Obiceiuri si traditii in Romania

Obiceiul, act de comunicare Interesul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. Fenomenul acesta se datoreste incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului omului pentru ele. Obiceiurile sint, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei.

Sistemul obiceiurilor in cultura populara traditionala, obiceiurile formeaza un capitol important, fiindca intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruchiparile mitologice erau intretesute cu obiceiuri. in folclorul nostru, unele obiceiuri au pastrat pina astazi forme ample de desfasurare, in care vechile rituri se imbina cu acte ceremoniale, cu manifestari spectaculoase.

Sarbatorile de iarna la romani Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea Postului Craciunului (15 noiembrie) si tin pana la Sfantul Ioan (7 ianuarie). Este o perioada

bogata in obiceiuri, diferite de la o zona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine praznuite in aceasta perioada. Reperele mai importante sunt: Postul Craciunului, Craciunul, Anul Nou, Boboteaza si Sfantul Ioan. In functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera.

Din istoricul sarbatorilor de iarna Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna. Obiceiurile care se mai practica si azi pe teritoriul folcloric romanesc si care prezinta forme interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul Anului Nou, deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara.

Sacrificarea porcului-act ritualic Cu citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor festive, in comunitatea traditionala romaneasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat-20 decembrie.Sacrificiul animalier a fost amplu discutat de cunoscuti etnologi si antropologi: G. Frazer, M. Taylor, W. Mannhardt, C. Levi-Strauss, M. Mauss, E. Durkhreim, C.Kluckholm etc.).

Craciunul: etimologie si desfasurare Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la Calus. La baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti.

Colinde padurenesti din Dabica, Hunedoara Aceasta zona este printre putinele care au conservat tipuri de colinde ce dezvolta teme si motive de o incontestabila vechime, exprimate intr-o limba

cu o puternica amprenta a trecutului. Predilectia pentu numarul 3, numar incarcat cu forta magica, divinatorie si purificatoare, este bogat ilustrata: boierul batrin Caciun isi trimite cele trei slugi cu trei solii spre a vedea cel rod demparat pe care trei sinioare mi-l d- apleaca.

Craciunul la Orastie in satele hunedorene din zona Orastiei, vestea Nasterii Domnului in ieslea sfinta este purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de zurgalai, tropote si strigaturi. Sint feciori in costume nationale cu camasa cusuta cu negru , in motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu cioareci de lina alba, strinsi pe picior, cojoc alb infundat, zurgalai, (sau zdrancane) prinsi sub genunchi de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la glezne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fazan sau de paun, iar in miini bita impodobiota si ea cu panglici tricolore.

Colindatul copiilor Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor.

Sorcova si Semanatul in dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-

13 ani. Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini.

Plugusorul Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugusorul cum i se spune in popor, este un stravechi obicei agrar prin excelenta, care se practica si azi, mai cu seama in Moldova. in ajunul Anului Nou, in multe locuri, chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori formata din doi pina la douazeci de flacai sau barbati insuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ureze cu Plugusorul sau sa haiasca, cum se spune in Moldova. Cu Plugusorul ureaza astazi si copiii.

Floriile Sub cuvintul Florii si Duminica Floriilor, dupa cum spune pretutindeni in Bucovina, sau Duminica Florilor si Staurile Florii, dupa cum se spune in unele locuri din Transilvania, se intelege duminica cea de pe urma din Paresimi sau Postul mare.

Saptamina intunecata si Saptamina Luminata Asa cum, in Calendarul Popular, Anul Nou Agrar incepe la echinoctiul de primavara, iar Anul Nou Pastoral la Singiorz (sf. Gheorge ), se spoate spune ca Anul Ritual Crestin incepe in Duminica invierii, socotita in popor ca sfirsit si inceput de ciclu calendaristic, urmind arhaicul model al mortii si a reinvierii naturii , prin sacrificiul divinitatii.

Pastele Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea Domnului, deoarece in aceasta zi Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le, iar pe cei vii rascumparindu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacindu-i cu

Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cind toata natura invie.

Invierea si sfintirea pastei Cea mai insemnata coptura, pa care o maninca atit romanii din Bucovina cit si cei din Moldova in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca . Originea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din Bucovina, e urmatoarea: Zice ca, calatorind odata Isus Hristos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungind intr-un sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai departe.

Legenda oualor rosii O legenda ne spune ca ,dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica, Pilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingindurat si indurat tinea un ou in miina. Tocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigind inspaimintat: Hristos a inviat!. Sceptic Pilat a replicat: O sa invie, cind se va inrosi oul acesta. Si oul s-a inrosit pe data. Minunea l-a facut pe roman sa scape oul din miina.

Ispasul Ispasul sau inaltarea Domnului cade in fiecare an la 40 de zile dupa inviere sau in joia din saptamina a sasea dupa Pasti.Cind cade Ispasul codrul e

incarcat de frunze si iarba e mare. De aceea flacaii si fetele mari de prin unele parti ale Moldovei si ale Munteniei se duc noaptea spre inaltarea Domnului prin alunisuri ca sa culeaga flori de alun , care infloresc si se scutura in aceasta noapte si care, dupa spusa lor sint bune de leac si dragoste.

Duminica Mare Duminica Mare incheie sirul marilor sarbatori domnesti incepute cu Florii. in Bucovina si Transilvania se zice ca e cea mai mare dintre duminici, deoarece este ziua maicii Domnului nostru Isus Hristos. Foarte multe dintre datinile ce se obisnuiesc in aceasta zi sint in legatura cu ziua premergatoare, cu Simbata mosilor sau cu Mosii de vara, sau cu sarbatoarea de-a doua zi, Rusaliile.

Sarbatoarea Rusaliilor Un moment important in marele ciclu al obiceiurilor de peste an era, in zona noastra, din cele mai vechi timpuri, sarbatoarea Rusaliilor.Numele Rusaliilor pastreaza amintirea uneia dintre cele mai grandioase sarbatoriri ale naturii. Pe plaiurile Taciei si ale Phrygiei, patria rozelor si a vinului, unde contrastele intre anotimpuri erau atit de izbitoare, reintoarcerea verii a fost celebrata cu un fast deosebit de populatia traca.

Sinzienele sau Dragaica Un moment important al sarbatorilor de vara era cel numit Sinzienele sau Dragaica. in Moldova se numeste sinzanie, in Tara Romineasca-dragaica, in Banat sinziene galbene si Floarea lui Sf. Ioan, in Transilvania sinjuane, sinzene, sinzenie, planta a carei radacina traieste si iarna, iar primavara da colti si mai tirziu flori. Este o erbacee din familia rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, frunzele ei sint dispuse cite 8-12 , cu marginile rasucite, acoperite pe partea inferioara cu peri scurti si moi.

Cununa grului Ceremonial agrar la trecerea spiritului grului din ciclul vieii (plant) n ciclul morii (smna). Drumul spre nemurire al spiritului grului intersecteaz trei adposturi (lumi) succesive: preexistena, de la smna semnat la smna ncolit.

Boboteaza Boboteaza, ultima zi a ciclului srbtorilor de Anul Nou, marcat n calendarul cretin de celebrarea Botezului Domnului, dedicat purificrii mediului nconjurtor, n special a apelor, de forele malefice. Dup unele prorociri i indicaii biblice, teologii au ajuns la concluzia c lisus s-a nscut i a murit n aceleai zile n care s-a nscut i a murit Adam.

Blagovetenie Blagovetenie, ziua cnd Biserica cretin celebreaz vestea adus Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril c va nate Fiul fr naintai, Iisus Hristos, sinonim cu Buna-Vestire. Srbtoarea, fiind situat n imediata apropiere a echinociului de primvar, cnd sosesc rndunelele i ncepe cucul a cnta este numit n Calendarul Popular i Ziua Cucului.

Andreiu de Iarna Srbtoare popular cu dat fix (30 noiembrie), sinonim cu Cap de larn i Sntandrei, dedicat unui zeu autohton, patron al lupilor, care a preluat din calendarul ortodox numele i data de celebrare a Apostolului Andrei (30 noiembrie). Ciclul de srbtori populare de la sfritul lunii noiembrie i nceputul lunii decembrie.