Sunteți pe pagina 1din 10

Parcul Natural Bucegi

Ariile naturale protejate, conform O.U.G nr. 236/2000, reprezinta zone terestre, acvatice si/sau subterane, cu perimetrul legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita si cuprind: rezervatii ale biosferei - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor zone de habitat natural si a diversitatii biologice specifice. Acestea cuprind un complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea traditionala a teritoriului, ecosisteme modificate sub influenta omului si care pot fi readuse la starea naturala, comunitati umane a caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltarii durabile si armonioase. parcuri nationale - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, cuprinzand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizicogeografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice. parcuri naturale - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau culturala, deseori cu o mare diversitate biologica. rezervatii stiintifice - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate naturale terestre si/sau acvatice, cuprinzand elemente reprezentative de interes stiintific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de alta natura. rezervatii naturale - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. monumente ale naturii - arii naturale protejate al caror scop este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare, endemice sau amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si faunistice, fenomene geologice - pesteri, martori de eroziune, chei,

cursuri de apa, cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, precum si alte elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor. Istorie In prezent, la noi in tara, in afara de Parcul Natural Bucegi exista un numar de 16 Parcuri Nationale si Naturale legal constituite pana la aceasta data - Parcurile Nationale: Domogled-Valea Cernei, Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii Rodnei, Cheile BicazuluiHasmas, Ceahlau, Calimani, Cozia, Piatra Craiului, Semenic-Cheile Carasului si Muntii Macinului, Parcul National Ceahlau, respectiv Parcurile Naturale: Portile de Fier, Apuseni, Gradistea Muncelului-Cioclovina, Balta Mica a Brailei, Vnatori Neamt). Lucrarile stiintifice elaborate de prestigiosi botanisti, la inceputul secolului trecut, au stat la baza primului act de constituire a unor rezervatii-monumente ale naturii. Prima arie protejat din Bucegi a fost iniiat n anul 1943, aprnd pentru prima dat evideniat n Jurnalul Consiliului de Minitri din anul menionat. Este vorba de Abruptul Prahovean. De la aceast dat, reeaua de arii naturale protejate s-a extins continuu Odata cu promovarea si dezvoltarea turismului, exploatarea maxima a resurselor naturale dar si ca rezultat al procesului pe scara larga de distrugere a diversitatii biologice cat si a influentei acesteia asupra factorilor de mediu a fost creat un cadru organizatoric adecvat masurilor specifice de conservare si protectie prin infiintarea Parcului Natural Bucegi, la 27.01.1990 cu o suprafta de 35700 hectare.In anul 2000, prin Legea 5, este specificat Parc Natural Bucegi, cu o suprafa de 32.663 de hectare,pe teritoriul a 3 judete. Localizare Parcul Natural Bucegi este situat integral in Masivul Bucegi din Carpatii Meridionali, desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, pe teritoriul administrativ a trei

judete: Dambovita, Prahova si Brasov. Este delimitat de Valea Prahovei la est,Muntii Dihamului la nord,Valea Barteiului si Valea Raciului la vest,si Masivul Gurguiatul la sud. Elemente protejate In cadrul parcului exista 14 rezervatii cu o suprafata totala de 8.210 ha (Muntii Coltii lui Barbes,Piatra Arsa,Abruptul Prahovean,Bucegi-Bucsoiu-Malaiesti,Bucegi-Gaura,Vama Strunga,Pestera Cocora,Valea Horoabei,Cheile Tatarului,Zanoaga-Lucacila,Turbaria Laptici,Orzea_Zanoaga,Pestera Ratei si Plaiul Hotilor). Abruptul Prahovean Situata in Parcul Natural Bucegi-judetul Prahova; Suprafata: 3850 ha(45%- paduri); Fauna: capra neagra, ursul. Rasul, cocosul de munte si corbul; Atractii turistice: Babele, Sfinxul si Monumentul Eroilor; Puncte de acces: Sinaia si Busteni-telecabina sau poteci marcate; Acces auto: DN1/ tren-Statiile Sinaia si Busteni; Programe turistice: Drumetii cu ghid turistic autorizat, fotografiere si filmare; Trasee turistice recomandate: Busteni-Valea Jepilor-Cabana Caraiman-Cabana Babele; Busteni-Cabana Gura Diham- Cabana Poiana Izvoarelor- La Perpeleac- Cabana Omu; Cazare: Hoteluri:Cota 1000, Piatra Arsa; Cabane: Babele, Caraiman si Omu; Activitati permise: Turism Stiintific, drumetii si realizarea de documentare; Rezervatia naturala Valea Horoabei Situata in Parcul Natural Bucegi, judetul Dambovita; Suprafata: 5,70 ha; Fauna: ursul , pisica salbatica si capra neagra; Atractii turistice: Izbucul din Horoabele,Turnul Seciului si Ponorul din Horoabele; Puncte de acces: localitatea Moroieni si acces auto- Targoviste- MoroieniSanatoriul Moroieni-Padina-Pestera; Programe turistice: drumetii cu ghid autorizat de PNB, Fotografiere si filmare; Trasee turistice recomandate: Moroieni-Padina-Pestera-Valea Horoabelor-Vf. Gutanu- Moeciu; Activitati permise: turism stiintific, drumetii si realizarea de documentare;

Plaiul Domnesc Rezervatia naturala paleontologica Plaiul Domnesc, formata din calcare tithonice fosilifere, cuprinde o bogata fauna fosila reprezentata de 250 de specii, care include numeroase forme noi pentru stiinta, cele mai reprezentative fiind: bivalvele (80 specii Ostrea, Spondylus, Avicula, etc.), gasteropode (60 specii Norinea, Neritopsis, Protocyprae tithonia, ultima reprezintand o specie rara, fiind identificata pentru prima data in lume in Sicilia si apoi in Plaiul Domnesc), crustacei (40 specii - Prospon, Glaessneropsis, Galathea, etc.), cefalopode (17 specii Duvalia, Haploceras, Aptychus, etc.), brahiopode (15 specii Terebratula, zeilleria, etc.), corali, spongieri, hidrozoare. Cheile Tatarului Rezervatia naturala complexa Cheile Tatarului cuprinde sistemul carstic Tataru: lapiez, doline, Pestera Ursului si Pestera Mica (din Cheile Tatarului), Cheile Tatarulului (monument al naturii), elemente floristice rare, asemanatoare cu cele din rezervatia Zanoaga; o fauna fosila abundenta si diversa: Macocephalites macrocephalites, Propanulites, Procerites sp., Choffatias sp., Loboplanulites sp., Phylloceratidae, etc.
Turbaria Laptici

Rezervatia naturala botanica. Turbaria Laptici, cuprinde mlastina oligotrofa care adaposteste elemente floristice rare: Salix myrtilloides relict glaciar de origine nordica, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba ce se gasesc la baza tulpinilor de molid, pin, mesteacan, ienupar pitic.
Pestera Ratei

Rezervatia naturala mixta (speologica, geomorfologica) Pestera Ratei cuprinde sistemul carstic Ratei: Pestera Ratei, Cheile Rateiului (monumente ale naturii); Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje, insumand 5160 m este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Concretiunile de calcit, gips si aragonit, elemente rar intalnite in alte pesteri din tara ii sporesc valoarea. Orzea-Zanoaga si Zanoaga-Lucacila Rezervatiile naturale mixte Orzea - Zanoaga si Zanoaga Lucacila cuprind sistemul carstic Zanoaga: Cheile Zanoagei Mari, Cheile Zanoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), frumoase paduri de molid (Pices abies); o vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), Iris dacica, scorusul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.

Monumentele naturii din cadrul Parcului Natural Bucegi: Denumirea monumentului 1.Avenul Vnturis 2.Cascada Vnturis 3.Coltii lui Barbes 4.Claia Mare 5.Portita Caraimanului 6.Ogasul Spumos 7.Peretele Vaii Albe 8.Coltii Morarului 9.Ceardacul din Valea Cerbului 10.Pietrele de la Omu 11.Avenul din Bucsoiu 12.Mecetul Turcesc 13.Hornurile Malaiestilor 14.Circul Glaciar Tiganesti 15.Arcada din Valea Gaura 16.Valea Tapului 17.Popasul Strunga 18.Punctul Fosilifer de pe Valea Gaura 19.Cascada Doamnei 20.Sfinxul 21.Babele 22.Avenul din Piciorul Babele 23.Platoul cu ciuperci de gresie 24.Cheile Horoabei 25.Ponorul din Horoaba 26.Cheile Ursilor 27.Pestera Ialomitei 28.Calcarele de la Strungulita 29.Izbucul din Horoaba 30.Turnul Seciului 31.Izbucul Coteanu 32.Cheile Tatarului 33.Cheile Zanoagei 34.Cheile Orzei 35.Platoul Carstic Lespezi 36.Cheile Brateiului 37.Coltii Brateiului 38.Cheile Rateiului 39.Pestera Ratei Importanta speologica hidrologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica speologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geologica geologica paleontologica hidrologica geomorfologica geomorfologica speologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica speologica geologica hidrologica geomorfologica hidrologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica geomorfologica speologica

Sfinxul Situat la 2216 m altitudine pe platoul Bucegilor Sfinxul este un monument al naturii format de-a lungul timpului datorita ploilor si eroziunii vantului. Prin aspectul sau omenesc, creeaza o imagine tulburatoare: fata proporionata, buze severe, barbie voluntara. Se spune ca Sfinxul este reprezentarea unei divinitati, expresie suprema de putere si demnitate. Asemanarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv in plus sa credem ca natura si-a depasit propriile limite, lasandu-ne pe noi uimiti si neputinciosi in descoperirea misterului. Babele Pe platoul Muntilor Bucegi se inalta un grup de stanci cu forme bizare care au fost numite in traditia populara "Babele". In geografie, aceste roci cu forme ciudate sunt numite "ciuperci", Babele rezultand din actiunea vantului, numita coraziune, care a erodat calcarele si gresiile din care acestea sunt alcatuite. Istoricii spun ca "Babele", denumire traditionala ce atesta aceste monumente, au fost odata simulacrele unor divinitati montane numite de romani Deae veteres. Avnd n vedere faptul c el, din punct de vedere altitudinal, se dezvolt de la o nlime minim de 800 860 de metri i ajungem la 2504 metri, la vrful Omu, este clar c ecosistemele din acest parc sunt foarte variate i foarte valoroase. Flora si fauna ocrotita in Parcul Natural Bucegi Relieful divers,structura geologica si altitudinea de peste 2500 de metri au permis instalarea unei flore bogate si variate-peste 3500 de specii de plante cunoscute din care multe ocrotite de lege Floarea de colti - Leontopodium alpinum(L) Cass Iedera alba - Daphne blagayana Freyer Smardar - Rhododendron kotschi Simk Sangele voinicului - Nigritele nigra Rohb Bulbuci - Trolius europaeus Angelica - Angelica archangelica Ghintura galbena - Gentiana lutea Larice - Larix decidua Zambru - Pinus cembra Tisa - Taxus bacata Fauna Bucegilor este in general foarte bine cunoscuta datorita accesibilitatii ei. In Bucegi exista 3000 specii animale. Nevertebratele sunt reprezentate de rotifere, cca. 105 specii gasteropode (15 endemice pentru Bucegi), 160 specii arahnide si 1300 specii insecte. Fauna acvatica - 8 specii - este slab reprezentata. Dintre vertebrate se cunosc 129 specii pasari si 45 specii mamifere. Capra Neagra - Rupicapra rupicapra,

Rasul - Lynx lynx, Cocosul de munte - Tetrao- urogalus, Vulturul plesuv sur - Gyps fulvus

Accesul: Este caracterizat printr-un grad ridicat de accesibilitate. Se poate face prin 14 puncte de intrare din care 2 destinate transportului pe cablu (Sinaia spre cota 2000, Busteni spre cabana Babele si Pestera), cu autoturismul pe drumurile nationale pana in localitatile Moroieni, Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran, Rasnov, Moieciu, etc., cat si cu trenul pana la statiile- Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga, Predeal. In interiorul parcului exista o retea de trasee turistice bine marcate si intretinute. Totusi, lipsa fondurilor pentru reamenajarea traseelor turistice isi pune amprenta pe starea marcajelor, in special pe traseele mai putin circulate, care nu au fost considerate prioritate de catre cei care in ultimii ani au investit efort in refacerea marcajelor. Ca o caracteristica, ele au grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor categoriilor de turisti.

Cazare n Parcul Natural Bucegi exist o dens reea de spaii de cazare cu peste 1.500 locuri ce acoper ntreaga suprafa. -4 Hoteluri ( Pestera, Cota 1000, Cota 1400, Piatra Arsa), -1 Motel (Cuibul Dorului), -12 Cabane Modernizate precum si unitati turistice aflate in imediata apropiere a limitei Parcului: Cabana Malaiesti, Cabana Poiana Izvoarelor, Cabana Gura Diham,Cabana Caraiman, Cabana Babele, Cabana Padina, Cabana Piatra Arsa, Cabana Poiana Stnei, Cabana Miorita, Cabana Valea Dorului, Cabana Valea cu Brazi, Cabana Bradet, Cabana Furnica, Cabana Bolboci, Cabana Cheile Zanoagei, Cabana Cuibul Dorului, Cabana Scropoasa, Popas Valea Muschiului, Cabana Omu, Cabana Pajisti Pestera, Cabana Pajisti Blana, Cabana Diana.

Programe turistice Prin complexitatea lui, parcul ofera multiple posibilitati de recreere: drumetie cu ghid turistic autorizat de PNB (pe traseele existente si marcate), alpinism (aprox. 280 de trasee), speoturism, fotografiere, filmare, sporturi de iarna, moutain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului.

Impactul turismului Patrimoniul natural al Parcului, in mod special peisajele si elementele de flora si fauna atractive ca aspect, a determinat dezvoltarea activitatii turistice care se desfasoara atat in mod controlat cat si, de cele mai multe ori pana la infiintarea Administratiei, in mod necontrolat cu urmari negative, de multe ori ireparabile asupra acestuia. Astfel: potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajistilor alpine, a covorului vegetal si chiar a solului in imediata apropiere a celor mai vizitate monumente ale naturii (ex. Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman, etc.); accesul turistilor a dus la cantonarea faunei in zone inaccesibile acestora, zone care de cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrana a acestor animale; componenta covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a suferit modificari majore, plantele cu aspect si colorit deosebit disparand in totalitate; accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri si stationarea acestora pe covorul vegetal au dus la degradarea directa a acestora dar si la degradarea indirecta a intregului habitat prin facilitarea accesului unui numar mare de persoane; turismul in pesteri, a dus la degradarea acestora atat prin disparitia cvasitotala a speleotermelor, a modificarii parametrilor de habitatn prin introducerea iluminatului artificial, obturarea gurilor acestora, inscriptionarea peretilor, etc.; camparea in locuri neamenajate a dus la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei, aparitia dedozitelor de gunoaie, etc.; Turismul influenteaza in mod favorabil situatia economica a comunitatilor locale dar se poate vorbi si de un impact negativ asupra acestora si mai ales asupra activitatilor traditionale daca nu exita un plan coerent de dezvoltare a zonei. Proiecte de viitor Dezvoltarea zonei turistice - Sinaia Perla Carpatilor Administratia Parcului Natural Bucegi se opun initiativei, spunand ca partea din proiect care prevede realizarea unui telescaun de la Cota 998 (Taverna Sarbului) si pana la Cota 2000, intr-o zona aflata in interiorul ariei protejate, nu respecta criteriile privind protectia mediului: Muntele, de la Cota 1400 la Cota 2000, nu poate suporta decat o instalatie de transport pe cablu Statiunea Pestera-Padina Padina:43,00 ha sunt destinate structurilor de primire turistica; 22,80 ha sunt destinate instalatiilor de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori; zona rezervata Centrului National pentru Pregatire Olimpica (trambuline sarituri, complex

biatlon, schi - fond, schi role) este de 8,80 ha; structurile destinate agrementului ocupa 3,10 ha; elementele de cadru natural si amenajat ocupa 26,95 ha. Pestera:9,0 ha destinate structurilor de primire turistica; 7,0 ha sunt destinate instalatiilor 9,0 de transport pe cablu din interiorul statiunii si arealului de sosire pentru schiori ; zona verde amenajata ocupa 2,65 ha; zona cailor de comunicatie ocupa 2,60 pentru sectorul social - gospodaresc comun celor doua statiuni s-au rezervat 6,60 ha; caile de comunicatie rutiere si pietonale, inclusiv parcajele publice ocupa 17,10 ha

Bibliografie: -Dr.A.Ardelean,Prof.M.Georgescu,Dr.Gh.Mohan,1993,Rezervatii si monumente ale naturii din Romania,editura Casa de editura si comert Scaiud; -Ministerul Transporturilor,Constructiilor si turismului, Autoritatea Nationala Pentru Turism,2007, Ghidul Ariilor Naturale Protejate,editura Romania,Bucuresti; -www.cjd.ro -www.statistici.insse.ro -www.rri.ro -www.apmph.ro -www.bucegipark.ro