Sunteți pe pagina 1din 19

Instrumente de evaluare clinica

Instrumente de evaluare clinica Impreuna, SCID [SCID-I CV, SCID-I RV/P, SCID-I RV/NP, SCID-I RV/PS, SCID-II (incluzand chestionarul de personalitate), KID-SCID] si SEC constituie o Platforma de Psihodiagnostic si Evaluare Clinica Validate Stiintific (evidence-based assessment) (PEC), cu implicatii majore asupra tratamentului tulburarilor mentale, a tulburarilor care cuprind In etiopatogeneza factori psihologici si In optimizarea si promovarea sanatatii. Ea reprezinta the state of the art In acest domeniu, In acest moment. Universitatea Babes-Bolyai International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health - are drepturile exclusive pentru Romania pentru toate variantele de SCID, pentru SEC si platforma PEC. SEC si PEC se constituie Intr-o tehnologie avansata In domeniul clinic (cercetare si practica) care permite diagnosticul si evaluarea clinica validate stiintific, ancorand utilizatorul In paradigma scientist-practitioner, paradigma care Ii asigura o practica clinica validata stiintific cu eficienta maxima pe care o permite cunoasterea actuala din domeniu.

Interviurile clinice structurate (SCID) pentru tulburarile clinice cuprinse In Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM)
In domeniul tulburarilor mentale si de comportament unul din repere fundamentale In diagnosticul tabloului clinic Il constituie Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders; DSM), publicat de American Psychiatric Association. El a ajuns la editia a patra revizuita si se asteapta ca a cincea editie sa fie publicata In 2013. La noi in tara (DSM-IV-TR) a fost tradus de Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania, In anul 2003. Pentru a putea utiliza corect diagnosticul pe baza DSM este necesara utilizarea unor interviuri clinice structurate. Trei astfel de interviuri sunt fundamentale, acoperind prin module specifice categoriile de diagnostic cuprinse In DSM.

Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa I a DSM (SCID-I); o SCID-I CV (Versiunea Clinica/Clinician Version) o SCID-I RV/PE (Versiunea Cercetare /Research Version, Patient Edition) o SCID-I RV/NP (Versiunea Cercetare /Research Version, Non-Patient Edition) o SCID-I RV/PS (Versiunea Cercetare /Research Version with Psychotic Screening) Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa II a DSM (SCID-II); o SCID-II Interviul o Chestionarul de Personalitate Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Sugarului, Copilului si Adolescentului (KID-SCID).

SCID-I CV (Versiunea Clinica/Clinician Version)


Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa I a DSM-IV (SCID-I) este un interviu semistructurat In vederea diagnosticarii principalelor tulburari de pe Axa I a DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994). Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a creste fidelitatea diagnostica prin standardizarea procesului de evaluare si de a spori validitatea prin facilitarea aplicarii criteriilor de diagnostic din DSM-IV si aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. In ciuda importantei acestor scopuri, atat In context clinic cat si de cercetare, complexitatea si lungimea majoritatii interviurilor structurate au limitat utilizarea lor la studii de cercetare. Unul dintre obiectivele elaborarii SCID a fost producerea unui instrument eficient si usor de utilizat care sa permita transpunerea avantajelor interviului structurat In context clinic. SCID-CV a fost elaborat pentru ca o modalitate de asigurare a unor evaluari standardizate. El include o Brosura de Administrare care poate fi reutilizata si o Fisa de Evaluare de unica folosinta. SCID-CV acopera doar categoriile diagnostice cel mai frecvent Intalnite In practica clinica si exclude majoritatea subtipurilor si specificantilor cuprinsi In Versiunea de Cercetare Componente:

Manual de utilizare Brosura de Administrare Fisa de Evaluare

SCID-I RV (Versiunea de cercetare/Reseach version)

Versiunea de cercetare a SCID (SCID-I RV) este mai lunga decat cea Clinica (SCID-I CV) deoarece ea cuprinde evaluari ale unor subtipuri clinice, a severitatii, specificantilor de evolutie si tulburari care sunt utile din punct de vedere diagnostic pentru cercetatori, dar pot sa nu prezinte interes pentru clinicieni (vezi mai jos). Ordinea Intrebarilor din SCID-RV este astfel gandita Incat sa aproximeze procesul de diagnostic diferential al unui clinician cu experienta. Tinand cont de faptul ca criteriile de diagnostic din DSM-IV sunt Incorporate In SCID-RV si evaluate pe masura ce interviul progreseaza, clinicianul testeaza In permanenta ipoteze diagnostice. In cazul unora dintre tulburari, criteriile de diagnostic nu sunt prezentate In ordinea din DSM-IV, ci au fost reordonate pentru ca interviul sa fie mai eficient si mai usor de realizat. Continut SCID-RV Acest pachet contine toate materialele de care aveti nevoie pentru a elabora o versiune SCID adaptata scopurilor dumneavoasta. Ele sunt incluse In urmatoarea ordine:

Fisa de Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-P Imagine de Ansamblu SCID-P Modulele A - J Lista Substantelor pentru Subiect Tulburari In Legatura cu o Substanta - Versiune Alternativa (paginile E10-E20) Fisa e Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-NP Imagine de Ansamblu SCID-NP Modulul B/C (Screening Psihotic) Fisa de Evaluare (Fisa Rezumativa) SCID-P cu Screening Psihotic

Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Clinice de pe Axa II a DSM (SCID-II);


Interviul acopera 11 Tulburari de Personalitate din DSM-IV si categoriile din anexa: Tulburarea de Personalitate Depresiva si Tulburarea de Personalitate Pasiv-Agresiva. Chestionarul de Personalitate SCID-II este utilizat ca instrument de evaluare pentru a scurta timpul de evaluare necesar administrarii SCID-II. Dupa completarea chestionarului de catre pacient (durata: 20 de minute), evaluatorul Incercuieste numerele aflate In stanga itemilor SCID-II care corespund itemilor din chestionar la care s-a raspuns cu da. Cand este utilizat testul SCID-II evaluatorul trebuie sa noteze doar itemii la care s-a raspuns afirmativ, considerand ca raspunsul nu la chestionar presupune acelasi raspuns si la Intrebarea pusa de elvaluator. Manualul contine informatii utile: Face o prezentare a fiecarui item referitor la aspecte ce trebuie luate In considerare In evaluarea itemilor prentru Tulburarile de Personalitate din DSM-IVa;

Include un caz prezentat, alaturi de chestionarul SCID-II completat Descrie modul de diagnostic conform criteriilor generale din DSM-IV pentru Tulburarile de Personalitate.

Componente:

Manual de utilizare SCID-II Interviul Chestionarul de Personalitate

Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile Sugarului, Copilului si Adolescentului (KID-SCID).


Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID), este un instrument semistructurat nou, proiectat pentru a genera diagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, care are la baza varianta pentru adulti a SCID. Aceasta prima versiune contine module pentru Tulburarile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective si Psihotice, Tulburarile Afective si Psihotice, Tulburarile Anxioase, Tulburarile In Legatura cu Alcoolul si Substantele si Tulburarile de Adaptare. KID-SCID este destinat spre a fi administrat de catre clinicieni specializati In sanatate mintala si permite diagnosticarea unor tulburari psihiatrice generale si pediatrice In conformitate cu DSM-IV. Interviul este Impartit In

mai multe module, fiecare modul evaluand o anumita clasa de tulburari. Dupa sectiunea de cotare exista un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise. Componente: Module de interviu diagnostic pentru fiecare Tulburarile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective si Psihotice, Tulburarile Afective si Psihotice, Tulburarile Anxioase, Tulburarile In Legatura cu Alcoolul si Substantele si Tulburarile de Adaptare.

Sistem de Evaluare Clinica (SEC)


Probele psihologice cuprinse In SEC (adresate copiilor, adolescentilor sau adultilor) au fost selectate pornind de la paradigma psihodiagnosticului si evaluarii clinice validate stiintific Astfel SEC cuprinde:

probe psihologice (5 scale clinice) care evalueaza tabloul clinic, focalizate pe cele mai importante componente ale acestuia: distresul, tabloul de tip depresiv si de tip anxios. Unele scale (ex. PDA, SRGS) evalueaza si aspectele care tin de starea de sanatate (ex. emotii pozitive, emotii functionale negative etc.), lucru ignorat In majoritatea sistemelor de evaluare clinica existente. Toate aceste probe psihologice au calitati psihometrice foarte bune, acopera cea mai mare si relevanta parte din tulburarile clinice si starea de sanatate si sunt complementare SCID-ului. probe psihologice (15 scale clinice) care evalueaza mecanismele etiopatogenetice/de sanogeneza asociate tablourilor clinice (din DSM)/starii de sanatate. Aceasta asociere a fost stabilita dupa analizele comprehensive ale literaturii de specialitate (ex. Cochrane Review, Pubmed, PsycInfo), ceea ce Ii confera o validitate stiintifica remarcabila. Ele se clasifica In probe psihologice care vizeaza: o mecanisme etiopatogenetice generale (12 scale clinice), cu rol de vulnerabilitate generala (ex. scheme cognitive, cognitii irationale etc.). o mecanisme etiopatogenetice specifice (3 scale clinice), implicate In tulburari specifice (ganduri automate etc.).

Unele scale incluse In SEC masoara constructe identice si/sau similare; ele pot fi utilizate ca modalitati alternative de evaluare, atunci cand: (1) masuratorile repetate cu aceeasi scala pot fi distorsionate si (2) se doreste confirmarea unui rezultat din surse multiple (lucru important In domeniul clinic). Asadar, SEC, prin modul In care a fost elaborat, reprezinta astazi unul dintre cele mai avansate the state of the art sisteme de psihodiagnostic si evaluare clinica validate stiintific. Noi scale/probe psihologie pot fi adaugate acestui sistem SEC doar daca: (1) ele evalueaza noi componente validate stiintific ale starii de boala/sanatate si/sau ale mecanismelor de patogeneza/sanogeneza, identificate prin studii de specialitate, care aduc un plus de cunoastere semnificativ clinic fata de cele deja incluse In SEC; (2) au calitati psihometrice foarte bune. Utilizarea SEC presupune cunostinte fundamentale de psihologie clinica si psihodiagnostic si se face In conditiile respectarii stricte a deontologiei profesionale. Componente:

Manual de utilizare (20) Itemi teste Foi de raspuns

Next>

Exista multe tipuri de psihoterapii. Poate chiar vreo 400. Dar principale sunt doar cateva. Are vreo importanta care sunt acestea si prin ce se caracterizeaza fiecare? Pentru cei mai multi nu. Tot ceea ce conteaza este ca terapia sa

dea rezultate. Totusi, pentru cei care vor sa stie mai multe despre domeniul fascinant al psihoterapiei, iata cateva repere. Abordarea psihodinamica - se refera nu numai la psihoterapia psihanalitica, ci si la multe alte tipuri de terapii de orientare psihodinamica, toate avand legaturi cu teoriile lui Sigmund Freud (1856-1939), cel care a fondat psihanaliza. Nici un psiholog sau psihoterapeut contemporan nu poate afirma ca nu este influentat de opera lui Freud. Ideile acestuia au generat mai multe scoli de psihoterapie, unele infiintate de fosti colaboratori ai lui Freud care au simtit nevoia sa se distanteze de acesta: C.G. Jung (psihoterapia analitica), Alfred Adler (psihoterapia individuala), Wilhelm Reich, Melanie Klein (scoala relatiilor de obiect), D.W. Winnicott. Exista si unele abordari moderne care, desi nu se trag direct din opera lui Freud, au fost masiv influentate de aceasta: analiza tranzactionala si Gestalt terapia. Abordarea umanista - dezvoltata de un grup de psihologi americani, in anii '50. Cel mai important a fost Carl Rogers (1902-1987), cel care a fondat terapia centrata pe persoana. Ideile lui Rogers au avut o influenta larga in consilierea psihologica, in psihologie si in educatie. Multe din abordarile moderne de consiliere si educatie se bazeaza pe teorii sale si pretind a fi centrate pe persoana. Alte nume grele ale acestei abordari sunt Victor Frankl (logoterapia), Abraham Maslow, Rollo May si Irvin Yalom (psihoterapia existentiala, versiunea americana). Abordarea comportamentala - se bazeaza pe teoriile invatarii elaborate de rusul I.P. Pavlov (1849-1946) si americanii J.B. Watson (1878-1958) si B.F. Skinner. Terapia comportamentala a devenit populara in anii '70, dupa ce Wolpe a prelucrat teoriile comportamentalistilor timpurii. Elemente ale teoriilor invatarii pot fi gasite in multe din abordarile moderne ale consilierii psihologice si psihoterapiei, intrucat majoritatea psihologilor recunosc astazi rolul unor procese de invatare in dezvoltarea umana. Abordarea cognitiva - fondata de Aaron Beck si Albert Ellis, aceasta abordare subliniaza importanta gandurilor in procesele mentale. Primul dintre ei a intemeiat terapia cognitiva, iar cel de-al doilea, terapia rational-emotiva. Beck si Ellis au elaborat in mod separat abordari specifice, bazate pe analiza gandirii, pentru a-i ajuta pe cei aflati insuferinta psihica sa se schimbe. Abordarea cognitiva este astazi, impreuna cu abordarea comportamentala si formand impreuna terapia cognitiv-comportamentala, una din cele mai populare, mai raspandite si mai apreciate terapii, datorita duratei scurte si eficientei in inlaturarea simptomelor. Cuvinte cheie: ganduri irationale, ganduri automate, scheme, tema pentru acasa, gandire pozitiva, gandire logica. Abordarea interpersonala. Aspectele interpersonale (relatiile cu ceilalti, membri ai familiei, prieteni, colegi etc.) sunt luate in considere de multe psihoterapii, inclusiv de cele psihodinamice sau umaniste, dar exista o singura terapie interpersonala pura, care ignora orice alt aspect (cognitiv, comportamental, psihodinamic) si se concentreaza exclusiv pe relatiile interpersonale curente (nu si trecute) si constiente (nu si inconstiente). Psihoterapiile se pot clasifica nu numai dupa orientarea teoretica pe care se bazeaza, ci si dupa modalitatea de lucru. Astfel, exista: psihoterapia individuala, in care psihoterapeutul discuta cu un singur individ; psihoterapia de cuplu, in care psihoterapeutul face terapie cu un cuplu; psihoterapia de grup; psihoterapia de familia sau terapia familiala; Fiecare dintre acestea se impart la randul lor in functie de scoala teoretica de provenienta (de exemplu, terapie de grup psihanalitica, terapie de grup gestaltista etc.). In legea 213 privind dreptul de libera practica al psihologilor din Romania, in capitolul "Conditii de atestare, acreditare si certificare", sunt recunoscute urmatoarele tipuri de psihoterapii: Psihoterapii cognitiv-comportamentale (ex. psihoterapie rational-emotiva si comportamentala, psihoterapie cognitiva, psihoterapie comportamentala etc.); Psihoterapii dinamice (ex. psihoterapia psihanalitica, psihoterapia analitica, terapii dinamice de scurta durata etc.); Psihoterapii ericksoniene (ex. psihoterapie ericksoniana, hipnoza ericksoniana etc.); Psihoterapii scurte (ex. terapia scurta focalizata pe solutie, orientarea pe competente si resurse, abordarile constructivist-colaborative si narative, etc); Psihoterapii umanist-existentiale-experientiale, sistemice si transpersonale (ex. gestalterapie, logoterapie, psihodrama, psihoterapie experientiala, analiza tranzactionala, etc.).

Modalitati de psihoterapie acreditate de Asociatia Europeana de Psihoterapie: 1) Abordare Multimodala 2) Analiza Existentiala 3) Analiza Psiho-organica 4) Analiza Tranzactionala 5) Biosinteza 6) Gestalt-terapie 7) Gestalt-terapie Integrativa 8) Hipnopsihoterapie 9) Logoterapie 10) Psihanaliza 11) Psihanaliza de Grup 12) Psihodrama 13) Psihologie Analitica (C.G.Jung) 14) Psihologie Individuala 15) Psihosinteza 16) Psihoterapie Bazata pe Teoria Gestalt 17) Psihoterapie Catatim-imaginativa 18) Psihoterapie Centrata pe Client 19) Psihoterapie Centrata pe Persoana 20) Psihoterapie Comunicationala 21) Psihoterapie de Grup 22) Psihoterapie Dinamica de Grup 23) Psihoterapie Integrativa 24) Psihoterapie Neuro-lingvistica 25) Psihoterapie Pozitiva 26) Psihoterapie Psihodinamica / Psihanalitica 27) Terapie Comportamentala 28) Terapie Corporala 29) Terapie Sistemica Familiala 30) Training Autogen Nou: O introducere in istoria psihoterapiei in Romania, poate fi citita aici. Tabel cronologic - Istoria psihoterapiei An Eveniment 1403 The Bethlem Royal Hospital of London (Bedlam) (infiintat ca spital in 1330) admite primii pacienti cu boli mintale. Singurul "tratament" de care beneficiau era constrangerea. 1770 Johann Joseph Gassner incepe sa practice folosind exorcismul si unele tehnici care ulterior aveau sa duca la aparitia hipnoterapiei. 1774 Franz Mesmer descrie proprietatile terapeutice ale magnetismului animal (hipnoterapia sau hipnoza de astazi). 1785 Marquis de Puysgur fondeaza Socit Harmonique des Amis Runis pentru a pregati specialisti in Mesmerism (hipnoterapie). 1801 Philippe Pinel publica, in Franta, primul tratat de psihiatrie care face referire la abordarea psihologica a celor suferinzi. 1808 Franz Gall scrie despre frenologie, o stiinta bazata pe ideea ca forma craniului unei persoane poate releva trasaturile acesteia de personalitate 1813 Abb Faria sau Abb Jos Custdio de Faria (1746 - 1819) a fost un calugar indo-portughez care se numara printre pionerii studiului stiintific al hipnotismului, plecand de la opera lui Franz Anton Mesmer. Spre deosebire de Mesmer, care sustinea ca hipnoza avea loc prin intermediul magnetismului animal, Faria a inteles ca acesta funtiona preponderent pe baza de sugestie. La inceputul secolului 19, Abb Faria introduce hipnoza orientala la Paris. 1826 Justinus Kerner incepe sa trateze pacientii folosind o combinatie de magnetism animal (hipnoterapie) si exorcism. 1856 6 mai - se naste in orasul Pribor (atunci parte a Imperiului Austro-Ungar, astazi aflat in Republica Ceha)

1869 1870 1872 1874

Sigmund Freud. A fost primul copil din familia lui Jakob si Amalie Freud (nascuta Nathansohn). Sir Francis Galton, influentat de Originea speciilor a lui Darwin, publica Geniul ereditar (Hereditary Genius) in care sustine ca abilitatile intelectuale sunt de natura biologica. Jean Martin Charcot isi incepe studiile asupra isteriei. Charles Darwin publica Expresia emotiilor la om si la animale; observatiile sale sunt valabile si astazi.

Este folosit pentru prima data termenul de psihodinamic, in lucrarea Lectures on Physiology a germanului Ernst Wilhelm von Brcke. Acesta, in colaborare cu medicul Hermann von Helmholtz (unul dintre cei care au formulat prima lege a termodinamicii, conservarea energiei), propusesera ideea ca toate organismele vii sunt sisteme energetice guvernate de acest principiu. Ulterior von Brcke i-a fost supervizor lui Freud in primul an de facultate. 1879 Wilhelm Wundt pune bazele, in cadrul Universitatii din Leipzig, primului laborator de psihologie din lume. 1884 Hipollyte Bernheim publica Despre sugestie in starile hipnotice. Mai tarziu, Freud avea sa faca un stagiu sub indrumarea sa. 1885 Jean Martin Charcot, profesor la Spitalul Salptrire din Paris, explica ceea ce se credea atunci a fi posesie demonica ca fiind o boala: isteria. 1885 Freud pleaca la Paris pentru a studia cu Jean Martin Charcot, considerat la vremea aceea cel mai mare specialist in isterie si hipnoza. 1886 Freud isi deschide practica privata in Viena. 1892 Se infiinteaza Asociatia Psihologica Americana (American Psychological Association). 1895 Sigmund Freud si Josef Breuer publica Studii asupra isteriei 1900 Freud publica Interpretarea viselor, considerata cartea fondatoare a psihanalizei. 1901 Freud publica psihopatologia vietii cotidiene (The Psychopathology of everyday life) in care descrie actele ratate. 1905 Freud publica Trei eseuri asupra sexualitatii, introducand cunoscutele faze psihosexuale: orala, anala, falica sau oedipala, latenta si maturitatea genitala. 1906 Ivan Pavlov isi publica primele studii asupra conditionarii clasice. 1907 Alfred Adler publica principala sa lucrare,Un studiu privind inferioritatea de organ si compensarea sa psihica (A study of Organic Inferiority and Its Psychical Compensation). Adler sustine in aceasta lucrare ca ceea ce motiveaza oamenii nu sunt pulsiunile sexuale ci "complexul de inferioritate". 1909 Freud si Jung viziteaza America la invitatia Universitatii Clark. 1910 Freud publica Originea si dezvoltarea psihanalizei. 1910 Jung publica Metoda asociatiei. 1911 Edward Thorndike publica primul articol despre inteligenta animala, articol care va duce la descoperirea conditionarii operante. 1911 Alfred Adler paraseste Grupul de Psihanaliza a lui Freud pentru a-si forma propria scoala de gandire, acuzandu-l pe Freud ca exagereaza importanta pe care o acorda sexualitatii. Psihoterapia bazata pe ideile lui Adler se va numi psihoterapie individuala. 1913 Si Carl Gustav Jung il paraseste pe Freud, reprosandu-i acestuia excluderea spiritualitatii si a religiei din teoriile sale. Mai tarziu, scoala de gandire formata de Jung se va numi psihologie analitica. 1913 Jacob L. Moreno aplica metode de psihoterapie de grup in Viena. Metodele sale vor deveni mai tarziu cunoscute sub numele de psihodrama. 1913 John B. Watson publica Psihologia asa cum este vazuta de un comportamentalist, marcand astfel inceputurile psihologiei comportamentaliste. 1915 Freud publica Despre narcisism. 1920 John B. Watson si Rosalie Rayner publica, in cartea Reactii emotionale conditionate, experimentele facute asupra unui baietel numit Micutul Albert, in care demonstreaza ca frica poate fi conditionata.

1920 1923 1924 1925 1925 1932 1932

Freud incerca sa explice destructivitatea primului razboi mondial in cartea sa Dincolo de principiul placerii, prin intermediul sexualitatii si al agresivitatii. Freud publica Ego si Id (The Ego and the Id) in care introduce conceptele de Id, Ego si Superego, reprezentand cele trei instante psihice aflate in conflict cvasi-permanent. Max Wertheimer publica Teoria Gestalt. Wolfgang Kohler publica Mentalitatea maimutelor, care va deveni o componenta majora a Gestalt psihologiei. Psihanalistul Karl Abraham publica Studii psihanalitice asupra formarii caracterului (Psychoanalitical studies about the Character Formation). Jacob Moreno inventeaza sintagma psihoterapie de grup.

Ion Popescu-Sibiu scrie o teza de doctorat cu titlul Doctrina lui Freud, premiata de Academia Romana, si care s-a reeditat de mai multe ori in anii urmatori, fiind considerata cea mai buna carte de popularizare a psihanalizei din Romania interbelica. 1932 Jean Piaget publica Dezvoltarea morala a copiilor. 1933 Alfred Adler publica Sensul vietii (On the sense of the Life). 1936 Anna Freud publica Ego si mecanismele de aparare, publicatie majora in domeniul psihanalitica, valabila si astazi, in care introduce noi mecanisme de aparare (de ex. identificarea cu agresorul) Freud descrisese doar cateva astfel de mecanisme. 1937 Karen Horney publica Personalitatea nevrotica a epocii noastre (The neurotic personality of our time), in care introduce idei sociale si feministe alaturi de conceptele psihanalitice clasice. 1938 Psihologul roman Florian Stefanescu-Goanga publica Revista de Psihologie. 1939 Septembrie 23 Moare Freud. In fapt, este ajutat sa moara de medicul sau, Max Schur, care i-a administrat trei doze masive de morfina. Freud suferise peste 30 de operatii pentru un cancer al gurii si nu isi mai dorea sa traiasca. 1939 John Dollard si Neal Miller prezinta pentru prima data ipoteza frustrare-agresiune, in cartea Frustrare si Agresiune. Cei doi vor mai publica si alte carti in care incearca sa impace psihanaliza cu comportamentalismul. 1942 Carl Rogers publica Consiliere si Psihoterapie, carte in care Rogers sugereaza ca respectul si acceptarea neconditionata a pacientului reprezinta fundamentul oricarui tratament eficient in domeniul sanatatii mentale. 1942 Jean Piaget publica Psihologia inteligentei in care isi enunta ideile cu privire la dezvoltarea cognitiva a copiilor. 1945 Otto Fenichel publica Teorii psihanalitice ale nevrozelor, considerata si astazi, de catre psihanalisti, cea mai buna carte despre psihodinamica nevrozelor. 1948 Este infiintat Institutul C.G. Jung din Zurich. 1950 Erik Erikson publica Copilarie si Societate, in care include alaturi de ideile lui Freud privind psihodezvoltarea aspectele sociale ale dezvoltarii personalitatii de-a lungul intregii vieti. 1951 Este publicata cartea Terapia Gestalt de Fritza Perls, Paul Goodman si Ralph Hefferline 1951 Apare cea mai importanta carte scrisa de Carl Rogers: Terapia centrata pe client . 1952 Hans Eysenck publica un studiu in care afirma ca nu exista nici o dovada ca psihoterapia si psihanaliza sunt eficiente. Studiul sau a starnit un val imens de studii privind eficacitatea psihoterapiei, studii care au infirmat concluziile lui Eysenck. 1953 B.F. Skinner pune bazele terapiei comportamentale. 1954 Abraham Maslow formuleaza principiile psihologiei umaniste iar apoi dezvolta faimoasa ierarhie a nevoilor in cartea Motivatie si Personalitate. 1955 George Kelly publica Psihologia constructelor personale. 1957 Albert Ellis incepe sa predea metodele Terapiei Rational Emotiv Comportamentale. 1961 Carl Rogers publica A deveni o persoana (On becoming a person).

1963 1964 1967 1967 1968 1969 1969 1969 1969 1972 1983 1990 1997

Lawrence Kolberg prezinta primele idei legate de dezvoltarea moralitatii. Se infiinteaza Asociatia Psihologilor din Romania. Rollo May publica Psihologie si dilema umana (Psychology and the Human Dillema). Aaron Beck publica un model psihologic al depresiei in care sugereaza ca gandurile joaca un rol semnificativ in dezvoltarea si mentinerea depresiei. Abraham Maslow publica Catre o psihologie a fiintarii (Toward a Psychology of Being). Gregory Bateson publica Schizofrenia si familia (Schizophrenia and Family) in care prezinta studiile sale legate de patternurile de comunicare din familiile cu copii bolnavi de schizofrenie. Albert Bandura publica Principii ale modificarii comportamentului (Principles of Modification of Behavior) in care sustine ca mare parte din invatare este determinata social, prin observare si imitatie. Joseph Wolpe publica Practica terapiei comportamentale (The practice of behavior therapy). Wolpe este considerat unul dintre fondatorii terapiei comportamentale moderne. Psihiatra Elizabeth Kubler-Ross publica Despre moarte si a muri (On death and dying). Dr. Kubler-Ross a scris extensiv despre psihologia mortii, ea fiind cea care a identificat cele cinci stadii ale confruntarii cu ideea mortii: negarea si izolarea, furia, trguiala, depresia si acceptarea. Psihiatrul elvetian Medard Boss fondeaza la Zurich Institutul Analitic Existential de Psihoterapie si Psihosomatica. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard, isi publica ideile legate de formele multiple de inteligenta. Michael White si David Epston publica Mijloace narative catre scopuri terapeutice (Narrative means to therapeutic ends), carte considerata textul fondator al terapiei narative. Mor Joseph Wolpe si Hans Eysenck.

Cum credeti insa ca va arata viitorul psihoterapiei?

Teste si chestionare psihologice etalonate


Testul de memorie Rey Este un test de memorie, care masoara capacitatea de engramare, stocare si reactualizare. Testul are 6 faze, 5 de reproducere si 1 de recunoastere. Se poate folosi in masurarea capacitatii mnezice atat in urma unei traume, cat si in condtii normale. SWS (Survey of Work Styles) Este o proba structurata ce poate fi folosita la detectia patternului de comportament de tip A (Type A Behavior Pattren), care descrie persoanele predipuse spre manifestare si somatizare excesiva a stresului cotidian si ocupational, cu reperscusiuni directe asupra incidentei afectiunilor coronariene. Are 96 de itemi si contine 6 subscale structurale, care descriu fatetele psihologice ale comportamentului de tip A: nerabdarea, furia, implicarea in munca, sentimentul lipsei de timp, insatisfactia legata de serviciu, competitivitatea. Poate fi utilizat in mai multe domenii de cercetare si consultanta: selectia si recrutarea angajatilor; cercetari constatative si diagnostice asupra stersului ocupational, investigatii asupra comportamentelor interpersonale la locul de munca, inclusiv stilurile de supervizare, preformanta

de grup, gestionarea conflictelor si propensiunea spre cooperare si negociere; studii privind performanta si satifactia muncii, inclusiv aspecte legate de atingerea obiectivelor, raspunsul la esecuri si promovabilitate, etc. STAXI-2 (State-Trait Anger Expression Inventory) Inventarul de Expresie al Furiei ca Stare si Trasatura Este un instrument psihometric pentru evaluarea furiei, poate cel mai de succes instrument folosit in anger management la nivel mondial. STAXI-2 are 57 de itemi, care scoreaza pe 6 scale structurale si 5 subscale. Instrumentul a fost generat pentru a oferi specialistului un instrument obiectiv in cuantificare in ceea ce priveste: (a) starile situationale de furie, (b) trasatura de personalitate care predispune la resimtirea si exteriorizarea furiei, (c) trairea interna a furiei, (d) exprimarea ei externa si (e) controlul furiei. STAXI-2 este utilizat cu perecadere in urmatoarele situatii: psihodiagnostic clinic/terapie, diagnoza traumelor, delicventa si devianta, dezvoltare personala, selectie de personal. STAI (Stait Trait Anxiety Inventory) - Inventarul de expresie a Anxietatii ca Stare si Trasatura / STAIC (Stait Trait Anxiety Inventory for Children) Inventarul de expresie a Anxietatii ca Stare si Trasatura pentru Copii Sunt probe psihometrice pentru detectia si descrierea diferentiala a anxietatii. Au marele avantaj ca, desi au uz clinic, nu sunt probe exclusiv clinice, ci au utilizari multiple si in terapiua de dezvoltare, in selectia de personal, in coaching, etc. STAI este un instrument dezvoltat de Charles Spielberger pe baza celebrei sale teorii si abordari psihometrice care diferentiaza starea (starea) de trasatura (trait), starea de anxietate a unei persoane de trasatura de personalitate care o face a avea o propensiune generalizata catre anxietate. STAIC este versiunea pentru copii. STAI este utilizat cu precadere in : psihodiagnostic clinic/terapie, dezvoltare personala, delicventa si devianta, selectie de personal, consiliere vocationala. Este un instrument de 40 de itemisi contine scale separate pentru masurarea anxietatii ca stare si trasatura: scala A Anxiety (STAI Form Y - 1) si ScalaT Anxiety (STAI Form Y - 2). Chiar dac este folosit n mod special pentru evaluarea anxietii copiilor cu vrsta cuprins ntre 9 i 12 ani, STAIC poate fi folosit i pentru copiii cu vrst mai mic ce au abiliti medii sau peste medii de citit. S.M.P.(Structura Motivationala a Personalitatii) Chestionarul evalueaza aspectul motivational al personalitatii, masurand motivatia, trebuintele, nevoile. Trebuintele sunt impartite pe 2 nivele: trebuinte de ordinul I si trebuinte de ordinal II. In total sunt 11 nevoi de ordinul 1: nevoia de performanta, afiliere, agresiune, aparare(autoaparare), constiinta, dominare, exchibitie, autonomie, ingrijire a altora, ordine, ajutor din partea altora, si 5 nevoi de ordinal 2: nevoia de autojustificare, dominare rationala, nonconformismul agresiv, dependenta pasiva, sociabilitate. Testul poate fi folosit ca si indicator al orientarii subiectului catre scop. Se poate aplica in toate

cele 3 mari domenii ale psihologiei: educatie, organizational si clinic. SEC (Sistemul de evaluare clinica) Probele psihologice cuprinse n SEC (adresate adul?ilor, copiilor sau adolescen? ilor) au fost selectate pornind de la paradigma psihodiagnosticului ?i evalu?rii clinice validate ?tiin?ific. Unele scale incluse n SEC m?soar? constructe identice ?i/sau similare; ele pot fi utilizate ca modalit??i alternative de evaluare, atunci cnd: (1) m?sur?torile repetate cu aceea?i scal? pot fi distorsionate ?i (2) se dore?te confirmarea unui rezultat din surse multiple (lucru important n domeniul clinic). A?adar, SEC, prin modul n care a fost elaborat, reprezint? ast?zi unul dintre cele mai avansate the state of the art sisteme de psihodiagnostic ?i evaluare clinic? validate ? tiin?ific. Noi scale/probe psihologie pot fi ad?ugate acestui sistem SEC doar dac?: (1) ele evalueaz? noi componente validate ?tiin?ific ale st?rii de boal?/s?n? tate ?i/sau ale mecanismelor de patogenez?/sanogenez?, identificate prin studii de specialitate, care aduc un plus de cunoa?tere semnificativ clinic fa?? de cele deja incluse n SEC; (2) au calit??i psihometrice foarte bune. Utilizarea SEC presupune cuno?tin?e fundamentale de psihologie clinic? ?i psihodiagnostic ?i se face n condi?iile respect?rii stricte a deontologiei profesionale. KID- SCID Interviul Clinic Structurat pentru DSM-IV, versiunea pentru Copii (KID-SCID), este un instrument semistructurat nou, proiectat pentru a genera diagnostice pediatrice conform Manualul de Diagnostic ?i Statistic? a Tulbur?rilor Mentale, care are la baz? varianta pentru adul?i a SCID. Aceast? prim? versiune con?ine module pentru Tulbur?rile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afective ?i Psihotice, Tulbur?rile Afective ?i Psihotice, Tulbur?rile Anxioase, Tulbur?rile n Leg?tur? cu Alcoolul ?i Substan?ele ?i Tulbur?rile de Adaptare. KID-SCID este destinat spre a fi administrat de c?tre clinicieni specializa?i n s?n? tate mintal? ?i permite diagnosticarea unor tulbur?ri psihiatrice generale ?i pediatrice n conformitate cu DSM-IV. Interviul este mp?r?it n mai multe module, fiecare modul evalund o anumit? clas? de tulbur?ri. Dup? sec?iunea de cotare exist? un interviu general, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise. SCID II Chestionarul de Personalitate SCID-II este utilizat ca instrument de evaluare pentru a scurta timpul de evaluare necesar administr?rii SCID-II. Dup? completarea chestionarului de c?tre pacient (durata: 20 de minute), evaluatorul ncercuie?te numerele aflate n stnga itemilor SCID-II care corespund itemilor din chestionar la care s-a r?spuns cu da. Cnd este utilizat testul SCID-II

evaluatorul trebuie s? noteze doar itemii la care s-a r?spuns afirmativ, considernd c? r?spunsul nu la chestionar presupune acela?i r?spuns ?i la ntrebarea pus? de elvaluator. Manualul con?ine informa?ii utile: Face o prezentare a fiec?rui item referitor la aspecte ce trebuie luate n considerare n evaluarea itemilor prentru Tulbur?rile de Personalitate din DSMIVa; Include un caz prezentat, al?turi de chestionarul SCID-II completat Descrie modul de diagnostic conform criteriilor generale din DSM-IV pentru Tulbur?rile de Personalitate. Interviul acoper? 11 Tulbur?ri de Personalitate din DSM-IV ?i categoriile din anex?: Tulburarea de Personalitate Depresiv? ?i Tulburarea de Personalitate Pasiv-Agresiv?. Raven Este unul din cela mai celebre teste care masoara inteligenta. Raven-ul masoara inteligenta factorul G, adica inteligenta generala, nivelul de dezvoltare mentala. Testul are mai multe variante: Matricile Progresive Standard, Matricile Progresive Avansate, dar si Raven Colorat. Raven Colorat are 36 de itemi, Raven Necolorat are 60 de itemi si Raven Avansat 48 de itemi. Este o proba cu proba limita de timp. Se foloseste in toate domeniile psihologiei. SCID Interviul Clinic Structurat pentru Tulbur?rile de pe Axa I a DSM-IV (SCID-I) este un interviu semistructurat n vederea diagnostic?rii principalelor tulbur?ri de pe Axa I a DSM-IV (American Psychiatric Association, 1994). Interviurile clinice structurate au fost elaborate cu scopul de a cre?te fidelitatea diagnostic? prin standardizarea procesului de evaluare ?i de a spori validitatea prin facilitarea aplic?rii criteriilor de diagnostic din DSM-IV ?i aprofundarea unor simptome care altfel ar putea fi trecute cu vederea. n ciuda importan?ei acestor scopuri, att n context clinic ct ?i de cercetare, complexitatea ?i lungimea majorit??ii interviurilor structurate au limitat utilizarea lor la studii de cercetare. Unul dintre obiectivele elabor?rii SCID a fost producerea unui instrument eficient ?i u?or de utilizat care s? permit? transpunerea avantajelor interviului structurat n context clinic. NPQ (Nonverbal Personality Questionnaire) - Chestionarul Nonverbal de Personalitate n Cinci Factori / FFNPQ (Five-Factor Nonverbal Personality Questionnaire)- Chestionarul Nonverbal de Personalitate n Cinci Factori Sunt doua chestionare dezvoltat pentru a masura constructe ale personalitatii

umane normale. FFNPQ se inscrie in cadrul abordarii Big Five a personalitatii, care imbina o abordare lingvistica si analiza factoriala intr-un model de definire in cinci mari superfactori sau dimensiuni ale personalitatii umane. Avantajul major al acestor instrumente de personalitate nonverbale este acela ca pot fi utilizate in contexte de evaluare si momnete in care chestionare clasice cu stimuli verbali, nu pot fi folosite: la persoane care prezinta probleme in citirea sau intelegerea itemilor verbali, persoane cu nivel scazut de educatie, varste mici ale subiectilor, persoane care prezinta probleme de ordin psihologic cvasiclinic ( ex.: persoanele cu dislexie, deficit de atentie, care nu pot fi evaluate cu un chestionar verbal), Neopir(Big5) Este unul din cele mai celebre inventare multifactoriale de personalitate. In engleza poarta denumitrea de BigFive, iar in romana, in urma etalonarii, se numeste Neopir. Contine 300 de itemi, are 5 factori mari de personalitate: extraversiune, agreabilitate, constiinciozitate, neuroticism, deschidere catre experienta. Fiecarui superfactor ii se subordoneaza alti 6 subfactori, in total rezultand 30 de subfactori. Se foloseste in diferite domenii. MLQ (Multifactor Leadership Questionnaire) Este un instrument care permite masurarea comportamentelor incluse in teoria gamei complete de leadership (Full Range Leadership Model), avand ca avantaj asupra altor instrumente similare includerea in avealuare a componentei de leadership transformational. MLQ contine 45 de itemi si poate fi aplicat in forma de autoevaluare persoanei evaluate sau prin heteroevaluare, de catre colegii, superiorii, subordonatii sau clientii persoanei evaluate. Chestionarul MLQ are doua forme, anume o forma de autoevaluare si o forma de heteroevaluare. Forma de autoevaluare, este completata de o persoana care are o functie de conducere sau aspira la ocuparea unei functii de conducere sau de supervizare (poate fi asimilata cu un test sau inventar clasic de personalitate, centrat pe caracteristici de leadership). Aceasta persoana se evalueaza pe sine si propriile comportamente, astfel nct este concomitent si evaluat si evaluator. Forma de heteroevaluare este destinata colaboratorilor, superiorilor, colegilor si subordonatilor persoanei evaluate. Acestia si exprima evaluarea persoanei n cauza prin prisma diferitelor sale comportamente. Existenta acestor forme paralele ale MLQ se constituie ntr-unul din cele mai serioase avantaje ale chestionarului, care astfel se transforma ntr-un instrument de evaluare de 360. M.B.T.I.(Myers-Briggs Type Indicator) Chestionarul M.B.T.I. vizeaza notiunea de tip de personalitate si porneste de la teoria elaborata de C.G. Jung. La cele 3 dimensiuni ale lui Jung: ExtravertitIntrovertit, Senzatie- Intuitie, Gandire-Afect, cele 2 cercetatoare americane au adaugat si dimensiunea Judecata-Perceptie. Desi notiunea de tip pe care o

foloseste Jung are un mai mare grad de generalitate decat cea de factor de personalitate, intalnita in chestionarele multidimensionale ca C.P.I., BigFive, F.P.I., 16P.F. etc. Cu toate acestea valoarea sa este recunoscuta pe plan mondial, unde se foloseste in domeniul organizational, in consiliere si orientare profesionala, team building, dezvoltare personala, in educatie si in domeniul clinic. Matrici Progresive Raven (color, standard, avansat)
Evaluarea psihologica a aptitudinilor constituie unul dintre domeniile reprezentative ale psihologiei. Evaluarea inteligen?ei, una dintre cele mai mult dezb?tute teme ale psihologiei, antroplogiei, geneticii, constituie ?i ast?zi un domeniu controversat. Reber (1995) face urm?toarea referire introductiv? a conceptului de inteligen??: "Pu?ine concepte n psihologie au primit o aten?ie mai mare ?i pu?ine au rezistat att de mult clarific?rilor". Spearman a remarcat inca acum 80 de ani ca aptitudinile scolare (cum ar fi performantele la matematica, scris-citit) tind sa coreleze la valoarea de 0.7 - 0.8, studii recente (Evans, 2000) confirmand aceste rezultate. Pe baza acestor corelatii, Spearman infera existenta unui factor comun, generala si ca orice test face apel la acest factor intr-o masura mai mica sau mai mare. Testele Matrici Progresive Raven si cele de Vocabular au fost construite pentru a evalua in principal acest factor general facand apel la doua categorii de aptitudini: eductive si reproductive. Testele Raven sunt utilizate in: - mediul industrial/organizational ca predictori ai performantelor in munca; - mediul scolar ca predictori ai performantelor scolare; - mediul clinic ca indicatori ai posibilelor leziuni neuropsihologice (pe baza analizei discrepatei dintre aceste teste si scalele de vocabular). Sunt utile in evaluarea inteligentei persoanelor cu dislexie, a celor in varsta care nu pot fi evaluate facil cu teste verbale de inteligenta; - cercetare ca instrumente de evaluare a inteligentei. Beneficiile utilizarii testelor Raven: - au aplicatii largi, in domenii diverse; - au forme paralele, fapt ce permite retestari succesive; - au norme reprezentative pentru diverse culturi; - sunt standardizate pe un esantion reprezentativ al tarii noastre; - sunt usor de administrat si cotat Guvernul tarii noastre a elaborat o metodologie (Hotarrea nr. 218 din 7 martie 2002) privind utilizarea setului de instrumente de expertizare si evaluare a copiilor/ elevilor n vederea orientarii scolare a acestora (Publicata n Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 26 martie 2002). Aceasta hotarare specifica necesitatea adaptarii unor instrumente de evaluare psihologica la mediul cultural romanesc, specificand pentru fiecare aptitudine instrumentele de evaluare necesare. Astfel pentru evaluarea nivelului intelectual, ca teste de inteligenta generala sunt indicate Matricele Progresive Raven Color si Matricele Progresive Raven Standard, acesta din urma fiind deja disponibil. Testul a fost etalonat de un grup de specialisti din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai", sub supervizarea dr. John Raven, pe populatia Romaniei, pe un esantion reprezentativ de 3000 de persoane din toate zonele tarii.

Matrici progresive color (CPM) Testul Matrici Progresive Color (CPM) este construit pentru a permite o m? surare mai acurat? a proceselor intelectuale ale copiilor cu vrsta ntre 4-11 ani (mai precis a inteligen?ei nonverbale), ale persoanelor retardate mintal ?i ale vrstnicilor. Fondul color pe care sunt prezentate problemele atrag aten?ia ?i fac testul mai interesant, reducnd nevoia instruc?iunilor verbale. Testul Matrici Progresive Color (CPM) este alc?tuit din 36 de itemi organiza?i n

trei serii, fiecare a cte 12 itemi - A, Ab ?i B. Acest test a fost construit pentru testarea copiilor ?i a persoanelor vrstnice. Poate fi folosit cu succes ?i n testarea persoanelor care nu cunosc limba englez?, care prezint? diferite disfunc?ii psihice, afazie, paralizii cerebrale, surzenie sau n evaluarea persoanelor cu un intelect sub limit. Permite o m?surare mai acurat? a proceselor intelectuale ale copiilor, ale persoanelor retardate mintal ?i ale vrstnicilor. n cadrul acestuia Seriile C, D ?i E au fost excluse, dar s-a ad?ugat o nou? Serie de 12 itemi (Seria Ab), aceasta fiind interpus? Seriilor A ?i B. Fondul color pe care sunt prezentate problemele atrag aten?ia ?i fac testul mai interesant, reducnd nevoia instruc?iunilor verbale. n cazul Seriei A, succesul depinde de abilitatea persoanei de a completa paternurile continue, care la nceputul seriei se modific? pe una, apoi pe dou? direc?ii concomitent. n Seria Ab succesul depinde de abilitatea de a percepe figuri discrete ca ntreguri rela?ionate spa?ial ?i de alegere a figurii care completeaz? modelul/ntregul. Seria B include numai probleme care implic? analogii, pentru a evalua m?sura n care persoana este sau nu capabil? s? utilizeze aceast? strategie. Ultimele probleme ale Seriei B au aceia?i dificultate ca ?i primele probleme din Seriile C, D ?i E ale formei Standard a testului. Pentru a facilita trecerea de la forma Color la Standard, ultimele probleme ale Seriei B din varianta Color, sunt tip?rite identic cu acelea ale variantei Standard. Astfel, o persoan? care a reu?it s? rezolve aceste probleme poate trece f?r? ntrerupere la Seriile C, D ?i E ale formei Standard. Forme Testul are 2 forme paralele: Clasic ?i Paralel, astfel utilizatorul beneficiaz? de dou? instrumente independente Forma Paralel? a testului Matrici Progresive Color (CPM-P) poate fi utilizat n locul Formei Clasice ?i invers. De asemenea, pot fi utilizate ?i toate referin?ele la aceasta din urm. Totu?i, pentru a evita situa?ia n care persoana testat ar fi nv?at dinainte rspunsurile corecte, a fost necesar schimbarea pozi?iei acestora ?i a cheii de cotare. Cei care utilizeaz Forma Paralel? a testului vor folosi foaia de rspuns ?i grila de cotare corespunztoare acesteia. Acest lucru este mai important n cazul foilor de rspuns care permit o cotare rapid ?i care au incorporat grila de cotare. Adaptare si etalon Adaptarea pe popula?ia romneasc? s-a realizat pe un e?antion repezentativ na? ional, de 1262 de copii, cu vrsta ntre 4 ?i 12 ani. Indicatorii psihometrici ob? inu?i sunt: Fidelitate test-retest de .67 la interval de 6 luni Consisten?a intern? .90

Fidelitate prin metoda njum?t??irii .84 Matrici progresive avansate Testul Matrici Progresive Avansate are dou? componente, acestea sunt publicate n dou? caiete de test separate. Setul I are 12 itemi care acoper? toate procesele intelectuale pe care le vizeaz? testul, aceasta din mai multe motive: este un set de exerci?iu, persoanele examinate se familiarizeaz? cu sarcina ?i este redus? anxietatea asociat? evalu?rii. Dac? considera?i c? nu este o problem?, persoanele care urmeaz? a fi testate cu Setul II pot primi Setul I pentru a-l lua cas? ?i a exersa, astfel nct to?i cei testa?i s? beneficieze de acela?i antrenament ?i familiaritate cu itemii. Setul I, fiind un test scurt mparte adul?ii n trei categorii, slabi 10%, de nivel mediu 80% ?i buni 10%. pentru a ne decide care dintre teste s? le utiliz?m n urm?torul pas, Matricile Progresive Standard sau cele Avansate Setul II, vom ?ine cont de nivelul intelectual al celor evalua?i. Aceast? decizie este relevant? n special n cazul ocupa?iilor care se situeaz? la limita dintre necesitatea aplic?rii unui test care evalueaz? nivelul general sau foarte ridicat al abilit??ii. Administrarea Setului II f?r? Setul I reduce validitatea datelor ob?inute LSI (Learning Styles Inventory) Inventarul Stilurilor de Invatare Este un instrument omnibus, structurat, de 69 de itemi, care a fost construit pentru a masura preferintele, temperamentul si stilurile de invatare ale elevilor Informatiile despre stilul de invatare si temperamentul elevilor pot fi utilizate in scoli si pentru identificarea elevilor cu nevoi si interese speciale. De exemplu, LSI ii poate ajuta pe profesori si pe consilieri la identificarea acelor elevi pentru care se recomanda includerea in programe pentru elevi creativi sau superdotati, identificarea elevilor care ar putea beneficia de programe educationale alternative, care i-ar ajuta si motiva sa nu renunte la scoala. Astfel, aplicabilitatea lui se impune in situatii ce tin de domeniul educational, domeniul clinic si al sanatatii si in orice alt domeniu in care datele obtinute pot fi utile: identificarea aptitudinilor deosebite; compensarea caracteristicilor insuficient structurate; autocunoasterea si integrarea sociala optima; dezvoltarea relatiilor interpersonale; stabilirea stilurilor de invatare; optimizarea procesului educational; explorarea intereselor prevocationale; studii si cercetari. Locus of Control(Locul Controlului)
Masoara o singura dimensiune a personalitatii, locul controlului, adica locul unde atribuim controlul sau cum considera oamenii ca pot controla evenimentele care ii afecteaza. Acesta poate fi atribuit fie intern, fie extern. Cei ce au un loc al controlului intern se numesc internalisti, iar cei ce atribuie locul controlului extern se numesc externalisti. S-a dovedit ca internalistii sunt mai putin stresati comparativ cu externalistii si au mai mari sanse sa influenteze comportamentul celorlalti sau sa adopte un comportament social politic. Un scor mare obtinut la test denota un loc al controlului extern, in timp ce un scor mic inseamna un loc al controlului intern. Locul controlului se dobandeste prin socializare. Testul are

aplicatii multiple, nu numai in sfera psihologiei, ci si in sociologie, sau in politologie, de exempu in construirea diverselor sondaje de opinie.

Inteligenta emotionala Desemneaza un concept relativ nou, dar care ofera o noua viziune asupra inteligentei care nu mai este privita din perspectiva stricta a coeficientului de inteligenta(QI) ca si indicator universal a succesului in viata personala si profesionala. Goleman este cel care schimba viziunea asupra reusitei in viata, care nu mai este vazuta ca si corolarul exclusiv al QI-ului sau al diplomelor, ci este ceva mult mai mult, bazata pe maniera in care relationam cu noi insine si cu ceilalti. Aceasta gestionare a emotiilor intr-o maniera cat mai eficienta este inteligenta emotionala. F.P.I. (Freiburger Personlichkeitsinventar) - Inventarul de Personalitate Freiburg Este un inventar multifazic care masoara factori de personalitate, numit deseori si fratele mai mic al CPI. Evalueaza personalitatea normala adulta si este utilizat cu precadere in urmatoarele domenii: psihologia muncii, industrial i organizaional (demonstreaza unele relatii interesante cu domeniul ocupational, cu anumite profesii, valori profesionale si preferinte vocationale, cu motivatia fata de munca si cu capacitatea de a lucra in regim de supraincarcare), domeniul clinic/terapie i al sntii (exista un numar foarte mare de studii, in special studii longitudinale ori pe esantioane foarte voluminoase), domeniul judiciar, aprare i siguran naional, domeniul educaional i consilierea carierei. In Romania sunt disponibile 2 forme: F.P.I.-G cu 212 itemi si 9+ 3 scale si F.P.I.-R.cu 138 de itemi si 10+2 scale (forma revizuita, care contine scale noi si caracteristici imbunatatite ale itemilor si scalelor). FJAS (Fleishman Job Analysis Survey) Metoda F-JAS ofera o legatura directa ntre sarcinile specifice unui post de munca si calitatile de care indivizii trebuie sa dispuna pentru realizarea corecta a acestora. F-JAS ofera un sistem prin care profilul aptitudinal al unui individ poate fi comparat cu cerintele aptitudinale ale postului de munca. Profilul aptitudinal solicitat pentru ocuparea unui anumit post ofera informatiile necesare pentru dezvoltarea unor sisteme de selectie, instruire si evaluare a performantelor, validate stiintific si fundamentate juridic. F-JAS nlesneste dezvoltarea directa a programelor de selectie, instruire si evaluare, caci specialistul n resurse umane poate folosi aptitudinile identificate prin intermediul F-JAS pentru alegerea sau dezvoltarea unor instrumente psihologice corespunzatoare cu postul pe care se centreaza. Taxonomia aptitudinilor utilizata de FJAS este o colectie cuprinzatoarede aptitudini umane direct legate

de performanta in munca.: aptitudini cognitive, psihomotrice, fizice, senzorialperceptive si de personalitate. Pentru fiecare categorie, metoda FJAS prezinta o definitie a aptitudinilor, deprinderilor sau cunostintelor si o scala de 7 puncte prin intermediul careia poate fi descris orice post sau orice sarcina de munca. Chestionarul pentru evaluarea stilurilor de gandire Evalueaza modul preferat de a gandi sau de folosire a proprilor abilitati intelectuale. Pleaca de la Teoria autoguvernarii mentale a lui Sternberg, teorie care este cea mai des vehiculata in domeniu. In total sunt 13 stiluri de gandire: legislative, executive, judiciar, monarchic, anarchic, oligarchic, anarchic, global, local, intern, extern, conservator, progresist. La adoptarea unuia sau a mai multor stiluri de gandire contribuie mai multi factori, dar trebuie retinut ca intr-o anumita situatie o persoana poate manifesta un stil de gandire in timp ce in alta situatie manifesta un alt stil. Stilul de gandire se schimba si in functie de palierul ontogenetic in care se afla persoana(este diferit la adolescent fata de senectute). Cunoasterea stiluli de gandire are o importanta maxima in educatie si in domeniul organizational. C.P.I. (California Psychological Inventory) Inventarul Psihologic California
Este considerat a fi unul din cele mai puternice instrumente psihometrice pentru evaluarea personalitatii umane adulte, normale. Masoara dimensiuni majore ale personalitatii umane si contine 20 de scale primare 3 scale vectoriale si intre 613 scale secundare. C.P.I. este folosit pe scara larga intr-o multitudine de situatii, plecand de la utilizari cvasi-clinice si de adaptabilitate sociala (diagnoza deviantei si delicventei) si ajungand la aplicatii precum selectia de personal, orientarea vocationala, dezvoltarea carierei,etc. Cunoaste 3 variante de comercializare: CPI 434 (varsta minima de aplicare 13 ani), CPI 462 (aceasta varianta este utilizata din ce in ce mai putin), C.P.I. 260 (utilizat in domeniul organizational).

CAS(Cognitrom Assessment System) Este una dintre cele mai complexe baterii de teste psihologice de pe piata romaneasca. Acopera nevoia pietei romanesti din domeniul testarii psihologice, si este orientat in domeniul recrutarii si selectiei de personal. Vizeaza 2 mari componente: evaluare psihologica individuala cat si evaluare si selectia de personal, fiecare cu teste specifice. Pentru comercializare-Cognitrom. Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC)
Bateria de Teste Psihologice de Aptitudini Cognitive (BTPAC) cuprinde 23 de teste si reprezinta concretizarea unei noi generatii de teste psihologice. n trecut, testele psihologice au fost produse, fara ntemeiere teoretico-experimentala foarte riguroasa. Nevoia practica de a avea instrumente de masurare a aptitudinilor psihice a presat asupra psihologilor care au elaborat instrumente de masura nca nainte de a avea suficiente date teoretico-experimentale despre procesele psihice. Spre exemplu, testul de inteligenta Simon - Binet se bazeaza pe o teorie rudimentara despre inteligenta, cea existenta n momentul constructiei sale, la nceputul secolului. Cnd Binet a fost ntrebat ce este totusi inteligenta el a raspuns ca `inteligenta este ceea ce masoara testul meu de inteligenta`, dnd astfel o explicatie tautologica, explicnd constructul prin test si apoi testul prin construct. n mod similar, testele ulterioare de atentie, memorie, inteligenta, etc. au fost construite pe baza unor teorii

deja depasite. ntre timp, psihologia cognitiva, prin cercetarile teoretico-experimentale ntreprinse, a dezvoltat noi modele si teorii despre functionarea mintala, mult mai valide dect cele care au stat la baza testelor clasice. Spus pe scurt, testele existente pe piata au un decalaj de cel putin 20 de ani fata de ultimele cercetari teoretico-experimentale. Instrumentele de masura au ramas mult n urma constructiilor teoretice. BTPAC-ul reuseste sa aduca instrumentele de masurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe baza caruia s-a reusit acest lucru a fost urmatorul: cele mai relevante si mai valide sarcini cognitive au fost standardizate si etalonate, devenind teste. n consecinta, fiecare test are n spate zeci si sute de cercetari experimentale, ceea ce garanteaza validitatea sa de construct. Spre exemplu, pentru masurarea capacitatilor de concentrare a atentiei s-a renuntat la `anticul` test Praga si s-a construit un test bazat pe datele recente privind relatia dintre inhibitie si activare n procesualitatea atentiei. Flexibilitatea categorizarii se masoara prin operationalizarea teoriilor recente despre relatia dintre functional si taxonomic n clasificare, operatiile cu imagini se bazeaza pe sarcini de rotire mintala, intens studiate n psihologia cognitiva. n fine, ca sa luam un ultim exemplu, testul de decizie se bazeaza pe cercetarile recente ale lui Amos Tversky si Daniel Kahneman, pentru care ultimul dintre ei a obtinut, anul trecut, premiul Nobel n economie. ntemeierea teoretico-experimentala a fiecarui test, validitatea sa de construct si de continut sunt prezentate detaliat n manualul adiacent testului respectiv. Rezumnd, BTPAC contine un set de instrumente de masurare (teste) a functionarii mintale rezultat din operationalizarea cercetarilor de ultima generatie.

ASEBA (Sistemul Achenbach al Evaluarii Bazate Empiric) Sistemul Achenbach al Evalu?rii Bazate Empiric (ASEBA) cuprinde un set integrat de chestionare pentru evaluarea competen?elor, func?ion?rii adaptative ?i a problemelor comportamentale ?i emo?ionale, ntr-o manier? foarte eficient?. Acestea se adreseaz? intervalului de vrst? 6-18 ani. Chestionarele prezint? mai multe forme: una adresat? p?rin?ilor, una profesorilor ?i o form? de autoevaluare. Utiliznd chestionarele ASEBA se pot ob?ine rapid date pentru un spectru larg de competen?e, func?ionare adaptativ? ?i probleme comportamentale si emo? ionale. Spre deosebire de multe chestionare standardizate, chestionarele ASEBA includ itemi nchi?i cu mai multe op?iuni de r?spuns ?i itemi deschi?i care permit identificarea punctelor forte ?i a aspectelor ngrijor?toare legate de comportamentul copilului. Timp de aplicare: Chestionarele ASEBA se pot completa n 15-20 de minute.

Last Updated on Thursday, 23 July 2009 16:32