Sunteți pe pagina 1din 3

Institutia domniei ca institutie centrala la romani 1. Definirea domniei ca institutie centrala 2.

. Voievodatele Moldovei si Tarii Romanesti, au fost conduse de catre voievozi, care si-au luat si titulatura de domni Domnia reprezinta in societatea feudala, o istitutie centrala ce concentreaza in mainile sale: a) puterea legislativa b) puterea executiva c) puterea judecatoreasca Forma de guvernamant si organizarea mecanismului statal: a) regimul domnesc b) regimul nobiliar (boieresc) a) el isi selecta dregatorii, dadea porunci si acte domnesti, convoca adunarile obscesti. b) sec XVI-XVII apare regimul boieresc. Regimul nobilian impune la conducere domnul, din randurile lor. Caracterul electiv ia locul sistemului ereditar. Concurenta dintre partidele boieresti este benefica pentru viata politica, dar in acelasi timp, duce la ascutirea luptei de clasa pentru intaietate si conducere, preluarea puterii. 3. Domnia istitutie centrala a vechiului drept cutumiar Nicolae Balcescu spunea despre dreptul cutumiar ca reprezinta cea mai veche Constitutie si contica penala, criminala, in dreptul romanesc. Domnia, ca institutie centrala, avea ca obiective interesul national, solidaritatea si unitatea nationala in fata pericolului extern, iar in plan intern, cunoasterea realitatilor autohtone, progresul economic si social politic, pe timpul domniei sale. Un exemplu il constituie Nea Goe Basarab catre fiul sau Teodosie, care in lucrarea sa, arata la inceputul sec XVI, ce rol are statul, ce rol are domnitorul in evolutia institutiilor statale, care este interesul obscensc al domnitorului pentru fericirea natiei. 4. Caracteristicile domniei: a) este absolutiste, dar nu despotica b) domnia este personala, indivisibila si netransmisibila pe perioada domniei sau a conducerii c) raporturile de vasalitate a tarii romanesti dupa inlocuirea lui Vlad Tepes, cu Radu cel Frumos, in tara romaneasca, si a lui pentru musat, in Moldova, ne arata ca, in politica interna, Moldova si Tara Romaneasca erau moderne si autonome, iar in politica externa, deciziile apartineau Imperiului Otoman. 5. Succesiunea la domnie

a) pe cale ereditara, succesiunea se facea pe linie barbateasca. Dreptul de mostenire la tron il aveau fii, din casatorie sau din afara casatoriei, si fratii domnitorului. Cerintele sistemului ereditar sunt cumulative cu cele ale stistemului electiv. b) Sistemul electiv alterneaza cu sistemul ereditar, prin alegerea si imounerea de catre partidele boieresti, asa cum s-a intamplat cu Petru Rares la a doua domnie. Aceste cerinte de alegere a domnitorului erau urmatoarele: sa fii ortodox sa provina dintr-o familie domnitoare sau sa fie ales in caz de sistem electiv.

Cronicarii Grigore Ureghe, Miron Costin, si Ion, in letopiseturile lor, precizau ca domnitorul trebuia sa fie stapan de Erau exclusi de la scaunul domnesc cei cu defecte fizice. Cu toate acestea intalnim si exceptii ca: Iuga Ologu, Petru Schiopu, Ioan Voda cel Cumplit. Titulatura domnitorilor acredita ideea originii divine, de aici si alaturarea particulei io, cel sfant sau cel sacru. 6. Ajunsurile si neajunsurile sistemului ereditar electiv. Pregateste preluarea puterii fara lupte interne pentru scaunul domnesc. De regula, domnitorul era urmat de fiul cel mare, ceea ce punea capat unor razvratiri sau lute pentru preluarea puterii. Sistemul electiv duce la lupte interne, nemultumiri si razvratiri pentru impunerea unui domnitor fata de alt domnitor. De regula, inscaunarea se facea in prezenta Metropolitului si al multimii adunate. Ungerea cu mir a domnitorului ii conferea un caracter divin domniei, iar populatia lua loc la cunostinta de inscaunarea noului domnitor. 7. Asocierea la domnie Marii voievozi, in ultimii ani de domnie si-au asociat fii, Mircea pe Mihail, pentru ai pregati in vederea preluarii puterii domnesti. Acest fapt usura trecerea de la un domnitor la altul sau tranzitia si pregatea conditiile pentru a impiedica eventualele razvratiri. 8. Regenta si locotenenta domneasca Eremia voda, cand domnii erau minori, mamele acestora exercitau prerogativele sau atributele domnului. Admanul arbore, pe timpul lui Ioan Voda, exercita si el atributii domnesti. Aceste perioade de locotenenta sau regenta, de regula, duc la certuri si nemultumiri privind exercitarea puterii. 1. Functia legiuitoare 2. functia executiva 3. functia judecatoreasca Functia legiuitoare. Domnitorul emitea acte sau porunci care tineau loc de lege, actele purteau denumirea de hrisov, pitac, opis, titula domneasca. De regula, poruncile si actele domnesti aveau la baza dreptul cutumiar. Alaturi de dreptul cutumiar, incepand din sec XVI, domnitorii au asimilat si norme de drept bizantin. Puterea executiva. Domnitorul era comandantul ostiri. Incheia tratate internationale, putea declara razboi sau pace. Numea soli, dispunea de capacitatea statului ca de camara proprie, se condunda visteria statului, cu visteria domnitorului. Avea dreptul de a bate moneda. Vladislad intai a batut primele monede domnesti.

Puterea judecatoreasca. Pe timpul vietii sale, hotararile judecatoresti alea domnitorului nu puteau fi schimbate, ele tineau loc de lege. Domnitorul putea judeca pricini civile sau penale, in orice faza a procesului. Dupa hotararea domneasca, pe timpul vietii sale, hotararea nu mai putea fi schimbata. Un rol important in activitatea judec l-au mai avad sfatul domnesc si titulatura de In concluzie, istitutia domniei este cea mai importanta institutie in societatea feudala, deoarece conduce si organizeaza principalele activitati economice, social-politice, judecatoresti. Incepand cu anul 1711, in Moldova, si 1716, Tara Romaneasca, timp de un secol, domnitorii au fost adusi din cartierul fanar de la Constantinopol. Cei mai renumiti fanarioti: Racovita, Sutu, Ghica s.a. Pe timpul regimului fanariot, domnitorii erau numiti pe 5 ani. Cel mai longeviv este Constantin Mavrocordat, timp de 30 de ani a condus cele 2 tari. Tributul pescheschio aracio erau. Transilvania Voievodatul Transilvaniei difera ca organizare politica fata de cele 2 tari, la importanta de guvernare a romanilor si maghiarilor. Sec XIII-XIV se caracterizeaza prin alternanta formei de guvernamant. Voievodul era numit de curtea regala maghiara, iar acesta isi alegea un vice-voievod. Cand conducea un principe, acesta era ales de diata transilvana, dieta din care facea parte doar cele 3 bravuri. Erau exclusi de la viata politica romanii. Curtea de la Viena numea guvernator de origine Germana sau austrtiaca, precum si comandantul ostirii, de aceeasi origine. Fata de curtea de la Viena, sa platea un ipozit pe timp de pace de 112500 de florii si 400 000 de florini pe razboi. Organizarea politica este impusa de Curtea Imperiala de la Viena. Excluderea romanilor de la viata politica, este o trasatura, ceea ce a creat nemulturmiri, rascoale, culminand in .. Viata religioasa in Transilvania recunoastea religia Catolica, Luterana, Reformata si Protestanta. Acest impact asupra populatiei, timp de secole, a avut consecinte nefaste, atat in dezvoltarea social-economica, cat si a instit politice djn societatea feudala. Excluderea prin lege a natiunii romane de la viata politica si de la decizii, a dus la marginalizarea romanilor, desi ca numar reprezentau peste 60% din populatie.