Analiza diagnostic la S.C Cramele Halewood S.

I Analiza diagnostic a domeniului financiar 1.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniul firmei

Tabel nr 1 Dinamica elementelor din activul bilatier contabil An Active circulante Stocuri Creante Disponibilitati 2006 20760,59 568,60 13469,49 6722,49 2007 20542,0025 1367,22 15931,84 3242,93

Tabel nr 2 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2007 fata de 2006 Active circulante Stocuri Creante Disponibilitati 98,9% 240% 118% 48,2%

Din analiza datelor rezulta ca activele circulante au inregistrat o scadere de1.1%, aceasta scadere datorandu-se cresteri creantelor cu 18% si dublarii stocurilor. De asemenea injumatatirea disponibilitatilor banesti a determinat scaderea activelor circulante.

Principalele rate de structura ale activului Datele sunt prezentate n tabelul nr.3

Tabelul nr.3 Analiza ratelor de structur ale activului Specificatie simbol 2005 mii.lei Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Active imobilizate Stocuri Creante totale Disponibilitati banesti Active circulante Ct. de regularizare si asimilate - activ At TOTAL ACTIV In=Inn+Inc+If Ac=St+Cr+Db At=In+Ac+Ra 52326.5 100 104373.6 100 150326 100 Inc If In St Cr Db Ac Ra 16533 2.5 16611 282 7692 1575 9548 8 31.57 0,004 31.74 0.53 14.7 3 18.24 0.01 30946 2.6 31046 569 13469 6723 20761 759 29.65 0.002 29.75 0.55 12.90 6.44 19.89 0.73 52103 0 52261 1367 15932 3243 20542 4719 34.66 0 34.76 0.91 10.60 2.16 13.66 3,14 Inn 75 Structura % 0,14 2006 mii.lei 98 Structura % 0,09 2007 mii.lei 159 Structura % 0,11

60000

50000 Active imobilizate

40000

30000

20000 Active circulante 10000

0 2005 2006 2007

Fig.1 Evolutia activelor circulante si imobilizate

CONCLUZII: Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2007 la 67,41% fata de 59,06% in 2006 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de nregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza valoarile ramase ale activelor imobilizate. Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil. Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil. Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea capitalului circulant. 2006 fata de 2007 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2006 fata de 2007 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2006 fata de 2007. n totalul activului a

2007 fata de 2006: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2007 fata de 2006 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2007 fata de 2006 si a scaderii ponderii creantelor in 2007 fata de 2006. Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ se mentine relativ constanta in perioada analizata, cunoscnd o usoara crestere n anul 2007. Rata creantelor=Cr/At creantele au crescut permanent in valori absolute, cu influent negativa asupra gradului de lichiditate. Rata disponibilitatilor=Db/At este influentat de raportul dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.

1.2 Analiza dinamicii veniturilor si cheltuielilor 1.2.1 Dinamica veniturilor Tabelul nr 4 Dinamica veniturilor Venituri Din exploatare Financiare Totale Dinamica 148.22% 46,97% 116%

Veniturile sun reprezentate de cresteri ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului financiar sub forma intrarilor si iesirilor de active sau a reducerilor de pasive care au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu.Veniturile totale au avut o evolutie favorabila intreprinderii crescand in 2007 cu 16% fata de 2006.

1.2.2 Dinamica cheluielilor Tabelul nr 5 Dinamica cheltuielor Cheltuieli Din exploatare Financiare Totale Dinamica 146.97% 339% 102%

Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de passive care au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu.Intreprinderea a inregistrat valori mai mari

ale cheltuielilor totale in 2007 fata de 2006 insa in comparatie cu valoare cresterii veniturilor totale, aceasta crestere este benefica.

1.3 Analiza fondului de rulment

Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare consacrate n literatura de specialitate. Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).

Tabelul nr.6 Nivelul indicatorilor de echilibru Nr 1 2 3 Indicatori Imobilizari nete Stocuri Creante+Ct. de regularizare si asimilateactiv 4 Disponibilitati banesti Db Ra Cpr Itml Cpm Its Fz Ob Rp Pt = At FR 1575 8 18620 55 18675 0 5421 1940 130 26167 2064 6722 759 31049 6778 37827 0 10842 3693 203 52566 6780 3242 4718 46161 15566 61729 0 10262 5275 255 77521 9467 Formula In St Cr 2005 mii lei 16611 281 7691 2006 mii lei 31046 568 13469 2007 mii lei 52260 1367 15931

5 Conturi de regularizare si asimilate - activ 6 7 8 9 10 11 Capital propriu Credite pe termen mediu si lung Capital permanent Creante pe termen scurt Furnizori si asimilate Alte obligatii de exploatare

12 Conturi de regularizare si asimilate - pasiv 13 14 Pasiv total = Activ total Fondul de rulment

15 16 17

Fondul de rulment propriu Necesar de fond de rulment Trezoreria neta

FRp NFR TN

2009 620 1444

2 261 6518

-6098 6480 2987

Cpm = Cpr + Itml FR = Cpm In FRp = Cpr In NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp) TN=FR-NFR=Db-Its

10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2005 2006 2007

Fond de rulment

Necesar de fond de rulment Trezoreria neta

Fig. 2 Evolutia fondului de rulment

Tabel nr.7 Indicii ratei de finantare,ponderea FR si ponderea NFR 2005 % Rata de finantare a NFR Ponderea FR in pasivul total Ponderea NFR in activul total NFR/FR FR/Pt FR/At 30.04 7.89 2.37 2006 % 3.86 12.9 0.49 2007 % 68.44 12.21 8.36

80 60 40 20 0 2005 2006 2007

Rata de finantare a NFR

Ponderea FR in pasivul total Ponderea NFR in activul total

Fig. 3 Evolutia FR si a NFR-ului

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depseste valoarea imobilizrilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Pe ntreaga perioad analizat fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata. Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de crestere la nivelul anului 2007 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor societatii. Trezoreria net (Tn) reprezint diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. n perioada analizata indicatorul nregistreaza o tendinta de scadere in 2007 fata de 2006 determinata de cresterea NFR. Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cruia la necesitti permanente se aloc surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii. Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

1.4 Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin cifra de afaceri exprimate n nr. de zile si redate n tabelul nr.

250 200 150 100 50 0 2005 2006 2007 Durata de rotatie a activelor circulante Durata de rotatie a stocurilor Durata de incasare a creantelor Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti Durata de achitare a furnizorilor

Fig. 4 Evolutia activelor circulante

Tabelul nr.8 Indicatorii vitezei de circulatie a activelor circulante Nr 1 Indicatori Cifra de afaceri Formula Ca 2005 22173 2006 32833 2007 48891 UM mii lei 2 Imobilizari nete In 16611 31046 52261 mii lei 3 Stocuri St 282 569 1367 mii lei 4 Creante Cr 7691 13469 15932 mii lei

Disponibilitati banesti

Db

1575

6722

3243

mii lei

Active circulante

Ac

9549

20761

20542

mii lei

Furnizori si asimilate

Fz

5420

10842

10262

mii lei

Rotatia imobilizarilor nete

Ca/In

1.33

1.06

0.94

rotati i

Durata de rotatie a activelor circulante

(Ac/Ca)x360

155.04

227.63

151.26

zile

10 11

Durata de rotatie a stocurilor Durata de ncasare a creantelor

(St/Ca)x360 (Cr/Ca)x360 (Db/Ca)x360

4.58 124.88 25.57

6.23 147.69 73.71

10.07 117.31 23.88

zile zile zile

12 Durata de rotatie a disponibilitatilor banesti 13 14 Durata de achitare a furnizorilor Rotatia activului total

(Fz/Ca)x360 Ca/At

88.01 0.85

118.88 0.62

75.56 0.63

zile rotati i

RIn=Ca/In RAc=(Ac/Ca)*360 RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360

1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 2005 2006 2007 Rotatia activului total Rotatia imobilizarilor nete

RDb=(Db/Ca)*360 RFz=(Fz/Ca)*360 RAt=Ca/At Rotatia activului total=Ca/At reflecta gradul de rennoire a activului total prin cifra de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia n perioada analizata reflecta o tendinta de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2007. Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, avnd pondere

semnificativa n activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua. Durata de rotatie a activelor circulante nregistreaza un nivel nesatisfacator, cu tendint de scadere n anul 2006 urmata de o crestere accentuata in anul 2007. Durata medie a unei rotatii scade in anul 2007 fata de anul 2006 de la 227,63 zile la 151,26. Durata de rotatie a stocurilor nregistreaza o tendinta de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate. Durata de ncasare a creantelor scade n anul 2007 fata de 2006 de la 147,69 zile la 117,31 , situndu-se peste limita considerata normala (30 zile), cu influente negative asupra trezoreriei. Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaz o tendint de crestere n anul 2006, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2007 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se ncadreaza n limita unor decontri normale (30 zile). Raportul dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. n timp ce unitatea crediteaz beneficiarii, n 2007 in medie cu 117,31 zile, fr dobnd, beneficiaz de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile. Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

10

1.5 Analiza lichiditatii

Analiza lichidittii societatii urmreste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului incapacittii de plata.

Tabelul nr.9 Indicatorii de lichiditate Nr 1 2 3 4 5 Indicatori Stocuri Creante Disponibilitati banesti Active circulante Datorii pe termen scurt Formula St Cr Db Ac=St+Cr+Db Dts=Its+Fz+O b 6 7 8 Rata de lichiditate curenta Rata de lichiditate rapida Rata de lichiditate imediata Ac/Dts (Cr+Db)/Dts Db/Dts 1,30 1,26 0,21 1,43 1,39 0,46 1,32 1,23 0,21 2005 289 7691 1575 9549 7361 2006 568 13469 6722 20760 14535 2007 1367 15932 3243 20542 15537

1,6 1,4 1,2 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 2005 2006 2007 Rata de lichiditate imediata Rata de lichiditate rapida Rata de lichiditate curenta

Fig. 6 Evolutia lichiditatii

11

RLC=Ac/Dts RLR=(Cr+Db)/Dts RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins n perioada 2006 2007. Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati bnesti. Nivelul acestei rate, n perioada analizat, este in crestere, fiind situata peste nivelul asiguratoriu de 2/3. Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilittilor bnesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast rat este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2006, urmata de o scadere la nivelul anului 2007, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

1.6 Analiza rentabilitatii

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare n activitatea de exploatare la nivelul societatii n perioada analizata.

Tabel nr.10 Nivelul ratelor de rentabilitate Nr. 1 Specificatie Venituri din exploatare Simbol Ve 2005 23608 2006 38742 2007 57426 Um Mii leu 2 3 4 5 Cheltuieli de exploatare Profit din exploatare Profit curent Profit net Che Pe = Ve-Che Pc Pn 20364 3244 3219 1802 32742 6000 7804 4680 48122 9304 9816 7467 Mii lei Mii lei Mii lei Mii leu

12

Nr. 6 7

Specificatie Capital propriu Activ total

Simbol Cpr At

2005 18620 26168

2006 31049 52566

2007 46162 77521

Um Mii lei Mii leu

8 9

Rata rentabilitatii veniturilor Rata rentabilitatii resurselor consumate

rv = Pe / Ve

13.74%

15.49% 18.33%

16.20% 19.34%

% %

rc = Pe / Che 15.93%

10 11

Rentabilitatea economica Rentabilitatea financiara

re = Pe / At

12.4%

11.41% 25,14%

12% 21,27%

% %

rf = Pc / Cpr 17,28%

30,00% Rentabilitatea economica 25,00% 20,00% 15,00% Rentabilitatea veniturilor 10,00% 5,00% 0,00% 2005 2006 2007 Rentabilitatea resurselor consumate Rentabilitatea financiara

Fig. 6 Evolutia rentabilitatii

re=Pe/At rentabilitatea economica rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

n perioada 2006-2007 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

13

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata. Rentabilitatea costurilor msoar eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeasi evolutie ca si rata rentabilitatii veniturilor. Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe termen lung, att proprii ct si mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitti. Rata rentabilitatii economice nregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse. Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata rentabilittii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabilitti financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

1.7 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE TARI Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii. Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente. Structura financiara corespunzatoare. Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune. Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida. Solvabilitate patrimoniala ridicata. Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

14

PUNCTE SLABE Nivel scazut al rentabilitatii. Exista intarzieri privind incasarea creantelor. Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale. Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale. Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus. Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut. Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta. Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

15

II Analiza diagnostic a domeniului comercial

2.1Piata Piaa externa In 1997 Halewood International pune bazele societii Halewood Romnia SRL. Obiectivul principal al acestei organizaii era sa comercializeze vinuri romneti care sa ntruneasc exigentele pieei internaionale. In prezent Grupul Halewood Romnia exporta vinurile sale n peste 40 de tari din ntreaga lume, devenind totodat si cel mai important exportator de vinuri mbuteliate din Romnia. Piaa interna Produsele sunt vndute ctre distribuitori importani din toatre zonele tarii, ctre retaileri, magazinele key account: Metro Cash & Carry, Carrefour, Selgros, Hiproma, Pic Piteti, Auchan etc. Principalii distribuitori naionali sunt: Target Media, General Prama Food, Gabi's Braov, Magic Tic Tac Vlcea, Emiliana Arad, Mega Distribution, In vino Veritas, Dyonisos Casa de Vinuri, Geodor TG Mure, Grosbi Craiova, Impal Baia Mare,Vinexpert, Vinlux, D.P. Viapi, Floredana etc. Experienta la expert o au cu urmatoarele tari: Marea Britanie, SUA, Canada, Estonia, Germania.

2.2 Produsele

Grupul Halewood Romania produce vinuri rosii, albe si rose cu un stil modern si o personalitate bine definite din soiurile Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sangiovese, Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Gewrztreminer. Mostenitoare a celei mai vechi societati de vinuri spumante din Romania, Rhein & Co Azuga, Societate Anonima pe Actiuni, grupul Halewood Romania produce

16

aici prin metoda traditionala de fermentare secundara in sticla, vinuri spumante albe, rosii si rose. La Ploiesti, societatea produce vinuri spumante prin metoda cuvee close. Prahova Valley Lansata in anul 2000, gama Prahova Valley imbina armonios traditia viticola si tehnica de vinificare moderna, rezultatul trecand cu succes testele unui consumator educat si extrem de exigent din Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Franta, Italia, Germania, Tarile Baltice, SUA, Canada si Caraibe. Gama Clasic reuneste vinuri din soiurile Chardonnay, Pinot Grigio, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon si Merlot. Gamele Reserve si Special Reserve tintesc cu precadere soiurile rosii Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon si Feteasca Neagra, maturate in baricuri de stejar. Vinurile spumante Prahova Valley: extrabrut, sec, demisec si rosu sec sunt obtinute in Pivnitele Rhein- Azuga din cupaje de Chardonnay, Sauvignon Blanc si Feteasca Regala prin metoda traditionala de fermentatie secundara in sticla. Byzantium-Lansata in anul 2003 gama Byzantium cuprinde vinuri cu o personalitate si o individualitate marcanta, o impletire fericita a talentului oenologilor de la Cramele Halewood cu potentialul exceptional al podgoriilor detinute de Domeniile Halewood. Fie ca este vorba de stilul classic al soiurilor pure Chardonnay, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon si Merlot sau de nota moderna a cupajelor inovatoare, unice, Rosso di Valachia si Blanc de Transylvanie, complexitatea gustului reflecta lux, rafinament si capriciu, amintind de opulenta Imperiului Bizantin. Chery Tree Hill- Chery Tree Hill este un vin elegant de un rubiniu intens, obtinut din soiul de struguri Merlot, ale carui performante sunt inegalabile in podgoria Dealu Mare. Rhein Extra Cel mai cunoscut vin spumant produs in Romania in perioada interbelica este readus in prim plan in zilele noastre. Din cea mai veche pivnita pentru spumante din Romania, produs prin metoda traditionala dintr-un soi unic, romanesc numit Iordana, Rhein este un memento pentru vremurile in care in Romania se traia bine si elegant.

17

Special/ Private Reserve Gama Special Reserve cuprinde vinuri alese cu grija din cei mai buni ani de recolta, si maturate in baricuri noi din stejar romanesc pe o perioada de 6 pana la 12 luni, urmata de o invechire in sticla timp de un an. La Crama- Vinuri La Crama sunt vinuri de calitate superioara, care pastreaza personalitatea strugurilor din care provin. Sunt echilibrate, de o corpolenta medie, fructuoase si pot fi consumate in orice moment al zilei. Millenium Reuneste vinuri spumante obtinute la Ploiesti prin metoda cuvee close( fermentatie la tanc), in variantele: brut, sec, demisec, ambalat plusat brut, sec, demisec si rose demisec.

2.3 Pretul Tabel nr. 11 Preturile principalelor produse Denumire Byzantium Rosso di Valachia Bizantium Cabernet Sauvignion Bizantium Chardonnay Byzantium Blanc de Transylvanie Prahova Valley Special Reserve Feteasca Neagra Prahova Valley Special Reserve Pinoit Noir Cherry Tree Hill Merlot Private Rezerve Cabernet Sauvignion 67 ron 23 ron 23 ron Pret 30 ron 30 ron 30 ron 30 ron 23 ron

18

2.4 Furnizori , beneficiari si concurenti

Furnizorii: Produsele sunt vandute cate distribuitori importanti din toate zonele tarii catre retaileri prin firme specializate de distributie. Beneficiarii: S.C Cramele Halewood S.A se adreseaza unor oameni cu niveluri salariale medii si peste medii. Concurenti Cramele Recas Domeniile Tohani Murfatlar Jidvei Cari Reh Winery Casa de Vinuri Zoresti Vinexport S.A. Focsani Husi Vinterra Bachus S.A. Vincon Vrancea

2.5 Activitate promotionala

Activitatea promotionala se manifesta prin reclamele facute in standurile supermarketurilor, prin reclame T.V,prin proiecte de genulPictori de azi in Balcic. Cramele Halewood se implica in sustinerea proiectului "Pictori de azi la Balcic", raspunzand astfel invitatiei lansate de Elite Art Club UNESCO, potrivit unui comunicat de presa al producatorului de vinuri. Compania se numara printre cei care considera ca

19

reinvierea spatiului cultural al Balcicului reprezinta o secventa din identitatea spirituala a poporului roman. Conform reprezentantilor Halewood, vinul si arta sunt "intrinsec unite intr-o compatibilitate creatoare si generoasa, tocmai pentru ca vinul insusi este o arta". "Ne regasim in mod natural in intalnirea dintre vin si arta, fiindca le pretuim pe amandoua deopotriva, iar sprijinul pe care il acordam acesteia din urma, de cate ori avem ocazia, nu face decat sa completeze cu adevarat suportul pe care il dam vinului in toata activitatea noastra", a declarat Dan Muntean, director general al Grupului Halewood Romania. "Ernest Hemingway spunea candva ca vinul este cel mai civilizat lucru din lume", a mai adaugat Muntean.

2.6.Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul commercial

Unul din punctele forte ale Grupului Halewood il repezinta faptul ca ii premiaza pe cei mai buni somelieri romani.Anul acesta, Finala "Trofeului Someleriei", eveniment ajuns la cea de-a sasea editite, a fost organizat la Cazino Sinaia, la sfarsitul lunii noiembrie, de catre producatorul de vinuri Cramele Halewood impreuna cu Fundatia Europeana de Invatamant Hotelier Turistic Clubul National al Someleriei din Romania. Evenimentul a fost prezentat de Alfred Binder, sommelier Cramele Halewood, care a participat la organizarea concursului, precum si la toate etapele de pregatire si evaluare a cursantilor. In acest an Trofeul Someleriei s-a bucurat si de prezenta notabila a Mariei Jose Palomino Alcovero, Area Manager Casa Torres, celebrul producator spaniol ale carui vinuri sunt importate si distribuite in Romania de Grupul Halewood Romania. Avem nevoie de sommelieri pentru cunoasterea acestui produs minunat care este vinul. Cramele Halewood a ales sa organizeze acest eveniment deoarece somelierul reprezinta puntea de legatura intre producator si consumatori - Mihai Chitic, Director Comercial Cramele Halewood.

20

III.Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic

3.1 Amplasament Societatea are sediul in Str. Gageni Nr. 92, 100137 Ploiesti, Jud. Prahova, Romania Tel: +40 244 530 955; 130 975; 514 725 Fax: +40 244 599 216 E-mail: crame@halewood.com.ro Web: www.halewood.com.ro

3.2 Cai de acces si mijloace de transport: Conform adresei de mai sus firma isi are sediul in judetul Prahova, cea mai facila cale de acces find cea terestra prin mijloace de transport in comun sau particulare.

3.3 Resursele energetice si utilitatile

S.C Apa Nova Ploiesti S.R.L- alimentare cu apa si canalizare S.C Electrica Muntenia de Nord S.R.L-energie electrica Societatea dispunde de generatoare electrice proprii pentru relizarea programelor sale in conditii de calitate precisa.

3.4 Descrierea procesului de productie 3.4.1 Organizarea productiei

-Recoltarea strugurilor -Etape de maturare a strugurilor -Prelucrarea strugurilor -Prelucrarea mustului -Tratamentul cu solutie de SO2 -Centrifugarea mustului -Refrigerarea mustului

21

-Filtrarea mustului -Fermentatia alcoolica a mustului de strugure -Imbuteliere -Etichetare -Ambalare -Distributie -Transport

3.4.2 Echipamentele si procesele tehnologice

Echipamente: -Teascuri -Cantare -Masini de macinat -Masini de zdrobit -Masini de sortat -Centrifuge -Containere -Pompe -Distilatoare -Filtre

Recoltarea strugurilor In principiu trebuie aleasa acea data in cursul perioadei de coacere in care strugurii au ajuns sa corespunda scopului pentru care sunt destinati. Alegerea judicioasa a acestui moment nu este o operatiune asa de usoara, intrucat acesta este determinat de numerosi factori, dintre care o importanta deosebita o prezinta starea de maturitate a strugurilor, starea lor de sanatate, conditiile economice, modul de recoltare.

22

Etape de maturare a strugurilor Maturarea fiziologica reprezinta momentul in care semintele au capacitate de germinare, se folosesc strugurii pt realizarea de indivizi care ajunsi in perioada generative sa poata fi polenizati, incrucisati, operatiune de ameliorare a plantelor prin care se urmareste cumularea calitatilor ambilor parinti. Maturarea deplina reprezinta momentul in care strugurii au greutatea maxima, cu un bun raport aciditate, zaharuri si cu consistenta ferma a pulpei. Aceasta perioada este specifica recoltarii strugurilor de masa. Maturarea tehnologica este specifica strugurilor pentru vinificatie cand acestia au zaharuri mai multe in defavoarea acizilor, productia putand sa scada cu 10-15%. Supramaturarea coincide cu perioada de stafidire a boabelor cu o concentratie mai mare in zaharuri, atat datorita evaporarii apei, cat sip e seama acizilor din bob. Este perioada specifica recoltarii pentru obtinerea de vinuri dulci si aromate. Recoltarea strugurilor atacati de mucegaiul nobil (culesi la botritizare). In anmite areale de cultura pe suprafata boabelor apare atacul de mucegai nobil care subtiaza pielita boabelor, perforand-o pe alocuri, fapt ce determina o mai mare evaporare a apei si o usoara oxidare a bobului. Recolta scade cu pana la 40%, insa valorificarea depaseste valoric pierderea

Prelucrarea strugurilor Se recomanda ca rastimpul de la recoltare pana la prelucrare sa fie cat mai redus, scurtand astfel perioada de contact cu aerul a micilor cantitati de suc expuse la pericolul de a fi oxidate. La centrele de vinificatie strugurii se transporta cu utilaje care sa-I fereasca de contactul cu fierul deoarece aciditatea sucului poate extrage ioni de fier ce vor avea implicatii negative in viitorul vin, producandu-I efectul denumit casare fosfatosferica. Receptia cantitativa se face cantarind mijloacele de transport pline si apoi dupa golire ramanand cantitatea neta. Calitativ se urmareste autenticitatea soiului si gradul de sanatate al strugurilor. Concomitent se aleg la intamplare ciorchini din mijlocul de transport formand o mostra calitativa care sa se preseaza, iar sucului rezultat I se determina concentratia in zaharuri. 17g zaharuri=1% alcool.

23

Urmatoarea operatie este de a determina randamentul in must al strugurilor care poate varia intre 60-87% in functie de soi, de anul de recolta sau de sanatatea strugurilor. Strugurii sunt descarcati in cuve prevazute la partea inferioara cu un melc (snec). Se recomanda ca strugurii sa fie tratati prin pulverizare cu o solutie de dioxid de sulf care are rolul de a proteja antiseptic (impotriva oxidarii) mustul precum si pentru a inhiba drojdiile care se gasesc in pelicula albicioasa de pruina de pe suprafata boabelor. Snecul va face prima distrugere mecanica a bobului de strugure, recolta fiind dirijata catre urmatorul utilaj denumit zdrobitor-dezciorchinator. Acesta cu ajutorul unor valturi va desavarsi distrugerea boabelor, recolta devenind fluida si putand fi transportata cu pompe si conducte. Utilajul va indeparta ciorchinii deoarece mentinerea acestora in mustuiala ar determina o crestere a astringentei si un gust amar. Mustuiala se dirijeaza intr-un vas scurgator prevazut la partea inferioara cu un stut (conducta)prin care se scurge gravitational si se capteaza in vase mustul ravac. Restul de mustuiala format din fragmente de pulpa, pielita, seminte, resturi vegetale se preia ascendant cu ajutorul unui snec si se dirijeaza spre instalatiile de presare. Din prese la o prima treapta mai blanda de presiune se capteaza mustul de presa de buna calitate care se va asambla cu mustul ravac. La o presiune mai puternica se obtine un must de presa care se fermenteaza separate apoi se distila obtinandu-se rachiul de vin. Restul de bostina presata denumita tescovina, fie se fermenteaza fie se distila, obtinandu-serachiul de tescovina, fie se spala in circuit inchis pentru difuzia zaharurilor lichidul fermentandu-se si obtinand un vin slab alcoholic 2-30, denumit vin pichet folosit ca materie prima la fabricarea otetului. Din tescovina spalata si presata se pot separa semintele din care se obtine ulei ethnic. Restul de tescovina impreuna cu ciorchinii se valorifica in zootehnie. In cazul obtinerii vinurilor rosii din zdrobitor mustuiala se pompeaza in vase in care se mentin in contact pilitele si mustul timp de 3-4 zile rastimp in care incepe fermentatia rezultand o concentratie alcoolica de cca 5%. Alcoolul va fi solventul organic care va extrage substantele colorate si aromatizate existente numai in pielita si in stratul imediat de pulpa al strugurelui. Daca se extinde perioada de macerare pot aparea excese de substante taninoase ce dau gust astringent.

24

Prelucrarea mustului In mustul proaspat se afla o multime de substante in suspensie care trebuie decantate, pentru a nu influenta negative gustul si mirosul viitorului vin. Suma acestor substante poarta denumirea de burba, iar eliminarea ei poarta denumirea de deburbare, proces ce se poate realizeaza prin urmatoarele metode: 1.Tratamentul cu solutie de SO2 acesta va accelera decantarea in 24 de ore si va inhiba viata drojdiilor, care daca ar porni in fermentatie ar degaja CO2 impiedicand decantarea. 2.Centrifugarea mustului in centrele de vinificatie in care se face si limpezirea vinurilor se justifica investitia, centrifugarea asigurand o rapida separare a impuritatilor precum si fragmentarea macromoleculelor de polizaharide sau de proteine. 3.Refrigerarea mustului pentru obtinerea unor vinuri moderne, orice centru de vinificatie trebuie sa fie dotat cu instalatii de producerea frigului, pentru a putea controla temperature de fermentare a mustului. In aceste unitati se foloseste frigul la deburbare deoarece favorizeaza decantarea avand si effect inhibitor asupra drojdiilor. 4.Filtrarea mustului prin acest procedeu se asigura o fina limpezire a mustului, lucrare fiind foarte scumpa deoarece mustul fiind tulbure colmateaza rapid materialul filtrat. Fermentatia alcoolica a mustului de strugure Mustul limpede de deasupra depozitului de burba se trage in vase curate, care se umplu 80% din capacitatelasandu-se un spatiu gol de fermentare in care se va acumula spuma. Se recomanda insamantarea mustului cu drojdii selectionate specifice soiului de vin care sa fie capabile sa consume toate zaharurile pentru a se obtine in final un vin sec. De asemenea se administreaza enzyme care vor actiona asupra protoaromelor reusind in timpul fermentatiei sa le puna in valoare. Fermentatia alcoolica este un process complex biochimic si microbiologic in urma carora drojdiile hranindu-se cu monozaharide (glucoza, fructoza). Transforma structural mustul prin producerea de alcool etilic, CO2, energie. Concomitent au loc sute de reactii chimice in urma carora schimbarile ireversibile duc la obtinerea unui produs nou, vinul.

25

Etapele fermentatiei alcoolice Prima faza dureaza 1-2 zile rastimp in care drojdiile se acomodeaza cu mediul de hrana, incep sa se inmulteasca, formandu-se la suprafata lichidului un strat subtire de spuma. Faza a doua dureaza 4-5 zile drojdiile inmultindu-se exponential, eliberand cantitati inseminate de CO2, iar lichidul putandu-se incalzi pana la cca 350C. Datorita temperaturii accumulate exista riscul pierderii valoroaselor arome specifice soiului. In consecinta se recomanda controlul temperaturii de fermentatie cu ajutorul frigului computerizat la 17-210C pentru vinurile albe 25-280C pentru vinurile rosii. Faza a treia dureaza cca 24-36 ore cand drojdiile inhibate de taria alcoolica pe care au produs-o si epuizand sursa de hrana se opresc din activitate. Rezulta vinul nou sau brut, tulbure, protejat impotriva aerului de perna de CO2 formata la suprafata.. Vinul ca produs finit in centrele de vinificatie devine materie prima in combinatele de stabilizrae si imbuteliere a acestora. Aici receptia se face calitativ si cantitativ. Receptia calitativa presupune luarea unei cantitati egale de vin din fiecare compartiment rezultand o proba omogena careia i se face analiza senzoriala( gust, miros, culoare) care trebuie sa corespunda soiului si o determinare chimica in laborator. Gustul, este unul din criteriile cele mai importante pentru aprecierea calitatii vinurilor deoarece cu ajutorul lui se pot identifica calitatie gustative si starea de sanatate a vinului, inclusive defectele acestuia. Prin gust, degustatorii aprecieaza vinuri: armonice, putin armonice, bine alcatuite, echilibrate, cu personalitate. Pentru a inlatura subiectivismul posibil al aprecierilor facute de degustatori, in practica se dau in vedere si analizele fizico-chimice ale vinurilor prezentate pentru degustare. Aroma, este caracterizata ca nuante de mirosuri provenite din struguri sau

obtinute in procesul tehnologic din timpul fermentatiei vinului, buchetul reprezinta nuante de arome ce pot fi identificate la vinurile invechite. Aroma se exprima prin termeni ca: fructuos, de flori de padure, de fan cosit, de flori de salcam, de miere de mai, de strugure,delicate, discreta, atragatoare, neexpresiva, pe cand buchetul se poate exprima prin: fin, natural, parfumat, placut, deosebit de placut, de vin invechit buchetat, incantatory, trezit, imbatranit, neplacut, neatragator, rasuflat, alterat.

26

Culoarea, poate fi apreciata printr-o gama sensibila de nuante ce merg la vinurile albe, de la alb-verzui, galben-pai, galben-verzui, galben-auriu inchis cu nuante de portocaliu. La vinurile rosii, gama de nante este de la rubiniu deschis pana la rosu-rubiniu inchis, rosu-caramiziu. Pe fondul acestor nuante culoarea vinurilor este apreciata prin termeni ca: aprinsa, intense, stralucitoare, vie, clara. Defectele se pot exprima prin: bruna-pamantie, intunecata, stinsa, ofilita. Etichetarea si ambalarea Capsuloanele sunt capisoanele care se pun peste dop imbracand si gatul sticlei, culorile folosite sunt diverse si in concordanta cu eticheta produsului. Sunt imbracate din foile de aluminiu sau material plastic putand fi puse manual sau cu masina. Este important ca aceste capsuloane sa poata fi aplicate mecanic, la viteza de lucru a liniei de imbuteliere. Pentru a respecta aceasta cerinta este nevoie ca modul de ambalare al capsuloanelor sa fie telescopic, in siruri lungi, usor de separat, impachetate in asa fel incat sa previna deteriorarile transportului. Etichetele sunt considerate centrul nervos, vital al impachetarii. Etichetele utilizate sunt cele adezive, dar dificil de aplicat pe sticla care contine vin rece. Depozitarea etichetelor este insemnata pentru performantele masinii de etichetat, conditiile ideale de depozitare fiinde de 25 grade Celsius si 75% umiditate. Etichetarea este cel mai complex, dificil si costisitor proces al impachetarii si este necesara consultarea cu designerul de etichete si fabricantul lor. Etichetarea este in acelasi timp un proces supus cerintelor legale. Pe eticheta se inscriptioneaza anumite indicatii, caracteristici obligatorii, stipulate prin lege in fiecare tara. De regula, spumantele au o eticheta fata si un guleras care fixeaza capsulonul. Pe eticheta trebuie sa fie mentionate denumirea produsului, capacitatea buteliei, continutul in alcool, denumirea de origine(daca este cazul), specificarea metodei d eobtinere, tipul produsului, concentratia alcoolica, volumul nominal al buteliei, incadrarea dupa continutul de zahar, numele si adresa producatorului. Cutia de carton poate fi confectionata pentru 6 sau 12 butelii. Cutia de carton trebuie sa fie confectionata din carton de buna calitate pentru ca sa nu se deformeze sub sarcina in timpul transportului sau al depozitarii. Se poate utiliza

27

cartin natur, albit sau divers colorat, cutia poate fi inscriptionata sau nu in functie de calitatea vinului pe care il contine.

3.4.3 Capacitatea de productie

Productia medie anuala de vin se ridica la 42.000 de hectolitri, iar capacitatea de stocare totalizeaza 90.420 de hectolitri.

3.4.4 Calitatea produselor

Cramele Halewood este o companie care prin imbinarea tehnologiei si a talentului echipei aduce pe piata vinuri ce valorifica potentialul exceptional al Romaniei si marea diversitate in domeniul viti-vinicol.

3.4.5 Intretinerea si repararea utilajelor

Societatea se asigura pentru buna functionare a utilajelor prin intretinerea zilnica si in cazul unor probleme si repararea cat mai rapida.

28

3.4.6 Igiena si protectia muncii

Tabel nr.12 Concepte si continuri privind igiena si protectia muncii Competene specifice 1. Cunoaterea normelor metodologice de protecie, igien a muncii si PSI n vederea respectrii legislaiei n vigoare Coninuturi Standarde i normative de PM i PSI Legislaia de PM i PSI n Romnia Pregtirea i instruirea personalului Tipuri de instructaje de protecie a muncii Drepturi i obligaii ale angajatorului i angajatului Declararea i cercetarea accidentelor de munc 2. Clasificarea tipurilor de accidente de munc, a bolilor profesionale i identificarea cauzelor care le produc Accidente de munc Msuri de prevenire a accidentelor Msuri de prim ajutor Substane toxice. Limite admisibile Boli profesionale 3. Organizarea locului de munc n conformitate cu condiiile standardizate existente i cerinele igienico sanitare 4. Clasificarea noxelor chimice i a pulberilor industriale Microclimatul la locul de munc Igiena muncii Principii ergonomice n organizarea locului de munc Substane toxice Pulberi industriale Substane inflamabile Substane explozive Substane caustice 5. Selectarea mijloacelor i a procedeelor de prevenire a accidentelor i de protecie a muncii n caz de incendii, accidente de munc i calamiti naturale Mijloace de stingere a incendiilor Mijloace individuale i colective de protecie n caz de accidente de munc i calamiti naturale Indicatoare i panouri avertizoare Dispozitive de siguran n exploatarea utilajelor i instalaiilor

29

6. Selectarea materialelor igienicosanitare i a alimentelor de protecie necesare n anumite situaii

Materiale igienico-sanitare Alimentaia de protecie

Cu privire la igiena si protectia muncii nu se face nici o exceptie de la regula. Forta de munca este imbracata in halat alb si incaltaminte speciala purtata doar in incinta fabrici, fara bijuterii atat pe degete cat si la gat si la urechi. Exista un loc special de servit masa si nu langa aparatele de prelucrare si fabricare a vinului, orele de mese sunt fixe si trebuiesc respectate. Inainte de a se apuca de treaba salariatul trebuie sa fie curat atat pe maini cat si pe corp si sa poarte echipamentul corespunzator. In ceea ce priveste protectia muncii, aceasta este aplicata in incinta fabricii si toata lumea trebuie sa se rezume la acel regulament de ordine interioara si sa il respecte tocmai pentru ca activitatea sa se desfasoare in bune conditii si sa nu existe posibile accidente in timpul lucrului.

3.5 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul ethnic si tehnologic

Un punct forte al intreprinderii il reprezinta faptul ca investit substantial si constant in ultimii ani in dezvoltarea capacitatilor de productie, logistica si facilitate de depozitare.La ora actuala liniile proprii de imbuteliere reprezinta una dintre cele mai moderne facilitate de acest tip din Romania.

30

IV.Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane

4.1 Structura si dinamica personalului

Dupa o investitie totala de peste 10 milioane de dolari Grupul Halewood are astazi 3 subsidiare in Romania (respectiv pentru viticultura, vinificatie si comercializarea vinurilor) in care lucreaza peste 200 de specialiati cu studii si specializari in tara si strainatate.

4.2 Remunerarea si motivarea personalui Resursele umane sunt primele resurse strategice ale unei organizaii in noua societate informaionala, capitalul uman nlocuind capitalul financiar ca resursa strategica. Resursele umane sunt unice in ceea ce privete potenialele lor de cretere si dezvoltare, in capacitatea lor de a-si cunoate si invinge propriile limite. Succesul unei organizaii, gradul de competitivitate al acesteia, pornesc de la premisa ca oamenii sunt bunul cel mai de pret al organizaiei. Resursele umane constituie un potenial uman deosebit care trebuie in te Ies, motivat si implicat cat mai deplin in realizarea obiectivelor organizaiei. Pentru aceasta, deciziile manageriale din domeniul resurselor umane trebuie adaptate ntotdeauna personalitii si trasaturilor angajailor. In teoriile tradiionale ale 'ntreprinderii,salariaii erau privii prin prisma modului in care executau in mod disciplinat anumite operaii prestabilite sau 'ndeplineau anumite activiti. Astfel s-au cristalizat concepte ca" fora de munca", definind totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale utilizate de salariai in procesul muncii. Aceste concepte ( fora de munca, mana de lucru) se utilizau la singular definind ansamblul, masa angajailor, fara a face trimitere la salariai ca indivizi cu personalitate , nevoi,comportament, educaie, experiena si valori specifice. In accepiunea moderna, din perspectiva managementului resurselor umane, oamenii nu sunt angajai doar pentru a ocupa anumite posturi vacante ci, fiecare in parte,

31

pentru rolul lor important pe care il poate avea in cadrul organzatiei. Acest lucru este cu atat mai evident cu cat,in mediul socio-economic actual caracterizat prin concurenta, dinamism si interdependenta, multe din dificultile sau succesele organizaiilor au la baza resursele umane si managementul acestora. In societatea contemporana, importanta capitala a activitilor de formare si perfecionare a tuturor angajailor oricrei organizaii este determinata de caracteristica dominanta a perioadei actuale- accelerarea schimbrilor, a nnoirilor in orice domeniu de activitate umana, produse sub imperiul tiinei si tehnologiei devenite forte motrice primordiale ale dezvoltrii societii. Exista in cadrul societii prezentate numeroase prghii de influenta a comportamentului organizational si , implicit, de motivaie a angajailor in sensul depunerii efortului necesar atingerii obiectivelor propuse de ctre management. Dupa analiza am reuit sa stabilim ca atenia cade in principal cand se trateaz problema motivaiei in sistemul de management al unei societi asupra sistemelor de salarizare, asupra sistemelor de premiere si recompensare suplimentara si asupra importantei practice a motivaiei personalului. Formarea profesionala este activitatea desfurata in scopul nsuirii de cunotine teoretice si deprinderi practice, de un anumit gen si nivel, in msura sa asigure indeplinirea calificata de ctre lucratori a sarcinilor ce le revin in exercitarea, in procesul de munca, a unei profesiuni sau meserii. Desfurarea proceselor de formare si perfecionare a personalului societii presupun pentru cazul prezentat parcurgerea mai multor etape: stabilirea cerinelor imediate si de perspectiva de formare si perfecionare a personalului organizaiei. elaborarea planului si programelor de formare si perfecionare a personalului societii

Desfurarea programelor Programele prin care un angajat al societii poate trece succesiv sunt: de formare pe postul ocupat de perfecionare pe postul ocupat de formare in vederea promovrii intr-un post superior controlul

32

evaluarea programelor controlul se desfoar continuu, in trei momente semnificative: Pe parcursul desfurrii programului care are caracter corectiv si la sfritul

programului care are caracter constatativ, obiectul sau fiind nivelul de cunotine dobndite de participani In perioada ulterioara ncheierii programului, cand are ca obiect evaluarea schimbrii la locul de munca a nivelului de competenta, a aptitudinilor si atitudinilor participanilor la program. Evaluarea eficientei activitii de formare si perfecionare Procesele de formare si perfecionare a personalului se realizeaz prin programe corespunztoare desfurate in locuri diverse, folosind forme variate si fiind caracterizate de trasaturi distincte. In cazul societii prezentate acest lucru se realizeaz prin folosirea de cursuri, vizite de studii, stagii de specializare, instruire la locul de munca, participarea colectiva de munca, rotirea pe posturi, sprijinirea efului direct, nlocuirea temporara a efului direct. Aceste programe sunt utilizate deoarece reclama cheltuieli mai sczute, asigura conectarea mai strnsa la nevoile efective ale organizaiei, permit axarea tuturor formelor de realizare pe valorile majore pe care le promoveaz organizaia/formele de realizare si coninut proceselor de formare si perfecionare deriva nemijlocit din strategia si politicile de personal ale societii; permit folosirea instructorilor exteriori si formarea progresiva de instructori interni, din societate. Pe langa aceste programe societatea mai realizeaz si prelegeri, consultaii reuniuni-dezbateri, cursuri si seminarii susinute de institurii specializate de training, naionale si internaionale. Aprecierea performantelor reprezint evaluarea obiectiva globala a activitii si comportamentului fiecrui angajat efectuata pe baza unor criterii care privesc rezultatele obinute in munca, nivelul pregtirii profesionale, preocuparea pentru mbogirea cunotinelor, grija pentru patrimonial organizaiei, calitile personale, comportarea la locul de munca, in familie si civica, respectarea legilor, pstrarea secretului profesional. In esena aprecierea performantelor trebuie sa urmreasc trei obiective principale:

33

evaluarea performantelor reale ale angajailor stabilirea potenialului de conducere revizuirea retribuie Sistemul de recompensare trebuie sa motiveze angajaii astfel incat acetia sa

Recompensarea adopte comportamentul dorit de organizaie. Recompensarea, ca activitate componenta a managementului resurselor umane, trebuie sa vizeze cteva obiective generale: Sa motiveze angajaii astfel incat sa-I determine sa puna in slujba realizrii obiectivelor societii, 'ntregul potenial creativ, de cunotine si experiena. Sa promoveze spiritul de competiie corecta intre angajai prin asigurarea echilibrului intre performanta si recompense,a posibilitii ca fiecare angajat sa vada clar contribuia muncii sale la rezultatele finale ale activitii societii, precum si prin ntrirea convingerii angajailor ca propria lor contribuie a fost apreciata corect si recompensata. Sa reflecte grija societii pentru bunstarea angajailor ei, asigurata in condiii de competiie si echilibru, dar si carenele societii fata de angajai, exprimate in termeni de responsabiliti, performante, atitudini si comportament Sa contribuie la instaurarea si consolidarea unui climat de ordine, randament si echitate in cadrul societii Strategia utilizata de Cramele Halewood SA reuete sa indeplineasca urmtoarele cerine: [1] Sa derive din obiectivele pe care societatea si le-a propus sa le ating si din strategia de ansamblu a acesteia [2]Sa sprijine valorile eseniale ale organizaiei [3] Sa asigure corelaia obligatorie intre perfomantele si nivelul recompensrii la nivelul fiecrui angajat si fiecrei grupe de lucru; [4] Sa stimuleze adoptarea de ctre angajaii situai la toate nivelurile ierarhice a unui comportament dorit, concordant cu valorile eseniale ale organizaiei si subordonai imperativului realizrii in cele mai bune condiii a obiectivelor acesteia.

34

[5] Sa se armonizeze cu stilul de conducere propriu organizaiei [6] Sa se ofere o scara a recompenselor care sa stimuleze competiia, dezvoltarea profesionala a angajailor si spiritul de excelenta. Sistemul de recompense cuprinde recompensele banesti( salariul tarifar, adaosurile la salariu si unele avantaje, ansamblul acestora formnd remuneraia totala) si recompensele moralei recunoaterea capacitilor profesionale, a autoritii de competenta, titluri, distincii etc) Sistemul de recompensare a Cramelor Halewood SA are drept componente: Recompense directe Salariul de baza Salariul de merit Sistemul de stimulente Premii, comisioane, acordul direct, adaosuri la salariul, sporuri, acordul progresiv, cumprarea de aciuni, participarea la profit Recompense indirecte Asigurri medicale Asigurri de viata Asigurri de accidente Pensii Primele de pensionare Ajutor de omaj Protecie sociala Plata timpului nelucrat Concedii de odihna mese gratuite servicii specifice

35

Politica de salarizare la Cramele Halewood SA Conturarea politicii de salarizare trebuie fcuta in lumina ctorva aspecte eseniale: a)Politica de salarizare trebuie sa se integreze organizational in MRU, sa fie armonizata cu activiti componente ale acestuia si indeseobi cu planificarea resurselor umane, cu formarea si perfecionarea personalului, cu aprecierea acestuia si cu dezvoltarea carierelor; b)Politica de salarizare, prin modul in care este conceputa si aplicata, trebuie sa induc tuturor angajailor contiina clara ca retribuia este, deopotriv, o premisa importanta a unei activiti eficiente, dar si o consecina a prestrii unei asemenea activiti c)Politica de salarizare trebuie sa asigure echilibrul intre cerinele de cretere a eficientei activiti desfurate, ceea ce presupune aplicarea unor criterii de retribuire mai severe, si cointeresarea mai puternica a angajailor pentru creterea performatelor lor individuale si implicit a celor ale societii d)Politica de salarizare trebuie sa asigure atat echitatea interna, in cadrul societii, respectiv susinerea prin salarii a unor raporturi de munca corectei reflectate, prin altele, de corespondenta dintre coninutul, calitatea si cantitatea muncii, pe de-o parte, si nivelul retribuirii, pe de alta parte) cat si echitatea externa, respectiv" alinierea" realizata prin mecanismele de piaa a nivelului salariilor pltite de societate la cele practicate de celelalte societi din sectorul viti-vinicol e)Politica de salarizare trebuie sa asigure respectarea tratamentului egal in stabilirea salariilor ceea ce nu inseamna egalitarism in administrarea acestora, ci dimpotriv, retribuirea corespunztoare a performantelor individuale.

4.3 Productivitatea muncii

Principalul indicator ce caracterizeaza eficienta utilizarii reurselor umane in cadrul unei firme este productivitatea muncii care exprima insutirea muncii de a crea un anumit volum de bunuri intr-o unitate de timp. In expresie valorica, productivitatea muncii reprezinta raportul intre efectul economic obtinut si efortul depus in vederea

36

realizarii acestui efect. Relatiile bune dintre manageri si angajatii sai fac ca efortul depus sa fie la cote maxime.

4.4 Conditiile de munca

Salariatii sunt multumiti de conditiile de munca existente in cadrul firmei.Odata cu investirea in echipamente moderne se usureaza si munca angajatiilor.

4.5 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurse umane

Compania Halewood Romania a inceput cu dreptul campania de toamna, producatorul de vinuri consolidandu-si sectorul uman prin angajare a doua nume "de clasa mondiala": Stephen Bennett si Alberto Antonini.

37

V Analiza diagnostic a domeniului managementului

5.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului Puncte forte -angajarea a doua nume de clasa mondiala Stephen Bennett si Alberto Antonini. -Echipa de management este profesionista, deschisa, dinamica increzatoare,umana si calda conform Agentiei GAV/Scholz and Friends Datorita politicii de management si marketing aplicate societatea are o evolutie

ascendenta punctele slabe fiind insesizabile.

38