Sunteți pe pagina 1din 28

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris CZU: 339.92(043.4)

ANGELA OSMATESCU

ZONELE ECONOMICE LIBERE ŞI ROLUL LOR ÎN PROCESUL DE INTEGRARE A ECONOMIILOR NAŢIONALE ÎN SISTEMUL RELAŢIILOR ECONOMICE INTERNAŢIONALE

SPECIALITATEA: 08.0014 – ECONOMIE MONDIALĂ; RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2011

Teză a fost elaborată în cadrul catedrei “Relaţii Economice Interaţionale” a Academiei de Studii Economice din Moldova

Conducător ştiinţific: Victoria LUPU, doctor în economie, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali:

Gribincea ALEXANDRU, prof. univ., dr. hab. în economie, U.L.I.M; Ciobanu SERGIU, dr. în economie, viceministru al economiei.

Componenţa Consiliului Şţiinţific Specializat:

Sergiu CHIRCĂ, prof. univ., dr. hab. în economie, A.S.E.M – preşedinte al C.Ş.S; Boris CHISTRUGA, conf. univ., dr. hab. în economie, A.S.E.M – secretar ştiinţific al C.Ş.S; Petru ROŞCA, prof. univ., dr. hab. în economie, U.L.I.M. – membru; Elena SAVA, conf. univ., dr. în economie, U.S.M. - membru;

Olesea SÎRBU, dr. în economie, Centrul de studii în integrare europeană,

A.S.E.M

membru;

Susţinerea va avea loc la 02 septembrie, ora. 14.30 în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat D 32-08.00.14-16 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe adresa: Chişinău, str. Mitropolit G. Bănulescu Bodoni nr.59, Bloc B, b.701 Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca ASEM, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, pagina web a CNAA (www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la 27 iulie 2011.

Secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, doctor habilitat în economie, profesor universitar

Conducător ştiinţific, doctor în economie, conferenţiar universitar

ţ ific, doctor în economie, conferen ţ iar universitar Autor: Boris Chistruga Victoria LUPU Angela OSMATESCU
ţ ific, doctor în economie, conferen ţ iar universitar Autor: Boris Chistruga Victoria LUPU Angela OSMATESCU

Autor:

doctor în economie, conferen ţ iar universitar Autor: Boris Chistruga Victoria LUPU Angela OSMATESCU © Osmatescu

Boris Chistruga

Victoria LUPU

Angela OSMATESCU

© Osmatescu Angela,2011

2
2

I. REPERE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII

În prezent, conform criteriilor economiei de

piaţă, zonele economice libere (ZEL) sunt nişte structuri teritorial-economice destul de progresive, dispunând de un potenţial enorm al antreprenoriatului ce asigură creşterea nivelului de dezvoltare a regiunilor unde sunt amplasate, creşterea nivelului de ocupare şi a veniturilor populaţiei, soluţionarea problemelor prioritare de ordin economic şi social. Aceste rezultate sunt atinse prin intermediul utilizării unor instrumente economice eficiente şi tehnologii financiare, ce asigură productivitatea şi repartizarea echitabilă a produsului naţional. Rolul activ pe care îl joacă ZEL în procesul de asigurare a dezvoltării economice a ţărilor, unde se crează şi funcţionează, a fost determinat de poziţionarea lor pe post de „locomotivă” a întregii economii naţionale, oferind soluţionarea problemelor principale: orientarea spre export a ţării; implementarea proceselor de producţie înalt tehnologizate; crearea unei infrastructuri de piaţă modernă bazată pe industrie şi, nu în ultimul rând – integrarea în economia mondială. Acest fapt necesită evidenţierea şi stabilirea legăturilor directe între procesele de integrare economică regională şi rolul ZEL în asigurarea procesului de includere a economiilor naţionale în sistemul relaţiilor economice externe. Percepţia generală despre asemenea structuri economico-organizatorice după cum se prezintă ZEL, este destul de deviată şi variată din cauza evoluţiei rapide a factorilor ce influenţează dezvoltarea lor, şi care în consecinţă au generat o multitudine de forme specifice şi modalităţi diferite de funcţionare a lor. Un loc aparte autorul rezervă evidenţierii rolului pe care îl au ZEL ca canale transfrontaliere de circulaţie a capitalului, impactul în constituirea principalelor artere comerciale, şi necesitatea nivelării condiţiilor interne şi externe de antreprenoriat. În acest sens, se elucidează efectele creării şi dezvoltării ZEL atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezvoltare, care vor antrena la nivel micro, mezo şi macro o serie de consecinţe importante de ordin economic, social şi strategic. Pornind de la idea că zonele economice libere sunt nişte structuri economico- organizatorice, care în mod cert influenţează şi accelerează procesul de integrarea a economiilor naţionale în sistemul relaţiilor economice externe, autorul plasează accentul asupra studiului diferitor forme de ZEL şi impactul lor asupra dezvoltării social-economice a ţării, aşa cum organizarea relaţiilor economice internaţionale constituie o prioritate în cazul instituirii unei experienţe de integrare. Scopul investigaţiilor constă în estimarea impactului ZEL asupra procesului de integrare a economiilor naţionale în sistemul relaţiilor economice externe, utilizîndu- se în calitate de referinţă analiza experienţei internaţionale la acest capitol. Obiectivele lucrării rezidă în:

analiza formelor şi tipurilor de ZEL prin efectuarea unui studiu al clasificărilor specialiştilor ce au studiat tipologia lor şi elaborarea unei variante noi de clasificare;

Actualitatea temei de cercetare:

ş tilor ce au studiat tipologia lor ş i elaborarea unei variante noi de clasificare; Actualitatea

3

demonstrarea legăturilor directe între procesul de integrare economică internaţională şi constituirea ZEL şi necesitatea includerii lor ca etapă primară în acest proces;

evidenţierea legăturii inerente dintre ZEL şi integrarea economică regională; estimarea impactului ZEL asupra dezvoltării economiilor naţionale, pe baza analizei experienţei internaţionale de funcţionare şi creare a lor; depistarea aportului ZEL în procesul de formare a principalelor artere comerciale şi de transport; evidenţierea importanţei laturii financiare a ZEL în vederea circulaţiei transfrontaliere a capitalului prin intermediul lor; analiza necesităţii nivelărilor condiţiilor de antreprenoriat interne şi externe în baza tehnologiilor inovaţionale; identificarea unor direcţii de dezvoltare a ZEL în Republica Moldova în baza prezentării unui proiect legislativ de funcţionare a lor; elaborarea unei concepţii –strategie în vederea prefecţionării activităţii ZEL din Republica Moldova. Noutatea ştiinţifică: 1) determinarea legăturilor directe dintre procesul de integrare economică regională şi constituirea zonelor economice libere şi necesitatea plasării acestora în cadrul procesului dat; 2) elaborarea unei variante de clasificare a tipurilor de zone economice libere; 3) elaborarea modelului evolutiv-structural al zonelor economice libere, în baza analizei extinderii acestora; 4) elaborarea direcţiilor prioritare în reglementarea juridico-legală a activităţii economice a ZEL în Republica Moldova; 5) completarea concepţiei în vigoare cu privire la ZEL, prin determinarea gradului de eficienţă economică a acestora. Suportul metodologic, teoretico-ştiinţific al investigaţiilor. Baza teoretică şi metodologică a tezei o constituie studierea lucrărilor fundamentale cu privire la procesul de integrare economică, a zonelor economice libere, la specificul dezvoltării ZEL, ştiinţele economice, utilizarea metodelor de cercetare. Aceasta cuprinde publicaţiile ştiinţifice în domeniu atât a savanţilor cu renume mondial, autohtoni, precum şi din alte ţări, cum ar fi: Grubel Herbert G., Caraiani Gh., Balassa B., McCalla Robert J., Guo Xincang, Haywood R., Kravţova S., Gorbunov A., Ignatov V., Butov V., Smorodinskaia N., Gromov A., Daniko T., Okrut Z., Kuzneţova T., etc. În lucrare au fost folosite următoarele metode: compararea, gruparea, analiza, sinteza, deducţia, precum şi alte metode şi procedee de cunoaştere ştiinţifică a proceselor economice. Semnificaţia teoretică a tezei rezultă din problematica, metodologia şi principiile cercetării, care reliefează şi sunt în concordanţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării ştiinţei economice. Teza reprezintă o abordare nouă a relaţiilor dintre procesul de integrare economică şi zonele economice libere, precum şi specificul creării şi funcţionării lor atît în lume cît şi în Republica Moldova sub aspect de conţinut, derulare, trăsături specifice, ce demonstrează posibilităţile de a modela procesul de difuzare şi eficientizare a zonelor economice libere. Valoarea aplicativă a tezei devine relevantă din propunerile elaborate în baza cercetărilor ştiinţifice implementate în cadrul realizării proiectului Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova „Impactul proceselor de globalizare şi

realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de
realiz ă rii proiectului Academiei de Ş tiin ţ e a Republicii Moldova „Impactul proceselor de

4

transnaţionalizare asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova” pentru anii 2007-2008 la etapa „Analiza dezvoltării ZEL în cadrul procesului de integrare economică regională şi determinarea efectului ZEL asupra dezvoltării economiei Republicii Moldova”. Materialele publicate pot fi utilizate în procesul de studii din instituţiile de învăţământ superior. Aprobarea rezultatelor obţinute în urma investigaţiilor ce constituie teza. Rezultatele cercetărilor, concluziile şi recomandările incluse în teză au fost prezentate şi aprobate în cadrul mai multor sesiuni de comunicări, simpozioane şi conferinţe ştiinţifice cu participare internaţională, organizate de Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Academia Româno – Americană, în ţară sau în străinătate. Au fost înaintate propuneri

Ministerului Economiei pentru implementarea unor recomandări ale autorului care şi-au găsit reflexţie în diferite acte normative, şi nu în ultimul rând au fost elaborate propuneri pentru administraţia zonei libere „Expo – Business Chişinău”, etc. Publicaţiile: Ideile de bază ale tezei au fost expuse şi publicate în 13 articole, cca. 4,4 c.a.

corespunde obiectivului şi sarcinilor propuse spre

realizare, şi conţine introducere, trei capitole care reflectă conţinutul de bază al cercetărilor efectuate, concluzii şi recomandări, bibliografie din 126 numiri, 11 anexe, 123 pagini de text de bază, 8 figuri şi 5 tabele. Cuvinte cheie utilizate în teză: integrare economică regională, internaţionalizare, cooperare transfrontalieră, zone economice libere, administraţie, zone libere teritoriale, zone libere de regim, modele, avantaje economice, competitivitate, difuzie, tipuri, concepţie, structură administrativă, exporturi, importuri, evoluţie, economie.

Volumul şi structura tezei

II. CONŢINUTUL TEZEI

Capitolul 1, ”Corelaţia dintre zonele economice libere şi procesul de integrare economică internaţională:abordări teoretice”, include baza teoretică şi mecanismul propriu a procesului de integrare economică internaţională şi regională, analiza tipurilor de ZEL care ulterior a servit drept cadru de referinţă pentru elaborarea unei variante de clasificare, precum şi evidenţierea rolului pe care îl jocă ZEL în cadrul procesului de integrare regională În procesul de dezvoltare a economiei mondiale, dintotdeauna a existat tendinţa de integrare economică internaţională şi globalizare economică. Astăzi, aceasta înseamnă, că majoritatea ţărilor sunt părţi componente ale unei reţele economice globale, contradictoriu cu situaţia dinaintea celui de-al II-lea război mondial, cînd aşa numita „economie globală” includea numai cîteva ţări dezvoltate. Chiar şi în anii 1950, economia globală era limitată la ţările cu economia de piaţă. De atunci, unele ţări mai puţin dezvoltate au devenit noi state industrializate cu sisteme economice de piaţă incluzând şi fostele ţări socialiste. Economia mondială a stabilit nişte relaţii de interdependenţă şi a condus la formarea unui spaţiu globalizat.

5

Parte componentă a integrării economice internaţionale şi globalizare economică, ZEL (zonele economice libere) au jucat un rol important în dezvoltarea economică internaţională, în special în ţările în curs de dezvoltare. După cum se ştie, există o serie de definiţii a procesului de integrare economică internaţională (IEI), care descriu trăsăturile lui la diferite etape de integrare. Dintre cele mai larg cunoscute am putea menţiona definiţia dată de Balassa B., care descrie acest proces ca unul în care are loc „eliminarea completă a barierelor din calea circulaţiei capitalului şi forţei de muncă”; sau cea dată de economistul Fernand Baudhuin „eliminarea barierelor pentru circulaţia liberă a factorilor de producţie şi egalizarea preţurilor la aceşti factori”. Definiţiile menţionate descriu trăsăturile IEI la diferite etape de integrare, dar procesul de integrare regională şi instituţionalizarea au fost excluse. Bazată pe aceste afirmaţii, IEI poate fi înţeleasă ca un proces integrativ în creştere ce constituie obiectivul major al dezvoltării economice mondiale. Cu alte cuvinte, atît sectoarele economice din orice colţ al lumii, cît şi cele din structurile regionale fuzionează într-un sistem economic, iar diferite zone economice sunt integrate într-o entitate economică. Acest progres este caracterizat nu numai de integrarea funcţională şi de integrarea economică regională (IER), dar deasemenea şi garantat de instituţionalism. Integrarea funcţională include liberalizarea comerţului (LC), internaţionalizarea financiară (IF) şi integrarea producţiei (IP). LC în schimbul de bunuri, IF în distribuţia factorilor esenţiali de producţie, IP în sferele productive, arătând separat integrarea în economia mondială de la bază pînă la cele mai înalte niveluri. Instituţionalizarea include variate acorduri şi tratate internaţionale, care de fapt şi reprezintă garanţia organizaţională în procesul de realizare a etapelor integrative menţionate anterior. IER are dimensiuni spaţiale şi nivele diferite, şi de fapt este regionalizarea integrării funcţionale şi a instituţionalizării. Astăzi, IER poate fi observată la diferite etape de dezvoltare în diferite regiuni, urmând diferite modele integrative.

Integrarea funcţională

Instituţionalizarea

Integrarea regională

Zonele economice libere

Integrarea regional ă Zonele economice libere Integrarea Economic ă Interna ţ ional ă Fig. 1 Tipurile

Integrarea

Economică

Internaţională

Fig. 1 Tipurile şi relaţia logică a integrării economice internaţionale

Integrarea economică internaţională reflectă legea inerentă a dezvoltării economice mondiale, ce constă din lărgirea continuă a activităţilor economice, implementând la nivel mondial libera circulaţie a bunurilor, factorilor de producţie, forţei de muncă şi pentru susţinerea acestui proces se foloseşte un mecanism comun – mecanismul de piaţă. Pe de altă parte, dezvoltarea economiei regionale, mondiale este atât de diferită, încât este o cale lungă pentru a transforma economiile naţionale în una mondială. Este necesar de a parcurge o etapă de tranziţie şi de a selecta o suprafaţă mică cu condiţii favorabile pentru realizarea acestui proces. Integrarea economică regională, cooperarea economică regională şi ZEL naţionale şi de frontieră (multinaţionale) trebuie să reprezinte acea etapă tranzitorie. De fapt,

6

liberalizarea comerţului, internaţionalizarea financiară şi integrarea producţiei, instituţionalizarea, CER şi IER sunt în primul rând realizate în ZEL. Herbert G. Grubel consideră că ZEL, “măreşte eficienţa alocării resurselor globale şi duce la creşterea bunăstării”. La prima evaluare, ZEL este destul de diferită de IER mondială. De fapt, sunt cîteva diferenţe între ele. Prima, ZEL este zonă geografică şi politică delimitată de teritoriul ţării, sau stabilită între mai multe state, iar IER mondială în general cuprinde cîteva state, deci dispune de o arie mai mare de acoperire. Suprafaţa IER este delimitată de linia de frontieră externă a tuturor ţărilor membre. A doua, după tipul de integrare, ZEL este orientată spre exterior, din start cuprinzând cooperarea şi integrarea economică cu cea mondială, în aşa fel comerţul liber, politica economică liberalizată şi activităţile administrative privilegiate sunt numai în interiorul zonei şi ulterior dintre ZEL şi economia mondială. Contrar, IER este orientată spre interior, cuprinzând integrarea economică între ţările membre, în aşa mod încât procesul de integrare este din start transformat în acţiune. A treia diferenţă constă în faptul că, integrarea dintre ZEL şi economia naţională este mai mult locală, limitată şi indirectă, aşa încât ZEL au un impact limitat asupra celei din urmă. IER, contrar, are un impact mai direct, mai mare asupra economiei naţionale. De menţionat că există şi relaţii destul de strânse între ZEL şi IER mondială. ZEL constituie etapa iniţială, baza şi parte a IER şi promovează realizarea ei finală. Pe lângă aceasta, IER este forma de dezvoltare şi evoluţia puterii avansate a ZEL. Relaţiile sunt următoarele: 1) asemeni IER, integrarea ZEL cu economia mondială începe cu liberalizarea comerţului şi este transformată în internaţionalizare financiară şi integrarea producţiei sau ZEL comerciale, de producţie, servicii sunt transformate în ZEL complexe; 2) ZEL permit integrarea funcţională primară pe o suprafaţă mică între ZEL şi economia mondială sau ZEL este o formă subregională şi variaţie a IER, mai precis, ZEL –comerciale, de producţie, servicii şi cele complexe pot fi privite ca liberalizarea comerţului, internaţionalizarea financiară şi integrarea producţiei la nivel sub-regional şi reprezintă o reflecţie complexă a integrării funcţionale a IER mondiale între zonă şi economia mondială; 3) ZEL de tip mononaţională evoluează într-o ZEL internaţională, care, la rândul său, este un pas tranzitoriu dintre ZEL şi IER mondială şi nu are doar trăsăturile unei ZEL aşa ca politica preferenţială, dar, de asemenea, şi trăsături ale IER, aşa ca: amplasare interstatală şi structură administrativă; 4) politica preferenţială a ZEL la fel ca politica economică liberalizată şi comerţul liber va fi utilizată şi în alte regiuni şi, în final, transformată în principii generale a IER sau, din contra, principiul general al IER va deveni politica specială a ZEL; 5) structura administrativă preferenţială a ZEL, în special administrarea ZEL internaţionale, este prima formă a instituţionalizării IER. De asemenea, menţionăm, că ZEL au legături directe şi cu IEM. Diferite tipuri de ZEL şi factorii primari ai acestora (sectoarele industriale, stimulente financiare, obiectivele şi modul lor de administrare) sunt forme iniţiale şi reprezintă integrarea funcţională şi instituţionalizarea IER şi IEM, fiind o consecinţă a tendinţei lor evolutive. Dezvoltarea ZEL, la diferite nivele integrative, va promova dezvoltarea adecvată a IEM, doar când ZEL vor fi integral dezvoltate, IEM poate fi obţinută, eventual.

7

După cel de al Doilea Război mondial, ZEL au cunoscut o dezvoltare şi răspândire foarte rapidă în toată lumea, fiind la diferite nivele de dezvoltare şi au diverse obiective politice şi economice, aşa încât ZEL dispun de un nomenclator foarte bogat cu o tipologie destul de diversificată. În literatura de specialitate, la acest subiect găsim o serie de termeni (circa 25), pentru ZEL Pentru a descrie unul şi acelaşi tip de ZEL au fost utilizate diferite trăsături, chiar în cadrul unei singure lucrări şi, invers, aceleaşi trăsături au fost folosite pentru a descrie diferite tipuri de ZEL în diferite lucrări. Aceasta reflectă faptul, că orice schimbare instituţională, tehnologică, inovare economică şi evoluţie funcţională a ZEL cere adaptări lingvistice şi terminologice. Nomenclatorul variat se explică prin faptul, că datorită maturităţii şi dezvoltării, ZEL, capătă noi trăsături sau evoluează pe căi neanticipate. Astăzi, este necesară o analiză teoretică şi un studiu aprofundat pentru a delimita definiţia generală şi de a elabora o clasificare a ZEL. Acest lucru este posibil datorită sistematizării şi totalizării rezultatelor cercetărilor anterioare prin selectarea câtorva criterii de bază. În baza celor menţionate, autorul propune o nouă definitivare a conceptului de ZEL – „În vederea realizării anumitor obiective economice şi politice, ZEL este un teritoriu geografic delimitat în interiorul unei ţări, sau o suprafaţă de frontieră între mai multe ţări, unde anumite activităţi economice sunt permise şi unde comerţul liber şi alte politici preferenţiale, diferite de cele de pe restul ţării, sunt oferite,suprafaţa sa putând varia de la teritorii foarte mici pînă la dimensiuni foarte mari, de la zone interne (mononaţionale) la cele binaţionale (internaţionale) şi de la o zonă economică la una administrativă şi economică la una economică şi politică. ZEL pot fi sistematic clasificate, în dependenţă de diferite criterii. În primul rând, ZEL pot fi clasificate: în zone teritoriale şi de regim potrivit structurii teritoriale. ZEL teritoriale deţin un teritoriu bine definit, cu infrastructura dezvoltată şi facilităţi administrative, personal înalt calificat, ceea ce nu poate să ofere ZEL de regim. ZEL teritoriale, la fel, pot fi clasificate în: ZEL de comerţ, industriale, de servicii, ştiinţifice, complexe şi de frontieră în dependenţă de importanţa „sectorului industrial”, „etapa de evoluţie” şi „amplasarea” acestora. ZEL şi-au început dezvoltarea de la oraşe libere, porturi libere şi zone de comerţ libere. Mai târziu, au evoluat în ZIPE, ZEL speciale şi alte tipuri. În a. 1979, H. K. Ping clasifică ZEL în două generaţii, bazându-şi argumentele pe experienţa Asiei clasificând ZIPE din anii 1960 ca I generaţie şi ZEL speciale ale Chinei, de după anii 1980 ca fiind a II-a generaţie de ZEL, dar nu a stabilit nici un criteriu pentru clasificarea dată. Mai apoi, în a. 1984 încă doi cercetători, K.Wong şi D. Chu, diferenţiază cinci generaţii de ZEL în conformitate cu mărimea şi sectoarele economice: „antrepozite vamale, ZIPE, ZESpeciale, PL şi ZEL complexe”. Aceşti doi economişti consideră sectoarele economice ca fiind cel mai important criteriu de clasificare a ZEL, dar acest model are trei deficienţe. În primul rînd, tipul de regim al ZEL, aşa ca antrepozitele vamale, a fost mixat cu tipul teritorial, aşa ca: ZIPE şi ZEL speciale. În al doilea rând, consecutivitatea cronologică nu a fost considerată ca criteriu. PL şi zonele de comerţ liber, spre exemplu, au o istorie mai lungă decât ZEL speciale, dar au fost poziţionate în acest model după ele, în consecinţă sunt mai tinere decât ZEL speciale. În al treilea rând, acest model exclude noile tipuri de ZEL, ca exemplu tehnoparcurile şi ZEL de frontieră, care au început să se bucure de o popularitate esenţială la sfârşitul anilor 1970.

8

Bazându-ne pe studiile date şi numeroasele studii ale autorilor români şi ruşi, din anii 1980, putem afirma, că sectoarele economice şi ordinea cronologică reprezintă două criterii importante pentru clasificarea ZEL. Potrivit sectorului industrial, ZEL pot include cinci tipuri principale: de comerţ, industriale, de servicii, ştiinţifice, complexe, alte subtipuri. Datorită evoluţiei ZEL (sectorul economic), ZEL pot fi clasificate în şase generaţii, inclusiv bazate pe comerţ, producţie, servicii, ştiinţă, complexe şi de frontieră. La prma vedere, ZEL nu au trăsături tipice de amplasare. Ele pot fi găsite în regiunea de litoral sau în interiorul ţării, în localităţi urbane şi rurale (separate) sau în regiuni de frontieră între două sau mai multe ţări. Cu toate acestea, un singur lucru este comun, toate ZEL au un grad înalt de accesibilitate. În continuare, pot fi stabilite trei tipuri de amplasări ale ZEL. În primul rând, sunt ZEL bazate pe criteriul de macrolocalizare (de coastă, interne, de frontieră). În al 2-lea rând, sunt ZEL bazate pe criteriul mediu de amplasare. În al 3-lea rând, sunt ZEL portuare, urbane şi separate, bazate pe criteriul de microlocalizare. ZEL pot evolua de la interne la cele de frontieră şi, ulterior, la ZEL internaţionale. În baza analizei sistemului tipologic general, prin sintetizarea celor două sisteme de clasificare menţionate, autorul obţine următoarele: ZEL de la nivelul I sunt grupate în trei tipuri, de dimensiuni mari bazate pe macroamplasare (ZEL naţionale, ZEL de frontieră şi IER), această tipologie, ulterior, este grupată la nivelul II, bazat pe structura industrială a primelor două şi gradul de IER al ultimei. Acest studiu, desigur, se concentrează pe ZEL teritoriale.

ZEL naţionale
ZEL naţionale

- ZEL comerţ

- ZEL industriale

- ZEL servicii

- ZEL ştiinţifice

- ZEL complexe

ZEL de frontieră
ZEL de frontieră

- zonă de cooperare

economică

transfrontalieră

- triunghi de creştere

transfrontalier

Integrarea economică regională transfrontalieră

- zonă de liber

schimb

- uniune vamală

- piaţă comună

- uniune economică

şi monetară

- uniune economică

şi politică

ş i monetar ă - uniune economic ă ş i politic ă Fig. 2 Tipologia general
ş i monetar ă - uniune economic ă ş i politic ă Fig. 2 Tipologia general
ş i monetar ă - uniune economic ă ş i politic ă Fig. 2 Tipologia general

Fig. 2 Tipologia generală şi evoluţia ZEL

Notă: săgeţile orizontale arată direcţia evolutivă a tipologiilor bazate pe structura industrială şi amplasarea ZEL; cele verticale arată legăturile de subordonare dintre două sisteme tipologice bazate structura industrială şi amplasare.

9

Evoluţia diferitor generaţii de ZEL va fi analizată, bazându-ne pe câteva criterii. Factorii externi (etapele de dezvoltare şi evenimentele proeminente ale economiei mondiale, politice, progresul în ştiinţă şi tehnologie) constituie punctul de reper în clasificarea etapelor de evoluţie a ZEL. Spre exemplu, al Doilea Război Mondial şi a Doua Revoluţie Tehnico-Ştiinţifică sunt criterii în determinarea a două etape de dezvoltare a ZEL de comerţ şi industriale.

Factorii interni facilitează descrierea evoluţiei structurale şi tipologice a ZEL, inclusiv obiectivele şi funcţiile, amplasarea, politica preferenţială şi modelul administrativ, dimensiunea ZEL, cât şi dezvoltarea şi combinarea lor pe parcursul a diferitor perioade, în special, sectorul industrial al ZEL. Cu alte cuvinte, dezvoltarea şi combinarea factorilor externi vor schimba factorii interni, în special, sectoarele economice principale, iar schimbarea sectorului economic predominant din nou va promova variaţia tipologică a ZEL, adică, ZEL existente vor dispărea sau se transformă, în caz contrar, se vor crea noi tipuri de ZEL. Când unul sau mai multe tipuri de ZEL sunt pe poziţia de lider, aceste tipuri constituie factorii esenţiali pentru a clasifica etapa evoluţionară a ZEL. Principiul de continuitate a timpului, în special, etapa evolutivă a ZEL, se va respecta, adică va fi determinată de succesiunea cronologică. Fiecare etapă evolutivă

a ZEL este determinată de cea anterioară, de aceea întotdeauna a existat o perioadă

de tranziţie între două etape, şi acestea sunt determinate de perioada când un tip de

ZEL era destul de dezvoltat şi deţinea o poziţie de lider, nu de timpul când un nou tip de ZEL abia apăruse. Răspândirea ZEL a fost un proces difuz complex, incluzând efectele ierarhice şi de vecinătate. În trecut, conceptul de ZEL era recunoscut de teritorii geografic învecinate, care erau în stare să observe beneficiile conceptului. Mai târziu,

conceptul de ZEL a străbătut continentele, trecând de la ţări dezvoltate la cele în curs de dezvoltare. Această difuzie, de asemenea, s-a răsfrâns asupra ierarhizării ZEL din cadrul ţărilor în curs de dezvoltare şi din ţările dezvoltate, spre exemplu, cazul SUA şi Marea Britanie, care au adoptat conceptul de ZIPE. Evoluţia ZEL poate fi divizată în cinci etape. Prima etapă este simbolizată de ZEL ordinare- OL şi PL, din anii 1500 şi precedate de ZEL de comerţ - PL şi ZCL, începând cu anii 1500; a doua etapă s-a manifestat prin ZEL industriale- ZIPE şi ZEL de servicii - zone bancare libere, începând cu anii 1960; a treia etapă este caracterizată de ZEL complexe- ZES şi ZEL ştiinţifice - PIŞ şi tehnopolisuri, începând cu anii 1980; a patra etapă este simbolizată de ZEL de frontieră - ZCET şi TCT, începând cu anii 1990; şi a cincea etapă este simbolizată de IER transfrontalieră, odată cu crearea Uniunii Economice şi Monetare dintre Olanda, Belgia şi Luxemburg, în a.1930, şi optimizată, de crearea UE. Evoluţia ZEL s-a accelerat pe parcursul timpului. Timp de câteva decenii, dintre prima şi a doua etapă

a fost nevoie numai de 20 ani ca ZEL să evolueeze de la a doua la a treia etapă dar

circa 10 ani de la a treia la a patra etapă. În conformitate cu evoluţia sectoarelor economice, ZEL, au evoluat de la prima la a şasea, şi chiar a şaptea generaţie. Toate acestea includ: ZEL de comerţ la prima ; ZEL industriale la a doua; ZEL de servicii la a treia; ZEL ştiinţifice la a patra; ZEL complexe la a cincea şi ZEL de frontieră la a şasea, şi chiar IER transfrontalieră la a şaptea generaţie. Unele ZEL au jucat un rol determinant în evoluţia ZEL. Spre

10

exemplu, PL Hamburg - la prima etapă; OL Hong Kong, ZIPE Shannon şi Kaohsiung - la a doua; ZES Shenzhen şi Silicon Valley - la a treia etapă; şi TC dintre Singapore, Indonesia, Malaysia şi ZCET în regiunea de frontieră a Germaniei, Olanda şi Belgia - la a patra etapă. Urmărind această transformare tipologică, ZEL şi-au transformat obiectivele de la micro- la macro- nivel, iar conţinutul şi gradul politicii preferenţiale a fost îmbunătăţit. ZEL, de asemenea, şi-au transformat modelul administrativ de la nivel regional, naţional la nivel transfrontalier şi dispun de mai multe industrii intensive în tehnologii, localizări mai flexibile, dimensiuni mai spaţiale, evoluţie mai rapidă şi integrare economică mai sporită. Concluzionând, putem afirma, că nu este adevărat, că ZEL şi-au atins limita. Atât timp cât există bariere comerciale, va exista necesitatea de creare a ZEL în afara acestor bariere. Când barierele vor fi eliminate, şi când va exista un acces liber la pieţele tuturor naţiunilor de către toate naţiunile, doar atunci se va putea afirma acest lucru. Oricum, posibilitatea unei asemenea situaţii este puţin probabilă. Ca urmare, ZEL vor continua să se extindă. ZEL prezintă forma şi baza a IEM, dar IEM este premisa pentru dezvoltarea ZEL. Probabil ZEL interne se vor dezvolta în ZEL de frontieră şi, finalmente, în IER. ZEL vor continua să existe, până când IEM va deveni realitate. Capitolul 2, „Rolul zonelor economice libere în procesul integrării economiilor naţionale şi a regiunilor în sistemul relaţiilor economice internaţionale” este axat pe examinarea aspectelor comerciale pe care le reprezintă ZEL în procesul de creare a arterelor de transport şi comerţ în cadrul economiei mondiale, a rolului ZEL în formarea unui cadru de referinţă comun a antreprenoriatului pe baza tehnologiilor inovaţionale, precum şi aspectul financiar- adică circulaţia transfrontalieră a capitalului prin intermediul ZEL. Rolul crescând al ZEL ca centre de infrastructură şi comerţ internaţional este determinat de internaţionalizarea afacerilor, necesitatea lărgirii pieţelor de desfacere, formarea sistemelor globale de logistică a STN-urilr şi de un şir de alţi factori. În calitate de arterii ale reţelei comerciale şi de transport se evidenţiază, preponderent, ZEL comerciale, în cadrul cărora avem: zone de comerţ liber, zone vamale libere, porturi libere (aeroporturi libere). După cum arată studiile, operaţiunile, efectuate pe teritoriul acestor zone, includ:

introducerea mărfurilor de orice tip şi mărime; depozitarea mărfurilor (de regulă, până la un an); prelucrarea mărfurilor pentru export sau reexport; „înnobilarea” calităţilor ergonomice ale mărfurilor (reambalare, sortare, etichetare etc);

organizarea expoziţiilor; oferirea de servicii bancare şi de asigurare; organizarea de licitaţii, vânzări etc. Scopul final al acestor zone este îmbunătăţirea prestării serviciilor, ecologiei şi reducerea cheltuielilor de logistică şi de tranzacţionare (în special, a transportului şi dirijarea stocurilor) din contul lipsei barierilor vamale, tarifare, fiscale ş.a., formarea fluxurilor raţionale de marfă, crearea unui sistem integrat de amplasare a centrelor de logistică, crearea infrastructurii de transport şi de telecomunicaţii etc.

11

ZEL comerciale, prin activitatea proprie, duc la optimizarea structurii şi amplasării depozitelor, raţionalizării mijloacelor de transportare a materiei prime, pieselor de schimb şi produselor finite, organizarea logisticii. Îndeplinirea funcţiilor de dezvoltare a infrastructurii de către ZEL, este determinată de globalizarea economiei, având un impact puternic prin intermediul următorilor factori:

necesitatea reducerii costurilor de tranzacţionare şi îmbunătăţire a logisticii; necesitatea măririi volumului de vânzări pe contul cuceririi de noi pieţe, ce necesită mecanisme şi instrumente economice eficiente, care, real, se crează şi se realizează anume în ZEL; apariţia de ZEL cu infrastructura dezvoltată, inclusiv tehnologii informaţionale ce asigură atingerea obiectivelor strategice, inclusiv şi a STN-urilor; dezvoltarea companiilor transnaţionale, care utilizează pe larg avantajele diviziunii internaţionale a muncii, fiind dotate cu tehnologii şi sisteme informaţionale moderne, având un rol proeminent în integrarea funcţională a partenerilor în lanţul logistic global, în care sunt incluse ZEL; dezvoltarea ulterioară a comerţului exterior, racordarea problemelor de transport, micşorarea presiunii ecologice şi implementarea inovaţiilor în lanţurile de infrastructură, care sunt create în ZEL comerciale. În cadrul acestor zone în prezent funcţionează structuri comerciale, de intermediere de diferit nivel, companii de transport şi expediţii, burse şi alte instituţii financiare, birouri ce prestează servicii informaţionale şi altele ce asigură multifuncţionalitatea lor. Structura verigilor poate să se caracterizeze prin:

diferenţa formelor organizatorice-juridice; diferenţa în caracterul şi scopurile de funcţionare; diferenţierea în parametrii concentrării, utilizării utilajelor tehnologice, utilizarea resurselor; concentrarea capacităţilor tehnice şi a resurselor umane în teritoriu; extrateritorialitatea şi înalta mobilitate a mijloacelor de transport; dependenţa rezultatelor activităţii de mulţimea factorilor externi etc. Cercetările efectuate în vederea delimitării funcţiilor îndeplinite de către ZEL în calitate de noduri de infratsructură în sistemul internaţional comercial şi de transport, permit a face următoarele concluzii:

a) în calitate de noduri de infrastructură, pe care le reprezintă centrele internaţionale de logistică şi transport, combinarea a mai multor tipuri de transport, cel mai des se prezintă ZEL, dintre care se evidenţiază zonele de comerţ liber, zonele vamale libere, antrepozitele vamale şi porturile (aeroporturile) libere. Aceste ZEL, având toate privilegiile vamale şi fiscale, îndeplinesc funcţiile de depozitare, prelucrarea mărfurilor pentru vânzarea lor ulterioară, organizarea expoziţiilor, licitaţiilor, vânzărilor, acordarea de servicii bancare şi de asigurare etc. b) ZEL contemporane în majoritatea cazurilor sunt amplasate în porturi maritime şi fluviale, în centrele mari de cale ferată, aeroporturi, la intersecţia marelor magistrale. Acest fapt, a fost determinat de necesitatea organizării transporturilor operative, depozitarea, organizarea expediţiei

12

marelor volume de încărcături, care trec prin ZEL în cadrul operaţiunilor comerciale. Aceasta ne permite să concluzionăm, că pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente ZEL, în special, cele comerciale, trebuie, în realitate, să fie noduri de infrastructură, jucând, simultan, rolul centrelor de comerţ internaţional. Circulaţia internaţională activă a capitalului denotă procesul de internaţionalizare, globalizare a resurselor productive, la baza căruia este dezvoltarea rapidă a pieţei financiare internaţionale. ZEL joacă, în acest proces, un rol destul de proieminent, deseori devenind centre financiare, prin intermediul cărora circulă capitalul în afară de teritoriul ţării de origine. În aşa mod, aceste zone (ZEL de servicii) deservesc piaţa mondială, asigură schimbul factorilor de producţe conform legilor economice: capitalul circulă acolo unde forţa de muncă este mai ieftină, tehnologiile – unde pot fi utilizate mai eficient. Astfel, loc schimbul factorilor de producţie deficitari cu cei cu surplus. Rezultatul acestui schimb devine egalarea calităţii şi a preţului factorilor de producţie prin schimbul internaţional cu mărfuri şi servicii în cadrul economiei mondiale. O importanţă mai mare în asigurarea procesului de circulaţie a capitalului îl joacă, în primul rând, centrele financiar-bancare, care, anterior, s-au format în ZEL, în al doilea rând zonele offshore (deseori, ele se suprapun). Acestea participă în procesul de circulaţie a fluxurilor financiare globale, deservind circulaţIa de mărfuri, servicii şi repartizând capitalul între subiecţii concurenţi ai pieţei mondiale. Circulaţia fluxurilor financiare are loc prin intermediul următoarelor căi:

deservirea valutar-creditară; achitarea procesului de vânzare-cumpărare a mărfurilor (inclusiv aurul) şi serviciilor; investiţii străine în capitalul fix şi cel circular; operaţiunile cu hârtiile de valoare şi diferite instrumente financiare; operaţiuni valutare etc. Fluxurile financiare internaţionale, în care sunt atrase tipurile de ZEL enumerate, se deosebesc după formă (de obicei, monetară, în forma diferitor instrumente financiar- creditare) şi direcţii. Aria specifică a relaţiilor de piaţă, în care activează aceste zone, şi obiectul tranzacţiei serveşte capitalul, pieţele internaţionale valutare, creditare, financiare şi de asigurare. Ele s-au format pe baza dezvoltării relaţiilor economice internaţionale. Din punct de vedere funcţional, acesta este sistemul relaţiilor de piaţă, ce asigură acumularea şi repartizarea fluxurilor financiare internaţionale, iar, din punct de vedere instituţional, acesta este un amalgam de bănci, instituţii financiar-creditare specializate, burse de valori, prin care are loc circulaţia fluxurilor financiare globale. Zonele date se deosebesc prin faptul, că participanţii lor sunt în primul rând bănci de cea mai înaltă categorie, corporaţii, instituţii financiar-creditare cu reiting înalt, iar acces la aceste pieţe au debitorii care au garanţii. Aici are loc diversificarea segmentelor şi instrumentelor tranzacţiilor în condiţiile modificării sferei serviciilor financiare. În ultimii ani, aceste pieţe se caracterizează prin standardizare şi gradul înalt al tehnologiilor informaţionale, operaţiuni prin fir, pe bază utilizării noilor tehnologii. ZEL joacă un rol destul de important în asigurarea deschiderii economiilor naţionale, care stimulează difuzia progresului tehnico-ştiinţific şi realizarea procesului de răspândire a tehnologiilor inovaţionale în diferite domenii. În ZEL din toate ţările atât a liderilor economiilor mondiale – SUA, Japonia, Germania etc., cât

13

şi în ţările noi industrializate – Argentina, India, Malaysia, Filipine etc., sunt implementate tehnologiile de ultimă oră, tehnica modernă, se formează relaţii organizaţionale respective. Evident, că anume ZEL permit realizarea intereselor naţionale a fiecărei ţări cu utilizarea resurselor investitorilor locali şi străini, evidenţiind proiectele prioritare, sferele şi regiunile, unde folosirea lor este mai benefică şi asigură caracterul inovaţional al antreprenoriatului. Din a doua jumătate a sec.XX, în economia mondială, tot mai larg, se practică formarea deschiderii pieţelor naţionale, orientarea economiilor naţionale către REI şi inovaţiile tehnologice, care înlătură barierele de transport şi comunicaţii în calea dezvoltării şi adâncirii comunicării economice internaţionale. Practic, toate tipurile de ZEL joacă rolul unor „punţi” de legătură a economiilor naţionale cu cea mondială în baza folosirii inovaţiilor în procesul lor de funcţionare. După cum arată analiza, aceasta este una din direcţiile de liberalizare a economiilor ţărilor-gazdă şi una din formele procesului de integrare, ce au loc în lumea contemporană. În acesta rezidă una din funcţiile ZEL - întărirea potenţialului inovaţional al acelor ţări, unde ele sunt formate. Deşi ele sunt un tip de reglare statală a activităţii economice în cadrul frontierelor naţionale, fiind parte economică din teritoriul naţional, în cadrul cărora se formează relaţii economice diferite de cele existente pe restul teritoriului ţării date, ZEL aduc componenta inovaţională în economia ţării-gazdă. După părerea renumitului economist japonez T.Simadsaky, ZEL sunt regiuni, care îşi desfăşoară activitatea în scopul accelerării desfăşurării economice şi tehnico- ştiinţifice, menţinerea sau sporirea nivelului existent al locurilor de muncă. În această definiţie a ZEL este reflectat principalul obiectiv, care este urmărit de fondatorii ZEL - ridicarea potenţialului economic al ţării, formarea noului tip de producere cu necesitatea specifică în tehnologii inovaţionale, în comerţul pe pieţe mondiale de producţie înalt tehnologizate. Rolul ZEL în dezvoltarea antreprenoriatului inovaţional este definit de către mulţi autori ai lucrărilor despre ZEL. Spre ex., Ignatov V.G. şi Butov V.I. vorbesc despre existenţa condiţiilor economice preferenţiale pentru antreprenorii naţionali şi străini, ce contribuie la soluţionarea obiectivelor de comerţ exterior, de ordin economic general, a problemelor sociale şi tehnico-ştiinţifice. Examinarea activităţii ZEL, în diferite ţări ale lumii, indică că, delimitând una sau altă porţiune a teritoriului ţării în calitate de ZEL pentru atingerea obiectivelor clare, de ordin economic, tehnologic şi industrial, statul le obţine, dezvoltând şi reglementând diferite tipuri de activităţi antreprenoriale. De aceea, statul foloseşte factorii de producţie existenţi în ZEL şi atrage resursele insuficiente atât de pe teritoriul ei, de exemplu, resurse umane, cât şi din alte ţări (spre exemplu, capital, tehnologii etc). În rezultat, aşa activitatea statului nemijlocit condiţionează schimbări în amploarea şi dezvoltarea potenţialului economic al unor regiuni aparte şi a ţării în întregime. Pentru ZEL este caracteristică capacitatea de difuzie lărgită a rezultatelor tehnice, organizaţionale şi economice asupra ramurilor, domeniilor şi teritoriului ţării . Aceasta se datorează faptului, că, necătând la delimitarea ZEL, întotdeauna ele rămân parte inseparabilă a mecanismului economic naţional. De aceea, toate consecinţele de la dezvoltarea lor se răsfrâng asupra întregii economii naţionale. În

14

particular, lipsa prelucrării dinamicii (etapizării) în formarea ZEL poate duce la consecinţe negative atât în cadrul zonei, cât şi asupra economiei în ansamblu. Potrivit relatărilor lui A.Şehovţev, M. Şestakova şi A. Gromov, regiunea Kaliningrad (Rusia) constituie un exemplu elocvent al unei situaţii de aşa gen unde întreprinderilor–importatoare le-a fost dat dreptul de a introduce în zonă bunuri de origine străină în cantităţi nelimitate cu scutiri de tot felul de taxe şi impozite. Preferinţele în vigoare pe teritoriul ZEL, s-au răsfrâns negativ asupra situaţiei întreprinderilor industriale locale, care nu erau în stare să concureze cu producţia de import ieftină, practic, nesupusă taxării. În rezultat, după datele statistice, reducerea volumului fizic al producţiei industriale în regiunea Kaliningrad, în anii 1991-1998, a constituit 71,2%, fapt ce determina, la moment unul din cei mai slabi indicatori în Federaţia Rusă: în mediu, pe ţară, reducerea producţiei pe această perioadă atingea 49,7%. Contrar, impactul pozitiv difuz al ZEL asupra mediului economic în practica internaţională se reflectă în reformarea teritoriului zonei, a ramurilor ce se dezvoltă în ea, şi, apoi, a regiunii şi a ţării în întregime, în alinierea lor la nivelul mondial, nu doar în plan tehnologic, dar şi în alte privinţe. Prin aceasta, ZEL contribuie la internaţionalizarea proceselor de producere în alte sfere, regiuni economice, includerea economiei naţionale în sistemul REI. Capitolul 3, Mecanismul economico-organizatoric de funcţionare a zonelor economice libere în Republica Moldova” include analiza experienţei internaţionale în stabilirea cadrului legislativ al zonelor libere şi alinierea condiţiilor Republicii Moldova la specificaţiile depistate, a condiţiilor economice şi regimului de funcţionare a antreprenoriatului în ZEL din Republica Moldova, şi deasemenea modalităţile de cooperare ale administraţiei ZEL cu autorităţile centrale, aspect care pînă la moment era eclipsat din variatele studii şi cercetări, în baza acestui studiu, elaborându-se un model instituţional-organizatoric de ZEL. Experienţa internaţională de reglementare juridică a activităţii ZEL include, în primul rând, acordurile de stat şi actele juridice internaţionale. La ele se referă, spre exemplu, şi Convenţia de la Kyoto, 18 mai 1973, şi, de asemenea, normele juridice unificate, acorduri şi contracte. În conformitate cu actele Convenţiei internaţionale privind simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale, Anexa III la convenţia de la Kyoto, prin termenul ZEL se subînţelege o parte din teritoriul ţării, în cadrul căruia bunurile sunt privite ca obiecte aflate în afara teritoriului său vamal naţional şi, deaceea, nu se supun controlului vamal obişnuit şi impunerii fiscale, adică acesta este un teritoriu unde se respectă principiul de „extrateritorialitate vamală”. În acest sens, în actul respectiv se specifică, că ZEL este o parte din teritoriul unei ţări, unde oricare din bunurile introduse, de obicei, sunt privite (în ceea ce priveşte taxele de import şi impozite) ca situate în afara teritoriului vamal şi nu sunt obiectul unui control vamal obişnuit. Şi în prezent se adoptă acte legislative regulatorii în privinţa ZEL, cu caracter internaţional. Aşadar, la începutul şi mijlocul anilor 1990, a fost aprobată legislaţia cu privire la acordul – NAFTA, activitatea căreia a fost numită principial nouă, din punct de vedere al liberalizării comerciale şi investiţionale. De asemenea, crearea şi funcţionarea ZEL este reglementată de sistemul actelor legislative a ţărilor concrete.

15

Deşi, în Republica Moldova, a fost aprobată o lege generală cu privire la fun- cţionarea şi administrarea ZEL, plus la aceasta, fiecare zonă în parte se conduce de propria sa lege, oricum politica de stat timp îndelungat nu a fost formulată în acest aspect important pentru relaţiile de piaţă şi nu au fost determinate locul şi rolul ZEL în economia naţională. Acest fapt nu le-a permis investitorilor să se orienteze în formarea planurilor ulterioare. Practic, în perioada anilor 1996-2002, a urmat o serie de modificări, nemijlocit în legea cu privire la ZEL, precum şi schimbări esenţiale şi în restul actelor normative legate de reglementarea activităţii economice externe, cotarea importurilor şi exporturilor, regimul fiscal etc. Asemenea situaţie de „suspans” a ZEL fără rezultat a trasat opinia investitorilor, care au apreciat situaţia creată drept una indiferentă a statului faţă de activitatea acestor zone. Abia în a.2002, se aprobă hotărârea Guvernului privind concepţia de creare şi dezvoltare a zonelor libere în Republica Moldova, în urma noii redactări a legii cu privire la zonele libere, aprobată în a.2001, care lichidează multe deficienţe ale legislaţiei anterioare, se păstrează unele preferinţe pentru întreprinderile mixte şi cu capital străin, chiar au fost propuse unele preferinţe suplimentare, orientate spre dezvoltarea infrastructurii în zone. În general, legea poartă un caracter pozitiv – orientarea industrială şi atractivitatea zonelor, pentru investitori s-a intensificat după aprobarea şi intrarea ei în vigoare. După cum se argumentează în Concepţia aprobată, crearea zonelor libere este o măsură fundamentală şi necesară, dat fiind faptul, că statul nu este în stare să asigure accelerarea dezvoltării social-economice a unor teritorii aparte şi a genurilor prioritare de producţie şi să garanteze majorităţii investitorilor condiţii acceptabile pentru desfăşurarea activităţii antreprenoriale pe întreg teritoriul ţării. Totuşi, efectuarea modificărilor în legea cu privire la zonele economice libere, aprobarea concepţiei cu privire la crearea şi funcţionarea ZEL, nu sunt suficiente pentru atragerea în masă a investiţiilor de capital în aceste teritorii. Acest fapt l-a demonstrat încă o dată aprobarea Strategiei de Atragere a Investiţiilor Străine şi de Promovare a Exporturilor, pe anii 2006-2015, în care un loc aparte statul îl alocă Zonelor Economice Libere şi crearea Parcurilor Industriale. Se pare, că abia după, practic, 10 ani de apariţie şi funcţionare a ZEL în Republica Moldova, s-a înţeles importanţa pe care o au aceste structuri organizatorico-administrative în asigurarea unei creşteri economice durabile stabile, urmând exemplul altor ţări. După cum se observă din planul de acţiuni al guvernului în următorii ani, actele normative cu privire la ZEL sunt departe de a fi ideale, fapt confirmat şi de planurile de viitor în care se specifică aprobarea încă a cîteva proiecte de acte legislative cu privire la crearea şi funcţionarea parcurilor industriale şi de creare a câtorva ZEL, axate pe principiul „porto-franco” încă în câteva regiuni ale ţării. În această privinţă, analiza bazei legislative existente atât a ZEL locale, cât şi a celor din alte ţări, ne permite de a recomanda cîteva direcţii prioritare de reglementare juridică a activităţii ZEL în Republica Moldova.

16

Tabel 1.Direcţiile prioritare în reglementarea juridico-legală a activităţii economice a ZEL în Republica Moldova

Direcţia de formarea a bazei normativ-juridice

Indicatorii de bază ai aspectelor juridice de funcţionare a ZEL din Republica Moldova

 

1.1.

statutul ZEL, tipul şi direcţia de activitate

(specializarea) 1.2. cadrul de formarea şi dirijare a bugetului zonei, a fondurilor specializate.

 

1.

statutul zonei

1.3.

sistemul de circulaţia monetară în ZEL.

 

1.4.

regimul valutar al zonei, cadrul de circulaţie a valutei peste hotarele ţării.

1.5.

sistemul de deservire bancară, inclusiv cel de creditare şi asigurare.

 

2.1.

delimitarea persoanelor fizice şi juridice care au dreptul de a fi rezident în ZEL.

2.

2.2.

drepturile şi obligaţiunile rezidenţilor ZEL, din considerentele specificului fiecărei zone în parte.

determinarea legală a subiecţilor în ZEL

2.3.

relaţiile de proprietate (inclusiv de teren), de arendă, de gajare, de licenţiere şi altele ale rezidenţilor.

 

3.1.

cadrul de atragere şi protejare a investiţiilor, inclusiv a celor străine.

3.2.

regimul investiţional, condiţiile de retragere a

 

3.

baza juridico-

investiţiilor, compensaţiile.

investiţională în ZEL

3.3.

acordarea de preferinţe fiscale investitorilor (concretizate pe fiecare zonă)

3.4.

reglementarea aprobării şi realizării proiectelor investiţionale.

 

4.1.

condiţiile importului preferenţial în zonă a materiei prime, semifabricatelor, etc, şi a exportului din zonă.

4.2.

regulile de păstrare şi prelucrare a mărfurilor de

4. regimul vamal al zonei

tranzit în sistem preferenţial.

4.3.

reglementarea scoaterii în exterior, şi deasemenea pe teritoriul ţării a mărfii, produse în zonă.

4.4.

tranzitarea teritoriului zonei.

4.5.

caracterul controlului vamal al ZEL.

 

5.1.

caracterul preferinţelor fiscale (pe obiectul

5. regimul fiscal al zonei

impunerii, tipul de impozite etc.)

5.2.

mărimile preferinţelor fiscale.

 

5.3.

durata acordării preferinţelor fiscale.

6. sistemul de administrare a ZEL

6.1.

ordinea de creare a administraţiei ZEL şi competenţele sale.

17

 

6.2.

funcţiile de bază, obligaţiile şi drepturile administraţiei.

6.3.

relaţiile administraţiei ZEL cu organele de stat (condiţiile de autoadministrare în regim preferenţial).

6.4.

coordonarea şi controlul activităţii administraţiei ZEL.

7. determinarea eficienţei de funcţionare a ZEL

7.1.

efectuarea unui studiu de fezabilitate a proiectului de ZEL la diferite etape investiţionale.

7.2.

determinarea eficienţei de funcţionare a ZEL (inclusiv – eficienţa economică, comercială, bugetară,fiscală etc.)

Sursa:

Elaborat de autor în baza analizei bazei juridico-legale

internaţionale comparativ cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

Direcţiile propuse, după cum s-au prezentat, cuprind un cerc de probleme principale, soluţionarea cărora şi trebuie să fie asigurată de legea cu privire la ZEL. Autorul lucrării este de acord, că multe dificultăţi, legate de formarea ZEL pe teritoriul Republicii Moldova, au loc din lipsa organizării de tip antreprenorial în dotarea şi exploatarea ZEL. Dacă sistemului administrativ al ZEL de dat o notă comercială, aceasta s-ar solda cu multe momente pozitive:

1. pentru dezvoltarea aşa tipuri de ZEL, de regulă, nu sunt necesare investiţii de capital de stat directe, ele fiind atrase în baza cointeresării organizaţiilor economice şi a băncilor – locale şi străine.

2. subsidiile acordate de stat sunt repartizate mai raţional şi mai responsabil.

3. semnificativ se reduc cheltuielile de infrastructură din partea statului datorită atragerii de capital privat.

4. autofinanţarea organizaţiei ce administrează zona, o stimulează să organizeze variaţii posibile în vederea ridicării eficienţei ZEL.

5. organizarea comercială a ZEL o face mai accesibilă în regimul juridic şi mai atractivă pentru investitorii străini.

6. se măreşte garantarea şi stabilitatea condiţiilor de funcţionare a ZEL şi, respectiv, şi atractivitatea pentru investiţiile străine în ea, deoarece în cazul schimbărilor condiţiilor economice de activitate, responsabilitatea îi revine organelor de administrare a ZEL cu achitarea respectivelor compensaţii.

7. se creează un climat investiţional favorabil pentru companiile străine.

8. apariţia posibilităţii reale de prevenire a responsabilităţii economice a organelor de administrare pentru funcţionarea şi dezvoltarea zonei.

9. se formează o componenţă stabilă a participanţilor ZEL, care, de fapt, în

majoritatea cazurilor sunt fondatorii acesteia. Din experienţa activităţii ZEL din SUA şi a altor ţări rezultă, că compania de dezvoltare a ZEL trebuie să fie fondată în calitate de societate pe acţiuni şi să fie înregistrată în mod prestabilit de lege. Ea poate, să se afle în totalitate, în proprietatea statului (inclusiv a municipiului) sau să aibă printre acţionari oricare

18

organizaţii interesate, întreprinderi sau bănci. Consiliul directoral asigură admi- nistrarea companiei, constituit din reprezentaţii guvernului, organelor locale şi a business-ului, care determină strategia de dezvoltare a zonei şi, de asemenea, consi- liul de administrare, responsabil de administrarea operaţională. În funcţiile companiei de dezvoltare a ZEL intră:

Crearea infrastructurii şi a construcţiei teritoriale a ZEL. Proprietatea, darea în arendă şi alte operaţiuni cu proprietăţile ei de pe teritoriul ZEL. Mobilizarea resurselor financiare pentru dezvoltarea zonei, efectuarea operaţiunilor cu hârtiile de valoare, dirijarea cu fondul de dezvoltare a ZEL. Atragerea investitorilor străini în zonă şi organizare negocierilor cu aceştia. Activitatea de intermediere cu scopul de asigurare a legăturilor economice a investitorilor cu antreprenorii şi organizaţiile din R. Moldova, prestarea de servicii pentru negocierea afacerilor. Asigurarea selectării, calificării şi instruirea cadrelor pentru lucrul în ZEL. În afară de aceasta, compania responsabilă de dezvoltarea ZEL joacă rolul unui intermediar în procesul de înregistrare a companiilor în zonă, ajutând investitorilor să pregătească toate actele necesare. Problematica de formare a condiţiilor şi regimul de funcţionare, ce asigură dezvoltarea reală a ZEL pe principiile antreprenoriatului, este destul de actuală, deoarece anume aceste componente a mecanismului economic, în mare majoritate, determină eficienţa de funcţionare a ZEL. În condiţiile actuale, regimul de funcţionare a activităţii antreprenoriale a ZEL trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

stabilitate geopolitică; siguranţă economică; asigurarea avantajelor competitive; productivitatea resurselor; motivaţie înaltă a activităţii economice a antreprenorilor – rezidenţilor ZEL şi investitorilor; concordanţa structurii administrative cu nivelul activităţii antreprenoriale a ZEL. La crearea ZEL, pentru ţările în tranziţie, inclusiv pentru Republica Moldova, spre deosebire de ţările industrial dezvoltate, o importanţă primordială pentru dezvoltarea antreprenoriatului o deţine direcţia spre atragerea investiţiilor străine şi a tehnologiilor moderne [20, p.184], modernizarea industriei naţionale, ridicarea nivelului de calificare a forţei de muncă şi transformarea regiunilor depresive în unele de dezvoltare dinamică. De menţionat, că capitalul străin, în aceste ţări, urmăreşte interesele sale personale în vederea maximizării venitului obţinut. De aceea, găsirea căilor de soluţionarea a intereselor în cooperarea acestor ţări cu capitalul ţărilor dezvoltate este o condi