Sunteți pe pagina 1din 1

Compozitia decorativa Generalitati; principiile artei decorative; aspecte generale: repetitia, alternanta, jocul de fond, simetria, colajul

Arta decorativa se deosebeste de pictura prin modul de organizare a compozitiei si prin felul in care sint folosite elementele de limbaj si mijloacele de expresie. Exista insa si unele asemanari. Spre exemplu si in artele decorative actioneaza cele doua legi de baza ale compozitiei: unitatea in varietate si varietatea in unitate cu multe din mijloacele de expresie specifice (ritmul, contrastul, armonia formelor si culorilor, echilibrul dintre spatiu plin si spatiul gol, suprapunerea, juxtapunerea, simetria, asimetria). In artele decorative culorile pot fi amestecate fizic intre ele in scopul obtinerii diferitelor nuante, tonuri si armonii cromatice, ca si in arta picturii. Arta decorativa este menita sa decoreze unele spatii ori obiecte, care pot fi plane sau volumetrice. In pictura culoarea este folosita pentru a reda volumul si adincimea, spatialitatea, impresia de aproape departe. Pentru aceasta se folosesc tehnici cum ar fi modelarea, modularea, divizarea tentei si altele. In arta decorativa intreaga suprafata este plata fara efecte de spatialitate. De aceea si culoarea este asezata in tente plate, uniforme ca ton si nuanta. Petele de culoare ce determina anumite forme, chiar daca sint inchise sau deschise, sint asezate pe suprafata compozitiei intr-o ritmicitate echilibrata. Prin aceasta modalitate se obtine efectul de plan, bidimensional (lungime latime), adincimea lipseste. Principiile artei decorative sint multiple. In clasa a VI - a se studiaza doar repetitia alternanta si simetria. Pentru a crea compozitii decorative folosind aceste principii este necesar ca mai intii sa se obtina motivul decorativ. Aceasta se realizeaza prin metoda stilizarii. Stilizarea incepe cu studiul dupa natura a motivului dorit. Elementul ales trebuie observat si analizat cu atentie, pentru a descoperi ce este caracteristic in forma respectiva. Ce nu este semnificativ se elimina; nu se retin decit trasaturi esentiale specifice modelului. Pentru a stiliza este nevoie si de imaginatie si de fantezie. Mai intii se observa in ce forma geometrica s-ar putea inscrie modelul. Se traseaza axele si liniile generale de contur iar faza urmatoare este stilizarea adica desenarea simplificata si expresiva a elementului. Motivul unic este o compozitie de sine statatoare, poate avea o forma geometrica sau o forma oarecare. Bordura este o compozitie decorativa organizata pe o fisie ce se desfasoara intr-un singur sens (pe lungime). Este folosita pentru delimitarea unor motive centrale dintr-o compozitie mai ampla (covor, pictura bisericeasca). Friza este tot o bordutra dar este folosita in arhitectura ca element figural. Are continut narativ, cuprinzind personaje. Banda este o fisie ingusta care poate insoti bordura pentru a o pune in evidenta. Se foloseste mult in domeniul confectiilor. Repetitia si alternanta sint doua principii importante ale artei decorative. Ele pot fi aplicate in ornamentarea bordurii, a benzii si a jocului de fond. Repetitia inseamna reluarea aceluiasi motiv decorativ in aceeasi pozitie si culoare pe toata dimensiunea compozitiei. Alternanta presupune folosirea aceluiasi motiv decorativ, dar repetat in pozitii si culori alternative. Chenarul este tot o bordura care inchide o anumita suprafata (compozitie decorativa sau alta imagine). Jocul de fond este tipul de compozitie decorativa care nu este limitata in nici un fel. Poate contine un motiv sau mai multe. Simetria reprezinta ordine, regularitate si armonie in organizarea unei imagini, a unei suprafete, a unei compozitii. Ea poate fi fata de un ax ori fata de un punct central. Simetria este un mod de organizare a partilor unei figuri astfel incit formele ce exista de o parte a axului sa se afle in chip identic si de cealalta pare a axului. Este o concordanata deplina intre cele doua jumatati despartite de un ax median. Colajul este practicat frecvent in scoala deoarece procedeul solicita imaginatie, creativitate, indeminare practica, fantezie si mai ales exista satisfactia rezultatului final.