Sunteți pe pagina 1din 6

ORGANIZATII TERORISTE

Fenomenul terorist international constituie una dintre principalele amenintari la adresa societatii umane si a starii de siguranta nationala a statelor lumii, continuand sa reprezinte un pericol social deosebit de grav, atat pentru structura si coeziunea sociala, cat si pentru securitatea indivizilor si a statelor. Organizatiile teroriste se pot clasifica in patru mari categorii: 1. Organizatii teroriste religioase 2. Organizatii teroriste nationaliste 3. Organizatii teroriste de stanga
4. Organizatii teroriste de dreapta

Organizatii teroriste religioase: Hamas (Arab: ) este acronim al Harakat al-Muqawama alIslamiyya (Arab: , lit. Mi carea de rezisten islamic ) Hamas este o organizaie paramilitar palestinian islamist. Scopul su declarat este cucerirea teritoriilor aflate n prezent n cadrul statului Israel, Cisiordania i Fia Gaza.Uniunea European, Canada, Statele Unite i Israel consider Hamas un grup terorist ale crui atacuri ndreptate ctre civili evrei i alte abuzuri privind drepturile omului, au fost condamnate de Naiunile Unite i Organizaia pentru protecia Drepturilor Omului. n urma alegerilor legislative din 2006, Hamas a ctigat majoritatea n faa rivalilor de la Fatah din care face parte preedintele Mahmoud Abbas. Majoritatea i confer dreptul de a forma guvernul formndu-se un dezechilibru ntre puterea executiv i cea legislativ. n 15 decembrie 2006 n Fia Gaza, Hamasul s-a revoltat mpotriva autoritilor palestiniene (care erau sub controlul Fatahului) i dup lupte armate au cucerit stpnirea Fiei Gaza. al-Qaeeda ( n arab), transcris de asemenea ca al-Qa'idah, al-Qaeda, al-Qa'ida sau alQuaida i tradus ca Baza sau Fundaia este o organizaie terorist fondat n august 1988 i cu ntrziere n 1989 care sprijin activitiile extremiste islamice n lume. Fondatorul, liderul i principalul finanator al ei a fost Osama bin Laden, un milionar de origine saudit. A fost fondat n 1988 cu scopul de a extinde micarea de rezisten contra forelor sovietice n Afganistan ntr-o micare pan-islamic. Se consider c al-Qaida este responsabil pentru atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York, dar organizaia i-a asumat responsabilitatea i pentru atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid

Hezbollah (arab: ,n traducere "Partidul lui Dumnezeu") este o organizaie politic i paramilitar iit islamic din Liban. Hezbollah reprezint o for important n politica libanz, care deine coli, spitale i ofer servicii sociale pentru mii de libanezi. Este privit ca o micare de rezisten legitim de cea mai mare parte a lumii arabe i musulmane. Totui, organizaia este considerat ca avnd caracteristici teroriste de Statele Unite ale Americii, Israel, Canada i Olanda. Marea Britanie a introdus aripa militar a organizaiei pe lista organizaiilor teroriste, iar Australia consider o parte a structurii sale militare, Organizaia de Securitate Extern, ca fiind o organizaie terorist. Hezbollah a aprut pentru prima dat ca o miliie drept rspuns n faa invadrii de ctre Israel a Libanului n 1982. Obiectivele sale erau de a rezista n faa ocupaiei israeline n Liban n timpul rzboiului civil libanez. Liderii si au fost inspirai de ayaollahul Khomeini, iar forele sale erau antrenate i organizate sub ndrumarea unor experi ai Grzilor Revoluionare Libaneze. Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organizaiei: "ncetarea oricrei entiti colonialiste israeliene n Liban", aducerea n faa justiiei a Falangitilor "pentru crimele comise" i instaurarea unui regim islamic n Liban. Totui, n ultima perioad, Hezbollah nu a mai menionat att de des insteniile sale de instaurare a unui regism islamic i a ncheiat aliane trecnd peste interesele religioase. Liderii Hezbollah au declarat de asemenea n numeroase rnduri c scopul lor este distrugerea statului israelian, pe care-l definesc ca o "entitate sionist", construit pe pmnturi furate de la proprietarii lor de drept. Alte organizatii teroriste islamice ar fi: Abu sayyaf (1991 - prezent) (Philipine) Armata Islamic Aden-Abyan (Yemen) Al-Gama'a al-Islamiyya (Arab: () Egipt) Grupul Islamic Armat (Arab:() Algeria) Brigzile Martirilor Al-Aqsa (Arab: () Palestina, Cisiordania) Ansar al-Islam (Arab: () Irak) Asbat al-Ansar (sudul Libanului). Jama'at al-Tawhid wa'al-Jihad (al-Qaeda n Irak) Jihadul Islamic Egiptean (Egipt) Harakat al-Mujahidin (Pakistan, Kamir) Frontul Islamic de Eliberare al Bahrainului Micarea Islamic din Asia Central (Asia Central)

Micarea Islamic din Uzbekistan (Uzbekistan) Jaish-e-Mohammed (Pakistan) Jaish Ansar al-Sunna (Irak) Frontul de Eliberare al Jammu i Kamir (Pakistan, Kamir) JKLF Jemaah Islamiyah (sud-estul asiei) Jihat Rite (Australia) Lashkar-e-Jhangvi (Pakistan) Lashkar-e-Toiba (Pakistan) Maktab al-Khadamat (Afganistan) Grupul Combatant Islamic Marocan (Maroc, Spania) Confreria Musulman (intenaional) Oameni potriva gangsterilor i dorgurilor (Africa de Sud) Grupul Salafist de lupt i rugciune (Algeria) Sipah-e-Sahaba Pakistan (Pakistan) Takfir wal-Hijra (Egipt, Sudan, Algeria) Kurdish-Hizbullah (Turcia) Reeaua Hofstad (Olanda) Frontul de Dezvoltare Naional (Kerala, India) Desi nu sunt atat de cunoscute totusi exista si organizatii teroriste crestine cum ar fi Rebelii din Nagaland, Frontul de eliberare naional a Tripura sau Armata de rezisten a Domnului. De asemenea o grupare terorista religioasa este prezenta si in Japonia (Aum Adevrul
Suprem Aum Shinrikyo).

Alte grupari teroriste religioase ar fi cele care reprezinta interesele hinduse si sikh cum ar fi Shiv Sena sau Babbar Calza.

Organizatii teroriste nationaliste : Cea mai cunoscuta organizatie terorista din aceasta categorie este IRA (Irish Republican Army). Aceasta este o organizatie paramilitara nationalista irlandeza creata in 1919, care combate autoritatea britanica in Irlanda de Nord, cu scopul obtinerii independentei si alipirii acestei regiuni la Republica Irlanda. IRA s-a nascut in timpul razboiului de independenta din 19191922, in timpul caruia ducea lupte de gherila. Inca de la infiintarea sa, IRA a sustinut obiectivele Sinn Fein, aripa sa politica, care solicita independenta Irlandei de Regatul Unit, insa cele doua organizatii se diferentiau prin mijloacele de lupta. Ca si Sinn Fein, IRA s-a divizat in urma tratatului de la Londra din 1921, care a stabilit un stat irlandez liber, EIRE (Irlanda de Sud), majoritar catolic, amputat de provincia nordica Ulster, cu majoritate protestanta si cu capitala la Belfast, care ramanea sub autoritatea Londrei. Factiunea minoritara care a acceptat acest acord a fost integrata in fortele armate. Factiunea majoritara, care refuza acordul si reclama realipirea Ulsterului la Irlanda unificata, a luptat contra guvernului Republicii Irlanda in vremea razboiului civil din 1922-1923. Declarata ilegala in Irlanda de Nord incepand din mai 1922, IRA a continuat in acest timp sa recruteze si sa antreneze membri si sa comita periodic acte violente. Dupa retragerea Irlandei din Commonwealth in 1948, IRA si-a reorientat activitatile, de aceasta data pentru a elibera Irlanda de Nord de sub tutela britanica si pentru a crea o republica irlandeza unificata ETA ETA, abreviere pentru Euskadi Ta Askatasuna (n basc Pmntul Basc i Libertate sau ara Bascilor i Libertate - cuvntul nseamn i "i" n basc) este un grup terorist armat din Spania, care cere formarea unui stat socialist independent basc. Simbolul su este un arpe ncolcit pe un topor. Deviza sa este Bietan jarrai ("Continu ambele"). ETA (Euskadi Ta Askatasuna = ara Basc i Libertate) foreaz, pe plan local i la nivelul administraiei centrale, recunoaterea sa ca un partener imperativ de negociere politic. Cum orice entitate politic are nevoie (mai ales) de o justificare metapolitic" de invenia unei naiuni culturale, afiniti spirituale i tradiii comune , ETA le-a nscocit bascilor un prototip coleric de identitate care s-i deserveasc politic gruprii. Sigur, ntr-un procent firav, exist simpatizani ETA. ns identificarea vehemenei ETA cu naionalismul majoritar al Partidului Naionalist Basc (PNB), de exemplu, este o confuzie paguboas. Bascii susin independena (ntr-o proporie, poate, de

50%), dar nu anexai unei grupri armate de eliberare (fictiv), ci ca suporteri ai unei ideologii democrate. Printr-un discurs proindependen potent, partide ca PNB sau Aralar pot atrage voturi consistente care le-ar legitima ulterioare exigene politice. Orizontul unei ri Basce independente este o opiune agreat de un procent important din populaie, dei nu se tie n ce msur implicaiile afluente ale unui astfel de gest sunt complet evaluate, ca i n cazul Cataloniei, n contextul unei Europe integrate i din ce n ce mai federale. n orice caz, ocaua mic prin care se drmuiete independena nu declaneaz nemulumiri severe cetenilor comuni, ct irascibilitate n rndul unei secte extremiste. n megapixeli politici, poza Spaniei gzduiete 17 comuniti autonome, ntre care Catalonia, ara Basc, Galicia, Navarra i Andaluzia au i statutul suplimentar (sau, poate, iniial) de comuniti istorice". Descentralizarea s-a produs n 1978, prin Constituia spaniol postfranchist, iar legea autonomiei lrgite acordate Cataloniei n 2006 are, teoretic, aplicabilitate i asupra celorlalte comuniti.

Alte organizatii teroriste nationaliste cunoscute sunt: Tigrii Tamili, Micarea Islamic Turkestanuli de Est, Fria (confreria) Revoluionar Croat (Iugoslavia), Frontul de Eliberare Naional (Algeria), Frontul de Eliberare a Quebecului (Canada), Armata de Eliberare din Kosovo, Partidul Muncitoresc Kurd (Turcia) PKK, Los Macheteros (Puerto Rico), Frontul de Eliberare Naional a Corsicii (Frana) - FLNC

Organizatii teroriste de stanga: Aciunea direct (Frana), Armata Secret Armean pentru Eliberarea Armeniei (Liban, Armenia, SUA) ASALA, ChukakuHa (Japonia), Partidul Comunist din Nepal (Nepal) de orientare Maoista, Armata de Eliberare Naional (Columbia) - Ejrcito de Liberacin Nacional ELN, GRAPO (Spania), Armata Roie Japonez (Japonia) Sekigun, Khmerii roii (Cabodia), Frontul Patriotic Manuel Rodrguez (Chile), Montoneros (Argentina), Consiliul Socialist Naional al Nagalandei (India), Naxals (India) Naxalites, Noua Armat Popular (Philipine), Organizaia Revoluionar 17 Noiembrie (Grecia) 17N, Grupul Popular de Rzboi (India), Fraciunea Armata Roie (Germania) cunoscut ca Banda Baader-Meinhof, Brigzile Roii (Italia), Forele Armete Revoluionare ale Columbiei (Columbia) FARC, Calea Luminoas (Peru) Sendero Luminoso, Armata de Eliberarea Symbionez (SUA), Micarea Revoluionar Tupac Amaru (Peru), Frontul Unit de Eliberare (SUA), Frontul Unit de Eliberare a Assam (India), Weathermen (SUA), PartidulFront de Eliberare Revoluionar Popular.

Organizatii teroriste de dreapta:

Rasiste: Armata de Eliberare a Rwandei (Rwanda), Naiunile Ariene (SUA), Armata Republican Arian (SUA), Boeremag (Africa de Sud), Combat 18 (Regatul Unit), Coloana 88 (Regatul Unit), Micara Creativ (SUA), Micarea de Aciune i Aprare Masada (Frana), Micarea Naional Socialist (Regatul Unit), Ordinul (SUA), Organizaia Armatei Secrete (Frana, Algeria), Rezistena Alb Arian Anti-comuniste: Aliana Anticomunist Argentina (Argentina), Autoaprarea Unit a Columbiei (Columbia), Contras (Nicaragua), Coordonarea Unit a Organizaiilor Revoluionare (Cuba), Brigzile Morii (El Salvador).