libere de boala fata de MOPP modificat
(pag. 780)

M2248191. Care dintre urmatoarele sunt factori de prognostic nefavorabil la pacienti cu boala Hodgkin
in stadii avansate?
A. boala in stadiu IV
B. absenta simptomelor de tip B
C. interesarea ganglionilor cervicali
D. mase mediastinale mari
E. sexul masculin
(pag. 780)

M2248192. Care dintre urmatoarele aspecte ale parametrilor hematologici sunt factori de prognostic
nefavorabil independenti in cazul pacientilor cu boala Hodgkin in stadii avansate?
A. anemia
B. leucopenia
C. viteza de sedimentare a hematiilor mult accelerata
D. limfocitoza
E. leucocitoza
(pag. 780)

M2248193. Complicatiile imediate, acute ale iradierii in manta aplicate in boala Hodgkin constau in:
A. xerostomie
B. diplopie

1796 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1797 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. faringita
D. astenie
E. scadere ponderala
(pag. 780)

M2248194. Care dintre complicatiile enumerate apar tardiv dupa iradierea in manta aplicata in boala
Hodgkin?
A. infertilitate
B. sindromul Lhermitte
C. fibroza pulmonara
D. revarsat pericardic
E. hipotiroidism
(pag. 781)

M2348195. Sinteti consultat pentru un bolnav de 24 ani care s-a prezentat la internist in urma cu 5
saptamini pentru febra, durere in git si tuse uscata. Sint prescrise antibiotice si dupa 2 saptamini se
constata persistenta tusei uscate. Radiografia toracica arata prezenta unei mase mediastinale mari. La
re-evaluare clinica se gaseste un ganglion supraclavicular drept marit de volum. Biopsia indica
prezenta de celule gigante, cu nucleu multi-lobat si cu nucleoli vizibili, inconjurate de noduli de
limfocite morfologic normale si numeroase benzi de colagen. Celulele gigante sint CD15 si CD30
pozitive si CD45 negative. Este adevarat ca despre etiologia acestei afectiuni se cunoste ca:
A. Exista o crestere lineara a incidentei cu virsta.
B. Este mai frecventa la femei.
C. Este de 99 ori mai frecventa la gemenii monozigoti.
D. Genomul Virusului Herpetic 8 a fost detectat in celule din tumori asemanatoare.
E. Pacientii cu imunodeficienta si boli autoimune au risc crescut de boala.
(pag. 766, 776-778)

M2348196. Despre diagnosticul Bolii Hodgkin se stie ca:


A. Pentru diagnosticul de Boala Hodgkin este necesara evidentierea prezentei celulei Reed-Sternberg.
B. In tesuturile afectate de Boala Hodgkin majoritatea celulelor consta in limfocite mici de tip T sau B.
C. In Boala Hodgkin cu predominenta limfocitara majoritatea celulelor exprima markeri ai limfocitelor T.
D. Doi dintre antigenii exprimati pe suprafata celulei Reed-Sternberg s-au dovedit utili pentru diagnostic:
CD15 si CD20.
E. Celulele Reed Sternberg pot avea rearanjari monoclonale sau policlonale ale genelor pentru
imunoglobuline.
(pag. 776,777)

M2348197. O pacienta de 28 ani este referita la Clinica de Hematologie deoarece in urma cu 1 luna a
observat un nodul palpabil de partea stinga a gitului. S-a efectuat o biopsie care a stabilit diagnosticul
de Boala Hodgkin cu sleroza nodulara. Examanul Computer Tomografic abdominal a fost in limite
normale, iar cel toracic a aratat prezenta unei mase mediastinale si noduli pulmonari bilaterali.
Urmatoarele afirmatii sint adevarate in legatura cu acest caz:
A. Bolnava prezinta stadiul II E de Boala Hodgkin.
B. MOPP si ABVD sint tratamente utile pentru boala pacientei.
C. Tratamentul poate cauza leucemie acuta.
D. Bolnava are o sansa de supravietuire la 5 ani de peste 50%
E. Radioterapia in manta reprezinta tratamentul de electie.
(pag. 769, 779-781)

M2348198. Efectele adverse ale radioterapiei in manta administrata in Boala Hodgkin sint:
A. neoplasme secundare
B. infarct miocardic
C. fibroza pulmonara

1797 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1798 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. hipertiroidism
E. faringita
(pag. 781)

M2348199. Identificati unul sau mai multi factori ce nu confera prognostic negativ in Boala Hodgkin:
A. tip celular cu depletie limfocitara
B. virsta de 45 ani
C. sexul feminin
D. transpiratii nocturne
E. limfocitoza
(pag. 780)

M2348200. In Boala Hodgkin chemoterapia cu MOPP a dovedit o eficienta foarte buna, cu raspunsuri
coplete in 85-90% cazuri. Nici un alt regim terapeutic nu a dovedit eficacitate superioara. Care sint
efectele adverse ale curei MOPP care, in ciuda eficientei acesteia, au determinat dezvoltarea si
considerarea altor regimuri citostatice in Boala Hodgkin?
A. fibroza pulmonara
B. leucemii acute secundare
C. infertilitate
D. incidenta crescuta a sarcoamelor
E. cardiotoxicitate
(pag. 780)

M2348201. O pacienta de 29 ani se prezinta cu febra, astenie, scadere ponderala. La examenul fizic se
constata adenopatie laterocervicala dreapta. Radiografia toracica evidentiaza largirea mediastinului,
care ocupa peste o treime din diametrul toracic. Biopsia ganglionara stabileste diagnosticul de Boala
Hodgkin. Care din urmatoarele teste exploratorii nu sint necesare pentru diagnosticul bolii:
A. laparotomie diagnostica
B. punctie biopsie medulara
C. computer tomografie toracica
D. computer tomografie abdominala
E. limfografie
(pag. 778)

M2348202. Caracteristici ale adenopatiilor din Boala Hodgkin sint:


A. ganglionii sint fermi, mobili, nedurerosi
B. ganglionii paraaortici sint cel mai frecvent afectati
C. ganglionii mediastinali sint rar afectati
D. poate sa apara regresia spontana si temporara a unor ganglioni
E. ganglionii afectati de Boala Hodgkin pot deveni durerosi dupa ingestia de bauturi alcoolice
(pag. 776)

M2348203. Despre simptomele sistemice de tip B in Boala Hodgkin este adevarat ca:
A. la unii pacienti transpiratiile nocturne pot fi singurul simptom
B. febra si transpiratiile nocturne se intilnesc mai ales la bolnavii tineri
C. constau in astenie, febra si transpiratii nocturne
D. se crede ca transpiratiile nocturne au semnificatie prognostica independenta
E. febra Pel-Epstein se intilneste in Boala Hodgkin
(pag. 777,778)

M2348204. Un pacient de 58 ani se prezinta cu o masa laterocervicala dreapta, care a crescut progresiv
in ultimele 3 luni ajungind in prezent la un diametru de 4-5 cm. Bolnavul nu prezinta nici un alt
simptom. La examenul obiectiv se evidentiaza un ganglion laterocerocervical drept ferm, mobil si
nedureros si absenta oricarui alt semn de boala. Despre evaluarea si diagnosticul bolii se poate afirma

1798 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1799 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

ca:
A. pentru diagnostic se efectueaza punctia-aspiratie a ganglionului laterocervical
B. diagnosticul diferential cuprinde cancerul tiroidian
C. diagnosticul diferential cuprinde toxoplasmoza si limfoamele non-hodgkin
D. examenul computer tomografic abdominal nu este necesar
E. scintigrafia cu gallium nu este necesara in momentul stadializarii initiale
(pag. 777,778)

M2348205. Sufixul E in stadializarea Bolii Hodgkin seminifica:


A. prezenta febrei Pel-Epstein
B. prezenta afectarii extralimfatice localizate
C. prezenta afectarii ganglionilor mediastinali
D. prezenta afectarii maduvei osoase
E. prezenta afectarii splinei
(pag. 778)

M2348206. Despre utilizarea limfografiei in Boala Hodgkin este adevarat ca:


A. evalueaza ganglionii paraaortici si iliaci comuni interni si externi
B. se recomanda doar cind se opteaza pentru iradiere ca procedeu terapeutic unic
C. se recomanda doar in tipul histologic cu depletie limfocitara
D. limfografia este mai putin sensibila decit computer tomografia abdominala si pelvina
E. nu se recomanda cind punctia biopsie medulara evidentiaza afectarea medulara in cadrul bolii
(pag. 778)

M2348207. In stadiul III sau IV a bolii Hodgkin:


A. este recomandata efectuarea scintigrafiei cu galiu
B. nu se efectuaza laparoscopia diagnostica
C. tratamentul consta in radioterapie in cimp Y inversat
D. nu se vindeca niciodata
E. sint mai frecvent insotite de simptome sistemice de tip B
(pag. 777, 778)

M2348208. Examenul frotiului de singe periferic in Boala Hodgkin:


A. nu are valoare in stabilirea diagnosticului pozitiv
B. arata adesea anemie hipocroma, microcitara
C. limfocitoza poate fi evidentiata in special la bolnavii cu stadii avansate de boala
D. o reactie leucemoida se intilneste in special la bolnavii simptomatici
E. o eozinofilie moderata se gaseste in spcial la bolnavii cu prurit
(pag. 778)

M2348209. Despre subtipurile histologice de Boala Hodgkin se cunoaste ca:


A. tipul cu scleroza nodulara se intilneste in special la bolanvii in virsta, care au o masa abdominala mare
B. tipul cu depletie limfocitara este mai frecvent la bonavii tineri care au afectiune localizata
C. pacientii cu celularitate mixta sint mai probabil vindecati doar cu radioterapie
D. pacientii cu tip histologic cu predominanta limfocitara sau scleroza nodulara rareori au simptome sistemice
E. in tipul cu predominenta limfocitara celulele Reed-Sternberg exprima markeri de limfocit B.
(pag. 776, 779)

M2548210. Antigeni exprimaţi pe suprafaţa celulei Reed-Sterberg utile pentru diagnosticul de limfom
Hodgkin sunt:
A. CD45
B. RB

1799 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1800 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. CD15
D. CD30
E. CD22
(pag. 776)

M2548211. CD15 este:


A. antigen de suprefaţă trombocitar
B. identificat cu ajutorul anticorpilor monoclonali LeuM1
C. antigen de grup sanguin Lewis
D. receptor de adeziune
E. exprimat pe suprafaţa celulelor Reed-Sterberg în toate subtipurile limfomului non-Hodgkin
(pag. 776)

M2548212. CD30 este


A. exprimat pe unele celule B activate
B. corelat cu prezenţa hepatosplenomegaliei în limfomul Hodgkin
C. este antigen exprimat pe suprafaţa celulei RS
D. nu este util diagnosticului de limfom Hodgkin
E. este identificat cu ajutorul anticorpilor monoclonali Leu M1
(pag. 776)

M2548213. În ţesuturile afectate de boala Hodgkin apar:


A. leucocite cu antigen de suprafaţă CD13 şi CD30
B. celule T mature
C. limfocite mici
D. celule B
E. limfocite mari
(pag. 776)

M2548214. Boala Hodgkin este:


A. limfom malign
B. leucemie cronică
C. boală omogenă
D. derivată din subpopulaţii de celule limfohematopoietice activate
E. boală eterogenă
(pag. 777)

M2548215. În boala Hodgkin:


A. există o creştere liniară a incidenţei cu vârsta
B. curba incidenţei în funcţie de vârstă este caracteristic bimodală
C. primul vârf al curbei de inidenţă este la adolescenţi
D. al doilea vârf al incidenţei se înregistrează la adulţii tineri
E. primul vârf al curbei de incidenţă apare la adulţii tineri
(pag. 777)

M2548216. Boala Hodgkin este mai frecventă la:


A. copii
B. adulţi tineri
C. vârstnici
D. bărbaţi
E. femei
(pag. 777)

1800 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1801 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2548217. Un risc crescut de boală Hodgkin se asociază cu:


A. gemenii monozigoţi
B. femei vârstnice
C. număr mic de fraţi
D. tonsilectomie
E. familie numeroasă
(pag. 777)

M2548218. Boala Hodgkin:


A. afectează structurile limfoide
B. poate disemina în final în ţesuturile non-limfoide
C. de obicei se prezintă ca o afecţiune localizată
D. are o evoluţie benignă
E. adenopatia mediastinală apare excepţional
(pag. 777)

M2548219. Următoarele afirmaţii privind adenopatia în boala Hodgkin sunt FALSE:


A. peste 70% din pacienţi prezintă o mărire a ganglionilor superficiali
B. 60% din pacienţi se prezintă cu adenopatie mediastinală
C. adenopatiile supraclaviculare sunt foarte rare
D. adenopatia mediastinală apare la 70% din cazuri
E. 1/2 din pacienţi se prezintă cu adenopatie la nivelul gâtului
(pag. 777)

M2548220. Majoritatea pacienţilor cu boală Hodgkin se prezintă cu;


A. simptomatologie zgomotoasă
B. febră înaltă
C. mărirea ganglionilor limfatici superficiali
D. în 25-30% din cazuri simptome generale
E. puţine simptome
(pag. 777)

M2548221. Cele mai comune simptome generale la pacienţii cu boală Hodgkin sunt:
A. oboseala
B. febra moderată
C. cefaleea
D. transpiraţiile nocturne
E. astenia
(pag. 777)

M2548222. Simptomele iniţiale la pacientul cu boală Hodgkin pot fi:


A. pierderea ponderală peste 10% din greutatea corporală
B. febra de origine necunoscută
C. cefaleea
D. transpiraţiile nocturne
E. pruritul
(pag. 777)

M2548223. Despre adenopatia din boala Hodgkin nu se poate afirma:


A. are caracter strict localizat
B. la 5% din cazuri este dureroasă la ingestia de alcool

1801 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1802 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. durerea la ingestia de alcool este nelipsită


D. are caracter centripet
E. poate avea caracter axial
(pag. 777)

M2548224. Febra şi transpiraţiile nocturne apar mai frecvent la următorii pacienţi cu limfom hodgkin:
A. bărbaţi tineri
B. stadiile iniţiale ale bolii
C. vârstnici
D. când există afectare mediastinală
E. în stadii mai avansate de boală
(pag. 777)

M2548225. Constituie tulburări rare în boala Hodgkin:


A. pruritul
B. cefaleea
C. tulburările de vedere
D. tulburările de tranzit
E. ascita
(pag. 777)

M2548226. Diagnosticul diferenţial al bolii Hodgkin se face cu:


A. tumorile mediastinale
B. mononucleoza infecţioasă
C. cancerul mamar
D. sarcoidoza
E. luesul congenital
(pag. 777)

M2548227. La pacienţii vârstnici, diagnosticul diferenţial al bolii Hodgkin se face cu:


A. mononucleoza infecţioasă
B. toxoplasmoza
C. cancerul tiroidian
D. carcinomul cu celule mici
E. tumori mediastinale
(pag. 777)

M2548228. Semnele care permit confuzia bolii Hodgkin cu toxoplasmoza sunt următoarele, cu
EXCEPŢIA:
A. adenopatia axilară
B. adenopatia hilară
C. adenopatia mediastinală
D. mediastinita reactivă
E. adenopatia cervicală
(pag. 777)

M2548229. La pacienţii cu boală Hodgkin intracraniană apar:


A. fatigabilitatea
B. vărsăturile
C. tulburările de vedere
D. durerile osoase craniene
E. cefaleea

1802 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1803 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 777)

M2548230. În clasificarea Rye, boala Hodgkin este subdivizată în:


A. boală cu predominanţă limfocitară
B. boală cu celularitate mixtă
C. boală nodulară
D. boală cu depleţie limfocitară
E. boală mixtă de colagen
(pag. 778)

M2548231. Celula Reed-Sternberg prezintă următoarele caracteristici:


A. are o citoplasmă spumoasă
B. citoplasma sa este intens bazofilă
C. aspectul caracteristic este "ochi de bufniţă"
D. nucleolii sunt foarte bine vizibili
E. nucleul este multilobat
(pag. 778)

M2548232. Pe celula Sternberg-Reed se exprimă următoarele antigene utile pentru diagnostic:


A. CD35
B. CD15
C. CD45
D. CD30
E. CD33
(pag. 776)

M2548233. Complicaţiile tardive ale radioterapiei "în manta", efectuată la bolnavii cu limfom Hodgkin
sunt:
A. xerostomia
B. paresteziile membrelor inferioare
C. sindromul Lhermitte
D. fibroza pulmonară
E. pneumonia de iradiere
(pag. 780)

M2648234. Accelerarea leucemiei mieloide cronice poate fi afirmată în prezenţa:


A. procentajului celulelor blastice din sângele periferic peste 30%
B. procentajului celulelor blastice şi promielocitelor, în măduvă sau sângele periferic, egal sau mai mare cu
30%
C. procentajului bazofilelor peste 20%
D. procentajului celulelor blastice, în măduvă sau sângele periferic, mai mic de 30%
E. valorii mult scăzute a fosfatazei alcaline leucocitare
(pag. 758)

M2648235. Indicele Sokal, utilizat în analizarea prognostică a leucemiei mieloide cronice ia în


considerare:
A. procentul de celule blastice circulante
B. sexul
C. dimensiunile splinei
D. prezenţa cromozomului Philadelphia
E. vârsta
(pag. 759)

1803 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1804 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2648236. Majoritatea pacienţilor cu leucemie mieloidă cronică, aflaţi în faza cronică de boală, nu
prezintă la momentul diagnosticului:
A. splenomegalie
B. cloroame
C. poliadenopatie generalizată
D. hepatomegalie
E. leucopenie
(pag. 758)

M2648237. Examenul măduvei nu evidenţiază, la un pacient cu leucemie mieloidă cronic, aflat în faza
cronică de boală:
A. fibroză colagenică
B. bazofilie
C. celularitate scăzută
D. raport mieloid/eritroid alterat
E. eozinofilie
(pag. 758)

M2648238. Fixarea secvenţei BCR la ABL are, în faza cronică a leucemiei mieloide cronice, drept
rezultat:
A. inactivarea proteinei Abl
B. producerea proteinei de fuziune p190
C. amplificarea legării Abl de filamentele citoscheletice
D. suprimarea formării de colonii leucemice
E. activarea proteinei Abl ca enzimă tirozin-kinazică
(pag. 758)

M2648239. La un pacient cu leucemie mieloidă cronică, dezvoltarea unei leucocitoze sau trombocitoze
severe poate determina apariţia:
A. infarctului miocardic
B. insuficienţei pulmonare
C. trombozei venoase
D. sindromului Richter
E. accidentelor vasculare cerebrale
(pag. 758)

M2648240. Care dintre următorii factori anunţă, la un pacient cu leucemie limfocitară cronică, o
supravieţuire mai scurtă?
A. limfocitoza peste 5 x 109/microlitru
B. timpul de dedublare a limfocitelor mai mic de 12 luni
C. număr absolut de limfocite peste 50.000/mililitru
D. trisomia 12
E. absenţa anemiei
(pag. 767)

M2648241. Pacienţii cu leucemie prolimfocitară cronică prezintă, spre deosebire de cei cu leucemie
limfocitară cronică.
A. răspuns mai bun la terapie
B. limfopenie
C. adenopatii minime
D. limfocitoză mai marcată
E. pancitopenie
(pag. 767)

1804 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1805 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2648242. Riscul crescut de LH este present la pacientii cu:


A. Infectia cu HIV-1
B. Artrita reumatoida
C. Sindrom mielodisplazic
D. Sindrom Sjogren
E. Anemie hemolitica autoimuna
(pag. 767, 777)

M2648243. Radioterapia ca singur mijloc terapeutic in LH este cea mai eficienta in stadiile:
A. I A
B. II A
C. III A
D. III B
E. IV
(pag. 779)

M2648244. In stadializarea LH, scintigrafia cu galiu este utila pentru:


A. Stabilirea regimului de chimioterapie
B. Urmarirea raspunsului la tratament
C. Evitarea laparatomiei de stadializare
D. Detectarea recaderilor precoce
E. Precizarea diagnosticului
(pag. 778)

M2648245. Cu referire la metabolizarea fierului, in LH pot fi intalnite urmatoarele:


A. Rezerve normale sau crescute de fier in maduva osoasa
B. Nivel scazut al sideremiei
C. Absenta rezervelor medulare de fier
D. Capacitate crescuta de legare a fierului
E. Capacitate scazuta de legare a fierului
(pag. 778)

M2648246. In momentul diagnosticului LH:


A. Aproximativ 50% din pacienti au adenopatii latero-cervicale sau supraclaviculare
B. Majoritatea bolnavilor au simptome B
C. De regula adenopatiile sunt generalizate
D. Pruritul este prezent la peste 40% dintre bolnavi
E. Adenopatia mediastinala este prezenta la aproximativ 60% din pacienti
(pag. 777)

M2648247. Factorii de prognostic nefavorabil in LH sunt urmatorii:


A. Masa tumorala mediastinala voluminoasa
B. Lipsa simptomelor B
C. Rezistenta la terapia primara
D. Tratamentul cu iradierea campurilor afectate
E. Valori reduse ale fosfatazei alkaline serice
(pag. 780)

M2648248. Celula Reed-Stenberg este caracterizata prin:


A. Nucleu bi-sau multilobat
B. Nuceloli bine vizibili

1805 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1806 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Dimensiuni cuprinse intre 10-15 microni


D. Absenta nucleolilor
E. Prezenta ei ocazionala in mononucleoza infectioasa
(pag. 778)

M2648249. In LH pot fi prezente urmatoarele modificari de laborator:


A. Bazofilie marcata
B. Eozinofilie moderata
C. Sideremie crescuta
D. Monocitoza absoluta
E. Fosfataza alcalina crescuta
(pag. 779)

M2648250. In urma radioterapiei pentru LH pot sa apara ca si complicatii tardive urmatoarele:


A. Fibroza pulmonara
B. Aplazia medulara
C. Parestezii ale extremitatilor inferioare
D. Revarsat pericardic
E. Arsuri cutanate
(pag. 781)

M2748251. Care poate fi terapia de salvare la un pacient cu RC dupa 6 cure MOPP, cu recadere la mai
putin de12 luni:
A. Regim ABVD
B. TMO alogenic
C. Regim MOPP
D. Transplantul de celule stem din sangele periferic
E. Radioterapia totala
(pag. 780)

M2748252. Care afirmatii despre tratamentul bolii Hodgkin sunt adevarate:


A. Pacientii in stadiile I A si II A sunt tratati eficient prin radioterapie
B. Pacientii din orice stadiu cu masa mediastinala mare sunt tratati cu radioterapie si polichimioterapie
asociata
C. Radioterapia poate vindeca peste 80% din pacientii cu boala localizata
D. Chimioterapia poate vindeca peste 50% din pacientii cu afectiune diseminata
E. Alegerea regimului de tratament este total dependenta de std bolii
(pag. 780)

M2848253. Pe celula Reed-Sternberg sunt exprimate urmatoarele antigene:


A. CD 15
B. CD 8
C. CD 30 (K i-1)
D. CD 20
E. CD 45RB
(pag. 776)

M2848254. Care din urmatoarele caracterizeaza etiologia si epidemiologia bolii Hodgkin:


A. curba incidentei in functie de varsta este bimodala
B. B. Hodgkin este si frecventa la barbati
C. are o componenta genetica
D. ar putea fi implicata icontributia VEB

1806 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1807 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. comporta deletii cromozomiale


(pag. 777)

M2848255. Celulele Reed-Sternberg pot fi intanite in:


A. mononucleoza infectioasa
B. limfoame nonHodgkin
C. boala Hodgkin
D. hepatite cronice
E. alte infectii virale
(pag. 778)

M2848256. Din punct de vedere clinic boala Hodgkin are urmatoarele caractere:
A. se prezinta de obicei ca o formatiune localizata
B. ganglionii sunt fermi, mobili, nedurerosi
C. ganglionii tind sa fie afectati centripet sau axial
D. ganglionii afectati pot deveni durerosi dupa ingestia de bauturi alcoolice
E. ganglionii sunt de regula durerosi
(pag. 777)

M2848257. Boala Hodgkin cu adenopatii cervicale trebuie diferentiata de:


A. infectii faringiene
B. mononucleoza infectioasa
C. toxoplasma
D. infectii bronsice
E. sinuzita
(pag. 777)

M2848258. La pacientii cu boala Hodgkin cu adenopatie cervicala localizata trebuie excluse


urmatoarele neoplazii:
A. limfoame nonHodgkin
B. cancer nazofaringian
C. neoplasm bronsic
D. neoplasm de tiroida
E. neoplasm hepatic
(pag. 777)

1807 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1808 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

Tema nr. 49
Sindrom nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1149001. Cum pot fi identificati streptococii nefritigeni din glomerulonefrita poststreptococica?


A. serotiparea proteinei M
B. testul ASLO
C. testul Waaler-Rose
D. testul Hamm
E. testul cu ser antiglobulinic
(pag. 1434)

M1149002. Care dintre urmatoarele nu face parte din tabloul sindromului nefritic acut?
A. hematurie
B. proteinurie
C. azotemie
D. retentie de sare si apa
E. piurie
(pag. 1434)

M1149003. Care dintre urmatoarele constituie cauza proteinuriei in sindromul nefritic acut?
A. cresterea afluxului de proteine
B. pierderea incarcaturii cationice
C. pierderea incarcaturii anionice
D. cresterea tensiunii arteriale sistemice
E. scaderea presiunii intraglomerulare
(pag. 1435)

M1149004. Care dintre urmatoarele reprezinta principala cauza a hipertensiunii arteriale in sindromul
nefritic acut?
A. cresterea nivelului bradikininei
B. expansiunea volumului extracelular
C. scaderea fluxului plasmatic renal
D. proteinuria
E. edemul cerebral
(pag. 1435)

M1149005. Care dintre urmatorii anticorpi sugereaza etiologia streptococica a unei glomerulonefrite
acute?
A. anti nucleari
B. ANCA
C. anti ADNdc
D. anti MBG
E. anti ANAD-azei
(pag. 1434)

1808 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1809 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1149006. Care dintre urmatoarele nu face parte din tabloul bioumoral al unui bolnav cu sindrom
nefritic acut?
A. hiperkalemie
B. acidoza metabolica
C. hipercloremie
D. hiponatremie
E. hiperfosfatemie
(pag. 1435)

M1249007. Edemul din sindromul nefritic acut este consecinta:


A. hipoalbuminemiei
B. hipertensiunii arteriale
C. reducerii acute a filtrarii glomerulare antrenind reabsorbtie tubulara crescuta de apa si sare
D. cresterii permeabilitatii capilare
E. hipovolemiei
(pag. 1692)

M1249008. Glomerulonefrita poststreptococica este indusa prin:


A. anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
B. complexe imune
C. limfocite sensibilizate
D. anticorpi anti-citoplasma neutrofilelor (ANCA)
E. factor nefritic C3
(pag. 1693)

M1249009. Aparitia autoanticorpilor anti-membrana bazala glomerulara determina:


A. glomerulonefrita endocapilara
B. glomerulonefrita cu semilune
C. glomerulonefrita membranoproliferativa
D. nefropatie cu IgA
E. glomeruloscleroza focala si segmentala
(pag. 1694)

M1249010. La imunofluorescenta, depozitele imune glomerulare din nefrita prin anticorpi anti-
membrana bazala glomerulara au caracter:
A. granular
B. linear
C. pauciimun
D. nodular
E. segmental
(pag. 1695)

M1249011. In diagnosticul hemoragiei pulmonare din sindromul Goodpasture, o examinare cu valoare


ridicata este:
A. radiografia toracica
B. dozarea sideremiei
C. determinarea capacitatii de difuziune alveolara a CO2
D. hemograma
E. computer tomografia toracica
(pag. 1695)

M1249012. In evolutia glomerulonefritei poststreptococice, normalizarea complementemiei se observa


dupa:

1809 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1810 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. 1-2 saptamini
B. 6-8 saptamini
C. 3 luni
D. 6 luni
E. 1 an
(pag. 1693)

M1249013. In glomerulonefrita poststreptococica, de regula, evolutia este:


A. cronica continua
B. rezolutiva in mod spontan
C. rezolutiva postterapeutic
D. cronica cu perioade de reactivare si remisiune
E. imprevizibila
(pag. 1694)

M1349014. Care din afirmatiile de mai jos privind glomerulonefrita post-streptococica sunt adevarate?
A. este o boala mai frecventa la adult
B. incidenta ei este in crestere in tarile dezvoltate
C. debutul ei se produce in acelasi timp cu o infectie faringiana streptococica
D. cel mai frecvent se manifesta epidemic dar exista si cazuri sporadice
E. agentul etiologic implicat este o tulpina nefritigena din grupul A al streptococilor beta-hemolitici
(pag. 1692-1693)

M1349015. Hipocomplemetemia din GN post-streptococica are urmatoarele caracteristici:


A. sunt scazute nivelele serice ale C3 si CH50
B. se datoreaza prezentei factorului C3 nefritic
C. fractia C4 este scazuta
D. este in legatura cu activarea caii clasice a complementului
E. nivelul complementului se mentine scazut la distanta de debutul bolii, peste 6-8 saptamini
(pag. 1693)

M1349016. GN post-streptococica:
A. este o afectiune cu prognostic sever
B. evolueaza cel mai frecvent spre IRC
C. in cazul acestei boli la copii, vindecarea este exceptionala
D. hemodializa este indispensabila pentru rezolvarea fazei acute
E. la adulti, afectarea renala reziduala este posibila
(pag. 1694)

M1349017. Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prin:


A. hipertensiune arteriala hipervolemica in toate cazurile
B. insuficienta renala rapid progresiva
C. sindrom nefrotic
D. hipocomplementemie de durata
E. aspect normal al glomerulului in microscopia optica
(pag. 1694)

M1349018. Anticorpii anti membrana bazala glomerulara sunt caracteristici pentru:


A. poliangeita microscopica
B. granulomatoza Wegener
C. sindromul Goodpasture
D. sindromul Churg Strauss

1810 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1811 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. glomerulonefrita cu leziuni minime


(pag. 1694)

M1349019. Complicatia renala cel mai frecvent asocita endocarditei infectioase este:
A. pielonefrita acuta
B. glomerulonefrita mezangiala cu IgA
C. glomerulonefrita proliferativa difuza cu complexe imune
D. tromboza de vena renala
E. glomerulonefrita cu leziuni minime
(pag. 1694)

M1449020. Sindromul nefritic acut este:


A. Reprezentarea clinica a inflamatiei interstitiului renal.
B. Reprezentarea clinica a inflamatiei glomerulare acute.
C. Reprezentarea clinica a infectiei glomerulare acute.
D. Reprezentatrea clinica a infectiei si inflamatiei interstitiului renal.
E. Reprezentarea clinica a infectiei pielocaliciale.
(pag. 1692)

M1449021. In glomerura nefrita proliferativa focala pot fi afectati:


A. sub 50% din glomeruli.
B. peste 50% din glomeruli.
C. sub 75% din glomeruli.
D. peste 75% din glomeruli.
E. toti glomeruli sunt afectati.
(pag. 1692)

M1449022. Pentru diagnosticul sindromului nefritic acut "metoda de aur" este:


A. Ecografia renala.
B. Scintigrafia renala.
C. Biopsia renala.
D. Artereografia renala.
E. Tomografia computerizata renala.
(pag. 1692)

M1449023. Cati dintre pacientii cu glomeronefrita poststreptococica dezvolta proteinurie cu nivel


nefrotic ?
A. sub 10%
B. sub 50%
C. sub 5%
D. sub 15%
E. sub 20%
(pag. 1693)

M1549024. Sindromul nefritic acut este consecinta clinica a:


A. Hipertensiunii arteriale maligne
B. Infectiei corticalei renale
C. Inflamatiei glomerulare acute
D. Reactiilor imune fata de cantitati mici de antigen la indivizii presensibilizati
E. Afectarii renale in diabetul zaharat
(pag. 1692)

1811 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1812 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1549025. In sindromul nefritic acut apar in urina in mod tipic:


A. Cilindri leucocitari
B. Cilindri hialini
C. Cilindri epiteliali
D. Cilindri hematici
E. Depozite de hemoglobina
(pag. 1692)

M1549026. Glomerulonefritele pauci-imune au urmatorul element comun:


A. Sindromul nefritic acut
B. Prezenta anticorpilor anti-membrana bazala glomerulara
C. Complement seric C3 scazut
D. HLA DRw2
E. Prezenta anticorpilor ANCA circulanti la majoritatea pacientilor
(pag. 1695-1692)

M1549027. Sindromul nefritic acut se coreleaza morfopatologic clasic cu:


A. Glomerulonefrita proliferativa
B. Glomeruloscleroza focala si segmentara cu hialinoza
C. Glomerulonefrita membranoproliferativa
D. Glomerulonefrita cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
E. Glomerulonefrita membranoasa
(pag. 1692, 1697, 1698, 1699)

M1549028. In glomerulonefrita cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara, una din urmatoarele


manifestari este rara:
A. Hematuria
B. Hemoptizia
C. Hipertensiunea
D. Proteinuria subnefrotica
E. Evolutia rapida spre insuficienta renala
(pag. 1694)

M1549029. In glomerulonefrita poststreptococica exista in mod obisnuit:


A. C3 seric seric normal
B. CH50 seric crescut
C. C4 normal
D. Hipogamaglobulinemie
E. Formare de semilune
(pag. 1693)

M1649030. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna
(frecventa).
A. la copii intre 2 si 6 ani
B. la adolescenti
C. la adulti
D. la virstnici
E. la gravide
(pag. 1693)

M1649031. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
A. imediat dupa debutul faringitei

1812 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1813 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. in medie dupa 10 zile


C. dupa 3 saptamini
D. dupa 2-6 ani
E. dupa 2-6 luni
(pag. 1693)

M1649032. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
A. proliferarea endocapilara
B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman
C. distensia capsulei renale
D. oliguria
E. hipervolemia
(pag. 1693)

M1649033. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie
A. dupa 3-4 luni
B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini
C. in primele 2 saptamini
D. la circa 1 luna
E. dupa 7 zile
(pag. 1693)

M1649034. Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul


glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti – MBG).
A. 1 mg/Kg/zi
B. 2 mg/zi
C. 5-10 mg/zi
D. 2-3 mg/zi
E. 2-3 mg/Kg/zi
(pag. 1695)

M1649035. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte


A. in sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile)
B. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare
(RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa
C. in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 50% din glomeruli
D. in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este brusc
E. in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopica
(pag. 1692)

M2249036. Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prin :


A. hipertensiune arteriala hipervolemica
B. insuficienta renala rapid progresiva
C. sindrom nefrotic
D. C3 scazut de durata
E. aspect normal al glomerulului la MO
(pag. 1694)

M2249037. Anticorpii anti MBG sunt caracteristici pentru:


A. poliangeita microscopica
B. granulomatoza Wegener

1813 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1814 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. sindromul Goodpasture
D. sindromul Churg Strauss
E. glomerulonefrite cu leziuni minime
(pag. 1694)

M2249038. Pacientii cu glomerulonefrite proliferative acute care complica abcesele viscerale nu se


caracterizeaza prin :
A. valori normale ale C3
B. ANCA pozitiv
C. febra
D. sediment urinar activ
E. valori scazute ale C3
(pag. 1694)

M2249039. Care dintre urmatoarele manifestari clinico-biologice nu fac parte din tabloul sindromului
nefritic:
A. hematurie
B. proteinurie
C. hipertensiune arteriala
D. edeme
E. piurie
(pag. 1434)

M2249040. Care dintre urmatoarele constituie principala cauza a hipertensiunii arteriale in sindromul
nefritic acut:
A. cresterea nivelului bradikininei
B. expansiuea volumului extracelular
C. scaderea fluxului plasmatic renal
D. proteinuria
E. reducerea volumului extracelular
(pag. 1435)

M2249041. Care sunt mijloacele terapeutice frecvent utilizate in controlul tensiunii arteriale din
glomerulonefrita acuta poststreptococica:
A. citotoxice
B. diuretice
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. hidralazina
E. dializa
(pag. 1435)

M2249042. Edemul din sindromul nefritic acut este consecinta:


A. hipoalbuminemiei
B. hipertensiunii intraglomerulare
C. afectarii ratei de filtrare glomerulare si cresterii reabsorbtiei tubulare de apa si sare
D. cresterii permeabilitatii capilare
E. hipovolemiei
(pag. 1692)

M2249043. Depozitele imune din glomerulonefrita prin Ac antiMBG se dispun:


A. granular
B. pauciimun
C. liniar

1814 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1815 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. nodular
E. mesangial
(pag. 1695)

M2249044. In glomerulonefrta acuta poststreptococica C3 seric se normalizeaza dupa:


A. 1-2 saptamani
B. 6-8 saptamani
C. 6 luni
D. 8 luni
E. 12 luni
(pag. 1693)

M2249045. Afectarea renala cel mai frecvent asociata endocarditei inefectioase este:
A. pielonefrita acuta
B. glomerulonefrita mesangiala cu Ig A
C. glomerulonefrita proliferativa difuza cu complexe imune
D. tromboza de vene renale
E. glomerulonefrita cu leziuni minime
(pag. 1694)

M2249046. In forma severa sindromul nefritic acut se manifesta sub forma de:
A. inflamatie acuta a majoritatii glomerulilor
B. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala
C. afectarea sub 50% din glomeruli
D. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa difuza
E. proliferarea celulelor mesangiale
(pag. 1692)

M2249047. Precizati care este doza /zi,de administrare orala a ciclofosfamidei in glomerulonefrita
rapid progresiva:
A. 5-10mg/zi
B. 2-3 mg/zi
C. 1mg/zi
D. 2mg/zi
E. 2-3mg/kg/zi
(pag. 1695)

M2249048. Titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime streptococice atinge nivelul maxim
in::
A. primele 6-8 saptamani
B. 3-4 luni
C. primele 2 saptamani
D. 1 luna
E. dupa 7 zile
(pag. 1693)

M2249049. In evolutia glomerulonefritei poststreptococice pot apare dureri in flancuri /lombare din
cauza:
A. hemturiei
B. hipertensiunii arteriale renovasculare
C. distensiei capsulei renale
D. oliguriei
E. hipervolemiei

1815 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1816 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1693)

M2249050. Glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai frecventa :


A. la copii intre 2 -6 ani
B. la adolescenti
C. la adulti
D. la varstnici
E. la gravide
(pag. 1693)

M2249051. Sindromul reno-pulmonar nu apare in :


A. insuficienta cardiaca severa,cu edem pulmonar si azotemie prerenala
B. sindromul Goodpasture
C. boala legionarilor
D. sindromul de detresa respiratorie
E. purpura Henoch Sconlein
(pag. 1695)

M2249052. Care dintre mijloacele terapeutice de mai jos nu sunt indicate in glomerulonefrita prin Ac
anti MBG:
A. plasmafereza
B. ciclofosfamida
C. imunomodulatoare
D. corticoterapia
E. azatioprina
(pag. 1695)

M2249053. Care dintre urmatoarele boil nu evolueaza cu glomerulonefrite prin complexe imune:
A. purpura Henoch Schonlein
B. lupus eritematos sistemic
C. sindromul Goodpasture
D. endocardita bacteriana subacuta
E. crioglobulinemiile
(pag. 1692)

M2249054. Care dintre urmatoarele manifestari clinico-biologice ale glomerulonefritei cu Ac antiMBG


este rar intalnita:
A. proteinurie subnefrotica
B. evolutie rapida spre insuficienta renala
C. hipertensiune arteriala
D. hemoptizia
E. hematuria
(pag. 1694)

M2249055. Aspectul histologic clasic al glomerulonefritei acte poststreptococice este:


A. glomerulonefrita proliferativa endocapilara difuza
B. glomerulonefrita membranoproliferativa
C. glomeruloscleroza focala si segmentala
D. glomerulonefrita cu leziuni minime
E. glomerulopatia membranara
(pag. 1692)

1816 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1817 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2249056. Care este elementul comun al glomerulonefritelor pauciimune:


A. sindromul nefritic acut
B. prezenta Ac anti MBG
C. C3 seric scazut
D. ANCA la majoritatea pacientilor
E. HLA DR W2
(pag. 1695)

M2249057. Cati dintre pacientii cu glomerulonefrita acuta poststreptococica pot dezvolta proteinurie
de tip nefrotic :
A. 10%
B. <50 %
C. <5%
D. <15 %
E. <20%
(pag. 1693)

M2249058. Pacientii cu glomerulonefrita acuta poststreptococica nu prezinta:


A. poliurie
B. anorexie
C. greturi si varsaturi
D. cefalee
E. hematurie macroscopica
(pag. 1693)

M2249059. Pentru diagnosticul de glomerulonefrita rapid progresiva "metoda de aur"este:


A. ecografia renala
B. arteriografia renala
C. tomografia computerizata
D. scintigrafia renala
E. biopsia renala
(pag. 1692)

M2249060. In glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati:


A. <50% din glomeruli
B. >50% dintre glomeruli
C. <80% dintre glomeruli
D. >80% dintre glomeruli
E. toti glomerulii sunt afectati
(pag. 1692)

M2249061. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul nefritic acut este adevarata:
A. este o inflamatie a interstitiului renal
B. este o inflamatie a acuta a glomerulului
C. este o infectie glomerulara acuta
D. este o infectie si o inflamatie a interstitiului renal
E. este o inflamatie a arterelor renale
(pag. 1692)

M2249062. Prin ce mecanism se produce glomerulonefrita acuta poststreptococica:


A. Ac antiMBG
B. limfocite T sensibilizate

1817 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1818 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. complexe imune
D. ANCA
E. facor nefritic C3
(pag. 1693)

M2249063. Ac anti MBG determina:


A. glomerulonefrita endocapillara
B. glomerulonefrita proliferative extracapilara
C. glomeruloscleroza focala si segmentala
D. nefropatia cu Ig A
E. glomerulo nefrita membranioproliferativa
(pag. 1694)

M2349064. Definirea sindromului nefritic implica urmatoarele afirmatii:


A. sediment urinar cu prezenta hematiilor, cilindrilor hematici, leucocitelor si a proteinuriei > 3g/ zi
B. existenta hipoalbuminemiei si a edemelor consecutive acesteia
C. asociere cu hiperlipidemie si lipidurie
D. sediment urinar cu prezenta leucocitelor, hematiilor, cilindrilor hematici si a proteinuriei < 3g / zi
E. asocierea clinico- patologica obligatorie cu glomerulopatia membranoasa si glomeruloscleroza focala si
segmentara
(pag. 1685)

M2349065. Caracteristicile serologice intalnite in glomerulonefrita post-streptococica:


A. niveluri serice ale C3 si CH50 sunt crescute
B. anticorpi ANCA crescuti
C. titrul ASLO redus
D. anticorpi circulanti anti-dezoxiribonucleaza B (anti-AND-aza)
E. titrul anticorpilor circulanti impotriva exoenzimelor streptococice tinde sa creasca dupa 21 zile
(postinfectie), revenind la normal dupa doua luni de la episodul infectios
(pag. 1693)

M2349066. Etiologiile cele mai frecvente ale glomerulonefritei rapid progresive (GN cu semilune) sunt
A. medicamente ce induc nefrita interstitiala
B. HIV
C. amiloidoza
D. nefropatia diabetica
E. nici una
(pag. 1686)

M2349067. Glomerulonefrita acuta poststreptococica


A. evolueaza cel mai frecvent spre insuficienta renala cronica
B. este o afectiune cu prognostic sever
C. vindecarea cestei boli la copii este exceptionala
D. la adult afectarea renala reziduala este posibila
E. in faza acuta, hemodializa de urgenta este indispensabila
(pag. 1686)

M2349068. Mecanismul de inducere al glomerulopatiei prin virusul imunodeficientei umane este


A. elaborare de nefrotoxine (verotoxina)
B. infectarea directa a celulelor glomerulare
C. stimularea depunerilor intraglomerulare de crioglobuline
D. depunerea de amiloid

1818 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1819 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. nici una
(pag. 1691)

M2349069. Complicatia renala cel mai frecvent asociata endocarditei infectioase este:
A. tromboza de vena renala
B. abcesul renal
C. glomerulonefrita proliferativa difuza cu complexe imune
D. pielonefrita acuta
E. insuficienta renala cronica
(pag. 1692)

M2549070. Sindromul nefritic acut nu include:


A. hematurie;
B. proteinurie;
C. creşterea titrului ASLO;
D. retenţie renală de apă şi sare;
E. azotemia.
(pag. HPIM, p. 1692)

M2549071. Boala anti-membrană bazală glomerulară se mai numeşte:


A. Wegener;
B. Goodpasture;
C. Moscowitz
D. Berger
E. Kahler
(pag. HPIM, p 1694)

M2549072. Care din afirmaţiile următoare referitoare la GNA poststreptococică este falsă:
A. este dată de streptococi de grup A
B. tulpinile nefritigene includ tipurile M 1,2,4,12,18,25,49,55,57,60
C. imunitatea nu are specificitate de tip
D. infecţia faringiană precede adesea GNA
E. poate fi determinată şi de infecţii cutanate
(pag. HPIM, p 1693)

M2549073. GNA poststreptococică secundară infecţiei cutanate are următoarele caracteristici, cu


excepţia uneia:
A. asociere cu igiena personală precară
B. perioadă de latenţă de 2 săptămâni
C. de obicei este dată de impetigo cutanat
D. este determinată de streptococul alfa hemolitic
E. poate fi determinată şi de suprainfectarea cu streptococ a unei alte boli cutanate
(pag. HPIM, p 1693)

M2549074. Cum caracterizaţi histologic GNA poststreptococică:


A. glomerulonefrită proliferativă difuză
B. glomerulonefrită membrano-proliferativă (mezangiocapilară)
C. glomerulonefrită mezangio-proliferativă
D. glomerulonefrită membranoasă
E. glomerulonefrită cu leziuni minime
(pag. HPIM, p 1693)

1819 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1820 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2549075. În glomerulonefrita poststreptococica exista în mod obisnuit:


A. C3 seric seric normal
B. CH50 seric crescut
C. C4 normal
D. Hipogamaglobulinemie
E. Formare de semilune
(pag. 1693)

M2549076. Glomerulonefritele pauci-imune au urmatorul element comun:


A. Sindromul nefrotic
B. Prezenta anticorpilor anti-membrana bazala glomerulara
C. Complement seric C3 scazut
D. HLA DRw2
E. Prezenta anticorpilor ANCA circulanti la majoritatea pacientilor
(pag. 1695-1692)

M2549077. În sindromul nefritic acut apar în urina în mod tipic:


A. Cilindri leucocitari
B. Cilindri hialini
C. Cilindri epiteliali
D. Cilindri hematici
E. Depozite de hemoglobina
(pag. 1692)

M2549078. În glomerulonefrita poststreptococica exista în mod obisnuit:


A. C3 seric seric normal
B. CH50 seric crescut
C. C4 normal
D. Hipogamaglobulinemie
E. Formare de semilune
(pag. 1693)

M2649079. Cel mai frecvent debut ganglionar în boala Hodgkin este?


A. la nivelul gâtului şi zonei supraclaviculare
B. la nivelul ganglionilor paraaortici
C. la nivelul ganglionilor epitrohleari
D. la nivelul ganglionilor celiaci
E. la nivelul ganglionilor din hilul nsplenic
(pag. 777)

M2649080. Pentru stadiul I a bolii Hodgkin, sunt caracteristice următoarele:


A. Afectarea a doi ganglioni sau mai mulţi ganglioni de aceeaşi parte a diafragmului
B. Afectarea ganglionilor de ambele părţi ale diafragmului
C. Afectarea măduvei osoase
D. Interesarea unei regiuni extraganglionare
E. Afectarea unui singur ganglion
(pag. 769)

M2649081. Afectarea ficatului în boala Hodgkin aparţine următorului stadiu?


A. Std. I
B. Std. II
C. Std. IV

1820 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1821 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Std. III1
E. Std. III2
(pag. 769)

M2649082. Anomaliile imunologice întîlnite în boala Hodgkin sunt următoarele, cu excepţia?


A. Deficienţa imunităţii mediate celular
B. Anergie la testele cutanate
C. Deficienţa imunităţii umorale
D. Inversiune a raportului CD4/CD8
E. Scăderea numărului de celule CD4 pozitive
(pag. 779)

M2649083. Căte cicluri de chimioterapie sunt necesare pentru majoritatea pacienţilor în std. IIIA, III B şi
IV ale bolii Hodgkin?
A. 4
B. 7
C. 9
D. 6
E. 8
(pag. 781)

M2649084. Identificaţi care dintre următorii factori nu sunt indicatori de prognostic nefavorabil pentru
pacienţii cu stadii avansate de boală Hodgkin ?
A. Boala în stadiul IV
B. Sexul feminin
C. Mase mediastinale mari
D. Anemia
E. Simptome de tip B
(pag. 780)

M2649085. Alegeti situatiile in care glomerulonefrita poststreptococica epidemica este mai comuna
(frecventa):
A. la copii intre 2 si 6 ani, cu infectii faringiene
B. la adolescenti
C. la copii intre 7-14 ani, cu infectii streptococice
D. la virstnici
E. la gravide
(pag. 1693)

M2649086. Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) poate sa se
dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
A. imediat dupa debutul faringitei
B. in medie dupa 10 zile
C. dupa 2 saptamini
D. dupa 2-6 ani
E. dupa 2-6 luni
(pag. 1692)

M2649087. Precizati care poate fi cauza durerilor din flancurile abdominale din cursul evolutiei unei
glomerulonefrite poststreptococice.
A. proliferarea endocapilara
B. depunerea de fibrina in spatiul capsulei Bowman
C. distensia capsulei renale

1821 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1822 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. distensia bazinetului renal


E. obstructia cailor urinare
(pag. 1693)

M2649088. Precizati intervalul in care titrul anticorpilor circulanti impotriva unor exoenzime
streptococice atinge niveluri maxime (“un virf”) dupa infectie:
A. dupa 3-4 luni
B. in mod obisnuit in primele 6-8 saptamini
C. in primele 2 saptamini
D. la circa 1 luna
E. dupa 5 luni
(pag. 1693)

M2649089. Precizati care este doza/zi de administrare a ciclophosfamidei in tratamentul


glomerulonefritei rapid progresive (nefrita cu anticorpi anti – MBG):
A. 1 mg/Kg/zi
B. 5 mg/kgc/zi
C. 5-10 mg/zi
D. 2-3 mg/zi
E. 2-3 mg/Kg/zi
(pag. 1695)

M2649090. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:


A. in sindromul nefritic acut debutul insuficientei renale acute este lent (in luni de zile)
B. in sindromul nefritic acut edemul si hipertensiunea se dezvolta din cauza afectarii ratei filtrarii glomerulare
(RFG) si reducerii reabsorbtiei tubulare de apa
C. in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati peste 80% din glomeruli
D. in sindromul nefritic acut debutul oliguriei (< 400 ml urina/zi) este brusc
E. in sindromul nefritic acut hematuria este mai frecvent microscopica
(pag. 1692)

M2849091. In endocardita bacteriana,gomerulonefrita poate fi:


A. prin anticorpi anti membrana bazala glomerulara
B. pauci-imuna
C. cu complexe imune si C3 scazut
D. cu complexe imune si C3 normal
E. mimare
(pag. 1693)

M2849092. In patogenia glomerulonefritei de sunt,cel mai frecvent germen implicat este:


A. streptococul betahemolitic
B. stafilococul coagulazonegativ
C. streptococul viridans
D. enterococul
E. proteusul
(pag. 1694)

M2849093. Glomerulonefrita membranoproliferativa se mai numeste:


A. glomerulonefrita mezangiocapilara
B. glomerulonefrita fibrilara-imunotactoida
C. glomerulonefritamezangiala proliferativa
D. nefrita interstitiala
E. nefroza lipoidica

1822 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1823 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1698)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1149094. In glomerulonefrita acuta poststreptococica glomerulii sunt infiltrati cu urmatoarele celule:


A. polimorfonucleare
B. plasmocite
C. monocite
D. megaloblasti
E. epitelioide
(pag. 1435)

M1149095. Care dintre urmatorii reactanti imuni se gasesc prin microscopie imunofluorescenta in
glomerulonefrita poststreptococica?
A. IgG
B. C3
C. IgA
D. ADNdc
E. ANCA
(pag. 1434)

M1149096. Care dintre urmatoarele sunt considerate fara valoare terapeutica in glomerulonefrita
poststreptococica cu encefalopatie hipertensiva?
A. glucocorticosteroizii
B. citotoxicele
C. diureticele
D. digitalicele
E. hidralazina
(pag. 1435)

M1149097. In glomerulonefrita rapid progresiva analiza urinei dezvaluie in mod tipic urmatoarele:
A. hematurie dismorfica
B. leucociturie
C. cilindrii eritrocitari
D. lipidurie
E. cilindrii leucocitari
(pag. 1435)

M1149098. Care din urmatoarele sunt prezente in boala Goodpasture?


A. IgA crescut
B. anticorpi anti MBG
C. hemoptizie
D. hematurie
E. anticorpi anti ADNdc
(pag. 1436)

M1149099. Care dintre urmatoarele sunt recomandate in tratamentul glomerulonefritei rapid


progresive?
A. agenti citotoxici
B. glucocorticosteroizi
C. plasmafereza

1823 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1824 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. penicilamina
E. rifampicina
(pag. 1436)

M1149100. Care dintre formele de hepatita B infectioasa se insoteste de glomerulonefrita rapid


progresiva?
A. crioglobulinemica
B. colestatica
C. cu vasculita
D. anicterica
E. cu recaderi frecvente
(pag. 1436)

M1149101. Care dintre urmatoarele caracterizeaza glomerulonefrita rapid progresiva?


A. prezenta de semilune glomerulare
B. ingrosarea membranei bazale glomerulare
C. necroza fibrinoida a capilarelor
D. atrofierea podocitelor
E. prezenta amiloidului in mezangiu
(pag. 1434)

M1149102. Care dintre urmatoarele caracterizeaza glomerulonefrita rapid progresiva?


A. poliuria
B. nicturia
C. oligo - anuria
D. retentia azotata
E. leucocituria
(pag. 1434)

M1249103. Sedimentul urinar in sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


A. hematii deformate
B. cilindri hematici
C. proteinurie nefrotica
D. cristalurie
E. lipidurie
(pag. 1692)

M1249104. Proliferarea extracapilara din glomerulonefrita rapid progresiva se produce pe seama:


A. mezangiului
B. celulelor epiteliale parietale
C. celulelor endoteliale
D. infiltratului cu monocite
E. podocitelor
(pag. 1692)

M1249105. Glomerulonefrita poststreptococica poate sa survina dupa:


A. faringite
B. endocardite
C. pneumonii
D. impetigo
E. enterocolite
(pag. 1692-1693)

1824 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1825 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1249106. In singele pacientilor cu glomerulonefrita poststreptococica se pot observa:


A. scaderea fractiunii C4 a complementului
B. scaderea fractiunii C3 a complementului
C. cresterea titrului ASLO
D. anticorpi anti-citoplasma neutrofilelor (ANCA)
E. scaderea creatininei
(pag. 1693)

M1249107. In tratamentul nefritei prin anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se utilizeaza:


A. levamisolul
B. plasmafereza
C. glucocorticoizii
D. metotrexatul
E. ciclofosfamida
(pag. 1695)

M1249108. Printre cauzele de sindrom reno-pulmonar se numara:


A. sindromul Goodpasture
B. sindromul nefrotic
C. granulomatoza Wegener
D. lupusul eritematos sistemic
E. pielonefrita cronica
(pag. 1695)

M1249109. Tratamentul glomerulonefritei poststreptococice se sprijina pe:


A. antibiotice
B. ciclofosfamida
C. masuri suportive
D. ciclosporina
E. glucocorticoizi
(pag. 1694)

M1249110. Hemoragia pulmonara alveolara din sindromul Goodpasture poate fi favorizata de:
A. proteinuria masiva
B. fumat
C. administrarea de glucocorticoizi
D. infectii respiratorii
E. expunerea la solventi volatili
(pag. 1694)

M1349111. Cauzele reducerii fluxului sangvin renal (FSR) si a ratei filtratului glomerular (RFG) in
sindromul nefritic acut sunt:
A. obstructia lumenului capilarului glomerular de catre celulele inflamatorii si celulele glomerulare proliferative
B. vasoconstrictia intrarenala
C. contractia celulelor mezangiale
D. hipovolemia
E. obstructia lumenului tubular de catre cilindrii hematici
(pag. 1692)

M1349112. Sedimentul urinar nefritic este caracterizat de:


A. hematii cu contur intreg
B. cilindri hematici

1825 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1826 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. leucociturie
D. proteinurie subnefrotica
E. hematii cu contur deformat
(pag. 1692)

M1349113. Urmatorii markeri serologici sunt esentiali pentru diagnosticul diferential al GNRP:
A. ANCA
B. Nivelul C3
C. anticorpii anti MBG
D. anticorpii antinucleari
E. anticorpii anti ADN dublu catenar
(pag. 1692)

M1349114. Principalele cauze ale sindromului pulmo-renal sunt:


A. sindromul Goodpasture
B. sindromul Churg Strauss
C. poliarterita nodoasa
D. poliangeita microscopica
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1695)

M1349115. Leziunile microscopice renale caracteristice glomerulonefritei post-streptococice sunt:


A. aspect optic normal al glomerulilor in MO
B. fuziunea pedicelelor in ME
C. depozite imune lineare de-a lungul MBG in IF
D. glomerulonefrita proliferativa difuza
E. depozite granulare difuze de IgG si C3 in IF
(pag. 1693)

M1349116. Hemoragia pulmonara din sindromul Goodpasture:


A. apare mai frecvent la fumatori
B. este probabil favorizata de infectiile respiratorii superioare si de expunerea la hidrocarburi
C. se datoreaza rupturii peretilor capilarelor alveolare
D. radiologic, aspectul este greu de diferentiat de edemul pulmonar acut
E. capacitatea de difuziune a CO2 este scazuta
(pag. 1694-1695)

M1349117. Factorii de care depinde prognosticul sindromului Goodpasture sunt:


A. precocitarea tratamentului
B. necesitatea de dializa in momentul debutului
C. nivelul creatininei in momentul inceperii tratamentului
D. severitatea atingerii digestive
E. titrul Ac anti MBG
(pag. 1695)

M1349118. Urmatoarele forme de glomerulonefrite sunt asociate cu hipocomplementemia:


A. nefropatia cu IgA
B. granulomatoza Wegener
C. nefropatia lupica
D. GN din endocardita bacteriana
E. GN din crioglobulinemia asociata HCV
(pag. 1693)

1826 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1827 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M1349119. Glomerulonefrita idiopatica cu semilune limitata renal:


A. se manifesta ca GNRP
B. asociaza anticorpi ANCA tip perinuclear
C. asociaza hipocomplementemie
D. asociaza titru crescut de Ac anti MBG
E. tratamentul ei trebuie sa fie agresiv
(pag. 1695)

M1449120. In sindromul nefritic acut, fluxul sanguin renal si filtratrea glomerulara sunt:
A. Scazute datorita obstructiei lumenului capilarului glomerular.
B. Crescute datorita vasoconstrictiei intrarenale.
C. Scazute datorita obstructiei ca rezultat al proliferari celulelor mezangiale.
D. Crescute datorita dezechilibrului local intre substantele vasoconstrictuare si vasodilatatoare.
E. Crescute datorita hipertesiunii arteriale.
(pag. 1692)

M1449121. Ca urmare a lezarii peretelui capilarelor glomerulare, din sindromul nefritic in sumarul de
urina apar:
A. Cilindii hematici.
B. Hematii intacte.
C. Leucocite
D. Proteinurie subnefrotica.
E. Cristale de oxalat de calciu.
(pag. 1692)

M1449122. Glomerula nefrita poststreptococica se dezvolta in medie:


A. dupa 14 zile de la o faringita.
B. dupa 10 zile de la o faringita.
C. dupa 14 zile de la o infectie cutanata (impetigo)
D. dupa 21 de zile de la o infectie cutanata (impetigo)
E. dupa 28 de zile de la o infectie cutanata (impetigo)
(pag. 1692-1693)

M1449123. Pacientii cu glomerulonefrita poststreptococica prezinta:


A. Hematurie macroscopica.
B. Cefalee
C. Greturi si varsaturi.
D. Anorexie
E. Poliuria
(pag. 1693)

M1449124. Pacientii cu glomerulonefrita poststreptococica prezinta:


A. Nivelul seric al complementului C 3 crescut.
B. Nivelul seric al complementului C 3 scazut.
C. Nivelul complemnetului revine la normal in 6-8 saptamini.
D. Majoritatea pacientilor au hipergamaglobulinemie.
E. Peste 90% din pacienti au anticorpi circulanti impotriva unor exoenzime stafilococice.
(pag. 1693)

M1449125. Prognosticul glomerulonefritei poststreptococice este:


A. Excelent
B. Duce frecvent la boala renala terminala.

1827 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1828 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Vindecarea este regula la copii.


D. Adultii pot ramine uneori cu afectare renala reziduala.
E. Nefavorabil
(pag. 1694)

M1549126. Scaderea fractiei serice C3 a complementului, absenta ANCA si anticorpilor anti-membrana


bazala glomerulara caracterizeaza:
A. Glomerulonefritele poststreptococice
B. Endocardita bacteriana
C. Nefrita de sunt
D. Boala Wegener
E. Poliarterita nodoasa microscopica
(pag. 1692, 1693, 1695)

M1549127. Glomerulonefritele acute prin complexe imune se produc in urmatoarele boli:


A. Lupus eritematos
B. Purpura Henoch Schonlein
C. Sindromul Goodpasture
D. Endocardita bacteriana subacuta
E. Crioglobulinemie
(pag. 1692)

M1549128. Tratamentul glomerulonefritei prin anticorpi anti-membrana bazala include:


A. Corticoterapie
B. Plasmafereza
C. Imunomodulatoare
D. Azatioprina
E. Ciclofosfamida
(pag. 1695)

M1549129. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare
cutanat sunt:
A. Anticorpii antistreptolizina O
B. Anticorpii antihialuronidaza
C. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza B
D. Anticorpii antistreptokinaza
E. Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidaza
(pag. 1693)

M1549130. Caracteristicile histologice ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:


A. Depozite glomerulare de imunoglobuline G si C3 la examenul in imunofluorescenta, cu aspect de "cer
instelat"
B. Depozite voluminoase, electronodense, situate subendotelial, subepitelial si mezangial
C. Depozite liniare "in banda" de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale glomerulare
D. Prezenta semilunelor, in absenta depozitelor imune
E. Depozite proeminente de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale tubulare si inflamatie
tubulointerstitiala
(pag. 1693, 1695)

M1549131. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare in:
A. Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenala
B. Boala legionarilor
C. Sindromul Goodpasture

1828 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1829 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Sindromul de detresa respiratorie a adultului


E. Purpura Henoch-Schonlein
(pag. 1695)

M1549132. Sindromul nefritic acut tipic se caracterizeaza prin:


A. Hematurie macroscopica
B. Edeme
C. Proteinurie nefrotica
D. Oligurie
E. Hipertensiune
(pag. 1692)

M1549133. Glomerulonefritele cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se caracterizeaza prin:


A. Prezenta ANCA in 90% din cazuri
B. Complement seric normal
C. Anticorpi anti-dezoxiribonucleaza B
D. Cresterea capacitatii de difuzie membranara a CO2
E. Formare de semilune, asociata cu leziuni necrozante focale si glomerulonefrita proliferativa, in mai mult de
50% din glomeruli
(pag. 1694, 1695)

M1549134. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice include:


A. Corticoterapie
B. Antibiotice
C. Repaus la pat
D. Diuretice
E. Transplant renal
(pag. 1694)

M1649135. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia
streptococica cutanata
A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)
B. antihialuronidaza (AH-aza)
C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)
D. antistreptolizina 0 (ASLO)
E. antistreptokinaza (ASK-aza)
(pag. 1693)

M1649136. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune
idiopatica limitata renal
A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata
B. pacientii prezinta deseori sindrom nefritic
C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute
D. sunt detectati anticorpi anti-MBG
E. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normale
(pag. 1695)

M1649137. Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imune


A. glomerulonefrita postrstreptococica
B. poliarterita nodoasa microscopica
C. glomerulonefritele postinfectioase nestreptococice
D. glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal
E. granulomatoza Wegener

1829 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1830 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1693,1695)

M1649138. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman
B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale
C. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)
D. hematuria este mai frecvent macroscopica
E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici si hematii deformate
(pag. 1692)

M1649139. In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu:


A. inflamatia acuta a majoritatii glomerulilor
B. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala
C. afectarea a sub 50% din glomeruli
D. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuza
E. proliferare celulara limitata la mezangiu
(pag. 1692)

M1649140. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid
progresiva (GNRP)
A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar
C. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun
D. GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu antigen
E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara
(pag. 1692)

M1649141. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt
corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune
B. depozitele lineare de imunoglobuline sunt caracteristice glomerulonefritei pauci-imune
C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG
D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune
E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
(pag. 1692)

M1649142. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute
B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici anti-neurotrofilici
(ANCA)
D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale
E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
(pag. 1692)

M1649143. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococica


A. nivelurile serice ale fractiunii C4 a complementului sunt caracteristic normale
B. majoritatea pacientilor prezinta hipo-gamaglobulinemie tranzitorie
C. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala
D. vindecarea este frecventa la adulti
E. in timpul fazei de inflamatie acuta se recomanda repaus la pat

1830 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1831 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1693)

M2249144. Reducerea fluxului sanguin renal si a ratei de filtrare glomerulara in sindromul nefritic acut
se datoreaza:
A. obstructiei lumenului capilar ului glomerular de catre celulele inflamatorii infiltrative
B. contractiei celulelor mesngiale
C. vasoconstrictiei intrarenale
D. hipovolemiei
E. vasodilatatiei intrarenale
(pag. 1692)

M2249145. Urmatorii markeri serologici sunt esentiali pentru diagnosticul diferential al


glomerulonefritei rapid progresive:
A. ANCA
B. Ac anti AND dublu catener
C. AAN
D. Ac anti MBG
E. C3 seric
(pag. 1692)

M2249146. Care sunt leziunile microscopice renale caracteristice glomerulonefritei acute


poststreptococice:
A. aspect normal al glomerulilor la MO
B. proliferare difuza endocapilara
C. depozite de Ac anti MBG la IF de aspect liniar
D. depuneri mesangiale de Ig A
E. depozite granulare difuze de Ig G si C3 la IF
(pag. 1693)

M2249147. Glomerulonefrita cu Ac anti MBG nu se manifesta obisnuit prin :


A. hematurie
B. sediment urinar nefritic
C. insuficienta renala acuta
D. proteinurie nefrotica
E. poliurie
(pag. 1694)

M2249148. Bolnavii cu glomerulonefrita acuta poststrptococica prezinta la examenul obiectiv:


A. hipovolemie
B. edeme
C. hipetensiune arteriala
D. icter
E. semne de hipervolemie
(pag. 1692)

M2249149. Valori normale ale C3,Ac anti MBG,si ANCA se intalnesc in :


A. glomerulopatia fibrilara
B. glomerulonefrita poststreptococica
C. glomerulonefrita pauciimuna
D. boala cu Ac anti MBG
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 1692 Valori normale ale C3,ac anti MBG si ANCA nu )

1831 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1832 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2249150. Valori serice normale ale C3,ANCA pozitiv,Ac anti MBG negativi se intalnesc in :
A. granulomatoza Wegener
B. nefrita lipica
C. poliarterita microscopica
D. sindrom Goodpasture
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 1692)

M2249151. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind nefrita de sunt
A. afectarea renala este insotita de valori normale ale C3
B. sindromul nefrotic este prezemt in toate cazurile
C. sindrom caracterizat prin glomerulonefrite cu complexe imune
D. microorganismul fercvent implicat este stafilococyul coagulazo negativ
E. afectarea renala este grava
(pag. 1694)

M2249152. Care dintre afirmatiile privind glomerulonefritele cu Ac anti MBG sunt corecte:
A. translpamtul renal este o optiune terapeutica la bolnavii cu insuficienta renala cronica
B. recurenta nefritei cu Ac anti MBG pe alogrefa este frecventa
C. recaderile bolii sunt frecvente
D. necesitatea dializei este element de prognostic nefavorabil
E. monitorizarea Ac antiMBG este necesara pentru controlul efectelor terapiei
(pag. 1693)

M2249153. Care sunt modificarile urinare caracteristice in sindromul nefritic acut:


A. cilindrii hematici
B. hematii deformate
C. proteinurie>3,5 g/24h
D. proteinurie <3,5g/24h
E. leucocite
(pag. 1434)

M2249154. Precizati care dintre urmatoarele nu pot fi cauze de proteinurie in sindromul nefritic acut:
A. cresterea afluxului de proteine
B. pierderea incarcaturii cationice
C. pierderea incarcaturii anionice
D. hipertensiunea arteriala
E. scaderea presiunii intraglomerulara
(pag. 1435)

M2249155. Care dintre umatorii anticorpi indica infectia streptococica faringiana ca si cauza a
sindromului nefritic acut:
A. ASLO
B. anti AND-aza B
C. antistreptokinaza
D. ANCA
E. AAN
(pag. 1434)

M2249156. Care dintre urmatoarele modificari biologice pot face parte din sindromul nefritic acut:
A. hiperpotasemie
B. acidoza metabolica

1832 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1833 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. hipercloremie
D. hiponatremie
E. hiperfosfatemie
(pag. 1435)

M2249157. Ce tipuri de depuneri granulare difuze se intalnesc frecvent la imunofluorescenta in


sindromul nefritic acut:
A. Ig G
B. C3
C. Ig A
D. fibrinogen
E. lanturi lamda
(pag. 1434)

M2249158. In glomerulonefrita rapid progresiva examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic


urmatoarele modificari:
A. hematurie dismorfica
B. leucociturie
C. cilindrii eritrocitari
D. lipidurie
E. cilindrii leucocitari
(pag. 1435)

M2249159. care dintre urmatoarele modificari clinico-biologice se intalnesc in sindromul Goodpasture:


A. Ig A crescut
B. Ac anti MBG
C. hemoptizie
D. hematurie
E. Ac anti AND dc
(pag. 1436)

M2249160. Care dintre urmatoarele mijloace terapeutice sunt indicate in glomerulonefrita rapid
progresiva:
A. agenti citotoxici
B. corticoizi
C. plasmafereza
D. indometacinul
E. rifampicina
(pag. 1435)

M2249161. Care dintre urmatoarele caracterizeaza glomerulonefrita rapid progresiva


A. prezenta de semilune la nivelul majoritatii glomerulului
B. ingrosarea membranei bazale
C. fuziunea pedicelelor podocitare
D. necroza fibrinoida a capilarelor
E. proliferarea mesangiala
(pag. 1434)

M2249162. Care dintre urmatoarele modificari se intalnesc in glomerulonefrita rapid progresiva:


A. poliuria
B. nicturia
C. retentia azotata
D. leucocituria

1833 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1834 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. oligoanuria
(pag. 1434)

M2249163. Pacientii cu glomerulonefrita acuta poststreptococica prezinta urmatoarele modificari


biologice:
A. cresterea CH50
B. scaderea C3
C. cresterea titrului ASLO
D. cresterea acidului uric
E. ANCA
(pag. 1693)

M2249164. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice se realizeaza cu urmatoarele


mijloace terapeutice:
A. antibiotice
B. azatioprina
C. terapie suportiva
D. ciclosporina
E. corticoizi
(pag. 1694)

M2249165. Care dintre urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita acuta poststreptococica este
corecta
A. este o afectiune cu prognostic excelent
B. evolueaza frecvent spre insuficienta renala cronica terminala
C. la copii vindecarea este exceptionala
D. hemodializa este indispensabila vindecarii
E. la adulti afectarea renala reziduala este posibila
(pag. 1694)

M2249166. Principalele cauze ale sindromului reno-pulmonar sunt:


A. sindromul Goodpasture
B. sindromul Churg-Srauss
C. poliangeita microscopica
D. poliarterita nodoasa
E. granulomatoza wegener
(pag. 1695)

M2249167. Hemoragia pulmonara din sindromul Goodpasture :


A. apare mai frecvent la fumatori
B. este favorizata de infectii respiratoroo superioare
C. capacitatea de difuziune a CO2 este scazuta
D. precede nefrita cu saptamani /luni
E. se datoreste rupturii peretilor capilarelor alveolare
(pag. 1694-1695)

M2249168. Factorii de prognostic in sindromul Goodpasture sunt


A. precocitatea tratamentului
B. valoarea creatininei serice in momentul inceperii tratamentului
C. severitatea afectarii digestive
D. titrul Ac anti MBG
E. necesitatea dializei la momentul diagnosticului

1834 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1835 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1695)

M2249169. Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare se insotesc de valori scazute ale C 3 seric:
A. nefropatia cu Ig A
B. nefropatia lupica
C. sindromul Wegener
D. glomerulonefrita din endocardita bacteriana
E. glomerulonefrita din crioglobulinemia asciata virusului hepatitic C
(pag. 1693)

M2249170. Care dintre urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita acuta poststreptococica nu sunt
adevarate:
A. caracteristic C4 seric este normal
B. majoritatea pacientilor prezinta hipogamaglobulinemie tranzitorie
C. vindecarea la copii este exceptionala
D. C3 si CH50 serice sunt crescute in primele 2 saptamani de boala
E. tratamentul HTA necesita diuretice
(pag. 1693)

M2249171. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la sindromul nefritic acut si glomerulonefrita
rapid progresiva nu sunt corecte:
A. in 90 % dintre cazurie de glomerulonefrite cu complexe imune C3 seric este normal
B. pacientii cu Ac antiMBG au complementul seric normal
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrite pauciimune au ANCA
D. pacientii cu Ac anti MBG ,de obicei,nu prezinta ANCA
E. pacientii cu Ac anti MBG au C3 seric scazut
(pag. 1692)

M2249172. Care dintre afirmatiile referitoare la rezultatele exemnului la imunofluorescenta in sindromul


nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva nu sunt corecte:
A. depozitele liniare de Ig de alungul membranei bazale glomerulare sunt caracteristice bolii cu Ac anti MBG
B. reducerea sau absenta Ig sunt caracteristice glomerulonefritei pauciimune
C. depozitele granulare de Ig sunt tipice bolii cu Ac anti MBG
D. depozitele liniare de Ig sunt caracteristice glomerulonefritei pauciimune
E. depozitele granulare de Ig sunt caracteristice glomerulonefritelor cu complexe imune
(pag. 1692)

M2249173. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glomerulonefrita rapid progresiva
sunt corecte:
A. glomerulonfrita rapid progresiva este o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale
C. glomerulonefrita rapid progresiva este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun
D. aspectul histologic la MO este de glomerulonefria cu proliferare extracapilara
E. se caracterizeaza prin insuficienta renala rapid progresiva
(pag. 1692)

M2249174. Care dintre urmatoarele afirmatii privind sindromul nefritic acut nu sunt corecte:
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare Bowman
B. rata filtrarii glomerulare este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale
C. examenul de urina evidentiaza mai frecvent proteinurie >3,5 g/24 h
D. hematuria este frecvent microscopica
E. examnenul de urina evidentiaza tipic cilindrii hematici si hematii deformate
(pag. 1692)

1835 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1836 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2249175. Care dintre entitatile enumerate nu evolueaza sub forma de glomerulonefrite pauciimune:
A. glomerulonefrita postinfectioasa nestreptococica
B. poliarterita nodoasa microscopica
C. glomerulonefrita poststreptococica
D. glomerulonefrite cu semilune idiopatica limitata renal
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1695)

M2249176. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la glomerulonefrita cu semilune idiopatica
limitata renal nu sunt corecte:
A. este mai frecventa la pacientii de varsta medie si inaintata
B. C3 seric este scazut
C. sunt prezenti Ac anti MBG
D. sindromul nefritic este deseori prezent
E. C3 seric este normal
(pag. 1695)

M2249177. Care dintre afirmatiile de mai jos nu sunt corecte:


A. in sindromul nefritic acut debutul IRA este lent (saptamani.luni)
B. in sindromul nefritic acut edemele si HTA se dezvolta din cauza afectarii RFG si reducerii reabsorbtiei
tubulare de apa si sodiu
C. in glomerulonefrita proliferativa focala sunt afectati <50% din glomeruli
D. in sindromul nefritic acut debutul oliguriei este brusc
E. in sindromul nefritic acut hematuria este frecvent microscopica
(pag. 1692)

M2249178. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice include in mod obisnuit:


A. antibiotice
B. corticoterapie
C. repaus la pat
D. diuretice
E. plasmafereza
(pag. 1694)

M2249179. Glomerulonefritele cu Ac antiMBG se caracterizeaza prin


A. Ac anti dezoxiribonucleaza B
B. C seric normal
C. cresterea capacitatii de difuzie alveolara
D. formare de semilune asociata cu leziuni de necroza focala si glomerulonefrita proliferative in >50% din
glomeruli
E. ANCA in 90 % din cazuri
(pag. 1694)

M2249180. Sindromul nefritic acut se manifesta prin:


A. hipertensiune arteriala
B. oligurie
C. proteinurie nefrotica
D. edeme
E. hematurie macroscopica
(pag. 1692)

M2249181. Caracteristicile histologice ale glomerulonefritei acute poststreptococice sunt:

1836 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1837 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. depozite granulare difuze de Ig G si C3 la imunofluorescenta


B. depozite mari,electronodense,cu localizare subendoteliala ,subepiteliala si mesangiala la ME
C. semilune ,in absenta depozitelor imune
D. depozite liniare "in banda" de Ig G de alungul MBG
E. depozite proeminente de Ig G de alungul membranei bazale tubulare si inflamatie tubulointerstitiala
(pag. 1693)

M2249182. Care dintre urmatoarele modificari se intalnesc in mod obisnuit in glomerulonefrita acuta
poststreptococica:
A. CH50 seric scazut
B. C3 seric normal
C. C4 normal
D. hipogamaglobulinemie
E. formare de semilune
(pag. 1693)

M2249183. Care dintre urmatoarele afectiuni evolueaza cu scadere a C3 in absenta ANCA si a Ac anti
MBG:
A. glomerulonefrita acuta poststreptococica
B. nefrita lupica
C. sindromul Wegener
D. endocardita bacteriana subacuta
E. poliarterita nodoasa microscopica
(pag. 1692)

M2249184. In sindromul nefritic acut in urina apar :


A. cilindrii leucocitari
B. hematii deformate
C. cilindrii epiteliali
D. cilindrii hematici
E. depozite de urati
(pag. 1692)

M2249185. Care dintre urmatoarele afirmatii privind glomerulonefrita acuta poststreptococica sunt
corecte:
A. peste 90% dintre pacienti au anticorpi circulanti impotriva unor exoenzime stafilococice
B. C3 seric crescut
C. C3 seric scazurt
D. Cseric revine la normal in 6-8 saptamani
E. majoritatea pacientilor au hipergamaglobulinemie
(pag. 1693)

M2249186. Glomerulonefrita acuta poststreptococica se instaleaza :


A. dupa 14 zile de la o faringita
B. dupa 10 zile de la o faringita
C. dupa 14 zile de la o infectie cutanata
D. dupa 20 zile de la o infectie cutanata
E. dupa 30 zile de la o infectie cutanata
(pag. 1692)

M2249187. In sindromul nefritic acut fluxul sanguin renal si filtrarea glomerulara sunt:
A. scazute datorita obstructiei lumenului capilarului glomerular
B. crescute datorita vasoconstrictiei intrarenale

1837 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1838 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. scazute datorita contractiei celulelor mesangiale


D. scazute datorita vasoconstrictiei intrarenale
E. scazute datorita hipertensiunii arteriale
(pag. 1692)

M2249188. Glomerulonefrita idiopatica cu semilune limitata renal :


A. se manifesta sub forma de glomerulonefrita rapid progresiva
B. prezinta ANCA de tip perinuclear
C. are titru crescut de Ac anti MBG
D. tratamentul trebuie sa fie agresiv
E. are C3 seric scazut
(pag. 1695)

M2249189. Examenul de urina in sindromul nefritic caut se caractrizeaza prin:


A. hematii deformate
B. cilindrii hematici
C. protenurie nefrotica
D. uricozurie
E. lipidurie
(pag. 1692)

M2249190. Semilunele din glomerulonefrita rapid progresiva apar pe seama :


A. proliferarii mesangiului
B. proliferarii celulelor epiteliale parietale
C. celulelor endoteliale
D. infiltratului cu monocite
E. podocitelor
(pag. 1692)

M2249191. Glomerulonefrita acuta poststreptococica poate fi determinata de :


A. faringite
B. pleurezii
C. miocardite
D. impetigo
E. enterocolite
(pag. 1692)

M2249192. In tratamentul nefritei prin Ac anti MBG nu se utilizeaza :


A. levamisolul
B. metrotrexatul
C. corticoizii
D. plasmafereza
E. ciclofosfamida
(pag. 1695)

M2249193. Printre cauzele de sindrom reno-pulmonar face parte:


A. sindromul nefrotic
B. granulomatoza Wegener
C. sindromul Goodpasture
D. lupusul eritematos sistemic
E. pielonefrita cronica
(pag. 1695)

1838 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1839 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

M2349194. Care din urmatoarele forme de glomerulonefrite se asociaza cu hipocomplementemia


A. nefropatia lupica
B. glomerulonefrita din endocardita bacteriana
C. glomerulonefrita din crioglobulinemia asociata infectiei cu virusul hepatitic C
D. glomerulonefrita din granulomatoza Wegener
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 1685)

M2349195. Sindromul nefritic acut este caracterizat prin urmatoarele aspecte:


A. existenta hipoalbuminemiei si a hipercolesterolemiei
B. proteinurie < 3g/ zi
C. prezenta hematiilor, a cilindrilor hematici in sedimentul urinar
D. hiperlipidemie si lipidurie
E. implica asocierea clinico- morfopatologica cu glomerulonefrita focal proliferativa, GN proliferativa difuza si
GN cu semilune
(pag. 1685)

M2349196. In etiologia GN proliferative difuze sunt implicate:


A. lupusul eritematos sistemic
B. purpura Henoch- Schonlein
C. amiloidoza
D. medicamente ce induc nefrita interstitiala
E. crioglobulinemia
(pag. 1686)

M2349197. Glomerulopatiile induse de virusul imunodeficientei umane se caracterizeaza histologic


prin:
A. glomeruloscleroza focal segmentara
B. ingrosare difuza a membranei bazale glomerulare, cu proeminente subepiteliale ("spicul") in jurul
depozitelor imune
C. dilatatie microchistica tubulara
D. "semilune" in spatiul Bowman
E. fibroza interstitiala
(pag. 1686,1691)

M2349198. Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prin


A. sindrom nefrotic
B. insuficienta renala rapid progresiva
C. coafectare renala si oculara
D. aspect normal al glomerulului in microscopia optica
E. hemoragii pulmonare
(pag. 1687, 1689)

M2349199. Factorii implicati in etiologia glomerulopatiilor toxice sunt:


A. iradierea
B. AINS
C. rifampicina
D. depuneri de fier
E. interferonul alfa
(pag. 1690)

M2349200. Urmatorii markeri serologici sunt esentiali pentru diagnosticul diferential al

1839 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1840 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

glomerulonefritei rapid progresive:


A. anticorpii antinucleari
B. anticorpii anti-membrana bazala glomerulara
C. anticorpii ANCA
D. anticorpii anti- AND dublu catenari
E. fractia C3 a complementului
(pag. 1688)

M2349201. In glomerulonefrita poststreptococica, urmatoarele aspecte sunt utile pentru stabilirea


diagnosticului:
A. evidentierea prin microscopia cu imunofluorescenta a depozitelor granulare de Ig G si C3 - dand aspectul
de "cer instelat"
B. prezenta "semilunelor" epiteliale
C. aspectul de "ghirlanda" - dat de existenta depozitelor de imunoglobuline in peretele capilarelor glomerulare
D. titrul anticorpilor ANCA crescut
E. titrul ASLO crescut
(pag. 1693)

M2349202. Afectarea glomerulara caracteristica nefropatiei diabetice implica actiunea urmatorilor


factori:
A. hipertensiunea glomerulara
B. produsii finali ai glicozilarii avansate (rezultati din glicozilarea non- enzimatica a proteinelor)
C. hiperlipidemia
D. insulinoterapia
E. factorul de crestere insulin- like 1
(pag. 1689, 1690)

M2349203. Sindromul pulmo-renal (insuficienta renala acuta si hemoragie pulmonara) se intalneste in:
A. sindromul nefrotic
B. granulomatoza Wegener
C. sindromul Goodpasture
D. glomerulonefrita acuta post-streptococica
E. nefropatia cu Ig A
(pag. 1690)

M2349204. Glomerulonefrita rapid progresiva se defineste prin urmatoarele aspecte:


A. hematii si cilindri hematici in sedimentul urinar
B. proteinurie > 3.5g/ 24h
C. evolutie subacuta spre insuficienta renala in saptamani - luni
D. aparitia de regula dupa administrarea de antibiotice nefrotoxice
E. formare de "semilune" in spatiul Bowman
(pag. 1692)

M2349205. Definirea sindromului Goodpasture implica urmatoarele afirmatii adevarate:


A. afectiune autoimuna, in care Ag tinta este portiunea necolagenica a lantului alfa-3 al colagenului de tip IV
B. evolutie lenta spre insuficienta renala (in ani)
C. Glomerulonefrita proliferativa necrotizanta, cu ruptura peretelui capilarelor glomerulare, atragerea fibrinei in
spatiul Bowman si formare de "semilune"
D. afecteaza preponderent pacienti de sex feminin
E. se asociaza cu hemoragie pulmonara (care precede nefrita cu saptamani - luni)
(pag. 1694)

M2349206. Granulomatoza Wegener se caracterizeaza prin:

1840 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1841 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

A. aparitia la varste precoce


B. Anticorpi anti- membrana bazala glomerulara prezenti
C. aspect de glomerulonefrita necrozanta cu prezenta de semilune, afecatand > 50% din glomeruli
D. Anticorpi ANCA prezenti
E. titrul C3 mult crescut
(pag. 1695)

M2349207. Afectarea pulmonara intalnita in sindromul Goodpasture implica urmatoarele consecinte


clinico-morforlogice:
A. anemie microcitara, hipocroma, hiposideremica
B. hemoragie alveolara
C. rupturi ale septurilor alveolare
D. opacitati bilaterale hilare si bazale interstitiale pe radiografia toracica
E. depuneri granulare de Ig A de-a lungul membranei bazale capilare alveolare (la biopsia pulmonara)
(pag. 1695)

M2549208. Care boli multisistemice se pot complica cu glomerulonefrită cu complexe imune:


A. lupusul eritematos sistemic;
B. purpura Henoch-Schonlein
C. sarcoidoza;
D. endocardita bacteriană;
E. diabetul zaharat.
(pag. HPIM, p. 1692)

M2549209. Nu se asociază cu sindrom nefritic sau glomerulonefrită rapid progresivă :


A. purpura Henoch-Schonlein;
B. sindromul Chediak-Higashi;
C. sindromul Demon Meig’s;
D. sindromul Goodpasture;
E. granulomatoza Wegener;
(pag. HPIM, p. 1692, 1694, 1695)

M2549210. Reabsorbţia crescută de sare şi apă din GNA se asociază cu:


A. Edeme;
B. Hematurie;
C. Hipertensiune;
D. Proteinurie;
E. Expansiunea lichidului extracelular.
(pag. (HPIM, p 1692)

M2549211. Alegeţi caracteristicile sumarului de urină din sindromul nefritic acut


A. Hematuria macroscopică este o regulă obligatorie
B. Cilindrii hematici sunt prezenţi
C. Leucocituria este caracteristic mai importantă ca hematuria
D. Hematiile din sedimentul urinar sunt mici, deformate, fragmentate
E. Proteinuria nefrotică.
(pag. HPIM, p 1692, 1693)

M2549212. Din punct de vedere clinic, care din următoarele afirmaţii privitoare la GNAD
poststreptococică sunt false:
A. Biopsia renală este întotdeauna necesară;
B. Urina este roşie sau fumurie;

1841 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1842 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

C. Febra reumatică este frecventă;


D. Proteinuria nefrotică apare la 50% din pacienţi;
E. Boala apare la 180 de zile după o faringită.
(pag. HPIM, p 1692, 1693)

M2549213. Modificările bioumorale întâlnite în glomerulonefrita acută postreptococică sunt


următoarele:
A. hipergamaglobulinemie;
B. anticorpi himerici anti TNF cu valori crescute;
C. limfocitoză;
D. Niveluri normale ale C4;
E. creatinină serică crescută.
(pag. HPIM, p 1693)

M2549214. Alegeţi care din următoarele date paraclinice nu concordă cu diagnosticul de GNA
poststreptococică:
A. Complement seric C3 scăzut
B. Hipergamaglobulinemie
C. Crioglobulinemie
D. Coproporfirinurie peste 0,35 mg/zi
E. Lanţuri kappa în urină
(pag. HPIM, p 1693)

M2549215. Care din următoarele infecţii nu se asociază cu sindrom nefritic şi GNRP:


A. Endocardita infecţioasă;
B. Holera;
C. Febra tifoidă;
D. Abcese viscerale;
E. Infecţiile şunturilor ventriculoatriale.
(pag. HPIM, p 1694)

M2549216. Care din următoarele criterii nu servesc la diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice:
A. tulpină nefritigenă de streptococ beta-hemolitic
B. prezenţa anticorpilor circulanţi împotriva unor exoenzime streptococice
C. Hiperlipidemia
D. scăderea C3
E. prezenţa anticorpilor ANCA
(pag. HPIM, p 1693)

M2549217. Care elemente histologice nu pot aparţine de obicei GNA poststreptococice:


A. depozite granulare difuze de IgG şi C3
B. prezenţa spiculilor de-a lungul membranei bazale
C. depozite mari electronodense subendotelial, subepitelial şi mezangial
D. îngroşarea uniformă a membranei bazale, fără depozite imune
E. formare de semilune sufocante
(pag. HPIM, p 1693)

M2549218. Care din măsurile de mai jos nu sunt folosite de obicei în tratamentul GNA
poststreptococice
A. Corticoterapia
B. Dializa
C. repaus la pat
D. Diuretice

1842 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1843 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

E. Antihipertensive
(pag. HPIM, p 1694)

M2549219. O tânără de 19 de ani se prezintă cu TA 190/100 mmHg, hematurie, edeme şi proteinurie de


2,5 g/zi. Care din următoarele explorări nu sunt necesare ca investigaţii de primă intenţie pentru
diagnostic:
A. dozarea fracţiunii C3 a complementului
B. titrul ASLO
C. cercetarea proteinelor termosensibile în urină
D. testul Farr
E. biopsia renală
(pag. HPIM, p 1693)

M2549220. Glomerulonefrita acută cu complement normal apare în următoarele situaţii clinice:


A. Glomerulonefrita acută poststreptococică;
B. Abcese viscerale;
C. Glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal;
D. Nefropatia lupică;
E. Sindromul Goodpasture.
(pag. HPIM, p 1693, 1694, 1695)

M2549221. În care din următoarele glomerulonefrite sunt întâlniţi anticorpi anti-citoplasmă neutrofilă
(ANCA):
A. Granulomatoza Wegener
B. Poliarteita nodoasă microscopică
C. Sindromul Goodpasture
D. Glomerulonefrita cu semilune idiopatică limitată renal;
E. Endocardita infecţioasă subacută
(pag. HPIM, p 1694, 1695)

M2549222. Caracteristicile histologice ale glomerulonefritei acute poststreptococice exclud:


A. Depozite glomerulare de imunoglobuline G si C3 la examenul în imunofluorescenta, cu aspect de "cer
înstelat"
B. Depozite voluminoase, electronodense, situate subendotelial, subepitelial si mezangial
C. Depozite liniare "în banda" de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale glomerulare
D. Prezenta semilunelor, în absenta depozitelor imune
E. Depozite proeminente de imunoglobuline G de-a lungul membranei bazale tubulare si inflamatie
tubulointerstitiala
(pag. HPIM, p 1693)

M2549223. Tratamentul glomerulonefritei acute poststreptococice include:


A. Corticoterapie
B. Antibiotice
C. Repaus la pat
D. Diuretice
E. Transplant renal
(pag. 1694)

M2549224. Cele mai sensibile teste pentru decelarea infectiei streptococice cu punct de plecare
faringian sunt:
A. Anticorpii antistreptolizina O
B. Anticorpii antihialuronidaza
C. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza B

1843 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1844 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. Anticorpii antistreptokinaza
E. Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidaza
(pag. 1693)

M2549225. Tratamentul glomerulonefritei prin anticorpi anti-membrana bazala exclude:


A. Corticoterapie
B. Plasmafereza
C. Imunomodulatoare
D. Anticorpii himerici anti-TNF
E. Ciclofosfamida
(pag. 1695)

M2549226. Scaderea fractiei serice C3 a complementului, absenta ANCA si anticorpilor anti-membrana


bazala glomerulara lipsesc în:
A. Glomerulonefritele poststreptococice
B. Endocardita bacteriana
C. Nefrita de sunt
D. Boala Wegener
E. Poliarterita nodoasa microscopica
(pag. 1692, 1693, 1695)

M2549227. Sindromul reno-pulmonar (insuficienta renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare în:
A. Insuficienta cardiaca severa, cu edem pulmonar si azotemie prerenala
B. Boala legionarilor
C. Sindromul Goodpasture
D. Sindromul de detresa respiratorie a adultului
E. Purpura Henoch-Schonlein
(pag. 1695)

M2549228. Glomerulonefritele cu anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se caracterizeaza prin:


A. Prezenta ANCA în 90% din cazuri
B. Complement seric normal
C. Anticorpi anti-dezoxiribonucleaza B
D. Cresterea capacitatii de difuzie membranara a CO2
E. Formare de semilune, asociata cu leziuni necrozante focale si glomerulonefrita proliferativa, în mai mult de
50% din glomeruli
(pag. 1694, 1695)

M2649229. Care sunt formele clasice histopatologice întîlnite în boala Hodgkin?


A. Forma bogat limfocitară
B. Forma mixtă celulară
C. Forma nodular-sclerozantă
D. Forma foliculară
E. Forma sărac limfocitară
(pag. 778)

M2649230. Boală Hodgkin-Scleroză nodulară are următoarele caracteristici:


A. Apare mai frecvent la adolescenţi
B. Predomină la femeile tinere
C. Predomină la vârstnici
D. Este de obicei diseminată
E. Se caracterizează cu masă mediastinală mare

1844 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1845 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 779)

M2649231. Diagnosticul diferenţiat în boala Hodgkin se face cu ?


A. limfoamele nehodgkiniene
B. cord pulmonar cronic
C. cancer nazofaringian
D. fibroza pulmonară
E. mononucleoza infecţioasă
(pag. 777)

M2649232. În ce stadiu a bolii Hodgkin poate apărea afectarea a 2 sau mai mulţi ganglioni?
A. std. I
B. std.II
C. std. III
D. std. 0
E. std. IV
(pag. 769)

M2649233. Alegeţi care dintre următoarele elemente sunt caracteristice celulei Reed-Sternberg din
boala Hodgkin?
A. Celula Reed-Sternberg este o celulă de talie medie
B. Are nucleoli foarte bine vizibili
C. Are nucleu bi- sau multiobat
D. Ocazional poate apărea şi în limfomul non-Hodgkin
E. Este o celulă mare
(pag. 778)

M2649234. Care din următoarele modificări de laborator se descriu în boala Hodgkin?


A. Viteza de sedimentare a hematiilor crescută
B. Bazofilie marcată
C. Anemie macrocitară
D. Eozinofilie moderată
E. Sideremie crescută
(pag. 778)

M2649235. Care dintre următoarele se numără printre complicaţile tardive ale iradierii?
A. Astenia
B. Pneumonita de iradiere
C. Fibroza pulmonară
D. Faringită
E. Revărsat pericardic
(pag. 781)

M2649236. În care stadii ale bolii Hodgkin, radioterapia este baza terapiei?
A. Std. III
B. Std. I
C. Std. II
D. Std.IV
E. Std.0
(pag. 779)

M2649237. Care sunt efectele adverse ale curei citostatice MOPP, aplicate în boala Hodgkin?
A. Infertilitate

1845 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1846 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. Risc de leucemie acută


C. Toxicitate pulomonară fatală
D. Cardiotoxicitate
E. Supresie medulară
(pag. 780)

M2649238. Precizati care din anticorpii circulanti sunt mai caracteristici (sensibili) pentru infectia
streptococica cutanata
A. anti-nicotil adenin dinucleotidaza (ANAD-aza)
B. antihialuronidaza (AH-aza)
C. anti-dezoxiribonucleaza (ADN-aza)
D. antistreptolizina 0 (ASLO)
E. anticorpi anti factor nefritic C3
(pag. 1693)

M2649239. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt intilnite in glomerulonefrita cu semilune
idiopatica limitata renal:
A. este mai frecventa la pacientii de virsta medie si inaintata
B. pacientii prezinta rareori ANCA de tip IgG
C. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic scazute
D. sunt detectati anticorpi anti-MBG
E. nivelurile fractiunii C3 a complementului sunt tipic normale
(pag. 1695)

M2649240. Precizati care din entitatile enumerate evolueaza ca si glomerulonefrite pauci-imune:


A. glomerulonefrita postrstreptococica
B. poliarterita nodoasa microscopica
C. glomerulonefritele postinfectioase stafilococice
D. glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata renal
E. granulomatoza Wegener
(pag. 1693,1695)

M2649241. Precizati care din afirmatiile referitoare la sindromul nefritic acut sunt corecte
A. fluxul sanguin renal scade ca rezultat al obstructiei spatiului de filtrare al capsulei Bowman
B. rata filtrarii glomerulare (RFG) este compromisa datorita vasoconstrictiei intrarenale
C. examenul urinii evidentiaza mai frecvent proteinurie nefrotica (peste 3,5 g/24 ore)
D. hematuria este mai frecvent macroscopica, iar hematiile deformate
E. examenul urinii evidentiaza in mod caracteristic cilindrii hematici
(pag. 1692)

M2649242. In forma severa, sindromul nefritic acut se asociaza cu:


A. inflamatia acuta a majoritatii glomerulilor si proliferare endocapilara
B. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa focala
C. afectarea a sub 50% din glomeruli
D. aspect histologic de glomerulonefrita proliferativa acuta difuza
E. proliferare celulara limitata la mezangiu
(pag. 1692)

M2649243. Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt valabile intr-o glomerulonefrita rapid
progresiva (GNRP):
A. GNRP reprezinta o inflamatie glomerulara subacuta
B. semilunele sunt datorate proliferarii celulelor endoteliale si infiltratului interstitial monocitar
C. GNRP este o glomerulonefrita proliferativa mediata imun

1846 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1847 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

D. GNRP reprezinta un raspuns imun acut la o incarcare mare cu anticorpi


E. din punct de vedere histologic este o glomerulonefrita proliferativa extracapilara
(pag. 1692)

M2649244. Precizati care din afirmatiile privitoare la examenul microscopic in imunofluorescenta sunt
corecte in sindromul nefritic acut si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. depozitele granulare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor cu
complexe imune
B. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul MBG sunt caracteristice glomerulonefritelor pauci-imune
C. depozitele granulare de imunoglobuline sunt caracteristice bolii anti-MBG
D. reducerea sau absenta imunoglobulinelor sunt tipice pentru glomerulonefrita pauci-imune
E. depozitele lineare de imunoglobuline de-a lungul membranei bazele glomerulare (MBG) sunt caracteristice
bolii anti-MBG
(pag. 1692)

M2649245. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu principalii markeri serologici din sindromul nefritic
si glomerulonefrita rapid progresiva (GNRP)
A. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic scazute si de obicei anticorpi
citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
B. la pacientii cu boala anti-MBG, de obicei, nu se deceleaza anticorpi citoplasmatici antineutrofilici (ANCA)
C. majoritatea pacientilor cu glomerulonefrita pauci-imuna prezinta anticorpi citoplasmatici antineurotrofilici
(ANCA)
D. pacientii cu boala anti-MBG au niveluri serice ale complementului tipic normale
E. in glomerulonefritele cu complexe imune in 90% din cazuri nivelul seric al complementului este normal
(pag. 1692)

M2649246. Alegeti afirmatiile corecte in legatura cu glomerulonefrita poststreptococica


A. nivelurile serice ale fractiunii C3 a complementului seric sunt scazute in primele doua saptamani in 90%
din cazuri
B. majoritatea pacientilor prezinta hipo-gamaglobulinemie tranzitorie
C. nivelurile serice ale C3 si CH50 sunt crescute in primele doua saptamini de boala, in 90% din cazuri
D. vindecarea este frecventa la adulti
E. in perioda de stare se recomanda repaus la pat
(pag. 1693, 1694)

M2849247. Criteriile diagnostice in glomerulonefrita acuta poststreptococica cuprind:


A. criterii bioptice renale de rutina
B. sediment urinar nefritic
C. ASLO crescut
D. afectare extraglomerulara
E. niveluri crescute ale complementului seric
(pag. 1693)

M2849248. Tratamentul glomerulonefritei rapid progresive cuprinde:


A. antibioterapie poststreptococica
B. plasmafereza
C. terapie imunosupresiva
D. transplant de rutina
E. dializa
(pag. 1695)

M2849249. Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin:


A. expansiunea lichidului exracelular

1847 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1848 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. edem
C. hipertensiune arteriala
D. hematurie frecvent macroscopica
E. polakiurie cu disurie
(pag. 1692)

M2849250. Sedimentul urinar "nefritic"cuprinde:


A. germeni
B. cilindri hematici
C. hematii deformate
D. leucocite
E. proteinurie subnefrotica
(pag. 1692)

M2849251. Glomerulonefrite cu complexe imune si C3 scazut sunt:


A. glomerulonefrita din sindromul Goodpasture
B. glomerulonefrita proliferativa idiopatica
C. glomerulonefrita rapid progresiva
D. glomerulonefrita postinfectioasa
E. nefrita lupica
(pag. 1693)

M2849252. Diagnosticul bolii anti membrana bazala glomerulara se bazeaza pe:


A. detectarea in ser a anticorpilor anti-MBG
B. niveluri normale de complement
C. complement scazut
D. anemie microcitara hiposideremica
E. capacitatea de difuziune adioxidului de carbon crescuta
(pag. 1695)

M2849253. Sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:


A. proteinurie peste 6,5 g/ 24h
B. hiperalbuminemie
C. proteinurie peste 3-3,5 g/ 24h
D. hiperlipidemie.
E. edem
(pag. 1695)

M2849254. Tulburarile de hemostaza din sindromul nefrotic se datoreaza:


A. deficitului de vitamina K
B. pierderii urinare crescute de antitrombina III
C. nivelului alterat de proteina C si S
D. hiperfibrinogenemiei
E. fibrinolizei inadecvate
(pag. 1696)

M2849255. In sindromul nefrotic apar:


A. poliglobulie
B. anemie microcitara rezistenta la fier
C. hipocalcemie
D. scaderea nivelurilor tiroxinei
E. hipercalcemie

1848 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1849 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

(pag. 1696)

M2849256. Boala cu leziuni minime se mai numeste:


A. boalaX
B. boala nula
C. nefroza lipoidica
D. boala podocitelor
E. hialinoza
(pag. 1696)

M2849257. Boala cu leziuni minime are urmatorul prognostic:


A. rezervat
B. excelent
C. raspunde foarte bine la antiinflamatoare nesteroidiene
D. raspunde foarte bine la corticosteroizi
E. la 30-40% din copii apare remisiune spontana
(pag. 1697)

M2849258. Glomerulonefrita membranoasa se asociaza cu:


A. hepatita B
B. boala hidatica
C. spondilita anchilozanta
D. tratamentul cu captopril
E. streptococul beta hemolitic
(pag. 1698)

M2849259. Tratamentul edemului din sindromul nefrotic cuprinde:


A. restrictie sodata severa
B. restrictie sodata moderata
C. diuretice de ansa pentru a indeparta >2 kg de edem pe zi
D. diuretice de ansa pentru a indeparta <1 kg de edem pe zi
E. albumina desodata
(pag. 1699)

M2949260. Sumarul de urina din sindromul nefritic se caracterizeaza prin


A. cilindrii leucocitari
B. hematii deformate
C. piurie sterila
D. cilindrii hematici
E. Proteinurie
(pag. 1692)

M2949261. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:


A. Edem
B. afectare interstitiala
C. Hematurie frecvent microscopica
D. Hematurie frecvent macroscopica
E. Hipotensiune arteriala
(pag. 1692)

M2949262. Refeeritor la GNRP este adevarat


A. prezenta sedimentului urinar nefritic

1849 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1850 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a VIII a

B. prezenta semilunelor
C. prezenta semilunelor ca si complicatie si in GN membranoase
D. nu faceparet dintre glomerulonefritele mediate imun
E. pacientii dezvolta insuficienta renala in luni, ani
(pag. 1692)

M2949263. Diagnosticul GNRP se bazeaza pe


A. biopsia renala
B. depozite granulare difuze IgG, C3
C. Atc antiMBG
D. nivelul C3 seric
E. anticorpi ANCA
(pag. 1692)

M2949264. Tratamentul GNRP se face cu


A. plasmafereza
B. prednison 1mg/kg/zi
C. prednison 2mg/kg/zi
D. ciclofosfamida 0,5-1 mg/kg/zi
E. azatioprina 2mg/kg/zi
(pag. 1695)

1850 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro