Sunteți pe pagina 1din 12

RELUAREA URMARIRII PENALE

(art. 270 274 C. pr. pen.)


REFERAT DREPT PROCESUAL PENAL

1. Consideratii preliminare si conditii de realizare


Faza de urmarire penala ia sfrsit fie prin trimiterea n judecata situatie n care procesul penal continua fie prin ncetarea urmaririi penale sau prin scoaterea de sub urmarire n timpul urmaririi sau la terminarea acesteia situatie n care va lua sfrsit nu numai urmarirea penala, ci nsusi procesul penal.Solutiile care se dau la epuizarea fazei de urmarire penala nu au autoritate de lucru judecat, existnd posibilitatea ca urmarirea penala sa fie reluata cu privire la aceleasi persoane si aceleasi fapte. Daca s-a dispus trimiterea n judecata, instanta are posibilitatea ca, n conditiile legii, sa hotarasca reluarea ciclului procesual restituind cauza procurorului si determinnd o noua activitate de urmarire penala. Solutiile de neurmarire au si ele un caracter relativ, neconstituind piedici definitive n redeschiderea unor urmariri n care anterior sa dispus scoaterea de sub urmarire sau ncetarea urmaririi penale.Apare astfel posibilitatea ca ulterior ncetarii urmaririi penale sau scoaterii de sub urmarire sa se constate ca, n fapt, nu a existat cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut mprejurarea pe care se ntemeia ncetarea sau scoaterea de sub urmarire; n aceste cazuri, urmarirea penala trebuie sa fie redeschisa (art. 270 alin. 1 lit. c si art. 273 C. pr. pen.). Sau, desi procesul penal se desfasoara de regula printr-o succesiune de activitati care urmeaza o ordine prestabilita totusi, n anumite situatii si mprejurari, devine necesara ntreruperea desfasurarii normale a procesului penal pentru a se reveni la o faza sau etapa depasita. Este cazul restituirii cauzei de catre instanta procurorului, pentru refacerea sau completarea urmaririi penalesau cazul extinderii actiunii penale sau procesului penal n faza de judecata (art. 270 alin. 1 lit. bsi art. 272 C. pr. pen.).Reluarea urmaririi penale a fost definita n literatura de specialitate ca fiind institutia procesual penala cu ajutorul careia se asigura desfasurarea procesului penal prin reactivareacursului urmaririi penale, n cazurile prevazute de lege. Codul de procedura penala foloseste pentru denumirea acestei institutii, termenul de"reluare" a urmaririi penale, comun celor trei ipoteze diferite n care legea admite reluarea, si anume: reluarea dupa o suspendare (art. 271), reluarea n caz de restituire (art. 272) , reluarea ncaz de redeschidere a urmaririi penale (art. 273). Dispunerea reluarii urmaririi penale de catre organul competent constituie un act procesual special. Reluarea urmaririi penale poate fi dispusa cnd desfasurarea procesului penal a fost ntrerupta nainte de a ajunge cauza n fata instantei (cazul redeschiderii urmaririi sau a reluarii dupa suspendarea urmaririi) sau dupa ce cauza a ajuns n faza judecatii (cazul restituirii de catre instanta). Reluarea urmaririi penale efectundu-se printr-o activitate de urmarire, constituie o etapa eventuala si cu caracter de exceptie n desfasurarea fazei de urmarire penala. n literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca reluarea urmaririi penale este o institutie procesuala complementara, cu caracter exceptional si cu o functiune si finalitate proprie. Din punct de vedere functional, institutia reluarii urmaririi penale contribuie la nlaturarea unor situatii n care cursul urmaririi penale a fost oprit (suspendare, ncetare sau scoatere de suburmarire) sau n care rezultatele urmaririi sunt imperfecte (restituirea cauzei). Functiunea proprie a reluarii urmaririi penale este deci, aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala. Finalitatea proprie a reluarii urmaririi penale este asigurarea unei suficiente desfasurari a procesului penal n vederea realizarii justitiei penale, functiune care se nsumeaza n finalitatea procesului penal (art. 1 C. pr. pen.) si n finalitatea proprie a activitatii procesuale din faza urmaririi penale (art. 200 C. pr. pen.). Sediul materiei este Cap. VI din titlul I al Partii Speciale a Codului de Procedura Penala(art. 270, 274). Dispozitiile din acest capitol se completeaza n masura necesara, cu dispozitiile din Partea Generala a Codului de Procedura Penala, si cu cele din Partea Speciala care privesc urmarirea penala, desi activitatile procesuale si procedurale determinate de reluarea urmaririi penale efectundu-se potrivit acestor dispozitii. Pentru a se putea relua urmarirea penala trebuie ntrunite cumulativ urmatoarele conditii :

a) Sa fi intervenit una din ipotezele legale de reluare a urmaririi penale, aceasta dispunndu-se numai n situatiile limitativ reglementate de cod. Constituie asemenea ipoteze urmatoarele situatii : -urmarirea a fost suspendata; -s-a dispus scoaterea de sub urmarire sau ncetarea urmaririi penale; -s-a constatat n cursul judecatii ca urmarirea este incompleta sau a fost efectuata de un organ necompetent; -s-a dispus n cursul judecatii extinderea actiunii penale sau extinderea procesului penal. b) Sa se fi depasit ntr-un anume sens urmarirea penala ca faza procesuala. Aceasta presupune o rentoarcere n faza urmaririi penale fie dintr-o faza superioara (de exemplu, restituirea de catre instanta la procuror) fie dintr-un cadru extra procesual (de exemplu, redeschiderea unei urmariri anterior stinse). n legatura cu acest aspect este de precizat ca nu orice rentoarcere a cauzei ntr-un stadiu al urmaririi care a fost depasit echivaleaza cu o reluare, ci numai situatiile anume prevazute de lege. Astfel, n urma verificarii dosarului n cadrul trimiterii n judecata, procurorul poate restitui cauza pentru completarea urmaririi (art. 265 C. pr. pen.) sau trimite dosarul la organul competent (art. 268 C. pr. pen.). Dupa cum se poate observa n ambele situatii exista o revenire la stadiul procesual depasit, dar cazurile nu constituie ipoteze de reluare a urmaririi penale pentru ca revenirea are loc n cadrul aceleiasi faze si nu din afara acesteia (dintr-o faza superioara sau un cadru extra procesual). n mod similar, daca instanta verifica regularitatea sesizarii sale, potrivit art. 300C. pr. pen., restituie dosarul procurorului n vederea refacerii rechizitoriului, nu se poate spune ca are loc o reluare a urmaririi penale situatia nefiind prevazuta printre ipotezele care permit folosirea institutiei. c) Sa existe un act de dispozitie a reluarii urmaririi penale care sa provina de la organul competent. Organele de cercetare nu pot dispune, iar partile nu pot initia reluarea urmaririi penale. Legat de parti, acestea vor putea n caz de suspendare, ncetare sau scoatere de sub urmarire penala, sa aduca la cunostinta procurorului existenta cazurilor concrete de reluare a urmaririi. La instantele de judecata partile pot invoca nulitatea unor acte de urmarire sau lipsurile materialelor de urmarire penala, sa determine restituirea cauzei pentru reluarea urmaririi. Singurii subiecti care pot decide reluarea urmaririi penale sunt: -procurorul: pentru cazurile cnd nceteaza cauza de suspendare sau are loc redeschiderea urmaririi penale; -instanta: cnd cauza se restituie din faza judecatii. d) O ultima conditie necesara pentru reluarea urmaririi penale este prevazuta n art. 270 alin. 2 C. pr. pen.: reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca ntre timp a intervenit vreunul din cauzele prevazute n art. 10. Deci, reluarea urmaririi penale este posibila n masura n care actiunea penala nu mai este exercitabila. De exemplu, constatarea ca sa aplicat gresit amnistia si sa dispus nejustificat ncetarea urmaririi penale ntr-o cauza n care nu intervenise n mod real actul de clementa, duce n principal la posibilitatea redeschiderii urmaririi penale. Totusi, daca dupa ncetarea urmaririi penale a trecut multa vreme si actiunea penala sa prescris, reluarea urmaririi penale nu mai este posibila. ntr-o urmarire penala reluata se pot dispune masuri preventive indiferent daca n urmarirea anterioara au fost luate sau nu asemenea masuri.Daca n urma reluarii urmaririi penale prevazute n art. 270 lit. a si c, ( ncetarea cauzei de suspendare si redeschiderea urmaririi penale) se dispune arestarea inculpatului, termenul de 30 zile privitor la aceste masuri curge de la data luarii lor. Nu aceeasi este situatia cnd reluarea urmaririi penale este determinata de restituirea cauzei de la instanta ( art. 270 lit. b C. pr. pen.) si inculpatul se afla arestat. n cursul judecatii masura arestarii inculpatului nu este limitata n timp. Restituindu-se dosarul la procuror si inculpatul fiind arestat n continuare n conditiile unei urmariri aflate n curs, problema arestarii se pune din nou. n acest caz, termenul de 30 zile prevazut de lege nu se socoteste din momentul n care masura de preventie a fost luata, ci la nivelul datei primirii dosarului de catre procuror (art. 274 C. pr. pen.).n ceea ce priveste prelungirea arestarii inculpatului aceasta poate avea loc n conditiile obisnuite, legea preciznd ca se aplica reglementarile comune din art. 155, 159 si 160 privind prelungirea mandatului de arestare. 2. Cazurile de reluare a urmaririi penale

2.1.Reluarea urmririi penale dup suspendare n cazul n care se constata, printr-o expertiza medico-legala ca nvinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care l mpiedica sa participe la procesul penal, procurorul dispune suspendarea urmaririi penale. Suspendarea este o institutie pe care o dispune procurorul prin ordonanta. Organul decercetare penala care constata ca a ncetat cauza de suspendare, nainteaza dosarul procurorului pentru a dispune asupra reluarii. Procedura de mai sus nu se aplica n cauzele penale care, potrivit art. 209 C. pr. pen. se urmaresc direct de catre procuror ntruct ntr-o asemenea situatie, procurorul care efectueaza urmarirea dispune direct att asupra suspendarii cauzei penale, ct si asupra reluarii acesteia . n ordonanta de reluare a urmaririi penale se dispune si n legatura cu masurile luate n vederea nsanatosirii nvinuitului sau inculpatului care au fost instituite cu ocazia suspendarii. Deasemenea, daca suspendarea urmaririi penale a fost nsotita de luarea unor masuri de siguranta se va decide si asupra acestora (de exemplu, cnd odata cu suspendarea urmaririi penale sa dispus masura internarii medicale provizorii, n cazul reluarii urmaririi penale se va decide ncetarea acelei masuri).Dupa momentul intervenirii cauzei de suspendare, organul de cercetare penala are obligatia, printre altele, de a se interesa periodic daca mai este de actualitate cauza care a determinat suspendarea.n momentul n care organul de cercetare penala constata ca aceasta cauza nu mai exista,are obligatia de a nainta dosarul procurorului pentru a dispune reluarea urmaririi penale, potrivitart. 271 C. pr. pen. n cuprinsul dosarului va exista si referatul cu propunerea de reluare a urmaririi penale, nsotit de actul de constatare al nsanatosirii nvinuitului sau inculpatului. n ceea ce priveste actul prin care se constata ncetarea cauzei care a determinat suspendarea, n acest caz legea nu mai prevede expres constatarea printr-o expertiza medicala ca n cazul suspendarii. Avnd n vedere acest aspect, n literatura de specialitate s-a afirmat ca nsanatosirea nvinuitului sau inculpatului se poate constata nu numai printr-o expertiza medicala, ci si printr-un certificat medical eliberat de unitatea sanitara unde a fost internat nvinuitul sau inculpatul. Procurorul primind dosarul cauzei, poate constata, din actele medicale, urmatoarele aspecte : a) ncetarea cauzei de suspendare , caz n care va dispune prin ordonanta: reluarea urmaririi penale; restituirea dosarului la organul de cercetare penala, n vederea continuarii urmaririi penale temporar ntrerupta. n literatura de specialitate s-a afirmat ca, dispunnd reluarea urmaririi penale, procurorul va comunica partii civile despre masura luata, pentru aceleasi ratiuni care au stat la baza reglementarilor din art. 240 alin. 2 C. pr. pen. b) mentinerea cauzei de suspendare , caz n care va dispune, prin rezolutie, restituirea cauzei la organul de cercetare penala, acesta continund sa efectueze acte a caror ndeplinire nu este mpiedicata de situatia nvinuitului sau inculpatului. 2.2.Reluarea n caz de restituire a cauzei de ctreinstana de judecat Pentru reluarea urmaririi dupa ce cauza a ajuns la instanta de judecata, trebuie ca acea instanta sa fi dispus restituirea cauzei procurorului n vederea refacerii sau completarii urmaririi sau ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal (art. 270 alin. 1 lit. b si art. 272C. pr. pen.). Reluarea urmaririi penale se dispune de catre instanta de judecata numai n cazurile prevazute de lege (art. 332 alin. 1, art. 333, art. 335 337 si art. 380 alin. 3 C. pr. pen.). Restituirea cauzei procurorului are un caracter subsidiar, instantei revenindu-i n principal rolul de a reface sau de a completa actele de urmarire (cu exceptia cazului de restituire prevazut n art. 332 alin. 1, cnd nainte de terminarea cercetarii judecatoresti instanta este obligata totdeauna sa restituie cauza procurorului). Cauza se restituie de catre instanta procurorului care a sesizat-o. Restituirea cauzei si, deci, reluarea urmaririi penale poate avea loc n tot timpul judecatii, la prima instanta sau la instanta de recurs (cu exceptia cazului prevazut n art. 332 alin. 1, cnd restituirea cauzei procurorului nu poate avea loc dect nainte de terminarea cercetarii judecatoresti). Hotarrea instantei de judecata de restituire a cauzei constituie actul de desesizare a instantei si totodata actul de sesizare a procurorului cu reluarea urmaririi penale. Cnd restituirea cauzei procurorului s-a dispus de catre instanta de recurs (art. 380 alin. 3), decizia de clasare data de aceasta instanta n vederea rejudecarii cauzei de catre prima instanta, constituie actul de sesizare a procurorului cu reluarea urmaririi penale. Procurorul care primeste cauza restituita de instanta ia masurile necesare n vederea refacerii sau completarii urmaririi, trimitnd cauza organului de cercetare competent a reface sau completa urmarirea

(art.332 alin. 1 si art. 268 alin. 1, care se aplica prin analogie n toate cazurile de restituire), sau retinnd cauza pentru a efectua el nsusi cercetarea (art. 218 alin. 2 C. pr. pen.). Organul de urmarire penala care efectueaza urmarirea reluata nu trebuie sa dea o ordonanta de reluare, prin care sa se investeasca, ci el procedeaza la refacerea actelor anulate de catre instanta sau la efectuarea de noi acte de urmarire pe baza hotarrii instantei de judecata si a actului de trimitere de catre procuror a cauzei la organul de cercetare. Indicatiile instantei cuprinse n hotarrea de restituire sunt obligatorii pentru organele de urmarire penala care refac sau completeaza urmarirea, dar aceste indicatii nu prejudeca concluziile definitive ale acestor organe. Activitatea de refacere sau completare a urmaririi se efectueaza de catre organul de cercetare care a efectuat prima urmarire sau de catre un alt organ de cercetare sau de catre un procuror n virtutea dreptului pe care il acorda art. 218 alin. 2, dar totdeauna de alta persoana dect cea care a efectuat anterior urmarirea penala (art. 49 alin. ultim). Organul care reface sau completeaza actele de urmarire procedeaza potrivit procedurii comune. Dupa efectuarea urmaririi penale, cauza va fi trimisa cu rechizitoriu la instanta care a dispus restituirea, acesta constituind noul act de sesizare a instantei. n cazul cnd restituirea a fost dispusa de instanta de recurs (art. 380 alin. 3 C. pr. pen.), cauza cu urmarirea completa va fi trimisa instantei a carei hotarre a fost casata. Restituirea cauzei de catre instanta de judecata poate fi dispusa: A. n vederea refacerii urmarii; B. n vederea completarii urmaririi; C. n vederea cercetarii faptelor sau persoanelor care au atras extinderea actiunii penale sau a procesului penal. A.Reluarea urmaririi penale n vederea refacerii sale are loc atunci cnd prima instanta constata, nainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca cercetarea penala a fost efectuata de catre un organ necompetent (art. 332 alin. 1 C. pr. pen.). Trimiterea cauzei pentru refacerea urmaririi nu mai poate fi dispusa dupa nceperea dezbaterilor la prima instanta (art. 332 alin. 2 C. pr. pen.) si deci nici ulterior n fata instantei de recurs. Nu exista caz de reluare a urmaririi si deci nici de refacere a acesteia, atunci cnd instanta restituie dosarul numai pentru refacerea rechizitoriului (art. 300 alin. 2 C. pr. pen.). Procurorul poate nsa, cu ocazia refacerii rechizitoriului, sa dispuna, la rndul sau, cnd este necesar, trimiterea cauzei la organul de cercetare pentru refacerea unor acte efectuate fara respectarea dispozitiilor legale care garanteaza aflarea adevarului (art. 265 C. pr. pen.). B. Reluarea urmaririi penale n vederea completarii sale are loc atunci cnd a fost diapusa de prima instanta de judecata. a)Prima instanta de judecata poate dispune restituirea dosarului procurorului, n vederea completarii urmaririi, atunci cnd completarea nu ar putea fi efectuata n fata sa dect cu mare ntrziere (art. 333 alin. 1 C. pr. pen.). n raport de motivul restituirii, organul de cercetare nsarcinat cu efectuarea actelor de completare a urmaririi va proceda cu toata promptitudinea posibila. Nu poate fi dispusa restituirea cauzei procurorului n vederea completarii urmaririi (art.333 alin. 1), pentru a fi refacute actele efectuate de organele de urmarire cu ncalcarea dispozitiilor legale; aceste acte se anuleaza de catre instanta, care procedeaza apoi la refacerea lor.Efectuarea completarii se face n limitele aratate, conform dispozitiei din art. 333 alin. 2,de catre instanta de judecata. Activitatea organelor de cercetare, de completare a urmaririi este astfel limitata la faptele si mprejurarile stabilite de instanta n hotarrea de restituire, ele trebuind a fi citate, iar n ceea ce priveste mijloacele prin care se constata aceste fapte si mprejurari, acestea sunt limitate la mijloacele de proba indicate, de asemenea, n hotarrea instantei privind restituirea (art. 333 alin.2 C. pr. pen.). Cnd se constata cu ocazia activitatii de completare a urmaririi, noi fapte penale, altele dect cele aratate n hotarrea de restituire a instantei de judecata sau participarea altor persoane la savrsirea infractiunii care formeaza obiectul reluarii sau savrsirea de catre alte persoane a unor alte fapte n legatura cu fapta pentru care sa reluat urmarirea, se va proceda la nceperea unei urmariri penale separate pentru acele fapte. Prin urmare, actele pe care le efectueaza organele de cercetare penala cu privire la aceste fapte si persoane nu au un caracter de acte de completare a urmaririi penale reluate. b)Instanta de recurs poate si ea dispune restituirea cauzei la procuror, pentru ca acesta sa ia masuri n vederea completarii urmaririi penale (art. 380 alin. 3 care trimite la art. 333 C. pr. pen.). Completarea urmaririi se face n limitele aratate n decizia de restituire, adica cu privire la faptele, mprejurarile si mijloacele de proba

aratate n decizie (art. 383 alin. 5 combinat cu art.333 alin. 2 C. pr. pen.). Cele aratate la lit. a cu privire la alte fapte penale sau alte persoane dectcele aratate n hotarrea de restituire, constatate cu ocazia activitatii de completare a urmaririi penale, si gasesc aplicare si n cazul restituirii dispuse de instanta de recurs. Aceasta instanta poate dispune restituirea cauzei procurorului pentru completarea urmaririi si atunci cnd din materialele dosarului ar reiesi date cu privire la savrsirea de catre inculpatul intimat si a unei alte fapte prevazuta de legea penala avnd legatura cu infractiunea pentru care a fost judecat de catre prima instanta sau ca la comiterea acestei infractiuni au participat si alte persoane, pentru ca n cazul unor astfel de constatari rezulta ca urmarirea penala nu a fost facuta n mod complet si ca, deci, este necesara trimiterea cauzei procurorului pentru ca urmarirea sa fie completa. C.Reluarea urmaririi penale ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal de catre instanta de judecata are loc atunci cnd instanta a dispus restituirea cauzei la procuror n vederea cercetarii actelor, faptelor sau persoanelor care au atras extinderea. Restituirea cauzei de catre instanta de judecata n vederea reluarii urmaririi penale, ca urmare a extinderii actiunii penale sau a procesului penal, are loc n cazurile prevazute n art.335, 336 si 337 C. pr. pen. Aceste cazuri sunt de fapt situatii speciale de aplicare a regulii cu caracter general nscrise n art. 333 alin. 1 C. pr. pen., adica restituirea cauzei pentru completarea urmaririi penale; textele art. 335, 336 si 337 trimit de altfel la art. 333. Restituirea poate avea loc n urmatoarele situatii: a) Cnd n cursul judecatii se descopera n sarcina inculpatului date cu privire la alte acte materiale care intra n continutul infractiunii pentru care inculpatul a fost trimis n judecata (art.335 C. pr. pen.). b) Cnd n cursul judecatii se descopera n sarcina inculpatului date cu privire la savrsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avnd legatura cu infractiunea pentru care este trimis n judecata si instanta, la cererea procurorului sau din oficiu, extinde procesul penal si la aceasta fapta (art. 336 alin. 1 lit. b si alin. ultim); c) Cnd n cursul judecatii se descopera date privind participarea si a unei alte persoane la savrsirea faptei prevazuta de legea penala pusa n sarcina inculpatului sau date privind savrsirea unei alte fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana dar n legatura cu fapta inculpatului, si instanta, la cererea procurorului, extinde procesul penal si cu privire la aceste persoane (art. 337 C. pr. pen.). Procurorul caruia i sa restituit cauza nu va trebui sa porneasca procesul penal pentru aceste fapte (art. 336 C. pr. pen.) sau persoane (art. 337 C. pr. pen.), deoarece aceasta s-a produs prin extinderea procesului penal de catre instanta de judecata si la aceste fapte sau persoane. Procurorul nsa, pe baza constatarilor facute n completarea urmaririi, cnd este cazul, va da un supliment de rechizitoriu privind punerea n miscare a actiunii penale si trimiterea n judecata pentru faptele si persoanele n privinta carora sa procedat la completarea urmaririi. C.Reluarea n caz de redeschidere a urmaririi penale. n cursul urmaririi penale, n cazul n care se constata incidenta vreunuia dintre cazurile prevazute de lege la art. 10 C. pr. pen., cu exceptia lit. i, procurorul va dispune fie scoaterea de sub urmarire penala, fie ncetarea urmaririi penale. Daca ulterior dispunerii aceste solutii (care pot fi de neterminate n judecata sau de urmarire penala), se constata ca nu a existat, n fapt, cazul care a determinat luarea uneia dintre aceste masuri sau a disparut mprejurarea pe care se ntemeia ncetarea sau scoaterea de sub urmarire penala se va dispune reluarea urmaririi penale prin redeschiderea acesteia. Deci, pentru a se putea dispune redeschiderea urmaririi penale si deci reluarea urmaririi penale, trebuie sa fie ndeplinite anumite conditii prevazute de art. 273 C. pr. pen.: 1.sa se fi dispus anterior ncetarea urmaririi penale (art. 242) sau scoaterea de sub urmarire penala (art. 249), prin ordonanta sau rezolutia procurorului (art. 243 alin. 2, art. 249alin. 2 si 3 si art. 273 alin. 3 C. pr. pen.). Reluarea urmaririi penale, potrivit art. 273, nu are loc cnd procurorul a dispus, n lipsa de nvinuit, clasarea cauzei potrivit art. 11 pct. 1 lit. a. n cazul n care ulterior clasarii cauzei, ar fi nvinuita o persoana de savrsirea infractiunii care a facut obiectul clasarii, nu se va relua urmarirea penala, ci se va ncepe o urmarire penala fata de acea persoana. 2. sa se constate ca nu a existat sau ca a disparut motivul care a determinat ncetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire. Aceasta conditie este ndeplinita n urmatoarele situatii: a) cnd se constata ca n fapt nu a existat cazul care a determinat dispunerea ncetarii urmaririi sau scoaterea de sub urmarire (art. 273 alin. 1 C. pr. pen.). Aceasta nseamna ca nu a existat cazul de ncetare a

urmaririi (dintre cele prevazute n art. 10 lit. fj) sau de scoatere de sub urmarire (dintre cele prevazute n art. 10 lit. ae) n momentul cnd a intervenit ordonanta de ncetare sau de scoatere de sub urmarire. b) cnd se constata ca a disparut mprejurarea pe care se ntemeiaza ncetarea sau scoaterea de sub urmarire (art. 273 alin.1), deci ca nu mai exista mprejurarea care se ncadra n vreunul din cazurile prevazute n art. 10 lit. fj (pentru a nceta urmarirea) sau n vreunul din cazurile prevazute n art. 10 lit. ae (pentru scoaterea de sub urmarire). De exemplu, s-a ncetat urmarirea pe mprejurarea ca lipseste plngerea prealabila si ulterior plngerea intervine si se constata ca este introdusa n termen; sau s-a ncetat urmarirea pe mprejurarea ca exista autoritate de lucru judecat si ulterior hotarrea respectiva a fost desfiintata ca urmare a unei reviziuni sau ca urmare a recursului extraordinar. c) n cazul n care ncetarea urmaririi penale s-a dispus ca urmare a nlocuirii raspunderii penale (art. 10 lit. j), daca ulterior, organizatia obsteasca careia i s-a ncredintat faptuitorul pe garantie renunta la garantia luata (art. 273 alin. 2 C. pr. pen.). Dispunerea nlocuirii raspunderii penale cu ncredintarea faptuitorului pe garantie constituind cauza de ncetare a urmaririi penale, renuntarea din partea organizatiei obstesti la garantia luata (cazul de revocare a ncredintarii pe garantie prevazut n art. 97 alin. 1 C. pr. pen.) nseamna disparitia mprejurarii pe care se ntemeiaza ncetarea urmaririi. Redeschiderea urmaririi penale n acest caz se dispune prin ordonanta procurorului care a revocat ncredintarea pe garantie (acelasi procuror care a dispus-o). Cu privire la posibilitatea aplicarii dispozitiilor prevazute n art. 273 trebuie precizat ca acestea nu pot fi aplicate dect n faza de urmarire a procesului penal. n cazul n care n fata instantei s-ar face dovada ca nu a existat n fapt cauza care a determinat ncetarea sau scoaterea de sub urmarire penala, instanta va putea, prin analogie cu situatia ncetarii cauzei de suspendarea judecatii (art. 303 C. pr. pen.), relua procesul si proceda, dupa caz, potrivit dispozitiilor din art.333, 336 si 337 C. pr. pen.Cu privire la procedura reluarii n caz de redeschidere a urmaririi penale, cercetarea siconstatarea cauzelor care determina redeschiderea urmaririi penale o poate face organul care a efectuat anterior cercetarii penale, din proprie initiativa sau sesizat de parti sau de catre procuror. Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta (art. 273 alin. 3 C. pr. pen.). Efectuarea urmaririi, dupa ce procurorul a dispus redeschiderea, este de regula de competenta organului care a efectuat urmarirea si nainte de a se dispune ncetarea sau scoaterea de sub urmarire, dar ea poate fi facuta si de un alt organ de cercetare (art. 217 C. pr. pen.) sau de catre nsusi procurorul (art. 218 alin. 1 C. pr. pen.). 2.3.Durata arestrii inculpatului dup reluare Potrivit art. 274 alin. 1 C. pr. pen., n cazurile de reluare a urmaririi penale termenul de 30 zile curge: -de la data luarii acestei masuri , pentru situatiile n care reluarea urmaririi penale se dispune dupa suspendare sau retinere; -de la data primirii dosarului de catre procuror , n cazul reluarii n caz de restituire acauzei de catre instanta de judecata si inculpatul este arestat. n literatura de specialitate s-a remarcat, n legatura cu aceasta ultima situatie, ca termenul de 30 zile curge de la data primirii dosarului de catre procuror si nu de la data luarii masurii, ncalcndu-se n acest fel prevederile art. 23 pct. 4 din Constitutia Romniei. Plngerea mpotriva actelor si masurilor de urmarire penala (art. 275 278 C.pr. pen.) 1. Consideratii preliminare Principiul legalitatii procesuale (art. 2 C. pr. pen.) impune respectarea reglementarilor legale n tot cursul desfasurarii procesului penal. Astfel. legiuitorul a pevazut posibilitatea ca orice persoana nementionata de actele si masurile dispuse n timpul urmaririi penale sa faca plngere mpotriva acestora. mpotriva masurilor si actelor de urmarire penala pot face plngere partile si orice alte persoane, chiar straine de cauza, daca prin masurile si actele respective s-a adus o vatamare intereselor legitime ale acestora (art. 275 alin. 1 C. pr. pen.). Aceasta prevedere legala se nscrie ca o garantie a respectarii principiului legalitatii n procesul penal. Prin " vatamarea intereselor legitime" ale persoanei care face plngere, se ntelege atingerea n mod just a situatiei sale personale sau materiale, prin ncalcarea dispozitiilor legale. Prin expresia "orice persoana", se ntelege orice persoana fizica sau juridica, indiferent daca aceasta ia parte la proces, n orice calitate procesuala (nvinuit, inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente, martor, expert, interpret), sau nu ia parte la procesul penal. Conditia prevazuta de lege este ca prin actul sau masura respectiva sa se fi cauzat o

vatamare intereselor sale legale. n literatura de specialitate se apreciaza ca, uneori, plngerea mpotriva actelor sau masurilor de urmarire penala poate mbraca forma unei plngeri ca mod de sesizare a organelor de urmarire penala. Astfel, n cazul n care nvinuitul sau inculpatul face plngere mpotriva masurii arestarii si se constata ca aceasta a fost dispusa cu ncalcarea dispozitiilor legale sau a depasit durata pentru care a fost dispusa, o asemenea plngere poate constitui actul de sesizare a procurorului pentru savrsirea infractiunii prevazute de art. 266 alin. 1 C. pr. pen. (cercetare abuziva). n vederea sporirii garantiilor privind libertatea persoanei, noua legislatie a nscris posibilitatea celor interesati de a se plnge la instanta de judecata mpotriva unor masuri dispuse n cadrul urmaririi penale. Astfel, potrivit art. 23 pct. 4 din Constitutia Romniei si potrivit art. 5alin. 3, cel mpotriva caruia s-a luat masura arestarii preventive sau o masura de restrngere a libertatii, daca considera ca aceasta este ilegala, are dreptul sa se adreseze instantei competente potrivit legii. Ca dispozitie speciala privind plngerea mpotriva masurilor preventive luate de catre procuror, n cadrul procesului penal s-a introdus art. 140 1 si art.160 9, n care se prevede procedura conform careia cei interesati se pot adresa instantei de judecata cnd se plng mpotriva masurilor luate de catre procuror. n doctrina s-a aratat ca n mod exceptional si organele de cercetare penala pot ataca dispozitiile date de catre procuror. Astfel, potrivit art. 219 alin. 2 C. pr. pen., daca organul de cercetare penala are de facut obiectii, poate sesiza conducatorul parchetului din care face parte procurorul care a dispus masura respectiva, sau procurorul ierarhic superior, cnd dispozitiile sunt date de catre conducatorul parchetului. n toate situatiile, organul de cercetare penala nu va ntrerupe executarea dispozitiilor procurorului. Din punct de vedere al naturii juridice, plngerea mpotriva actelor si masurilor de urmarire penala se deosebeste de plngerea prealabila reglementata de art. 222 C. pr. pen., ca mod general de sesizare a organului de urmarire penala; caile de atac propriu-zise (apelul, recursul, recursul n anulare, recursul ninteresul legii, contestatia n anulare si revizuirea), care se raporteaza la actele de judecata. Obiectul plngerii prealabile poate fi o masura sau un act intervenite n cursul efectuarii activitatii de urmarire penala, sau un act efectuat nainte de nceperea urmaririi penale si anume,rezolutia de a nu ncepe urmarirea penala. 2.Plngerea mpotriva masurilor si actelor de urmarire penala ale organelor de cercetare penala Potrivit art. 275 alin. 1 C. pr. pen. "orice persoana vatamata poate face plngere mpotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a produs vatamarea intereselor sale legitime". n conceptia legiuitorului, pot face o plngere nu numai persoanele care participa n calitate de partii n procesul penal, ci orice persoane ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un act sau masura procesuala. De exemplu, poate face plngere mpotriva unui sechestru nfiintat de catre procuror o persoana careia i-au fost sechestrate bunurile aflate n locuinta inculpatului la care persoana care face plngerea locuia, avnd ncheiat un contract de sublocatiune. Legal neprevazndu-se vreo limitare privind actele si masurile de urmarire, nseamna ca obiectul plngerii l poate forma orice act si orice masura intervenite n efectuarea activitatii de urmarire penala. Dispozitia din art. 275 alin. 2 (introdusa prin Legea nr. 7/1973) prevede ca poate forma obiectul plngerii si un act efectuat nainte de nceperea urmaririi penale, si anume rezolutia procurorului n cazul prevazut n art. 228 alin. 6 C. pr. pen. (rezolutia de a nu ncepe urmarirea penala).n literatura de specialitate se considera ca exista o simetrie ntre reglementarea cuprinsa n art. 275 si cea cuprinsa n art.362 lit. e, rezultnd ca poate face apel orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. n cazul n care printr-un act sau o masura a organului de urmarire penala au fost vatamate interesele unei persoane, daca dosarul penal a ajuns n fata instantei si aceasta nu a fost investita cu rezolvarea aspectelor ce constituiau obiectul vatamarii produse, instanta nu poate rezolva cererea persoanei vatamate prin actul sau masura respectiva. n acest sens, nu pot fi rezolvate de catre instanta pretentiile civile n legatura cu diferenta dintre suma pretinsa initial prin pretentiile civile n legatura cu diferenta dintre suma pretinsa initial prin constituirea de parte civila si cea retinuta prin rechizitoriu. Potrivit art. 275 alin. 2 C. pr. pen., se poate face plngere si mpotriva rezolutiei date potrivit art. 228 alin. 6 C. pr. pen. Se apreciaza ca existenta unei asemenea reglementari se datoreaza faptului ca dispozitia de nencepere a urmaririi penale nu se poate face dintre actele sau masurile de urmarire penala si se cuvenea o dispozitie speciala pentru a supune si acest act procesual regimului prevazut pentru actele de urmarire penala n privinta atacarii lor. n cazul plngerii facute de o persoana care se considera vatamata trebuie ca prin masura sau actul de urmarire sa se fi adus o vatamare intereselor legitime ale persoanei respective.

Aceasta conditie priveste admisibilitatea plngerii n raport cu consecintele actului sau masurii de urmarire care face obiectul plngerii. Persoana care face plngerea trebuie deci sa arate n plngere ce vatamare i s-a adus si ce interese legitime loveste acea vatamare. Indicarea n cuprinsul plngerii a acestor mentiuni constituie o conditie forma plngerii, iar temeinicia lor dovedita conditioneaza admisibilitatea ei. Plngerea referitoare la actele sau masurile efectuate sau luate de catre organul de cercetare penala se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala care a efectuat actul sau care a luat masura ce face obiectul plngerii.Plngerea se va depune fie direct la procurorul competent sa o primeasca si sa o rezolve, fie la organul de cercetare penala mpotriva caruia este facuta (art. 275 alin. 3 C. pr. pen.). Legea nu prevede nici un termen n care persoana careia i s-a adus o vatamare trebuie sa introduca plngerea. Totusi, n anumite situatii, legea stabileste termene. Astfel, mpotriva ordonantei prin care s-a dispus nlocuirea raspunderii penale se poate face plngere numai n termen de 5 zile de la nstiintarea persoanei interesate despre ncetarea urmaririi penale (art. 247alin. 2 C. pr. pen.). Nu va putea fi introdusa plngerea mpotriva unui act sau masuri de urmarire dupa ce cauza a ajuns n fata instantei de judecata. n vederea unei rezolvari operative a plngerii, organul de cercetare penala, cnd plngerea a fost depusa la acesta, este obligat ca n termen de 48 ore de la primirea ei sa o nainteze procurorului mpreuna cu explicatiile sale atunci cnd acestea sunt necesare. n literatura de specialitate s-a aratat ca textul trebuie interpretat n sensul ca legea impune o obligatie pentru organul de cercetare de a da explicatii atunci cnd constata ca sunt necesare; nu nseamna deci o latitudine a organului de cercetare. Cnd organul de cercetare penala nu a naintat odata cu plngerea si explicatiile ce erau necesare n raport cu continutul plngerii, procurorul va putea sa ceara, oricnd considera ca sunt necesare. Termenul de 48 ore n care organul de cercetare este obligat sa nainteze procurorului plngerea este un termen ornditor, cu caracter de recomandare pentru organul de cercetare. n consecinta, nerespectarea acestuia poate atrage sanctiunea procedurala a amenzii, potrivit art.198 lit. a C. pr. pen. Introducerea plngerii nu suspenda aducerea la ndeplinire a masurii sau actului care formeaza obiectul plngerii (art. 275 alin. 4 C. pr. pen.). Aceasta regula si are explicatia n principiul promptitudinii ce trebuie sa guverneze procesul penal, acesta avnd ca scop constatarea la timp si n mod complet a faptelor ce constituie infractiuni. Totusi legea prevede si unele exceptii de la regula nscrisa n art. 275 alin. 4 C. pr. pen. Exemplu sta art. 247 alin. 2 si art. 249 1 alin. 2 care prevad ca punerea n executare a ordonantei de ncetare a urmaririi sau prin care sa aplicat sanctiunea amenzii administrative (n cazul scoaterii de sub urmarire penala n temeiul art. 10 lit. b 1) se face dupa expirarea termenului de 5 zile, iar daca s-a facut plngere si a fost respinsa, dupa respingerea acesteia. Primind cererea, procurorul este obligat sa rezolve plngerea primita de la organul de cercetare n termen de cel mult 20 zile de la primirea acesteia (art. 277 C. pr. pen.). Aceasta limitare a timpului de rezolvare a plngerii este instituit n scopul solutionarii prompte a plngerii, pentru ca n cazul n care sunt justificate sa poata nlatura ct mai repede vatamarea adusa intereselor legitime ale persoanei care a facut plngerea. Termenul prevazut de art. 277 este de asemenea un termen ornditor, de recomandare, care n caz de nerespectare poate atrage ca sanctiune procesuala doar amenda judiciara, potrivit art. 198 lit. c C. pr. pen. Procurorul este obligat sa rezolve plngerea printr-o ordonanta (art. 203 alin. 1). Potrivit art. 277 C. pr. pen., procurorul este obligat sa comunice persoanei care a facut plngerea, modul n care aceasta a fost rezolvata. Desi textul nu precizeaza, comunicarea se face si organului care a efectuat actul procesual sau procedural, sau a luat masura procedurala care face obiectul plngerii, dispozitiile date de procuror prin ordonanta fiind obligatorii pentru aceste acte (art. 219 alin. 2 C. pr. pen.). Comunicarea se face potrivit procedurii prevazute n art. 18 C. pr. pen., printr-o nstiintare scrisa care sa cuprinda modul n care procurorul a rezolvat plngerea. Pentru comunicarea modului de rezolvare a plngerii, legea nu stabileste un anumit termen; art.277 prevede totusi obligatia pentru procuror de a comunica de ndata persoanei care a facut plngerea, adica de ndata ce plngerea a fost rezolvata. Organul care dispune comunicarea este procurorul care a rezolvat plngerea. Organul care ntocmeste actul procedural al nstiintarii si cel care efectueaza operatiunea de nmnare a acesteia sunt cei care n mod obisnuit efectueaza aceste operatiuni pentru orice fel de act procesual comunicat. 3.Procedura mpotriva masurilor si actelor procurorului Potrivit art. 278 C. pr. pen., legea distinge doua categorii de acte ale procurorului, mpotriva carora cei interesati pot face plngere. n acest sens se pot face plngeri mpotriva:

-actelor efectuate de procuror; -actelor efectuate de organul de cercetare penala, pe baza dispozitiilor date de procuror. Ratiunea reglementarii n cazul aceluiasi text de lege o constituie faptul ca ambele categorii de acte constituie manifestari de vointa ale procurorului n legatura cu desfasurarea urmaririi penale. Plngerea mpotriva actelor procurorului se rezolva de catre prim-procurorul parchetului. n situatia n care masurile si actele sunt ale procurorului sef sau sunt luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta, plngerea se rezolva de catre procurorul ierarhic superior. Procedura de rezolvare a plngerii mpotriva actelor procurorului este aceeasi ca si n cazul plngerii mpotriva actelor si masurilor organelor de cercetare penala. n art. 140 1 alin. 1 C. pr. pen. se arata ca mpotriva ordonantei de arestare preventiva sau a aceleia de a nu parasi localitatea se poate face plngere la instanta careia i-a revenit competenta sa judece cauza n fond. Aceasta plngere se rezolva conform unei proceduri urgente. Plngerea,mpreuna cu dosarul cauzei, va fi trimisa instantei competente n termen de 24 ore, iar nvinuitul sau inculpatul arestat va fi adus n fata instantei si va fi asistat de aparator. Plngerea se va cerceta n camera de consiliu, instanta pronuntandu-se n aceeasi zi, dupa ascultarea nvinuitului sau inculpatului; procurorul participa n mod obligatoriu . Instanta, n cazul n care considera ca masura preventiva luata este ilegala, dispune revocarea arestarii si punerea n libertate a nvinuitului sau inculpatului sau, dupa caz, revoca masura obligarii de a nu parasi localitatea. n cadrul reglementarii privind libertatea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune, mpotriva ordonantei procurorului prin care este respinsa cererea de eliberare provizorie se poate face plngere la instanta careia iar reveni competenta sa judece cauza (art. 160 9 C. pr. pen.).

13.03.2012

JURISPRUDENTA / SPETE
1.Dosarul bordelului "Nana Club" retrimis la DIICOT pentru reluarea urmaririi penale! Deputatul Calian ar urma sa
fie reaudiat.

Dosarul "Nana Club", bordelul de lux vizitat de VIP -urile clujene, a fost retrimis la DIICOT pentru reluarea cercetarii penale. Hotararea a fost luata de catre judecatorii de la Tribunalul Cluj, care au decis ca cercetarea penala trebuia facuta direct de catre procurori si nu de catre politisti delegati. "Judecatorul nu a intrat pe fond si a decis sa retrimita dosarul la DIICOT, deoarece in cazurile de crima

organizata, urmarirea penala trebuie facuta direct de procurori. In acest caz, urmarirea penala a fost facuta de catre politisti anume desemnati, fapt considerat de judecatori ilegal", a declarat Marin Iliescu, avocatul fostei patroane de la Nana Club. a facut recurs la aceasta decizie, care se va judeca la Curtea de Apel Cluj. Daca magistratii vor respinge aceasta actiune, cercetarea va fi reluata, ceea ce inseamna ca vor fi reaudiati deputatii PDL, Petru Calian si Adrian Gurzau, dar si oameni de afaceri, artisti si fotbalisti. Intre acestia s-au numarat Tudor Chirila, Ionut Iftimoaie, dar si
jurnalisti si politisti din Cluj Napoca. Patroana "Nana Club" este acuzata a DIICOT

ca a obligat mai multe tinere, unele dintre ele chiar minore, sa se prostitueze. Plangerea penala fost depusa de doua dintre aceste fete.

2. DNA a reluat urmarirea penala impotriva senatorului PSD Miron Mitrea


de Alina Neagu HotNews.ro Joi, 6 octombrie 2011, 10:54 Dosare Anticoruptie Senatorul PSD Miron Mitrea a declarat, joi, pentru Mediafax, ca procurorii anticoruptie i-au adus la cunostinta faptul ca au reluat procedura urmaririi penale impotriva lui, dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a returnat dosarul la DNA pentru nereguli in procedura de urmarire penala. "Mi-au dat o instiintare ca sa reluat dosarul pentru refacerea urmaririi penale. Nu mi s-a spus si nici nu cred ca sunt probe sau materiale noi, e vorba doar de refacerea procedurii, dupa ce dosarul a fost intors la DNA. Nu stiu cat va dura procedura la DNA, pentru ca dosarul acesta a fost deschis, inchis si redeschis de vreo patru, cinci ori din 2005 incoace. Oricum, cand organele statului vor avea nevoie de mine, ma voi prezenta", a afirmat Miron Mitrea. Senatorul PSD Miron Mitrea a venit, joi dimineata, la Directia Nationala Anticoruptie, fiind citat intr-un dosar in care este cercetat pentru fapte de coruptie, retrimis de instanta la procurori pentru completarea urmaririi penale. La intrarea in sediul DNA, Miron Mitrea a declarat ca a fost chemat de procurori in acest dosar, aratand ca va face mai multe declaratii la iesire. Dosarul senatorului Miron Mitrea a fost initial trimis in judecata la instanta suprema, insa pe 16 mai 2011, un complet de cinci judecatori a decis restituirea lui la Directia Nationala Anticoruptie, pentru completarea urmaririi penale. Pe 31 ianuarie, un complet de trei judecatori al ICCJ decisese restituirea dosarului senatorului PSD Miron Mitrea la Directia Nationala Anticoruptie, apreciind ca exista anumite vicii de procedura. Potrivit rechizitoriului, in perioada 2001-2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite in cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, in schimbul numirii si mentinerii acesteia in functia de inspector sef adjunct si inspector sef al ISC. Procurorii anticoruptie sustin ca aceasta suma a reprezentat contravaloarea lucrarilor de constructii, amenajare si dotare efectuate, cu titlu gratuit si in lipsa unor contracte de antrepriza sau subantrepriza, de societatile Conimpuls, Vertcon, Durimpuls si Regal Glass, toate din Bacau, la un imobil din judetul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

3.RIL - Recurs in interesul legii, Recurs ICCJ


Decizia nr. LXV (65) din 15 octombrie 2007 cu privire la durata maxima a masurii arestarii preventive ce poate fi dispusa in cazul reluarii urmaririi penale dupa restituirea cauzei la procuror cu mentinerea acestei masuri Publicata in Monitorul Oficial nr. 537/2008 - M. Of. nr. 537 / 16 iul. 2008 Dosar nr. 35/2007 Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-au intrunit pentru a examina recursul in

interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la durata maxima a masurii arestarii preventive ce poate fi dispusa in cazul reluarii urmaririi penale dupa restituirea cauzei la procuror cu mentinerea acestei masuri, in temeiul art. 332 din Codul de procedura penala. Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 86 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nitu Tiberiu Mihail, prim-adjunct al procurorului general. Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca durata maxima a masurii arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculata prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmaririi penale si a celor ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale. SECTIILE UNITE, deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele: In practica instantelor judecatoresti s-a ivit diversitate de solutii in legatura cu durata maxima a masurii arestarii preventive care mai poate fi dispusa in cazul reluarii urmaririi penale dupa restituirea cauzei la procuror, cu mentinerea acestei masuri, in temeiul art. 332 din Codul de procedura penala. Astfel, unele instante au prelungit masura arestarii preventive, desi durata acesteia, cumulata cu cea dispusa in faza urmaririi penale, anterior restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale, depasise 180 de zile. Alte instante, dimpotriva, au considerat ca durata maxima a masurii arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculata prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmaririi penale si a celei ulterioare momentului procesual al restituirii cauzei la procuror in vederea refacerii urmaririi penale. S-a motivat ca restituirea cauzei la procuror, in vederea refacerii urmaririi penale, nu constituie o cauza de intrerupere si reluare, in aceasta faza procesuala, a termenului maxim de 180 de zile al arestarii preventive prevazut de art. 159 alin. 13 ultima teza din Codul de procedura penala. Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii. Potrivit dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura penala, durata arestarii inculpatului, dupa reluarea urmaririi penale, poate fi prelungita potrivit art. 155 si 159 din Codul de procedura penala. In acest sens, prin art. 159 alin. 13 din Codul de procedura penala, in care este reglementata procedura prelungirii arestarii preventive dispuse in cursul urmaririi penale, se prevede ca *durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile*. Este semnificativ ca aceeasi reglementare o contine si art. 23 alin. (5) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia in cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile, putandu-se prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 180 de zile. Or, din aceasta reglementare de ansamblu reiese ca normele de drept intern mentionate nu sunt decat expresia conformitatii legislatiei nationale cu exigentele impuse prin art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale in ceea ce priveste libertatea si siguranta persoanei. De aceea, ar fi de neconceput ca, in situatia restituirii cauzei pentru refacerea urmaririi penale, in temeiul art. 332 din Codul de procedura penala, sa nu poata fi aplicate aceleasi reguli specifice urmaririi penale, inclusiv in materie de arestare preventiva, evident cu exceptiile prevazute expres de legiuitor, acolo unde ele exista. Chiar daca reluarea urmaririi penale are caracter de exceptie, aceasta nu inseamna ca ea ar reprezenta o faza procesuala autonoma, cu reguli proprii, ci constituie doar o etapa specifica tot in cadrul fazei de urmarire penala, efectuata in continuarea celei initiale, dupa desesizarea instantei de judecata. Sub acest aspect, este de observat ca, in etapa in care este reluata urmarirea penala, in vederea refacerii acesteia, este continuata urmarirea inceputa initial, cu respectarea acelorasi reguli procedurale. In raport cu acest caracter al reluarii urmaririi penale, ca etapa in care se continua urmarirea declansata initial, nefiind de conceput ca in aceeasi cauza sa inceapa o noua urmarire penala, se impune ca, in continuare,

masura arestarii preventive a inculpatului sa nu poata fi prelungita, decat cu diferenta dintre timpul arestarii preventive efectuat anterior sesizarii instantei prin rechizitoriu pana la durata de cel mult 180 de zile. In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si al art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca in cazul restituirii dosarului la procuror pentru refacerea urmaririi penale, durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculata prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmaririi penale si a celor ulterioare restituirii cauzei la procuror. DECIZIE PENTRU ACESTE MOTIVE In numele legii DECID Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In interpretarea dispozitiilor art. 332 din Codul de procedura penala, cu referire la art. 159 alin. 13 ultima teza din Codul de procedura penala, stabilesc ca, in situatia restituirii cauzei la procuror pentru refacerea urmaririi penale, durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculata prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul urmaririi penale si ulterioare restituirii cauzei la procuror. Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15 octombrie 2007.