OMNIA STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

3.1. EFECTELE INTEGRRII

Integrarea Europeana nu reprezinta un scop n sine, ci un mijloc de a promova valorile fundamentale ale culturii europene: drepturi fundamentale pentru toata lumea, democratii pluraliste,prosperitate comuna si concurenta economica. Iar cheia este data de dialog si buna ntelegere, eficienta si competenta.

Se urmareste asezarea definitiva a Romniei n matca occidentala, deschiderea unui lung ciclu de prosperitate, pace sociala si siguranta pentru toti romnii, acces nengradit la oportunitatile muncii, educatiei si dezvoltarii individuale. Toti dorim sa avem sansa de a trai ntr-un cadru sanatos, iar respectul pentru mediul natural din Romnia sa aiba valoarea respectului european.Dorim umanizarea[1] tranzitiei si recladirea ncrederii romnilor n forta lor, n capacitatea lor de a fi cetateni europeni egali. Sa redescoperim mndria de a fi romn,facnd ca talentul national sa si regaseasca locul de cinste n rndul tale europene.

Este de remarcat faptul ca drumul Romniei catre Europa a fost de multe ori continuu, uneori discontinuu,nsa ntotdeauna acolo. Este evident faptul ca extinderea Uniunii se va derula sub presiunea unor constrngeri si complicatii noi,cu implicatii puternice n ceea ce priveste aderarea tarii noastre. Pe lnga respectarea riguroasa a tratatelor europene,care contribuie la constructia pe termen lung a proiectului European.

Romnia trebuie sa-si afirme n fata celorlalte tari partenere potentialul sau, care constituie un activ pentru Uniune si nicidecum un pasiv. Activ, deoarece ROmnia ofera o piata mare, a doua ca dimensiune din Europa Centrala. n al doilea rnd, economia noastra are nca resurse mari de crestere a productivitatii,posibile datorita combinatiei actuale de capital putin si forta de munca abundenta. Iar n al treilea rnd, tot un activ este si potentialul de inventivitate si de acceptare a schimbarilor, de care poporul romn a dat dovada de-a lungul istoriei sale.

Contributia potentialului nostru intelectual, cultural, uman la soliditatea Europei presupune accesul nengradit al cetatenilor romni la spatiul, cultura, sistemul de educatie si sanse pe piata muncii din Europe Unita. Realizarea compatibilitatii noastre cu Europa va nsemna recunoasterea identitatii europene a cetatenilor nostri ca o masura a respectului ce l merita.

Daca Romnia va ndeplini n continuare obiectivele fundamentale pe care si le-a propus, legate de convergenta nominala si reala, vom putea spune ca am facut un mare pas cu dreptul catre integrarea europeana. n conditiile n care Romnia va cstiga o mai mare credibilitate,va convinge autoritatile europene ca adopta masuri bune, ca dovedeste seriozitate n ndeplinirea lor ntocmai si ca, totodata,actioneaza concret pentru mbunatatirea mediului de afaceri, tara noastra si va netezi singura drumul spre Uniunea European 252f59c a.

Exigentele economice[2] cerute sunt foarte mari, iar Romnia nu a raspuns ntotdeauna prin performante certe. Este drept, am reusit reducerea deficitului public, restrngerea ponderii sectorului de stat n industrie. Sunt realizari care se adauga cresterii economice constante si reducerii inflatiei. Avem nsa de sustinut examene si mai grele: sporirea productivitatii si eficientei,

reducerea coruptiei si birocratiei, disciplina contractuala, politica salariala, ameliorarea costurilor unitare ale fortei de munca ntr-un cuvnt o economie de piata cu adevarat functionala.

Aflata n vecinatatea Europei de Est si a Balcanilor, Romnia contribuie la eforturile Uniunii de a proiecta stabilitate si prosperitate n regiunile adiacente, mai ales n Caucaz si n Orientul Mijlociu. Aflata pe viitoarea frontiera a Uniunii Europene, ROmnia va avea o sarcina importanta n monitorizarea uneia dintre cele mai sensibile zone de granita ale Uniunii, care va fi supusa unei presiuni migratorii semnificative.

Prin dezvoltarea infrastructurii si a retelelor europene pe teritoriul national, Romania devine o punte ntre Europa si regiunile nvecinate.Sa nu uitam ca regiunea Caspica, bogata n petrol si gaze naturale, va reprezenta principala sursa de energie a Europei n viitor. n plus, capacitatea operativa a portului Constanta devine din ce n ce mai valoroasa n aprovizionarea strategica a misiunilor Aliantei Nord-Atlantice catre Caucaz si Asia Centrala,si prin posibila utilizare a liniei de ferry-boat[3] Constanta- Batumi pentru ntarirea capacitatii de securitate a Georgiei, prin contributia statelor donatoare din spatu euroatlantic.

n curnd, Dunarea va deveni un ru intern al Uniunii Europene, de la izvoarele din Germania pna la varsarea sa n Marea Neagra. Este momentul sa ne gndim cu mai mult pragmatism cum sa articulam cooperarea ntre statele riverane Dunarii cu cele riverane Marii Negre n folosul Europei Unite si pentru ntarirea spatiului de securitate euro-atlantic.

Trebuie sa ne reamintim ca, dupa extinderea UE, Marea Neagra va deveni o mare pe care Uniunea Europeana si NATO o mpart cu Rusia, Ucraina si Georgia.

Avem n vedere trei dimensiuni ale acestei articulatii strategice: proiecte economice care sa puna n valoare caile de transport pe Dunare si Marea Neagra, adoptarea unei platforme comune pentru facilitarea comertului si mbunatatirea mediului de afaceri pe principiile acceptate de investitorii occidentali, un sistem ntarit de supraveghere si control comun cu partenerii din UE a traficului de marfuri din Marea Neagra catre Europa de Vest.

Acest lucru este exact ceea ce Romnia poate aduce Uniunii Europene: cunoasterea zonei Marii Negre n general, unde Europa, pna acum, nu a fost foarte prezenta si unde se joaca interese politice si geopolitice fundamentale. Asa cum Finlanda a putut sprijini intrarea n Uniune a arilor Baltice, pentru ca geografic era foarte apropiata de ele, asa cum Spania si Franta sunt tarile care aduc cea mai buna expertiza asupra Maghrebului, datorita proximitatii geografice si a legaturilor istorice, asa este si rolul pe care l poate juca Romnia pentru aceasta regiune.

De prea multe ori n ultimii ani ne-am raportat cu detasare fata de Estul continentului, gndindu-ne ca aceasta ne va consolida identitatea apartenentei noastre vestice. Dar evolutiile din ultimele luni ne-au demonstrat ct de importanta este nu att stabilirea referentialului geografic al raportarii noastre la Vest sau la Est, ci, mai degraba, ct de mult putem sa demonstram ca putem avea un rol, ca tara de conectare a Estului fata de Vest. Edificarea Europei Unite va nsemna nu att geografie, ct valori comune si pragmatism. Romnia va marca ntr-un viitor apropiat o parte din granita de est a Uniunii, pna la care valorile europene si euro-atlantice dau sens si substanta functionarii institutiilor democratiei si economiei de piata. Dar tot asa trebuie sa recunoastem cu pragmatism ca Romnia va reprezenta poarta de acces a intereselor economice ale estului catre Uniuni Europene. De aici o imensa responsabilitate, nu numai fata de Vestul Europei, dar si o imensa responsabilitate fata de viitorul partenerilor estici ai Uniunii.

Integrarea Romniei n Europa nu este numai o negociere. Cresterea natiunii romne n viitoarea Europa Unita depinde si de modul n care elitele noastre pot sa revitalizeze "spiritul gentilomilor"[4] n viata romneasca.Trebuie sa facem astfel nct sa reapara n solul fertil al tarii noastre semintele progresului.

Nu trebuie uitat ca guvernele vin si pleaca, la fel si programele de finantare, dar comunitatile locale si structurile societatii civile sunt cele care ramn pe termen lung si care sunt adevaratele structuri interesate de a construi un viitor rezonabil.

Trebuie sa ntelegem, asadar, ca Uniunea Europeana nu ne asterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o alta sansa de a ne dezvolta durabil nu avem. Oricum, aderarea la Uniunea Europeana a devenit chiar catalizatorul procesului de modernizare a Romniei.Este nsa important sa ne amintim ct de semnificativ este gestul NATO de a ne invita sa fim membri deplini. Pentru mai mult de o suta de ani, Occidentul s-a uitat la regiunea noastra mai mult ca la o boala, dect ca la o parte a Europei. Ni s-au oferit mai multe asa-numite parteneriate,dar niciodata calitatea de membru deplin n institutii care aparau securitatea si prosperitatea continentului. si soarta noastra a fost decisa de marile puteri, adeseori cu minima consultare a noastra nsine.

Toate acestea s-au terminat acum: Europa accepta astazi ca suntem parte din aceeasi familie, cu aceleasi drepturi si obligatii. Este dreptul nostru nu numai sa fim consultati dar, de fapt, sa luam parte n croirea viitorului continentului. si, deci ramne datoria noastra sa ne aparam pe noi nsine si pe aliatii nostri, este si datoria Europei ntregi, si a Americii de Nord, sa ne vina n ajutor, n vremuri de nevoie.

Generatia tnara va privi, curnd, aceste angajamente ca pe ceva natural; i ramne nsa sa continue ceea ce am reusit cu totii pna acum, sa dezvolte durabil.Important este sa fim cu totii constienti ca ne aflam pe un drum ale carui rezultate vor aparea n timp, doar ca rezultat al actiunilor noastre convergente, actiuni care vor avea la ordinea de zi doua elemente esentiale: oamenii, pentru care si mpreuna cu care lucram si calitatea n tot ceea ce ntreprindem, ca o garantie a durabilitatii demersurilor noastre. nsa ar fi o lasitate din partea noastra sa nu recunoastem ca nca mai sunt multe de facut, ca nca mai avem de vazut multe, nca mai trebuie sa constientizam numeroase probleme si da, avem nevoie de participarea tuturor pentru a spera la o viata mai buna. Toata lumea stie ca, teoretic, data la care Romnia a aderat la Uniunea Europeana este ianuarie 2007[5]. Oricine stie ca va fi din ce n ce mai bine. De fapt, la nceput situatia va fi foarte dificila, pentru ca se va astepta dovedirea unor eforturi depuse foarte mari. Va trebui sa fie evidenta dorinta de ascensiune pe scara civilizatiei si vor trebui propuse si aplicate nenumarate proiecte (dupa aprobarea acestora) si, nicidecum n ultimul rnd, ne vor fi impuse niste norme care vor trebui respectate. Iar din acest punct de vedere dificultatile sunt mari, caci respectul legii este o bila suficient de gri n cazul Romniei.

Europa nu poate recunoaste o astfel de societate. Europa este continentul valorilor morale, al Cartei Magna, al Declaratiei Drepturilor Omului, al Revolutiei Franceze si al caderii Zidului Berlinului,continentul libertatii, al solidaritatii si, mai presus de orice, al diversitatii traduse prin repectul pentru alte limbi, culturi si traditii. Uniunea Europeana are la baza democratia si drepturile omului. De aceea, UE este deschisa doar tarilor care mpartasesc valorile fundamentale precum alegerile libere, respectul pentru minoritati si pentru litera legii.

nsa Romnia poate lupta pentru a-si depati minusurile. Doar ca totul ar trebui sa porneasca din constiinta fiecaruia. Respectul, constiinta, simtul responsabilitatii si implicarea sunt elemente sine qua non[6].societate n fundamentele careia nu apar aceste elemente, nu poate exista si implicit, nu-si merita titlul de societate.

n acest context, este nevoie ca "stiinta" si "guvernarea" sa coopereze mai bine,nvatnd unii de la altii, ntelegnd fiecare rolul celuilalt si construind o atmosfera de ncredere reciproca. ntelegerea trecutului si a situatiei actuale, ca si designul unei viziuni asupra unui viitor pozitiv, sunt esentiale.

Acum, cnd statele puternice din Europa se ntreaba cum va arata continentul nostru, Romnia nu trebuie sa fie un semn de ntrebare n plus. ara noastra trebuie sa reprezinte o certitudine, un cstig, o surpriza placuta pentru ntreaga familie europeana.

Ca membru al Uniunii, Romnia va avea acces liber la o piata de aproape 500 milioane de locuitori, iar cetatenii si firmele romnesti vor beneficia de cele patru libertati economice: libera circulatie a fortei de munca, a serviciilor, a bunurilor si capitalului.

Experienta extinderilor anterioare ale Uniunii arata ca unul din efectele aderarii unui stat mai putin dezvoltat este cresterea nivelului de trai al populatiei acestui stat. De altfel, unul din principiile de baza ale Uniunii este solidaritatea n vederea reducerii decalajelor economice.

Uniunea Europeana a sprijinit Romnia n eforturile de pregatire pentru aderare, att cu experienta statelor sale membre, ct si cu fonduri nerambursabile, ce urmeaza sa creasca, n perioada urmatoare, de la o medie anuala de 640 milioane Euro, n 2003, la 1 miliard Euro n 2006.

Cetatenii Uniunii Europene au acces egal la oportunitatile de munca n toate tarile membre. Mai precis, orice locuitor al Uniunii poate lucra fara permis de munca n orice stat, n aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv. Pentru tarile care vor adera la Uniune naintea Romniei, a fost stabilita o perioada de tranzitie care poate sa dureze sapte ani, timp n care, cetatenii lor vor ajunge sa se bucure de conditii identice cu cetatenii din cele 15 state membre actuale. Este de asteptat ca o politica similara sa fie aplicabila si Romniei.

Pe de alta parte, ntreprinzatorii, mestesugarii si practicantii de profesiuni liberale ( de exemplu:juristii, medicii, artistii )[7] vor putea sa lucreze fara restrictii n Uniune imediat dupa aderare.

Statutul de cetatean al Uniunii Europene este acelasi pentru toti locuitorii statelor membre. Toate statele sunt egale din punct de vedere politic, indiferent daca sunt mari sau mici, daca sunt de mai mult sau mai putin timp membre, daca sunt mai mult sau mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. Acest lucru nseamna egalitatea n drepturi a cetatenilor, acestia fiind reprezentati n toate institutiile europene.

La fel ca si celelalte state din Uniune, Romnia va fi reprezentata n Comisia Europeana, n Consiliul European (Consiliul de Ministrii) si n Parlamentul European.

Romnia va fi absolut egala n drepturi cu toate celelalte tari membre: va avea reprezentanti n institutiile europene, iar documentele importante vor fi traduse si n limba romna, care va deveni una din limbile oficiale ale Uniunii Europene. Romnia va ramne un stat democratic suveran[8], pentru ca Uniunea este compusa din astfel de state. Ca urmare, va avea n continuare un presedinte,parlament, guvern si constitutie proprie.

n anumite domenii, cum ar fi comertul exterior, Romnia si va uni eforturile cu celelalte state membre, ceea ce i va da posibilitatea sa dobndeasca o mai mare influenta n lume. n aceste domenii, toate statele membre i permit Comisiei Europene sa actioneze n numele lor.

Euro nu va fi adoptat automat n momentul aderarii la Uniunea Europeana. Data introducerii monedei unice va fi stabilita prin hotarrea comuna a Uniunii si a Romniei. Conditiile pentru ca o tara sa poata adopta moneda Euro au fost stabilite n anul 1993 si sunt cunoscute ca fiind criteriile de convergenta de la Maastricht. Acestea se refera la controlul inflatiei, limitarea deficitului bugetului de stat si stabilitatea cursurilor de schimb.

Toate statele membre si majoritatea locuitorilor Uniunii Europene actuale sprijina extinderea spre Europe Central si de Est. Extinderea are doua coordonate, de egala importanta: din punct de vedere politic, Europa unita va fi mai stabila si va reprezenta o voce pe scena politica internationala, iar din punct de vedere economic ea va fi mai puternica si va avea o influenta sporita asupra pietelor Mondale.

3.2. PARTICIPAREA ROMANIEI LA INSTITUIILE EUROPENE

Romnia a acceptat sa fie reprezentata n Parlamentul European de 33 de membri din totalul celor 732 de membri. A luat nota ca numarul de reprezentanti care vor fi alesi pentru mandatul 2004-2009 va trebui sa creasca temporar prin aplicarea unei "corectii pro-rata"[9] care va fi decisa de Consiliu, astfel nct numarul total al membrilor sa ramna ct mai aproape de 732.

Romnia a acceptat numarul de 14 voturi care i sunt alocate din totalul de 345 voturi ale Consiliului.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa aiba dreptul la un national ca membru al Comisiei Europene, n mod similar cu celelalte State Membre UE si n conformitate cu Protocolul privind extinderea UE.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un judecator n Curtea de Justitie si de cel putin un alt judecator n Curtea de Prima Instanta.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un national ca membru al Curtii de Auditori si ca acesta sa fie numit de Consiliu, cu majoritate calificata, dupa consultarea Parlamentului.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Comitetul Economic si Social de 15 membri ai diferitelor componente economice si sociale ale societatii civile organizate.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Comitetul Regiunilor de 15 membri, fiecare detinnd un mandat electoral - regional sau local - sau fiind responsabil politic fata de o adunare aleasa.

Romnia a luat nota ca numarul membrilor Comitetului stiintific si Tehnic al EURATOM[10] va fi marit corespunzator pentru a permite numirea ad-personam a membrilor aditionali pentru noile State Membre de catre Consiliu, dupa consultarea Comisiei.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Consiliul General al Bancii Centrale Europene de catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romniei.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa devina actionar al Bancii Europene de Investitii.

Romnia a acceptat sa fie reprezentata de un membru n Consiliul Guvernatorilor si de un numar corespunzator de directori si directori adjuncti n Consiliul Directorilor, a caror compozitie si functionare poate fi modificata de Consiliu.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n toate Comitetele stabilite prin Tratate n conformitate cu reglementarile existente.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n Agentia de furnizare EURATOM n conformitate cu reglementarile existente.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n toate comitetele stabilite prin legislatia secundara, n conformitate cu reglementarile nu siuexistente.

Romnia a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata n diferitele agentii stabilite anterior acestei date, n conformitate cu reglementarile existente.

Romnia a luat nota ca Articolul 299 al Tratatului CE va fi amendat pentru ca Romnia sa fie inclusa n domeniul geografic al Uniunii Europene.

Romnia a luat nota ca de la data aderarii limba romna va fi recunoscuta ca limba autentica a Tratatelor, precum si ca limba oficiala si de lucru, care va fi utilizata de institutiile europene.

Romnia a luat nota ca de la data aderarii Reglementarile referitoare la personal si Conditiile de angajare vor fi aplicate oficialilor si altor functionari provenind din Romnia.

3.3. IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIE ROMANESTI

n contextul n care pentru majoritatea tarilor vest - europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romnia, al carei comert exterior este orientat n proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.

Pentru a deveni stat membru al U.E., Romnia va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, n care moneda de referinta sa fie EURO[11], si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Avnd n vedere perspectivele monedei euro, interesul Romniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit n acest sens, bancile autohtone si manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite n moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate n prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.

n prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri n utilizarea euro. Acestea vor ncepe sa opereze n euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.

Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romniei, avnd n vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana n prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate n dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate n moneda nationala a acestora. n tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.

Romnia a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pna acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctuant.

Introducerea euro va fi un factor[12] de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.

Pentru nceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca n tranzactiile pe care le efectueaza att euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare.

Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios n activitatea de gestiune, disparnd necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli - profit pentru fiecare n parte, efectuata de firma.

De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al ntreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari,ntreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor n euro va ajuta firmele romnesti sa si aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte n tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.

Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romnia o are si Banca Centrala Europeana, care si-a nceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.

n primul rnd, studiile[13] de impact au aratat ca aderarea Romniei la UE n 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva att din punct de vedere financiar, ct si ca dezvoltare economica, crestere a nivelului de trai si modernizare a tarii noastre dect o aderare ntrziata sau un scenariu izolationist. Asadar, daca nu am fi aderat la Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari.

Costurile care se vehiculeaza ca fiind ale integrarii, sunt, de fapt, costuri ale modernizarii Romniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fara sprijin comunitar, n cazul n care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim n autostrazi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca? Putem spune ca investitiile pentru reducerea poluarii sau pentru mbunatatirea calitatii apei potabile sunt facute de dragul Uniunii Europene? Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi nsine suntem interesati sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate conditiile igienice sa fie respectate de catre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta siguranta alimentara. Asadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderarii sunt legate de mbunatatirea vietii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt sustinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmatorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor.

In perioada 2005-2025, Romnia va aloca anual circa 1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-ul Romniei. Este adevarat ca, la sumele oferite de Uniunea Europeana trebuie sa adaugam si o

co-finantare. Aceasta nu nseamna nsa contributie la bugetul comunitar, ci este o investitie n proiecte de dezvoltare a Romniei. Cu siguranta nu ar fi fost mai suportabil pentru populatie daca ar fi trebuit sa facem aceste investitii cu fonduri 100% romnesti.

Asadar, contributia Romniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro n perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum gresit se vehiculeaza n presa. Cofinantarea nu este contributie la bugetul comunitar. Acesti bani nu pleaca din tara, ci sunt investiti aici, n proiecte pentru modernizarea Romniei (drumuri, canalizari, modernizari de ferme, ntreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romnia va primi de la bugetul comunitar, in aceeasi perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro plati, urmnd ca restul platilor sa se faca pe masura derularii proiectelor.

Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrarii sunt cele legate de crearea unor institutii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, n agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponential mai mari raportate la costuri.

si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de crestere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit. si, oricum, beneficiile integrarii trebuie evaluate si n planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, n mare masura, pe hazardul moral; cresterea competitivitatii tehnologice, economice si comerciale; mbunatatirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitatii si reducerii riscului de incertitudine. si, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilitatii Romniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar[14], n asa fel nct sa fie servite n mod

maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta dect sa fii, pur si simplu, tinta pasiva a acestor decizii?

Cred ca este cazul sa depasim abordarea demagogica si sa evaluam impactul aderarii n mod global. Uniunea Europeana nu impune standarde arbitrare[15] pentru a genera costuri suplimentare, ci stabileste anumite standarde pentru a aduce un plus n calitatea vietii fiecarui cetatean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romniei, care este subsumata acum procesului de aderare la Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si n ultimii ani pentru eficientizarea economiei romnesti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne-am integrat ntr-un spatiu care va garanta, pe termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent n acest sens.

Consider ca, n loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa informam companiile si cetatenii pentru a-i ajuta sa se pregateasca bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene.

Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evaluarii impactului aderarii (si, ulterior, a integrarii propriu-zise) a Romniei la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale obligatorii.

Nota de plata a integrarii se va ridica la cel putin 17 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani.

Cei patru milioane de salariati din Romnia urmeaza sa suporte fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro n plus fata de contributiile actuale prin taxe. n urmatorii cinci ani, Romnia va trebui sa cheltuiasca peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita de cetatenii si firmele din Romnia.

Costurile aderarii, pe care romnii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societatile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi platite de fiecare cetatean romn pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru alt standard de viata). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de facut o apreciere.

Studiile pun n lumina aspecte importante ale aderarii la Uniunea Europeana:

gradul de concordanta a legislatiei romnesti si a celei comunitare;

strategii de politica monetara si curs de schimb;

implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar;

politica europeana de securitate si aparare;

fenomenul migratiei si imigratiei;

fondurile structurale - experienta tarilor candidate; planul de actiune privind depozitarea deseurilor industriale;

analiza comparativa ntre statele membre n domeniul insolvabilitatii si al falimentului;

solutii si optiuni de management financiar pentru asigurarea unei cresteri reale a pensiilor;

ajutoarele de stat n sectoarele sensibile concurential;

prioritati de dezvoltare agricola si rurala;

costurile si beneficiile aderarii.

3.4. VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ROMNESC

Alaturarea Romniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza n materie de formulare si aplicare de politici economice dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta. Exista un exemplu sui generis[16] de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul n aceste landuri ramne n apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma.

Cteva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla "anexa", fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobnzilor ridicate.

sansa istorica a Romniei de modernizare prin alaturarea la U.E. trebuie judecata si prin prisma nevoii de "adapostire" fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial.

Avnd n vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romniei, cu UE, la aceasta data variaza ntre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel

putin din punct de vedere economic - exceptnd unele bariere netarifare pentru agricultura si cteva sectoare industriale protejate de UE - Romnia este de facto integrata in comertul comunitar[17].

Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE. Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993.