Sunteți pe pagina 1din 3

GESTALTISMUL / ASOCIATIONISMUL Voi incepe prin definirea conceptelor iar pe parcurs vom putea diferentia cele doaua concepte.

Asociationismul este o teorie empirica a cunoasterii, reprezentand o reflectare a empirismului in psihologie. Conceptul de gestalt inseamna configuratie, structura, forma , mod de organizare a campului. Dupa cum putem observa din definirea termenilor, asociationistii explica viata psihica prin asociatii spre deosebire de conceptele gestaltistilor care se refera la : forma, structura, camp, intuitie. Unul din precursorii asociationismului este John Locke care a sustinut ca tot ce este intelec t a fost mai intai in simturi, ca si exemplu de asociere a ideilor, J. Locke ne prezinta cazul unui tanar care a injjvatat sa danseze intr-o camera unde era si un cufar, astfel el nu mai reusea sa execute pasii de dans decat in prezenta cufarului.In cadrul asociationismului putem regasi: - conexionismul (E.Thorndilke) care afirma ca invatarea este realizata daca sunt stabilite anumite legaturi intre stimul si raspuns ( a construit asa numitele cutii cu probleme); - reflexologia ( I.P. Pavlov) - a descoperit ca un anumit stimul care legat de un anumit reflex se poate asocia cu alti stimuli in acelasi timp. Cativa teroreticieni ai gestaltismului sunt : W Kohler, K. Lewin. Dintre reprezentantii neogestaltisti se remarca : G. Allport care concepe personalitatea ca pe o structura dinamica; H. Eg utilizeaza conceptul de camp de constiinta. Po t concluziona prin faptul ca gestaltistii afirma doar existenta perceptiei iar asociationistii reuneste doar existenta senzatiei.

INTROSPECTIONISM/ BEHAIVIORISM Voi incepe prin definirea conceptelor iar pe parcurs vom putea observa diferentele intre cele doua concepte. Conceptul de introspectie provine din cuvantul latin introspectio care inseamna a privi in interior, spre propriile stari, fiind opusa de extrospectie care face referire la privirea catre lumea exterioara. Conceptul de behaiviorism provine din limba engleza care inseamna comportament. Dupa cum putem observa din definirea termenilor introspectionismul este bazat pe psihologia subiectiva iar behaiviorismul pe pshiologia obiectiva. Behaiviorismul studiaza comportamentul animal si uman dupa schema S-R (stimul reactie) spre deosebire de introspectionism care are la baza observarea constiintei de catre ea insasi, iar cercetatorul tb sa se dedubleze in obiect si subiect. Behaiviorismul a ignorat cercetariile asupra constiintei considerand aceasta preocupare mistica. Behaivioristii nu resping existenta mintii si a constiitei, dar considera ca sunt imposibil di observat si ca au o contributie minora in abordarea stiintifica a psihologiei.

TREI EXEMPLE DE ASOCIATIONISTI H. Ebbinghaus activitatea lui sta la baza crecetarilor asupra memoriei. Pt. a studia factorii care influenteaza memoria si uitarea, el s-a folosit pe sine ca subiect si a folosit silabe fara sens: ZUC, TAF, POV. El considera ca aceste silabe ii dau posibilitatea de a sudia noua invatare prin formarea de asociatii in cadrul unui material care nu este asociat cu o invatare anterioara. H. Ebbinghaus a contribuit la intelegerea memoriei si uitarii; a propus sa se testeze memoria comparand numarul de incercari necesare pt realizaerea a doua invatari identice decalate in timp, introducand astfel metoda economiei; a creat curba uitarii prin care demonstreaza ca se uita intr-un ritm destul de rapid in primele ore dp invatar, iar apoi rata devine progresiv mai scazuta. E. Thorndike a studiat conexionismul care afirma ca invatarea se realizeaza daca sunt stabilite anumite legaturi intre stimul si raspuns. El a lucrat pe inteligenta animala studiind invatarea la animale, in special asociatiile care se formeaza intre stimul si raspunsurile voluntare. A creat asa numitele custi cu probleme prin care animalele infometate tb sa gaseasca solutia de deschidere a custii pt a ajunge la hrana. Repetand aceeasi experienta, observa ca timpul necesar iesirii din cusca scade, acesta fiind un indicator al invatarii. El a demostrat ca invatarea se produce gradat, iar recompensa este responsabila de raspunsul adecvat, astfel el pune 2 legi in evidenta: a) legea exercitiului- invatarea nu se produce dintr-o data ci prin incercari si erori. b) legea exercitiului conexiunile sunt intarite dc sunt urmate de un succes si slabite dc sunt urmate de esec.

I.P.Pavlov a descoperit ca un stimul neconditional ( mancarea) este legat in mod natural de un anumit refelex - raspuns neconditional ( salivatia) se poate asocia cu alti stimuli prezenti in acelasi timp. Astfel un caine, va incepe sa saliveze la sunetul unui clopotel daca mancarea i-a fost data in timp ce suna clopotelul. Ca si contributii ale lui I.P. Pavlov avem: - refelxul conditional si stereotipiile dinamice, - organizarea diferita a celor 2 sisteme de semnalizare, - intemeierea unei scoli de neurofiziologie.

PSIHOFIZICA Conceptie dualista care considerea ca fenomenele fiziologice si cele fizice sunt doua fenomene paralele fara relatii cauzale intre ele. G. Fechner a initiat psihofizica, propunandu-si sa studieze relatiile cantitative dintre stimularile fizice si senzatii. Initial Fechner s-a ocupat de cercetari fizicochimice, apoi cu studiul perceptiei culorilor. Fechner a fondat psihofizica si tot el i-a determinat prima lege, care pune in relatie intensitatea unei senzatii cu intensitatea stimului care o provoaca. In conceptia sa corpul si spiritul sunt doaua aspecte ale aceleiasi realitati. H. Weber (fiziolog si anatomist german) lui i se atribuie conceptul de prag diferential demonstrand prin acesta ca este acelasi pt diferite greutati.

PRIMA TOPICA A LUI FREUD Prima topica distinge in cadrul aparatului psihic inconstientul , preconstientul, constientul. Inconstientul poate fi vazut ca o camera spatioasa fiind guvernata de principiul placerii. Constiinta poate fi vazuta ca o incapere mai mica, ea este spectatoare si este ca un filtru care permite sau nu satisfacerea pulsiunilor. Constiinta este guvernata de principiul realitatii. Preconstientul este doar o statie de tranzit intre constient si inconstient. Putem observa doua sensuri de miscare inte constient si inconstient miscare ascendenta de la inconstient la constient si miscare descendenta de la constient la inconstient exprimata prin reprimare si refulari. A DOUA TOPICA A LUI FREUD A doua topica se refera la personalitate si cuprinde : Sinele (Id), Eul ( Ego) si Supraeul( Superego). Intre ele exista raporturi Sinele se transforma in Eul aceasta structura va functiona ca un intermediar intre Sine si lumea externa. In relatie cu Sinele, Eul isi indeplineste sarcina prin obtinerea controlului asupra instinctelor.Supraeul - este a treia forta care tb sa tina cont de Eul. Astfel functia Eului sta in satisfacerea simultana a cerintelor Sinelui, Supraeului si realitatii. Cu toate ca sunt diferite Sinele si Supraeul se aseamana prin faptul ca ambele reprezinta influente ale trecutului ( Sinele ereditatea, Supraeul influenta altor oameni) . Numai Eul este determinat de propiria experienta individuala. ABRAHAM MASLOW SI PIRAMIDA TREBUINTELOR A. Maslow este un psiholog al motivatiei si utilizeaza concepte precum: metamotivatie, piramida trebuintelor umane, self- actualization .Pt Maslow exista 2 tipuri de motivatie: 1) motivatie datorata lipsei nevoia de a reduce tensiuni fiziologice si 2) motivatie datorata cresterii legata de satisfacerea unor nevoi ca aprecierea, drgosteaa, etc. Piramida motivatiei lui Maslow pleaca de la baza spre vf. : VII Nevoi fiziologice VI N. De siguranta palier de baza V N. De apartenenta si afectiune IV N de apreciere III N cognitive II N estetice

palier superior de baza I N de realizare a sinelui Self actualization este o meta nevoie si consta in implinirea la maximum a propriului potential.