1

Cuprins

Cap.I Introducere............................................................ ....1 Cap. II Municipiul Iasi ...........................................................3

1 Asezare geografica ..............................................................3 2 Clima ..................................................................................3 3 Etimologie ..........................................................................3 4 Istorie .................................................................................4 5 Topografie ..........................................................................4 6 Transporturi si comunicatii .................................................5 7 Personalitati marcante .......................................................5

Cap . III 3.1 Institutii si puncte de

interes ....................................6

3.2 Obiective istorice si turistice .......................................... 7

Bibliografie ...................................................................... ..15

Capitolul I

INTRODUCERE

Exista orase care au o adevarata vocatie pentru istorie si Iasul, capitala formala a Moldovei, este unul dintre aceste orase. Situat in zona de contact a Podisului Central Moldovenesc cu Cimpia Moldovei, orasul a avut nucleul initial pe prima terasa a riului Bahlui. Ulterior si-a marit treptat aria in sensul Bahluiului si pe versantii a sapte dealuri, numindu-se Orasul celor sapte coline. Astazi Iasul este cel mai important centru social, economic si cultural al Moldovei, remarcandu-se prin trecutul lui care se amesteca remarcabil cu prezentul. Vechile cladiri se imbina armonios cu noile constructii, orasul cunoscind o dezvoltare puternica datorita invatamintului si economiei locale. Denumit si "Orasul de pe cele 7 coline", lasul este o atragatoare destinatie turistica. Numeroasele monumente de arhitectura medievala, cladirile cu valoare istorica si arhitectonica, impresionantul fond cultural i confera o atmosfera magnetica. Iasul este orasul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba romna si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau). Fara ndoiala Iasul reprezinta n continuare capitala culturala a tarii. n oras, pe dealul Copoului, se afla cea mai veche universitate din Romnia, Universitatea din Iasi, numita azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". ntemeiata n 1860 prin decret de catre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihailene, universitatea are astazi 15 facultati, cu peste 40000 de studenti. Cladirea principala, monument de arhitectura, a fost ridicata n 1896. n oras, se mai afla si alte institutii de nvatamnt superior: Universitatea Agronomica, Universitatea Tehnica cu peste 25.000 de studenti, Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Arte si Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lnga numeroasele universitati particulare cu sedii deosebit de impunatoare. n Piata Eminescu, n perioada interbelica, s-a ridicat cladirea Fundatiei Culturale Regale, ce astazi gazduieste Biblioteca Centrala Universitara Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Iasul este al doilea centru universitar al tarii, care atrage studentii ca un magnet. Principalele campusuri studentesti se afla n Tudor Vladimirescu (22 camine), Titu Maiorescu (4 camine), Trgusor-Copou (4 camine), Codrescu (5 camine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie (4 camine). n Iasi, se mai afla Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefan cel Mare, restaurata integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi si Manastirea Golia, marturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu,

Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu", fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene. Alte monumente importante din perioada medievala sunt: Manastirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfntul Sava, (nc. sec. XVII), bisericile Barboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Manastirea Cetatuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Manastirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oras a fost ntemeiat la jumatatea sec. XVIII n jurul manastirii Sfntul Spiridon, al carui nume l poarta si astazi. Spitalul Sfntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. n zona de sud a orasului, n cartierul C.U.G.2 se afla Parcul Tehnologic Iasi, n apropierea caruia se va construi Centrul Expozitional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iasii de azi se prezinta ca un adevarat amestec de nou si vechi, de istorie si modernitate, de iarba, beton si sticla. Cladiri cu mare valoare istorica se afla printre blocuri noi de locuinte (mai mult sau mai putin moderne). n perioada anterioara regimului comunist s-au pierdut n elanul modernizator cladiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. nsa adevaratele ravagii orasul le-a suferit n perioada comunista, cnd s-a distrus o buna parte a centrului vechi, fara a se tine cont de faptul ca multe din cladirile demolate dadeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectata de bombardamentele din 1943-1944), Trgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Stefan cel Mare si altele. Unele demolari aveau ca scop curatirea orasului de cladirile insalubre si mizere sau ramase n ruina de pe urma razboiului, altele aveau alte scopuri. Chiar si n aceste conditii, au ramas n picioare multe cladiri importante si, pe buna dreptate, Iasii sunt considerati un adevarat muzeu; n fiecare colt al sau se simt urmele trecerii unei personalitati de seama a literaturii, stiintei, filozofiei, istoriei sau politicii romnesti. Sunt romni care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu ntelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste n acest loc mai viu si mai bogat dect oriunde aiurea [...]. n constiinta lui nationala ar fi o lipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice nca astazi, cu mndrie, capitala Moldovei... (Nicolae Iorga) Iasul este orasul care face impresia unui batrn gnditor, mbracat n zdrente, ntrebat numai la zile mari si la nevoi, si uitat cnd este vorba de bine si belsug. (Nicolae Hortolomei) n prezent n Iasi sunt doua mall-uri situate n zone ultracentrale, pe lnga numeroasele centre comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte doua complexe de tip mall sunt n curs de constructie. n plus, n zona din spatele Palatului Culturii va fi construit megaproiectul Palas, care va reabilita zona sudica a centrului orasului din punct de vedere social, arhitectonic si economic prin construirea de baze de agrement, spatii de locuit si comerciale precum si amenajari multifunctional.

Capitolul II

Municipiul Iasi

2.1 Asezare geografica

Orasul se afla pe rul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsa n rul Prut. Prin extinderea lui, Iasiul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci orasul celor 9 coline (Cetatuia, Tatarasi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Paun, Sorogari, Ciric, Repedea si Brnova), cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca Bahluiului si 400 m pe Dealul Paun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetatuia, Tatarasi si Galata. Orasul mai este traversat de rul Nicolina si de prul Sorogari (numit n evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rasarit de oras, curge prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

2.2Clima
Clima prezinta un caracter continental pronuntat, fiind influentata de masele de aer cu provenienta rasariteana; iernile sunt geroase, iar verile calduroase. Temperatura maxima nregistrata a fost 37,3 C, n timp ce minima a fost de - 17,5 C.

2.3 Etimologie
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Unii afirma ca numele provine de la un trib sarmat, iazygii, mentionati de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" si "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O inscriptie astazi pierduta pe o borna kilometrica romana descoperita n apropiere de Osijek, Croatia n secolul al XVIII-lea mentioneaza existenta unui Jassiorum municipium . O alta explicatie este ca numele are originea n tribul alanic al jassilor. Numele maghiar

al orasului (Jszvsr) nseamna mot-a-mot "Piata (Trgul) jassilor"; numele vechi romnesc, Trgul Iesilor (si forma alternativa Iasii), ar putea avea aceeasi semnificatie.

2.4 Istorie
Iasi a fost mentionat pentru prima oara ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau (si nca mai exista) cladiri mai vechi de aceasta data (spre exemplu Biserica armeana costruita n 1395), se crede ca orasul este mult mai vechi. n 1564, domnitorul Alexandru Lapusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. n 1640, Vasile Lupu a nfiintat aici prima scoala n limba romna si a nfiintat o tipografie n biserica Trei Ierarhi. n 1643, prima carte tiparita n Moldova a aparut la Iasi. Orasul a fost incendiat de tatari n 1513, de otomani n 1538, si de rusi n 1686. n 1734, a fost afectat de o epidemie. ntre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 si 1862, att Iasi ct si Bucuresti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. Dupa 1860, cladirile de lemn si chirpici au fost nlocuite treptat de cele din piatra si caramida, si reteaua de strazi mbunatatita. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul National sau Universitatea "Al.I. Cuza". n timpul primului razboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romniei neocupate, dupa ce Bucuresti a cazut n minile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. n mai 1944, la Iasi s-au purtat lupte ntre fortele romno-germane si Armata rosie. Divizia de elita Panzergrenadier 'Grodeutschland a obtinut o victorie importanta la Batalia de la Trgu Frumos, n apropiere de Iasi. n iulie, orasul era ocupat de fortele sovietice. n perioada postbelica orasul a continuat sa se dezvolte, construindu-se noi cartiere si ntreprinderi industriale. Dupa caderea comunismului, orasul a ramas un centru important din zona de est a Romniei.

2.5 Topografie
Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afla cuprins ntr-un patrulater delimitat de actualele strazi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lapusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasca), nucleul orasului aflndu-se n zona Palatul Culturii (curtea domneasca) si str. Costache Negri (Ulita Veche). Orasul nou s-a extins n toate directiile, cuprinznd n prima faza (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sararie, Ticau, Tatarasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pacurari; n a doua faza (secolul XX), au fost incluse cartierele Pacurari (partea noua, de vest), Nicolina (partea

noua, de sud, azi numita C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Batrn, Alexandru cel Bun, Dacia si Gradinari, la acestea adaugndu-se Zona Industriala. Orasul are ca suburbii cteva mini-orasele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate nca asezari rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezinta ca asezari urbane: Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cetatuii. Tendinta urbana este de extindere a Iasilor, urmnd ca aceste localitati sa fie incluse n oras (zona metropolitana), alaturi de alte cteva sate: Paun, Brnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului si Breazu. n urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localitati sunt astazi practic unite cu orasul.

2.6 Transporturi si comunicatii

Reteaua de strazi a orasului continua pe cea din evul mediu, asigurnd un trafic fluent, cu exceptia orelor de vrf, cnd numarul tot mai mare al masinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales n intersectiile din centru, gara, Podu Ros, Podu de Piatra, Fundatie, Elena Doamna). Transportul n comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze si maxi-taxi. Este n curs de reabilitare infrastructura rutiera a municipiului si liniile de tramvai printr-un credit accesat de primaria Iasi. Liniile de tramvai fac legatura ntre majoritatea cartierelor orasului. La nivel local si central, se discuta tot mai insistent planul realizarii unei autostrazi (Autostrada A4) est-vest, ce va face legatura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), a unei sosele de centura, care sa preia traficul greu din oras si despre realizarea pasarelei Octav Bancila, care sa faca legatura ntre cartierele Alexandru si Pacurari, cu realizare pna n anul 2008. Iasi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Trgu Frumos, plus ramificatii spre Hrlau si Dorohoi) cu o statie de triaj la Socola. n oras sunt trei gari: Gara Centrala Iasi (Iasi si Iasi Nord), Nicolina si Socola. n partea de rasarit a orasului se afla Aeroportul International Iasi (cel mai important aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), cu o aerogara modernizata recent si cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 2500 metri pna n anul 2008. ntr-o alta ordine de idei, Iasul are cel mai mare procentaj de calculatoare conectate la Internet din tara , imediat dupa Bucuresti.

2.7Personalitati marcante
Ion Creanga (1837 - 1889), celebru povestitor romn, considerat drept unul dintre clasicii literaturii romne. Recunoscut datorita maiestriei basmelor, povestilor si povestirilor sale, Ion Creanga a intrat n istoria literaturii romne, n principal, datorita operei autobiografice "Amintiri din copilarie". A locuit n cartierul Ticau, n asa-numita Bojdeuca lui Ion Creanga. Alexandru D. Xenopol (1847 - 1920), unul dintre cei mai mari istorici romni. A fost timp de multi ani profesor de istorie la Universitatea din Iasi, precum si rector al aceleiasi Universitati. De asemenea, a fost ales membru al Academiei Romne. George Emil Palade (1912), biolog american de origine romna, nascut la Iasi, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina (1974) pentru descoperirile sale n biologie, n special pentru functionarea si structura celulelor (ribozom). n Iasi au trait si s-au format oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie

Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, I. L. Caragiale, Garabet Ibraileanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Marian Rlea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Emil Racovita, Sorel Etrog, Barbu Fundoianu, Iosif Sava si Petre Iorgulescu-Yor.

Capitolul III

3.1Instituii i puncte de interes

Iaul este oraul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limba romn i al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din icu). Fr ndoial Iaul reprezint n continuare capitala cultural a rii. n ora, pe dealul Copoului, se afl cea mai veche universitate din Romnia, Universitatea din Iai, numit azi i Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". ntemeiat n 1860 prin decret de ctre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihilene, universitatea are astzi 15 faculti, cu peste 40000 de studeni. Cldirea principal, monument de arhitectur, a fost ridicat n 1896. n ora, se mai afl i alte instituii de nvmnt superior: Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea Tehnic "Gh. Asachi" cu peste 25.000 de studeni, Universitatea de Medicin i Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de Arte "George Enescu" i Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lng numeroasele universiti particulare cu sedii deosebit de impuntoare. n Piaa Eminescu, n perioada interbelic, s-a ridicat cldirea Fundaiei Culturale Regale, ce astzi gzduiete Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Iaul este al doilea centru universitar al rii, care atrage studenii ca un magnet. Principalele campusuri studeneti se afl n Tudor Vladimirescu (22 cmine) - unde se afl cel mai mare cmin din partea de Sud-Est a Europei, Titu Maiorescu (4 cmine), Trguor-Copou (4 cmine), Codrescu (5 cmine i complexul internaional Gaudeamus) i Agronomie (4 cmine). n Iai, se mai afl Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din ora, ctitorie a lui tefan cel Mare, restaurat integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi i Mnstirea Golia, mrturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitan, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei i cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu i Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihai Codreanu", "

3.2Obiective istorice i turistice

PALATUL CULTURII Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de catre Ferdinand de Hohenzollern. Realizat dupa planurile arhitectului I.D.Berindei, constructia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe ruinele vechii curti domnesti (1434), reconstruita in stil neoclasic de printul Alexandru Moruzi (1806-1812). Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior. Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezinta un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si contine, in medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romaniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri Coanda", ale carei lambriuri au fost executate dupa un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora, "Hora Unirii". Astazi Palatul Culturii din Iasi este sediul Complexului Muzeal National "Moldova" Iasi si cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnicii Stefan Procopiu. MITROPOLIA MOLDOVEI SI BUCOVINEI Ideea inaltarii unei biserici mai mari, monumentale, la Iasi, apartine Mitropolitului Veniamin Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrarile de proiectare si construire a noii biserici, este actul de nastere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai intai intre anii 1833 si 1839, dupa planurile arhitectilor Freywald si Bucher, insa datorita caderii boltii centrale, biserica ramane in ruina pana in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul autoritatilor statului, lucrarile se vor incheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul Universitatii Bucuresti, va reface proiectul maretei biserici, renuntand la imensa cupola centrala, iar pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Tatarascu. Sfintirea Catedralei, la 23 aprilie 1887, a fost un eveniment national, la ceremonie luand parte si regele Carol I. Catedrala ieseana este o cladire monumentala, de plan dreptunghiular, marcat la colturi de

10

patru turle decrosate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme tarzii ale Renasterii italiene. Elementele decorative, atat in interior, cat si in exterior, sunt dominate de baroc. Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu moastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.

TEATRUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" Construita in Iasi, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si 1896, cladirea Teatrului National este considerata a fi cel mai vechi si cel mai frumos lacas de acest gen din tara. Planurile cladirii apartin celebrilor arhitecti vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat constructii similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odata cu teatrul, uzina electrica a acestuia a marcat inceputul iluminatului electric la Iasi. In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul iesean primeste numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 - 1890). Cladirea Teatrului National este o veritabila bijuterie arhitectonica adapostind adevarate monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de mesterul vienez M. Lenz si terminata de unul din discipoli, prezinta in centru o alegorie a vietii, cu cele trei virste , iar in dreapta , alegoria Unirii Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca); Cortina de fier , pictata de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etans scena de restul salii; Plafonul pictat de Al. Goltz, in culori pastelate, reprezinta alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si incadrat in stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Venetia cu 109 becuri. In prezent aceasta cladire gazduieste si Opera Romana. PALATUL ROZNOVANU (PRIMARIA) Actualul sediu al primariei, fostul Palat Roznovanu, este situat in inima Iasului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale orasului. Cladirea impresionanta prin somptuozitate si fastul interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si restaurata intre 1830 - 1833 de catre cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana. In ansamblu, ca arhitectura dar si prin frescele interioare si statuile ce impodobeau in 1830 exteriorul, palatul apartine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale eclectico-baroce. Pina in 1891 cind este vinduta statului, cladirea este resedinta a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie in arena politica moldava a urbei.

11

In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca resedinta temporara a familiei regale, o parte din spatiu fiind alocat autoritatilor locale. Cladirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in I razboi mondial, intre 1916 - 1918 cind a gazduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la Bucuresti. In incaperea in care se afla acum Cabinetul Primarului isi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar in actuala Sala de sedinte a Consiliului Local s-a intrunit in 1918 Consiliul de Razboi al Romaniei. MANASTIREA "SF. TREI IERARHI" Manastirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o adevarata simfonie a artelor in rugaciune, construita intre anii 1637-1639. Actuala infatisare a manastirii este rezultatul lucrarilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfasurate in perioada 1882 -1904. S-a pastrat structura exterioara datorita careia manastirea este unica in cadrul arhitecturii ecleziastice romanesti. Ornamentele exterioare, care acopera edificiul in intregime si care au fost initial aurite, combina elemente turcesti, arabe, georgiene, armene si persiene cu motive arhitecturale romanesti intr-o superba dantelarie in piatra. Pot fi numarate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta. In interiorul manastirii sunt inhumate mai multe personalitati de rang domnesc: Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele carturar (1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (18591866). Langa biserica se afla Sala Gotica ce adaposteste un muzeu de arta religioasa, care cuprinde, printre altele, obiecte legate de istoria manastirii Trei Ierarhi.

CASA DOSOFTEI Casa Dosoftei gazduieste Departamentul de Literatura Romana Veche al Muzeului de Literatura Romana unde pot fi vazute numeroase exponate originale, intre care si cel mai vechi manuscris continind Letopisetul atribuit lui Grigore Ureche. Edificiul de piatra cu aspect arhaic a fost construita in a doua jumatate a secolului al XVII-lea si a apartinut initial bisericii "Sf. Nicolae Domnesc". In 1679 a functionat aici o tipografie.

12

BISERICA "SF. NICOLAE DOMNESC" Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", construita intre 1491-1492 de Stefan cel Mare si refacuta la sfarsitul secolului al XIX- lea, este cel mai vechi edificiu religios din Iasi care s-a pastrat pana astazi. Fiind situata in imediata vecinatate a vechii Curti domnesti si pentru faptul ca aici au fost unsi in domnie, cu sfantul si marele Mir, aproape toti domnii Moldovei, de la Despot voda pana la Alexandru Ioan Cuza, bisericii i s-a spus Sfantul Nicolae-Domnesc. Arhitectura exterioara conjuga in modul cel mai armonios piatra, caramida aparenta si teracota, dispusa in discuri smaltuite policrome. In firidele din registrul superior apar pictate in fresca un numar de 282 de chipuri. Interiorul bisericii apartine, in intregime, ultimei restaurari. Peretii si boltile sunt acoperite de o fresca somptuoasa, pe fond albastru, realizata cu multa maiestrie de francezii Boris Bernard, Emilie Mempiot si P. Mauretal. Pana spre sfarsitul sec. al XVII-lea, Biserica Sfantul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrala mitropolitana.

BISERICA BARBOI Biserica Barboi a fost construita intre anii 1841-1844 pe fundatia unei biserici datind din 1615. Interiorul bizantin al bisericii a fost construit din piatra si caramida. Porticul, sustinut de coloane Dorice este realizat in stil clasic, in timp ce turla prezinta elemente romanice neogotice. Datorita formei si dimensiunilor ei, Biserica Barboi este replica Moldoveneasca a unor edificii similare de pe Muntele Athos. In curtea bisericii au fost inmormintati scriitorul Alecu Russo si domnitorul Ioan Sandu Sturdza, iar in turn a fost gasita biblioteca scriitorului Costache Conachi. Tot aici a fost diacon Ion Creanga intre anii 1863 si 1865.

MANASTIREA GOLIA Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau, Stefanita Voda. "Stralucita si bogat inzestrata" biserica apare ca o constructie monumentala care imbina, dupa exprimarea tarului

13

Petru cel Mare al Rusiei, aflat aici in vizita la 1711, "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc". Manastirea este inconjurata de un zid inalt, prevazut la colturi cu turle ridicate in 1667 si un turn-clopotnita refacut la 1900. Turnul Goliei are o inaltime de 30 metri. Vizitatorul care doreste sa aiba o panorama a orasului trebuie sa urce cele 120 de trepte. Cu baza patrata de 5 metri pe laturi, un parter, doua caturi boltite, o incapere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre simbolurile Iasilor. In prezent, turnul Goliei ramane unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul poate contempla "orasul celor sapte coline".

BIBLIOTECA CENTRALA UNIVERSITARA "MIHAI EMINESCU" Edificiul, construit intre anii 1930-1934, a fost proiectat de arhitectul Constantin Jotzu si construit de inginerul Emil Prager. Initial, cladirea trebuia sa fie sediul Fundatiei Universitare Ferdinand -Ferdinand I Hohenzollern-Sigmaringen Rege al Romaniei intre anii 1914-1927. La 1 Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutie fondata in 1839. In 1948, statul roman a decis administrarea intregului patrimoniu al Fundatiei de catre Universitatea din Iasi. In prezent, Biblioteca Centrala Universitara, una din cele patru biblioteci centrale din Romania, detine una din cele mai impresionante colectii de carti vechi.

UNIVERSITATEA AL.I.CUZA Universitatea Alexandru Ioan Cuza, fondata la data de 26 octombrie 1860, este cea mai veche universitate din Romania. Cladirea actuala a universitatii a fost construita intre anii 1893 si 1897 dupa planurile arhitectului Louis Blanc si inaugurata in prezenta regelui Carol I si a reginei Elisabeta. Cladirea este o imbinare a stilurilor clasic si baroc, monumentala sa intrare ducand in faimoasa "Sala a Pasilor Pierduti", decorata cu picturi realizate de catre Sabin Balasa. In fata universitatii sa gasesc statuile lui A.D.Xenopol, sculptata de C.Baraschi, si a lui M. Kogalniceanu, lucrare apartinind sculptorului W.Hegel.

14

PARCUL COPOU - TEIUL LUI EMINESCU Parcul Copou a inceput sa fie amenajat pe la anii 1833-1834, insa aspectul unei gradini moderne este dat de Mihalache Sturza. In parc se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei realizat de Mihail Singurov, in 1834, dupa un proiect al lui Gh. Asachi. Coloana din piatra inalta de 15 m si grea de 10 tone, sustinuta de patru lei, simbolizeaza cele patru puteri europene care au recunoscut independenta Tarilor Romane. In centul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu, se gaseste bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. In iunie 1984, langa Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu , pios omagiu adus geniului poetului. Planurile au fost realizate de arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la centenarul mortii poetului.

GRADINA BOTANICA Inceputurile Gradinii Botanice din Iasi dateaza din sec. al XVIIlea. In anul 1960, gradina botanica a fost constituita in actualul amplasament cuprinzand o suprafata de 105 hectare, fiind una din cele mai mari gradini din lume. Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare avand specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactusi, palmieri, bananieri, citrice, etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee, etc.) si o colectie de cicadaceae (fosile vii). Sectorul Ornamental are o suprafata de 4,5 hectare si contine 2200 de taxoni in exemplare unice sau grupati in colectii, in numar de 25. Acesta dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si lemnoase, care constituie o expozitie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu insumeaza 800 de soiuri de trandafiri nobili.

MANASTIREA CETATUIA Ctitorul Manastirii Cetatuia este Domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput in anul 1669 si s-a finalizat in 1672. Biserica a fost inconjurata de la inceput de ziduri inalte de piatra, cu metereze si drum de straja, turn de intrare si turnuri de

15

colt. In incinta manastirii s-au mai construit chilii, baie, bucatarie, pivnite si staretie cu trapeza. Unicitatea Cetatuiei consta in aceea ca aici s-a pastrat intregul ansamblu de arhitectura monastica. Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica "Anastasia Doamna". Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnului, cladire fortificata, specifica sec. al XVII-lea. Bucataria (cuhnea) sau, dupa unele opinii, baia turceasca, este singura constructie de acest fel care ni s-a pastrat intr-un ansamblu manastiresc. Turnul clopotnita si masivitatea zidurilor dovedesc ca manastirea a fost gandita si ca loc de refugiu si rezistenta armata, in caz de nevoie, fiind cu adevarat o "cetatuie". Biserica manastirii este o biserica specifica arhitecturii religioase din Moldova secolului al XVII-lea, fiind totusi o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate. Epocile de slujire si cultura ale Cetatuii sunt bine reflectate in Muzeul manastirii, care poate fi vizitat de pelerini. O superba panorama a Iasilor se poate admira din turnul "Cina Pelerinului", aflat in cladirea staretiei.

BOJDEUCA ION CREANGA Bojdeuca Ion Creanga a fost construita inainte de 1850, in mahalaua Ticaului, numita si "Valea Plingerii". Povestitorul Ion Creanga a locuit aici din 1872 pina in 1889, anul mortii sale (in ajunul Anului Nou). In 1879 aici a fost gazduit citeva luni si Mihai Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu in 1918, fiind cea dintii casa memoriala din tara. In 1989, cu ocazia centenarului mortii scriitorului, s-a inaugurat alaturi de bojdeuca o spatioasa cladire in care se afla expozitia documentara.

16

17

Bibliografie

Cladiri de patrimoniu in Municipiul Iasi - Antonio SANDU, Irina MORARIU, Anamaria BOBOC Orasul Iasi, monografie istorica si sociala, ilustrata -N. A. Bogdan Ghid Turistic Si Cultural pt Iasi - Andrei Sava