Sunteți pe pagina 1din 5

Intrebariile ce pot fi puse pentru a determina alegera facuta si pentru a determina succesul sau insuccesul grupului pe care eu l-am

ales pot fi urmatoarele: -Ce determina insuccesul/succesul scolar al individului/grupului? -De ce am ales sa prezint succesul/insuccesul scolar al acestui individ/grup? -Care sunt remediile pentru insuccesul scolar al individului/grupului? -Care sunt opiniile si perspectiva specialistilor in legatura cu succesul/insccesul scolar al unui individ/grup? Raspunsurile la aceste intrebari o sa le prezint pe parcursul studiului de caz,dar pentru inceput as dori sa fac o prezentare a specialistilor in domeniul dezvoltarii individului/grupului cu scopul de a avea o perspective mai ampla si mai amanuntita asupra dezvoltarii individului/grupului pe care l-am ales. Pentru definirea conceptelor complementare de succes / insucces colar este necesar s definim n prealabil conceptele competen i performan, deoarece efectele concrete ale nvrii, observabile comportamental se manifest sub forma performanelor, care exprim, la rndul lor, competenele dezvoltate prin nvare. De asemenea, vom distinge ntre perechile de concepte: succes / insucces colar i acelea de i: progres / regres colar; adaptare / inadaptare colar. Succesul colar Succesul colar este expresia performanelor elevilor la nivelul standardelor colare n pregtirea colar i, implicit, n dezvoltarea personalitii. Succesul colar presupune ca elevul s reueasc s-i formeze un repertoriu de competene ntr-unanumit interval de timp (semestru, an colar,nivel de colaritate) la nivelul nalt al standardelor de evaluare colar. Desigur, la succesul colar contribuie i succesul educaiei familiale i precolare, verificndu-se n viaa social i profesional. Insuccesul colar Insuccesul colar este expresia performanelor sub standardele colare minime. Insuccesul colar poate fi constatat ca o stare a performantelor colare specifice unor discipline colare la un moment dat, dar el se instaleaz procesual, de obicei n etape cu grade progresive de disfuncionalitate a performanelor colare i atitudinii fa de cerinele colare. I. Etapa iniial Apar primele diminuri ale performanelor colare asociate cu sentimente de nemulumire i scderea motivaiei pentru anumite sarcini de nvare. De multe ori se manifest discret, secvenial i din aceast cauz nu sunt remarcate i remediate prompt. II. Etapa insuccesului instalat

Se acumuleaz lacune mari n competene, care nscriu elevul pe o curb descendent nu numai a performanelor colare ci i a imaginii de sine. n aceast etap sunt activate mecanisme de coping, adic mecanisme psihocomportamentale de a face fa stresului (Lazarus, Folkman, 1984) disfuncionale, de exemplu: evitarea efortului de studiu; utilizarea unor subterfugii, cum ar fi copiatul temelor sau copiatul la lucrri scrise etc.; evaziunea prin absenteism nemotivat; aversiune fa de nvtur, profesori, coal; comportamente epatante, agresive, opozante, indisciplinate, de promovare a altor valori dect cele promovate de coal sau demisie n raport cu activitile colare, retragere, disperare. III. Etapa insuccesului consacrat formal Etapa recunoaterii oficiale, cnd insuccesul unui elev este consemnat n documentele colare ca performan sub standardele minime (nepromovabilitate), de exemplu: nereuita la examenul de bacalaureat sau nepromovarea, la finele anului colar, la una din discipline (corigena) sau la majoritatea disciplinelor (repetenia).Este perceput, la nivel social i, frecvent, personal, ca eec existenial, care scade dramatic prestigiul social al elevului i stima de sine. Prin urmare, insuccesul formal poate avea consecine negative, adesea profunde i pe termen lung, asupra vieii persoanei. Progresul / regresul colar Progresul / regresul colar exprim nivelul performanelor colare evaluate n raport cu performanele iniiale sau cu cele anterioare parcurgerii unei secvene de nvare. Progresul colar se poate evalua pentru oricare din elevi sau pentru ntreaga clas. Progresul poate fi evaluat i n afara limitelor standardelor comune, de exemplu pentru elevii cu potenial sczut sau pentru elevii capabili de performane neobinuite.

In cadrul studiului de caz voi face referire la un grup de copii din cadrul unei organizatii private,organizatie ce isi asuma responsabilitatea intretinerii si ingrijirii copiiilor parasiti,orfani sau ale caror parinti nu ii pot intretine din motive obiective.Am dorit sa aleg acest grup deoarece informatiile pe care le detin depre starea lor scolara le am de la unul dintre partintii mei ce este educator in aceasta organizatie umanitara , dar si datorita faptului ca am intrat in contact cu acesti copiii de neanumarate ori astfel incat am inceput sa le inteleg in acelasi timp situatia si climatul in care stau.In clasele primare am avut colegi dintre acestia reusind sa ii cunosc mai bine si sa imi ridice mari semene de intrebare cu privire la climatul lor din familie(unde era cazul ) si la starile lor

emotionale.Asadar am ajuns la concluzia ca cea mai mare parte a acestora au un insucces scolar ridicat datorita trecutului ce si-a pus grav amprenta asupra vietii acestora. Insccesul acestora este generat de urmatoarele tipuri de cause: I.Cauze personale; II.Cauze familiare; III.Cauze scolare. I.Cauzele personale(intraindividuale) Acestea pot fi determinate de incapabilitatea de a se adapta la un nou mediul.Pot fi explicat prin simplul fapt ca este luat dintr-un mediu in care traieste si este adus intr-un alt mediu desi prielnic,nou acestuia si poate fi de cele mai multe ori un pas greu pentru majoritatea copiilor. Inadaptarea colar este expresia dificultilor de adaptare la viaa colar care decurg din tulburri ale dezvoltrii fizice, cognitive, emoionale,psihiocomportamentale, relaionale sub influenta unor factori interni sau externi. Trecutul acestuia isi spune cuvantul in dezvoltaraea fiecarui copil din acest grup deoarece lipsa de conditi esentiale vietii(hrana,imbracaminte,incaltaminte,spatial de locuit)ii face foarte greu aceasta trecere din insecuritate permanenta la un trai sigur si prielnic dezvoltarii acestuia.Este inconjurat de ,,nou si in cele mai multe cazuri nu stie ce comportament anume sa adopte pentru acest mediu nou.Pentru majoritatea chiar si scoala este ceva nou fiindca in mediul din care provin nu a fost obligati, lasati sau nu au avut situatie materiala necesara scoalarizarii si astfel nu pot intelege rolul acesteia. Capacitatea de a se increde in oameni a fost de foarte multe ori pusa la incercare pe parcursul veitii lor,iar in unele cazuri aceasta a disparut acest fapt a determinat schimbari foarte mari de comportament cauzand aparitia unui dispret si a unei lipse de respect fata de oamenei sau in unele cazuri o izolare fata de acestia. II.Cauze familiare Aceste cause pot fi cele ce si-au pus cel mare accent asupra dezvoltarii acestor copii determinand astefl inscucesul lor scolar pentru cea mai mare parte dintre acestia. Ei provin din famili dezorganizate cu un nivel de trai scazut cea ce a determinat lipsa de conditii necesare vietii si de invatatura.Lipsa controlului unor parinti asupra activitatii scolare si extrascolare a copilului cat si interesul familei asupra viitorului copilului determina urmatoarele forme ale inscucesului scolar: -analfabetismul; -repetenta; -subrealizarea scolara; - abandonul colar; - ne-colarizarea iniial.

Cauzele de ordin familiar ce cauzeaza esecul din punct de vedere educational pot fi : - familii dezorganizate; - familii schimbtoare; - atmosfera ncrcat cu tot felul de excese; - nivelul igenico-sanitar; - nivelul cultural sczut al familiei (prini excesiv de grijulii, cei intolerani, cei indifereni) . Astfel examinnd situaiile stresante pentru copil n familie si climatul din noul mediu , se constata c ele se nscriu ntr-o arie neateptat de larg, lund forme dintre cele mai variate. Ele se ntlnesc deopotriv n familia dezorganizat sau pe cale de a se destrma i n familia bine consolidat, dar care fac greeli de educaie sau din indiferen fa de problemele copilului.Alte cazuri pot fi si acelea in care lipsa de afectivitate datorata lipsei familiei poate influenta in aceasi masura insuccesul acestuia.

III.Cauze scolare Pentru optimizarea actului didactic, n contextul cruia s se previn ori s se elimine eecul colar, factorul educativi, mai ales profesorul trebuie s dovedeasc i s respecte cteva condiii specifice i anume: - manifestarea unei concepii optimiste fa de educaie; - dragoste i druire fa de elevi; - miestrie pedagogic, tact pedagogic; - contientizarea elevului asupra posibilitile sale reale. Ca modalitai de remediere a insuccesului colar se impune organizarea unei reele de consiliere psihopedagogica, adaptarea metodelor i mijloacelor utilizate la specificul varstei, clasei i disciplinei, dar i evitarea surmenajului i suprancarcarii.Iar profesorii trebuie sa fie constienti de starea lor emotionala. Dificulti de origine afectiv: Dificultile afective se structureaz foarte schematic n trei registre pe plan colar: - opoziia; - instabilitatea; - anxietatea i depresia; Opoziia activ i pasiv: poate fi o reacie la un fapt precis petrecut recent (conflictul copilului cu dasclul sau, cu unul dintre parini etc.), sau se poate nscrie ntr-un stil de comportament obinuit al copilului a crui origine trebuie cutat ntr-o insatisfacie a relaiilor afective din interiorul familiei. Instabilitatea care are dou aspecte: - unul motor: copilul se mic mult, nu sta locului;

- altul psihic: labilitatea ateniei, interesul i dezinteresul se succed rapid; Anxietatea i depresia: ea jeneaz evident copilul n relaiile sale cu ali copii, cu dasclii, n activitile sale colare. Anxietatea i depresia se poate manifesta n plan psihic printrun penibil sentiment de insecuritate, de ateptare a unui pericol nedeterminat. n anumite cazuri , anxietatea are la baz simptome foarte jenante ca: manifestri obsesionale (copilul lupt mpotriva sosirii neateptate a unor gnduri penibile) sau fobice (frica, teama, focalizat pe o situaie precisa, de exemplu teama de pedeapsa, de a fi nchis n casa, etc.). n alte cazuri copilul refuza sa mearga la coala devenind victime ale unei stari de angoasa, depresie i chiar de panica. In concluzie trebuie revizuita atitudinea fata de acesti copii,deoarece insuccesul acestora poate fi remediat usor daca se reuseste gasirea unor soluti si unor masuri benefice pentru acestia.