Sunteți pe pagina 1din 4

Societatea civil

Societatea civil este reprezentat de instituiile i organizaiile sociale i civice care constituie temelia unei democraii funcionale. Organizaiile societii civile se implic n luarea decizilor privind dezvoltarea social sau a deciziilor de interes public. "Societatea civil este o noiune care descrie forme asociative de tip apolitic i care nu sunt pri ale unei instituii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaiile neguvenamentale - asociaii sau fundaii, sindicatele, uniunile patronale sunt actori ai societii civile, care intervin pe lnga factorii de decizie, pe lnga instituiile statului de drept pentru a le influena, n sensul aprrii drepturilor i intereselor grupurilor de ceteni pe care i reprezint" (Fundaia pentru Dezvoltarea Societii Civile: www.fdsc.ro). Exist diferite definiii ale conceptului de "societate civil". n limbajul comun, sensul atribuit este adesea unul reducionist, muli oameni nelegnd prin "societate civil" organizaiile nonguvernamentale. coala londonez de economie, Centrul pentru Societatea Civil, utilizeaz ca definiie de lucru: "Societatea civil se refer la un set de instituii, organizaii i conduite situate ntre stat, afaceri i familie. Aceasta include organizaii non-profit, organizaii filantropice, micri sociale i politice, alte forme de participare social i civic". Exemple de instituii ale societii civile:

organizaii nonguvernamentale (ong-uri); organizaii comunitare (community-based organizations); asociaii profesionale; organizaii politice; cluburi civice; sindicate; organizaii filantropice; cluburi sociale i sportive; instituii culturale; organizaii religioase; micri ecologiste; media; etc.

Societatea civil descrie un ntreg sistem de structuri, care permit cetenilor noi roluri i relaii sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public. Societatea modern se structureaz prin trei componente:

componenta economic componenta politic (instituiile fundamentale ale statului) componenta societii civile, scetorul non-profit, care legitimeaz sau amendeaz celelate dou componente.

Dincolo de aspectul instituional, societatea civil este format din ceteni, care, asociai sub diferite forme, particip la viaa public, influeneaz politicile, apr i promoveaz interesele populaiei. Sergiu Tamas, in "Dicionar politic. Instituiile democraiei i cultura civic" (Editura Academiei Romne, 1993), afirma c "formarea societii civile este rezultatul unei micri spontane i creatoare a cetenilor care instituie n mod benevol diverse forme de asociere politic, economic, cultural. n cadrul societii civile, cetenii intr ntr-o estur de raporturi sociale, participnd benevol la activitatea unei multipliciti de asociaii, organizaii, cluburi, n vederea promovrii unei diversiti de obiective i

interese. Organizaiile societii civile sunt, ntr-un anumit sens, autonome, n raport cu statul, reprezentnd o multitudine de centre de putere, un sistem al puterilor non-statale".
O organizaie non-guvernamental (abreviat ONG) este o instituie care lucreaz independent fa de activitatea guvernului, dei unele ONG-uri sunt parial sau integral finanate de acesta. Helmut K. Anheier estimeaz numrul organizaiilor non-guvernamentale internaionale la peste 40.000[1]. Numrul celor naionale este i mai mare: Rusia are 400.000 de ONGuri[2]. Se estimeaz c India ar avea 1 pn la 2 milioane de ONGuri.

ONG-urile Organizatiile neguvernamentale: O.N.G.-urile sunt organizatii din sfera societatii civile care si propun gasirea unor solutii pentru problemele societatii, edificnd astfel o societate democratica. Desigur exista mai multe organizatii precum partidele politice, sindicatele, care fac parte din cel de al treilea sector, dar care si propun scopuri politice. O.N.G.-urile cunosc variate forme organizationale de la mici initiative locale, societati bazate pe beneficii reciproce, spre grupuri mai active. Toate aceste forme organizationale au unele caracteristici comune. Caracteristica principala a acestora este faptul ca ele sunt independente fata de stat. Ceea ce le deosebeste de celelalte structuri asociative este caracterul non-profit al acestora axat pe beneficiul public si nu pe cel privat. Pentru organizatiile neguvernamentale se utilizeaza o terminologie specifica: organizatii neguvernamentale (O.N.G.); organizatii voluntare particulare; organizatii non-profit; asociatii secundare (de rudenie, etnice si cetatenie); asociatii voluntare; grupuri de presiune. Functiile O.N.G.-urilor De-a lungul istoriei sale, viata asociativa a fost un loc al creativitatii, formarii personale si colective, educatiei cetatenesti. Dezvoltarea vietii asociative si crearea de organe intermediare ntre guvern si individ, are drept obiectiv favorizarea asumarii de responsabilitati de catre cetateni si implicarea lor n viata societatii; dezvoltarea notiunii de solidaritate colectiva. n mod traditional, asociatiile si asuma un rol esential pentru sanatatea ansamblului societatii. Numeroase asociatii au, mai cu seama, sau exclusiv o functie prestatoare de servicii, ele acopera lacunele existente, largesc evantaiul serviciilor deja oferite. O alta functie importanta a numeroaselor asociatii e rolul de pionier si de novator n domenii extrem de variate de la nivel local la nivel international. Ele ajung adesea sa strneasca profunde schimbari de atitudini. Drept exemplu pot fi aduse dezbaterile pe marginea egalitatii ntre sexe, a drepturilor omului, a descoperirii urgentei pe care o reprezinta protectia mediului etc. O alta functie a asociatiilor este rolul lor de aparator. Pe de o parte, ele pot apara interese sociale speciale sau pot asigura protectia unor grupuri sociale, economice, profesionale sau de alta natura. Pe de alta parte, ele pot actiona pentru combaterea metodelor de actiune sau a atitudinilor xenofobe a absentei posibilitatilor acordate femeilor sau a discriminarii la care snt supuse persoanele handicapate. n rolul de aparator asociatiile vegheaza pentru ca fiecare sa se bucure de drepturile si de prestatiile pe care le poate pretinde. A patra functie fundamentala a asociatiilor e cea de garant al anumitor valori n cadrul societatii. n virtutea naturii lor specifice a compozitiei si obligatiilor lor, ele pastreaza si favorizeaza valorile muncii neremunerate, ale initiativei si ale participarii active la viata sociala, ale pluralismului, solidaritatii, protectiei si respectului minoritatilor.

n ciuda sau mai degraba din cauza domeniului lor de actiune pe sectoare si adesea foarte farmitat, ele reflecta varietatea problemelor si preocuparilor oamenilor de rnd cu mai multa exactitate dect partidele politice si piata , care nu snt n masura sa reflecte realitati, dupa cum nici autoritatile publice nu le-ar putea ntelege. Organizatiile traditionale adncesc diferentele sociale, organizatiile moderne creeaza ntrepatrunderi pluraliste. Primele predomina n statele timpurii, cele moderne predomina ulterior. La rndul sau organizatiile moderne necesita un suport legal mai dezvoltat. Grupuri bazate pe afinitati: Promoveaza coeziune sociala. Actioneaza mpotriva izolarii. Pregatesc viitori conducatori. Dezvolta aptitudini organizatorice. Ridica gradul de ncredere a membrilor n ei nsasi. Asociatii civile: Promoveaza coeziunea sociala. Actioneaza mpotriva izolarii. Pregatesc viitori conducatori. Dezvolta aptitudini organizatorice. Ridica gradul de ncredere a membrilor n ei nsasi. Rezolva probleme sociale. Mobilizeaza resursele locale pentru rezolvarea nevoilor comunitatii. Ofera alternativa la serviciile prestate de institutiile statului. Cresc gradul de autonomie locala / minimalizeaza dependenta. Asociatii politice: Promoveaza coeziunea sociala. Actioneaza mpotriva izolarii. Pregatesc viitori conducatori. Dezvolta aptitudini organizatorice. Ridica gradul de ncredere a membrilor n ei nsasi.

Rezolva probleme sociale. Mobilizeaza resursele locale pentru rezolvarea nevoilor comunitatii. Ofera alternativa la serviciile prestate de institutiile statului. Cresc gradul de autonomie locala / minimalizeaza dependenta. Cresc participarea n procesul politic. Ofera posibilitatea de expresie si cresterea constiintei politice a membrilor. ncurajeaza guvernele sa fie mai deschise si mai cooperante. Cerintele de activitate a O.N.G.-urilor Relatia stat - O.N.G. este valabila pentru un stat care pretinde a fi democratic. Nentelegerile ntre stat si O.N.G.-uri pot crea situatii de tensiune ntr-o perioada anumita de timp, dar ar putea evalua ntr-o energie creatoare. O prima conditie n edificarea unei societati civile este existenta unor prevederi legale, care consfintesc dreptul la libera asociere, de ntrunire si libertatea cuvntului a indivizilor. Problemele cu care se confrunta n activitatea lor O.N.G.-urile: n activitatea lor organizatiile neguvernamentale se ciocnesc de o serie de probleme att de ordin obiectiv, ct si subiectiv. Am putea mentiona aici lipsa traditiilor societatii civile n R. Moldova, lipsa unui concept integru la nivel statal privind sectorul non-profit, lipsa experientei n gestionarea activitatii organizatiilor neguvernamentale. Cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea organizatiilor neguvernamentale este imperfect. Legea despre fundatii lipseste iar legea despre asociatii are multe imperfectiuni. Nu este reglementata activitatea organizatiilor nenregistrate iar procedura de nregistrare si perfectarea tuturor documentelor si atributelor este ndelungata si costisitoare. O alta problema ar fi lipsa expertilor locali n domeniu sectorului nonprofit si posibilitatile limitate de finantare a proiectelor O.N.G.-urilor. Cteva pericole pentru O.N.G. Din practica de activitate si organizare a O.N.G.-urilor este cunoscut ca unele grupuri se pot organiza mult mai repede dect altele. Grupurile de interese nguste se por organiza mai usor dect altele. Grupurile de interese mici, nguste si specifice se pot organiza mai usor si snt implicate efectiv n formarea politicii publice. Uneori cteva organizatii mari si profesioniste tind sa domine peisajul O.N.G.-urilor. n paralel exista pericolul cnd O.N.G.-urile pot fi atrase n economia de piata si se pot transforma n organizatii cu profit.