Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea IESC Deparatmentul AEC EXAMEN Ianuarie/Februarie 2012 Aveti de pregatit raspunsul un numar

ar de intrebari; cele 15 marcate bold trebuie sa fie tratate la modul demonstratii (tratare cu detalii) iar celelalte o prezentare scurta, la obiect si obligatoriu cu exemple concrete (acolo unde se poate). Pregatirea trebuie sa fie facuta: din bibliografia oferita pe CD sau din alte cursuri la dispozitia studentului (sau in biblioteca). Folosirea observatiilor facute la curs ridica nota finala si este favorabila celor ce au avut placerea si bunavointa sa participe activ la curs ! INTREBARI:
1. Definiti notiunea de a masura.

Estimarea unei marimi fizice (chimice sau biologice) folosind un instrument de masura.
2. Discutati structura generala a unui sistem de masura.

Senzorul sau Traductorul reprezinta dispozitivul de intrare el converteste o anumita cantitate a masurandului intr-un semnal detectabil: electric, mechanic, optic, etc. Conditionarea de semnal modifica semnalul de intrare intr-o forma dorita il amplifica, reduce zgomotul, filtreaza, etc. Starea de iesire ofera o indicatie legat de valoarea masurandului (dispozitiv de afisare sau de inregistrare)

3. Diferentiati prin exemple notiunile de: traductor, senzor si actuator. Traductor Un dispozitiv ce converteste un semnal dintr-o anumita forma fizica la un semnal corespunzator de o alta forma fizica (energy converter) Senzor (traductor de intrare) Un dispozitiv ce converteste un semnal fizic (sau de alta natura) intr-un semnal electric ce poate fi procesat si transmis pe cale electronic (physical signal/electrical signal) Actuator (traductor de iesire) Un dispozitiv ce converteste semnalul electric modificat intr-un semnal ne-electric (electrical signal/physical signal)

4. Tipuri de semnale in masurare (dati citeva exemple).

MECANICE TERMICE ELECTRICE MAGNETIC E RADIATIE CHIMICE

Lungime, Arie, Volum, Derivate: Viteze si Acceleratii, Flux masic, Forta, Torsiune, Presiune, Lungime de unda (acustica) etc. Temperatura, Caldura specifica, Entropia, Flux de caldura Parametrii de stare, Tensiuni, Curenti, Sarcini electrice, Rezistenta, Capacitate, Inductanta, Constanta dielectrica, Polarizare, Cimp electric, Frecventa, etc. Intensitatea cimpului, Flux, Moment magnetic, Permeabilitate, etc. Intensitate, Faza, Lungime de unda, Polarizare, Reflectanta, Transmitanta, Indice de refractie, etc. Compositie, Concentratie, Rata de reactie, pH , Potential redox, etc.

5. Ce sunt sitememle de masurare pasive, dar cele active ? Passive sau Self-generating Instrument: Un instrument al carui energie de iesire este generata integral Sau aproape integral de catre semnalul de intrare.

Active sau Modulating Instrument: Un instrument cu o sursa suplimentara de putere care furnizeaza majoritatea semnalului de iesire (semnalul de intrare are doar o nesemnificativa contributie)

6. Exemple de sisteme de masura cu nul si cu deviatie CU DEVIATIE (deflexie): Avem balanta realizata pe baza fortelor elastice din resort La un anumit moment se echilibreaza (deviatia arcului) CU ECHILIBRARE (NULL): Balanta cu platane Null pe centru (echilibrare) Forte egale echilibrate

7. Tipuri de variabile ce intervin in timpul experimentelor. Variabile Independente Valorile se schimba independent de alte variabile Variabile Dependente Valorile sunt afectate de una sau mai multe alte variabile Variabile Controlate O variabila care poate fi mentinuta constanta pe durate procesului de masura Variabile Externe O variabila ce nu poate fi controlata in timpul masurarii dar poate fi afectata de valoarea variabilei masurate 8. Ce este calibrarea si de ce trebuie facuta; tipuri de calibrari. Calibrarea este un test in care se aplica la intarea sistemului (senzorului) valoricunoscute cu scopul de a observa corectitudinea semnalului de iesire CALIBRARE STATICA: Procedura in timpul careia valorile variabilelor ramin constante (nu se schimba in timp) CALIBRAREA DINAMICA: Variabilele sunt dependente de timp. Calibrarea dinamica determina relatia dintre comportamentul dinamic cunoscut al semnalului de intrare si cel corespunzator al iesirii sistemului de de masura

9. Cum definiti sitemul de programare LabVIEW si ce relatie exista intre el si masurare?

LabVIEW este un mediu de programare grafic folosit de milione de ingineri si cercetatori pentru a dezvolta sisteme sofisticate de masurare, test si control folosind inconite grafice intuitive si cabluri ce seamana cu un flowchart. Ofera o integrare a mii de aparate hardware si sute de librarii pentru analize avansate si vizualizare a datelor - toate pentru a crea instrumente virtuale. Platforma LabVIEW este accesibila pentru multiple sisteme de operare si, de la introducerea ei in 1986, a ajuns unul din liderii industriei

10. Introduceti citeva notiuni generale de LabVIEW; structura sa; principii de baza. Denumirea limbajului grafic LABVIEW provine dintr-o prescurtare din limba englez: Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench. Acest limbaj grafic este un mijloc de programare destinat controlului, analizei i afirii datelor; utilizarea acestui limbaj s-a remarcat n special n cazul instrumentaiei de msurare bazat pe tehnica de calcul. Programarea unui sistem de msurare cu ajutorul calculatorului intr-un limbaj clasic (C, Pascal, Ada etc) consum foarte mult timp. Interfeele acestor limbaje clasice sunt de multe ori neclare i greu de neles.Prin utilizarea limbajului grafic LabVIEW, rapiditatea programrii crete foarte mult datorit introducerii unei interfee grafice mai intuitive. LabVIEW este unul dintre primele limbaje de programare grafic utilizate n aplicaii de achiziii de date cu tehnic de calcul. Cu ajutorul plcilor de achiziie de date, fluxul de date numerice sau analogice provenite de la diverse traductoare poate fi prelucrat sau analizat. Prelucrarea datelor numerice sau analogice prin intermediul limbajului de programare, permite crearea sau simularea unor aparate de msur i control (instrumente virtuale). Principalul avantaj al unei instrumentaii de msurare bazat pe tehnica de calcul (instrumentaie virtual) fa de un instrument clasic de msurare const n faptul c instrumentaia virtual poate fi uor transformat prin programare. Instrumentele virtuale create prin programare pot fi simple aparate de msur sau diferite dispozitive care permit controlul unor instalaii de automatizare. Interfaa unui instrument virtual conine dispozitive i aparate de msur i control realizate ntr-o form grafic asemntoare aparatelor i dispozitivelor reale.

Mediul de programare LABVIEW este un mediu de programare grafic orientat pe obiecte. El permite realizarea unor programe care s reprezinte instrumente de msur virtuale, utilizatorul acestora lucrnd cu ele la fel ca i cu instrumentele de msur obinuite. Fiecare program n LABVIEW va avea dou componente principale: o component constituit de panoul frontal al aparatului de msur virtual, component ce va permite citirea afiarea valorilor mrimii msurate i introducerea unor date de intrare (valori de referin, valori de constante, butoane de comand, comutatoare, etc.). Aceast component poart numele de fereastra panoului cu instrumente (Panel) - o component care va descrie operaiile pe care le realizeaz programul pornind de la datele de intrare i valorile mrimilor achiziionate pe diferite canale. Aceast component poart numele de fereastra blocului diagram (Diagram). Fiecare din cele dou componente este disponibil simultan la realizarea i rularea unui program n LABVIEW; programul fiind conceput s lucreze sub sistemul de operare WINDOWS trecerea de la o fereastr la alta se realizeaz cu ajutorul mouse-ului. Atunci cnd se face salvarea programului ambele componente sunt salvate ntr-un fiier cu extensia vi; apelarea unui fiier cu extensia vi va determina deschiderea ferestrei panel, pentru prima vizualizarea a ferestrei blocului diagram fiind necesar selectarea opiunii show diagram din meniul windows din bara de meniuri a ferestrei panoului cu instrumente.
-

11. Ce este sistemul NI ELVIS structura si instrumente.

NI-ELVIS ESTE UN MEDIU DE DESIGN SI PROTOTIPARE, BAZAT PE LABVIEW DESTINAT UNIVERSITILOR I LABORATOARELOR INGINERETI. A FOST INIIAL CONCEPUT DE PAUL DIXON DE LA DEPARTAMENTUL DE FIZIC DIN CALIFORNIA. NI-ElVIS CONST N INSTRUMENTE VIRTUALE CREATE N LABVIEW, UN DISPOZITIV MULTIFUNCIONAL DE ACHIZIIE DE DATE (DAQ) I O PLAC DE PROTOTIPARE. SISTEMUL ESTE IDEAL PENTRU CURSURI ACADEMICE, CARE SE ADRESEAZ CLASELOR DE INCEPTORI PNA LA PROIECTE AVANSATE . COMBINAIA DINTRE LABVIEW, PLACA DE PROTOTIPARE I CEA DE ACHIZIIE, FAC DIN NI-ElVIS O PLATFORM DE MSURARE I EXPERIMENTARE PUTERNIC I CONFIGURABIL. HARDWARE-UL NI-ELVIS SE FOLOSETE DE ARHITECTURA LABVIEW PENTRU A CONSTRUI INSTRUMENTE VIRTUALE NECESAR N APLICAII TIPICE DE LABORATOR. 1. Masa de lucru NIELVIS 2. Softul LabVIEW

3. Placa de Achizitie Date PCI-6070E


4. Placa de Prototipaj Rapid

5. Placile de achizitie NI DAQCard-6036E 6. Voltmetrul DMM NI PCMCIA-4050 7. Sistemul de calibrare-testare BNC-2120 8. Convertoarele GPIB-USB

Structura curs 9. Panou (CONTROALE SI INDICATOARE) 10. Diagrama (FUNCTIILE) 11. Programarea se face GRAFIC 12. Folosim ICON-uri si fire 13. Discutam de FLUX DE DATE 14. Vom vedea MODULARITATE 15. Multistrat (pe mai multe nivele) 16. INCAPSULARE 17. Reutilizarea codului

12. Ce avantaje ofera sistemul NI ELVIS si de ce este un sistem de prototipaj rapid?


NI ELVIS ESTE LA GRANIA DINTRE NVARE I CERCETARE I NE PERMITE S

FACEM PROTOTIPUL RAPID


CELE DOU MODULE REALIZATE N LABVIEW FOLOSIND NI ELVIS OFER

FLEXIBILITATE N TESTAREA RELEELOR

N ACELAI TIMP SUNT EXTREM DE UTILIZATE DE STUDENI PENTRU A NELEGE TOI PARAMETRII RELEELOR.

TESTELE PREZENTATE VOR FI UTILIZATE DE CATRE CEI DIN CADRUL UZINEI DE LA RENAULT- LOGAN

13. Introduceti citeva din placile (Emona, FreeScale, Quanser, NI, CVTC, etc.) ce lucreaza cu NI ELVIS.

Emona- Emona DATEx ETT-202, Emona FOTEx ETT-203 FreeScale- Freescale HCS12 SLK Quanser- QNET-010 DC Motor Control Trainer NICVTC-

14. Ce reprezinta interfata WEB LabVIEW; ce avantaje ofera ea in sistemele de

masura si monitorizare. LabView reprezint un puternic mediu grafic de programare, utilizat extensiv pentru achiziia semnalelor, analiza msurrilor i prezentarea datelor, oferind flexibilitatea limbajelor de programare tradiionale i n acelai timp o interfa utilizator prietenoas. LabView este disponibil pentru o multitudine de platforme, Windows, Linux, HP-US, Sun Solaris.
15. Avantajele sistemelor de masura modulare USB (exemplificati pe sistemele

Agilent sau alte sisteme) -se conecteaza la PC ca un server local - permite configurari flexibile, configurari rapide - este compatibil cu stilul GPIB de programare

- disponibil pentru DAQ,SMU,DMM, generator de functii

16.

Prezentati tehnologia iLab (MIT USA) si cum se foloseste in educatie

iLab este un Laborator online - Laboratorul este accesate prin intermediul internetului - poate mbogi tiina i nvmntul de inginerie foarte mult prin extinderea gamei de experimente pe care studenii le au expuse n cursul educaiei lor. Spre deosebire de Laboratoarele convenionale, iLabs pot fi partajate ntre o universitate sau n ntreaga lume.Versiunea iLab este de a mprti experiene de laborator ct mai mult posibil n nvmntul superior i de dincolo.Scopul final al proiectului iLab este de a crea un set bogat de resurse de experiment s poat mprti laboratoarele lor pe Internet mai uor pentru membri facultilor din ntreaga lume

17. Descrieti sistemul myDAQ si utilitatea lui pentru sudenti; legatura cu acest curs de masurartori. Pentru student:

Accesibil Compact Usor de folosit Comparabil cu un mobil Usor de controlat - LabVIEW

18. Tipuri de elemente pasive in electronica; ce sunt elementele ditribuite de circuit si cind se manifesta Elementele pasive in eloctronica:rezistoare,bobine,condensatoare.inductanta; 19. Ce sunt formele de unda; cum definim la modul general curentii (semnalele) ? Clasificari semnale.

Alternative Periodice Neperiodice Stationare Nestationare Finite (si .infinite.) Curent cvasi-stationar (un curent alternativ la care valorile instantanee nu se schimba foarte rapid; curentul poate fi considerat fiind egal cu valoarea instantanee in orice punct al elementului de circuit considerat)

20. Elemente de circuit, circuite si legile lor fundamentale (Legea lui Ohm; Legile lui Kirchhoff) REZISTIVE (au o anumita rezistenta; pe ea se disipa o anumita putere)

REACTIVE (au o anumita reactanta; la modul ideal nu disipa putere) a. BOBINE reactanta inductiva b. CONDENSATORI react. capacitiva IMPEDANTE (impiedica trecerea curentului): Rezistenta, Inductanta, Capacitate sau o COMBINATIE A ACESTORA Componentele RLC sunt uniform distribuite

Liniare si neliniare (ideal liniare) Elemente parametrice (R,L sau C variaza)

I=
n

V1 V2 + E R
=0

i
k =1

v = e
k =1 k k =1

21. Ce este amplificare (amplificatorul); explicati rolul amplificatorului in electronica si masurare. Blocul de baza in electronica Continutul blocului se schimba Se pot cascada (iesire sarcina intrare) Definim AMPLIFICAREA A= Iesirea amplificatorului X = ies Intrarea amplificatorului X in

Prin amplificare ntelegem procesul de marire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei marimi, fara a modifica modul de variatie a marimii n timp si folosind energia unor surse de alimentare. Amplificarea electronica se obtine pe baza modificarii intensitatii unui curent de electroni n vid sau n structura semiconductoare prin variatia unor tensiuni la electrozii de comanda. n circuitele de amplificare se realizeaza procesul de amplificare, adica se reproduce la iesire sub forma amplificata puterea sau o marime ce intra ca factor n expresia puterii instantanee, folosind energia surselor de alimentare.

22. Ce este o marime masurabila; definiti principiul, metoda si procedura de masurare. MARIME (masurabila) - atribut al unui fenomen, al unui corp sau al unei substante diferentiat calitativ si determinat cantitativ. Termenul de marime poate sa se refere la o marime in sens gener al sau la o marime particulara.

a) marime in sens general: lungime, timp, masa, temperatura,

rezistenta electrica, concentratie in cantitate de substanta.


b) marimi particulare: lungimea unei tije date, rezistenta electrica a unui

specimen dat de conductor, concentratia etanol intr-un esantion dat de vin (sau la soferi...) MASURARE - ansamblu de operatii avand ca scop determinarea unei valori a unei marimi. METROLOGIE - stiinta a masurarilor (include toate aspectele atat teoretice cat si practice, referitoare la masurari, oricare ar fi incertitudinea acestora, in orice domeniu al stiintei si al tehnologiei s-ar efectua) PRINCIPIU DE MASURARE - baza stiintifica a unei masurari. Exemple: c) Efectul termoelectric aplicat pentru masurarea temperaturii d) Efectul Josephson aplicat pentru masurarea tensiunii electrice e) Efectul Doppler aplicat pentru masurarea vitezei f) Efectul Raman aplicat pentru masurarea numarului de unda al vibratiilor moleculare, etc. METODA DE MASURARE - succesiune logica a operatiilor, descrise in mod generic, utilizata in efectuarea masurarilor. PROCEDURA DE MASURARE - ansamblu de operatii, descrise in mod concret, utilizate in efectuarea unor masurari in conformitate cu o metoda data.

23.

Masurarea curentilor DC; ampermetrul; constructie si functionare.

Un ampermetru se leaga in serie cu circuitul Rezistenta sa interna (serie) trebuie sa fie foarte mica Trebuie ca indicatorul sa fie foarte sensibil (Im forte mic) Extinderea domeniului de masura se face cu o rezistenta sunt

Cind avem mai multe domenii de masura Se pun sunturi multiple ATENTIE comutatorul trebuie sa mentina tot timpul unul din sunturi (exista riscul de a arde instrumentul de baza)

24.

Masurarea tensiunilor DC; voltmetrul; constructie si functionare.

Un ampermetru se cupleaza in paralel pentru a masura tensiuni (+rezistenta serie) Trebuie sa aiba o impedanta de intrare mare (sau foarte mare) Sensibilitatea voltmetrului: kohmi/V Rezistenta totala = Sensibilitatea x Domeniul

Domenii multiple de masura prin comutarea rezistentei serie:

25.

Metode de masurare a rezistentelor; Calcule si exemplificare. OHMETRUL de tip SERIE

Ohmetrele sunt aparate folosite pentru msurarea direct a rezistenei electrice. Uzual, acestea sunt nglobate ntr-un multimetru (A, V, ) i pot fi de tip serie, paralel, sau logometrice.

Folosete un ampermetru si o sursa; Introduce Rezistenta necunoscuta introdusa in serie Dezavataj are o scala neliniara Scurt (rezistenta nula) ; fara nimic la borne (infinit) Metoda voltampermetric este o metod indirect de msurare a rezistenei electrice, care se bazeaz pe legea lui Ohm. Msurnd curentul I din rezistor i tensiunea la bornele acestuia la 25 R=U/I exista 2 variante ale metodei voltampermetrice - montajul amonte, cu voltmetrul conectat naintea ampermetrului, voltmetrul fiind mai aproape de surs, dect ampermetrul - montajul aval, cu voltmetrul conectat dup ampermetru, voltmetrul fiind mai departe de surs fa de poziionarea ampermetrului

26. Ce este efectul de sarcina ? Exemplu de calcul.

Eroarea de masura: eroarea de sarcina si eroarea instrumentului Eroare de sarcina: Eroarea instrumentului:

Scara de 5V in procente %:

27.

Voltmetru si ampermetrul in curent alternativ (AC).

Voltmetrul este un mijloc de msurare folosit pentru msurarea tensiunii electrice. Voltmetrul poate fi analogic sau digital. Voltmetrul se conecteaz n paralel cu circuitul. Sursa este un generator de semnal alternativ G iar consumatorul este o impedan Z (mrime complex format din rezisten, inductan i capacitate). n curent alternativ nu conteaz polaritatea bornelor. n curent alternativ se poate folosi un

voltmetru magnetoelectric asociat cu un dispozitiv redresor care transform curentul alternativ n curent continuu. Ampermetrul este un mijloc de msurare folosit pentru msurarea intensitii curentului electric. Ampermetrul poate fi analogic sau digital. Ampermetrul se conecteaz n serie cu circuitul. Sursa este un generator de semnal alternativ G iar consumatorul este o impedan Z (mrime complex format din rezisten, inductan i capacitate). n curent alternativ nu conteaz polaritatea bornelor. Ampermetrul msoar valoarea efectiv a intensitii curentului alternativ. 28. Masuratori cu puntea Wheatstone.

Echilibrarea se face reglind R3 Conditia de echilibrare curent null in galvanometru IBD=0 VAD = VAB I1R1 = I2 R2 VDC = VBC I3 R3 = I4

29.

Analiza de retea; exemple si metode.

Ochi de retea,surse de tensiune si impedante; Curenti Circulari Maxwell TEOREMA SUPERPOZITIEI In orice retea liniara de impedante si generatoare, curentul intr-o ramura este egal cu suma curentilor ce trec prin acea ramura datorita fiecarui generator considerat separat cu toate celelalte generatoare inlocuite cu impedantele lor interne

30.

Teorema lui Tevenin si teorema lui Norton

Teorema lui TEVENIN Orice retea de generatoare de tensiune si impedante, cu doua terminale, poate fi inlocuita printr-un unic generator de tensiune in serie cu o impedanta V tensiunea de mers in gol ZIN impedanta de intrare masurata la borne cind generatoarele sunt suprimate si inlocuite cu impedantele lor interne Teorema lui NORTON

Orice retea de generatoare de curent si admitante, cu doua terminale, poate fi inlocuita printr-un unic generator de curent in paralel cu o admitanta Isc curentul de scurt-circuit YIN admitanta masurata la borne cind generatoarele sunt suprimate si inlocuite cu admitantele lor interne

31. Cvadripoli. Tipuri de cvadripoli. Parametrii.

Retele cu patru terminale (2 de intrare si 2 de iesire) Cvadripoli liniari Cvadripoli pasivi Cvadripoli activi Cvadripoli simetrici Cvadripoli echilibrati Parametrii primari : Kij Parametrii de lant: Aij

32.

Definiti si deduceti impedanta caracteristica Zo a cvadripolilor.

U1 = A11U 2 + A12 I 2 I1 = A21U 2 + A22 I 2 din care : U A U + A12 I 2 A11 I 2 Z s + A12 I 2 A11Z s + A12 Z in = 1 = 11 2 = = I1 A21U 2 + A22 I 2 A21 I 2 Z s + A22 I 2 A21Z s + A22

Din care se vede ca: Se poate ca intr-un caz special: Unde prin Z0 am notat

Zin = Zin(Zs) Zin = Zs = Z0

A Z + A12 Z 0 = 11 0 A impedanta caracteristica21 Z 0 + A22

A21Z02+(A22-A11)Z0-A12=0 => Z0

Ecuatia are doua solutii Avem: Z01 sens direct si Z02 sens invers

Pentru cvadripol simetric: 11 = 22 si A11 = A22

Avem o singura impedanta caracteristica: Z0 Z0 = A12 = Z g Z sc A21

deoarece :

Z g1 = Z g 2 = Z g si Z sc1 = Z sc 2 = Z sc

33. Ce sunt functiile de transfer; folmula generala.

Functia de transfer caracterizeaza lantul de masurare. U I K ( j ) = 2 = 2 = e g 0 ; U 1 I1

Functiile de transfer se definesc:


i. funtii de transfer in tensiune KU(j) ii. functii de transfer in curent KI(j)

34. Punti de curent alternativ; tipuri si functionare.

Puntea Hay este destinata masurarii inductantelor cu factor de calitate mare Puntea Owen serie Puntea simpla de curent alternativ incele 4 laturi sunt conectate impedantele Z1,2,3,4, sursa de alimentare este alternativa sinusoidala, de pulsatie , iar ca indicatori de nul se utilizeaza un aparat de c.a. 35. Senzori; Ce este efectul de conversie, dar efectul de influenta Un senzor converteste o marime neelectrica in semnale electrice prin diverse efecte fizice sau chimice (efecte simple sau complexe). Efectul de conversie este in prezenta unor efecte de influenta sau de efecte perturbatoare. La proiectarea senzorilor intereseaza efectul de conversie in primul rind si efectele de influenta (perturbatoare) in al doilea rind. Efectul de conversie poate fi unul simplu si direct (dar se poate sa fie nevoie de unul complex). Ex : efectul termoelectric (efect simplu si larg utilizat) Numarul de efecte chimice si fizice este insa limitat. Dificil de masurat la marimi mecanice (ex. presiunea). Cit este posibil, trebuie eliminate efectele de influenta. Sensibilitatea strins legata de eroare senzorului. Sensibilitate mica, cere amplificare, rezulta erori suplimentare. Cum sunt afectati senzori de: efectele de influenta si efectele perturbatoare ?

(exemple : temperatura, vibratiile mecanice, influente electromagnetice)

36. Senzori de temperatura; tipuri si performante. Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor Caracteristici i performane n regim stationar
Caracteristicile funcionale ale traductoarelor reflect (n esen) modul n care se realizeaz relaia de dependent intrare-ieire (I-E).Performanele traductoarelor sunt indicatori care permit s se aprecieze msura n care caracteristicile reale corespund cu cele ideale i ce condiii sunt necesare pentru o bun concordan ntre acestea.
37. Efecte termo-electrice (Seebeck; Peltier; Thomson; Joule).

Efect Seebeck- doua jonctiuni se mentin la temperature diferite iar in circuit trece un current alternative. Efect Peltier - trecand curent electric prin jonctiunea realizata cu doua metale diferite in functie de sensul curentului se absoarbe sau se cedeaza caldura Pq proportionala cu cantitatea de electricitate q ce traverseaza jonctiunea Efect Thomson - intr-un conductor omogen ale carui capete se afla la temperaturi diferite se produce sau se absoarbe in mod reversibil caldura "h*q" proportionala cu cantitatea de electricitate deplasata "q" Efectul Joule - materialul se incalzeste sub actiunea curentului electric, se genereaza caldura in mod ireversibil, indiferent de sensul curentului electric si proportional cu patratul intensitatii lui

38.

Ce este un osciloscop. Ce poate sa masoare.

Osciloscopul - Instrumentul principal folosit in laboratoare pentru testare si vizualizare rapida


Osciloscopul analogic este e un aparat de tip voltmetric folosit pentru masurari de tensiune. osciloscopul masoara si alte caracteristici, parametrii ai tensiunii: perioada(timp); frecventa; defazaj; forma de unda a functiei;

39. Ce este sonda; caracterietici principale ale sondei de osciloscop.

Sondele sunt utilizate pentru a transfera semnalul de la aparatul-sub-test la intrrile osciloscopului BNC.

40. Cum se masoara cu ajutorul osciloscopului?

MASURARE prin estimare vizuala - Tehnica de masurare cea mai des utilizata VIZUALIZARE MASURAREA folosind CURSOARELE - Pozitionam Cursoarele manual in punctele X si Y dorite Osciloscopul multiplic AUTOMAT cu factorii de scalare vertical i orizontal pentru a oferi msurtori absolute i delta corecte ! MASURARI folosind Atomatic Parametric Measurements - Se pot selecta 4 masuratori parametrice automate cu o citire actualizata in mod continuu

41. Parametrii si specificatiile unui osciloscop (legat de calitatea masurarii).

Unul din parametrii cei mai importanti ! - Banda = Bandwidth Sample Rate (in samples/sec) 4X BW Memory Depth Cea mai lunga forma de unda, la maximumul ratei de esantionare ce poate fi capturata Number of Channels Normal 2-4 canale, dar sunt DSO si cu 8-32 Waveform Update Rate cu cit este mai mare rata de esantionare putem vedea mai multe amanunte ale undei Display Quality Marime, Rezolutie, Numar de nivele de gri Advanced Triggering Modes de exemplu: Time-qualified pulse widths, Pattern, Video, Serial, Pulse Violation (edge speed, Setup/Hold time, Runt), etc.

42.

Schema bloc a unui osciloscop (DSO) digital.

43.

Ce reprezinta standardul LXI pentru echipamentele de masura?

44. Ce este intrumentatia virtuala (definiti un instrument real si unul virtual;

deosebiri) Instrumentele virtuale sunt combinaii de elemente hardware i/sau software, utilizate cu un PC, care au funcionaliti similare instrumentelor tradiionale, clasice, de sinestttoare. Pe panoul frontal al unui instrument virtual, se vor gsi butoane, comutatoare, ecrane,afisaje digitale, indicatoare grafice, e.t.c. cu acelasi aspect ca al instrumentelor clasice . Un instrument virtual este compus deci, dintr-o parte hardware si o parte software carepermite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului. Prin termenul de Instrumentaie Virtual se nelege utilizarea unui computer, dotat cuechipamente periferice de intrare i ieire specializate, pentru a simula caracteristicile ifuncionarea unui instrument sau siste Un instrument virtual este compus dintr-o parte hardware (in principal un convertor analogic digital) si o parte software care permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului.

Instrumentele virtuale obinute prin programare pot fi simple aparate de msur, dar pot fi realizate i pentru controlul unor instalaii de automatizare. n interfaa acestor programe sunt incluse controale i indicatoare realizate ntr-o form grafic asemntoare aparatelor i dispozitivelor reale, utilizatorii unui soft de achizitie (realizat cu LabVIEW) manevrnd instrumentele virtuale ca i cum ar manevra instrumente reale. Un instrument virtual este compus dintr-o parte hardware (in principal un convertor analogic digital) si o parte software care permite configurarea instrumentului dupa dorinta utilizatorului. Instrumentele virtuale obinute prin programare pot fi simple aparate de msur, dar pot fi realizate i pentru controlul unor instalaii de automatizare. n interfaa acestor programe sunt incluse controale i indicatoare realizate ntr-o form grafic asemntoare aparatelor i dispozitivelor reale, utilizatorii unui soft de achizitie (realizat cu LabVIEW) manevrnd instrumentele virtuale ca i cum ar manevra instrumente reale. Principalele avantaje ale instrumentatiei virtuale: - nu necesit spaiu fizic de depozitare; - poate fi cu elemente distribuite (pot masura in mai multe locuri odata); - datele pot fi transmite prin internet (laboratorul de masurare se poate afla intrun anume loc iar analiza rezultatelor se poate face in cu totul alta parte); - pot fi realizate masurari in locuri periculoare pentru om, nefiind necesara prezenta acestuia in imediata vecinatate a sistemului de masurare - flexibilitate de configurare a instrumentelor (instrumentele virtuale pot fi usor transformate prin programare) - sunt reduse semnificativ costurile dedicate

45.

Ce este un sistem de achizitie de date; structura sa generala.

Sisteme complexe de supraveghere si control de proces in care intervin, de regula, mai multe marimi fizice. Ele realizeaza culegerea, prin intermediul unor traductoare adecvate, de semnale analogice sau numerice (in functie de natura traductorului), Scopul: Memorarea poate fi facuta direct sau dupa prelucrarea datelor, pe intervale de timp mai lungi, medii sau scurte. Transmiterea datelor e necesar a fi facuta pe distante mai lungi sau mai scurte.

Prelucrarea informatiei poate consta in operatii simple (comparari), pna la prelucrari matematice complicate (integrari, diferentieri, medieri, calcul de transformate Fourier, etc.). Scopul prelucrarii difera de la caz la caz: comanda unui proces (industrial, militar, de cercetare, de masura)

sau de informare asupra evolutiei procesului prin vizualizarea datelor.

46.

Clasificarea sistemelor de achizitie de date (SAD).

Dupa conditiile de mediu in care lucreaza: sisteme destinate unor medii favorabile (laborator), SAD destinate utilizarii in conditii grele de lucru (echipamente militare, instalatii telecomandate, anumite procese industriale, etc.).

Dupa numarul de canale supravegheate: SAD monocanal, cu una din variantele: numai circuite pentru conversia directa a semnalului; preamplificator urmat de circuitele de conversie; preamplificator, circuite de esantionare-memorare, urmate de circuite de conversie; preamplificator, circuite de conditionare a semnalului si una din variantele anterioare;

SAD multicanal in una din variantele: cu multiplexarea iesirilor unor convertoare analog-numerice, fiecare convertor corespunznd unui canal; cu multiplexarea intrarilor circuitelor de esantionare-memorare (S/H sample and hold engl.); sisteme de achizitie destinate multiplexarii semnalelor de nivel scazut.

47.

Ce este conditionarea de semnal; importanta ei.

Conditionarea de semnal pregateste semnalul pentru ca acesta sa fie usor de achizitionat si masurat de placa DAQ Nu intotdeauna este nevoie sa facem conditionare de semnal Acest lucru depinde de semnalul pe care-l masuram. Conditionarea de Semnal face semnalul sa fie mai usor masurabil cu ajutorul unei placi de Achizitie de Date DAQ

Brasov, 2012

Prof.Dr. Doru Ursutiu udoru@unitbv.ro