Sunteți pe pagina 1din 244

r

I I

--1
I .

I
I

f
f f

I
l.

SUMAR

Cuvant'inainte - Dr. 1. Popescu /7 Prefara - Primul Atlas sociologic al religiilor din Romania - Prof. dr. loan Dragan / 9 Modul de realizare allucrmii - Dr. Constantin Cueiue / 13 1. CUL TELE ~I CREDINTELE RELIGIOASE DIN ROMANIA INCEPUTURILE CRESTINISMULUI PE TERITORIUL TARII NOASTRE /15 1. CULTUL ORTODOX Credinra ortodoxa /17 Biserica ortodoxa din Romania / 20 Vicariatul ortodox uerainean / 24 Vicariatul ortodox sarb / 26 Biserica ortodoxa de stil vechi din Romania / 27 Ortodoqii tradi!ionali~ti / 29 2. CULTUL CATOLIC Religia catolica /31 Biserica catolica /31 Catolicismulln Romania / 34 Biseriea unita cu Roma (greco,-catolidi) / 39 Ordinariatul armeano-catolic / 43 3. EP ARHIA BISERICII ARMENE DIN ROMANIA 4. C1JLTUL CRE~TIN DE RIT VECHI Biserica ere~tina de rit vechi din Romania / 46 Biseriea de rit straveehi / 48 5. CULTUL EVANGHELIC DE CONFESIUNE AUGUSTANA (C.A.) Reforma luterana I 49 Biserica evangheliea c.A. din Romania / 49 6. CUL TUL EV ANGHELIC LUTERAN SINODO-PRESBITERIAL (S.P.) Biserica evanghelica sinodo-prezbiteriala din Romania /52 7. CULTUL REFORMAT Invatatura calvina / 53 Biserica reformata din Romania / 53

8. CULTUL UNITARIAN Biserica unitariana din Romania / 55 9. UNIUNEA BISERICILOR CRESTINE BAPTISTE DIN ROMANIA ' Mmturisirea de eredinra / 57 Credinra baptista ill Romania / 57 10. CULTUL CRE~TIN DupA EVANGHELIE Principiile credintei / 61 Uniunea comunitarilor cr~tine dupa Evanghelie din Romania / 61 Biseriea evanghelica romana / 63 11. CULTUL PENTICOSTAL Credinta pentieostalilor / 66 Biseriea lui Dumnezeu Apostolidi din Romania / 66 12. BISERICA CRE~TINA ADVENTIST A DE ZIUA A ~APTEA Credinra bisericilor adventiste / 69 Adventismulln Romania / 69 Adventi~tii de ziua a ~aptea - mi~earea de reformatiune / 71 Roua diminetii / 71 13. CULTUL MOZAIC Federaria comunitatilor evreie~ti din Romania /72 14. CULTUL MUSULMAN 15. CREDINTE CARE AU FaST INTERZISE IN ROMANIA Interdictia manifestm'ii religiozitatii / 77 Martorii lui Iehova / 78 Nazarinenii /79 16. CREDINTE RAspANDITE IN ROMANIA DupA 1989 Baha'i / 81 Familia (Copiiilui Dumnezeu) / 81 Biserica lui Isus Hristos a sfinrilor din ultimele zile (Mormonii) / 82 Biserica unificm'ii (Moon) / 82 Biserica metodista / 83 Biserica presbiteriana / 83

Influente ale religiilor din Orientu1 Indepmtat / 84 Mcditafia transccndcntaHf / 84


Mj~carea de integrare spirituala

in absolut (M.lS.A.) /84


Hare Krishna / 84

Zen/84
17. ASOCIA TIlLE RELIGIOASE Asociatii ~i fundatii religioase (tabel) / 87 TRiiDUCERE TEXT - in limba engleza /105 - 183 II. RASP ANDlREA TERITORIALA (IN JUDETE I LOCALIT ATI) A COMUNIT ATILOR RELIGIOASE, MANASTIRI, MONUMENTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA ~I DE ART A Edificii de cult din Municipiul Bucure~ti ~i S.AL demolate sau mutate in perioada 1977-1988/185 Procentul religiilor in mediul urban 'in anul1930 /186 Simboluri pentru a~ezamintele religioase cu valoare istorica ~ide arta /187 Symbols for Historic and Art Monuments of Religious Significance /188 Sediile centrale ale principalelor culte din Romania /189 Harta ell Sediile centrale ale cultelor din Bucure~ti /190 Reprezentarea generala a hartilor pentru Bucure~ti /191 Adresele biserieilor din Bucure~ti reprezentate prin simboluri pe harti /192

Simboluri pentru comunitati1e cultelor religioase /212 Simboluri pentru a~ezamintele religioase cu valoare istoridi ~i de arHi/ 212 Symbols for Denominations and Religions /213 Symbols for Historic and art Monuments of Religious Significance /213 Sectorul Agricol Ilfov / 2J 5 Alba /217 Harghita /263 Arad / 220 Hunedoara t 265 Arge9 /223 Ialomita I 267 Badiu /225 Ia9i /269 Bihor /227 Mara.mure~ /271 Bistrita-Nasaud /230 Mehedinti /273 Boto~ani /232 Mure~ /275 Bra~ov /234 Neamt /279 Braila /237 Olt / 281 Buzau / 239 Prahova / 283 Cara~-Severin /241 Satu Mare /286 Calara:;;i/243 Salaj /288 Cluj /245 Sibiu /290 Constanta / 248 Suceava / 292 Covasna /251 Teleorman /295 Dambovi~a / 253 Timi~ /297 Tulcea /300 Dolj 255 Gala!i / 257 Vaslui / 302 Giurgiu /259 ViHcea /304 Gorj /261 Vrancea /306

Judete1e Romaniei in anul 1930 I 308 Manastirile Ortodoxe (pe judete) /309 POSTFATA At1:<'ffiRWORD BIBLIOGRAFIE SELECTIV A DOCUJvlEN1E CONSULT ATE

CUJ!ANT IJVAINTE UN ARGUMENT AL DEMOCRATIEI SPIRITUALE ROMANE~TI

Intr-o clipa istorica deloc inspirata, dmd fundamentalismul ~i exclusivismul, la sfar~it de veac douazeci, ameninta nu fara lacrimi de sange, harta democratiei autentice 1ntemeiata pe armonie interetnidi ~i interreligioasa 1n primul rand, pe toleranta superioara a optiunilor libere 1n spatiul spiritual, pe maJ.'ea, tulburatoarea doctrina cre~tina a iubirii aproapelui "ca pe tine 1nsuti", cand glasuri inspirate din atatea parti de lume venind, nu 1nceteaza sa clameze bucuria sufleteasca daruita de stralucirea curcubeului aldituiUi din poetica unire a unoI' culm'i fermecatoare, slujind poezia Iui unica fara sa-~i piarda identitatea, sporind ,astfel miracolul vietii umane, aparitia unui Atlas al Religiilor ~i al Monumentelor Istorice Religioase din Romania, expresie deopotriva a unui travaliu ~tiintific de exceptie ~i a unui sondaj de optiune riguros, 1mi apare ca un remaJ.cabil ~i semnificativ argument al maturiUitii procesului democratic care guverneaza cu efecte profunde in plan moral, social ~i politic, societatea romaneasca de azi. Nu voi exagera, sper, dadi voi afirma di ne aflfun in fata unei prime investigatii ~i analize de 0 asemenea anvergura ~i acribie ~tiintifidi in domeniul vietii spiritual religioase romfme~ti, dar nu ma pot opri sa nu observ di anvergura demersului profesomlui CUclUC,cercetator prestigios al domeniului, este semnificativa nu numai pentru geografia romaneasca, acest Atlas dictionar putand fi considerat un pionier pe plan mondialln materie ~i, din multe puncte de vedere, - a~a cum veti constata la lectura Iui atent1:i- un model. Editand Atiasul Religiilor ~i al Monumentelor Istorice Religioase din Romania, Centml International Ecumenic pentru Dialog Spirituali~i impline~te nu numai un deziderat fundamental, tin and de afirmaJ.'ea disponibilit1:itii pentru dialogul interetnic ~i interreligios, intemeiat pe recunoa~terea, repet, riguros ~tiintifica - a unei realiti:iti spirituale ~i morale capabile sa configureze peisajul religios romanesc actual, dm ~i una din conditiile lui statutare ~i doctrinare ~i anume promovarea sustinuta a armoniei sociale ~i spirituale de caJ.'eRomania are atat de acuta neVOle astazi, cand rigorile integI'mii euro-atlantice impun eu necesitate imperativul tolerantei caruia, a~a cum se ~tie, ONU 1i acorda 0 hoHid'itoare importanta atunci cand angajeaza dezbaterea privind viitorul. DaJ.Atlasul editat de CIEDS, este, in aceia~;i vreme, ~i sunt bucuros sa re1ev cu satisfactie acest Iuem, un instrument relevant pentru studiul istoriei vietii religioase din Romania ~i un binevenit "inventaJ."al patrimoniului arhitecturii sacre din Romania cu certe virtuti de pionierat din acest punct de vedere. Opera de cercetaJ.ein primul rand, de investigatie sever ~tiintifidi, Atlasul ofera un binevenit prilej pentru 0 privire lucia asupra fenomenului religios In Romania de azi, a~a cum am mai spus, dm ~i de constataJ.e a faptului ca acest fcnomen religios ~i desfa~urarea lui actuala infati~eaza odata cu autoritatea majoritaJ."aa Bisericii nlltionale cre~tin-ortodoxa, pastditoaJ.'e, din veac, a fiintei nationale prin atat amaJ.'de vremi potrivnice ~i a verticaliHitii morale a poporului, deschiderea sensibiHl oferita de spiritul democratic cme anima spatiul geograflc romanesc spre religii ~i confesiuni care tin de aJ.IDonia interetnicaln primul rand, apoi de libera optiune garantata de 0 Constitutie care l~i revendica pe drept cuvant atributele unui cod al civilizatiei spirituale racordat exigent la rigori1e definitorii pentm progresul democratic allumii contemporane. 7

A~ vrea sa revin, In Incheierea acestui Cuvant, asupra unui merit inconfundabil ~i neaparat de seama al acestui Atlas ~i anume demonstrarea, Intemeiata pe argumentele unei cercetari realemente temeinice, a faptului ca peisajul spiritual romanesc este astazi, sub raportul optiunii convingerilor religioase ~i al dreptului la optiune religioasa, atat de viu graitor pentru vocatia armoniei ~i tolerantei la poporul roman, pentru vocatia democratidi a Romaniei care a ales decis calea democratiei, alegere platita atat de scump, ~i care ~i astfelintrune~te ca lntr-un t1orilegiu, valorile morale ale unei geografii declarat favorabila dialogului spiritual. Vointa noastra de integrare europeana ~i euro-atlantica I~i af1a, cred eu, ~i In acest Atlas, argumente semnificative, caci el ne ofera imaginea unei tari nu numai bogate religios ~i bogate, astfel, In atat de numeroase argumente ale unei morale superioare, dar bogata ~i sub raportul armoniei optiunilor religioase In favoarea unui portret uman cat mai aproape de chipul ~i asemanarea unicului creator, desavar~ire care dlmane pentru Intreaga spiritualitate la sffu:~itul acestui v~ac marea, neistovita, unica aspiratie. Imi iau ramas bun de la Dumneavoastra 1ectodi acestui Atlas, cu Indemnul de a-I cerceta eu deschidere spre recunoa~terea adevarului, astfel cu deschidere spre toleranta ~i armonie ~i cu convingerea di veti descoperi In el cat de bogata ~i de plina de speranta In pace ~i armonk este civilizatia noastdi spirituala. Dr. ION POPESCU Directorul General al Centrului International Ecumenic pentru Dialog Spiritual Pre~edintele Bauch Internationale a Religiilor

PREFATA ,
PRIMUL A TLAS SOCIOLOGIC AL RELIGIILOR DIN ROMANIA

Gmpul de Sociologia religiilor din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Romane oferapublicului 0 opera inedita - in premiera na{ionala AtJasul sociologic al religiilor din Romania. Sunt putine {ad care dispun de 0 asemenea lucrare care este, deopotriva, opera de informare ~i de sinteza ~tiintifica, de arta a comunicarii publice. Atlasul are atributele ~i toate ~ansele de a figura, acum # peste timp, in categoria "documentelor" ~tiintifice fundamentaJe care contribuie 1ailustrarea ~i configurarea patrimoniului culturii na,tionale. Dupa atlasele geografice ~i geologice, etnografice, etnologice l'iide demografie, de arbitectura (unele in cur.';de pregatire) literatura de informare ~tjjn,tifica romfineasca se intrege~te Cll AtJasul religiilor, elaborat din perspectiva sociologicii. AtJasul introduce astfeJ in prezentarea cultelor religioase paradigma l'iimetodologia dguroasa dar totu~j sugestiva, a "cartogrameJor" (hifr{ile structurarii spa,tiaJe a ansamblurilar religioase). Este poate cea mai relevanta forma de studii "nereJigioase" asupra religiilor. AtIasul este clad]t pe un imens efort de cercetare ~j documentare pe teren asupra cultelor, religiiJor ~i religiozita{ii, efort investit de coordonatarul ~i, practic, "constructomr acestei lucrari de anvergura - dr. Constantin Cuciuc. Ani in ~ir, dar mai ales in timpul din urma, cel al resucitarii liberta{iior p religiaase in Romania, aces! cercetator sobm ~i asion at a cladit, in modestie ~i cu tenacitate, intr-o devo,tiune, a~ spune, aproape monahala, acest "templu" al cullelor din tara noastra. C'find un Atlas este, aproape integral, opera unui singur om se poate, intr-adevar, vorbi de exceptionalitatea incununarii demersului ~tiin!ific. Desigr, Institutui nostru a contribuit, direct sau indirect, la cercetarile pregatitoare pen!ru Atlas, dar meritul concep{iei, elaborarii ~i a1 cercetarilor subiacente revine unui om, pe care ma bucur sa-l pat elogia pentm devo,tiunea l'itiin,tifica cu care ~i-a "zidit'~ pas cu pas, aceasta lucrare. Caci un Atlas nu apare ca 0 opera de ''iluminat'' ci ca un fapt de crea,tiefebrila. El este "durat" in timp, cu migala de artizan ~i cu pasiune de cercetator care trebuie sa strabata indm-jit, dar ~i cu cJarviziune, inspiratie l'iirigoare toate intinderile ~i ondula,tiile terenului pe care il exploreaza pentru a-I reprezenta apoi in bar,tile cunoa~terii. $i religiile se numara, cu predilectie, printre domeniile care nu se lasa u~or cuprinse in proiectiiJe, investigatiiJe empirice ~i in rigorile articuIatiilor conceptuaJe, in modeleJe ra{ionalizarii teoretice. Dfindu-i Cezarului ce este al Cezarului, nu ma indoiesc ca dr. Constantin Cuciuc este de acord sa exprim, aici, mul{umiri tehnicienilor de la Institutul de Sociologie, * unor coiegi cercetatori ~i studen{i care au participat la cercetarile de teren coord onate de el. Multe din!re aceste cercetari asupra cultelor l'iireligiozita{ii dureaza de peste doua decenii, fiind initiate in cadrul fostului Centru de cercetari sociologice. in viitoml apropiat, rezultateJe cercetarilor respective i~i vor gasi sinteza .~iin aIte lucrari de Sociologia religiei, coordonate tat de autorul AtJasului. Cercetarile de Sociologie a religiei efectuate de Institutul de Sociologie prin grupuJ de specialitate depa~esc slera celor nemijlocit subsumate AtJasului, fiind articulate in jumI a trei axe:
* mai ales doamnelor: Nina Nicolescu, Sanda DumitlU, Eugenia Predescu

1. Studiile privind cultele ~i distribuirea teritoriaIa a institufiilor religioase, a credincio~ilor l5i fidelilor acestora; constituie a proiec{ie ~tiin,tifidf pe orizontaIa a institu{ionalizarii religiilor (cuitelor) ~i structurarii popuiafid dupa apartenenfe religioase. Aceasta direcfie de cercetari a permis "cartografierea" religiilor ~i pregatirea Atlasului. Ca abordare socioiogica, acest demers reproduce tradi{ia morfoiogiei sociologice (gruparea ~i distribuirea spatiaIa a fapteJor sociale) inifiata de celebra ~coala durkhdmiana, ai card potential cognitiv continua a Ii valorizat ~i astazi in studierea fenomenelor socioiogice ca fapte Hantropogeografice'~ 2. Cercetarile de teren asupra religiozitafii - atitudini, cuno~tinfe ~i comportamente religioase in marea lor variabilitate ~i diversitate in funcfie de variabilele socio-demograi'ice, de intensitate a credintei ~i consistenfi1 a atitudinilor religioase, de frecventa ~i adancimea practicilor religioase, de apartenen,te 1a diferite culte - reprezinta a alta direcfie abordata. Rezultatele acestor cercetari ne pun in fafa unor "har!i sociologice" ale credinfei ~i culturii religioase (de 1a atitudini 1i reprezelltari 1a comportamente) a popula{iei din Romania. Numai 0 parte din rezultatele cercetifrilor de aceasta faetura, conS8crate evaluarii practicilor credincio~ilor ;5j trmrii existenfiale a credintei, se regasesc in Atlas, care este mai curand opera de "geograIie a cultelor" (ca institufii religiaase, a~ezaminte de cult, grupuri ~i comunitati, ca obiectivare istorico-artistica a credin{e1or in monumente de cultura religioasa). Pentru ca Atlasul este mai mult opera de descriere ~i Hreprezentare': de expunere a dimensiunilor cantitativ spaflale ale eulte/or ~jmai putin a lucrare explicita de paradigme explicative, e1 va Ii comp1etat cu lucrari evaluative asupra credinfei ~i cu studii bazate pe modele explicative. Radiografierea religiozita{ii (puterea ~i dimensiunile credintei) pe culte, structuri de populajie, pe adi teritoriale ~i eulturale este a operatie ~tiinfiIica de profunzime analitica ~i evaluativa care are deja a solida tradi,tie in sociologie Ji care este cultivata cu acuratete de gmpul coordonat de dr. Constantin Cuciuc. 3. 0 directie de cercetare mm recenta este consacrata abordarii sociologice a numeroaselor asocialii, societati, culte ~i forme noi de religiozitate a caror difuzare in Romlinia s-a produs dupa1989. Noile forme din campul institutional ~i socio-uman al religiilor din tara noastra, migrafia religio~ilor intre cuIte ~i atractia exercitata de nOlle religll var ajuta la cunoa~terea ~i intelegerea modificarilor peisajului religios din Romania in contextul deschiderii spre experientele unei religiozita/i netraditionale, avlindu-~i sorgintea in culturi orientale sau occidentale necunoscute 1anoi in vechiul regim. Este evident ca un prim Atlas sociologic al religiilor din Romania este 0 '1ntreprindereH ambi/ioasa ~i deci nescutita de riscuri ~i imperfec{iuni, unele venind din complexitatea domeniu1ui, aItele din insuficien!e documentare ~i incompletitudinea surselor de informare, altele din ineditui profiIului lucrarii sau multe din constrangeri de ordin financiar. A~ men,tiona, in special, trei categorii de sfidari pe care a trebuit sa Ie infrunte elaborarea Atlasului. Mai Intai, fluiditatea fen om en ului religios In perioada tranzi/iei ~i a ie~irii din evul congelat al comunismului (restituirea credintelor ~iprocesul resacralizifdi care revine pe scena refacerii con~tiintei, a reprezentarilor l5i identitatilor religioase; noi cuite, noi structuri teritoriale, migratii ale credincio.Jilor, dar ~i efecle pe111icioase de desacraliare ~i banalizare a religiei etc.) care ar putea afecta, Jntr-o oarecare masura, precizia cartografierii unor a!Jpecteale distribuirii institutionale ~i a grupuri1ar ~i comunita!i1orreligioase. in a1doi1ea rand, a fast nevoie de Ull mare efort pentru evitarea capcanelor sensibiliti1,tii ~j subiectivitafii pe care Ie paate resim,ti cercetatoruJ Jnsu;5i,

10

oridt de solid ar fi eI atasat normelor 5i idealuIui obiectivitatii stiintifice. " , , , Nemaivorbind de sensibilita/ile reprezentan{ilor diieriteIor cuIte, cu care a coIaborat in cercetare, pentru a obtine informa,tii cfH mai bogate l5iIa zi. Nu sunt deci excJuse sdfpifri ~i, 1n consecinta, insatisfac,tii ale unor slujitori ai unui cult sau aItuia fa,ta de anumite cartografieri. i; asigudfm, 1nsa, pe to,ti de buna credin/a a autorului ~i de conl5tiin/a incompletitudinii care apasif orice demers uman. in elortul de "obiectivare ~tiintifica" sunt convins dl ~i AtIasuJ, ca l5i aite lucrifri, se inspira din modelul pe care savantul Mircea EIiade I-a 10ljat 1n tratarea istoriei religiiIor. 1n al trelIea rand, autorul {iiInstitutul nostru regreta dl, din ratiuni financiare, AtIasul este vaduvit de doua elemente imporiante, unul de ordin intrinsec lc;tiin!ificl5ialtul de ordinuI "imaginii": a) absen/a hifr,tilor ~i documentelor privind istoria religiilor 1n Romania {d b) absenta ilustra{iei asupra monumentelor de arta l'ii a cerin/elor de cultudf religioasa. 1n aceasta privin,ta sunt mai mult decat instructive, daca nu de-a dreptul spectaculare, revela/iiJe expozifiei "Monumenta Romaniae Vaticana': deschic;a mai intai in Salonul Sixin de la Vatican, iar apoi _.si Bucure~ti, ia muzeul de Ia Palatul Cotroceni. la Suntem cu totii recunoscatori Centrului International Ecumenic de la Bucurelc;tica a gasit resursele de a finan,ta integral costuriJe ridicate ale editifrjj AtIasului in forma sa actuaiii. 1n Jegatura cu toate acestea, ar fi de precizat elf autorul ~i-a propus un Atlas sociologic al religiilor din Romania. Este primul de acest fel in tara noastra, iar valoarea lui ca act de cultura iJ inscrie in seria crea/iilor facute sa dureze, sintetizand 0 faza in starea ~i evolu/ia fenomenului religios di11 Romania, sa deschida drum pentru alte lucrifri de acest gen ~j sa Ingaduie, pentru noi, ceIebrarea potenfialului creator al sociologici ~j slujitorilor acestcia, ca disciplina solida de auto-cunoa~tere a lumii oJide cuprindere nelimitata a tot ce tine p de societate, individ l5i fiin/a sa launtrica, cu visuriJe, credin{ele ,c;i roiec,tiile acestuia, incJu~jv cu ceea ce fine de 1ntrepatrunderea sacmlui oJiprolanuiui in aJcatuiriJe lsi manifestifriJe existentei umane, de dimensiunea religioasa a acesteia. Evident elf AtJasul ne fnfif,ti~eaza ceea ce sunt in prezent cultele religioase 1n spa,tiul social al tifrii noastre. Dar poate elf lsi aceasta lucrare fi va ajuta pe oameni sa 1ntampine cu 1n{elegere ~i sensibilitate noul mjJeniu deja anticipat prin prole/ia iui Andrel'vlalraux {vijtorul miJeniu va fi esen/iaimente religios}, prin analizele care intrevad mm eurand 0 neincetata circula/ie lsi 1ntrepatrunumanizarea divinuluiH - sau dere intre doua procese - "divinizarea omului prin ')'edivinizareaH iu; Dumnezeu ~i agonia lui Prometeu sau decJinul tragic al credintei 1n progreso Punand In relief ~i anwnite tendinte, Atlasul nu este, totulsi, 0 opera de istorie sau de anticipare a religiosului. El este Wl HtablouH al unui moment al timpului oJispa/Jului religios, hic et nunc, l"j drept lllmare sa-l receptam -1isa-l apreciem In misiunea -JiatributeJe care Ii sunt proprH.

Prof. dr. loan Dragan Direetomllnstitutului de Sociologic al Academiei Romane

11

MODUl

DE REAlIZARE Al

LUCRARII

Publicarea unui atlas al religiilor din Romania, mai ales in aceasta perioada "de tranzitie", implidi dificuWiti ~i riscuri. Religiozitatea este int1uentata ~i de situatia economico-sociaIa a credincio~ilor. Acum, arondarea parohiilor ~i gruparea in jurul Hica~elor de euIt capata aWi configuratie, se modifica structura comunitatilor de credincio~i, migratia confesionala este mare. Sunt infiintate sau reinfllntate manastiri, biserici ~i organizatii misionare. Au fost imegistrate legal, dupa 1990 peste 600 de asociatii ~i fundatii religioase. In stmcturile orgamzatorice ~i administrative ale cultelor se manifest a tendinte de autonomizare ~i descentralizare, capata alt aspect relatiile dintre culte ~iintre biseridi ~i stat. Exista multe atlase ~i harti biblice, unde sunt 'inregistrate locurile sfinte ~i activitatea misionara a unor biserici in anumite perioade istorice. Sunt insa foarte putine reprezentru:ile cartografice care red au situatia actuala a fenomenului religios, raspandirea teritoriala a credincio~ilor, Hica~elor de rugaciune, a monumentelor ~i locurilor cu semnificatie religioasa. Lipsesc modelele, nu exista 0 metodologie de elaborare, simbolurile nu sunt recunoscute si standardizate. In cazul tarii noastre dificuWitile au provenit 'insa mai ales din lipsa datelor riguroase referitoare la fenomenul religios. Regimurile trecute s-au preocupat putin de studierea ~tiintifica a cultelor ~i credintelor, de~i Ie-au folosit in scopuri politice. Informatiile care erau adunate sau difuzate sunt incomplete, eterogene ~i de muIte ori nerealiste. Ne-au fost utile datele existente 'in arhive, la administratia bisericilor ~i la institutiile laice, dar folosirea lor presupune prudenta ~i 0 atenta verificare. A fost necesara 0 permanenta documentare "pe teren", in localitati, protopopiate sau parohii, la asociatiile religioase ~i 'in comunitati apartinatoare diferitelor cuIte ~i credinte. Uneori ~i datele de "pe teren" sunt aproximative, pentru ca institutiile, personalul de cult, consiliile parohiale, nu cunosc exact numarul credincio~ilor ~i activitatea cultelor sau comunitatilor religioase din subordine. Chiar dec1aratia perso-

nala referitoare la apmtenenta religioasa, 'imegistrata cu prilejul recensamintelor este uneori contestata sau indoielnica. Pretutindeni statisticile referitoare la religiozitate sunt aproximative, t1uctuatia credincio~ilor ~i componenta comunitatilor depind de muIte vm'iabile, fomte active in ultimele decenii. In tm'a noastra destui subiecti intervievati nu-~i con~tientizeaza starea de religiozitate san i~i dezvaluie eu prudenta credinta, sunt suspicio~i, ehiar manifesta ingrijorare ~i teama ill legatura eu ~ventua1itateaunor consecinte ~iperseeutii. In "tranzitie" este ~i organizm'ea teritorialadministrativa, ca suport al distribuirii religiozitatii. Dupa 1990 au fost infiintate comune "noi" (unelerecunoscute legal, altele in curs de organizm'e), oamenii se readuna pe vetre ale fostelor sate (mai ales aeo10 unde au supravietuit cimitire sau dlte 0 biserica). Zeci de localitati ~i-au schimbat numele (pentru abandonm'ea coloraturii politice imp use de vechiul regim), se incearca l~elnfiintarea judetelor "abuziv desfiintate". In asemenea imprejurari reprezentm'ea cmtografica a fenomenului religios-uniform, simultan ~i pe 'intreg teritoriul tarii - a impus 0 actualizm'e permanenta ~i contine probabil inexactiHiti. eei care in 1990 au inceput realizarea acestei lucrari erau cuprin~i de entuziasmul general, fiind il1curajati ~i de bunavointa cultelor ~i administratiilor biserice~ti; nu banuiau dificuWitile vremurilor "de tranzitie" ~i nici complexitatea unui asemenea demers. Exista insa opinia general a ca populatia din Romania ~tie fomte putin despre mozaicul religios in cm'e vietuie~te, ca m' trebui mai bine ~i mai autentic informata. La utilitatea informativa, ~tiintifica, se adauga ~i una practica. Liberalizm'ea activitatii religioase ~i eliminarea controlului politic asupra credintei (dupa 1989), a deschis posibilitatea manifestarii unor asperiHiti ~i chim' conflicte, promovate pe suport religios. Ele sunt cauzate ~i de ne'incredere, lipsa dialogului ~i a cunoa~terii reciproce. Informarea mai ~tiintifica, autentidi, nepartinitom'e, este un bun sfatuitor pentm optimizm'ea relatiilor dintre oameni, spore~te toleranta ~i posibilitatea colaborarii.

13

Acest "atlas" ofedi 0 imagine mai concreta. ~i realisHi a credintelor ~i cultelor care s-au raspandit de-a lungul timpului pe cuprinsul Romaniei. Informatia InregistraHi este primadi, am evitat sa introducem conc1uzii ~i opinii. Cititorul, pe baza informatiei l:;;iva formula conduzii \,i opinii propriL Am eliminat aspectele ideologice \,i sugestiile unoI' cuite sau asociatii i'eligioase care se considedi: nationale, etnice, majoritare, traditionale. Textele capitolelor au fost discutate eu reprezentantiai cuttelor, cunoscatm1 ai propriei credinte. Am integrat sugestiile propuse eu exceptia ceIar C31'e se refereau denigrator 1a alte formatiuni reHgioase, erau vindicative, aveau conotatii ~ovine, naliste, misionare. Atlasul are un caracter "tehnic"o Pc ha.rti este redaHi prezenta comunit2tilor leligioase pana TIi.'velul localit8.tilor~ precurll ~.i eXlstenta manastirilor, asociatiilDf religioase, monumentelor istorice ~i de arta ell semnificatie religioasa. Am Insotit aceasUi cartografiere eu un text con cis, care ofera cateva informatii referitoZlJ:e 1a principalele forma!iuni religioase din tara. Bibliografia lucrarii cuprinde sute de tiar l'mpovara numarul Huri ~i m{~Il1Jonarea paginilor. Statutul scrierilor consultate de noi este variat, unele sunt pub lice, altele au doar tiraje de autor, se afla In depozite cu circulatie restrfUlsa, sunt In manuscris, In curs de elaborare, altele au vor fi publicate niciodaHL Valoarea ~i scopul realiz8Iii lor difera, contin infarmatii, polemici, fac misionarism, prozeIitism sau chiar dezinformeaza. Un 1'01 important In documentare I-au avut arhivele. Institutiile detinatoare au inteles important-a ~i utilitatea "atlasului", ne-au 'inlesnit accesul, uneari chiar ne-au ajutat in descoperirea dosarelor ~i informatiilor. Multe dintre aceste arhive referitoare 1a situatia actuaHi a religiozitatH sunt In curs de organizare ~i lnCa inaccesibi1e public. Unele culte au efectuat recensaminte pe tara a credincio~ilar, a personaluIui de cult, Hica~elor de Inchinare, In vederea realizarii "atlasului". Am folosit arhivele "la zi" a diferitelar institutH, culte ~i grupuri religioase, dosarele eu cererile de adeziune, registrele botezm:ilor ~i a situatiei materia1e, monografii ale unor biserici ~i parohE, salyate de preoti, uneoriin

conditii grele. La fiecare cult ~i institutie exista informatH, constaUlri, adrese, proceseverbale, scrisori, etc. care au putine ~anse de publicare, dar contureaza personalitate acelei religii. Am avut acces la dosare care atunci crau inca In litigiu, am apeiat la memoria ceIor vfu:stnici, le insemnarile lor, unii inspectori "de teren" au acceptat sa Ie utilizam agendele de "lucru", cotidiene. Nu avem posibilitatea sa mentionam suportul informativ a1 documenHirii, de~i aceasta ar spori prestigiullucrarii, d31' recuno~tinta ~i multumirile noastre ale celor care VOl" fo10si acest "atlas" vor pretiu probabil mai mult decat 0 enumer81'c Unele nume sunt mentionate In cuprinsul atlasului dar 1ucrarea a devenit realitate pentm di mii de "anonirrJ." ne-au sfatuit, ne-au ajutat, au raspuns la Intrebari ~ine-au destainuit trairea lor religioasa. comparat ~i ill"TI verifkflt datele. Sursele laice concorda partial eu cele religioase. asemcnea Imprejurfu'i am Inregistrat doar comunitiltile eu oarecare stabilitate (peste 5 credincio~i); red ate prin simboluri diferentiatc fata de comuniHitile mari (peste 100 de credincio~i). Am apreciat ca sub 5 credincio~i comunitatile sunt inca instabile, unele Val' dispare, populatia este "t1otanHi", statutullar estc incert. Aceasta grupare in "mari" ~i "mici", eu peste ~i sub 100 de crcdincio~i, nti este evaluativa. Sunt comuniHiti eu sute de credinc.io~i, dar eu 0 viata religioasa latenta ~i altele mai rr..ieidar foarte active in peisajul religios. Nici enumerarea In "sumar" a formamatiunilor religioase nu reprezinta "0 apreciere". Ne-arn preocupat, prin text ~i simboluri, sa introducem 0 cantitate cat mai mare de informatii pe suprafata tiparita. In autenticitatea acestor informatii l~i 'lor deseoperi sprijinul oferit eu dm:nicie ~i buna credinta de-a lungul .anilar de oarnenl, institutii, cuIte, ministere. In ulthl1ul timp ni s-a alaturat colectivul hamic al editur1i "Gnosis" ~i sprijinul Centrului International Ecumenic pentru Dialog Spiritual, Bucuw;;ti, tara care probabil aceasta lucrare n-ar fi ajuns 111 mmnile cititoriIor. Spedim dl "atlasul" cuprinde 0 informare asupra fenomentului religios din Romania, utila laacest sfar~it de mileniu. Dr. C. CUCIUC

14

I. CUlTElE 51 CREDINTElE RElIGIOA5E DIN ROMANIA*' , ,

INCEPltTltRILE

CRESTINISMULUI

PE TERITORIUL rARl1 NOASTRE


Invatatura cea noua - credinta In Hristos a fost semanata de apostoli ~i printre popoare1e de pe malurile Dunarii, unde sunt atestate comunitati cre~tine Inca din secolele II - III. In Macedonia ~i Iliria a propovaduit Apostolul Pavel. Ucenicii sai au raspandit cre~tinismulin Dalmatia. Apostolul Andrei a predicat Evanghelia, in Scitia, a botezat localnici, a randuit comunitati ~i deserventi. Descoperirile arheologice au scos la lumina multe marturii despre existenta acestar comunitati (vase de cult, pandantive ~i geme cu simboluri cre~tine, morminte de martiri, rama~ite ale primelor biserici). Magistratii romani consemneaza interogarea unor cre~tini din pm:ti1enoastre. MartirologiiIe ~i sinaxare1e vorbesc despre patimile cre~tinilar care traiau In aceste tinuturi. Cea mai veche episcopie mentionata pe teritarillU~rii noas!r~llJOst la Tomis (Constanta), unde prin- 290-300 era amintit episcopul Evanghelicus, urmat de Bretanion, ~irul episcopilor continuand apoi timp de mai multe secole. Episcopii de la Tomis au avut un 1'01 important in istoria cre~tinismului din zona balcanica. Eusebius din Cesareea relateaza participarea episcopilar tomitani la conciliile ecumenice. Ei erau activi in disputele pentru stabifu'ea principiilar credintei cre..5tine ~i combaterea prime1ar erezii. Trecerea peste Dobrogea a migratarilor care voiau sa ajunga la bogatul Bizant, a zdruncinat ~i organizarea bisericeasd. La retragerea romanilor din Dacia, numarul cre~tinilor de aici era probabil destul de mare ~i ei au pastrat legatura cu centrde religioase de peste Dunare. Ulfila, nascut in tinutul Vrancei a fast trimis de Atanaric la Constantinopol, unde a fost confirmat episcop (346) nu numai pentru goti ci "pentru toti cre~tinii din tara getica". El a tradus Biblia In limba gotilor (introducand expresii ~i cuvinte ale populatiei ba~tina~e). Cand vremuri1e au devenit potrivnice cre~tinismului, Ulfila s-a refugiat ill sudul Dunaru, la Nicopolis. Conciliile de la Sardica (343-344) ~i Laodiceea (364) interzisesera hirotonisirea ielwJ1i12Ec~jeli~e~Lp_~Q!!u_satele ~i ara~ele mici. -Cre~tinii dintre cbunare ~i Carpati erau pastoriti de "episcopi de tara", despre care s-au pastrat putine informatii. Sinodul ecumenic din anu1451 confera jurisdictia pentru "tinuturi1e barbare" (cele din tara noastra erau sub huni) episcopului de la "Tomis ~i episcopilor de pe malul drept al Dunarii. Ei stimu1eaza activitatea misionara ~i cre~tinismul prinde radacini si printre migratori. In anumite perioade p~po31'e1e migratoare i-au persecutat pe cre~tini. Din porunca lui Atanaric (conducatorul gotilar) Intre }69 ~i 372 au fost ar~i de vii multi cre~tini. Intr-un sat de la varsarea Arge~ului cre~tinii Impreuna cu preotul lar au fast ar~i chiar In biserid (369). In anul 372 au fast martirizati sfintii Nichita ~i Sava Gotul de la Buzau. I~ Dobrogea continua vechea organizare a vietii biserice~ti. La Inceputul secolului al VI-lea erau mention ate In Scitia Minor 14 scaune episcopale iar episcopia de la Tomis era considerata mitropolie. Multe dintre de ~i-au Incetat probabil activitatea dupa anul 602, odata cu invazia slavilar ~i avarilor. Localnicii Insa au pastrat traditiile cre~tine. La sinodul ecumenic de la Niceea din 787 este mentionata participarea lui "Ursus, episcop al sfintei biserici a avaritenilor", tinuturile avarilar intinzandu-se in Cri~ana ~i Banat. Un 1'01important, in raspandirea ~i consolidarea cre~tinismului, I-a avut trecerea la cre~tinism a unor pop031'e migratoare (slavii,

>~

15

-------------------------

bulgarii, maghiarii). Activitatea lui Kiril ~i Metodiu apoi cre~tinarea oficiaUi a ru~iior, au contribuit la raspandirea ideilor cre~tine ~i la organizarea vietii biserice~ti in !inuturile din jur. In 1054, urmare a unor dispute spirituale care dmnuiau de cateva secole, intr-o conjunctura politidi precipitaHi, bisericile cre~tine de apus ~i cele de disarit s-au separat pentru aproape un rrrileniu, timp in care relatiile dintre ele au fost uneori Incordate. Biserica ortodoxa a ramas mult timp sub indrumarea patriarhului de la Bizant (Constantinopol) iar cea romano-catolid! este pana astazi pastorita de papa de la Roma.

Ulterior, formele de manifestare a religiei cre~tine ~i modul de organizare a bisericilor s-a diversificat. In Romania au fost recunoscute prin lege, de-a lungul anilar, 12 "culte" cre~tine, la care se adauga ~i "cultele" mozaic ~i musulman. Dupa primul razboi mondial au patruns in tara noastra ~i alte variante de cre~tinism, inregistrate acum legal ca "asociatii" religioase .. * In Romania, termenul "cult" presupune 0 recunoa~tere prin lege, ~i anumite drepturi ~i obligalii In raport cu statuI, pe care nu Ie au bisericiIe ~i religiiIe nerecunoscute "cult" .

l' Epscopi

CanunitJIli

atestale .

Martin

Vasec~tine b. Geme C'refliue

Obiecte fUllerare Altedove2i

Dovezi ale existentei cre~tinismului la DunMea de Jos (sec. II - III)

16

1. CULrltL

OnrODOX

CREDlNT A ORTODOxA

In limba greadi "orthos" inseamna "drept" iar "doxa" se traduce prin "slava", "ma.rire". Catehismul define~te ortodoxia ca fiind "ealea dreapta, cea mai scurta dintre om ~i Dumnezeu", iar pe ortodoc~i Ii nume~te "drepteredincio~i", "dreptsHivitori". La baza ortodoxiei se afla trei "ta.rii de standi": capul bisericii este Hristos Dumnezeu, a doua ti~rie o formeaza sfintii, iar a treia "poporul dreptcredineios" . Invatattirile religiei cre~tine ortodoxe sunt cuprinse pe scurt ~i sistematic in "Catehism" unde este explicaUi: credinta, cultul ~i viata cre~tina, pe baza Sfintei Seripturi (Biblia) ~i a Sfintei Traditii. Preocuparea centraHi a aces tor InvaPituri este mantuirea sufletului, care se obtine prin "iubirea ~i cinstirea lui Dumnezeu". Dumnezeu ~i-a dezvaluit vointa prin Vechiul ~i Noul Testament ~i prin Sfanta Traditie (care cuprinde Invataturile nescrise, transmise prin viu grai ~i pastrate in scrierile parintilor bisericii ~i hoUirarile primelor sinoade ecumenice). Pe aceasta cale Durnnezeu se face cunoscut credincio~ilor, i~i exprima poruncile, explidi geneza, iar in partea escatologica prezinta sfar~itul lumii ~i al omului preeum ~i destinul dura acest sffu:~it. Biblia poate fi citita de oricare credincios dar explicarea ei este dreptul exclusiv a1 bisericii. Cine interpreteaza Sfanta Scriptura rara drept "ditaee~te a~a cum raHicese toate sectele, cu Biblia in mana". Orice ere~tin ortodox reeunoa~te ~i ma.rturise~te simbolul credintei (Crezul sau Credeul), stabilit pe baza Bibliei ~i a Traditiei, in primele concilii ecumenice. Ortodoqii cred intr-un Dumnezeu "unie in fiinta ~i intreit in persoane (ipostaze): TataI, Fiul ~i Duhul Sfant (Treimea)". Dumnezeu este creatoru1 lumii (al cerului, pamantu1ui, ~i omului), al lumii vazute, dar ~i a1 ce1ei nevazute (lngeri, sfinti, suflete). lngerii buni fae voia lui Dumnezeu, eei rai (diavolii), din iad, care s-au razvratit impotriva Creatorului, indeamna pe oameni sa faea fapte. rele. Dumnezeu a faeut lumea din ni-

mie, prin puterea Cuvantului. Omul (Adam) a fost ereat din lut iar din 0 coasHi a sa Eva. Sufletul viu al omului a fost insut1at de Dumnezeu (este nemuritor, Inzestrat cu judecaUi, simtire ~i vointa libera). Adam ~i Eva, primii oameni, au fost a~ezati in gradina Edenului (raiul pamfmtese) pe care 0 luerau ~i 0 pazeau. Indemnati de diavolul eu chip de ~arpe, ei n-au aseultat porunca lui Dumnezeu de a nu gusta din pomul euno~terii binelui ~i diului. Dumnezeu i-a pedepsit pentru neascultare, i-a izgonit din raiul ferieirii, sortindu-i sa se hraneasca prin truda ~i sudoarea fetei. Acest "paeat" este mo~tenit de toti oamenii, omul din na~tere fiind inclinat spre eele re1e; ehipul lui Dumnezeu in om s-a intunecat, mintea ~i vointa i-au slabit, inima ~i-a pierdut nevinovatia, in trup a intrat suferinta ~i boala ~i sfar~e~te prin moarte. Dumnezeu Ie-a promis insa primilor oameni di va trimite un Mantuitor, care-i va izbavi de pacat. In Noul Testament este euprinsa invatatura lui Iisus Hristos, ea fiu al lui Dumnezeu, trimis pentru iertarea pacatului stramo~esc. Multe biserici ere~tine afirma di Iisus este Dumnezeu adeva.rat ~i om desavar~it, unele insa reeunosc doar una dintre aceste naturi (umana sau divina). Cre~tinismul ortodox recunoa~te dubla natura a lui lisus: ca fiu al omului, nascut din Fecioara Maria, dar ~i ca Dumnezeu adevm:at, aratat in trup. Pentru mantuirea oamenilor de paeatul stramo~ese, el s~a facut om, a propovaduit oamenilor ealea mantuirii (lntoarcerea la Dumnezeu prin noullegamant), a suferit patimile, a fost distignit, a inviat ~i s-a inaltat la eel'. Evanghelii1e, relatand viata ~i mai ales patimile lui lisus, 11 prezinHl ea Jnva{ator (care arata ealea mantuirii), preot (intemeiaza biserica ~i a~eaza Sfintele Taine) ~i Jmparat atotputernie in eer ~i pe pamfmt. Pentru mantuire, oamenii trebuie sa urmeze drumul aratat de lisus: sa traiasca In pace ~i credinta, sa se roage lui Dumnezeu, sa-i iubeasca ~i sa-i ajute pe ceila1ti. Prin distignire, Iisus s-a jertfit pentru a ~terge b1estemul ~i a impaea pe oameni cu

17

,....!

Dumnezeu; numai prin patimile lui putem fi mfmtuiti de pacatul stramo~esc. Esus a 1nviat a treia zi, dupa cum era prevazut in Scriptura, s-a aratat viu celor credincio~i ~i apostolilor, apoi s-a Inaltat la eel' eu acela~i trup ell care a fost distignit ~i Ingropat. Acum "~ade de-a dreapta Tatalui" ;;;i va veni din nou la sfar~itul veacurilor, va judeca pe vii ~i pe morti ~i-l va raspHiti pe fiecare dupa faptele sale. La aceasta J udecata de apoi Esus va desparti, "precum pastorul oile de capre", pe credincio~i de ceilalti, eei credincio~i vor dimane de-a dreapta sa, iar blestematii In focul eel ve~nic pregatit diavolului ~i Ingerilor dE. Omul, facut din trup ~i sut1et, 1a moarte, i~i pierde trupul care se lntoarce 'in pamfmt, 1 sufletul nemuritor merge ]:115a a Dumnezeu, trecand prin mai multe "varni", Sfantul Apostol Pavel ne 111vata moartea a venit in lume prin Adam, iar In'vie:rea mortilor prin Usus. Cand eei din morminte vor glasul lui Esus, trupurile vor 111vio. entru a fi jup decate lrnpreuna eu sut1eteJ:e 1rnpreuna feddrea sau purile inviate vor fi dincio~i vor merge in Dumnezeu, sanul lui Avraam, Ierusalimul ceresc), unde VOl' trai impreuna eu Iisus ~i ell Ingerii buni. Pacato~ii se vor duce In lad (gheena, osfmda ve~nidi, moarte, viermele neadormit), unde VOl' trai in chinuri ve~nice. Credincio~ii, pentru rugikiune, se aduna 'in biseridi, unde exista Iui
Iisus, este casa lui Dumnezeu

~i

ob-

~tea cre~tinilor botezati, Si pacato~ii (neghina) se pot aduna In Din biserica nu fac parte lnsa ereticii, sectarii, ~i nu se schismaticii, care au credin~e supun ierarhiei biserice~tL Biserica impune credincio~ilor noua porunci : rugikiunea, frecventarez bisericii, postun, CUlstne:a preotHor, spm!edania ~i nu cili cartile cretice ~i imorale" ~.;:L),cerilndu-le sa se fereasdi de eretici, sa crcdin~a :;;i sa adudi ~i pc a1tii In comunitate . .Biserica ortodoxa respeeta ~apte taine, prin care credincio~ii primesc harullui Dumnezeu (ex.: botemirul, podiinta, Imparta~ania, preo~ia ~i lj'ne).botezul l(A'Ymaata ,. Glte... na~tere), prIn copilului de sfin~1L.~., t:t~ Vk.'I.....uva l~p,-t""',~n

u!.. ;. ,-.,,1 _ (<1taAt \,..,0,"' .... Ol'~l'gi-

nar, preeum ~i a ee10r fl:icute pana la botez), ~i are semnificatia unei na~teri din nou. Ortodoxia respecta cultul sfintilor ~i al icoaneloI'. Sfintii sunt "eei iubiti de Durnnezeu" ~i forrneaza irnpreuna eu ingerii "biseriea cereasdi". Venerarea (cinstirea lor in chip deosebit) este atat pentru meritele lor de credincio~i precum ~i pentru di se roaga Iui Dumnezeu pentm noi. Zugdivirea pe icoane a Sfintei Treimi sau a sfintilor ~i cinstirea aeestora nu este 0 Inchinare la "idoli", pentm di ortodoxul nu crede di ieoana este chiar Dumnezeu, sau sfantul, ci imaginea lor (ne mgam In fata icoanelor ~i nu Ia icoane). Practica religioasa a cultului ortodox se desfa~oara in biserici ~i in legatura eu biserica; mantuirea este obtinuta numai prin biserid. A~a cum este respectata Invatatura de credin!a din "Crez", trebuie respectat ~i cultul bisericii (ceremoniile, liturghia, rugadunile, pastrarea modului de viata cre~tinesc, solieitarea serviciilor s.c.!.). Duminica este ziua Domnului, zi de mgaciune ~i praznuire pentm credincio~i. Biserica ortodoxa are ~i alte sarbatori: a) siirbatorile Imparate~ti (In legatura eu Sfanta s3xbatorile Maidi Domnului; c) sarbiitorile marilor sfinti. In biserica sunt aduse ~apte "laude" Iui Dumnezeu. Aceste slujbe sunt randuite pc tot parcursul zilei ~i noptii, dar trei dintre acestea (Miezonoptica, Ceasurile ~i Pavecemita) zitele pot fi savfu:~ite de ortodoc~i ~i de sarbatoare slujba Incepe eu utI'enia: citirea dimineata a psalmilor, dIne se Impra~tie Intunericul ~i este vestW:irasarirea pentru. oarneni '" 1 ..... i a a1 ,.ummlllUl 'I' lSUS. Cea mal1mponanta Y SAUJ 'bv a bisericii Iui :Hristos este liturghia. Liturghia are 0 semnificatie restrfmsa, desemnand slujba celebrarii euharistice. Ternelia liturghiei este Cina cea de Taina din 101a Patimilor, dlnd 1isus a dat ucenicilor Sa! paine ~i vin, pentru pomenirea trupului ~i sangelui sau. Rugaciunile ~i cfmtar'ile Sfintei Liturghii au fost stabilite de Vasile cell\1are, loan Gura de AUf ~i Grigore eel Mare. In centrul Liturghiei fie ana "prefacerea sfintelor Daruri", a vinului ~i painii in sangele ~i trupul Iui !ism," Aceste Daruri ('imparta~ania) se dau credineio~ilor pregatiti, curati, vrednici sa Ie primeasca. Slujbe1e biserice~ti facute binecuvantarea ~i sfintirea omului dar ~i a celor fo-

18

lositoare acestuia (apa, fructcle, ImbdlcUmintea, casele ~.a.) sunt numite "ierurgii". Aceste rugaciuni (molifte) sunt flkute eu prilejul na~terii, mortii, sfintirea caseIor, izvoarelor etc. Un 1"01 important in biserica ortodoxa 11are cultul mortilor. In preajma mortii, oamenii sunt spovediti ~i Impiirta~iti. Biserica se roaga pentru sufletul mortului Inainte ~i dupa Inmormantare. Molifta de dezlegare .~ ..este partea cea mai 1:nsemnat::'ia slujbei inmormantarii. Morth sunt pomeniti de famihile credincioase ~i de biseridi la 3, 9, 40 de zile, apoi la 6 luni ~i in fieeare an (pana la 7 ani de la moarte). Toate aceste practici (rugaciuni, slujbe, ierurgii, taine, posturi, sarbatori s.c.1) formeaza eultul biserieii ortodoxe, "adid! aratarea in afara a eredintei, a nadejdii ~i a iubirii sfinte dinlauntrul inimii". Biserica ortodoxa recomanda credincio~ilor, ca in speranta mantuirii, sa duca 0 viata cre~tineasca, prin care completeaza Invatatura de credinta \,i cultul practicat 'in ortodoxie. Catehismul ortodox precizeaza di viata mOl'ala cre~tina eonstilln: pazirea legUor ~i poruncilor lui Dumnezeu, dobandirea virtutHor, implinirea Indatoririlor cre~tine, ascuItarea poruncilor bisericii, inlaturarea ispitelor ~i pikatelor, savar~irea faptelor bune, trairea in lumina fagaduintelor dumnezeie$ti. Toate aces tea reprezinta ascultarea ~i urmarea lu! Iisus, Fiul lui Dumnezeu. Legile dumnezeie?ti sunt eteme ~i-i Invata De credinciosi ce este bine 5i CIS este diu. Asemenea legi sunt, spre exemplu ce1e zece ponmci din Vechiul Testament, continuate In Noul Testament, unde cea mai desavfu:~ita 111vatatura mm:ala este iubirea: "Sa iube$ti pe Domnul Dumnezeul tau" ~i "s~t iube$ti pe aproapele tall ca pe tine insuti". Biserica ortodoxa este preocupata de formarea, pc baza aces tor legi a unci "virtuti cre~tine", adidi "trairea sufleteasdi", comportamentul zilnie ill credinciosului, dupa ponmelle Dumnezeu, Virtu tile recomandate sunt virtuti religioase (credinta. , nadeidea S1 iubirea \) 51 virtuti mora, 'J ~ " 1 (b" b'"' areptatea, mte1epcmnea, cumpa<. v e "ar a\:12, tarea, smerenia, pacca, iertarea, bunatatea, bHlndetea $.a.). Morala cre~tin2, mai cuprinde ~i "sJaturi evanghclice", pc care nu Ie urmeaza toti cre~tinii. Acestea ar fi: tdiirea in sarade. de buna voie, supunerea dcsava.r~Wi,
11. , )

fecioria pll1a la moarte - ele sunt respectate de grupuri stranse, mai ales de dHugari. Cre~tinul l~i 111depline~teIndatoririle religioase ~i morale: fata de sine, fata de familie, fata de semeni, fata de patrie, fata de biseridi ~i fata de Dumnezeu. Cre~tinul ortodox are Indatoriri fata de trup, care este locuinta sufletului (curatenie, hrana, imbradiminte cuviincioasa, locuinta, munca chibzuita, ferirea de patimi ~i pofte pagubitoare). Alte indatoriri sunt fata de suflet (lnIaturarea gandurilar rele, luminarea inimii, intarirea vointei, spovedirea pacatelor ~il:mpmt~irea eu Hristos), in felul acesta formandu-se caracterul unui adevarat cre~tin. Fata de familie are obligatia intretinerii acesteia, sa ofere exemple bune, ~opiii sa respccte ~i sa-i cinsteasdi pe parinti. In legatudi eu ceilalti oameni sa dovedeasdi iubire, sa-~i ajute semenii ca pe ni~te fratL Cre~tinii ortodoc~i sunt Indemnati de biseridi sa fie buni eetateni, supu~i legilor ~i statului, sa Indeplineasca poruncile dumnezeie1?ti~i biserice~ti, sa nu huleasca impotriva Iui Dumnezeu, sa nu Injure, sa indeplineasca datoria ~i vi:rtutea mundi. Piedicile care stau in calea implinirii poruncilor, a legilor morale ~i virtutilor cre~tine sunt pacatele: pofte, ispite, placeri ~i patimi strieatoare. Pacatul este Incalca:rea legilor ~i poruncilor lui Dumnezeu. Omul este libel' moral dadi nu este dependent de pacate. In credinta ortodoxa exista pacatul st:ramo~esc (mo~tenit, din na~tere) ~i sunt pacatele persona1e facute datoriUi sHibiciunii fil'ii omene~ti. Paeatele mari (neeredinta, ura contra lui Dumnezeu ~i contra biseridi, crima, nerespectarea parinti1or, iubirea de arginti, desfdlnarea, lenea \i.a.) sunt pedepsite ~i pe pamfmt, dar mai presus, urmarea lor este osanda iadului. Biserica ortodoxa condamna ~i pacatele mai mici, cum ar fi ura, mineiuna, rnandria, mania, pizma, clevetirea, Hicomia, lenevia. Un bun cre~tin nu este doar eel care nu pad!tuie~te ci ~i eel care face dit mai multe fapte bune (milostenia trupeasdl ~i milostenia suf1eteasdi). Celor credincio~i Estis Ie-a promis: 'invierea trupurilor, viata ve~nidi, l'asplata sau pedeapsa dupa rooarte, fericirca in irnpaditia eemlui. Sfanta Seriptura cl1umera noua fericiri fagaduite credincio~ilor (ca~tigarea imparatiei cemrilor, mangmerea eelor cepHiug, indestularea eelor care

19

---'

lositoare acestuia (apa, fruetele-, Imbdicarnintea, casele ~.a.) sunt nurnite "ierurgii". Aceste rugaciuni (molifte) sunt facute cu prilejul na~terii, rnOl'~ii,sfin~irea easelor, izvoarelor etc. Un rol important in biserica ortodoxa 11are cultul mortiloI'. In preajma mor!ii, oarnenii sunt spovediti ~i Impa.rta~iti. Biserica se roaga pentru sufletul mortului inainte ~i dupa '1nrnorrnantare. Molifta de dezlegare este partea eea mai 1:nsemnaHi a slujbei 1nmorrnantffi:ii. Morth sunt porneniti de farniliile credincioase ~i de biseridi la 3, 9, 40 de zile, apoi la 6 luni ~i In fiecare an (pana la 7 ani de la rnoarte). Toate aceste practici (rugaciuni, slujbe, ierurgii, taine, posturi, sarbatori s.c.l) formeaza cultul bisericii ortodoxe, "adidi aratarea '1n afara a credintei, a nadejdii ~i a iubirii sfinte dinlauntrul inimii". Biserica ortodoxa rccomanda credincio~ilor, ca In speran~a mantuirii, sa duca 0 viaPi ere~tineasca, prin care comp1eteaza 1:nvatatura de credinta ~i cultul practicat in ortodoxie. Catehismul ortodox precizeaza ca via- . ta morala cre~tina consUi in: pazirea legilor ~i poruncilor lui Dumnezeu, dobandirea virtutHor, I'mplinirea indatoririlor cre~tine, ascultarea poruneilor bisericii, InUiturarea ispitelor ~i p~katelor, savar~irea faptelor bune, tdiirea in lumina fagaduintelor dumnezeie~ti. Toate aces tea reprezinta ascu1tarea ~i urmarea lui Iisus, FiuI iui Dumnezeu. Legile dumnezeie~ti sunt eterne ~i-iinvata pe credincio~i ce este bine ~i ce este diu. Asemenea legi sunt, spre exemplu cele zece pon.mci din Vechiul Testament, continuate In Nonl Testament, unde cea mai desavar~Wi " v v . b" . . mvataturav mora IV este 1U lrea: "Sva Ill'b e~t1 pc a Domnul Dumnezeul tau" ~i "S3. iube~ti pe aproapele ca pe tine rTIsuti". Biserica ortodoxa este preocupatrL de formarea, pc baza acestor legi a unei "virtuti cre~tine", adidl "trairea sufleteasdi", comportamentul zilnic ill credinciosului, dupa ponmcile Jui Dur:nnezeu, Vi.rtutile recomandate sunt virtuti religioase (eredinta. nadej"dea si iubirea)\ 8i virtuti mora~ ~ , ~ 1 (bV b""' v e ,a1' a\:r3, dreptatea, ",. mte1epcmnea, cumpatarea, smerenia, pacea, iertarea, bunatatea, blandetea ~,a.). Morala crqtina mai cuprinde ~i "sfaturi evanghelice", pe care nu Ie urmeaza to~i cre~tinii. Acestea a1' fi: trihrea in saracie de buna voie, supunerea desavar~Wl,
"

fecioria pfll1a la moarte - ele sunt respectate de grupuri strause, mai ales de dHuga1'i. Cre~tinull~i 111depline~te111datoririle religioase ~i morale: fata de sine, fata de familie, fata de semeni, fata de patrie, fata de biserica ~i fata de Dumnezeu. Cre~tinul ortodox are Indatoriri fata de trup, care este locuinta sufletului (curatenie, hrana, imbradirninte cuviincioasa, locuintl:i, rnunca chibzuita, ferirea de patimi ~i pofte pagubitoare). Alte Indatori1'i sunt fata de suflet (lnlaturarea gfll1durilor rele, Iuminarea inimii, intarirea vointei, spovedirea pacatelor ~iImpillt~irea eu Hristos), '1n felul acesta forrnandu-se caracterul unui adevarat crqtin. Pata de familie are obligatia intretinerii acesteia, sa ofere exemple bune, ~opiii sa respecte ~i sa-i cinsteasca pe parinti. In legatudi eu ceilalti oarneni sa dovedeasca iubire, sa-~i ajute semenii ca pe ni~te frati. Cre~tinii ortodoc~i sunt Indemnati de biseridi sa fie buni cetateni, supu~i legilor ~i statului, sa indeplineasdi poruncile dumnezeie~ti ~i biserice~ti, sa nu huleasca impotriva Iui Dumnezeu, sa nu Injure, sa indeplineasca datoria ~i virtutea mundi. Piedicile care stau In calea Implinirii poruncilor, a legilor morale ~i virtutilor cre~tine sunt pacatele: pofte, ispite, placeri ~i patimi stricatoare. Pacatul este Indilcarea legilor ~i poruncilor Iui Dumnezeu. Omul este libel' moral daca nu este dependent de pikate. In credinta ortodoxa exista pacatul stramo~esc (mo~tenit, din na~tere) ~i sunt pacatele personale facute datorita sIabiciunii firii omelle~ti. P~katele mari (necredinta, ura contra lui DUnll1CZeU~i contra bisericii, erima, nerespectarea parintilor, iubirea de arginti, desfranarea, lenea ~.a.) sunt pedepsite ~i pe pamant, dar mai presus, urmarea lor este osanda iadului. Bisel'ica ortodoxa condamna ~i pacatele mai mid, cum ar fi ura, minciuna, maudria, mania, pizma, clevetirea, Hicomia, lenevia. Un bun cre~tin nu este doar eel care TIUpacatuie~te ci ~i eel care face cat mai multe fapte bune (milostenia trupeasdi ~i milostenia suf1eteasca). Celor credincio~i Esus le-a promis: 111viereatrupurilor, viata ve~nica, displata sau pedeapsa dupa moarte, fericirea In Imparatia cerului. Sf3.nta Scriptura enumera noua fericiri fagaduite credincio~ilor (ca~tigarea lrnparatiei cerurilor, mangaierea celor ce plang, Indestularea celor care

19

flaml'mzesc ~i Inseteaza dn::.pt.at~;, lm luirea etc.). sale, bisePrin poruncile ~i rica ortodoxa Ii formeaza cre~tini nu nucetateni, mai ca buni credincio~i, ci ~i ca integra!i ~iutili comunW:itii sociak
* Capitol realizat pc baza diferitelor cdilii ale "Catehismului Cre~tin Ortodox", cdilii recunoscutc
de Biserica Oltodoxa Romana.

BISERICA ORTODOxA DIN ROMANIA * Apropierea de Bizant ~i relatiile eu acest puternic imperiu, au contribuit 1a conturarea unul specific al cre~tinismului Europa 1'asm:iteana, accentuat 1054 ca "orto~ ,. doxie" ("dreapta" sau cremntaV) . Pana la venirea populatii1or cre~tinismul era greadi (uneori - ca Odessus - in ambele mandarile conciliului eCUITleIl1C mar (325) In zona danubiana se latina papulatiei ba~tirla$e" cre~,fVeatl tine din nordul gaturi, inclusiv administrative, ell din sud, care erau organizate, Indrumarea pastOl'aHi primind-o de 1a patriarhia bizantina. Aproape de Dunare, Iustinian a infiintat (535) arhiepiscopia Tauresium (localitatea sa natala, Iugoslavie), care avea drepturi asupra UI'Dl" comuniHiti cre~tine din tara noastra. De~i documentek sunt in Imele zone ale tru:ii- Dobrogea, Banat, cUrbtlra 'rransilvania . poate fi consta'tata 0 continui a cre.~tine, de stabilitate organizatoric3. bls:erJlCeasl;1i, Inca din eX:lst~ll 0 primul mileniu cre~tin. episcopie rnentionata de Im:epiutlll secolului IV pana la jumatatea Se(~Ollllm episcop a fost marthizat ultimul e arnintit in 553). In 787 un episcop banatean din Morisena (Cenad, judetul a panicipat la lucrru:ile celui de al VJl-1ea slnod ecumenic S-;:J (Niceea), Un principe bmezat In 1002 la Vidin CU(;er:lt pe atunci de BizanO. La Cenad e.ste mel1~ionata~i 0 manastire de "rit bizantin" BotezatonJl) 'in care Ahtum 'ingrcpase eei In lupta.
20

~tefan eel stant al Ungariei a fost de acord (1028) sa eedeze mfmastirea catoliei10r, mutandu-i pe dilugarii ortodoc~i din Cenad la manastirea Sf. Gheorghe din Maidan (la granita eu Iugoslavia). Cre~tinarea papoarelor 111vecinate a eontribuit la raspandirea ~i consolidarea cre;;;tinismului III tara noastdi. Slavii care venisera Inaintea bulgarilor In sudul Dun~h-iiformeaza o federatie a imperiului bizantin ("uniunea eclor ~apte triburi"). Hanul Kubrat a1 protobulgarilor (dinspre Volga, Caucaz), lllcheiase un tratat eu Imparatul bizantin Inca de la sfar~itul seeolului al VI-lea. Aceste rdatii S-3.U consolidat dupa venirea bulgarilor In peninsula balcanidi. 0 parte din aristocratia bulgara s-a cre~tinat iar conduditorul lor Boris (Mihai1) dupa ce a oscilat mult lntre Roma ~i Bizant s-a botezat "ritul" bizantin (864), irnpunand cre9tinismul 'lntregului papor ~i primind de la Constantinopol un arhiepiscop. Prin tratatul de pace bulgarobizantin din 927, Bizantul recunoa~te ~i independenta bisericii bulgare 'in frunte eu un patriarh (dupa cucerirea Bulgariei de ditre Bizan! In tirnpul lui Vasile Bulgaroctonul, patriarhia din Olu'ida devine In Croatia, dupa 878, In tirnpul Zdeslav, cre~te infiuenta culturii :;1 a cn3~tinismiU bizantin.lncepand din 1018, Serbia ~iMacedonia intra sub sti'ipfurirc izan1il1.a. b Principe1e Moraviei, pentm a-~i consolida puterea Impotriva germanilor, cere 1a Constantinopol rcisionari cre~tini. Au fost trirni~i (863) Kiril ~i !v1etodiu, doi frati din Tesalonic (Grecia) care au Intarlt crestinismul Moravia, au. OIganizat biserica (din 870, Metodiu a devenit al Panoniei). Ei au pus bazele slavone, au adaptat scrierea greadi forrr:lalJld kirilic ~i au Inceput (lrnp:rC1Jma Dcenicii CD lor) traducerea In limba slava a Bibliei ~i a dirtilor de cult. Aceste traduceri, scrierea kirilidi ~i limba slava au fost mull tirnp de catre popoarele jur, In biserici ~i chiar in ~coli sau cancelariile voievodaJ.e. Kidl ~i . Metodiu au fost prigoniti de eei care considerau c3. 'invatatura lui Dumnezeu poate fi propovaduiHi numai in limbile latina, greadi ~i ebraidi. Papa, In 869, a recunoscut '1nsa ~i limba slava ca limba de cult. Maghiarii, veniti in Panonia pe sfar~itul secolului IX, au fost initial atra~i civilizalia

~i religia ere~tina, dispandite dinspre cetatea Bizan~ului. Unii demnitaIi unguri, trimi~i la Constantinopol (948-949;953) pentru reinnoirea tratatelor, s-au botezat. Lui Oyula (primind nume1e de Stefan -' i-a fost nas lnsusi I , 'imparatul Constantin Porfirogenetul. Patriarhul bizantin a trimis un episcop pentru Ungaria (Turkia). Abia dupa 973 - dmd tanarul stat maghiar a Ineheiat 0 alianta eu puternieul1mpm:at catolie al Germaniei, Otto I, avand nevoie de sprijinul militar a1 aeestuia misionarii apuseni au venit In numru: tot mai mare In Ungaria ~i i-au Inlocuit pe eei bizantini. Un rol important in consolidarea cre~tinismului ~i organizarea vietii religioase din tara noastdi I-a avut ~i ere~tinarea slavilor de disarit. Negustorii ru~i interesa!i In eomertu1 eu Bizantul ~i eu ora~ele mediteraneene, 1ndemnau mereu carmuirea politidl sa Ie desehida pOl'~ile Bosforului. In aceste Imprejudiri se intensifidi ~i legaturile cultural-religioase. Prin~esa Olga de la Kiev viziteaza Constantinopolul ~i se boteaza (957). CneawI Vladimir, care transformase Kievullntr-o putere de temut chiar pentru Bizant, se cre~tineaza impreuna cu poporul sau In 988. Din 1036 incepe sa aetiveze mitropolia de la Kiev. Cre~tinismul s-a dispfmdit In Intreaga Rusie ~i pe masura efortului de unificare a cnezatelor ruse~ti s-a realizat ~i unificaJea religioasa. In 1326 scaunul metropolitan ortodox se muta de 1a ViadiIT'Jr 1a Moscova; puterea marelui ora~ spore~te me-feu ~i In 1470 Moscova era considerata "a treia Roma". Toate aceste Imprejurari au consolidat ~i intensificat cre~tinismul 'in actuala Romanie. Migratorii care au trecut peste aceste tinuturi - unii chiar au locuit un timp aiei 11-au reu~it 5a-i decre~tineze pe bai?tina9i, de~i uneor! au distrus, nu numai ora~e ~i sate, ei ~i biseriei. Credincio~ii 9i episco~ii sunt men~iona~i ~i In timpu1 migratiiloL In 1234 papa Grigorie IX l~i exprima regretul di maghiarii ~i sa~ii care tree peste Ca..rpati, In Tara Romaneasdi, primesc sfinte1e taine in "fit ortodox", de 1a ni~te "episeopi schismatici". Cu toate aspeetele mentionate au continuat ~i legaturile eu BizantuL Cucerirea Bulgariei (1018) ~i desfiintarea . " tarat b'uigar de catre A V v pnmUlUl Imparatul'b' 1Zdl1tin Vasile a1 II-lea Bulgaroctonul a Im" c,

pins puterea politidi ~i religioasa a Bizantului ~i peste une1e teritorii de 1a nordul Dunill'ii. lntre 1261-1264 Dobrogea a intrat din nou In eomponenta imperiu1ui bizantin, ~i au fost reorganizate biserici1e ortodoxe din acest tinut. In 1264 este mentionata arhiepiseopia Viciniei (probabil Isaeeea, Judetul Tulcea), ridicata apoi la rang de mitropolie, fiind cunoscuti documentat multi mitropoli~i de Vicina, Iachint, ultimul mitropolit al Vicinei, a fost mutat (1359) de eatre patriat'hul bizantin la sHiruintele voievodului Till'ii Romane~ti, 1:n capita1a tari de la Arge~. Biserica ortodoxa a fost sprijinita de autoriHitile politice, voievozii ~i demnitarii tari10r romane au luptat pentru independen~a ~i suveranitate avand ~i binecuvantarea bisericii, In numele Iui Hristos ~i sub simbolurile cre~tinatatii. Ierarhia bisericeasca, la randul sau, a sustinut autoritatea politica ~i i-a mobilizat pe credincio~i sa lupte sub stindat'de1e domne~ti ~i ale tarii. Primele formatiuni statale - voievodate, cnezate, "tad' (a lui Gelu, Glad, MenumOluth, Litovoi, loan, Farc~, Senes1au, tara Barsei, a Fagara~ului, Mat'amure~u1ui), cuprindeau cre~tini, 111 uncle sunt mention ate biserici ~i structuri organizatoriee religioase. Un stat unitar ~i centralizat romanesc, avand capitala la Curtea de Argq, este mention at 1:neepand din 1324. Voievodul Basarab, 1:ntemeietorul Tarii Romane~ti, 11 Infrange In 1330 la Posada pe Carol Robert, asigurfmd astfel independenta nou1ui stat In eonfiguratia politica a Europei de atunci. El s-a preoeupat ~i de prob1emele ortodoxiei, a ctitorit biserici, a eliberat pe eei din estul Munteniei de sub stapanirea tatara. Fiul sau, Nicolae Alexandru Basarab, a consolidat independen!a statu1ui, Intlliind Oltodoxia cat'e a fost un suport spiritual a1 vietti politice. A scris de mai mu1te ori patriarhului de 1a Constantinopol sa randuiasdi un mitropolit a1 Tarii Romane~ti. In 1359 este recunoscut ca mitropolit Iachint de 1a Vicina care se muta 1:n capitala tm'ii (Curtea de Arge~). Nico1ae Alexandru a organizat viata politidl, urmand mode1u1 statelor balcanice ~i a1 Bizan~ului. Monat'hul avea ~i prerogative sacerdotale, era pictat In bisericile ctitorite, putea cireula ca 0 persoana eu hat prin laea~ele de cult, era socotit alesu1lui Dumnezeu, 11sustinea pe mi-

21

.-i

tropolit ca pastor a1 supu~ilor sill. Inmu1~irea numrn:ului credil1cio~;ilor ~i bisericiIor, adaugarea unoI' posesiuni de peste Carpati (Amla~, Fagara~, Banatul de Severin) au impus formarea unei a doua mitropolii in cetatea Severinului (1370). Mitropolia Scvcl1nului a existat pana dupa moartea IUl Mircea eel Batran, cand tinutul Severinului a fost eucerit de maghiari, iar din secolu1 a1 XVI-lea de catre turd. Sediul mitropolital1 a1 Munteniei va urma capitala voievodala: din 1420 se muta de 1a Curtea de Arge9 1a Targovi9te, iar dupa 1456 la Bucuresti. In Moldova, voi~vozii romani veniti din Maramure~ dupa 1350 au organizat viata politica ~i religioasa a localnicilor. Bogdan Voda a ctitorit biserica Sf. Nicolae din Radauti, unde au fost inmormantati urma9ii sai palla 1a 1400. Bisericile existente in Moldova tineau de mitropolia ortodoxa a Haliciului (mentionaHi de 1a inceputul secolului al XII-lea). Petru Mu~at a lYlijloeit pe H'inga mitropolitul Haliciului 9i patriarhia din Constantinopol sa fie recunoscuti ierarhi titllpul lUl Oltodoe~i moldoveni. Abia ConstanAlexandru eel Bun (1401) tinopolului I-a recunoscut ca mitropolit ill J\101dovei, eu rezidenta Suceava (capitala Pkii). Atunci cand domnitorul a mutat capitala 1a Ia~i, mitropolitul Varlaam (16321653) a mutat ~i re~edinta metropolitan~L Prin 1408-1409 In Moldova s-a infiintat 0 noua episcopie, eea a Romanului, ~i tot In seco1ul XV a fost organizata 0 a trci3 episcopie 1a Radanti. In Transilv~nia sunt mentionate biserici 91 structuri organizatorice In continuarea celo!' din primul mileniu. Se pastreaza ~i acum biserici pictate, datand din secolul XUI (Densu~, Strei, Santamaria Orlea, biserica Sf. Nicolae din Scheii Bra~ovului etc.). In diferite doeumente sunt arrnl1np preoti ~i protopopi ortodoqi din tinutul Hategului, Maramure9, Fagara~. Mitropolitul din Tara Romaneasca era J:mputemicit de patriarhul Constantinopolului ~i pentru bisericile O1'todoxe din Transilvania. In ora9ul Hunedoara 1a 1456 era episeop ortodox care venise Caffa (Crimeea). La 1479 un "mitropolit" Ol"todoxcere a scutirea de dad a preotilor 01"todoc~i din Maramure~. Spre sfar~itul sccolu-

Iui XV se formeaza episcopia ortodoxa din

Fe1eac (langa Cluj) sprijinita de mitropolia Tarii Romane~ti ~i de ~tefan eel Mare. Viata manastireasca Oltodoxa este eontinuadi ~i pe teritoriul Transilvaniei. Manastirea Sf. Mihail din Peri (Maramure~), constmita 1a mijlocul secolului a1 XIV, a fost Inchinata In 1391 patriarhiei din Constantinopol. Langa Ha!eg, In secolul XIV a fost ridieata manastirea Prislop, urmata apoi de altele: Scarei (F1:1gara~), Ra~inari (Sibiu), R~nov (Br~ov) etc. Dezvoltarea artodoxiei in Transilvania a fost stanjenita ]'ns8.prin cucerirea acestor tinuturi de catre regii maghiari ~i efortul aeestara, Impreuna eu ]'mparatii Germaniei catolice, de a impune eatolicismul. Pentm supunerea ba~tina~ilor, In anumite zone strategice au fost colonizati germani de religie catotidi ~i instal ate ardine dilugare~ti militare, care au sprijinit misionarismul bisericii romanocatolice. Scaunul pontifical Ii indemna permanent pe regii Ungariei Sa-I converteasca sau sa-i izgoneasdl pc credincio~ii ~i pe preo!ii ortodoc~i. Un sinod romano-catolic din Ungaria (1279) Ie interzicea ortodoc~ilor sa fadi slujbe religioase ~i sa constmiasdi biserici. Un sprijin important a primit ortodoxia din Transilvania din pattea domnitorilar Moldovei ~i Tarii Romane~ti. ~tefan eel Mare, obtinand uncle posesiuni In Transilvania (Ciceu, Cetatea de BaWl) la care s-au adiiugat ceta!ile Bistrita, Rodna ~i Ungura~, In timpul Iui Petru Rare9, a sprijinit ~i Infiintarea ;episcopiei ortodoxe de 1a Vad, catoeavea sub ]'ndrumare duhovnieeasdi peste 130 de state. Mai sunt mentiol1ate In sudulTransilvaniei: episcopiiueoagiului, episcopul loan din Pe~tera, iat" dupa 1572 activeaza mitropolia ortodoxa de 1a Balgrad (Alba Iulia), unde l~i aveau re~edinta ~i principii Transilvaniei. Mihai Viteazul, ill perioada cat a unit cele trei tari romanqti, a ineurajat biserica o1'todoxa, a paruncit scutirea preotilor ortodoqi de obligatiiie iobagiei, a ctitorit 0 biseridi metropolitana 1a Alba Iulia ~i alte cateva biserici ortodoxe. Ascensiunea protestantismului ~i mai ales a ealvinismului a stavilit pentru un timp propagat'ea catolieismului, dar succesul calvinilor in randul romanilor a fost modest. Principii calvini ai Transilvanici au Hicut permanent presiuni asupra credincio~ilor,
~.,-~---~"'-"-~ --<'"--~-_.,_-"-' .,'-~'----' " . " '--. ,.-.'-," -.-_ , .-.._-~.--

22

preotilor ~i chiaro mitropolitilor o1'todoc~i sa adere la calvinism, pc unii mitropoliti chiaro i-au izgonit sau intemnitat. In acela~i timp mitropolia artodoxa de la Alba Iulia se zbatea ~i In g1'euH'itimate1'iale, mit1'opolitii Hie larest ~i Sava Brancovici plecand in Rusia sa adune "milostenie" pentm int1'etinerea bisericii ~i tipm:irca cartilor de 1:nvatatura cre~tina ortodoxa In limba romana. Pentm cele patimite din cauza principiI or calvini, unii mitropoliti ardeleni au fost canonizati ~i sunt cinstiti acum ca sfinti de biserica OltodoX3. Dupa 1687 Transilvania a ajuns sub sHipanirea imperiu1ui catolic austriac, au fost readuse ordinele misionare alungate de calvini ~i arganizata oficial catolicizarea o1'todoqiloI'. Presiunile ~i prornisiunile facute de puterea politidi asupra ierarhilor artodoqi au dus 1a acceptar'ea "unirii eu Roma" (1698-1701) ~i formarea bisericii greco-catolice, 0 parte dint1'e artodoqii din Ardeal recunoscand autoritatea religioasa a papei. Dupa daramar'ea foste! mitropolii ortodoxe de la Alba 1ulia, imparatul Austriei ~i papa au aprobat infiintar'ea episcopiei greco-catolice de 1a Fagara~, Int1'-o veche ctitorie a lui Constantin Brancoveanu. Efortul episcopilor uniti ~i a unoI' artodoc~i de a pastra traditia "natiunii" romane au dus la revolte, dm au fost Inabu~ite iar eei "neascuWltori" alungati sau Intemnitati. Mar'ia Tereza a trimis In Transilvania pe generalul Bukow pentru a aplana conflictele religiaase. Statistica facuUi In 1760-1762 imegistra 126~712 ramiEi O1'todoxe (1.380 preati, 1.362 biserici) ~i 25,174 familii de greco-catoHei (2.253 preoti, 515 biserici), in 1761, ar'mata condusa de Bukov a ar's manastirile ~i biseriei din lemn, oombar'dandu-le pe cele din piatra, multi ortodac~i plednd In pribegie. Dupa 1 , curtea din Viena a nu:rp!Lca ortodoc~i ai romanilor din i\:ansilvania, de origille sm:ba, abia in 1810 mai este un episcop ortodox roman. Biserica ortodoxa a avut un rol deosebit 111 viata culturaUi si in conturarea unul sDecific ~ traditional a1 civi1izatiei poporului nostru. M a~es manastlrIle au tost pnntre pnmCle ~ v ' . ' 1 a1 1 lxt'a<:f' rlp c'l'lfu'l'av, air'; prC;'l "-T;":e y ....'l'-r'adu<;e ,,; (,s,v u''''''' ~ . V),.~_ Zu u car~i In limba romana, tipamitele le difuzau, organizau ;;>eoli de "grami3.tici", "copi~ti", funetionau ateiiere de 1. Dictura, broderie, arI.
" """

_1..

lJ"......-

gintarie, Manastiri eare au durat pana asHizi sunt eonstmite lneepand de prin seeolele XIV-XV (Tismana, Cozia, Neamt, Bisbita, ! Putna, Varonet ete.); bisericile lor reprezinta ~i acum monumente istorice ~i de artlt Se remardi stiluri ariginale in eonstructii1e ~i ornamentatiile religioase: moldovenesc, brancovenesc. 'Dr. I. Lupa~ scria: "Imprejurarile istorice, 111 ear'e a patruns ~i s-a dezvoltat cre~tinismulla poporu1 roman, i-au imprimat din ce1e mai veehi timpuri un caracter de simplitate rustica, senina, popular'a ..." deosebindu-1 de eel a1 grecilor, bulgarilor sau ru~ilor, inclinate spre excese teologice, politice, podoabe eovar~itoare sau tendinta de autoritar'ism. Arhitectura ~i arta cre~tina din Romania me dimensiuni modeste insa este delicata, exprima un profund sentiment al fi'umosului. Manuscrise ale copi~tilar car'e traiau pe langa manastiri, tip2.riturile realizate de calugm'ii tipografi, sunt admirate ~i acum ca opere de arta ~i monumente de limba ~i literatura romaneasdi. Dupa traducerile partiale ale Bibliei in limba romfma, facutc inca din secolul a1 XVI-lea, in 1688, sub domnia lui ~erban Cantacuzino, a fost tipariHi prima traducere integrala a Sfiutei Scripturi ("Biblia de la Bucure~ti"). Din randul clerului ~i dHugarilor S-&uridieat oarneni de cultura, scriitori, diplomati, profesori cu vocatie. Mitropolitul Antim Ivirelli'1ul a redaetat primul text de drept romanesc. Pe Hl.nga biserici ~i manastiri au fost Infiintate ?coli pentm copiii satenilor, conduse de preoti ~i dasdili, care au existat pana la introducerea Invatfunfmtului de stat. Printre eel car'e au pus baze1e Invap:imantului general In Tar'a Romaneasdi a fost ~i ca.1ugarul Eufrosin Poteca, profesor de filosofie. Domnitarii tari10r romane Ii solicitau pe conducatorii biserieilor ortodoxe sa Indeplineasdi rnisiuni diplomaticc ~i politicc la curtile europene. In artodoxia bizantina ~i In tarile ortodoxe viata religioasa s-a desfa~urat in conditiile istorice ~i social-politice ale popoar'e1or respective. Cucerirea independentei ~i suve1'anitatii de ditre statele ba1canice a fost urmata de separarea "autocefaUi" a bisericilor ortodoxe din aceste Firi. Dupa dizboiul prin car'c Romania ~i-a ca~tigat independenta (1877), biserica ortodoxa de 1a noi a devenit auto_.::.::--:~;:::=------

23

cefala. Prin "tomosul" din aprilie 1885 a fost recunoscuta independenta fata de patriarhia ecumenica bizantina; In continuare consolidandu-se relatiile spirituale, duhovnice~ti, patriarhul Constantinopolului ramanand pana astazi un prim sfatuitor al bisericilor auto( cefale ortodoxe. (;.~.:"dD'/ w1\'~,; 'I\i' \9uc"y' Unirea Transilvaniei cu Romania (1918)"a completat ~i a diversificat situatia religioasa din tara noastra. Ardealul era un conglomerat religios, putin resimtit In Romania pana atunci. Toate acele credinte s-au extins apoi peste Carpati, ivindu-se multe probleme In _ legatura cu libertatea ~i toleranta religioasa. 'Biserica unita cu Roma (greco-catolica) era considerata In continuare ortodoxa, s-au facut mereu eforturi pentru reintegrarea ei In ortodoxie, constitutia din 1923 chiar 0 "of icializa" alaturi de biserica ortodoxa romana. Un rol important 111 acest conglomerat spiritual ~i religios 11 avea unificarea administrativa a bisericii ortodoxe. Lucrill:ile de unificare au Inceput In 1919, In 1920 formanduse 0 "constituanta bisericeasca", pelltru Intocmirea statutului bisericii ortodoxe romane. Existau In opinia publica ~i In comisie opinii divergente In legatura cu: relatiile dintre stat ~i biserica, lipsa de autoritate 'in randul credincio~ilor, a bisericilor ~i c1erului din regat, sadicia materiaHi ~i aservirea ierarhiei ortodoxe de catre illstitutiile ~i fortele politice, birocratizarea personalului de cult 01'10dox etc. Abia In 1925 a fost votata "Legea ~i Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Romane", "mitropolitul primat" era Inaltat la rang de patriarh. Primul patriarh al bisericii 1'0mane ales ~i recunoscut a fost Miron Cristea. Biserica ortodoxa din Romania functioneaza ~i este organizata acum pe baza unui statut propriu, elaborat de sinod, completat sau modificat In acord cu Imprejurarile social-politice. Statutul cuprinde reg lementari referitoare 1a personalul de cult, monahi, organizarea ~i conducerea bisericii, Imputernicirile ~i functionarea diferitelor institutE din cadrul bisericii, procedurile disciplinare, pastrarea ~i administrarea bunurilor ~i patrimoniului etc. Biserica este autocefaHi, nu depinde ~i nu este subordonaH:i altar forme de organizare religioasa. Conducatorul ei este patriarhul, ales dupa 0 procedura ~i 0 traditie specifidi. Patriarhia Romaniei cuprinde
~~~_L __ .. "

~~<_,

... , ,."'~~,~~

,'"

mitropolii, arhiepiscopii ~i episcopii, acestea fiind Impartite In protopopiate, 'in care sunt grupate par~hiile din ace a zona. Impartirea pe parohii este diferita de organizarea administrativ teritoriaHi a tarii. Structura de baza a bisericii ortodoxe este parohia. In 1989 'in cele 13 episcopii ~i arhiepiscopii erau cuprinse 8.209 parohii, peste 8.500 slujitori ~i 12.879.723 credincio~i (aflati 'in evidenta bisericilor), la care se adaugau vicariatul ortodox sarb (25.030 credincio~i) ~i ucrainean (35.388 credincio~i). Recensamantu1 populatiei din 1992 a Inregistrat 19.762.135 ortodoc~i. Numarul parohiilor, protopopiatelor ~i episcopiilor este 'in cre~tere, iar cele 14 institute de 'invatamant teologic, majoritatea Infiintate dupa 1989, promoveaza anual sute de preoti. * Biselica Oltodoxa Romfma (BOR) are credincio~i, biserici ~i structuri organizatorice ~iin alte tari, dar lucrarea noastra se refera numai la cele "din" Romania.

VICARIATUL ORTODOX UCRAINEAN Relatiile economice ~i politice ale Kievului cu Imperiul Bizantin au apropiat cele doua state ~i sub aspect spiritual. In 988, cand cneazul Vladimir s-a cre~tinat Impreuna cu popornl ucrainean, existau deja unele deosebiri Intre cre~tinismul rasaritean ~i eel apusean, cneazul Kievului primind botezul patriarhului din Constantinopol. Mai tarziu, ru~ii consolideaza ortodoxia, avand un 1'01 de seama In destinul acesteia, dupa cucerirea Constantinopolului de catre musulmani. In secolul XII ru~ii formau mai multe state. StatuI kievean, unit cu Galitia ~i-a adaugat apoi ~i Volinia, careia 'ii apartinea ~i un teritoriu 'intins peste Carpati, spre Ungaria (numita "rusia subcarpatica"). Dupa cucerirea Kievului de catre tatari (1240), Galitia a continuat traditia cultuala \>ireligioasa a statului kievean. Lituania a profitat de slabirea statelor ruse~ti, faramitate \>ijefuite de tatari, ocupand Kievul ~i "rusia midi". Germanii, cu care se 'invecinau slavii, Ii numeau pe ru~i "ruteni" (probabil de la "rot", "IUd", care 'inseamna "ro~u", crau blonzi). Mai tfu:ziu, denumirea de rutean a fost folosita

24

numai pentru maloru~ii de pe versantele Carpatilor iar "rusia midi", fiind a~ezaHi la granWi, mai era cunoscuta ~i sub numele de Ucraina (care lnseamna "tinut de graniW'). Cat timp a fost supusa Lituaniei, Ucrain a s-a aflat In general In relatii bune ell Polonia ~i Ungaria. Principele lituanian disatorindu-se cu mo~tenitoarea tronului Poloniei, cele doua state s-au unit formfmd un reg at putemic, intins in secolul XIV de la Oder pana la Nipru. In aceste conditii social-politice populatia ucraineana sau ruteana s-a putut raspandi pe teritorii intinse, ajungand si l'n Transilvania, Ungaria, Dobrogea, Basarabia, Moldova. In unele etape istorice lntre Po Ionia ~i Ungaria au existat relatii de prietenie foarte puternice - lntre 1342 - 1382 ~i 1439 - 1444 au avut aceia~i monarhi - fapt care a l'nlesnit rnigratia ~i stramuHirile populatiei slave ortodoxe. Un principe al Lituaniei, emigrat In Ungaria, a ridica! In 136iL,Q~p:tlU. ort~~gci(,illte~i., din aceste parti 0 manastil:e 1a ~y'luncaci. Aceasta a fosftfansfolinaUC'diii'T490'Tii' episcopie Qrtod0x~riar regele i-a acordat jurisdictie ~i asupra rutenilor ~i romanilor ortodoc~i din Maramure~. La infiintare, episcopia ruteana de la Muncaci depindea de ierarhia bisericeasdi ortodoxa din Galitia CHaliciu). Peste doua secole jnsa a fost subordonata mitropolitului de la Kiev a~a cum erau ~i cpiscopii ruteni galitieni. Ca mare a majoritate a ru~ilor, rutenii erau artodocsi, multi flind nevoiti sa fuga din , .. calea mongolilor pentm a-~i putea pastra ~i apara eredinta. Misionarii cre~tini latini activand mai organizat decat cei ortodoc~i - au reu~;it sa instaureze catolicismul in Lituania, J?olonia, Ungaria. Ordine1e dilugarqti catolice (mai ales iezuitii), sprijinite de autoritatile politice (in primul rand austriece, dupa 1526) au reu~it in 1596 sa impuna episcopului ortodox de la Muncaci sa reeunoasdi unirea eu Roma. Ortodoc~ii ruteni s-au l:mpotrivit unirii, alegandu-~i un episcop neunit care, splijinit de dOlTII'itoruromani de peste Carpati au organizat viata re1igioasa ortodoxa, au construit noi biserici. Peste un secol rnsa, prin Diploma Leopoldina ~i prin acordul din 'T692;'(IriaT erau recunoscute ,?i se acordau dreptmi'numai bisericilor ~i credincio~ilor uniti eu Roma. Episcopii ruteni uniti au desfa~urat o intensa activitate pentru consolidarea unirii

In comitatele Bihor ~i Maramure~. Ortodoc~ii din Maramure~ ~i Satu Mare, care s-au unit cu Roma au fost inc1u~i initial In dieceza Muncaci, dar ulterior au fost integrati diecezei Oradea ~i episcopiei romane unite de la Gherla. La aceste doua comunitati rutene unite (Oradea ~i Gherla) s-a mai adaugat apoi una In cornitatul Maramure~ (Hajdudorog). Episcopii1e rutene erau supuse arhiepiscopiei catolice de 1a Strigonium (Grau, Esztergom). Rutenii unJti din nordul Ungariei au Incercat sa revina la ortodoxie, fie alipindu-se episcopiei sarbe, fie In cadru1 unei biserici ruse~ti sau Intr-o biserica proprie. 0 parte dintre ei, In ultima suta de ani, au ernigrat. lntre ce1e doua razboaie mondiale rutenii din Transi1vania, aHit cei ortodoe~i, precum ~i cei uniti, s-au bucurat de multe drepturi ~i libertati, In cadrul statului roman. Constitutia din 1923 mentiona ca bisericaortodoxaeste"':;,~~, '~?~lla~Ui}far' cea l!nita avea rntaietate fatal\1;, de celelalte culte. lncheierea concordatului C dintre Romania ~iY atican (1927) a adus noi avantaje rutenilor u~anK in-T93-9-ucial~ nienii din Romania au apartinut de vicariatul rutean greco-catolic de 1a Cernauti, mutat apoi 1a Siret ~i dupa aceea 1a Blaj. I~ 1940 a trecut sub jurisdictia episcopiei greco-catolice din Baia Mare, mutandu-~i sediu1 la Sighet, aceasta structura organizatorica pastrandu-se formal pana In 1949. In Episcopia Maramuresului, de la Baia Mare, erau cuprin~i unitii din 238 parohii care apartinusera eparhii10r de la Oheda, Oradea, Muncaci, Hajdudorog, Stanislau, Alba lulia, Fagara~. Dupa ocuparea nordu1ui Ardealului (1941) de catre autoritatile maghiare, episcopia unita din Maramure~ (Baia Mare) n-a mai fost recunoscuta. Ministerul cu1te1or din Romania a intervenit pe 1anga Vatican in favoarea rutenilor ~i romfmi10r uniti din nordul Transilvaniei, dar politica guvernu1ui maghiar de deznationalizare a continuat toata perioada ocupatiei. Eforturile organe1or politice erau de consolidare a Episcopiei greco-catolice maghiare de 1a Hajdudorog, sub administratia careia erau supuse parohiile greco-catolice romane ~i rutene. Dupa al doilea razboi mondial multe biserici unite din tarile de est s-au reintegrat bisericilor ortod'oxe. In 1946 eei aproximativ 6.000.000. de uniti din Ucraina au fost cu<'/

.~;:"

25

prin~i 'in biserici1e ortodoxe luse~ti. In 1948 s-a realizat integrarea in biserica ortodoxa din Romania a greco-catolicilor romani. S-au reintegrat in biserica ortodoxa unitii din Cehoslovacia ~i Polonia. Preotii greco-catolici ruteni din Romania au solicitat in 1949 sa fie integrati Bisericii Ortodoxe Romane. Cu acest pri1ej Patriarhia a aprobat ca rutenii reveniti sa-~i tina sarbatori1e pe stil vechi, sa oficieze serviciul divin 'in limba slava, sa-~i pastreze preotii care fusesera ~i pana atunci, sa poata sarbatori pe unii sfinti proprii (Sf. Vladimir, Sf. Olga ~.a.). Printr-o decizie din 1949 este fOlmat Vicariatul Oltodox Ucrainean eu sediulla Sighet, avfmd sub jurisdictie toate parohii1e ortodoxe rutene din tara. Vicariatul nu era dependent de nici 0 eparhie ortodoxa fiind subordonat sinodului bisericii ortodoxe ~i se conducea dupa statutul de ,Qrganizare ~i functionare al acestei biserici. (j:.\ In 1949 au revenit la ortodoxie numai 0 , ,J}5arte dintre parohiile ucrainiene, 'in total 33 \i> de parohii cu aproximativ 48.000 de credincio~i. In 1950 au revenit la biserica ortodoxa ",si parohiile unite din Moldova si Bucovina. ,!c~'In afara acestora pe teritoriul Moldovei ~i Bucovinei, in 1951 traiau alti peste 20.000 de ruteni care au fost ~i au ramas ortodoc~i, care face au slujba religioasa in limba romana, parohiile acestora fiind cupdnse in Mitropolia ortodoxa a Moldovei ~i Sucevei. Revenirea unitilor ucrainieni la ortodoxie a iJ;nplicat probleme similare cu cele ale revenirii romanilor uniti. 0 parte dintre credincio~i ~i mai ales dintre preoti au refuzat ortodoxia, unii s-au declarat maghiari, slujind in limba maghiadi, a1tii frecventau bisericile romano-catolice, rupand legatura cu ierarhia bisericeasca ucraineana. Cu timpul, ucrainienii ortodoqi s-all integrat bisericilor ortodoxe locgle" iar fostii ucraineano-catoliei , -.. , i, au revenit fie la ortocloxie,fie la alte conil fesiurii. Lajumaiafea anului 1990 Vicariatul Ortodox Ucrainean de la Sighetul Marmatiei avea in subordine doua protopopiate: cel de la Sighet pentm nordul Transilvaniei (14 parohii) ~i eel de la Lugoj, pentru sudul Transilvaniei ~i Banat (cu 6 parohii). Acestor peste 40.000 de credincio~i ucrainieni subordonati Vicariatului de 1a Sighet li se adauga credincio~ii ucrainieni din restul tm'ii (Moldova ~i Nordul Dobrogei) care se ami in evident a parohiilor ~i protopo... ......
-- ....
.. -

piatelor ortodoxe. La recensamfmtu1 din 1992 s-au declarat ucrainieni 66.833 locuitori de pe teritoriul Romaniei.

VICARIATUL

ORTODOX SARB

..... - .. --.

-.---'

""

--",

Pe teritoriul Romanei traiesc aproximativ 30.000 de sarbi, majoritatea lor fiind ortodoqi, dar respectand calendarul iulian (pe vechiul stil). Ca triburi slave, umbland in ca,utarea pa~unilor ~i terenurilor pentru agricultura, au ajuns 'in partile noastre 'inca deprin secolul VI. 0 migratie masiva spre Banat, Transilvania, Muntenia, ajungfmd pana 'in Moldova a fost dupa cucerirea taratului sarb (1389) de catre otomani. Sarbii ortodoc~i sau refugiat impreuna cu ierarhia bisericeasca mai ales 'in timpul patriarhilor Avsenije III Carnojevic (1690) ~i Avsenije IV Jovanovic (1737). Cei mai multi s-au a~ezatpe teritoriul episcopiei ortodoxe a Timi~oarei, subordonata atunci, 'in cadrul Imperiului Austriac, mitropoliei de la Belgrad, iar dupa 1731, integrata mitropoliei din Karlovitz. In 1864 a fost re'infiintata mitropolia ortodoxa a romanilor din Ardeal ~i Banat, care avea doua episcopii (Caransebe~ ~i Arad). Episcopia Aradului a integrat ~i 15 comunitati ortodoxe sarbe~ti din zona Timi~oara, iar 4 comunitati ale sarbilor dinspre Arad s-au alipit episcopiei sarbe~ti din Timi~oara. In 1911 episcopia Timi~oarei avea 80 de comune sarbe~ti (155.869 suflete) ~i 2 manastiri. Dupa primul razboi mondial 0 parte dintre comunitatile episcopiei Timi~oara au dimas in Iugoslavia ~i Ungaria. Mai erau in Romania 38 de comune, la care s-au adaugat 14 comune ~i 'inca 0 manastire din fosta Episcopie a Var~etului, toate insumand peste 44.000 de credincio~i sarbi. Pe langa biserici erau ~coli confesionale elementare, iar in 1922 - 1923 a functionat ~i un curs monahal la manastirea Bezdin, care a completat numarul preotilor rama~i putini dupa razbbi. lntre cele ddua razboaie mondiale s-a incercat 0 reglementare politico-administrativa a situatiei ortodocsilor 8arbi din Romania si a ., , ortodoc~ilor romanidin Iugoslavia. Printr-o conventie (1934), care n-a fost insa definitivata legal, se stabilea ca sunt doua "episcopii autonome speciale", episcopii vicari

26

'"

\urmand sa depinda: eel sarb de 13. Timi~oara" ide sinodul biserieii ortodoxe de la Bu~~r" J~ar eel roman de la " "; de sinodul biseriYarset 'Fii sfube de 1a Belgl':act'Pe1'sonalul de cult pentm romanii din Iugoslavia era pregatit In Romania, iar pentru sa.rbii din Banatul 1'0manesc In Iugoslavia. Comunitatea ortodoc~i1orsarbi din Romania era ~i este condusa de arhierei-administratori, numiti de Biserica Ortodoxa Sfuba, eu aco1'dul statului roman. Statutul Bisericii Ortodoxe 8fube, din 1931 si 1947 mentioneaza Enisconia Timisoarei ca autoritate duhovniceasdi :;;1 recunoa~te situatia specifidi de functionare pe teritoriul Romaniei, de unde decurge 0 oarecare autonomie administrativa dar $i obliga~ia de a respecta legile statului nostru. Nefinalizarea conventiei din 1934 face ca pana asHizi sa nu existe 0 reg1ementare prca exacta a constituirii acestui vicariaL In 1948 vicariatul sarbese de 1a Timi~oara a Inaintat Ministerului Cultelor un proiect de statut ("Statut de organizare ~i functionare a episcopiei ortodoxe sarbe a Timii?oarei"), dar nu a fast aprobat. toate acestea, acest a avut un important In organizarea conducerea Vicariatului Ortodox Sfub. prevedea doi episfopia ortodoxa sarbli din Timi~oaraesteisupu1i~ sinodului din Serbia ,;;1respecta reglementarile acestuia. Vicadatul cuprindea trei protopopiate: Timi~oara (ell 22 parchii), A Arad (ell Soeol ,
, ) .i.. J.. "

BISERICA ORTODOxA DE STIL


VECHl DIN ROMANIA
..., , __ .~-.--;1:, <

'C . ") \Cll ) parohl1 . m


T

VlcanatulU1 mal
'"

activau manastiri (Bezdin, Gheorghe ~i Cusici), ~i Zlatita) ~i doua schituri Ca pretutindeni in tara, 91 Banat, dU12a 1948, a :fost restransa religioasiL In s~lrbqti mai aprilie 1960 1a toate vietuia un singur calugaJ, la celelalte
e'"'u .1.. '-U-.-!. pr'onn<:p .. n)5,ri'lSl:te. ';' _ u '-"-,.-0,,./
<0:1"

1:

.'i"'~i;T1a,1il"';~e ~A...&... Ul. ..


~V""''''A.i.L

-e

Astazi rena~te ~i via~a monahaUL Credincio~ii sunt organizati in de parohii (3 protODoDiate',., ce1e mai J\idetele Timis . Mehedinti, Arad, Cma~-Se'!eriD. Credincio~ii ~,4' ~ ~n ... "-,01 LOUU\.o~l sarth uln R OlTldlll<1 SUHL,_,OliClu\,l''-/d- >.' e episcopul de Sumadija, numit de Sinodul Bisericil Ortodoxe Sarbc, conducere rccunoscuta mfidal de autoriHiti1e romane~tL
... < ,,"

..,~1-

-,,...

.-"'-.

'!l

'i'-

-'<,- -;

,;'

"' Capitol rcmcut pe baza observ!i(iiIor 91 propunerilor Vicariatului Oaodox 52TO (Timi~oara) din iulie 1992

lstoria stilismul~iia Inceput in 1924, cand ziua de 1 octombrie (pe stilul vechi) a fost dec1arata 14 octombrie (pe "stilul nou"). Calculele astrononllce au stabilit ca Intre anul din ealendarul iulian (introdus ill anu146ill.H., de catre lulius Cezar) ~i anul solar, exist a 0 diferenta de 11 minute ~i 14 secunde, care s-au adunat de-a lungul secolelor, Insuma"id cele 13 zile (diferenta intre stiluri). Papa Grigore al XIII-lea a .hota.rat sa "indrepte" diferema ~i din 1582 a introdus In Europa apuseana noul calendar (gregorian). In mal muIte randuri (lui Gheorghe MoviHi ~i lUl Alexandru loan Cuza) papii au recomandat adoptarea naului stil ~i in tari1e romane. Abia ill 1924 oficialitatile ~i Biserica Ortodoxa au introdus noul calendar gregorian. o p31"te din cler ~i un numar mare de credincio~i (dupa unele estimari aproape un milion, dad inc1udem ~i Basarabia) au refuzat aceasHi "inavatie" ~i au pastrat calendarul lulian, tinfmd sarbatorile ell 13 zile mai tarziu. Unii dilugari au padisit m~mastirile care au adoptat stilul nou ~i se adunau aIte laca~e de cult, formand biserici ~i case de mgaciuni "stiliste". H In a:;;ezamintele de cult,stiliste ~unt respectate eu severitate ideile d~ baza, practicile ~i ritualul ortadox, remardlndu-se 0 sporire a spiritului ~i intensWltii vietH religioase. Marturisirea de cIedin~a a Bisericii Ortodoxe de Sti1 Vechi arata ca "Biserica este un carp mistic a1 carui cap suprem, Inte1ept 9i Hira de mearte este Demnul Iistis Hristoso Este P'" v rntemelatav d e ,01 ~10 can dlice m ch" nevazut .1p prin lucrarea Sfantului Duh, iar in chip vazut prin ierarhia bisericeasdi eu seopul de a a8igura oamenilor mantuirea" (art. 13). Este respectaHi credima In Sfanta Treime, In jertfa Iui Esus care "apropie iara~i lumea de Dumnezeu", credinta in Sfanta Scriptura a Vechiului ~i Naului Testament, In Sfrmta Traditie, In canoanele Sfintilor Apostoli ~i ale sinoadelor, In primul rand In sinoadele ecumenice ale Sfin~ilor Pm:inti. Este pastrat cultul icaanelor, sunt primite minuni1e ca serrme ale credin~ei, sunt respectate cele patru posturi de peste an. Este urmata Pascalia a~ezaHi de Sfintii Pm:inti la sinoade1e de Ia
A A

27

Niceea I (325) ~i Antiohia (345); sm:batorile calendaristice stabilite atunci nu pot fi schimbate. Prin urmare modificarea calendarului este socotita 0 J:ncaJcare a a~ezarii saJba~ torilor de ditre Sfintii Parinti ~i este respinsa de stili~ti. In plus, Biserica Ortodoxa de Stit Vechi uu admite clericilor sa fadi politica (contravi,ne can21l111ui.Sfin,tilor-Apostoli), I,m adm1teardel~ea morti1or, recomallda portul mustatii de catre credincio~i, iar 1a clerici musta~a, barba ~i netunderea parului sunt obligatorii (art. 30). Prin ideile ~i comportamentul lor re1igios stili~tii sunt ortodoqi, Administrativ se separa de B.O.R. respingand noul calendar ~i ierarhia acestei biserici, pentru care 1a inceput erau considerati 0 mi~care ortodoxa "anarhica". Initial, dezorientarea organizatoridi a generat mai mnIte orientari ~i fractiuni in randul stili~ti1or. Monahii care parasisera manastirile unde se adoptase calendarul "papista~" sau "nemtesc", incercau sa-i adune ~i sa-i organizeze pe credincio~ii rama~i dupa calendarul iulian. 0 int1uenta insemnata a avut-o ~i literatura cre~tina primita de 1a manastirile muntelui Athos ~i de 1a bisericile ~arilor vecine ramase pe vechiul stil. Prin 1934 multi stili~ti din Romfu"11a acceptau denumirea de "Cultnl cre~tin tradi~ionalist", iar in 1936 au fikut demersuri pentru a fi recunoscuti ca "aconfesionali". Dupa 1928 stili~tii din Muntenia, Dobrogea, Transilvania, Incep sifse conceI1th~Zein judeteleNeamr;Suceava, Vnmcea, fiecare nuCleu avandu-~i muIte elemente specifice. Centrul organizatoric se afla pe Va1ea Bistritei, In zona Tfu:gu Neamt, In jurul, rnanastiJji,J~tioflra. Dar tot atunci (prin 1930) incepe $i prigoana impotriva lor, preotii stili~ti au fost arestati, In timpul incidentelor din uncle Iocalitati (din judetele Badiu, Vaslui, Neamn au fost revolte 111 care au murit credincio~L Printr-o hotarare a Consiliului de Minl.'?tri, 1936, stili~tii au fost integrati fortat In Biserica Oltodoxa Romana, eei nesupu~i erau prigonitL Au fost demo late, pc baza acestei hotarari, vreo 30 de biserici stiliste. Prin doua legi, din 1942 ~i 1943, Ie-au fost confiscate averile ~i laca~ele , " ' V" r< fA' de CUlt mJ: con,ducatorn arestatl. :::'pres~aqltu,1 razboiului numarul care pastrau vechiul stil ramasese

Preotii recent eliberati din Inchisori Incep sa-i adune iar in jurul bisericilor proprii ~i sa revendice bunurile confiscate. Printr-o adresa, Ministerul Cultelor Ie comunica in 1945 eli pot sa-~i practice culml. Se fOlTneaza"Consiliul central al bisericii drept slavitoare pe stil vechi", care reia activitatea de organizare a credincio~ilor, rcpara bisericile ~i schiturile, rea~eaza viata monahala, a carui centru a ramas pana astazi la SHitioara (Suceava). In 1946, printr-o decizie, ~i comunitatea stilista din comuna Mirce~ti (jud. Putna) este recunoscuta ca personalitate juridic a (provizoriu), membrii intitulandu-se "Crestini traditionali~ti". In anul urmator (1947),' printr-o alta decizie, tot ca asociatie religioasa provizorie crau recunoscuti "Cre~tinii pravoslavnici tradirionali~ti de rasru:it", cu sediulla Tg. Neamt. Ei apreciau di aveau atunci aproximativ 100.000 credincio~i. Legea culteler din 1948 nu mai relnnoie~te aceste drepturi ~i autorizatii, dar biseriea stilista continua sa activeze. In 1953 se abate asupra lor, ca ~i asupra altor biserici un val de persecutii ~i arestari. Sub indrumarca unui arhiereu pensionar, in 1955 este format "Consiliul central al bisericii dreptsHivitoare pe stil veehi" la Sl3tioara, care Indruma intreaga activit ate a credincio~ilor stili~ti. Regimul bisericilor stihste a fost diferentiat, de la o peri9ada istorica la alta ~i de la un judct la altul. In nordul Mo1dovei ei au fost acceptati ~i tolerati de catre autoritali1e politice, inspre sud au fost persecutati, sub diferite pretexte, iar bisericile inchise. Dupa 1955 din patrimoniul stilist au mai fost daramate doua manastiri, 3 biserici, iar 5 preoti au murit 1:n Inchisoare. In februarie 1990 Biserica Ortodoxa de Stil Vechi a fost recunoscuta ca persoana juridica, dispune de 8 manastiri In functiune, 33 par'ohii ~i aite 45 biserici In constructie. Credincio~ii sunt dispanditi In 13 judete, eei mai multi in Suceava (7.200) ?i Neamt (5.060) iar ceilalti in Vrancea, Badiu, Galati, Ia~i, Covasna, Tulcea, ~.a. La recensamantul din 1992 s-au declarat stili~ti 23.634 credineio~i, in care sunt cuprin~i ~i stili~ti traditionali~ti. * Capitol realizat ~i pc baza matcrialului redactat de Mitropolia Bisericii Oltodoxe de Stir V cern din
Romania, (iunie 1991),

28

ORTODOCSII

TRADITIONALISTI

Ortodoc?ii care au respins hotararea Sinodului (1924) cu privire la adoptarea noului calendar (gregorian) erau raspfmditi pe tot cuprinsul tarii, excepHlnd teritoriile transilvanene care fusesera supuse austriecilor. Cu timpul s-au concentrat in judete din Moldova unde au format comunitati mari ~i au intemeiat biserici ?i manastiri. Hm:tuiti de autoritatile politico-administrative, considerati 0 mi~care anarhica de catre B.O.R., ei n-au reu~it sa se organizeze la nivelullntregii tari ~i de aceea au format grupuri de comuniUiti zonale. Cei din nordul Moldovei mai erau numiti ~i "provoslavnicii de rasm:it", in timp ce stili~tii din sud se autointitulau prin 1934 "!t~i1io!}~!~ti". Gruparea pe zone parea mm practidi, atata timp cat nu erau recunoscuti legal. ldeile ~i credintele dupa care se calauzesc traditionali~tii sunt cele ortodoxe, respectate cu mai multa severitate ~i se deosebesc putin de cele ale sti1i?tilor din nord. In "Statutul Cultului Cre~tin Traditionalist" se precizeaza ca ''lntreaga activitate se reduce la scopuri religioase, fara nici 0 preocupare politica sau de alHi natura in afara de satisfacerea intereselor religioase ale credincio~ilor potrivit invataturii Mantuitorului, 'in scris sau prin cuvant". Scopul urma.rit este "sfintirea ~i mantuirea oamenilor", apararea 9i intarirea crcdintei, pastrarea curateniei suflete~ti, educarea religioasa a credincio~ilor, organizarea vietii mauastire~ti, etc. Ei conserva valoriIe religioase ortodoxe dinaintea schimbarii calendarului. Pa~tele este sarbatorit dupa vechile prevederi sobornice~ti, numai in urma celui evreesc. Respecta Biblia ~i Sfanta Traditie, pe care Ie considera revelate de Dumnezeu, cred in sobor ~i in existenta unei singure biserici. 0 mare atentie acorda "Pidalionului" (pidalion = carma; 0 colectie de canoane religioase - aprobate de sinodu1 din Consta..'1tinopol), pe care 11 considera ''lndreptarul bisericii paua 1a sfar~itul lumii". Platforma program ~i statutul bisericilor traditionaliste mentioneaza credinta in rai ~i iad, cultul icoanelor dar nu cred in minuni ~i nu admit arderea mortilor (refuza sa faca ceremonii religioase pentru cei incinerati). Sufletele celor morti se impart in

trei cete: 1. a sfintiror (care vor invia ~i vor fi rapiti in nori); 2. a necredincio~ilor (se VOl' munci in iad); 3. a celor care s-au pocmt ~i pentru care biserica se roaga sa primeasdi milostivirea lui Dumnezeu. Se calauzesc in viata dupa cele zece porunci ~i apreciaza ca legea sfanta se concentreaza 'in doua mari directii: 1. cu privire la Dumnezeu (care trebuie iubit cu toata inima ~i tot cugetul nostru); 2. cu privire la aproapele nostru (pe care sa-l iubim ca pe noi in~ine). Au un respect deosebit pentru cele 7 taine dar hirotonia este admisa dupa 30 de ani impliniti (varsta sacrificarii lui Iisus) ~i numai cu aprobarea cred.inci~l()f care confirma prin raspunsul: "YrvcQmc; ... este". Copiii sunt botezati dupa 4Dcde zi1e(nu inainte de molifta de "curatire" a mamei). In comportament, credincio~ii respecta traditiile religioase, tinerii sunt educati in acest spirit. Femeile sunt imbdicate modest, la biserica au capul acoperit, nu se impodobesc. Cleml pomta bm-ba (simbolul Mautuitorului), ~i multi alti credincio~i au barbi ~i par lung. Preotilor Ie. este interzis sa fad1 politica, sa intre in partide. Credincio~ii nu fumeaza, respecta posturile (saptamanal postesc trei zile: luni, miercuri ~ivinel1). Pana la al doilea razboi mondial au fost prigoniti, obligati sa se integreze in comunitatile ortodoxe (1936), prin legile din 1942 ~i 1943 Ie-au fost confiscate averile si Ulcasele de cult. In 1945 ministerul cu1telor'comu~idi printr-o adresa ca pot sa-~i practice libel' cultul, iar 0 hotarm:e a Tribunalului Putna (1947) recunoa~te asociatia traditionali~tilor ca persoana juridica. Dar Conferinta panortodoxa organizata de BOR in 1948 a hotarat ca preotii sa respecte obligatoriu calendarul bisericii locale (gregorian), vechiul calendar fiind astfel contestat. Din 1948 stili~tilor nu Ii s-a mai recunoscut autorizatia de functionare. Stili~tii din nord, organizati in jurul manastirii Slatioara, de~i considerati "mi~eare anarhica", crau totu~i tolerati de autoritatile politice. Impotriva traditionali~tilor insa masurile au fast mai asprc. Ei erau grupati in peste 30 de parohii (judete1e Bacau, Vrancea, Vaslui, Galati, Bucure~ti ~.a.), aveau 6 schituri ~i manastiri (dintre care 5 pentru calugarite), eu vreo 2.000 de credinciosi, centrul lor administrativ fiindin satul Mirce~ti (comuna Va-

fj

29

natori, acum in judetul Vrancea). Ei au prezentat, dupa legea culte10r din 1948, un statut de organizare ~i functionare, dar acesta n-a fost recunoscut. Patru decenii au fost prigoniti, li s-a interzis sa-~i tina sa:rbatorile pe stil vechi (uneori chiar sa-~i ingroape mortii dupa randuiala ere~tineasca), au fost desfiintate manastirile, inchise bisericile (in unele cazuri daramate), credineio~ii erau urmariti, cei mai activi arestati. Abia la inceputul anului 1990 Ministerul culte10r a recunoscut libertatea activitatii "Cultului cre~tin traditionalist Mircqti", care prill statutul ~i programul sau se considedi "autonom fata de aU

cult sau biserica ~i este de asemeni independent de orice organizatie strmna". In parohiile ~i schiturile de dllugari ~i dilugarite tdiiesc putini stili~ti. Dupa 0 statistica din 1945 ar fi existat atunci 13.662 credincio~i traditionali~ti. In 1950, in regiunea Putna erau mentionati 1.022 membri, iar peste cativa ani, in judetul Galati erau 800 - 850 eu 10 biserici ~i 3 preoti. Dupa 1990, in jurul schiturilor ~i mfmastirilor se readuna monahii, credincio~ii se grupeaza in parohii, acestea formeaza protopopiate, se rea~eaza organizarea ~i ierarhia bisericeasca.

30

2. CULTUL CArOLIC

RELIGIA CATOLICA..* Esentialul doctrinei s-ar putea rezuma astfel: Dumnezeu, Creatorulintregului Univers, este unul singur In trei persoane: Tatal 11 na~te din ve~nicie pe Fiul, iar Duhul stant pm'cede de la Tatal ~i de la FiuI. Fiul s-a Intrupat, nascandu-se din Fecioara Maria: este Isus Cristos, Dumnezeu adevarat si am adevaTat.Prin viata, moartea ~iInvierea sa, el a rascumparat pe om din pacat, Impacandu-l cu Dumnezeu TataI. Inainte de a se InaIta la cer, Ie-a Incredintat apostolilor ~i urma~ilor episcopii - misiunea de a-i propovadui Invatatura, de a actualiza pentru toate generatiile Jertfa sa mantuitom'e, prin celebrarea Liturghiei, de a ierta pacatele In numele sau prin taina Spovedaniei, de a sfinti poporul prin toate cele ~apte Taine ~i de a-I carmui. Prin aceasta ~iprin trimiterea Duhului Sfant ill ziua Rusaliilor, Isus CIistos a illtemeiat BiseIica, Inteleasa ca popor allui Dumnezeu, comunitatea celor botezati. Centrul ei de unitate este Taina Euhm-istiei,In cm'e este realmente prezent Isus Cristos Om si Dumnezeu. In fruntea biserici'i sta urma~ul sfantului Petru, episcopul Romei (Papa), care a primit un dar deosebit de a fi pastditorul dreptei credinte; In termenii dogmei formulate mai tarziu aceasta se nume~te "infailibilitatea papaUi", In virtutea direia, atunci cand se pronunta In mod solemn In materie de dogma sau de moraIa, el e ferit de eroare. Aceasta infailibilitate, alaturi de ideea primatului papal, constituie deosebirea principaIa fata de celelalte confesiuni cre~tine. Pacatul de neascultare fata de Dumnezeu savfu:~itde primii oameni s-a transmis la toti oamenii, exceptie facand, evident, Isus Cristos, dar ~i Maica sa, Fecioara Maria, care, In vederea demnitatii la care avea sa fie ridicata, a fost ferita, printr-un dar deosebit, de orice pacat, inc1usiv de cel stdimo~esc, Inca din c1ipaIn care a fost zamisliUi (dogma "neprihanitei zamisliri"). Dupa moarte, sufletul omului este judecat de Dumnezeu pentru faptele lui. Cei care mor In harul lui Dumnezeu se mantuiesc,
31

lnsa cei care mai au gre~eli de ispa~it trec printr-o perioada de purificare (purgatoriu), timp In care pot fi ajutati de cei de pe pamant prin rugaciuni ~i fapte bune. Cei care mor neimpl:icaticu Dumnezeu ajung In iad. La sfar~itul timpurilor, toti oamenii vor Invia cu trupul - cei buni pentru fericirea ve~nica ~i cei rai pentru osanda ve~nica. Credinta Bisericii catolice se illtemeiaza pe revelatia lui Dumnezeu exprimata ill Traditia vie a Bisericii, fixata In scris In Scriptura Vechiului si Noului Testament si interpretata de autoritatea ierarhidLIn privi~ta Vechiului Testament, Bisericacatolica,asemeni celei ortodoxe, recuno~te drept canonice ~i cfutile pastrate numai ill versiuneagreaca (Septuaginta).
*" Text propus de Arhiepiscopia Romano-Catolica din Bucure~ti (1993), reprodus integral ~i identic.

BISERICA CATOLICA..* "Catholica", "katholike" este numele propriu al Bisericii cre~tine Intemeiata de Apostoli.1 "Katolikos", In greaca clasica, era un termen prin care filosofii desemnau 0 propozitie universaUi, iar "kath'olou" Insemna "Impreuna", "elemente disparate ce formeaza un tot". Catolicitatea Bisericii nu m'e deci nici un sens geografic, nici unul numeric, de~i acestea sunt mereu prezente. Biserica a fost denumita "catolica" decatre primii cre~tini ~i de catre Parinti pentru ca ea este 0 propunere universala, misiunea ei li are In vedere pe toti oamenii aflati pretutindenio "Catholica Mater" (Augustin, "Epistolae", 185, 46) ''Ii aduna pe cei care sunt departe ~i pe cei care sunt aproape... ~i din unii ~i din aItii Cristos face un singur trup. Astfel, cel cm'e locuie~te la Roma Ii socote~te pe indieni drept propriile sale madulareo Exista om'e 0 unitate comparabiIa cu aceasta?" (loan Chrysostom, "Omilii" 65,1). Inca de la Inceputurile sale, cre~tinismul a conferit Romei - ora~ul In care au predicat ~i au primit martiriul Apostolii Petru ~i Pavel - ~iepiscopilorei 0 illtfuetaterecunoscuta.

Un Pw:inte oriental, Ignatie al Antiohiei, considedi Roma, In anul 107, ''lntai-sHiHitoare a fraterniHitii" (Romani IX,l), iar unul apusean, Irineu al Lyonului, atribuie comuniHitii romane, In 175 - 189, 0 "potentior principalitas" (Adversus Haereses III, 3,2). Calitatea de Invatator ~i aparator al credintei cre~tine de care beneficiaza episcopul Romei se Imbogate~te pc firul timpului cu aceea de "urma~ al lui Petru", apoi de "vicar al lui Petru" ~i, In sfar~it, In secolul al XII-lea, odata cu cristalizarea monarhiei pontificale, cu cea de "vicar allui Cristos" ~i ~ef suprem al Bisericii, detinator al unei "plenitudo 120testatis" In materie dogmatica ~i disciplinara. Magisteriul suprem al episcopului Romei este definit ca infailibil In 1870, la primul Conciliu de la Vatican. Incepand cu anii 754 /756 se constituie, In centrul Italiei, nucleul viitoarelor "state papale". Administrarea direct a a acestor teritorii a determinat papalitatea, In Evul Mediu ~i In Epoca Moderna, sa functioneze a:desea ca un factor politic cu interese specific italiene, conditionand astfel politica sa general europeana. Pierduta In 1871, autoritatea temporara a episcopului Romei a fost restabilita sub 0 forma noua prin Acordul de la Lateran din 1929, care a creat "Cetatea Vaticanului", stat suveran ~i neutru cuprinzand bazilica Sfantul Petru, palatul V atican ~i cladirile anexe. In guvernarea Bisericii, papa s-a sprijinit mai Intai pe Cancelaria Apostolicil, Intemeiata in secolul al IV-lea ~i transformata treptat in curie pontificaUi. Functionarea actuala a curiei I~i are originea In veacul al XVI-lea ~i este reglementata de Constitutia apostolica "Pastor bonus", In vigoare de la 1 martie 1989. Organizarea curiala are In centru Secretariatul de Stat, cu ce1e doua sectiuni ale sale - pentru afaceri generale ~i pentru relatii cu statele. Urmeaza cele noua Congregatii: pentru Doctrina Credintei (succesoarea Sfantului Oficiu al Inchizitiei Generale, fondat In 1542), pentru Bisericile Orientale (creata ill 1862), pentru Episcopi (stabilita In 1588), pentru Sacramente ~i Cultul Divin (lnlocuie~te in 1969 vechea Congregatie a Riturilor, instituiHi In 1588), pentru Cauza Sfintilor (desprinsa din Congregatia Riturilor), pentru Cler (dateaza din 1564), pentru Institutele Calugare~ti ~i Seculare (fondata In 1586),

pentru Educatia Catolica (creaHi In 1915), pentru Evanghelizarea Popoarelor (sau De Propaganda Fide, Intemeiata In 1622). Congregatiilor Ii se adauga trei Secretariate (pentru Promovarea Unitatii Cre~tine, pentru Necre~tini ~i pentru Necredincio~i) ~i noua Consilii Pontificale: pentru Laici, pentru Dreptate ~i Pace, pentru Interpretarea Textelor de Lege, pentru Comunicatii Sociale, pentru Migratie ~i Turism, "Cor unum" (pentru ajutor are ~i dezvoltare umana), pentru Familie, pentru Cultura, pentru Apostolat In Domeniul Sanatatii. Se adauga trei Tribunale: Penitentiarul Apostolic (pentru probleme de con~tiinta), Signatura Apostolica (Curtea suprema a Bisericii) ~i Rota Romana (Curte de apel, competenHi mai ales In cauzele privitoare la casatorii), precum ~i trei Oficii: Camera Apostolica (pentru administrarea bunurilor ~i drepturilor temporare), Prefectura pentru Afaceri Economice ~i Administratia Patrirnoniului Scaunului Apostolic. Episcopul Romei este ajutat In activitatea sa de un colegiu de cardinali constituit In forma actuala In secolul al XII-lea (1150, 1179). Initial, consilierii papali erau ale~i dintre episcopii diecezelor din jurul Romei ~i dintre preotii ~i diaconii din ora~. Numarul celor Indreptatiti sa participe astazi la alegerea Pontifului este de 120, iar Incepand din 1962, toti cardinalii trebuie sa fie episcopi. Dintre ei sunt ale~i membrii Congregatiilor, Secretariatelor ~i Consiliilor Pontific ale. . Initial, Biserica catolica era Insa~i Biserica cre~tina fidela Invataturilor trans mise de Apostoli, adica "credintei ortodoxe", definita ca atare In raport cu diversele comunitati eretice. Treptat, Biserica catolica a Inceput sa devina sinonima cu Biserica occidentului, apoi cu Biserica ce-l recunoa~te drept ~ef vizibil pe episcopul Romei. Acest proces istoric cunoa~te cel putin trei mari etape. Mai Intai, adoptarea, In secolele al III-lea ~i al IV -lea, de catre comunitatile cre~tine din Apus, a latinei ca limba de cult ~i de cultura. Liturghia romana ~i teologia de expresie latina a unor Parinti precum Ambrozie al Milanului, Ieronim ~i Augustin, vor da deopotriva cre~tinismului apusean 0 expresie lingvisticil, conceptuaUi, rituala ~i culturala proprie. Bariera limbii, traditiile deosebite, prabu~irea, sub greutatea invaziei slavilor,

32

a puntii de eomunicare [ntre cele doua parti ale Europei, sunt tot atatea fenomene care vor conduce, aHituri de altele, la "'instrainarea" reciprodi, In secolele VIII - XI, a Bisericii Apusului ~i Bisericii Rasaritului. Ruptura oficiaHi din 1054 _nu este dedit un episod a1procesului istoric de lunga durata al separa.rii cre~tinismului In doua arii de civilizatie distincte, a CarOl'credinta ramane Insa, fundamental, comuna. Inainte de a putea fi reperata la nivelul doctrinei, deosebirea este evidenta la eel al ritului, disciplinei bisericesti si traditiilor. 'In' acest ~ontext, hotaratoare pentru evolutia Bisericii catolice sunt reformele caroIingiene, prin care practicile liturgice romane inlocuiesc traditiile cre~tine locale ~i reforma gregoriana (secolele XI-XII), care reaIizeaza uniformizarea bisericeasca a Occidentului ~i doteaza Biseriea eu 0 guvernare centrala ~i eentralizata eu sediulla Roma. Spre deosebire de Rasaritul cre~tin, care ramfme ata~at de primc1e ~apte Sinoade ecumenice (1. Nieeea I - 325; 2. Constantinopol I - 381; 3. Efes - 431; 4. Calcedon - 451; 5. Constantinopol II - 553; 6. Constantinopol III - 680 1 681; 7. Niceea II - 787), Biserica catolidi a Oceidentului se concepe pe sine ca un corp viu, mereu In mi~care, permanent atent la "semnele timpului", la reaIitatile sociale ~i poIitice, la evolutia ideilor ~i mentaIitatilor. Astfel, catolicismul numara Inca 14 ConciIii ecumenice, care au definit dogme ~i au promovat reforme ~i re1nnoiri ale vietii cre~tine; 8. Constantinopol IV - 869 1 870; 9. Lateran I - 1123; 10. Lateran II - 1139; 11. Lateran III - 1179; 12. Lateran IV - 1215; 13. Lyon I - 1245; 14. Lyon II - 1274; 15. Vienne - 1311 I 1312; 16. Constance 1414 11418; 17. Basel 1 Ferrara 1 Florenta 1 Roma - 1438 11445; 18. Lateran V - 1512/ 1517; 19. Trento - 1545 / 1563; 20. Vatican I - 1869/1870; 21. Vatican II - 1962/1965. Ultima etapa istorica decisiva in constituirea unei identiHiti proprii a Bisericii catoIice 0 constituie Reforma protestanta din seco1ul al XVI-lea prin care nordul Europei se desprinde de autoritatea Romei. Contra-reforma, printr-un uria~ efort de c1arificare in domeniu1 dogmatic, in cel a1 disciplinei biserice~ti ~i in practica _vietii cre~tine, fixeaza pana asUizi principalele trasaturi specifice catolicismului.

Din punct de vedere statistic, Biserica Catolica numara In 1988, conform Anuarului Statistic al Vaticanului, 890.970.000 de credincio~i sau, In procente, 39,8% din populatia Europei, 13,1 % din cea a Africii, 2,5 % din cea a Asiei, 26,4% din cea a Oceaniei, 24,4% din cea a Americii de Nord, 87,1% din cea a Americii Centrale ~i 89,9% din cea a Americii de Sud. Organizarea Bisericii Catolice cuprinde asUizi 13 patriarhate, 484 arhidieceze, 1.762 dieceze, cu 157 de cardinali, 9 patriarhi, 737 arhiepiscopi, 3.187 episcopi, 402.886 preoti, 64.941 frati, 908.158 surori, 87.511 seminari~ti, 75.870 ~coli primare cu 22.578.524 elevi, 28.874 de Iicee cu 11.829.616 elevi, 1.534.000 de studenti In institute superioare ~i universitati catoIice, 83.850 de uniHiti de asistenPi sociaUi, 6.028 spitale, 12.612 poIiclinici, 10.698 de a~ezaminte pentru batrani ~i handicapati, 7.045 orfelinate. Repliata In cursu 1 istoriei asupra Occidentului european, Biserica catolica nu s-a despartit niciod;:tHi de vocatia sa universala. Eforturi in vederea unitatii cre~tine au fost facute In 1274 la Lyon ~i 1439 la Florenta, dar unirea cu Biserica bizantina realizata atunci a fost la scurHi duraHi. Menita sa dainuie a fost Insa unirea cu Roma a unei parti a credincio~ilor armeni, pecetIuita In 1442, dupa cum la fel de durabila a fost nelntrerupta comuniune cu Biserica catolica a arabilor maroniti din Patriarhia Antiohiei, carora Ii s-au adaugat, In veacul al XVIII-lea, arabii melkiti (de rit bizantin). In 1595, uniunea de la Brest aduce In sanul catoIicismului un numar important de credincio~i ucrainieni. In 1700, 0 parte a romanilor ardeleni intra In comunitatea catolica, pastrandu-~i ritul oriental. Biserica catoIica nu este deci, in fond, 0 Biseridi latina, uniforma, ce cunoa~te un singur rit ~i 0 unica discipIina. Alaturi de traditia romana majoritara, exprimata astazi In limbile nationale, exisHi catolici de rit bizantip. (alban~zi, aI'ab0fit[arr:""Dieloru~i, grll~ zi~r-"gi'ecC-rom~i;i,'slovaci, ucrainieni, unguri), de rit caldeean (caldeeni ~i siro-malabari), de rit armean, de rit alexandrin (copti ~i etiopieni) ~i de rit antiohian (malankari, maroniti ~i sirieni).
il' Text propus de Arhiepiscopia Romano-Catolica din Bucure~ti (1993), reprodus integral ~i identic.

33

Denomina!iunea "Biserica romano-catolidi" a aparut in mediul anglo-saxon in secalul al XIX-lea ~i nn a fast adoptata niciadata ca denumire aficiala de Biselica catalicii

CATOLICISMUL

rN ROMANIA

La tnceputul acestui mileniu pe actualul teritoriu Romaniei ca ~i In statele vecine era un crqtinism bine conturat ~i In ascensiune. Cre~tinii ~i bisericile de aiei erau putin preocupati de disensiunile dintre Bizant ~i Roma. In timpul luptelor dintre populatia ba~tina~a ~i maghiara s-a accentuat adeziunea romanilor fata de ortodoxie. Numarul misionarilor bizantini care activau In Transilvania a scazut treptat, s-au retras dincoace de Carpati s,i au sprijinit organizarea vietii biI serice~ti ~i mfu1.astire~ti.n Transilvania, misionarii catolici au instituit autoritatea papala. Regele Coloman acorda bisericilor catolice drepturi asupra tinuturilor din jur. Dupa 1231 biserici1e catollce VOl' Inregistra actele notariale, autoritatile religioase puteau hotarl asupra pamantului nobililor romani, care, pentru a-I pastra, unii treceau la religia catolica. Papa insisHi ca episcopii ~i regii maghiari sa-I catollcizeze pe localnici. Ordinele calugare~ti, milltare ~i misionare, desfa~urau 0 intensa activitate, infiintau noi biserici si manastiri. Inca 1040 '~i-au Inceput a~tivitatea In Transilvania benedictinii, in 1062 fiind creaHi abatia benedictina' din Cluj. Regele Ladislau a infiintat 0 abatie benedictina la Canonicii premonstratensi Sfmioh (1 fusese aprobat In 1120) au creat prima lor prepozitura din Europa CentraHi (1131) malu1 drept a1 Cri~ului Repede (Oradea). 229 - 1239 erau mentionati in Tnmsilvania [ranci5canii minoriti, veniti ~i C2J<e secolul urmator se ivesc din Carrati. La scurt timp du1;'i dUlcelace pa ordinului dominicanilor (1215) ace9tia misionarismul 9i In Ardeal (1220) ~i se 'lor stabUi la Vintul de Jos, Bistrita, Alba Iulia, Cluj; in 1237 papa Ii sprijina sa se a~eze in tinutul Severinului, a fost InfiintaHi (1238) Episcopia Transalpina de la Severin, dar pentru seurt timp, pentru ea Asan al II-lea i-a indepartat pe dominicani iar invazia t3.ta1'i10ra dezorganizat ~i viata religioasa. 34

"Episcopia Transilvaniensis" 19iavea regedinta in cetatea Ta~nad (jud. S3.laj) dar dupa distrugerea Biharei ~i Ta~nadului de catre cumani (1091) regele Ladislau a mutat episcopia "biharensis" la Oradea iar pe cea de la Ta~nad 1a Alba Iulia. Episcopia Transilvaniei a ramas 1a Alba Iulia pfma la Concordatul din 1927 - 1930. Pentru a Intari cele trei episcopii catolice din Ardeal (Oradea, Cenad, Alba Iulia) au fost Hicute c010nizari de populatie catolica ~i aduse alte ordine calugare~ti, milit are (teutonii, loanitii). Din Flandra, dupa 1131 au venit sa~i care avandu-~i preotii lor nu s-au supus ierarhiei bisericqti locale, in 1191 papa conferindu-le dreptul ca ei sa depinda direct de arhiepiscopia de Strigonium. Cavalerii teutoni care au fost colonizati in tara Bfusei (1211 - 1223), erau organizati Intr-un "decanat", supus de catre Andrei al II-lea tot arhiepiscopiei de Strigonium. Prin 1222 papa Ii Indemna pe teutoni sa treaca muntii, sa-i infranga pe cumani ~i sa intensifice raspandirea catolicismului. Ei obtin succese temporare, creaza mici comunitati catolice, Incep sa zideasca cetati. ~i dilugarii dominicani au continuat activitatea de catoliciz~e, reu9ind sa formeze episcopia cumanilor. In 1228 papa 11nume9te ca episcop a1 cumanilor pe Teodoric iar Robelt de Strigoniu fixa In 1231 hotm'ele acestei episcopii, care avea re9edinta la Milcovia (curbura Carpati1or). In cadrul ei erau cuprin~i cumani, maghiari, sa~i (cm-e erau catoHci pfma la reforma) ~i romani. Cei1alti romani erau In acel timp pastori!i de "pseudo-episcopi" ortodoqi. Cumanii ~i romanii de dincoace de Cmpati, cm'e-i recuno~teau pe episcopii greci ~i bulgari, se plangeau papei di autoritatil~ catolice ii oprima ~i Ie incalca drepturile. In 1234 papa Ie raspunde, recomandand ca atat episcopul catolic precum ~i regele maghim- sa respecte prevederile Conciliului de la Lateran (1215) ~i sa numeasca un m'hiereu vicar din neamul ~i de limba valahilor. Teodorie nu tine seama Insa de interesele acestui conglomerat de populatii, e1 se plfmgea papei ca sa~ii ~i ungurii colonizati aici continua sa-~i aduca preoti dintre calugarii dominicani de peste Cmpati. Succesele misionarilor catohci au fost intrerupte de ffimea invazie a tatm'ilor (12411242), cm'e au distrus episcopia Milcoviei, au ars biserici ~i manastiri, au ucis vreo 90 de

calugill:i, probabil ~i pe episcopul Teodoric. Dupa ce tatarii s-au retras din Transilvania papa ll1ndeamna pe Bela al IV-lea sa initieze a cruciada pentru recucerirea tinuturilor ardelene ~i de peste Carpati. In 1247 el reu~e~te sa-i instaleze 1n partile Fagara~ului ~i Caransebe~ului pe ioaniti (cavalerii de Malta) dar 1n 1260 ace~tia au fast alungati de tarii bulgari, prin 1310 plecand ~i din Ardeal. Activitatea misionara a fast reluata de vechile ordine calugarqti: franciscanii ~i dominicanii care, dupa retragerea tatarilor reconstruiesc manastirile ~i bisericile ~i reorganizeaza viata religioasa. Ei participa la rel'nvierea catolicismului ~i dincoace de Carpati. Intre 1314-1324 calugarii franciscani au luptat la Maurocastro (Cetatea Alba) 1n Tartaria de nord unde aveau atunci 18 manastiri. La catolicism treceau moldoveni ~i munteni, papa impunand arhiepiscopului de Strigonium sa a~eze aici un episcop roman. Franciscanii 1:1 influenteaza pe Latcu sa 1nfiinteze episcopia catolica de la Siret, aducand un episcop din Cracovia. Episcopia de la Siret a activat, cu 1:ntreruperi din 1370 pana 1:n1434. Alta episcopie catolidi, la Baia a existat din 1418 1420 pana 1:n 1510. Un rol important 1:nraspandirea cato1icismului 'in Moldova au avut franciscanii conventuali Ontre 1414 - 1517 franciscanii s-au 'impartit 'in doua ramuri: conventuali ~i minoriti sau observanti). Spre sud, pe la 1332 - 1337 a fast re'infiintata episcopia Mi1coviei, dar 1:n 1525 va dispare definitiv. In randul boierimii ~i la curtea domneasdi din Tara Romancasca erau multi simpatizanti ai catolicismului ~i 'inainte de 1359. In 1369 era amintit aid un episcop sufragan al Episcopiei Transilvaniei. Intre 1381 ~i 1644 a activat la Arge~ a episcopie catolica. Episcopiile din Moldova ~i Muntenia aveau un caracter misionar ("in partibus infidelium"), episcopii nu erau localnici ~i veneau rareori 1:naceste locuri. In Transilvania autoriH'itile politice continua sa sprijine intens activitatea calugarilor catolici. Ludovic cel Mare acorda privilegii nobililor ortodoc~i localnici care se converteau la catolicism. El a ordonat expulzarea preotilor ortodoc~i din Banat, unde 'in 1369 lnfrin\:ase7 manastiri catolice. Regele Sigismund stabilea 1:n1428 ca numai catolicii pot fi nobili ~i stapani de mo~ii, preotii ortodoc~i nu

puteau detine terenuri. 0 proclamatie daHi la Timi~oara de inchizitorul Ion Capistran Indemna 1:n1456 nobilimea sa incendieze bisericile ortodoxe ~i sa-i alunge pe preoti. Dieta ardeleana din Turda hotfua~te (1545) ca sunt valide numai disatOliile tacute de preotii catolici. Secolul al XVI-lea 1:ncepea 'insa sub auspicii sumbre pentru catolicism. Dupa lupta de la Mohacs (1526), Transilvania a intrat sub dominatie turceasca, ceea ce a favorizat patrunderea ideilor reformate. Principii calvini ai Ardealului au sHivilit ascensiunea catolicismului. Catolicismul, de pe teritoriul Transilvaniei, s-a nrabu~it sub presiunea protestantismului. Sa~ii au avut permanente legaturi cu ora~ele germane mai ales cu Wittenbergul, unde se duceau tinerii transilvaneni la 1nVatatura. Prin 1524 era semnalata prezenta ideilor luterane in Transilvania de sud. I~ 1529 adeptii lui Luther 1:ialunga pe dilugarii catolici din Sibiu. Dinspre Debretin patrund 1:n Nordul Transilvaniei ideile calvine. La sinodul din 1567 multi nobili din Zarand adera la calvinism. Dieta din 1572 recuno~tea existenta 1:nTransilvania a patru religii recepte (calvina, luterana, unitariana ~i catolica). Un raport trimis la Roma in 1591 mentiona di 1:nArdeal mai ramasesera catolice doar: 17 parohii din tinutul Ciuc, 4 parohii 1:n tinutul Gheorghieni, 2 parohii 1:n Valea Ca~inului, 6 parohii 1:ntinutul Trei Scaune, 0 manastire la Sumuleu-Ciuc, ~i catolici razleti prin diferite localitati ~i ora~e, 1:n total vreo 30.000 de credincio~i, concluziona raportul respectiv. ~tefan Bathori a 1:ncercat sa revigoreze catolicismul. Ordinul "Societatea lui Iisus" (iezuitii) creat 1n 1534 - 1540, prin 1560 1~i face deja aparitia 1:n Ardeal CIa ClujManastur, Cluj, Alba Iulia), 1:n 1570 creand colegiul iezuit din Cluj. Urma~ullui ~tefan Bothori 'ii izgone~te1:n 1588 ~i a parte dintre iezuiti trec'in Moldova. Alte grupuri de iezuiti au venit 1:nMoldova din Polonia, chemati de Petru ~chiopu, pentru a stavili dispandirea protestantismului. Un puternic centru iezuit a fost organizat la Cotnari unde se aflau trei mari biserici catolice cu venituri bogate. Intre 1587 - 1743 ~i 1889 - 1906 a~ezru'i1e iezuite din Moldova prospera (Ia~i, Boto~al:1i, Bargauani, Iugani, Mihaileni, ~.a.). Inca din timpul lui Petru

35
(

~chiopu exista ideea infiintarii la Cotnari a unui seminar catolic. Tinand seama de numarul mare de refugiati catolici, regii Poloniei insista sa fie creata 0 episcopie catolid a Moldovei siprin 1607. :... 161qes~eJnfiintata eprsc;opIa"di~ Bac~u. Dom~itoriin-":a~~1fdrls insa localizarea la Badin a unlli ... piscop, e acesta instalandu-se mai. ta.rziu la!<l~i: In 1590 iezuitii s-au intors in A.rdeal dai George Rakoczy II ii expulzeaza ~i Ie interzice catolicilor sa aiba episcopi. Ca urmare 'in Transilvania nu are cinesa-i mai hirotoniseasca pe preoti iar viata credincio~ilor catolici este neorganizata ~i nesupravegheata. Preoti catolici erau tot mai putini, slab pregatiti, incep sa se casatoreasdi. Franciscanii observanti de la Sumuleu-Ciuc face au eforturi sa creeze noi manastiri ~i biserici, infiintau ~coli ~i tipografii. Calugm.-ii catolici prigoniti din Transilvania au trecut ~i ill Muntenia unde au infiintat manastiri (numite baratii), cum ar fi cele de la Rammcu Valcea, Craiova, Targovi~te, Campu Lung, Bucure~ti. La Vidin (Nicopole) a fost organizata 0 episcopie catolica misionara, care sprijinea catolicismul din Tara Romaneasca. Episcopii de acolo vizitau Muntenia, mai tarziu prin 1735 - 1739 au infiintat 0 rezidenta provizorie la Craiova, apoi una la Cioplea iar din 1825 au inceput sa cumpere imobile in Bucure~ti pentru 0 rezidenta permanenta. De prin 1526 - 1556 ~i pana in 1683 1686 autoritatile din Transilvania au sprijinit protestantismul, multi principi erau calvini. Intrarea Ardealului sub stapanirea Austriei, dupa 1690, deschide 0 noua etapa 'in ascensiunea catolicismului. Sunt reconf1rmate drepturile catolicilor, ace~tia ocupand functii in aparatul de stat, cultul este practicat liber, este incurajata construirea bisericilor. Sunt restituite 0 parte dintre bisericile care fusesera luate de reformati (printre care ~i episcopia de la Alba Iulia). Catolicii capata dreptul de a avea episcop, este organizata viata religioasa. Iezuitii se readuna 'in Transilvania. In diferite 10caliHiti au fost create ~i congregatii marianiste (ale Sf. Maria). MarianWii erau organizati pe parohii, protopopiate ~i eparhii, condu~i de preotullocal ~i un pre~edinte laic. Institute1e "marianum" cuprindeau ~coli de toate grade1e (gradinite, ~coli primare, pedagogice, licee teoretice, licee co-

merciale, intern ate pentru e1eve ~i studente), profesoarele acestor ~coli de eliHi erau calugarite catolice. Confruntat cu husitismul, luteranismul, calvinismul, in Moldova catolicismul era slabit. Bisericile catolice fusesera distruse ~i arse (Ia Bacau, la~i). Franciscanii minoriti observanti sc refugiaza la Ciuc. Doar batranii i~i mai aminteau ca fusesera catolici, satele devenisera ortodoxe, cu preoti disatoriti. In 1622 papa infiinteaza congregatia "Propaganda fide" ~i nume~te emisari speciali in Moldova. Ordinele calugare~ti se reactiveaza. Franciscanii observanti colinda satele ~i intre 1706 - 1742 creaza multe parohii, sunt puse bazele unor noi manastiri. PIm 1672la Gherla ~iDumbraveni (Ibasfalau) se a~eaza armeni catolici veniti din Moldova. La Vintu de .Tos~i Deva sunt colonizati numero~i bulgari catolici, refugiati in urma macelului tureesc din 1688. Centrul religios al franciscanilor observanti care ii pastoreau pe catolicii bulgari din Transilvania, Valahia ~i Bulgaria a dimas la Deva pana in 1853. Pentru a atrage ~i alti eatolici bulgari, austriecii Ie aeorda privilegii dupa 1718. Inca de prin secolele XIII-XIV catolici din Transilvania treceau em"patii, a~ezandu-se ~i formand mici nuc1ee in judete1e din zona muntoasa. Controverse existS. ~i astazi in legatura eu "eeangaii", eredincio~i catolici, veniti din Transilvania de-a lungul veacurilor ~i considerati de unii autori ea fiind de etnie maghiara, de a1ti secui sau romani catolicizati. Ei s-au refugiat din Transilvania ca urmare a Inaspririi conditiilor de viata in tinuturile de ba~tina. Ceangaii se deosebesc de emigrantii veniti ca urmare a conflictelor politice sau colonizati pentru a lucra la exploatarea padurilor, in manufacturile recent infiintate, in mine ~i ocne (salgau = taietor de sare) sau ca ciobani (csonog = secui, nomad, pastor ce umbla cu "ciomagul" dupa oi). La cei veniti din Ardeal s-au adaugat catolicii veniti dinspre Polonia ~i Lituania, din Bulgaria ~i Sarbo-Croatia, toti cei refugiati din cauza razboaielor sau fugiti din calea expansiunii otomane. Cu toate acestea numarul credincio~ilor catolici din Moldova ~i Muntenia a dimas multa vreme res trans. Ha~deu mention a ca in 1676 erau in Moldova vreo 4.000 de catolid iar in 1700 mai erau doar 3.000. Abia la

36

Inceputul seco1ului a1 XVIII-lea, ca urmare a refugierii masive din Ardeal se cunoa~te 0 sporire semnificativa a popu1atiei catolice. In 1741 ,jIU:~piscopia Bacaulu(~~_<:lnmL&~OOQg~ catohgi'c111pa-aceasta daHi numa.fu1 acestora a crescut permanent ,~isistematic, ajungand In 1902 1a 77.335, dupa cum ne Increc:linteaza Schematismul diecezei, iar recensamantul din 1930 va Inregistra 109.953-tredincio~i catolicipe acestteritoriu. Emigrarea catolicilor din Ardeal a capatat treptat prop0l1ii Ingrijoratoare. In 1750 Grigore Matei Ghica printr-un hrisov da voie tuturor ardelenilor sa se a~eze oriunde gasesc "terra deserta". Se mentioneaza ca In 1767 s-au refugiat In Moldova ~i Tara Romaneasca vreo 24.000 de familii de peste Cmpatl. Cei cme au venit din zona Nasaudu1ui s-au a~ezat pe cur suI inferior a1 Moldovei (1n satele HiHauce~ti, Mirce~ti, Nisipore~ti, Zapodia, Talpa, Blli:gauani, Soci), In zona subcm'patidi a Tazlaului s-au a~ezat catolicii fugiti din regiunea Ciuc, formand 10calitati ca: Pustiana (Campeni), Tarta, Frumoasa, Lespezi ~,a, Introducerea serviciului mi1itar obligat0l1u, dupa ocupmea de ditre austrieci a Transi1vaniei ~i Bucovinei Ii face, mai ales pe tineri, sa fuga, Infruntand severitatea cu care erau pazite granitele, Pana erau primiti pe 0 mo~ie ca mana de lucru pribegeau mult timp a~ezandu-se temporm' In jurul sate10r romane~ti. Astfel s-au raspfmdit pe un teritoriu cme se Intinde de 1a Pa~cani pana 1a confluenta Trotu~u1ui cu Siretul, avand ramifica!ii spre est (1n judetu1 Ia~i) ~i spre vest ('in judetu1 Neam!). Pe valea Trotu~u1ui, TazHiului ~i Siretului, S-3U a~ezat catolici secui. Diferentierea s-a pastrat, ~i astazi cei din satele de la nord de Roman vorbesc romane~te (Butea, BlUuien~ti, Otelem, Sagna, Fa.rca~eni,Rotunda, Scheia, Slobozia, Buhonca, Boghicea). Raspfmdirea idcUar iluministe la curtea din Viena s-a resimtit ~i In politica referitom'e 1a religie. In 1782 a fast simplificat sistemul manastiresc. Ordinelor calugare~ti Ii s-au anulat prerogativele politice, ele continuand sa activeze numai In sfera religioasa. Multe dotm'i ~i c1adiri ale acestora au fost transform ate In ~coli, tipografii, biblioteci, a~ezaminte de caritate. Printr-un edict (1781) Iosif al II-lea permite tuturor confesiuni1or sa aiba biserici ~i ~eoli, interzicand oprimarea
__ uu ~---~----_----

pentru motive religioase. Aeeasta liberalizm'e a fost 1'olosiHi~i de eatolicism, astfe1 di In Ardea1 se mai instaleaza Inca 7 ordine calugm'e~ti, acestea l11sadeschizand ~coli ~i institutii de asistenta sociala. Cu asemenea preocupm'i trei ordine VOl'patrunde ~i dincoace de Cm'pati. Scolile Infiintate de acestea erau de calitate dar 1'oarte costisitom'e, 1'iind frecvent ate de elita bogata a societatii. Revolutiile din 1848 au avut 1:nprogram ~i asigurarea 1ibertatilor reIigioase, Inlaturarea privilegiilor bisericqti, laicizarea organizm'ii politice ~i a vietii socia1e. Este InHiturat statutul de religii privilegiate ~i tolerate. Si In Transilvania ~i In Romania reg1ementarile civile (casatorii, divorturi, evidenta populatiei, acte1e de na~tere etc.) au fost seoase din sarcina bisericilor ~i pre1uate de organele administrative ~i judecatore~ti laice. Episcopul Ottakar Prohaska ~i Carol-Gustav Majhlth (profesor la seminarul din Esztergom, iar din 1897 episcop de Alba Iulia) Inceardi 0 regenerm'e a catolicismului transilvanean, pentru a-I face efieient ~i corespunzator spiritului modern. A fost intensificata pastoratia, mai ales In randul tineretului, au fost impuse exercitii spirituale pentru cler, este reglementaHi mai sever administrarea sfantului mil'. In 1913 Sinodul Diecezan a elaborat un regulament pentru clerul catolic. Constitutia Romaniei din 1866 elimina discriminm'ea religioasa, aratand ca "deosebirea credintelor religioase ~i a confesiunilor nu va putea 1'i opusa nimanui ea un motiv de excludere sau de incapacitate In ceea ce prive~te bucurarea de drepturi civile ~i politice ..." Dupa eucerirea illdependentei, In 1879 vicm'iatul apostolic din Muntenia a fost transformat In episcopia Bucure~ti. tIL-~" MolclQvaa tQst In1'iintaHidin 1883 episcopia rQIllano-c~tolidi Ia~i. Dupa unirea Transilvaniei eu Romania, a fost unificat regimu1 bisericii catolice, legea cu1telor din 1928 prevedea ca atat romanocatolicii cat ~i greco-catolicii reprezinta "culte istorice". Intre ce1e doua dizboaie mondiale biserica romano-catolica ~i-a intensi1'icat activitatea. In tara se ivesc noi ordine dilugare~ti (dllugm'ii asumptioni~ti, surorile oblate asumptioniste, congregatia surorilor Sfanta Mm'ia ~,a.). La Bucure~ti papalitatea insta1eaza 0 nuntiatudi. Numaru1 scolilor catolice , ,

37

ziei din mai 1950 erau fixate numai doua episcopii, una pentru Ardeal (1a Alba Iulia) ~i alta pentru restul Romfl11iei. Prin lege se stabilea obligatia cultelor - cme vor sa desfa~ome a activitate legala In tm'a - sa-~i redacteze ~i sa Inainteze OIganelor politico-admid"<.p~in:::Ul~~?~,S2~g&llit~~J3>~1}1~~i~:-~lY9ti~an,, nistrative propriul statut de organizare ~i functionme. Neintelegerile ivite Intre cei 5 fo~ti erau' al1rh1at~,",clEEQtl;tI!1.~_.!?I~fUflL_<;:~Qh<:;_e"., Pe15az""ir'Concordatului a fast daborat acOIepiscopi catolici ~i noii conducatori ai episdul din 1932 prin cme toate bunurile din copiilOI, cm'e au intretinut a stm'e tulbure, ~i Transilvania, administrate pana atunci de inspermanentele nemuItumiri in randul clerului titutiile catolice, erau trecute In proprietatea catolic ~i a credincio~ilor au dus la situatia di acestora. niciodata acest statut n-a mai fast avizat, In evul mediu catolicismul transilvanean cultul romano-catolic desfa~urandu-~i activitatea In toata aceasta perioada fa.ra un statut (indi de la ~tefan cel Smnt) avea a OIganilegal de OIganizm'e ~i funqionare. zme autonoma, OIganizm'e ~i privilegii recuReglementarile din Romania dupa al doinoscute de scaunul apostolic de-a lungul timlea razboi mondial au modificat ~i situatia pului. Problemele bisericqti erau rezolvate unor ordine ~i congregatii de dilugari. Pe de un sinod mixt, laic ~i religios (70 - 150 baza noii legi a Invatamfmtului ~i a nationamembri) prezidat de un nobil, hotararile lizarii institutiilor sanitm'e (spitale, fm'macii, acestuia fiind apoi supuse aproba.rii regelui azile, sanatorii ~i alte a~ezaminte de asistenta maghim' ("patron suprem"). Dupa OIigine, publica), uncle OIdine dilugare~ti catolice nobilii fonnau OIdine sepm'ate (hungarorum, siculmum, saxonum), catolicismul OIgani(cme aveau ca principala activitate educatia zandu-se in "status religious catholicae", copiilOI, Ingrijirea bolnavilor, intretinerea batranilor ~i a eelor neputillcio~i) au intrat in numit apoi "status catholicus" ~i "status conflict cu 1egea ~i au devenit inutile. In romano-catholicus transsylvanies". Dupa ce 1948 biserica romano-catolidi avea in tara Transilvania a intrat sub stapanire austriadi, "status catholicus" avea trei consilieri In no astra 25 de ordine ~i congregatii, cm'e dispuneau de 79 de manastiri cu 451 dilugari ~i guvernul maghim. Maria Tereza a Infiintat 124 manastiri cu 1.648 calugarite, in total (1767) In cadrul guvernului de la Viena a fiind 203 manastiri eu 2.107 sut1ete. Ele aveau "comisie catolica". In 1866 "status romanomo~ii ~i bunuri, cm'e reprezentasera propriecatholicus" s-a reorganizat (cu doi pre~edinti: unul laic ~i episcopul de Alba Iulia) im' in tatea statului ("avere patronala") pana in 1918, dm in urma Concordatului eu Vaticanul au 1873 se formeaza un "consiliu dirigent al statusului romano-catolic". Acest "status" a fast fast date in proprietatea deplina a bisericiior desfiintat prin acordul din 1932, formandu-se ~i manastiriior catolice. Aceste ordine ~i con"consiliul diecezei catolice din Alba Iulia", gregatii aveau 421 institutii ~colare de toate gradele, numeroase spitale, azile, orfelinate iar bunurile pana atunci In proprietatea "patronului suprem" au fast acordate bisericilor ~i alte a~ezaminte de asistenta sociala, cm'e aduceau importante venituri. In aceste imprecatolice ~i trecute In proprietatea "consiliului diecezei catolice ..." jurari in 1949 (H.C.M. 810) s-a dispus inceConcordatul dintre statuI roman si Vatican tm'ea activitatii a 15 dintre cele 25 ordine > ',.- .. ' '" . . .w ~ ~ Y ', calugare~ti catolice cme activau atunci in tm'a Incheu1Cl~,1927 (ratificat 1929~ c~Ji .as;teIe noast1'a. Dintre acestea un numaJ' mm'e de adiJionale_)lcestuia au fast anulate p1'in de~coli, manastiri ~i dot~h'i sanitme aveau piaci:~t~1151 4in J7 iulieJ948, situatia cultului cat6lic urmand sa fie schimbata ~ baza noiDe ristii, surorile de cal'itate Sf. Vicentiu, surorile franciscane sarace ~i surorile de caritate lor reglementari legale, mai ales In spiritul Oradea. Hotararea respectiva lasa dHugarilOI legii cultelor din august 1948. Concordatul ~i calugariteior posibilitatea de a-~i contiprevedea existenta In Romania a 5 episcopii nua viata monahala (fara a se mai ocupa de romano-catolic~.l)up.a.g()Y::L~a cultelOI, activiH1ti laice) sau sa desfa~oare activiHiti prin decretul din septe,mbrie 1948)~i a deci,-,"l_>;,#"--~-'ajunge foarte mare in raport cu numarul credincio~ilOI, In ele Invatau ~i multi copii de alte confesiuni. "Actiunea catolica" (lnfiintata In 1922) OIganizeaza la Cluj "Federatia Populm'a Catolidi" im pentru Mo)dova ~i Muntenia "Asociatia Catolidi".JJl<192J
, C~:...J',):
'-'1: > .. _,,-~,~ -~.,,-' ..,,-,-_.~-~ ,-

38

nereligioase (calificandu -se profesional dupa preferinte) ori sa se into area in tinuturile natale (unii erau din tara dar foarte multi erau cetateni straini). CaIugarii ~i caIuga.ritele cu cetatenie straina in mare parte au plecat in tarile lor, cei mai tineri s-au l'ncadrat in activiHiti laice (In spitale, invatamant, s-au calificat pentm munci productive) iar varstnicii au continuat viata monahala. Dupa 1949 l'~i continua activitatea in tara no astra 10 ordine ~i congregatii romano'-catolice. Prin grija parohiilor catohce multi calugari ~i calugarite au fost angajati pe langa biserici. Pretutindeni unde s-au raspandit monahii au continuat viata credincioasa,Incercand sa atraga ~i pe altii pe faga~ul credintei. Multi fo~ti calugari se a~eaza ca preoti la parohii. Chiar membrii unor ordine nedesfiintate procedeaza astfel.Spre exemplu, ordinul franciscan din Moldova in 1951 se autodizolva, membrii functionand ca preoti de parohii. In 1956 acest ordin a fost rel'nfiintat, papa considerand dizolvarea ca fiind provizorie ~i a numit aici un provincial. In 1959 mai activau 8 ordine calugare~ti cu 211 dllugari. Dinamica numarului credincio~ilor romano-catolici este greu de stabilit, avand in vedere modificarile teritoriale survenite de-a lungul timpului, consecintele desfiintarii legale a greco-catolicilor etc. RecensamantuI din 1930 mentiona existenta in Romania (inclusiv 'in Bucovina de nord, Basarabia ~i sudul Dobrogei) a 1.234.151 credincio~i catolici, la care se adaugau greco-catohcii. Ulterior numaml acestora se modifidi, dar nu semnificativ. In 1951 erau mentionati 1.037.000 credincio~i, grupati in 1J 11 parohii eU 1.312 preoti, dintre care 274 proveneau din randul calugarilor. In 1960 in cele 27 propopiate traiau 1.170.128 credincio~i catolici, cu 674 parohii ~i 843 preoti. Mai recent (1992), bisericile romano-catolice grupeaza 1.144.820 credincio~i.

BISERICA UNIT A. CU ROMA (GRECO-CA TOLICA.) Cat timp Transilvania a fost un principat autonom (in spiritul hotararii dietei de la Debretin, din 1541) protestantismul a cunos-

cut 0 epodi de prosperitate. Daca principii (cei mai multi calvini) i~i respectau obligatiile fata de Inalta Poarta, turcii nu se amestecau in problemele confesionale. Dar declinul puterii otomane, ~i ca urmare anexarea Ungariei ~i Transilvaniei (prin pacea de la Karlovitz, 1699) de ditre Austria, a redeschis ~ansele ascensiunii catolicismului. In 1688 tmpele imperiului austriac 11silesc pe principele Transilvaniei sa accepte protectia imp aratului. Diploma leopoldina din 1691 recuno~tea drepturi1e celor patm religii recepte (catolidi, luterana, calvina ~i unitariana) precum ~i privilegii1e celor trei natiuni (maghiari, sa~i, secui). In anul urmator imparatul Leopold confirma preotilor ortodoc~i, care accept a unirea cu Roma, acelea~i drepturi de care se bucura cleml romano-catolic, iar prin diploma din 1698 acorda romanilor posibilitatea de a trece la oricare dintre cele patm religii recepte. Presiuni1e ~i promisiunile au J:nceput sa rodeasca. 0 parte dintre mtenii ortodoc~i din nordul Transilvaniei au acceptat unirea cu Roma. Sinodul de la Alba Iulia, convocat in 1697 de catre mitropolitul ortodox roman a acceptat cele patm principii obligatorii ale unirii cu Roma: recunoa~terea suprematiei papale, existenta purgatoriului, Imparta~irea cu azima, purcederea Sfantului Spirit ~i de la Tata ~i de la Fiu. Odata eu acceptarea acestor patm principii, se garanta romanilor uniti pastrarea ritualului traditional, respect area sarbatorilor ortodoxe, egalitatea in drepturi a clemlui ~i a credincio~ilor uniti cu apartinatorii bisericii catolice, episcopii erau alqi de sobor (papa ~i imp aratu 1 doar ii recuno~teau). Diplomele leopoldine din 1699 ~i 1701 au confirmat aceste drepturi dar ele n-au fost respectate. Intre uniti ~i biserica ortodoxa se adancesc nel'ntelegerile. Mitropolitul Atanase Anghel care realizase unirea a fost excomunicat de catre mitropolitul Munteniei (care-l hirotonise la Bucure~ti). Cu toate opresiunile ~i constrangerile multi romanitransilvaneni au refuzat unirea. FramanHirile ~i revoltele din secolul al XVIII-lea in Transilvania (a dilugm:ului Vis arion din 1744, cea condusa de calugarul Sofronie In 1759, cea condusa de Horia, Clo~ca ~i Cri~an etc.) au avut ~i puternice accente confesionale. Prelatii ortodoqi din Ardeal (In

39

---------------------------------~=~--------------- -----1748, 1750) au ajuns eu plangerile pana la Moseova eerand protectia tarului. In 1761 generalul austriae Bueov a venit In Transilvania eu misiunea de a desavar~i eatolieizarea populatiei. Au fost distruse eu aeest prilej numeroase biserici ~i manastiri ortodoxe, eaIugill:ii ~i eredineio~ii care au seapat s-au refugiat peste Carpati. Printre eatolicii ~i eeangaii veniti in Moldova erau ~i multi greeo-eatoliei. In 1782 greeo-eatolieii a~ezati la Va1ea Seadi eereau sa Ii se trimiHi de la Blaj un episeop unit. Tot in 1782, motivandu-se ea iobagii romani n-au timp sa luereze mo~ii1e a fost redus numarul sarb atorilor ortodoxe. In 1792 judetele Maramure~, SaIaj, Ugoeea, Satmar ~i Bihor au fost integrate Ungariei. Bisericile greco-catolice din zona au fost puse, pana in 1854, sub jurisdictia episcopiei rutene unite din Muncaci. Pentru greco-catolicii din Ardeal au fost create treptat 5 episeopii. Prima episcopie a functionat pana in 1721 la Alba Iulia, apoi s-a mutat pentru seurt timp la Fagara~, iar in 1737 s-a instalat definitiv la Blaj. Din 1835 episeopia de la Blaj a fsot ridieata la rangul de "Arhiepiscopie ~i mitropolie de Alba Iulia ~i Fagara~". Organizarea episcopiei (unite) din Oradea a inceput in 1748 dar activeaza din 1777. La Gherla a fost infiintata 0 episeopie in 1853, care din 1930 s-a mutat la Cluj. Totin 1853 a fost infiintata ~i episeopia de la Lugoj, iar in 1930 s-a organizat episcopia greeo-eatolica Maramure~, cu sediulla Baia Mare. Pentru consolidarea unirii cu Roma a fost acordaUi atentie ~i activitatii ordinelor calugare~ti. Unii greeo-catolici au fost cuprin~i in congregatiile ~i ordinele deja existente (iezuiti, franciscani ~.a.). Au fost infiintate ~i ordine specific greco-catolice. Astfel, cu acordul Vaticanului, in 1747 a luat fiinta Ordinul Basilienilor (Vasilienilor). G~alug3.J:ii... QJ:t,25!2,,~t,J~~,~"rit ..2Ei~l1t~n,,~e cond~c dupa nOl~melemonasfi:ce stabilite de stantul Vasile eel Mare. Crearea acestui ordin s-a bucurat de incredere in randul unitilor. Treptat ordinului i-au fost incredintate ~apte manastiri proprii cu vreo 200 de calugari, un seminar monahal (la Obreja), 0 tipografie (la Bixad), un azil de batrani, un orfelinat si cateva parohii in jurul Clujului. In 1921, dupa unirea Transilvaniei cu Romania, mitropolitul greco-catolie de la Blaj a infiintat Congregatia Surorilor Stanta Maria, care dispunea de opt manastiri, un orfelinat, ~coli, camine pentru eleve ~i studente, un pension (Institutul Recuno~tintei); multe calugarite ale ordinului lucrau in spitalele ~i sanatoriile din Transilvania. Activau muIte organizatii greco-catolice "marianiste" in Transilvania. In fiecare parohie, preotul greco-catolic Ie organiza pe credincioase intr-o organizatie marianista ~i mai ales pe femeile eu mai putina pregatire. Sotiile de muncitori erau foarte active (intretineau ~i impodobeau biserica ~i casa preotului, ii mobilizau pe credinciosi, strangeau fonduri). In 1938 la Manastir~a Buna Vestire din Moreni (Prahova) a fost infiintat ordinul greco-catolic al "maicutelor de la Moreni". Pregatirea personalului de cult grecocatolic se realiza printr-un sistem propriu de invatamant. In 1734 a fost ereat la Blaj un seminar teologic greco-catolic, din 1833 acesta a fost transformat in institut teologic, ~i dupa 1926 i~i sehimba nume1e in Academia Teologica. Seminarul greco-catolic din Oradea, creat in 1792, devine din 1842-1846 seminar superior, iar din 1926 este transformat in Academie TeologidL Un alt seminar a fost infiintat la Gherla in 1859, si acesta , , din 1926 devine Academie Teologica ~i se muta la Cluj. La Lugoj a fost creat un seminar teologic superior greeo-catolic in 1914. Dupa unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918) in legislatie ca ~i in activitatea administrativa au fost mentinute ~i chiar sporite drepturile pe care Ie caplltasedi de-a lungul timpului greeo-catolicii. Astfel Constitutia Romaniei din 1923 prevedea ca "biserica ortodoxa romana este biserica dominanta, iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelaIte cuIte" (art. 22). Numarul credincio~ilor greco-catolici era destul de mare, reprezentand, dupa recensamantul din 1930 aproximativ 7,9% din populatia tarii. In activitatea sa biserica greco-catolica a fost sprijinita de asociatii ~i organizatii formate din laici ~i credincio~i sau personal de cult. In 1928 a fost infiintata Asociatia GeneraHi a Romanilor Uniti (AGRU) care ~i-a format filiale teritoriale ~i a tinut pana in 1940 cate un eongres general aproape in fiecare an. Studentii greco-catolici au infiin-

40

.. ~n!il~, 1.329.224, iar din ,1:~g,2:J2r~Qtt,,~~2'~Y ortodoxie 1.213. Au- pastrafmult timp ritul greco-catolic episcopii acestor biserici si in- , " ' telectualii. In general intelectualitatea grecocatolica a refuzat ortodoxismul ~i a frecventat dupa 1948 bisericile romano-catolice. Biserica romano-catolica a incercat sa sprijine ritul greco-catolic. Dupa publicarea decretului 177 din august 1948, in prima varianta a statutului de organizare ~i functionare a bisericii romano-catolice fusese cuprins ~i greco-catolicismul. La observatii1e ~i recomandarile organe1or politice, in urma desfiintarii cultului greco-catolic, statutul a fost refacut, fiind inlaturate paragrafele referitoare la aceasta biserica. Pana la data integrarii, prin decretul 243 din 17 septembrie 1948, Prezidiul Marii Adunari Nationale recuno~tea existenta ~i organizarea cultului greco-catolic din Romania in doua eparhii ~i a celui romano-catolic in alte doua eparhii. Hotararea de reintegrare 'in bisericile ortodoxe a fo~tilor uniti a anulat demersurile pentru reglementarea legala a statutului bisericilor greco-catolice. In cadrul ordine1or ~i congregatiilor calugare~ti romano-catolice au continuat sa activeze membrii proveniti din randul greco-catolicilor, dar ordine1e proprii acestui cult au fost desfiintate. Unii calugari ~i preoti greco-catolici s-au apropiat de biserica romano-catolidi, erau mentinuti pe langa aceste parohii, desfa~urau servicii ~i ceremonii dupa ritualul unit, adunau bani ~i bunuri pentru greco-catolicii care refuzau ... ,ortodoqi. Dupa propriile estimari, In 124~~_ integrarea in ortodoxie. Cele trei congregatii 1 cultul greco-cato1ic'avea:6-eplscopil,"aproxi.
t .." .

tat ASTRU (Asociatia Studentilor Transilvaneni Romani Uniti) iar femei1e s-au unit in Asociatia Femeilor- Romane Unite. Ocuparea nordului Transilvaniei de catre regimul hortist a atras persecutii ~i impotriva bisericii greco-catolice. Membrii organizatiilor AGRU ~i ASTRU erau urmariti ~i arestati. Se incerca integrarea completa a grecocatolicilor in comunitatea catolica maghiara. Romanii uniti ~i organizatiile lor incercau sa-~i pastreze personalitatea ~i independenta imprimand tuturor activitatilor un caracter puternic de "solidaritate romfmeasca". Dupa 1945, atat cultul greco-catolic precum ~i asociatiile care-l sustineau n-au sprijinit politica noului regim care se instaura in Romania, aceasta explicand in parte masurile luate impotriva bisericii unite. Prin Concordatul incheiat de statuI roman cu VatiCariiir-'(ln '1917::19:29)i:itar'o!:reiicile greco-catofice" precum #eparhiile armeano-catolice din Romania i~i pierdeau autonomia, fiind considerate rituri ale cultului catolic. Abrogarea Concordatului in 1948 a lasat posibilitatea ca regimul politic de atunci sa intervina ~i in reg1ementarea situatiei cultului greco-catolic. Intre cele doua razboaie mondiale, chiar din 1918 a fost promovata ideea revenirii in biserica ortodoxa a greco-catolicilor. Asemenea ape1uri au fost mereu reinnoite. Cu prilejul centenarului revolutiei din 1848, mitropolitul ortodox al Ardealului i-a chemat din nou la reintegrarea in biserica ortodoxa pe credincio~ii uniti cu Roma. La inceputul lunii octombrie 1948 s-au adunat la Cluj 38 de reprezentanti ai bisericii unite din 22 judete, care au semnat 0 proclamatie ~i un ape! catre preotii ~i credincio~ii greco-catolici, indemnandu-i la revenirea in sanul bisericii ortodoxe. 0 delegatie a bisericii unite a solicitat patriarhului Romaniei primirea unitilor in randul credincio~ilor ortodoc~i, iar la 21 octombrie 1948 la Marea Adunare Bisericeasca din Catedr~la de la Alba' Iulia a fost citit actul Sinodului de anulare a unirii. Printr-'un decret (ur. 358 din 1 decembrie 1948) statuI hoHira ca cea mai mare parte a bunurilor mobile ~i imobi1e ale bisericilor unite sa fie preluate de catre comunitatile de credincio~i

mativ 2.500 biserici, vreo 1.700 preoti, 0 academie teologica, 3 seminarii, manastiri, ~coli confesionale ~i aproximativ 1.800.000 credincio~i. Credincio~i ~i mici nuclee ale ritului greco-catolic ~i-au pastrat credinta ~i dupa 1948 fiind urmariti ~i persecutati de catre autoritati, unii dintre ei, mai ales episcopi ~i preoti, au murit in inchisori. 0 mare parte dintre parohii ~i credincio~i s-au alipit comunitatilor ortodoxe. Statisticile din 1951 mentioneaza ca numai in 317 dintre cele 1.500 de parohii greco-catolice mai existau persoane care nu se integrasera cultului ortodox. In martie 1960 se aprecia dl dintre~,~ei 1.42~.81) ..r;;.re:dincio~i greco-catolici existenti in octombrie 1948 au revenit la biserica ortodoxa

it

41

greco-catolice existente in 1948 in Romania s-au dizolvat iar dHuglirii s-au orient at spre viata monahala din manastirile catolice sau au profesat Indeletnieiri laice. Calugari greeo-catolici care au trecut ca preoti In pastoratie savar~eau clandestin ~i ceremonii pentm greco-catolicii "nereveniti". Prin 1951 s-a raspandit ~i ideea constituirii fo~tilor preoti greco-catoIici intr-un cult aparte, independent ~i de Roma ~i de patriarhia ortodoxa. Credincio~ii din parohii I-au urmat de obicei pe preot. Intr-o adresa din 9 iunie 1951 se mentiona ca "acolo unde preotul a revenit (1a ortodoxie - n.n.) eu inima curata, unifiearea se poate considera aproape definitiva, insa In ace1e parohii unde preotul nu a revenit, sau a revenit dar apoi a demisionat ~i a ramas cu domiciliulm acea parohie, unificarea e iluzorie". Pana In 1950 biserica ortodoxa s-a preoeupat de integrarea greco-eatolicilor, dupa aceea insa interesul a seazut. Unii preoti "ultraortodoc~i" i-au izolat inca de la inceput pe cei reveniti. Parohiile oferite calugarilor ~i preotilor greco-catoIici erau necorespunzatoare. Delasarea ~i ostilitatea administratiei bisericii ertodoxe i-a dirijat ~i dupa 1950 pe unii eredineio~i greco-catolicispre bisericile romano-catoIice. lntelectualitatea greco-catoIica s-a opus integrarii in ortodoxie. Unele practici ale unitilor au fost mentinute In biserici ~i cult multa vreme dupa revenirea la ortodoxie. Astfel se mentioneaza pastrarea In bisericile ortodoxe provenite de la greco-catolici a mgikiunii pentm papa ~i a portretelor papei, folosirea rozariilor, "calea cmcii", prezenta copiilor Imbracati In alb la ritual ~i smNitori, existenta In biserici ~i In casele particulare de mgaciune a altarelor Sfantului Anton eu discul, rostirea In simbolul credintei ~i In rugaciuni a euvantului "Spirit" In loc de "Duh" ~i a expresiei "Spiritul purcede de la Tatal ~i Fiul" etc. Calugm'ii franciscani, salvatorieni, iezuiti au sprijinit mentinerea greco-catolicismului. In zonele Blajului, Timi~oarei, Aradului supravietuie~te spiritul bisericii unite. Abia prin 1956-1957 administratia bisericii ortodoxe elaboreaza un plan pentm consolidarea unificm'ii, iar patriarhia ofera fonduri pentm Intretinerea ~i restaurarea fostelor biserici greco-catolice, ajunse Intre timp, In paragina.

In 1959 se imegistreaza trecerea unui mare numar de preoti ~i credincio~i care ramasesera pana atunci greco-catolici, la ortodoxie (In zonele: Baia Mare, Oradea, Cluj, Timi~oara, In raioanele: Sighet, Carei, Vi~eu, Cehul Silvaniei, Somcuta). Acolo unde bisericile ortodoxe au neglijat revenirea "uniatilor" ~i existau comunWiti neoprotestante puternice, greco-catolicii au aderat la acestea (Apahida, Fe1eac, Capu~ul Mic, GiHiu, Panticeu, Sancraiul Alma~ului, Grebli~, Vi~inei ~.a.). Spre exemplu, Intr-o comuna din raionul Caransebe~ se mentiona (1a 1 iulie 1960) ca fo~tii greco-catolici trecusera: 19 la romano-catolici, 30 la cultul evanghelic sinodopresbiterial, 13 la cultul ortodox, 71 la cultul baptist, 63 la cultul penticostal, 10 la studentii in Biblie. I~ decembrie 1989 a fost recunoscuta In peisajul religios din Romania ~i existenta bisericii greco-eatoliee. Autoritatile ierarhiei catolice tind sa integreze definitiv greco-ca~ tolicismulin cultul catolic, cu toate consecintele care decurg din aceasta contopire. Preotii ~i conduditorii bisericii fac efortul sa reactualizeze sistemele de organizare si functionare din 1948. In multe localitati ins a, u~de In trecut au fost credincio~i greco-catolici, acum ace~tia nu mai exista. Multi dintre cei care s-au integrat bisericilor ortodoxe vor sa ramana acolo In continuare. Timp de 40 de ani, biserica greco-catolica n-a mai existat legal, copiii proveniti din familiile grecocatolice au fost botezati ortodoqi sau catolici ~i apartin acum acestor culte, multi dintre cei maturi, Intre timp au disparut. In aceste imprejurm'i, numarul credincio~ilor rama~i parra astazi greco-catolici este mic. Preotii ~i administratia bisericii greco-catolice fac efortul de a-i aduna pe credincio~ii care au supravietuit, eventual sa-i recupereze pe cei care Intre timp au devenit ortodoc~i. Pentm consolidarea bisericii solicita categoric "restitutio in integrum", adica restituirea tuturor bisericilor ~i bunurilor materiale avute pana in 1948, ~i pe cat posibil obligatia de revenire la greco-eatolicism a fo~tilor credincio~i. Se argumenteaza ca deoarece popoml roman este latin, de origine romana, ar trebui sa se intoarca la unitatea spirituala catolica condusa de papa de la Roma. In aceste conditii considera ca acceptarea pe teritoriul

42

Romaniei a ritului ortodox bizantin dupa 1054 este 0 mare schisma, 0 ratacire. Poporul roman cre~tin ar trebui sa renunte la schisma ortodoxa ~i sa se uneasd cu Roma, devenind catolic a~a cum sunt ~i celelalte popoare latine. Aceasta revenire a inceput, dupa opinia lor, in 1.700 dl.nd "in fata amenintarii pe care 0 reprezenta calvinismul atat pentru poporul roman cat ~i pentru credinta sa, romanii din Transilvania au restabilit supunerea fata de sfantul parinte de la Roma, revenind la stravechea lor credinPi catolica". Renuntarea la ortodoxie ~i reunirea cu Roma ar reprezenta astfel actul "rena~terii poporului roman, a revalorizarii romanitatii noastre, reinnoirea re1atiilor cu Occidentul, realipirea 1a cultura ~i civilizatia moderna". Activitatea de reconstituire a parohiilor ~i \ episcopiilor bisericii grcco-catolice~st~ .. pri~ s ~inita?e .~l~lJ(1\~.9.Si~!ifl.JlQmlQilor UniH) ~rem'ganiza1a.dupi 1989 ~i inregistraHi ca persoana jurididi in multe judete. Asociatia continua activitatea desf3.~urata de AGRU pana in 1948, in multe locuri chiar intitulandu-se AGRU ~i este organizata zonal: cea din Transilvania avandu-~i sediulla mitropolia greco-cato1id din B1aj. La recensamfmtu1 din 1992 s-au inregistrat 228.377 credincio~i greco-cato lici.

ora~u1ui Gherla de astazi. Pre()lJJ1Q~J~JldJu Verzar care a studiat 1a Roma a fost" nu~ .crt?gil1ciQ~i (1686). Gnerla: (numitatunci Haiacahac sau Armenopolis) a devenit re~edinta episcopiei. Evenimentele din viata social-politica a Transilvaniei au facut ca dupa 1715 armenii din zona sa ajunga sub jurisdictia episcopu1ui romano-catolic din Alba Iulia. Cele patru parohii au ramas fara un eparhiot propriu. In conditiile acceptarii unirii cu Roma, de catre unii ortodoc~i din Transi1vania, situatia armeni10r era asemanatoare cu a romanilor ~i ucrainieni10r "unit!". Principii1e de baza ale credintei armenilor "unit!" au devenit ce1e ale bisericii romano-catolice. Ritua1ul bisericesc se desfasoara insa in limba armeana si este ace1a~i ~u ritualu1 vechi bizantin. In baza Concordatu1ui mcheiat mtre ce1e doua razboaie mondiale intre Romania ~i Vatican, armenii "unit!" atat cei din Transilvania precum ~i din restul regatului au format 0 eparhie armeanocatolidi, papa1itatea numindu-l ca "ordinar" al acesteia pe Dr. Sahag Koghian, membru al Congregatiei Mechitari~ti1or din Viena. Episcopia romano-catolica din Alba Iulia a pre1uat in 1964 ordinariatu1 armeano-catolic iar papa a conferit printr-un decret din 1991 titlul de "ordinar" episcopu1ui romanocatolic din Alba Iulia. Acum (1996) ordinariatul cuprinde patru parohii (Gherla, Gheorgheni, Dumbraveni, Frumoasa) dar armeano-catolici mai sunt ~i In alte localitati (Cluj, Dej, Targu-Mure~, Miercurea-Ciuc, Oradea, Satu-Mare). La Gherla, unde sunt earn 200 de credincio~i exista 0 catedrala ~i 0 biserica armeano-cato1ica, iar c1adirea parohiei este tot monument istoric.

ffiird~papaepiscopal.~cestor

ORDINARIA TUL ARMEANO-CA TOLIC Dintre armenii ajun~i pe teritoriul actualei Romanii, 0 parte (earn 3.000 de familii) in. 1672 au plecat din Moldova ~i cu acordu1 principelui Transilvaniei s-au a~ezat in zona

43

----~-------------~----------------------3. EPARHIA BISERlel1 ARMENE lJ/N ROMANIA

~-_.---_._-

"Eparhia bisericii ~ "~IIlelle(:lill Romania" este condusa de un arhimandrit vicar nJ,unit de ditre patriarhul ecumenic al bisericii armene, din Erevan. Prin fosta reglementare legaHi a activitatii bisericilor de pe teritoriul Rusiei, din 1836, pentm a-i deosebi pe ortodoc~ii armeni de ortodoc~ii supu~i patriarhiei de la Moscova, credincio~ii armeni au fost numiti "armeano-gregorieni", atat In Rusia precum ~i In Basarabia ~i Romania. In aceste Imprejurm:i unii apreciaza ca In randul armenilor, cre~tinismul S-31'fi raspandit in timpul sfantului Grigorie P31thul (sau Luminatoml), pe la Inceputul secolului al IV-lea. Armenii fuses era Insa cre~tinati cu mult inainte, prin mision31"ismul unoI' apostoli ai lui Isus. Bisericile armene pastreaza pana astazi structura 31"hitecturalaa bisericilor cre~tine din primele secole. Aceste biserici sunt formate numai din doua incaperi (altar ~i sala pentm popor), care nu-s despartite prin catapeteasma pentru ca la illceput episcopul (preotul) facea slujba impreuna cu toti credincio~ii ~i in vazul acestora.
'"-=~--~-"~'-=-"-"'-<'''=''''-~'-'-''
.,.,<"'>-.~.--':=~''''",.. <_."'---".,......."-,.:-~.--.~<-~ .. ",..,..-"""~"""~._--'~--_.--'"._'",_.--- -

Biserica 31'meana pastreaza ideile propovaduite de apostoli. Episcopii 31"meni au participat la conciliile ecumenice care au condamnat "ereziile" lui Arie, Nestorius, Eutihes. Imprejurarile politice i-au impiedicat pe ~efii bisericii 31"mene sa p31ticipe la conciliul de la Calcedon (451) unde se adera la principiul ca: "verbul 1nC31"nat ntr-o per1 soana unica subzista 1n doua naturi, divina ~i umana, fara a se confunda sau altera". Dupa invatatura lui 1ulian din Halic31"naS,armenii cred ca 1sus 31"enumai 0 natura divina. Ca ~i in alte biserici ortodoxe se respecta cele ~apte taine, C31"e sunt mijloace1e harului divin, se imparta~esc cu vin curat (neamestecat) ~i paine nedospita. Na~terea ~i botezul Mantuitomlui sunt sarbatorite 1n aceea~i zi. Prin unele ritualuri (botezul) ~i posturi se deosebesc de aJti cre~tini. Sarbatorile, in cea mai m31"ep31te, sunt comune cu cele din calend31'ulgrecesc (ortodox). Episcopii 31'meni, in urma sinoadelor din 491 ~i 596 au hotarat sa se sep31'e de patri31'hia de la Constantinopol ~i sa se organi-

zeze autonom. Prigoniti din tinuturile de ba~tina, de frecventele invazii ~i razboaie, s-au raspandit in Europa ca priceputi negustori ~i diplomati. Navalirea turcilor seleucizi (1071) ii sile~te sa emigreze 1n masa spre Siria ~i Cilicia (Armenia Mid}), mutandu-~i scaunul patriarhal de la Etsimiadzin la Romquala (langa Edessa), apoi la Sis, in apropierea principatului Antiohiei. Patriarhia revine la Etsimiadzin in 1441 dnd re~edinta anterio31'a este cucerita de mameluci, Regatul armean al Ciliciei a fost in bune relatii cu papalitatea ~i cavalerii cruciati avand intense relatii comerciale cu tm'ile catoEce, astfel ca armenii au preluat ~i influente religioase din ritul latin, Unii 31'meni (din Orient), ca ~i rutenii ~i unii credincio~i din Moldova ~i Ardeal prin 1672-1686 s-au unit cu Roma. Armeano-catolicii din Orient s-au organizat intr-o eparhie proprie. In 1740 episcopul armean din Alep a fost numit "patri31'h catholicos" al tuturor 31"menilor, fiind confirmata unirea acestora cu Roma. ~i ideile Reformei i-au atras pe unii 31'meni, C31'eau devenit protestanti, chi31' pastori 1n aceste biserici, Cea mai veche biserica 31'meana din tara noastra a fost construita in 1350 la Boto~ani, probabilinsa pe temeliile unei alte biserici, mai vechi. Se crede ca prin Transilvania armenii ajunsesera 1nca din secolul X. In Cetatea Alba s-au a~ezat prin secolul XI, document31' sunt mentionati insa abia in secolul urmator. Cucerirea repetata a ora~ului Ani (1060, 1064, 1239) ~i dm"am31'eaacestei capitale legendare armene, in timpul cutremurului din 1313 a fost urmata de emigrfui masive spre Climeea, Polonia, Moldova. In 1401, ca.nd Alexandm cel Bun recunoaste un episcop armean la Suceava, erau deja in acest ora~ cinci biserici ale acestora. Episcopul sucevean avea in grija un numm" mare de armeni care traiau in ora~e1e Siret, Dorohoi (unde 1n 1418 domnitorul stabilea alte vreo 3.000 de familii 31'mene), Boto~ani, Galati, Hotin, Vaslui ~.a. In Moldova ~i mai tarziu ~i in Muntenia se adunau 31'menii din ora~e1e mediteraneene cazute prada cuceritorilor sau

44

din ~ari1epustiite de turci ~i Uitari. Misionarii catolici (Mancinelli 1580, Bandini 1646, Luigi Maria Pindou 1666) inceardi sa-i atraga pe armenii mo1doveni 1'1credinta romanocato1ica, dar rezu1tatele au fost ~odeste. In Bueure~ti, armenii ortodoc~i ~i eatolici au construit ineepand din 1629 biserica Bara~ia, ramasa apoi numai eatolici1or ~i trecuta In posesiunea ca1ugarilor franciscani observan~i. In 1672 domnitoru1 mo1dovean i-a a1ungat pe armenii din Siret, mai ales pe cei eatoliei. Ace~tia au treeut In Transi1vania, cu tot cu episcop, ~i s-au ~ezat 1'1Dumbraveni ~i Gherla (Armenopolis). Traind in mediu1 eatolic din aceasta zona a Ardealului au trecut 1'1catolicism ~i armenii care venisera ortodoe~i. Fiind negustori priceputi ~i boga~i, armenii au avut un rol important In istori a ~arilor romane. Au stimulat rela~iile comerciale, au fertilizat mo~iile cumparate de ei, au avut

un ro1 activ In diploma~ia ~i via~a politica; bogatul negustor Manuc a 1asat importante dona~ii pentru institu~ii1e de Inva~amant ~i cultura. A1tadata erau zeci de rnii de armeni In Romania. Treptat numaru1 lor a scazut, plecand aeolo unde erau comuniHiti armene mari ~i mai prospere. Cei vreo 5.000 de armeni, (inclusiv cei proveniti din familii mixte) care au mai ramas, au acum comunitati mai mari doar In Bucure~ti (carn 2.000) ~i Constanta (carn 1.000), celela1te sunt restranse, cu putini credincio~i. Unele biserici armene care erau frecventate sporadic ~i nu aveau preoti, au fost date in grija protopopiate10r ortodoxe (chiar credincio{)ii tind sa se contopeasca in comunitatile ortodoc~ilor). De~i pastreaza frumoase traditii, in eele doua manastiri armeJ1e~tidin apropiere de Suceava (Zamca ~i HaggSldaf) nu mai sunt calugari.

45

4. CULTltL CRESTIN DE RIT VECRI

BISERICA CRESTINA DE RIT VECHI DIN ROMANIA Pastrarea traditiilor vechii ortodoxii reprezinta 0 caracteristidi esentiaHi a cre~tinilor de rit vechi. Atunci cand patriarhul Nikon ~i cneazul Alexei Mihailovici au hotarat (1652,1654) ''lndreptarea'' cartilor traduse in slavone~te inca. de la inceputul cre~tinarii ru~ilor, un numar mare de credincio~i ortodoc~i au refuzat modificarile introduse in textele sfinte, care atdigeau ~i schimbari in ritual. Unele nel:ntelegeri se ivisera cu peste doua secole in urma (folosirea cuvantului "aliluia" 1419, sensulinconjurarii bisericii 1478 ~.a.). Sinodul de la Moscova din 1551 stabilise ca binecuvantarea ~i semnul crucii sa se faca numai cu doua degete, numele Mantuitorului sa se scrie (~i sa se rosteasca) cu un singur "i" ~.a. Divergentele s-au accentuat cu timpul, iar atunci cand Nikon, sustinut de autoritatile politice a scos din ritual cartile vechi, introducandu-le pe cele traduse recent, s-a realizat ruptura definitiva. "Rascolnicii" (nesupu~ii, cei care se impotriveau) voiau pastrarea vechilor carti ~i randuieli, considerand ca cele noi sunt falsificate in spiritul bisericii apusene. Pana astazi ei folosesc vechUe texte sfinte, pe care Ie citesc 'intr-un dialect slavon propriu, pastreaza icoanele traditionale, fac semnul crucii cu doua degete, crucea are opt extremitati, etc. Pe langa 0 mare intensitate a sentimentului religios ei se individualizeaza ~i prin numeroase interdictii: opresc folosirea tutunului, a ceaiului negru, a costumului european, interzic autopsia ~i imbalsamarea mortUor, tunderea ~i raderea ba.rbii, etc. Astazi respectarea aces tor traditii este tot mai elastica, mai ales in zonele ora~ene~ti. Rascolnicii I-au acuzat pe patriarhul Nikon de "erezie" ~i un numar mare de credincio~i, impreuna cu cei care ii pastoreau, au ramas pastrand "ritul vechi". Impotriva lor au fost luate masuri aspre, nu numai de ditre ierarhia bisericii ortodoxe ci mai ales de ditre autoritatile tariste. Sinodul bisericii ruse din 1667, care-i condamna pe cre~tinii rama~i pe

vechiul rit, a accentuat ruptura noii biserici ortodoxe de cea pravoslavnica. "Staroverii" au fost siliti sa se retraga in tinuturi izolate ~i indepartate. Lipsa unei indrumari spirituale unitara a avut un rol insemnat in ivirea din randullor a manifestarilor profetice ~i a unor disidente ~i secte (duhobori, molocani, filipini~ti, necrosovieni, scapeti ~.a.). Sperand sa scape de persecutie s-au refugiat in tinuturile nordice, spre Costroma ~i Novgorod, in Siberia, Caucaz, Crimeea. Autoritatile ii urmareau ~i ei i~i aparau cu inver~unare credinta, iar atunci cand erau infranti savar~eau ultimul sacrificiu: "botezul prin foc". Astfel ~i-au dat foc adeptii calugarului Dometian (vreo 1.700 credincio~i), ai 1ui Ignatie (care au aI'Sintr-o manastire cu 2.700 credincio~i), in 1742 credincio~ii staretu1ui Filip de 1a manastirea Vigoretkaia pier in fHicari. De la Filip ~i-a luat numele disidenta filipinista, cu credincio~i pana in seco1ul nostru chiar pe teritoriul Romaniei, care se refugiaza de societate, refuza actele civile ~i autoriUitile pamante~ti, condamna familia ~i casatoria, 'ii proclama maritiri pe cei care mor prin infomet are sau prin foc. Exi1atii de la manastirea de pe insula Solovetki din Marea Alba I-au alungat pe egumenul trimis de la Moscova, impotrivindu-se zece ani (1666-1676) armatei tariste. 0 alta razvratire a pravoslavnicilor a fost cu prilejul alegerii ca tar (1682) a minorului Petru (viitorul Petru cel Mare), dar regenta Sofia a reu~it sa-i prinda pe conducatori ~i dupa decapitarea acestora sa-i exileze pe credincio~i. Petru cel Mare i-a prigonit cu inver~unare pe rascolnici, ~i ace~tia au emigrat spre Po Ionia, Austria, Suedia, Prusia, Romania ~i cu timpul au ajuns pana in Alaska, Oregon, Canada, chiar Australia. In tara noastra patrund dupa 1730, in zona Ia~ului ~i Sucevei, spre Bucovina. Erau numiti lipoveni, fie pentru ca teiul (lipa, lipovai), are 0 semnificatie simbolica in aceasta religie, sau de la numele calugarului Filip (filipovenii sunt adeptii lui Filip), ori pentru di primu1 sat moldovenesc in care s-au a~ezat a fost Lipoveni (comuna Mitocu Dragomirnei, Judetul Suceava). Se raspandesc

46

la 'inceput 'in tinuturile Ia~i, Boto~ani ~i Suceava, iar dupa 1800 formeaza comunitati de credincio~i 'in zonele Vaslui, Neamt, Badiu, Galati. Intre timp, din Basarabia, lipovenii 'incep sa coboare 'in zona Deltei apoi de-a lungul Dunarii, multi dintre ei ocupandu-se cu pescuitul, 'indeletnicire preferata ~i pentru di reaminte~te de ucenicii lui Isus, printre care erau multi pescari, pe~tele fiind un simbol al cre~tinismului. ~i-au adus cu ei vechile carti ~i icoane, 'i~i pastreaza pana astazi obiceiurile, portul ~i limba. Cu timpul 'insa, preotii hirotoniti 'in Rusia s-au stins. 0 parte dintre lipoveni au acceptat preoti ortodoqi, care aderau la credinta lor. La ceilalti, ritualul era savarsit de oameni batrani si credincio~i, 'in case 'particulare. In felul ~cesta, pana astazi, 'in randullipovenilor exista doua ramuri: popovtii (popi~tii, care au preoti) ~i bezpopovtii (nepopi~ti, care nu au preoti), cei din urma mai fiind nurniti zonal ~i "barabulici". Autoritatile de la noi i-au primit ~i i-au ocrotit pe lipoveni, nu numai 'in spiritul cunoscutei tolerante religioase moldovene~ti, ci ~i pentru ca, fiind oameni harnici, erau cautati de proprietari. Dupa intrarea Bucovinei sub stapanire austriaca, 'imparatul Iosif al II-lea Ie-a consolidat unele drepturi ~i Ie-a recunoscut modul 'in care se organizasera. Abia 'in 1846 ei reu~esc sa aduca un mitropolit - pe Ambrozie Popovici, fost mitropolit 'in Bosnia, care se afla 'in exil la Constantinopol - $i sa organizeze rezidenta eparhiala la Fantana Alba (Belaia Crinita). Interesele divergente ~i ne'intelegerile inerente oricarui 'inceput au dus la 'indepmtarea lui Ambrozie. Mitropolia de la Fantana Alba 'insa s-a consolidat, 'incurajata de adversarii politici ai Rusiei tariste, ~i In primul rand de Austria. ~i turcii care doreau sa-i atraga de partea lor Impotriva tarismului Ie-au acordat lipovenilor dobrogeni dreptul sa-~i practice liber credinta, sa-~i construiasca biserici ~i sa se organizeze dupa vechile obiceiuri. Mitropolitii ortodoc~ilor de rit vechi au organizat viata religioasa (a popovtilor = cei care acceptau preoti), hirotoniseau ~i-i numeau pe preoti, s-au preocupat de respectarea traditiei 'in lacasele de cult. Cei care .n-au recunoscut noua mitropolie ~i organizare bisericeasca au ramas "bezpopovti", ceremonia religioasa fiind facuta la ei de catre
"

diaconi, care nefiind hirotoniti nu pot savar~i tainele ~i ceremonia rezervata preotilor. In secolul trecut bezpopoytii, care erau mai saraci, se adunau ~i se 'inchinau In propriile case, 'incarcate cu icoane ~i carti vechi, adevm'ate sanctuare de religiozitate. Cu timpul ~i ei ~i-au construit biserici, altele decat ale celor cu preoti, credinta lor ca ~i restrictiile pe care ~i Ie impun fiind mai severe. Lipovenii care au acceptat pe preotii numiti de la Fantana Alba s-au organizat In jurul noii ierarhii. Dupa 1858 se formeaza ~i mici a~ezari monahale: In tinutul Sucevei erau doua schituri (de calugari ~i calugarite), cate un schit la Vaslui ~i Neamt (Doamna). Autoritatile habsburgice au aprobat 'in 1860 existent a unei manastiri pentru monahii cre~tini de rit vechi. In Dobrogea calugarii Incep sa se adune pentru a forma 0 puternica a~ezare manastireasca la Slava Cercheza, unde este ~i astazi un centru al vietii spirituale lipovene~ti. Atunci dnd cre~tinii de rit vechi existenti In Rusia s-au desprins de ceilalti (1863), lipovenii din tara no astra In soborurile de la Ia~i ~i Boto~ani (1866) ~i-au precizat modul de organizare precum ~i unele aspecte doctrinare. In masura In care fdimantarile social-politice petrecute 'in secolul trecut pe teritoriul Rusiei au stanjenit credinta pravoslavnica, lipovenii au continuat sa emigreze, mai ales spre zona Deltei. Cre~terea numarului de credincio~i In Dobrogea a impus crearea unei episcopii la Tulcea. Autoritatile turce~ti ~i-au atras simpatia cre~tinilor de rit vechi care i-au sprijint In timpul razboaielor dintre cele doua mari imperii. Invaziile ru~ilor in Dobrogea i-au facut pe unii lipoveni sa emigreze defmitv pe teritoriul actual al Bulgariei. Pe cei prin~i, mai ales pe conducatorii religio~i, armata tarista i-a stramutat In Rusia, multi au murit In temnite, persecutiile 'impotriva "staroverilor" continuand pana In secolul nostru. Melchisedek mentioneaza ca la sfar~itul secolului trecut erau In Romania peste 16.000 de lipoveni (inclusiv cei din Ismail, Bolgrad, Cahul), aproape toti popovti ~i bezp~povti (doar 746 erau scapeti ~i molocani). In zonele lipovene~ti centrale fuses era acceptati preotii, fara preoti erau comunitatile mai mici, de la periferie (In satele din jurul

47

"'i

Vasluiului, Galatului, 'in DelHi). Cu timpul, chiar 'in 'imprejurari nefavorabile, numarul cre~tinilor de rit vechi a crescut, ei ~i-au construit biserici impunatoare, s-au organizat in comunitati puternice, multe cuprinzand peste 1.000 de 'credincio~i. In cele noua judete din Romania, unde sunt astazi raspanditi lipovenii traiesc 31.914 credincio~i (dupa recensamantul din 1992). Din 1940 mitropolia cre~tinilor de rit vechi s-a mutat de la Fantana Alba la Braila, unde exista ~i astazi, fiind centrul religios atat pentru credincio~ii "staroveri" din tara noastra precum ~i din alte tari ale Europei, din America, Australia ~i Turcia asiatica.

BISERICA DE RIT STRA VECHI * Prin 1846 - 1848, dnd a fost instalat mitropolit Ambrozie Popovici, in randul cre~tinilor de rit vechi s-a produs 0 sciziune. U nii dintre ei nu au recunoscut noul mitropolit ~i pe preotii randuiti de acesta, ramanand 'in continuare "bezpopovti" (fara preoti) sau "beglopopovti" (care alearga dupa preoti). 0 hotarare judecatoreasca a cadiului de Silistra din 1852, prin care "popovtii" erau obligati sa restituie "bezpopovtilor" cartile ~i icoaneIe, eonsemneaza ruptura dintre eele doua ramuri lipovene~ti.

Cat a fost posibil, beglopopovtii aduceau preoti din Rusia, care recuno~teau sau se adaptau cre~tinismului de rit vechi. A fost construita biserica din Tu1cea (1867) apoi cea din Sariehioi (1868), eu altare pentru ea aveau preoti hirotoniti. In alte trei biserici construite in secolul nostru, ne mai avand preoti - oficiau dascali care face au numai slujba permisa rangului ierarhie, - bisericile nu mai aveau catapeteasma altarului. Instituirea comunismului 'in Rusia a facut imposibiIa adueerea unor noi preoti. Dupa mutarea mitropoliei lipovene~ti de la Pantana Alba la Bdiila (1940), un timp biserieile "bezpopovtilor" au fost inchise, ministerul cultelor recunsocand doar ramura "popovtilor" ca un cult legal, care ii reprezenta in fata autoritatilor ~i pe "bezpopovti". Abia 'in aprilie 1990 s-a constituit "Asociatia cre~tinilor de. rit straveehi", inregistrata legal eu sediul la Tu1cea. Ei recunosc autoritatea spirituala a arhiepiscopiei ru~i1or de rit stravechi de la Novosibirsc, care randuie~te preoti, diaconi, protoerei. Cei aproximativ 10.000 de "bezpopovti" se organizeaza acum intr-o episcopie de rit stravechi, eonstruiesc altare ill biseliei, respecHind riguros eultul ~i dogmele ortodoxiei ruse~ti de la 'ineeputul seeolului al XVII-lea. * Informatiile sunt din aprilie 1991

48

5. CULTltL EVANGHELIC DE CONFESIUNE Al/CUSTANA (CA.)

REFORMA LUTERANA Reforma religioasa ini~iata de Martin Luther (1483-1546) reprezinta suportulintregului protestantism. Acest calugm: catolic, profesor la Universitatea din Wittenberg, s-a apropiat de ideile umani~tilor Rena~terii ~i a dat 0 noua interpretare Inva~aturii cre~tine ~i o alta semnifica~ie Sfintei. Scripturi. In concep~ia sa, omul i~i obtine mantuirea numai prin credinta; biserica ~i clerul, sfintii, moa~tele nu au nici un rol In iertarea pacatelor. In 1517, pe u~a bisericii din Wittenberg, a afi~at 95 de teze prin care condamna abuzurile bisericii catolice ~i mai ales comertul cu induigente (lnserisuri oficiale papale care erau vandute, cumparatorul obtinfmd astfel iertarea pacatelor). Luther a fost excomunicat, dar el a ars In fata studenti10r bula papala de excomunicare. Principii germani interesati sa Inlature autoritatea bisericii catolice astipra tinuturilor lor I-au aparat pe Luther si au dispandit noile idei. In 1526 prima di~ta de la Speyer a hotarat ea fiecare principe este libel' sa decida religia supu~ilor de pe teritoriul sau. Acest "protest" al principilor - Impotriva Incercarii de reinstituire a catolicismului - a dat numele Intregii mi~diri ~i tuturor bisericilor protestante. Imparatul Carol Quintul, incercand Sa-I Imp ace pe catolici cu protestantii, a convocat o dieHi la Augsburg (1530), cerandu-le adeptilor lui Luther sa-~i precizeze ideile. Aceste idei, cuprinse in "Confesiunea de la Augsburg", reprezinta prima scriere care expune credinta luterana. Impreuna cu alte cateva lucrari fundamentale formeaza "Cartea concordiei", unde sunt prezentate principiile ~i practicile noii religii. Reforma, prin caracterul sau umanist, nu este Indreptata Impotriva credintei ~i religiei. Era un protest fata de uncle abuzuri savar~ite mai ales in viata laid! de catre ierarhia bisericii catolice. Protestantismul spera sa consolideze credinta, Biblia fiind considerata unicul izvor al revelatiei divine. Contesta numeroase idei ~i practici ale religiilor 49

tradi~ionale: calugaria ~i manastirile, celibatul clerului, dintre cele ~apte taine mai recunose numai doua (botezul ~i Impffita~ania). Odata cu negarea infailibilitatii papei ~i a bisericii catolice este Inlaturata ~i Invatatura catolica despre rolul faptelor bune In asigurarea mzmtuirii, despre post, purgatoriu, obligativitatea frecventariibisericii ~i savar~irii ritualurilor. Protestantismul a creat 0 biserica accesibila noilor paturi sociale, mai modesta, cu mai putin fast. Noua biserica Incuraja activitatea, munca rentabila a me~te~ugarilor ~i negustorilor. Se mai pastreaza doar simbolul crucii, altarul din biseridi ~i vestmintele preo~qti dar mult simplificate In compara~ie cu cele ale preo~ilor catolici. Adevffi'atul pastor al biserieii este ales de adunarea credincio~ilor (congregatia). Slujbele religioase sunt facute In limba materna a credincio~ilor. Luther a tradus Biblia In limba germana pentru ca fiecare sa poaHi cunoa~te nemijlocit Cuvantullui Dumnezeu. Potrivit doctrinei luterane to~i oamenii sunt padito~i. Dar ei nu se pot mantui prin cler, biserid! sau prin faptele pe care Ie savar~esc. Mantuirea omului este asigurata numai prin credinta sa personaHi ~i Indurarea lui Isus, Ce este bun In om este datorat numai lui Dumnezeu. Luteranismul nu afirma "predestinarea absoluta" a omului sustinuta de calvinism dar sustine ca mantuirea este primiHi prin "harul credintei".

BISERICA EV ANGHELICA DIN ROMANIA

c.A.

Reforma s-a raspandit repede ~i pe teritoriul tffi'ii noastre, mai ales In Transilvania unde era un conglomerat de etnii ~i se confruntau tendin~e ~i interese variate. Patrunderea Reformei a coincis cu expansiunea puterii otomane, care tolera toate variantele de cre~tinism, conditionand activitatea acestor biserici de recunoa~terea suprematiei politice a slujitorilor lui Allah. Cat timp Transilvania s-a aflat sub dominatie austriaca autoritatile

JI

au incurajat ~i uneori au impus catolicismul. Turdi au temperat excesele misionare catolice ~i au sHivilitintrigile politice ascunse In spatele activitatii religioase. In bisericile reformate~ sultanii vedeau un sprijiiiImpotdva puterii papalitatii ~i a lmparatilor de la Viena. In asemenea lmprejurari unii dintre principii ~i oamenii de vaza din Transilvania precum ~i 0 parte a poporului de rand au aderat la protestantism. Precursorii reformei in Transilvania ~i Bucovina au fost anabapti~tii, care au rasp andit idee a botezului la maturitate, atunci cand omul intelege semnificatia acestei taine. 0 influenta puternica au avut ideile reformatorului Jan Hus (1369-1415). Husitii alungati din Moravia" s-au raspandit 'in Moldova ~i Transilvania. In 1431, regele Poloniei 'ii scria lui Alexandru cel Bun ca ar trebui stavilita propaganda husita. Urma~ii lui Alexandru i-au persecutat pe husiti, obligandu-i sa treaca in Tara Romaneasca ~i Transilvania. Gheorghe Lepe~, de la episcopia din Alba Iulia se plangea, referindu-se la husitii veniti "ca i-au infectat turma caprele dlioase din Moldova", iar in 1436 11 cheama pe inchizitorul Iacob de Marchia sa "curate" episcopia. Prigoniti ~i din Transilvania ei se intorc in Moldova unde se stabilesc la Tg. Trotu~ dar se raspandesc ~i inspre Roman ~i Hu~i (se presupune ca numele ora~ului Hu~i ar proveni de la husiti). Doi predicatori husiti au tradus Biblia in limba maghiara. Dupa uciderea lui Gheorghe Lepes (1442) husitii i~i reincep activitatea ~i in Transilvania. Pe masura revigorarii catolicismului penetrarea protestantismului slabe~te, in tinuturile noastre se cunoa~te ~i situatia de revenire a reformatilor la catolicism. Se mentioneaza (1571) ca 12 preoti catolici veniti din Camenita reu~esc sa-i converteasca pe husitii de la Tg. Trotu~, Hu~i, Roman ~i dnci sate din jurul Romanului (Sabauani, Tama~eni, Adjudeni, Rachiteni, Jugani-Licuseni). Domnitorii Petru Cercel ~i Petru ~chiopu au poruncit ca toti fo~tii catolici care au trecut la protestantism sa se reintoarca la vechea religie sau sa pIece. Cand iezuitii au fost prigoniti de protestantii din Ardeal au venit (pe timpul lui Petru ~chiopu) in Moldova, consolidand catolicismul. Dar cei mai multi supravietuitori ai husitilor s-au integrat celorlalte mi~cari reformatoare.
, -. . , .. , __~c., ...

,-.::,;,;~_~__>-

.._~:,.;.-..~~-

EmigranW s~i veniti din partile Rinului, inca de prin secolele XII-XIII, au reprezentat un supor~ pentru receptionarea ideilor reformatoare. In locurile de unde proveneau ace~ti emigranti, calugarii premonstratensi ~i cistercieni cultivasera printre credincio~ii catolici germani idei. rationaliste, oamenii nu se mai supuneau orbe~te bisericii. V aldensii ~i catarii au continuat aceasta opera, generand 0 rede~teptare spirituala in interiorul bisericii oficiale, cu pro fund ecou in inima oamenilor simpli. Reprimarea sangeroasa a acestor mi~cari n-a reu~it sa distruga 5amanta noilor idei. Pentru a scapa de prigoana oficiaHl cei care aderasera la asemenea idei au emigrat spre zone mai indepartate, cum erau ~i cele din apropierea Carpatilor. Veniti In Transilvania, coloni~tii germani se organizau in parohii, unde preoW erau ale~i de catre credincio~i, iar jurisdictia era exercitata de ace~tia, refuzand sa se supuna episcopiilor si ierarhiei din restul bisericii catolice. In 119i papa a aprobat ca "prepozitura" care cuprindea 54 de parohii sase~ti din zona Sibiului, Nocri~ului ~i Suiucului, sa nu fie supusa episcopatului catolic de la Alba Iulia. Episcopia catolidi a desfa~urat 0 activit ate intensa pentru ca la aceasta "prepozitura" sa nu adere ~i alte parohii sase~ti din zonele Ora~tie, Sebe~, Tarnava Mare, Bistrita, Reghin. Pana la urma cele 154 de parohii sase~ti au .acceptat supunerea fata de episcopia catolica, dar aceasta le-a garantat toate drepturile pe care Ie aveau ~i celelalte parohii germane. Andrei al II-lea reconfirma (1224) drepturile germanilor din tinutul "~apte scaune". In secolul al XIII-lea "prepozitura" precum ~i 14 parohii create de ordinul Sfanta Maria (cavalerii teutoni) erau subordonate direct Romei. Dupa 1250 sa~ii incep colonizarile ~i pe domeniile feudale ardelene, acestia dorind sa extinda si aici privilegiile acordate de Andrei al II-I~a. Impotrivirea episcopilor catolici a creat 0 stare permanenta de tensiune, in 1277 re~edinta episcop ala de la Alba Iulia a fost distrusa de sa~i. Viata religioasa a sa~ilor se imbina cu cea economica ~i politica. Ei ~i-au pastrat modul specific de organizare. Pana la 1790 pamantullor se afla in posesie comuna, era lucrat in comun, conservau un mod democratic de organizare. Copiii erau educati pe langa biserici, in 1722 introducand obligativitatea

50

invatamantului. Multi sa~i ~tiutori de carte s-au remarcat in viata politico-administrativa ~i culturaIa a Transilvaniei. Parohiile apropiate se uneau in "capitale rurale" conduse de protopopi (decani) care formau 0 "uniune bisericeasdi", condusa din 1502 de un decan general (de obicei decanul de la Medias). In aceasta atmosfera, prin 1520, ;tudentii sa~i, care invatau in ora~e1e germane ~i negustorii ardeleni, care cutreierau Europa, au adus '~i raspandit ideile Reformei ~i in Transilvania. In urma infrangerii de la Mohaci(1526) ~i transformarea Transilvaniei 111 principat autonom, catolicismul nu mai era protejat oficia!. Sa~ii jucau un 1'01 tot mai activ in viata social-politidi ~i culturaHi. CarturamI loan Honterus (1498-1549), umanist sas din Bra~ov, coproprietar al primei fabrici de hfuti~ din Ardeal, a contribuit mult la rasp andirea ideilor reformatoare. In 1535 Honterus intemeieaza la Bra~ov 0 tipografie, prin care raspande~te noile idei. Sa~ii din Sibiu, apoi eei din Bra~ov ~i Tara Barsei au aderat la noua credinta pe baza statutului "Reformatio eoronensis ac totius Barcensis provintiae" (1543). Ulterior prin trecerea la luteranism a populatiei germane ~i din alte zone ale Transilvaniei $-a impus 0 organizare mai \\ _slarga, in spiritul statutului "Kirchenordung aIler Deutschen in Siebenbtirgen" (1547). In ;,." secolele urmatoare a fost consolidata organizarea bisericii luterane. Statutul de organizare a fost alcatuit In 1754 ~i a ramas in vigoare pana In 1807. lnstituirea dominatiei habsburgice (sffu:~itnl sec. al XVII-lea) reprezinta 0 conditie favorabila catolicismului, in defavoarea celorlalte culte ~i credinte. A fost Intreprins efortul de a-I readuce pe sa~i sub ascultarea papa." liUitii. Sa~ii s-au Impotrivit Ins8. recatolicizarii. In secolul trecut, mai ales pe baza sta0jf tutului din 1861, cultul luteran s-a democra'J tizat ~i mai mult. In to ate sectoarele organiv'" zatorice, ~ sunt larg reprezentati. Statutul din 1920 asigura preponderenta elementului laic ill organizarea ~i organismele de conducere. In spiritul Constitutiei din 1923 ~i pe baza legii cultelor din 1928, biserica evanghelica luterana ~i-a elaborat un nou statut, ramas ". vlgoare pana 111 194M v m " V" ~ In conducerea bisericii evanghelice luteraneopiniile credincio~ilor au un rol important.
. \\;.1./ ~:'""

Ei sunt larg reprezentati in toate organismele. La congresele districtuale ~i la cele generale ale bisericii participa reprezentanti ale~i de ditre comunitati, alaturi de membrii din oficiu. Comunitatile de credincio~i sunt conduse de presbiteri, districtele de catre consistoriul districtual iar intreaga biserica (cultul) de catre consistoriul superior (cu rezidenta actuala la Sibiu). Numarul credincio~ilor a fost influentat permanent de situatia numerica a populatiei germane din tara noastra. Recensamantul de la sfar~itul anului 1930 mentiona ca existau In Romania 398.759 de credincio~i care apartineau bisericii evanghelice luterane, majoritatea lor (244.766) locuind in Transilvania. In 1952 cultul evanghelic luteran de confesiune augustana mai avea 200.769 credincio~i, cuprin~i in 304 parohii cu 196 preoti, grupati in 10 protopopiate care se aflau In 16 judete. Marea majoritate a credincio~ilor sunt germani (sa~i), au mai imbrati~at luteranismul un numar mic de romani ~i maghiari. In zona Nadlacului exista cateva mii de credincio~i luterani slovaci (1n 1952 erau 6.500 luterani slovaci, grupati in protopopiatul Nadlac, care doreau atunci sa treaca sub jurisdictia superintedentei sinodo-presbiteriale de la Cluj) . Viata religioasa a sa~ilor din tara noast1'a a fost strans impletita cu viata laid .. Legaturile permanente cu Germania ~i Austria au influentat ~i specificul activitatii cultului. Preotii bisericii evanghelice ~i multi cm:turari s3..?i din Transilvania aveau pregatire la ~coWe de limba germana din apus. Interdependenta vietii laice cu cea religioasa a facut ca toate regimurile politice sa manifeste un interes deosebit in legatura cu biserica lute1'ana, d~i "confesiunea augustana" interzice amestecul bisericii In activitatea politi ca. In perioada 1944-1989 populatia germana din Ardeal ~i-a pastrat credinta ~i traditiile, rezistfind presiunilor social-politice ale regimului. Cei care au avut posibilitatea au emigrat. in 1987 mai erau mentionati137.000 de credincio~i apartinand bisericii evanghelice luterane (CA), care aveau 275 lac~e de cult ~i 148 preoti. Dupa 1989 populatia saseasca emigreaza in numar mare. Acum cultul evanghelic de confesiune augustana. mai cuprinde 39.552 de credincio~i (dupa ;ecensamfmtul din 1992).

51

6. CULTltL EJ/ANGHELIC LUTERAN SINODO-PRESBITERIAL (S.P)

BISERICA EV ANGHELICA SINODOPRESBITERIALA DIN ROMANIA *

Aceasta este tot de confesiune augustana, calauzindu-se dupa acelea~i idei ~i principii ca ~i biserica evanghelica luterana. Ambe1e culte sunt membre ale Federatiei Mondiale Luterane, Conferintei Bisericilor Europene ~i ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor. Episcopia bisericii luterane care cuprinde credincio~i germani este organizata pe baza sistemului consistorial ~i este condusa de un episcop. Biserica luterana care cuprinde credincio~i mai ales de origine maghiara, i~i are sediul centralIa Cluj, este organizata dupa sistemul presbiterial. Organul suprem al bisericii 11constituie sinodul si este condus de un superintendent, cu rangul de episcop. In cadml bisericii evanghelice sinodo-presbiteriale i~i desfa~oara activitatea cultuala ~i luteranii romani ~i slovaci pentm care serviciile ~i ceremoniile sunt savar~ite in limba materna. Necesitatea formru:ii acestei structuri organizatorice s.::aivit dupa 1918, dlnd Transilvania s-a despartit de Ungaria ~i fiind integrata statutului roman, credinciosii luterani maghiari au ramas fara 0 conducere administrativa centrala, organismele conducatoare ramanand pe teritoriul Ungariei. In 1919 protopopul de la Arad a initiat gruparea in protopopiate a celor 33 de comunitati evanghelice luterane de nationalitate maghiara din Transilvania ~i a propus convocarea unui sinod. Un protopopiat exista deja la Bra~ov inca din 1886 ~i s-au mai infiintat protopopiate1e: Ol'adean, banatean ~i al celor 5 ora~e. Autoritatile din Romania au recunoscut organizarea in cele 4 protopopiate ~i au aprobat r convocarea sinodului pentru definitivarea -r ~i institut~l teologicJi se editeaza un ziar ~i statutului ~i a structurii organizatorice. arie 1uc:afrfnecesare pl:acticarii cultu1ui. Sinodul din1921~LadQR~!~LQQ1l-~_~.:CQllti* Capitol redactat pe baza materialului primit de la tutie~-6iSei:iCeasdl.",a infiintat Eparhia Evansuperintendenta bisericii (martie 1991). ghelicade confesiune augustana~i~a-aIes
, ,_, _ ..,."'." .... -. --:.c-_'_"_~_"'--_-'_~~ __ ~_~ ~.,_-'-~

comitetul executiv care sa conduca noua organizare a biserici10r. Reclamatii1e unor preoti au dus insa la respingerea hotararilor sinodului, de catre ministem1 cultelor ~i in septembrie (1921) la Satul-Nou (Sace1e) s-a intrunit un nou sinod. Nici textul statutului rediscutat la acest sinod n-a fost aprobat, protopopiate1e fiind conduse in continuare de organisme provizorii. Abia in 1926 ministem1 cu1telor accepta infiintarea unei superintendente ca organ central de conducere ~i adunarea genera1a de la Arad (3 aprilie 1927) a1ege pe s':!~~;'il!t.elld~l1t .~i.p~J?r~!l1pl~ocurator. Recunoasterea superintendentef biseI1cii" evangheli~e 1uterane sinodo-presbiteriale a fost provizorie pana in mai 1948 cfmd guvernu1 a aprobat statutul legal ~i organizarea independenHl a pastoririi celor aproximativ 30.000 enoria~i evanghelici de nationalitate maghiara. Astazi, superintendenta cuprinde doua protopopiate: 1. eel bra~ovean (21 parohii, 20 c1erid ~i earn 19.000 credincio~i), ~i 2. protopopiatu1 timi~orean, in care s-au comas at foste1e protopopiate de 1a Timi~oara, Arad, din Banat ~i 0 parte din protopopiatu1 celor 5 ora~e (cu 15 parohii, 11 clerici ~i aproximativ 10.000 credincio~i). La recensamantul din 1992 s~au imegistrat 21.160 credincio~i. Marea majoritate a credincio~ilor sunt de etnie maghiara, dar printre cele 36 parohii ~i 4 filii, sunt ~i 4 parohii ~i 0 fi1ie pentm credincio~i slovaci ~i 0 parohie de limba romana 1a Bucure~ti. Aco10 unde nu sunt parohii 1uterane pentru germani, persona1ul de cult sinodo-presbiterial oficiaza ~i pentru ace~tia servicii ~i slujbe in 1imba germana. Centru1 eparhiei este la Cluj, unde se afla

52

7. CULTIlL REFORMAT

INV AT ATURA CALVINA Reforma religioasa realizata de Jean Calvin (1509-1564) a dus mai depmte ideile lui Luther, frind ~i mai adecvata Inceputului epocii modernc. Calvin, nascut'in nordul Frantei, dupa studii teo10gice, a fost hirotonisit preot catoHc, dar aprofundand ~tiintelejuridice a obtinut titlu1 de doctor in drept. Adeziunea sa la protestantismulluteran I-a facut sa paraseasca Franta, unde protestantiierau pcr~ecutati, ajungfmd In cele din urma 1a Geneva. In ora~ul elvetian va forma 0 republica teocratica, impunand ceta~enilor un "ascetism laic" sever: obligativitatea freeventarii bisericii, controlarea vie~ii pmticularc de catre pastori, eci carc aveau aIte conceptii crau priiWni~i,uncOli m'~ipe mg, fiind acuzati de sacrilegiu sau vrajitorie. Principala sa lucrare - "Institutiile cre~tine" apmuta'in multe editii (1536-1559), adaugand,'q .mereu noi capitole, accentua tot maiopregnant rolul detenmnant al bisericii in viata societatii (biserica nu numai ca este independenta, dm' chiar poate judeca puterea laica). Ulterior 'insa. biserici1e calvine au renuntat 1a intentii1e teocratice, separandu-se de institutiile poHtice, iar statuI neamestecandu-sc :in viata cultu1ui. Invataturile reformei calvine au fast' concentrate 5i sistematizate mai ales in doua document{{ de 'baza: "Catehismul de la HeidelbW:gf"f1563) ~i "A doua confesiune helvetidi" C!566)+-SaG "Confesia helvetica posteIior" redacUlta de Bullinger, un teolog de seama al calvinismului. Confesiunea helvetica a fost aprobata ~i de reprezentantii decanatelor calvine din nord-vestul !31'ii noastre 'in 1567, in restul Transilvaniei fiind acceptata oficial de catre sinoade1e din 1646 ~i 1679. Multe idei calvine au fost preluate ~i sunt respectate pana astazi de bisericile reformate ~ineoprotestante. Calvinii considera di singUlul izvor al credintei este Biblia, ei nu recunosc "traditia", nici , , cultol sfintilor, moa~telor, icoanelor, au redus considerabil num31ul sarbatorilor cr~tine, cond,mma fastul bisericii catoHce, au simplificat mult ccremonialul. In biserica este citita .~i explicata Biblia, pastorul tine predici, sunt cantati Psalmii, credincio~ii se m31turisesc ~i

primesc Imp31t~ania. Considera di omul se mantuie~te pIin credinta ~i respectarea 'invataturii SClipturii. Dumnezeu i-a predestinat pe unii pentm mantuire, pe altii la pierzanie. HIistos s-a jeltfit pentru cei ale~i. PIin faptele sale omul nu poate schimba acest destin, dar faptele dovedesc cine este destinat sa se mantuiasca. Cei activi, cm'e muncesc, obtin succese, duc 0 viata echilibrata, aduna bani pe cm'e ii folosesc rational ~icu profit, fac dovada di sunt destinati pentru mantuire .. Biserica este un "corp spiritual", carmuita de "Duhullui HIistos". In adunm'ea credincio~ilor '~totulsa fie vestit in limba poporului". Biblia ~i c311ilede invap.tura au fsot traduse pe intelesul tuturor.

.'i!

BISERICA REFORMAT A DIN ROMANIA Ideile lui Calvin au patmns in Transilvania inca din prima jumatate a secolului a1XVI-lea, fiind Imbrati~ate mai ales de populatia de limba maghim,a. Pana 1a plltmnderea protestantismului, catolicismul obtinuse succese" importante :in aceasta p31te a i31'ii.Intr-un timp sCUlt 'insa, sub loviturile ideilor reformatom'e, s-au dizolvat un numar i~ron:anCae-Ii1anastiri: Cluj Manastur (benedictina), Cfu1a Sibiu (abatia cistercienilor), dintre ce1e ale pau1icienilor s-au dest:ramat cele de la Alba lulia, Sancrai, Paianjeni, a~ezaminte1e dominicanilor de la Vintu de .Ios, Bistrita, Bra~ov, Alba Iulia, Cluj, Sibiu, Sebe~, Sighi~om'a, Odorheiul Secuiesc, ale franciscanilor de la Bistrita, Or~tie, Tg. Mure~, Hateg, Hunedom'a, Teiu~, Cluj, ce1e augustiniene de la Dej, Turda, Alba Iulia, ale caIugad~Jor dominicane de la Sibiu ~i Cluj etc. Plin1530,'t'in regiunea Satmarului activau deja predicatori calvini, protejati de putemicul boier roman Gaspm' Dragfi (se pm'e un descendent cu nume maghimizat din familia lui Drago~). Calvinismul se .. ~tspande.5te apoi :in zonele r 'invecinate. Din 1544jdeile calvine sunt semnalate in SaIaj, dinT545in p311ileCareiului, de unde inainteaza spre Oradea. In zona Oradei calvinismul a patmns dinspre Debretin ~i apoi

53

..j

dinspre Satu Mare. In 1552 calvinismu1 era prezent 1a Tileagd, din 1~56.1~epi~~ia B~~()Eu1ui,lin 1557 1a Ale~d ~i T~nad. Pe 1a .. J 1566 cuprinde Oradea ~i toata regiunea pana 1a Beiu~. Pentm organizarea misiomu1smu1ui ~i a vietii religioase s-au tinut sinoade1e refor11late de 1aAblud(1545),I)~bretin (1567),Oradea (1~7): SatuMare (1646). Catolicismu1 era ill paragin~:biserici1e parasite, se resimtea lipsa preoti10r (in 1598 nu mai erau preoti catolici In zona Oradea). In 1609 catedrala catolica din Oradea nu era ludi distIusa dar nu mai avea altalUl cu moa\>te1eSf. Ladis1au, iar In 1618 a fost d~irfunaHi,ell piatra fiind reweuta eetatea, iar statui1e regi10r eanonizati au fost topite pentm a fi tumate tunUl1din bronzu1lor. In 1564 calvinii se separa definitiv de luterani iar sinoadele din 1564 ~i 1567 au pus bazele organizatorice ale bisericilor calvine din Transilvania; 1a sinodul din 1567 fiind semnata ~i adeziunea 1a confesia he1vetiea posterior. Dieta de 10, Turda (1564) a reeunoseut religia calvina, iar In 1566 dUugarii ~i preotii catotid au fost alungati din regiunile eu populatie maghiara, eonsiderfmdu-se di protestantismu1 era generalizat. Dar conflietul dintre protestanti ~i catolici continua In Transi1vania, principii protestanti sprijinind, uneori cu alIData, trecerea populatiei la noua credinta. Dieta din 1572 a temperat raspandirea Reformei, aeordand libeltate de manifestare si cultului catolic. In aceste Imprejurfu1 catolieismul a supravietuit ~i a Inceput sa se refaca In zonele Ciuc, Sf. Gheorghe, Odorhei, Trei Scaune. SCUlta sHipaniJ:ea lui Mihai Viteazul din Transilvania a reprezentat ~i 0 Incercare de consolidare a religiilor traditionale. Ell-a repus ill drepturi pe episcopul Oltodox, masura a fost Insa efemera. Cand Transilvania a devenit arhiducat, in sUlpanrrea Austriei, catolicismul 'i~ire'incepe aetivitatea misionaJa. Prin diploma leopoldina sunt recunoscute ~i Intarite drepturile bise11cii eatolice. Reformatii au fost obligati sa restituie catolicilor une1e laca~e de cult, erau re1'nfiintate ~coli catolice, au fost dlscumparate unele mo~ii ale fostelor mfmastui. In 1697 ilnpfu'atul Austriei a stabilit pentm Transilvania un episcop catolic dar reformatii se J:mpotrivesc instalarii acestuia ~i abia 1111716 se poate realiza a~ezarea unui episcop catolic la Alba lulia.

Transilvania fiind supusa dominatiei straine, bisericile de pe acest teritoriu erau euprinse ill reglementfu'ile generale referitom-e la culte. Cea mai impOltanta codifical'e a legilor bisericii reformate, pastrata In mm-epalte ~i astazi a fost wcuta prin "canoanele Geley" (1646). Aceasta a ramas ill vigoal'e pana 1a sfar~itul secolului al XIX-lea. In 1865, 1871 si 1888 au fost elaborate statute pal1iale pentm biseriea reformata calvina, Cal'edupa ce au fost unificate au illlocuit "canoane1e Ge1ey". Aceasta lege, eu unele modifiefu'i a dimas In vigoal'e pana in 1949, cand a fost aprobat noul statut de organizare ~i functional'e a bisericii reformate ealvine. Unu'ea Transilvaniei eu Romania, dupa pdmul razboi mondial a adus unele schimbari in organizm-ea bisericii calvine. Pe lfmga episcopia de la Cluj a fost creata ~i superintendenta Oradea, ea UlIDal'e separarii acesteia de epal'hia a reformata ramasa In Ungaria. Cele doua epal1rii, de~i ca marime sunt disprop0l1ionate, cea din Cluj avand un numfu' aproape dublu de credincio~i ~i parohii, sunt orgallizate la fel, sunt autonome, avand sinodul ca for suprem comun In problemele religioase. Epm-hiile sunt conduse de adunfu'ile generale (formate din 50% preoti ~i 50% laici)~iSoBsistqri1!LqitigYJ1t,din Cal'e fae pmte:-eplscOput pdfficuratoml, primnotalul eclesiastic, referentul misiunii ~i consilierii. Organizal'ea consist0l1ala adoptaHi la sfar~itul veaculllL~ XVII-lea acorda~~j9ritate ill lum-eahotfu'arilor repi"ezentantilor laici. ~,_._--, In actuala organizal'e est~ pastrata traditia autonomiei parohia1e (asiguraHi prin hoHirarea dietei din 1564) dupa Cal'e preotul este ales de catre eredincio~ii din localitatea respectiva. Organizal'ea presbiteriala-sinodala asigura cal'acteml populm- al bisericii ~i dezvolta autocarmuirea acesteia. Credincio~ii calvini sunt organizati In pm-ohii, acestea se unesc administrativ In protopopiate, Cal'e se gmpeaza In ce1e doua eparhii (Oradea ~i Cluj). Calvinismul este una dintre ce1e mai raspandite credinte din Romania. In 1930 se declm'au calvini 3,9% din populatia Pirii (710.706 credincio~i). Cele doua episcopii din 1952 cuprindeau 27 protopopiate cu 803 pm'ohii, 806 preoti ~i 690.311 membrii. Recensamantul din 1992 a Imegistrat In Romania 801.577 calvini.; :' ,.

54

8. CULlUL UNITARIAN

BISERICA UNIT ARIANA DIN ROMANIA "Unitarian" exprima credinta acestei biserici care nu recunoa~te Sffu1taTreime, afrrmfu1d di Dum11ezeueste unul ~i indivizibil. Reformatoml de numele dimia este legata intemeierea noii religii a fost David Ferenc (Franciscus Davidis). Studiind 1a Frankfurt ~i Wittenberg a cunoscut ideile reformatoare luterane, calvine, dar ~i sociniene, ale lui Zwingli. Intors in Ardeal a fost preot, director de ~coala ~i dupa 1555 protopop la Cluj (orasul sau natal), iar apoi episcop. Imbinand diferitele variante de reforma elaboreaza un sistem filosofico-religios original, ducand mai departe protestantismul. La inceputul anului 1566 i~i expune ideile reformatoare in biserica centrala din Cluj. Luteranii ~i calvinii, care considerau reforma terminata ~i credeau in dogma Sfintei Treimi, au inceput polemica ~i lupta impouiva noii credinte. Dezbaterile au cuprins cleml, nobilimea, dar ~i populatia credincio~ilor de rand. Scriitoml cronicar Szabo Ferenc scria di polemic a se desfa~ura de dimineata pana seara in sate ~i ora~e, la masa, chiar ~i prin dirciumi. lntre trinitarieni ~i unitarieni ruptura capata proportii. Principii Transilvaniei ~i dieta luau hotarm:i contradictorii in legatura eu aeceptarea sau nu a noii religii. In 1578 vine in Ardeal preotul italian Fausto Socinius care raspandea idei asemanatoare. Dupa un an, acesta a plecat in Polonia, formfmd ~i acolo adepti ai credintei intr-un Dumnezeu unie. In timpul Iui loan Sigismund, unitarian ~i el, dieta de la Turda (1568) a recunoscut legal in Transilvania aHituri de cultele catohc, luteran, reformat ~i religia unitariana. Termenul "unitarism" a fost t'olosit insa abia din 1600. Dupa 1570 maghiarii adera in numm: mare la unitarism, care se ri:ispande~te ~i in Ungaria. In 1578 erau deja 322 de preoti unitarieni. Bisericile erau conduse de un sinod care a1egea episeopul, activitatea executiva fiind realizata poo consistoriul de 1a Cluj. ~eolile de pe Hlnga biserici erau organizate dupa model protes-

tant (erau ~coli ale comunitatilor, particulare, in 1557 s-a infiintat ~i ~coala superioara din Cluj, eu sectiile de teologie ~i filosofie). Principii din familia Bathory, care au condus Transilvania dupa 1571, erau catolici ~i Incep sa-i persecute pe protestanti, restabilind catolicismul, folosindu-i mai ales pe calugarii iezuiti. In spirit unitarian, David Ferenc contest a ca Isus ar fi fost Dumnezeu, 11considera un om la care nu trebuie sa ne inchinam. Iezuitii ~i reformatorii conservatori I-au judecat pe David Ferenc ~i I-au condamnat la inchisoare pe viata, murind in 1579 intr-o celula din cetatea Deva. Doua secole, iezuitii, sprijiniti de autoritati, au incercat readucerea 1a catolicism a unitarienilor, uneori inchizandu-le ~colile ~i bisericile. Intre timp Insa ideile sociniene ~i unitariene s-au raspandit in Cehia, Slovacia, Norvegia, Danemarca, India, Insulele Filipine. In Anglia sunt cateva sute de parohii; din 1786 la Oxford a fost infiintat "Manchester College", iar In 1857 este fondat "Unitarian College". Multi unitarieni sunt in America; 1a Boston in 1825 a fost fondata "American Unitarian Association", iar la Chicago in 1852 "Western Unitarian Conference". La inceputul seeolului XVII biserica unitariana s-a interferat cu mi~carea "sambetista". Dupa Veehiul Testament, teologul Glirius Vehe Matyas, inca de la sffu~itul secolului XVI, a raspandit ideea ca ziua de sarbatoare e sambata. Sambeti~tii din zona Mure~ului ~i Odorheiului Secuiesc erau urmariti de autoritati pe baza legii care ill afara celor 4 culte admise legal erau interzise alte "inovatii religioase". In zona celor Trei Scaune, unitarieniJ, care 11considerau pe lsus doar "om" ~i ~ "sfant", erau considerati sambeti~ti ~i urmariti, a~a incar ill mare parte au fost readu~i 1a cultu1 reformat. Multi unitarieni, care nu-l considerau pe Isus fiullui Dumnezeu, au fost exilati sau uci~i (mai ales dupa hotarm:ile comisiei de la Dej din 1638). Hotarfuile de la Dej ~i cenzura autoritati10r au stanjenit activit atea cultului ~i au redus mereu nUIDarul credincio~ilor pana la jumatatea secolului al XIX-lea.

55

Dupa tratatul de la Viena din 1686, Transilvania a intI'at sub "protectia" linpill:atului, iar prin diploma leopoldina (1691) sunt reconfirmate drepturile celor patru religii recepte (catolica, calvina, luterana ~i unitariana). Catolicismul era sprijinit insa oficial, cultele reformate fiind in regres numeric. Trecerea la catolicism era aprobata, parasirea acestui cult era interzisa. Armata austriaca, incepfu1d din 1716, a ocupat bisericile, ~colile ~i casele parohiale ale unitarienilor din AI'deal, ceremoniile erau flicute in locuinte pmticulare. Cill1ile de cult, in limba latina, circulau in manuscris, cenzura interzicand tiparirea lor. In timpul Mmiei Tereza, consilieIii ora~ene~ti unitarieni au fost destituiti, nobilimea a trecut la catolicism. Profesorii ~colilor s-au linpra~tiat ca preoti in pmohiile rurale. In secolul XVII erau la studii in strainatate 69 de tineri unitm'ieni, in secolul urmator mai erau dom' 39. Iosif al II-lea a fost mai liberal in legatura cu viata religioasa; dupa 1781 optiunea religioasa devine publica, slujbele nu mai erau ingradite, puteau fi construite biserici si ~coli confesionale. Incepe retrocedm'ea un~r biserici, este desfiintaHi cenzura, sunt tiparite carti de cult. Rectorul ~colii superioare din Cluj, Kormoczi Janos, ales ulterior episcop (1812-1836) a modernizat administratia ~colm'a ~i viata bisericeasdi. El a introdus confirmm'ea ~i optiunea cultidi (prin cina sfanta, "imparta~ania"), editeaza (reeditate pana in secolul nostru) cm1i de cantari. Brasai Samuel a reformat sistemul ~colar unitm'ian, nu se mai preda in limba latina ci maghiara. Inca din prima jumatate a secolului trecut in une1e biserici slujba religioasa este acompaniata la orga. Sunt stabilite relatii permanente cu unitmienii din Anglia ~i America. Dupa 1848 a urmat in Transilvania 0 perioada de restrictii religioase, manifestate

~i in viata bisericilor unitariene. Cultul unitarian a apelat la "pomana" credincio~ilor pentru intretinerea bisericilor ~i ~colilor, un sprijin important obtinandu-l ~i din partea confratilor englezi. Dec1inul absolutismului austriac ~i revigorarea cultului de limba maghiara dupa 1861 a inviorat viata religioasa a bisericilor unitm'iene. Revista "Kereszteny Magveto", initiata in 1861, apm'e ~i astazi, statuI a inceput sa subventioneze ~colile ~i bisericile. In 1915 este infiintata Academia Teologica Unitariana, care a pregatit preoti pana in 1948. Dupa alipirea Transilvaniei la Romania ~i in cultul unitm'ian au fost introduse taxe din pmtea credincio~ilor, necesare intretinerii sistemului ~colar ~i al bisericilor. In 1930 existau in cadrul cultului 30 de ~coli elementare, 2 ~coli medii, 0 ~coala comerciala, Academia teologica ~i 2 camine; foarte multi preoti plecau la studii in Anglia ~i Statele Unite. Dupa dictatul de la Viena au fost integrati administratiei din Ungm'ia aproximativ 60.000 de credincio~i unitarieni; in Transilvania au mai ramas cam 131.000, condu~i de "Consiliul reprezentant110r biseric~ti", infrintat la Turda. Realipirea Ardealului de Nord a readunat comunitatik"unitariene in cadrul vicariatului cm'e din(' 1971\ s-a transformat in episcopat.\~J In timpul regimului comunist ~colile au devenit de stat, im' Academia Teologica integraHi in lnstitutul Teologic Protestant din Cluj. In 1950 cultul unitmian s-a organizat in ~ protopopiate, 117 pm'ohii ~i 48 filiale. In 1968 ~i 1979 sinoadele de la Turda ~i Cluj I-au sarbatorit pe David Ferenc, frind prezenti ~i membrii Uniunii "mondiale" unitm'iene. Astazi religia unitariana me 76.333 credincio~i (1992), peste 0 suta de preoti ~i 123 comunWiti.

56

9. UVIUNEA B/SERIC/LOR CRE$TINE BAPfISTE DiJV ROMANIA*

MARTURlSlREA

DE CREDINTA

Prin "Marturisirea de credinta" bapti~tii precizeaza ca ideile ~i activitatea lor urmeaza Cuvantullui Dumnezeu a~a cum este exprimat In BibEe, aceasta fiind "singura autoritate In materie de religie", prin urmare "nu e nevoie de sprijinul traditiei". Biblia ni-l descopera "pe Dumnezeu ca Tatal, FiuI ~i Dl'hul Smnt, eu desavar~ire una ~i nedesparti!i in fiinta lor", Omul a fost ere at de Dumnezeu, rara prihana, perfect dar nu desavar~it, lasandu-i-se posibilitatea alegerii. El n-a ascultat Insa porunca Iui Dumnezeu ~i a dizut in pacat. Pacatul este universal, consecinta pacatului fiind moartea spirituala (separare de Du:rnnezeu) ~i fizidi. Nimeni nu poate sdipa de pedeapsa pentm pacat ~i nu se poate mantui pe sine. "Mantuirea e prin harul Iui Dumnezeu. Ea este un har care ni se da gratuit, fffi:a sa i:l merit~m'~ Faptele bune ale omului nu duc ia mantuire ci sunt roade1e mantuirii. "Mijlocul de mantuire este Domnul Isus, care a fost distignit'in locul nostru". Cine vrea sa se bucure de mantuire trebuie sa indeplineasca doua conditii: podiinta (recunoa~terea pacatului, parerea de rau) ~i credin~a. In feIul acesta omul "se na~te din nou", i~i distigne~te firea pacatoasa anterioara ~i devine credincios, are calitatea de copil a1 Iui Dumnezeu. Cei nascuti din nou ~i batezati se unesc voluntar In biserici locale. Membrii bisericii sunt "frati", nu recunosc 0 ierarhie, biserica este condusa de catre Isus prin DuhuI Sffmt, prin sIujitorii;: care au 0 chemare speciala din partea lut' Dumnezeu. Printre slujitorii cu chemare spedala sunt pastorii, prezbiterii ~i diacanii. Pastorii ~i prezbiterii se ocupa de problemele spirituale, iar diaconii de cele administrative. Slujitorii bisericii sun~ ale~i de biserica. Preotia (slujirea bisericii) este 0 calitate a fiedimi eredincios, nu exisUi 0 categOlle speciala de preoti. Chiar daca exista 0 chemare speeiaHi pentru slujire, aceasta categorisire a slujirilor nu reprezinHi 0 treapta ierarhiea in slujirca bisericii. Biserica noutestamentara are doua simboluri: botezul ~i cina Domnului, ele nu sunt

"taine". Botezul este simbolulinmormantarii omului vechi ~i na~terii celui nou. Ca ~i la calvini botezul este un semn exterior, prin botez omul nu este curatat de pacate (numai eredinta in jertfa Domnului Isus poate aduce eliberarea de pacat), ci e ma.rturie ca acel suflet a primit curatirea, este iertat. Pentru a fi botezat el trebuie sa fie deja mantuit (pocainta ~i credinta). Botezul este dovada ascultarii lui Dumnezeu ~i intare~te credinta. eina DOIlli'1ului (cu painea "franta" ~i vin) aminte~te ~i simbolizeaza jertfa Iui Isus, este o dovada de comuniune cu "fratii" dar nu iarHi pacatele. Botezul ~i cina sunt. adIrJ.nistrate de pastod ~i prezbiteri. Parta~ia intima a omului eu Dumnezeu este 'prin rugadune. Rugaciunea pentru morti nu are nici 0 valoare pentru di Dumnezeu nu-i iarHi pe eei morti ei numai pe cei vii. Nu exista rugl:iciuni pentru morti, nu sunt aruncati bani atunci dind se face serviciul de Inmormantare. Prin moarte trupul intra ]'n pamant iar sufletul urea la eeL Cei mantuW merg in rai iar eeilalti In iad, unde VOl'ramane pana la judecaHi. Isus va reveni - dar numai Dumnezeu Tatal ~tie cand - atunci vor Invia mortii, toti VOl'fi judecati, eei mantuiti VOl'mo~teni viata vesnica si rericirea cereasca, eeilalti vor fi In , , . chinul eel ve~nic.

CREDINT A BAPTISTA IN ROMANIA


C_fl>I"

~
.!-=-

Din perspectiva etimologica (baptisma ill grece~te 'inseamna botez) in centrul religiei baptiste este noua cOl1ceptie despre botez. Ratiunea acestei mi~diri "era tocmai libertatea individului de a decide elinsu~i asupra destinului sau spiritual ~i desigur social". Cunoa~terea ~i aprofundarea Bibliei de catre fiecare credincios ~i In legatura cu aceasta, marturisirea credintei ~i "na~terea din nou" in vederea botezului, a devenit posibiHl dupa ce tipaml a imprimat In editii de masa Cuvantul Iui Dumnezeu. Polemic a intre traditia botezarii copiilor ~i botezul noutestamentar s-a generalizat 'in timpul Reformei. Calvin nu

57

"botezatari" sa se refugieze in Olanda ~i apoi exclude botezarea copii10r. Dar bapti~tii duc mai depalte idei1e 1ui Calvin, ei refuza boIn Anglia, unde prin 1580 ideile lor au fost asimilate de "independenti" (care In doctrina teZal'ea copii1or, pentru ca Bib1ia nu mentidespre har ~i predestinatie erau al'miniani). oneaza aceasta practica. In 1640 comunitati1e baptiste au stabi1it definitiv ca singuru1 botez Pastoru1 puritan John Smith, refugiat In 01anda (1606) din cauza persecutiilar, cudupa Scriptura este atunci cand credinciosu1 noa~te naua conceptie despre botez din codevine con~tient, consimte ~i mart.urise~te credinta. "Botezu1 poruncit de Domnu1 Hristos muniHitile menonitilar ~i peste cinci ani cand poate fi acardat numai prin cufundal'ea comrevine In Anglia organizeaza gruparea "bappieHl ~i numai ace1ara care au devenit mai ti~tilor generali". intai credincio~i prin Evanghe1ia ~i prin hal'u1 Bapti~tii Inceal'ca sa reactualizeze madul lui Dumnezeu ~i sunt in stare sa marturide viata a1 primilar cre~tini. Ei considera ca seasca personal credinta lor in Hristos, deci dupa oficializal'ea cre~tinismului de catre nu ~i prunci1ar". Zwingli a fo10sit prima data Constantin cel Mare, noua religie s-a adaptat termenul de "bapti~ti", pentru cei care-i bomereu cerintelar vremii ~i soliciHlrilor Impatezau pe adulti. ratilar, s-a organizat administrativ ~i s-a farmalizat; serviciile divine au fost "dezbracate Practica botezu1ui 1a majorat s-a ivit inainde miezul noutestamentar ~i imbdicate cu alta tea RefOlmei. Adversarii i-au numit peace~ti credincio~i "anabapti~ti", adidi "reboteza~i pompa". Baptismu1 inceardi sa revina la tori" sau "botezati din nou". Erasmus din viata cre~tinismului primal' renuntand la "fruLeyda ~i prietenu1 sau Luther, cercetand musetea formei". Actualii bapti~ti continua ideile despre botez ale "bapti~tilor paltitextele bib lice au propus 0 noua perspectiva pentru intelegerea tainei botezului. Conflicculal'i", desprin~i din puritani prin 1616 ~i Cal'e erau fide1i ideilar lui Calvin. Dintre te1e ivite in 1egatura cu divergente1e doctrinal'e i-au silit pe anabapti~ti sa se refugieze in ace~tia, unii s-au refugiat In America (1631), pe "Vechiul continent", au ramas comunitati Boemia, Turingia, apoi E1vetia, ial' dupa infrangerea din 1525 ~i distrugerea "Noului In Olanda (1820) ~i din 1834 activeaza prima Sion" din ara~u1 Munster, cei Cal'e au scapat comunitate baptista germana In Hamburg. se Impra~tie prin toata Europa. Prin diferite ~ raspfmdit apoi In toata Europa. locuri sunt numiti altfel: spre nard ~i In " Tratatul de 1a Adrianopa1 (1829) ~i to1eUcraina Ii se zice menoniti, In 01anda si tinu, , , ,.ranta religioasa a stapanirii turce~ti a favoturile poloneze antitrinital'ieni ~i socinieni ~rizat colonizal'ea germanilor In Principatele (dupa nume1e lui Socinius), In Transi1vania ::c Romane. Din 1856 incepe sa activeze 1a un timp au fost identificati cu unitarienii. !3ucure~ti a comunitate a bapti~tilor gelmani. In Transilvania, care era sub stapanire austroMulte dintre aceste idei au fost raspandite pe teritariu1 Romaniei de anabapti~ti. Anaungara, veneau de la Viena ~i Budapesta bapti~tii nu botezau copii, erau numiti "noii '>." multi colportori de Biblii, angajati ai Sociecre$tini" ~i spiritualitatea 1ar religioasa era 'tatii Biblice Britanice. Ei vindeau ~i explicau mai afectiva decat rationalismul protestant, ~Scriptura popu1atiei germane ~i maghial'e din tinuturile Bihar, Timi~oal'a, Bra~ov, ~.a. In biserica era "vie". La opresiuni1e autoritatilor 1871 la Salonta Mal'e exist a deja un grup de rezistau pasiv Intarindu-~i credinta, practicau bapti~ti maghial'i, desprin~i din biserica recomunitatea averilor. Baptismul actuall~i al'e originea In comunitatile calvine engleze de 1a _farmata. De~i la Inceput s-a raspandit printre Inceputul secolului al XVII-lea. Luther ~i '= maghiari ~i germani, credinta baptista a trec zit ~i interesul romanilor. In 1893 in Bihar Calvin au sesizat nepotrivirile dintre traditie erau deja 11 biserici baptiste romane~ti iar in (botezul pruncilor, pedobaptism, dupa Vechiul Testament) ~i uzanta apostalica (botezul la co "regat" din 1900 incep sa se boteze noutestamajarat, Isus a fost botezat cand era matur). 0 mental' ~i romanii. Romanii care initial s-au integrat comunitati1ar baptiste maghial'e sau Varsta botezarii era 0 preocupare esentiala-Q germane Incep sa-~i formeze biserici propentru preotul Toma Munzer Cal'e In 1521 a prii: Sebe~ Alba (1912), Paltos (1913), Alba creat societatea "anabapti~tilar revolutional'i". Iulia (1914), Mihalt (1914), Lancran (1914), Infrangerea lui Munzer (1525) i-a obligat pe

58

'\/Petresti Alba (1916), Urlat (1917) etc. In p\,' ~""'~;.... __~~e:~,~ ~'1910 erau in Transilvania 147 biserici baptiste cu 2.237 credincio~i. ~i in Banat rasp andirea baptismului a fost ajutata de colonizarea in aceasta zona a populatiei germane (sec. XVII - XVIII) ~i incorporarea Banatului in Ungaria (1780). Vfmzatorii de Biblii rasp andesc credinta noutestamentara, iar in 1879 este savfu.. it primul botez la Timi~oara. Trep~ tat comunitatile cu etnii mixte se separa, fiecare organiz'andu-se in biserici separate. In tinutul Cara~ baptismul patrunde prin 1910 dar in 1913 existau deja 7 biserici. In tinutul Severin, in 1917 erau 38 de biserici baptiste pentm ca in 1928 numaru110r sa creasdl1a lOI. Un vechi 1eagan a1 baptismqlui j este tinu~ ,.-.'tul Dobrogei. In zona Deltei '~-a}l).. intors 0 e paJ.tedintre anabapti~tiirefugiati dIn Transilvania in Ucraina ~i spre Crimeea. In 1862 ei formeaza 0 biseridi baptista la Catoloi (in apropiere de Tulcea) care durea~.a.:,J!anain 1941. .. ComuniUiti mai mici seivesc in Tulcea (1862) Cernavoda (1902) ,~.a., astfel ca in 1919 erau in Dobrogea 6 biserici baptiste cu 140 credincio~i botezati ~i 90 apartinatori. In Bucovina religiile noutestamentale patrund de timpuriu pe dii variate. Ajul1g aici colportori de Biblii, adepti ai unor asociatJi religioase create in Austria, Rusia, Germania. Izgoniti prin 1762 din Saxonia ~i Austria, anabapti~tii s-au a~ezat 01 In Bucovina, unde comunitatile de la Cernauti ~i Fratautii Vechi (1ang~Rapauti) au supravietuit pana dnd saW,col1topit)ln bisericile baptiste. In 1910 la CitnIhifr; fost deschis un depozit al societatii baptiste britanice caJ.edifuzand Scriptura in romana, german a, ucraineana, rusa, raspandea ~i ideile botezului testamental. AceasUi activitate spornica a facut ea in 1919 sa aetiveze in Bueovina 19 biseriei baptiste romane~ti (Cll 101 botezati ~i 94 apartinatori) ~i 11 biserici baptiste germane (91 botezati ~i 72 apartinatori) . .--/ Primele comuniHiri baptiste, ee1e din secolul treeut, aveau un caracter familial, cuprindeau putini credincio~i care se adunau pentru a citi ~i comenta Biblia. Ceremonialul era simplu, cantarile erau transmise oral sau copiate, de multe od denaturat. Abia In 1897 au fast tradus~....1;l.Uiparite primele 200 de cantari folosite 111{}tu~'editiile de dupa 1922 avand peste 600 cantari. Regimul ofieial al cultului

a fost reglementat diferit de la 0 provincie la alta. Oarecare toleranta religioasa exista ~i in Principatele Unite. In Transilvania, unde baptismul era destul de raspandit, autoritatile centrale incercau sa fie indiferente fata de problemele confesionale. Relatiile cu bisericile erau rezolvate local, dar nu erau excluse tensiunile ~i ehiar unele persecutii, acestea Insa erau frietiuni minore ~i uneori personale. Legea 43 din 1895 a reglementat situatia religiilor din Transilvania, in sensul ca "Oricine poate propovadui ~i urma liber orice credinta sau religie, pe care 0 poate exercita ~i manifesta in cadru1 dispozitii1or legii tarii ~i a cerintelor bunelor moravuri pub1ice. Nimeni nu poate fi Impiedicat sa-si exercite cultul religios ..." (art. 1). Intre bapti~ti s-au ivit Insa disensiuni. Bisericile Indrumate de H. Meyer (printre care muIte comunitati baptiste formate din romani ~i germani) refuza recunoa~terea legala a cuItului. Celelalte biserici, caJ.e accepHi recunoa~terea, se organizeaza In "Uniunea bapti~tilor" (1897), fac demersurile necesare ~i in 1905 Ministerul de Interne printr-un ordin informeaza autoriHitile ca bapti~tii se pot aduna fara autorizatie, pot tine eursuri bib lice, conferintc pastorale, congrese, se bucura de Inlesniri ~i scutiri din partea statului. In 1905 Ministerul Cultelor ~i lnstructiunii Publice aproba ~i primul statut al bapti~tilor In care se arata ca acolo unde "se afla atatia bapti~ti, ca sunt in stare a sustine predicator, casa de rugaciune, ~coala duminicaUi pentru copii, ~i pot a se Ingriji de cre~terea sufleteasca a credineio~ilor; se poate forma comunitate independenta". Acestea au favorizat raspandirea credintei baptiste. In 1917 erau In Transilvania 23.000 bapti~ti dintre care 11.000 maghiari, 10.000 romani, 1.000 germani ~i 1.000 slovaci. Dar 85% dintre comunitatile baptiste romane~ti nu acceptasera recunoa~terea. Abia congresul de la Buteni (1919) stinge conflictul dintre recunoscuti si nerecunoscuti. Dup~'alip~~\ Tran;ilvaniei la Romania se refac ~i 'se-cbnsolideaza comunitatile baptiste care in eonditiile fluctuatiei ~i refugierii populatiei ~i-au diminuat activitatea. Un 1'01 important In raspandirea credintei noutestamentale a avut intoarcerea prizonierilor de razboi care fuses era In lagarele din Rusia unde Imbditi~asera noua credinta. Numarul

il
II
I,

59

credincio~ilor spore~te mereu (dupa inregistrarea din arhiva cultului, unde sunt inregistrati ~i membrii botezati ~i apartinatorii): in 1922 erau 22.228 membri in 1930 erau 51.000 membri, in 1942 in cele 54 comunitati baptiste erau 93.842 membri, iar cand aufost. di~ .~?Ur~9)11~scuti.~12~:!)~ erau in Ro'frianii:l"cam'TOO.OOO bapti~trl< Legea pentm regimul general al cultelor din 1928 recunoa~te (art. 53) situatia ~i drepturile comuniH1tilor "baptiste acordate prin legea 43 din 1895. 1nsa reglementarile ulterioare au caracter restrictiv, regimul religiilor noutestamentare se inaspre~te mereu. Prin legile 927 (1942) ~i 431 (1943) au fost desfiintate toate asociatiile religioase din Romania, ca urmare bapti~tii nu mai pot desfa~ura 0 activit ate leg ala. Aceste legi au fost anulate prin decretul 1626 din 31 august 1944, iar in octombrie (1944) bapti~tii reintra in vechile drepturi. La Congresul general baptist din Romania (27-28 octombrie 1945) de la Arad 19~?," a fost. aprobat statutul .cvltullJi c~:~J"!L va 1'iconfirma,t 9.l?"illinisteLUlult~10r. "'--' Dupa actualul statut al bisericilor baptiste, acestea se organizeaza in "Uniunea Bisericilor Cre~tine Baptiste din Romania". Ele nu sunt insa subordonate ~i conduse de catre ierarhia centralizata, ci doar indmmate spiritual.

Organismele generale de reprezentare ~i organele executive sunt alese in spiIit congregationist. Noul statut cuprinde modul de organizare al bisericilor locale ~i a Uniunii Bisericilor Cre~tine Baptiste. Uniunea este condusa de un consiliu (51 de membri). Reprezentantii bisericilor in consiliu sunt ale~i de comunitate. Conducerea permanenta este asigurata de pre~edinte, doi subpre~edinti, un secretar general si un secretar general adjunct, doi consilieri. I~ cadrul Uniunii functioneaza un institut teologic universitar (Bucure~ti) ~i lnstitutul Biblic "Emanuel" (Oradea). Uniunea are licee (Timi~oara, Bucure~ti, Cluj). Uniunea Bisericilor Cre~tine Baptiste din Romania face parte din Federatia Europeana ~i Alianta Baptista MondiaUi. Uniunea baptista din Romania cuprinde acum aproximativ 110.000 de credincio~i, din 1.500 biserici, grupate in comunitatile: Arad, Brlli.1a,Bucure~ti, Cluj, Oltenia, Oradea, Sebi~, Sibiu, Suceava, Timi~oara ~i Conventia bisericilor baptiste maghiare, slujite de 350 de pastori. * Dupa inregistratile din arhiva eultului, unde sunt euprin~i membrii botezati ~i apartinatori. ** 'Capitol realizat ell sprijinul pastorului Iulian Tataru - 1991 ~i aetualizat ptin datele ptimite in 1996 de la Simion Tama~, secretar la Uniunea Baptista.

60

lo.<CttLTltLCRE$TIN

DUPA EJIANGHEL/E

PRINCIPIILE

CREDINTEI

Cre~tinii dupa Evanghelie afirma ea Isus s-a jertfit pentm a-I izbavi pe oameni de pacat. Credinta "din tot sufletul" In Isus este ealea mantuirii; nu este neeesar ea oamenii sa apartina unei biserici ~i nici sa savar~easea taine, ritualuri, sa se Inehine la sfinti, moa~te, ieoane. ComunWitile de eredincio$i nu sunt conduse de persoane cu hal', ci de "consilii frate~ti". Botezul, fi"angerea painii, cununia sunt savar~ite de vestitori varstniei, priceputi in explicarea Evangheliei. Cre~tinii dupa Evanghelie incearca sa renasca misiunea evanghelizatoare savar~ita de apostoli ~i de primii cre~tini. Dupa instituirea ofieiaHi a cre~tinismului de ditre Constantin eel Mare, 0 parte dintre cre~tini au considerat ca bisericile legalizate ~i-au pierdut menirea vie de a vesti Evanghelia. Astfel, ~i In vechime, ~i de-a lungul istoriei au existat grupuri de cre~tini care au respins aspectul oficial ~i institufional, preocupandu-se, cu posibilitati modeste, de dispandirea Cuvantului lui Dumnezeu. Actualii cre~tini dupa Evanghelie se considera urma~ii acestora. Ei erau crestini "liberi", considerati, "ere, tici" de catre bisericile oficiale, ~i s-au conturat ca arientare religioasa distincta odata cu Reforma, dupa traducerea Bibliei in limba poporului ~i raspandirea ei pana In eele mai indepartate a~ezari. Mi~carea darbysta, mai ales dupa formarea comunitatilor din Elvetia a 1nsufletit aceasta ori~ntare, raspandiHi ~i pe teritoriul tarii noastre. In tinuturile romanilor circulau multi "eolportori". care vindeau ~i explicau, pc intelesul camenilor de rand, Evanghe1ia ~i alte serieri religioase. Aeea perioada este eonsiderata de catre ere~tinii dupa Evanghelie "ziua 1nceputurilor slabe", dnd Biblia patmndea sporadic, era citita individual ~i camentata in gmpuri mid. Actualul statut al cultului afirma: "Cre$tinii dupa Evanghelie au drept scop sa creada ~i sa traiasca adevarul Evangheliei, ~i sa prediee pc Domnul Isus Hristos". Dumnezeire a este farmata din TaHil, Fiul ~i Sfantul Duh. Isus este singurul ~i ve~nieu1 Fiu a1 1ui

Dumnezeu, de aceea~i fiinta cu e1, care s-a faeut om nascandu-se din Fecioara Maria, a fost rastignit, a 1nviat ~i s-a 1na1tat la cer. Din ziua caderii in pacat a 1ui Adam toti oamenii sunt pacato~i. Prin jertfa sa, Isus i-a 1mpacat pe oameni cu Dumnezeu, sange1e sau i-a discumparat. Cei care cred In Evanghelie ~i-l primesc pe Isus ca Mfmtuitor ~i stapan au iertarea paeate10r ~i viata ve~nidi ~i nu mai vin la J;udecaH1.Toti oamenii vor 1nvia si vor , , 1'iraspHititi dupa faptele lor. Credinta In jertfa de pe cruce, Intoarcerea la Dumnezeu este pocainta, totala schimbare a omului, na~terea din nou. Cei nilscuti din nou, pocaiti ~i rascumpm:ati prin sange1e lui Isus, formeaza biserica.

UNIUNEA COMUNIT ATILOR CRESTINE DUP A EV ANGHELIE , A DIN ROMANIA nri~care "evanghelica" original a are loc ill Romania, 1ncepand de prin 1880, cand misionari din Germania si E1vetia, care veneau 1a . " rude1e lor din jurul Brasovului, mai ales 1a Cisnadie, aduceau ~i noil~ idei. In 1899 E. H. Boradbent, care facea parte din "Adunarile cre~tine lib ere din Anglia" a caIatorit prin Constanta ~i Bucure~ti, publicand 1ntr-o revista elvetiana un articol prin care-i 1ndemna pe misionari sa raspandeasca Evanghe1ia ~i In Romania. Francis Berney a raspuns acestei chemari, a venit 1a Bucure~ti 1mpreuna cu familia ~i a Inceput evanghelizarea mai 1ntai printre cunoseatorii de 1imba franceza ("Reunions evangheliques fran9aises", eu revista "La Reunion des croyants pour Ie culte"). Reuniunile, chiar ~i unde se vorbea romane~te, aveau 1a 1nceput un caracter restrans, familial. Din 1901 se fac primeIe botezuri, sunt organizate adunari pentm fete, 1ncepe activitatea ::;ila Constanta. Inmultirea numarului credincio~ilor a atras atentia autoritatilor care In 1909 au expulzat din tara familia Berney ~i pe alti misionari straini. Berney s-a stabilit 1a Rusciuc ~i a pastrat un contact permanent eu mi~carea cvanghe1ica

61

din Romania, a fost vizitat deseori, chial: a organizat cursuri de pregatire pentru conduditorii primelor adunari din tara no astra. Mici comuniHiti, formate la inceput din membrii familiei ~i prieteni s-au ivit parra la primul razboi mondial in multe locuri din tara. Populatia de limba german a Ie-a organizat la Ra~nov (1902-1903), Codlea (1905), Sibiu (1906-1909). In randul credincio~ilor luterani din Bra~ov a inceput 0 mi~care de ''lntoarcere la Durnnezeu". La Cisnadie a fost creata "Libraria Betel", care vindea literatura pentru credincio~i. Tot acolo, din 1919 incepe tiparirea revistei "Der Evanghelist in Siebenburgen" (Evanghelistul in Ardeal) iar mai tfu:ziu "Der Evanghelist in Gross Rumanien" (Evanghelistulin Romania Mare). Alte adunari sunt consemnate, din 1905 la Craiova, iar intre 1908-1909 ~i in comunele vecine, la Ploie~ti (1907-1908), la Bfu:lad (1910-1911). Se mentioneaza ca locuitorii din Patrauti (judetul Radauti) care au fost in Banat la muncile agricole s-au intors cu noile idei, pe care au inceput sa le dispandeasca in zona. Elevii de prin satele moldovene~ti care mergeau la ~coli in ora~ele basarabene (mai ales Cernauti), unde erau grupuri baptiste sau evanghelice, se intorceau cu 0 viziune noua asupra Sfintei Scripturi. Un rolinsemnat in etapa de inceput a raspandirii noilor idei I-au avut misionarii straini (Buhrer, Kreuz, Segall, Vervloct, Haupt, iar dypa 1920 Paul Pern~t'E:IT1ile FreYIT1ond~.a.).t Misionarismul evanghelic a luat pl:opoi"tii ~i printre evreii care erau In numar mare in Moldova si B~~<lrabi<ll1; 1881-1882 la Chi~inau este i~filntafasocietatea "Mildmay Mission" care avea ca scop propovaduirea Evangheliei printre evrei. losif Rabinovici, fondatorul societatii, a creat la Chi~inau adunarea "Betel", unde Evangheliaera explicata In ebraidi, ru: sa ~iroTI1~na. h~Primul dizhoi mondial a sUlnjenit consolid area primelor adunari ale cre~tinilor dupa Evanghelie, a~a cum a perturb at intreaga activitate ~i organizare de pe teritoriul tarii. Comunitatile ramase sub ocupatie aveau 0 activitate instabiUi ~i putini credincio~i, dar au supravietuit. Multi evangheli~ti s-au refugiat in Moldova, unde evanghelismul a cunoscut 0 oarecare prosperitate. La la~i, in 1917-1918 credincio~ii se adunau in vechi

cladiri - unele parasite - in baraci, cantine, continuand propovaduirea Evangheliei. o etapa noua in activitatea de evanghe1izare s-a realizat dupa razboi. Francis Berney care urmarise permanent activitatea adunarilor din Romania i-a sprijinit pe Grigore Constantinescu ~i Florea Moisescu sa pIece in Elvetia pentru aprofundarea cunoa~terii Evangheliei. Dupa intoarcere, ei au desfa~urat 0 permanenHi activitate misionara, Florea Moisescu a fost ~i redactorul revistelor "Viata ~i lumina" ~i "Cre~tinul". Un rol important in raspandirea Evangheliei ~i formarea nucleelor viitoarelor adunari I-au avut prizonierii de razboi deportati in lagarele din Siberia unde au intrat in contact cu misionarii evangheli~ti. Intorcandu-se in satele lor din Transilvania, Banat, Basarabia, Moldova, ei au format mici grupuri, lill:gite apoi treptat, in care era citita ~i discutaHi Evanghelia. Unii dintre ei au devenit misionari voluntari: umblau din sat in sat si raspandeau noile idei. Intre ce1e doua di~boaie mondiale activit atea misionara evanghelidi era supravegheata cu severitate, unii evangheli~i au fost arestati, intemnitati, batuti. Prizonierii de dizboi din Rusia care s-au a~ezat in ora~ul Siret au reu~it sa formeze 0 adunare care s-a dezvoltat repede, in 1936 '!.u construit 0 casa proprie de rugaciunTIn ~'e se adunau ~i credincio~i din satele vecine. La la o conferinta regionaHi tinuta in 12~4 Siret au luat p~rte reprezentanti din"4n~calitati unde existau comunitati. In randul populatiei d~ limba maghiara activitatea evanghe1idi s-a remarcat prin 1920-1924, inceputa in ora~ul Vulcan (Valea Jiului). In 1922 la Vulcan actiona 0 grupare de 16 cre~tini dupa Evanghelie, proveniti din rarrdul reformatilor. Ei au format in cadrul bisericii reformate asociatia "Betania" ~i erau numiti "betani~ti". Bisericile ortodoxe ~i reformate Ii prigoneau pe "betani~ti", ei se intaIneau in locuri ascunse, uneori noaptea. Dupa 1925 au intrat in legatudi cu adunarile din Ungaria, un prilej in plus pentru a fi urmariti de autoritati. Mi~carea "betanista" s-a raspandit apoi printre reformatii din toaHi Transilvania. La cultul crqtin dupa Evanghelie aderau ~i credincio~i proveniti de la alte culte neoprotestante. Prin 1922-1923 in Craiova ~i uncle 10calitati din jur se ivisera nemulturnili in randul

62

adventi~tilor, unli dintre ei desprinzandu-se ~i formand 0 noua gmpare pe temeiul Evangheliei. In nordul Transilvaniei erau nemul!umiri in legatura eu aspeetele organizatoriee S1 administrative in randul bapti$ti10r. In 1930 1a elu j cativa bapti~ti formeaza "Adul1area cre~tiI1ilor bapti~ti Eberi", numarul mt;mbrilor gruparE cresdlnd intr-un an de 1a 8 1a 31. Din 1934 ei s-au alipit cre~tinilor dupa Evanghelie, propovaduind Biblia in limba rnaghiara. Treptat regimul cultelor ~i asociatiilor religioase din Romania S-(l lnasprit. Decizia nr. 4781 din 1937 interzieea sectele ~i asociatii1e re1igioase dar aproba activitatea in continuare a adventistilor de ziua a 7-a si a Crestinilor dupa E;anghelie. In aceste' imprej~ra.ri, penlm a-~i consolida autoritatea fata de organe1e politice, in 1939 are loc 0 fuziune dintre "Cre~tinii dupa Scriptura" ~i "Cre~tinii dupa Evanghehe". Aceasta fuziune a pastrat autonomia adunarilor - acceptand trecerea de la unele 1a altele ~i free vent area reciprodi fiecare ~i-a mentinut lnsa ideile ~i specificul cultual, fill-aobligatia unificarii depline. Ulterior, prin de-cretul din 30 decembrie 1942 a fost retrasa recunoa~terea legaHi a tuturor asociatiilor'religioase, anulate autorizatiile de functionare, Ie-au fost confiscate bunurile, illchise casele a.clunc ~i Inasprita prigo ana impotriva credincio~ilor, eei mai activi dintre ei fiind arestari. Abia in 1944 cre~tinii dupa Evanghelie s-au putut Intruni iara~i liber, din 1946 fiind recunoscuti ca asociatie IegaBi. In baza Decretului nr. 177 din 1948 ~i-au elaborat Statutul de organizare ~i func!ionare, recunoscut 1'n 1950. Dupa 0 uniune de jumatate de seeal, In ianuarie 1990, in noile conditii create activitatii cultelor din tara no astra, cele doua orientari evanghelice din Romania s-au separat, continuandu-~i independent activitatea misionara. Reeensamantul din 1992 inregistra 49.392 de credincio~i apartinfmd cultului, dintre care 0 parte sunt grupati in Biserica Evanghelidi Romana.

BISERICA EV ANGf-i'ELICA ROMk'\TA Mi~carea de trezire 1a viata religioasa care patrunsese ~i In tara noastdi, se adresa la Inceput mai ales populatiei germane, maghiare sau vorbitorilor de umba franceza din Romania.

Biserica Evanghelica Romana sau "Mi~carea tudorisUi" - dupa numele preotului Teodor Popescu - reprezinta 0 mi~care originaHi de I'einviere a vietii cre~tine, inceputa chiar in cadml ortodoxiei, dar desprinsa ulterior de biserica ortodoxa. "Poporul nostru avea nevoie de propovaduirea clara a adevlirului ea Isus este de ajuns pentm mantuirea sufletului ~i pentru 0 viata curata". Formata ~i consolidata dupa 1920 are astazi un numar apreciabil de credincio~i (peste 15.000) ~i este raspandita in 23 de judete. Teodor Popescu (1887-1963) provenea dintr-o familie Cll traditie ortodoxa (dintr-un sat apropiat de Ploie~ti), atat tat3.1,precum ~i alti doi dintre fratii sm au fost preoti. Dupa tenrIinarea Institutului Teologic din Bucure~ti, ell~i lueepe doctoratulln teologie Ia Cernauti ~i este titularizat ea preot la biserica Sfantul ~tefan ("euibul eu Barza"), din apropiere de Ci~migiu, remaI'dlndu-se printr-o viata evlavioasa ~i daml predicii, haruri care atdigeau un numar mare de ascultatori, fUnd apreciat de credincio~i, dar ~i de multi oameni de eultura ai timpului: Nicoiae Iorga, Constantin Giurascu, Simian Mehedinti, Mitropolitul Balan, poetul Dimitrie Nanu ~.a. Anii grei ai primului 1'azooi mondial S-3U Imbinat cu unele evenimente triste din viata personaHl a lui Teodor Popescu. Acestora el Ie-a raspuns prin adancirea studierii Sfintei Scripturi. Inca din adolescenta, chiar printre seminari~tii institutului teologic, observase ea religia este pentru multi eredincio~i mai mult 0 t1'aditie ~i obi~nuin!a, 0 manifest are formala ?i ocazionala Cia sarbatori, evenimente), ritualizata, dar fill-a a fi traita. De~i participa la ceremonii, credincio~ii nu cunosc Evanghelia El se exprima di este necesara mtoareerea 1a Scriptura, aratfuld cia Isus n-a venit pe pamant doar pentru a ne da mvatatura ScriptuI'ii, fiinddi Dumnezeu ar fi putut s-o transmita ~i prin prooroci. Esential este faptul ca Isus s-a jertfit pentlU noi, adica pentru fieeare om. Jertfa sa aduee in atentie "pacatur', element esential In viata bisericii evanghelice. Isus ~i-a dat viata pentru rascumpararea oameni10r din paeat ~i I'mpacarea acestora ell Dumnezeu. Teodor Popescu citea multa literatura cre~tina pentm a cunoa~te diile mantuirii ~i modul de legatud't a omului eu Dumnezeu.

63

Uneori se considera ca asupra sa 0 influenta


deosebita a avut-o literatura darbysta. Treptat el a ajuns la dlteva concluzii esentiale pentIll noua biserica: omul este paditos ~i se poate mantui numai prin jertfa lui Isus. Cine l~i recunoa~te pacatele ~i crede In aceasta jertfa este iertat. Modul de mantuire este deci marturisirea credintei In Hristos. Isus n-a venit sa ne dezvaluie care sunt pacatele noastre, ci sa ne salveze din pacat. Salvarea se realizeaza prin pocainta, care este temelia credintei. De pacatul care apasa asupra fiedlruia, orice om se poate elibera numai daca-~i schimba viata ~i lncepe 0 viata noua, dupa Evanghelie. Fara pocainta, credinta l'amane 0 lnsumal'e de idei, nu patmnde In suflet, e 0 planta fara radacini. Marturisirea Evangheliei nu Inseamna doar cunoa~terea111vataturilor, i nuc mai prin trairea Evangheliei, devii credincios. Mantuirea e comunicarea cu Isus ca persoana vie. Doar aceasta te scoate de sub puterea pacatului, ~i poti deveni sfintit, ~tiut fiind ca In eel' nu va intra nici un pacatos. Pocainta ~i scoaterea din pacat este cautarea mantuirii ~i se face Cll framantare ~i durere. Dumnezeu ne cheama ~i lucreaza prin harul sau, nu ~tim cand ~i de ceo Teodor Popescu, Inpredicile sale Ie vorbea oamenilor simplu ~i natural, zugdivinduIe propriile pacate, pe care Ie confmnta cu Scriptura, oferind asculUitorilor 0 oglinda a vietii dusa In afara credintei. La biserica "Sfantul ~tefan" numarul credincio~ilor era In cre~tere. Din 1920 a fost numit aici ca diacon Dumitm Cornilescu. Neglijand asperitatile temperamentale care-i deosebeau pe Teodor Popescu ~i Dumitm Cornilescu ei se InHllneau Intr-o comuniune de idei ~i sub acest aspect au servit aceleia~i credinte toaUi viata. D. Cornilescu Inca din timpul studentiei la Institutul Teologic din Bucure~ti se dovedise un Inzestrat cunoscator al limbilor straine ~i traducea literatura cre~tina din autori moderni. Principesa Calimachi Raluca I-a subventionat pentru traducerea Bibliei In limba romana moderna. In 1920-1921, este tipru:iHi~i difuzata Biblia tradusa de Cornilescu. Pana In 1923 cand Dumitru Cornilescu pleaca din Romania, el a fost un sfatuitor credincios al lui Teodor Popescu In activi-

tatea de fundamentare ~i raspandire a noilor idei. Pentru enoria~ii dornici sa aprofundeze cunoa~terea Scripturii, ei au creat cercul "1a ~i cite~te", organizau conferinte publice, se adunau la Inceput chiar acasa la Teodor Popescu. Dumitru Cornilescu traducea ~i tiparea literatura cre~tina de popularizare, [3.cea efortul de a-i atrage pe participanti la 0 viata religioasa activa ~i con~tienta, fara formalism ~i ritual. Din 1921 Cornilescu Incepe editarea revistei bilunare "Adevlirul cre~tin", la care Teodor Popescu a colaborat permanent. Atunci cand numaml participantilor la discutiile pe teme biblice a crescut, Ministerul 1nstructiunii a aprobat ca ei sa foloseasca salile unei ~coli primm'~ din apropierea bisericii Sfantul ~tefan. Incepea astfel evanghelizarea publica. Erau folosite cantarile traduse ~i adaptate de Cornilescu. Credincio~ii cantau, dupa care citeau ~i explicau pasaje din Evanghelie. Indemnul predicilor lui Teodor Popescu era spre Intoarcerea la Sfanta Scriptura, iar tema discutata frecvent, analiza pacatul si modalitatea mfmtuirii. In predicile pregatite cu migaIa de Teodor Popescu - publicate ulterior In mai multe editii - Ii se vorbea oamenilor simplu ~i natural despre propriile pacate. Comentarea textului biblic Ii m'ata fied'imi3; gre~elile ~i nelmplinirile, explicandu-i apoi calea prin cm'e se poate mantui. Isus s-a jertfit pentru a-i rascumpara pe oameni din pacat. Fiecare se poate mantui daca 11 accepH'ipe 1sus ca propriul sau Mantuitor ~i-i urmeaza calea, Incepand 0 viata noua, dupa Evanghelie. Celor veniti la spovedanie, Teodor Popescu Ie spunea: "prin credinta In jertfa Domnului Hristos poti fi iertat, alt mijloc nu exista". Cei convin~isa urmeze calea lui Isus lncep sa se remm'ce ~i printr-o noua etica sociala, alte preocupari, unii lnvata carte pentm a citi Biblia. La slujbele de la "Cuibul cu Barza" ~i la predicile lui Teodor Popescu se aduna un public tot mai numeros, vin oameni de cultura, preoti, studenti de la institutul teologic. Cei care trec prin Bucure~ti, din alte ora~e, preiau ~idispandesc noile idei. Mi~cm'eade trezire de la biserica Sfantul $tefan intra in conflict cu traditia reIigioasa ~i atrage atentia autoritatilor bisericii ortodoxe. Predicand credinta In Isus, Teodor Popescu aprecia ca Inchinarea la sfinti sau

64

mijlocirea acestor a sunt inutile, motiv pentru care InHitura treptat din slujbe ~i rugaciuni partile referitoare la ace~tia. El recuno~tea ca poporul nostru este aghiolatru (lnchinator la sfinti), dar aceasta este 0 dovada ca nu-l cunoa~te pe Dumnezeu. Cel care crede ca pentru mantuirea lui pot sa intervina sfintii nu mai este credincios, lasa aceasta grija In seama sfintilor. Odata cu renuntarea la Inchinarea la sfinti, devine inutil ~i cultul icoanelor, cultul ~i pomenirea mortilor ~.a. Teodor Popescu se considera un ortodox care a luat In serios Evanghelia. "Eu nu urmaresc reforma Bisericii romane, - se exprima el - ci reforma sufletului omenesc luat individual ~i anume prin Evanghelie". Prin anii '20 multi oameni de cultura ~i anumiti preoti se exprimau ca unele biserici l~i pierdusera suflul religios, au devenit institutii politice ~i laca~e pentru ceremonii laicizate. Teodor Popescu se ralia acestui curent de relnnoire a vietii religioase. Durnitru Cornilescu, un sfatuitor energic ~i activ al noii mi~diri este nevoit sa pIece In Germania, apoi In An~lia pentru a se stabili definitiv In Elvetia. In presa se intensifidi polernica in legl:ltura' cu mi~carea tudorista. Poetul D. Nanu se exprima di cei care nu vor sa-l primeasdi pe Isus ca Mantuitor personal se tern di vor da Gchii cu el, ei vor sa ajunga In rai ca elevii chiulangii promovati prin protectia "sfintilor". Instigata ~i de rauvoitori, conducerea bisericii ortodoxe a hotarat Inchiderea bisericii Sfantul -Stefan, In decembrie 1923, fapta socotita "0 ru~ine" de catre Nicolae Iorga in "Neamul Romanesc". Enoria~ii se revolHi impotriva inertiei batranilor administratori ai credintei, Intrebandu-se: acum biserica ce face cu sufletele noastre? Procesul teologic, repetat la sinodul bisericii ortodoxe ~i la consistoriu, hotill'a~te In cele din urma caterisirea lui Teodor Popescu ~i scoaterea sa din randul clerului. Exclus din biserica ~i urmarit chiar de politic, Teodm Popescu predica In continuare Evanghelia (Vestea cea Buni'i). Credincio~ii se aduna in case particulare, Inchiriate, uneori fill'a autorizatie. Este chemat in provincie (la Ploie~ti, Carnpulung Musce1, Bu~teni,

Buzau, Targovi~te, Barlad, Bicaz), In rnicile comunitati de credincio~i. Era urmarit de autoritati si de preotii ortodocsi, huiduit, batut , , ~i uneori arestat. In 1925 incepe construirea unei case proprii de rugaciune In Bucure~ti, iar In 1926 rninisterul cultelor accepHi Intrunirile lor chiar daca nu sunt constituiti Intr-un cult organizat. Sunt cunoscuti ~i mentionati cu numele de "Cre~tini dupa Scriptudi". Prin ideile lor "Cre~tinii dupa Scriptura" se apropiau de "Crestinii dupa Evanghelie". In 1939, pentru a-~i' consolida autoritatea in viata social-politica ~i fata de ministerul cultelor, ce1e doua orienHiri fuzioneaza ~i se Inregistreaza In comun 1a organele administrative. Printr-o scrisoare (circulara) din octombrie 1939 Teodor Popescu explica deosebirile spirituale ~i cultuale existente ~i care se pastreaza Intre ce1e doua biserici, precizand Insa ca In acel moment erau mai importante interese1c care Ie apropiau. Se preciza di toti cei care-l urmeaza pe Isus sunt frati, "a1bine harnice", dar ca fiecare va continua sa traga la stupul sau. Interzicerea "asociatiilor" religioase In preajma celui de al doilea razboi mondial a atras prigonirea ~i persecutarea credincio~ilor dupa Evanghelie ~i Scriptura. Ei se adunau In ascuns, erau arestati ~i condamnati, casele de rugaciuni au fost confiscate, publicatiile interzise. Din toamna anului 1944 se pot aduna iara~i liber. Teodor Popescu l~i reia activitatea In comunitatea de la Bucure~ti, prin tara Insa predica mai rar. Asociatia Cre~tinilor dupa Evanghelie devine Cultul cre~tin dupa Evanghelie, care a fost recunoscut pe baza legii din 1948. Cele doua orientill-i evanghelice unite in 1939 ~i-au continuat activitatea In comunitati separate, cu propriile idei ~i practici, putine fiind cazurile de trecere de 1a une1e la altele. Intr-o scrisoare din 1956 Florea Moisescu preciza muIte dintre deosebirile ramase Intre cele doua culte. Atunci cand s-au ivit Imprejmill-i favorabile pentru ca ele sa desfa~oare 0 activitatea independenta, ele s-au separat (ianuarie 1990), fo~tii "Cre~tini dupa
).. )

ScriJ?f-llta"reunil1du:se In Biserica Evanghelica Romana.

65

11. CULTUL PENT/COSTAL *

CREDINT A PENTICOST ALILOR Pentieostalismul este 0 eontinuare a mi~carii de "rede~teptare" a eredintei care a euprins mai ales seeolul al XIX-lea. Predieatom 1Charles F. Parham de la 0 ~eoaHibiblidi din Topeka (Kansas), pe la 1900 ineepe sa propovaduiasca ideea di asupra eelor ereJl_<;:~~.ti~ capadincio~i eoboara Duhul Sfant, __ I tfmd daml vorbirii in limbi;nelnvatate~\glo~ solalia). Aeest dar, spune BibIia~-~rfosCprimit de apostoli in ziua eineizecimii (ziua coborarii Sfantului Duh, Rusaliile), de unde ~i numele noii mi~cari religioase ("penteeosta" inseamna in limba greaea, a cincizeeea zi). Multi dintre intemeietorii noii eredinte proveneau dintre bapti~ti ~i se eonsiderau 0 continuare fireasea, mai radieala, a baptismului. Deoarece unii crediTIcio~i baptil?ti eontinuau sa paeatuiasca ~i dupa botez, pentieostalii afirma ca botezul in apa nu este suficient pentm mantuire, trebuie eontinuat prin botezul foeului, eel eu Duhul Sfant. Praeticand posturi indelungate ~i mgaciuni aprinse, asupra credineio~ilor coboara Duhul Sfant care se manifesta prin iTIzestrarea acestora eu daruri1e promise de Isus (vorbirea J:n limbi nestiute, vindecarea miraeuloasa, darul profetiei, etc.). In ~is.t(!is:asunt cantate imnuri din dirti proprii~e ritual} dar mai ales, fieeare se roaga individuaTTinplorandu-l pe Dumnezeu s3.-1ajute pe el ~i pe ceilalti credincio~i, intensitatea rugaciunii fiind InsotiHi de lacrimi ~i spasme, stari treditoare de extaz mistic, J:mprejurari in care se apreeiaza ea asupra acelora luereaza Duhul smnt. Periodic fratii se imparta~esc eu "rodul viei" ~i paine (azima), iar ca semn al ierUirii in unele comunitati i~i spala reeiproc picioarele, a~a cum a Hicut Isus eu ucenieii sai. Un rol important in viata eultului 11 are daml vindecarii prin punerea mainii asupra bolnavului, vindeeare savar~ita de Dumnezeu dar ea urmare a rugaeiunilor fierbinti adresate de intreaga eomunitate. Un numar mare de predieatori cu harul vindecarilor calatorese prin lume sava.r~indrniraco1e. Sfubatoarea Rusaliilor, a coborarii Duhului Sffmt, are un 1'01insemnat in viata pentieos-

talilor. Ei ered in Sfanta Treime, cu preeizarea ca Sfantul Duh pureede ~i de la Tatal ~i de la Fiul, ered in "mi1eniu" ~i in "judeeata cea mare". Credincio~ii respeeta mai sever de convietuire, le~~!lt "necurate", nu fafueaza, {i nubeaualcoor;nu-praetiCijocuri de noroe, divortul este eondamnat, au un comportament ~i 0 vestimentatie modesta (femeile umbla eu eapul aeoperit). Nu manifesta adversitate fata de stat ~i viata soeial-politica dar nu ineurajeaza asemenea aetiuni. Dupa inceputurile din 1900-1901, Duhul smnt ~i-a revarsat harul ~i asupra altor gmpuri de eredincio~i. Din 1906 se raspande~te in California, apoi in Norvegia si Germania. rnsa idei asemanatoare care e~ timpul se VOl'integra in mi~earea pentieostala se ivese ~i in alte locud (pIintre minerii din Tara Galilor, in randul negrilor din Los-Angeles, in Scandinavia). Numa.rul credincio~ilor a crescut repede. Dupa statistiei, in America erau in jur de 1.000 in 1906, carn 2.200 in 1916, vreo 120.000 in 1926, peste 350.000 in 1936, pe la mijlocullui 1950 treceau de un milion ~ijumatate. bib lice l;principiile alimentele interzise

BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLIC\ DIN ROMANIA In Romania primele idei penticostale au patruns inca inainte de 1910, printr-o revista editata in America de catre un roman din judetul Arad. La noua credinta au aderat la illceput credilleio~i bapti~ti. Dupa primul dizboi mondial, in comuna Pauli~ a fost deschisa prima casa de rugaciune (10 sept. 1922), treptat adaugandu-se ~i altele tot in judetul Arad. Intr-un timp scurt au fost traduse ~i tiparite lucrili:i confesionale, mai ales in editura "Cuvantul Adevarului". Independent de mi~caJea penticostala din Banat ~i Ardeal, 0 romflllca venita tot din America, a inceput, din 1926, sa raspandeasdi idei penticostale ~i in Bueovina. Penticostalismul avea un caraeter eterogen. Cu toate acestea numarul eredincio~ilor ere~te repede. Vindecarile

66

Revista, numita acum "Vestitorul Evanrniraculoase, vorbitul In limbi, profetiile, gheliei", Indemna permanent la unitate, ciatdigeau multi eurio~i la Intrunirile pentieostalilor, unii dintre aee~tia primind botezul, tand mesajul Duhului Sfant. Ministerul eultelor comunidi (22 februarie 1946) libertatea savar~it 1a Il1eeput In apa Mure~u1ui. Din 1925 I~i elaboreaza statutul, se organizeaza ~i . ~duIlm:i1~rtuturorr~ligiilor, iftdiferent=tfa2&eer recunoa~terea legaHL Nu au fost recunos~raJ.L..s"a;ll ,nu~reGunosG~te=1egal, eu scopul ca euti, dar aetivitatea lor a fost tolerata, avand aces tea sa coopereze 1a redaetarea noii 1egi a regimului cuItelor. In vedere di nu inealcau ordinea de drept ~i respeetau bune1e moravuri. Mai ales In pe- c"'-' "Biserica lui Dumnezeu Apostolidi Pentirioadele de dietatura ~i In timpul razboiului "j. costala;! eu sediulla Arad, a fost recunoseuUi provizoriu ca asociatie religioasa de catre miau fost urmariti ~i arestati, de~i tinerii pentinisterul cultelor In 1946, dnd afirma ca are eostali I~i savar~eau con~tiineios servieiul militar ~i au luptat pe front. 20.437 credincio~i (lnregistrm:ile de la lnsti~i in aeeste conditii, numarul pentieostutul de Statistidi mentionau doar 3.029). talilor a sporit, Inmultindu-se ~i easele de Ayea credincio~i ~i in Transilvania ~i dinrugaciuni. Din Banat, Ardeal si Bueovina, . , eoace de Carpati, intre ei existau Insa deodupa 1928 mi~carea pentieostaHi s-a rasp ansebiri, spre exemplu, cei din Ardeal praetidit in judetele Covurlui, Braila ~.a. In 1929 la cau la "Cina" spalarea picioarelor, cei din Bdiila incepe sa apara revista "Cuvantul Bucure~ti n-o mai practicau, eventual 0 practicau voluntar. Ramura mai severa interzicea Adevarului". Dupa 1929 la numele anterior este adliugat ~i "apostoliea", fiind intituprin statutul publicat In 1947 citirea literaturii imorale, comuniste, oeultiste etc. Biserica lata: Biserica lui Dumnezeu Apostoliea PenticostaHL 1ui Dumnezeu Apostolica Penticostala grupa, Nici In eele1alte tari ~i eu atat mai mult In de~i intr-o structura deslanaHi, majoritatea Romania, unde s-au manifestat influente stracomunitatilor pentieostale (22 de filia1e reine eterogene, mi~earea pentieostala nu era gion~le sau jud~l1e,-Pfi!ld95..o): Ei au eonstituit nudeul Cultului Pentieostal recunoscut unitara. Unii predicatori bapti~ti eonvertiti recent au manifestat spirit disident Inea de legal In baza legii din 1948. Erau pe atunci eam 30.000 de penticostali grupati in vreo prin 1930. Din 1931 pentieostalii romani s-au dezbinat, divergentele ivindu-se in 1e500 comunitati (In octombrie 1948), numarul aeestora erescand in ianuarie 1949 1a 600, ea gatudi ell incerearea unora de a introduce in viata membrilor un eomportament moderurmare a integrarii cre~tini1or botezati eu Duhul Sfant din judetele Sueeava, Boto~ani, nizat (lmbracarninte modema, elasticitate in Dorohoi, Radauti, Baia. Ponderea mare a rel~!ill~dintre soti, liberalizarea spalarii piacestei ramuri a mi~carii pentieostale este ci.~a1:~<2!, contaete variate eu IP..i~eareapenticostaEi mondiala ~.a.). In Ardeal ~i Banat (judetele Arad, Bihor, Reunificarea initiata In 1934 a fost de TilTIi~, Cluj, Hunedoara, Some~, Satu Mare, seurHi dmaHL Aceste neinte1egeri au adus Sueeava, Severin, Mure~). prejudicii eauzei credincio~ilor care erau ur- :'i"'" Crestinii botezati cu Duhul Stant au fost , :'~., , n~eunoscuti In mod provizoriu in 1947 .-. mariti de organele politiee ~i eombatuti de celelalte eulte, mai ales de ierarhia biserieii st:aMt:11-asDeiati~-:-'a:fu-st9'>llblieat:m' -1-94-~. Sediul lor era la Bueure~ti. Se desprinsesera ortodoxe. In 1938 0 ramura a mi~earii pentide ramura ardeleana inca din 1929, divercostaIe s-a unit eu "bapti~tii independenti" gente1e fiind mai ales in legatura eu spalarea sperand ca sub noua denumire vor putea pieioare1or, pe care cei din Bucure~ti nu 0 activa mai libel'. Dar prigoana a continuat, uneori eu violenta, pana In 1944. impuneau. 0 parte dintre ace~ti "botezati" 1a In 1944 mi~carea penticostala din Romania, sfar~itul anului 1948 au convoeat 0 conferinta la Radauti, care a hotarat reunirea eu ea ~i din aIte tari, era dezbinata In doua Biseriea lui Dumnezeu Apostoliea (ramura ramuri, dupa 1946 ivindu-se ~i 0 a treia Aradeana). Nu peste mult timp ~i aIte eomudiviziune: a) Biseriea lui Dumnezeu Aposnitati semneaza la Ipote~ti un "proces-verbal" to1ica, b) Cre~tini botezati eu Duhul Sfant, ~i c) Ucenicii Domnu1ui Isus. care prevedea libertatea fiediruia de a hotarl:
if

67

in legatura eu spalarea picioare1or ~i hotara~te dizolvarea eultului "ere~tinilor botezati eu Duhul Smnt", eu sediulin Bueure~ti. Dar, ~i in Bueure~ti ~i In Banat, au continuat sa existe eomunitati de "botezati" care nu s-au integrat. In 1948 ei aveau ~am 100 filiale, numarul aeestora crescand la sfaqitul acelui an cu inca 20, provenite de la Ucenicii Domnului. Dupa trecerea la Biserica Apostolid, In ianuarie 1949, "botezatii" au mai ramas eu vreo 40 de filiale. In martie 1949 ministerul cultelor a aeordat libertate -ere manifestare ~i asoeiatiei "Ucenicii Domnului nostru Isus Hristos", eu, \sediuT-ln~ucure~ti, ?esprinsa In 94~~~n il ram, ra rru,' ~c, "u ,' arii P, ntic,ost,aledin At::l~i. one " ", C \siderand ca celelalte doua ramuri penticostale '~untputernic influentate ~i dominate de mi~;carea penticostala internationaUi, "ucenicii" 'au hotarat sa promoveze un penticostalism :autohton,specific romanesc. In 1<:)48 cuprinIdea, dupa propriileevaluari 3]54 credinI cio~i,grupati In 25 comunitati. 0 parte dintre aceste comunitati au aderat la cultul penticostal lnregistrat legal, ramanand doar 5 comunitati neintegrate dupa 194~, care vor dovedi ''lv'
(: ..... , _' ',_.,_, ...__ - . ... _ . " . ..... ,'.-,._', . "--_'k .. _ ~ - -', .. -"_'<'-"'-""-~''''''''-'-_~'' ,,,",,", .,..._..... ..., ,,~._-. ._.., ... -..,-:', __ __ "" "'_

jnsa 0 deosebita stabilitate. Considerandu-se Icea mai autentica ramura romaneasca penticostala ei nu sunt de acord cu interventia ~i dirijarea din afara tarii. Pe teren autohton au asimilat unele idei de la adventi~ti ~i de la , studentii In Biblie. -'-vPrintr-un decret prezidentialin-- 1950, cul-C-~--;-- ! ---.,;tul penticostal (Biserica lui Dumnezeu Aposlr tolid) a fost recunoscut legal, fiind aprobate statutul ~i marturisirea de credinta. Si dupa aceea lnsa mi~carea dimane descentralizata, faramitata uneori de divergente. Autoritatile stavileau misionarismul ~i tendinta de expansiune a mi~carii penticostale. All f()~t_j)l.l~~_ restrictii In legatura cu serviciile rellgioase ~i
o

bOlezurlnape'curg1tom:~:""'" "'"" , ..
~,.~,,,,,,c-.<..c""_: __

'''>;'"' __ '_':''. " ..,.:',. '

_.... '-''''''"''-';;;--';",,-~-''''~~ ' ..-

Numarul credincio~ilor a continuat sa creasca Insa. Dupa propriile estimari In 1945 erau circa 25.000 de credincio~i; la recensamantul din 1992 s-au declarat penticostali 220.051 credincio~i.
* Am folosit ~i lucrarea (in manuscris, 1996) "Uimuriri despre Biserica PenticostaHi din Romania", de pastorel emerit Bochian Pavel, a1 Bisericii "Emanuel", Bucure~ti.

68

12. BISERICA CRE$TINA ADJlENTISrA DE ZIUA A $APfEA

CREDINT A BISERICILOR DVENTISTE "Adventus" Inseamna "revenire", a doua venire; adventistii readue In atentie textele bibliee , , referitoare la Intoareerea lui Isus, pentm Intemeierea Impara~iei Sale. Ei eonsidera di numai Biblia este~euvantul lui Duml1ezeu ~i resping "traditia". In spirit biblie, advel1ti~tiicred mtrun singur Dumnezeu, manifestat In trei persoane (Smnta Treime): TataI, Fiul ~i Duhul Sfant. Isus Hristos este Dumnezeu adevarat, s-a Intmpat pIin Fecioara Maria, s-a jertfit pentru pacatele noastre, a Inviat, s-a Inaltat la eel' unde sta la dreapta TaUilui ~i "mijloee~te pentm rn~mtuirea oamel1ilor". Jertfa sa ne-a izbavit din pacat, ieltarea este numai prin gratia divina; respect area Invataturii din Vechiul ~i Noul Testament (care sunt "universale, neschimbatoare ~i ve~nice") reprezinUi exprimarea recuno~tintei ~i 'inchinarea fata de ~ Dumnezeu. Credincio~~J?,g.clli~u-se, "moare" fa@ de pacat, botezul~seml1?ndY'na~terea ~i Invierea la 0 viata noua~Botezul (prin scufundarea In apa) se face atunci cand omul este con~tient ~i l~i marturise~te public pocainta ~i eredinta (spre majorat) ~i se angajeaza In legamantul ell Dumnezeu. Credincio~ii adventi~ti considera ca trebuie sa mllituriseasca ~i sa raspandeasdi Invatatura din Scripturi, nu pentru atragerea altora ci pentru a face cunoscut Cuvantullui Dumnezeu. Prescriptii1e biblice referitoare la sanatatea trupului - care este "templul Duhului Sffmt" - sunt respectate cu mai multa severitate: nu consuma alcool, droguri, nu fumeaza, recomanda 0 alimentatie rati()naHi (multi fiind'\Teget~~i~l1i): Sunt preocu, " Pal1de'ln1eg"'i-area soeiaUi (interesati mai putin de politidi), respecta randuielile laice, promoveaza modestia, due 0 viata echilibrata. Pentru di Dumnezeu a instituit casatoria Inaintea diderii omului In pacat, viata de familie este pastraUi cu sfintenie, aduIterul ~i divortul fiind sever condamnate. Dupa credinta adventista, numai Dumnezeu este nemuritor. Cu stingerea vietii omului, moare ~i tmpul ~i sufletul, apoi nu mai exista nici constiinta nici 0 alta existenta. Si credinciosii si , , , , , ,

necredincio~ii au aceea~i somta. Atunci dind va reveni Isus, eredincio~ii VOl'Invia ~i VOl' trai In preajma sa. Dupa 0 mie de ani VOl'invia ' ~i necredincio~ii pentru a-$i pIimi rasplata faptelor ~ivietii pe care au trait -0 pe pamant. Adventi~tii considedi di "ziua Domnului" (de lnehinare) este sambata, duminica frind introdusa In cre~tinism prin seeolele II-III, sub influenta altar culte ~i credinte existente atunci. Biserica este una singura, a "Viului Dumnezeu" ~i se calauze~te dupa 'invatatura Scriptulii Sfinte. A fost instituita de Dumnezeu pe pamant; biserica adventista nu se considera "noua", ei 0 etapa a bisericii universale. Comunitatea biserieeasdi Ii cuprinde pe credincio~ii botezati. Ace~tia primesc "sfanta cina" (imparta~irea cu paine nedospita ~i "vin" nefermentat, ca simboluri ale trupului ~i sangeIui Iui Isus). "Cina" (de obicei de patru ori pe an) este precedata de ritualul spaIarii picioarelor, urmand exemplul Iui Isus. BO!~:lul ~i "cina" nu adue lnsa ieltarea paeatelor, e1e arnintesc jertfa MantuitOlului ~i sunt prilej pentru rel'noirea legamantului cu Dumnezeu. ADVENTISMUL IN ROMANIA

Credinta 'in cea de-a doua venire a Iui Isus a fast readusa In atentia credincio~ilor ~i argumentata de fermierul american William Miller (1782-1849). Studiind profetiile biblice el a prev3zut ca a doua venire va fi In 1843-1844, cand va mcepe "curatirea sanctuamlui", judecata. ~i alti cunoscatori ai Bibliei au ajuns la concluzll asemanatoare, dar el a raspandit, a convins ~i a transformat aceasta "vestire" Intr-o credinta. Insa In zile1e calculate de el, di se va mtoarce Mantuitoml, Isus nu s-a aratat "'inoup". Credincio~ii adventi~ti s-au ilnpra$tiat formand gmpuri ~i comunitati dispersate spidtual. Mai .tarziu Hiram Edson a reinterpretat Scriptura ajungand la concluzia ca proorocirea privind "curatirea sanctuamIui" (prevestiHipenou 1844) s-a ilnplinit, dar nu ca purificare a pamantului prin foe, ci ca Incepere a judecarii faptelor (mai 'intai a celor m0l1i), care VOl'fi rasplatiti Ia a doua venire. Misiunea a fost

69

continuata de Joseph Bates ::;i sotii James ~i Ellen White. Ellen White, cu vocatie profetica ~i misionara, a scris ~i a dilatorit mult, dispandind vestea celei de-a doua veniri a lui Isus. In Romania existau idei asemanatoare aduse de sabatarieni inca din timpul Reformei. Dupa 1588 ace~ti sambeti~ti (sarbatoreau sambata) au fast prigoniti in Europa, refugiindu-se in Transilvania, unde au supravietuit persecutii.10r pana 1a inceputul secolului nostru cand .--lJ>-au contopit.2l ,I~.~ noutestamentare. Dupa 1850 cei care credeau in a doua venixe a lui Isus au editat ~i difuzat a literatudi bogata, i-au readunat pe adepti, formand comunitati raspandite in multe tari, chiar dadi ideHe prorp.qyate erau uneori divergente. In \ Romani;-YWeotul polonez romano-catolic \. Mihail Czechowski tinea conferinte ~i facea evanghelizari in spirit adventist, prin ora~ele din Transilvania (Turd a, Cluj, Oheda ~.a.), inca din 1869, in anu1 urmator fiind semna1ata activitatea sa ~i in Muntenia. Din 1872 incepe sa activeze la Pite~ti un grup de credincio~i adventi~ti. Inginerul Toma AsIan, membru al acestei comunitati era mentionat dupa 1885 ca delegat la conferintele adventiste europene. Czechowski explica evanghelia, insistand asupra celei de a doua veniri, dar impreuna en adeptii sai serbau ca zi de rugaciune tot duminiea. Primele comunitati care serbau sabatul (sambata) s-au format in Dobrogea ~i erau constituite de coloni~tii germani alungati in 1891 din Rusia. Venisera in sudul Rusiei din zona Wtirtenberg unde, sub influenta pietista credeau inca de prin 1843 in a doua venire a IUl Isus ~i sarbatoreau sabatul. Etnicii germani se botezau in Romania ca adventi~ti inca din secolu1 trecut. Alte etnii adera la noua religie spre sfar~itu1 secolului. In 1889 erau mentionate mid eomunitati adventiste 1a Cluj, Pite~ti, Sarighiol, Viile Noi, Sibiu, Fagara~, Sighi~oara ~.a. Pastorul J.F. Ghinter conducea in 1904 a comunitate de adventWi din Bucure$ti. Treptat, dupa 1900 pastorii straini au fost inlocuiti eu cei care predieau in limba romana. o ascensiune spectaculoasa a cunoscut adventismul in Romania dupa 1906, cand a fast botezat studentul medicinist Petre Paulini. In 1914 erau inregistrati 624 eredincio~i, peste doi ani biserica adventista din Romania

avea 824 de membri. Primul dizboi mondial a favorizat raspandirea noilor re1igii. Toate conferintele adventiste din tara s-au grupat in 1920 in "Uniunea Comunitatilor Evanghelice ale Adventi~tilor de Ziua a ~aptea", dar nu toti adventi~tii au acceptat eonducerea centralizata. Unii, sub indrumarea medicului Pascu, s-au separat, existand pana astazi "paseulisti" in judetele Buzau, Prahova, Braila s.a. Intre cele do~a razboaie mondiale Uniunea adventi~tilor a avut in general statut de "asoeiatie religioasa", cu restrietii mai severe In perioadele de dietatura ~i in timpul razboiului. Restrictiile proveneau ~i ca urmare a faptului ea unii tineri adventi~ti, in timpul stagiului militar, refuzau sa lucreze sambata. Adventi~tii aveau Insa case de ruglkiuni, tineau conferinte pub lice iar colportorii raspandeau numeroase bro~uri ~i reviste tiparite in Romania. Recensamantul populatiei din 1930 inregistra 16.102 adventi~ti; pe tot cuplinsul tm:ii(inc1usiv Basarabia). ~ Q/t .--nnere~Odifitl1ttattos;:auivittn.'"'. Niata cufiului , ;prin desprinderea ~i organizarea separata a adventi~tilor reformi~ti .. Dezvaluirile facute 1a noi de scrierile lui Oatu ~i inlaturarea de '1a conducerea Uniunii a fiului lui Paulini \au-fG&Lt~catoare ..:.in1938 erau in evidenta ----~----21.992 adventi~ti de ziua a ~aptea ~i 2.446 adventi~ti reformi~ti. In timpul dizboiului (1942) bisericile adventiste au fost treeute in afara legii ~i credineio~ii prigoniti (judeeati, inchi~i, condamnati, unii 1a moarte). Dupa 1944 au fast recunoscute legal t'0arte muIte asociatii religioase, indusiv <;~}e'ait( bisericii adventiste. Pe baza legii eultelor din august 1948 a fost runoscut Cultul adventist de ziua a ~aptea, celelalte forma!iuni adventiste activand in continuare rara recunoa~tere legala (adventi~tii reformi~ti, "lumina noua", adventi~tii protestanti, adventi~tii de rede~teptare a eelor rama~i pe baza veche ~.a.). Ca ~i eelelalte eulte;lnperioada eomunisHi, adventi~tii au fost supravegheati Indeaproape, iar manifestarea credintei a avut restrictii. In 1949 complexul ~colar de la Stupini (Bra~ov) impreuna cu ferma ~i dotilrile au fast preluate de stat. Dupa 1962 au fast inchise numeroase biserici, au fast desfiintate doua "conferinte" ~i interzis programul de educatie religioasa a copiilor. Dupa 1989
...

70

mi~carea advenUi cunoa~te 0 ascensiune moderaHi ca numar de credincio~i, construiesc noi Hlca~e de cult, fostul seminar teologic a devenit institut de rang universitar, se observa ten dint a de promovare a tineretului in roluri de conducere. Adventismul are acum (1995) in lume 8.609.000 credincio~i cu 39.400 biserici locale. La recensarnantul din 1992, in Romania au fost inregistrati 78.658 de adventi~ti. La ace~tia se adaiga membrii familiilor adventiste dar care nu sunt inca botezati. * Capitol realizat in eolaborare ell VioreI Dima

doua dizboaie mondiale $i in perioada comunisHi au activat clandestin, urmariti $i arestati mereu de politie $i organele securitatii. Din 1990 activeaza legal, fiind Imegistrati In Romania ca "asociatie religioasa".

ROUA DIMINETII In Romania mai sunt numiti $i "roua cemlui" sau "adventi$ti de ziua a ~aptea rama$i pe baza veche" Considerand di bisericile adventiste nu mai respecta fidel $i integral principiile credintei stabilite in secolul trecut, ei se desprind de aeestea practicand un adventism mai sever. Pastreaza eu strictete ziua de sambaUi, sunt complet vegetarieni, resping toate alimentele "murdare" (carnea ~i produsele animale, alcoolul, cafeaua, tutunul, drogurile), refuza asistenta sanitara calificata, nu recunosc organizarea politica pe care 0 considera satanica, nu se prezinHi pentm a satisface serviciul militar, nu voteaza, apreciaza ca tot ce e pamantesc "trebuie sa paleasdi in fata legilor divine". La noi au introdus ~i practica "disatoriei spirituale" (dadi numai unul dintre sotii legali aded, l~i poate alege un partener dintre ceilalti membrii). Inceputurile sunt In. Australia, ..und~.un pastof;stffifurrd-scriel"ile liitemeietorilor mi$,I carli ._" ....__'c ... advente,prin __ 1956pibpuI1.~ intoaJ:c~Le.a 'f __ ..... -........ la .. baza vec~e aadventis~lllui.~ati~ClJlCls" toil din ~ll:ropa care au staCffiai multIaIli 111 Austhilia aucunoscut aceste idei, raspndindu-leapoi il1Elve~ia ~rGeilUal1ia.Ei accentueaza Insel111latatea "bazelorvechi" ale adventismului pentm vremurile noastre, imprejurari ill care In Europa aceasta credinta mai este cunoscuta ~i cu numele de "solia pentm
H_

ADVENTI~TII DE ZIUA A ~APTEA - MI~CAREA DE REFORMA TIUNE Dupa moartea Ellenei White (1915) 0 parte dintre adventi~ti au initiat 0 reforma in mi~carea adventa. Ei considerau participarea celorlalti adventi~ti la primul dizboi mondial 0 incalcare a poruncii bib lice "sa nu ucizi". Noua orientare era indrumata de Margareta Rowen din Los Angeles, 0 continuatoare a ideilor ~i activitatii misionare desHisurata de Ellen White. 'In mu1tetari grupurile de reformi~ti se desprind de ceilalti adventi~ti $i se organizeaza separat inca de prin 1915-1916, fiind exclu$i, pentru principiile lor, din vechile biserici. Dupa 1921 aceste grupuri stabilesc relatii internationale $i 'in 1925 s-au 1ntrunit intr-un congres la Gotha (Germania) unde au fixat principiile noii mi~cm:i religioase. La congresul de la Gotha au participat ~i delegati din Romania. Mi$carea de reformatiune duce mai departe credinta $i practicile adventismului. Cred in mileniu ~i a doua venire a lui Isus. Interdictiile aliment are sunt respectate cu mai multa severitate. Unele comunitati considera ca cele lume$ti sunt trecatoare $i inutile, ne aflam ill vremurile din urma $i este fara 1'ost sa aduni bogatii, sa statornice$ti $i sa consolidezi unele relatii $i institutii. Condamna, in spiritul marilor reformatori din secolele XVI $i XVI, bisericile "lume$ti" avare $i bogate (mai ales romano-catolicismul). Refuzfllld efectuarea serviciului militar, in tarile unde acesta este obligatoriu, au int1'at ~ereu In conflict cu autoritatile. Jntre cele

timpul prezent". 0 mi~care de reintoarcere 1~ vechile baze ale adventismului incepuse ~i in \ Romania prin 1946-1947 . ......--' Turisti si vizitatori straini care veneau in tara , , , noastra dupa 1970 (unii erau romani plecati In Germania sau Elvetia) aduc $i la noi aceste idei. Primii aderenti erau credincio~i adventi$ti ") care intrasera In conflict cu vechilebiserici si ( comunitati. In locuri izolate, vara, organiz~u tabere, unde traiau simplu, tara COnfOlt, renuntand la higiena moderna. Dupa 1989 activeaza nestanjeniti dar nu se inregistreaza legal, considerand recuno3.$teraoficiaIa 0 incalcare a principiilor credintei lor.

71

13. CULTlil MOZAIC

FEDERATIA COMUNITATILOR EVREIE:;;TI DIN ROMANIA Evreii sunt printre ee1e mal vechi popoare cu religie monoteisHi, ei ered intr-un Dumnezeu unic (Iahve sau lehova), a~a cum este prezentat in Vechiul Testament, mai ales in Tora. Numele cultului este derivat de la Mo~e (Moise) considerat autorul celor cinci carti ale Torei. Tribul semit al habirilor (numit in Biblie ibrim, evrei) pleaca. din Chaldeea, acum vreo patru mii de ani, ~i condu~i de Avraam s-au a~ezat in Canaan. Israel, unul dintrc urma~ii lui Avraam a avut 12 iii, care au format tot aHltea triburi (semintii). 0 parte dintre acestea au fost atrase de viata infloritoare din Egipt ~i au plccat spre delta Nilului. Cand faraonii egipteni au inasprit dominatia asupra stdiinilor, evreii, condu~i de Moise, au Inceput un lung exod prin de~ert pentru a se intoarce ill Canaan. Pe muntele Sinai, scrie Biblia, Iehova (Dumnezeu) i-a dat Iui Moise "tablele legii" (decalogul, cele zece porunci); un cod simplu prin care erau stabilite principiile fundamentale de comportament, necesare atat veehilor comuniHi~i evreie~ti, dar utile ~i astazi pentru 0 normaHi convietuire in oricare comunitate: sa-ti cinste~ti parintii, sa nu furi, sa nu ucizi, sa nu mrn:turise~ti stramb, sa-1 iube~ti pe aproapele tau etc. Dupa 40 de ani de pribegie (Moise murise) evreii au ajuns in Canaan, au lufrant triburile locale (Biblia reda vitejia unoI' conducatori: Samson, Saul, David), ~i-au stabilit capital a 1a Ierusalim unde Solomon a construit un faimos templu, 'in jurul diruia s-a concentrat via!a religioasa ~i politic a a poporului evreu. Toti evreii veneau la templu aducand jcrtfc, iar eei care nu puteau veni plateau schekel-ul. Tinuturile evreilor au fost invadate de popo are venite din Asia. In 587 l.H. babilonienii au cucerit Ierusalimul, au distrus marele templu, ducandu-i pe evI'd In robie. Cyrus al Persiei, dupa victoria Impotriva babilonienilor ii elibcreaza pe evrei, care se Intorc re1'adll1du-~i capitala ~i templul. Acum, mai ales in timpul 1'amiliei Sadoc, este organizaHi

literatura biblidi (Vechiul Testament), se stabile~te ritualul rugaciunii, se consolideaza viata politica. In "cmtea suprema de justitie" (numita mai tarziu Sanhedrin) saducheii (urma~ii lui Sadoc) au impus respectarea severa a Torei, Impotriva tendintelor liberaliste ale fariseilor. Ne1ntelegerile dintre numeroasele partide i-au ajutat pe romani sa cucereasca Iudeea, sa distruga Ierusalimul ~i sa incendieze templul (70 d.H.). Nesupunerea ~i revoltele permanente ale evreilor Ie-au atras prigoalla din partea romanilor. StatuI lor a fost distrus ~i a disparut din istorie pana IIn 1920 cand "liga natiunilor" a convenit ca
f s!l?!-P~L:~_~~l:'C~fl\iIiCnati onal af 'evX~ilgi-", 'i~epend~llt~~~rllia s-a,realiz;~t 1111.948:;. , Dupa d1strugerea Ierusahmulm evrell s-au raspandit In intreaga lume (diaspora) ducand cu ei, printre doveziile etniei comune, credinta In Iehova ~i cartile Torei. Legi1e lui Moise Ii adunau pretutindeni In mici comunitati (sinagogi), iar viata lor religioasa se imbina intim cu cea de familie. Tinfmd seama de specificul etnic ~i social, de particulariHitile fiedirui popor In mijlocul diruia traiau, Tara era interpretata diferit. Numeroasele comentarii, interpreHiri, legi, pilde, legende, aforisme - elaborate pe baza Torei - au fost adunate In cea de-a doua carte esentiala pentru cultul mozaic: Talmudul ("Invatitura"). Elaborat In secolele IV-VI, Talmudul, In aproape 6.000 de pagini, prezinta reguli (pennisiuni ~i interdictii) pe care trebuia sa Ie respecte evreul. Mai tarziu s-au adaugat ~i alte dirticare calauzesc viata religioasa ~i laica a acestui popor. Rabinul Moise Maimonide (1135 - 1204) dupa zece ani de eomparare a iudaismului eu filosofia europeana a sintetizat credinta mozaidi In 13 imperative: exista un singur Dumnezeu care a creat lumea, nu este personificat, este ve~nic ~i independent de timp, el l~i reveleaza vointa ce10r ale~i; eel mai mare prooroc a fost Moise, diruia Dumnezeu i-a reve1at Tara, legea care nu poate fi schimbata de nimeni; Mesia eel vestit prin profeti va veni In Israel, mortii vor Invia ~i vor 1'irasplatiti sau pedepsiti dupa credinta lor.

72

Varietatea conditii1or In care traia popu1atia evreiasca, uneori persecutaH'i, a generat ~i 0 ermetizare a acestor idei, 0 exp1icare enigmatidi a dirti10r sfinte. Kabbali~tii Inceardi sa descopere 0 mistica ascunsa a fo1'me10r exterioa1'e (ei socotca In spatele fiecarei expresii, cuv~mt, chiar litera din Tora exista un Inteles tainic pe care vor sa-1 descopere). Preo cup ari kabbalistice au existat inca de prin secolul VIII, dar aparitia cartii "Zohar" ("StriHucire") a lui Moise de Leon (1260-1303) este un moment culminant al aceste mi~cari. Kabbalismul cautand sensul tainic al Torei exprima de fapt modul de viatape care 11duceau evreii printre celelalte religii ~i popoare. Diferente 'in explicarea Torei existau ~i 'inainte de aparitia Talmudului (existaun Talmud palestinian ~i unul babi1onian). Evreii emigrati 'in diaspora au dus cu ei aceste particularitati. eei care prin Asia Mica ~i Rusia au ajuns In nordul Europei pmtau traditia palestiniana. Reprezentantii traditiei babiloniene s-au raspandit spre sud, s-au a~ezat In Egipt, prin ora~e1e din nordul Africii ~i au trecut in Spania, sudu1 Italiei ~i insulele grece~ti. Evreii spanioli (sefarzii) au format 0 colonie prospera (peste 250 de comunitati) cu 0 cultura ~i civilizatie renumite, exprimate prin opere de arta ~i personaliHiti de seama (filosofi, savanti, diplomati, politicieni). Dar in vara anului 1492 au fost alungati din Spania ~i apoi ~i din Portugalia (1497). Parasindu-~i averile s-au refugiat In Glanda, Franta, iar apoi cei mai multi In Turcia musulmana ~i 1:ntarile supuse de Imperiul Otoman. Ei erau purtatorii culturii sefarde ~i se deosebeau de askenesi (evreii lehi veniti mai demult prin Rusia, Polonia, Germania etc.). Aprofunda1'ea Torei are particularitati specifice celor doua rituri (sefard-asken~s). In 1535 apare 0 lucrare de sinteza a Invataturii mozaice ("Sulhfui Aruh") scrisa de rabinul losef Karo, care s-a nascut In Spania. Pentru evreii askenesi opera a fost adaptata de Moise Ischrlis, rabinul din Cracovia. o sinteza a principii10r dupa care se diUiuzeau cele doua rituri a Incercat sa fadi rabinulBesi In secolul al XVIII-lea. Traind In mijlocul popoarelor care treceau printr-un amplu proces de modernizare Moise Mendelssohn (1728-1786) aprecia ca

~i evreii trebuie sa-~i sfarame "ghetoul" spiritualln care se 'inchid, sa renunte 1a dogmele si ideile 'invechite, se afirma tot mai mu1t intentii1e modernizatoare. In spirit reformator sunt modernizate templele, este folosita In ritual limba tarii respective. Intre moderni~ti (neologi) ~i conservatori (ortodoc~i) se ivesc dispute In toate tm:ile europene. In Romania prin secole1e XV -XVI existau deja multi evrei, mai ales sefarzi, dar abia In 1730 domnitorul Tarii Romane~ti a aprobat formarea unei comunitati (la Bucure~ti). De-a lungul timpu1ui, ei s-au identificat cu aspiratiile poporului roman, au participat la dezvoltarea sistemului comercial si financiar ~i au pus bazele unor ora~e ~i 'targuri. In Europa, Napoleon I recunoa~te cultul mozaic iar dupa revo1utiile din 1848 a fost recunoscut si 'in Austria (1860) apoi 'in Germania, Ung~ria ~.a. Intre reformi~ti ~i ortodoc~ii evrei se ivisera neil1!elegeri 'in Ungaria Inainte de 1840, care nu au putut fi rezolvate nici de Congresul din 1868, nici prin hotararile ulterioare ale parlamentului. In Ungaria au fost organizate comunitliti separate ale Oltodoc~ilor ~i refom1i~tilor (neologi). Aceasta situatie exista ~i In Transilvania. eu tot protestul unor cercuri catolice, In 1894 cultul mozaic a fost recunoscut legal In Ardeal. Dupa d:izboiul de independenta (1877) evreii din Romania au dipatat drepturi ~i libertati politice, iar In 1909 se organizeaza 'in "Uniunea evreilor pamanteni". Constitutia din 1923 ~i legea cultelor (1928) au recunoscut cultul mozaic alaturi de celelalte culte din Romfuria. Intre cele doua razboaie mondiale cultul era organizat In 'Federatia Uniunii Comunitatilor Evree~ti din Romania (FUCER), In cadru1 careia existau comunitati ~i uniuni separate pentru fiecare rit [Uniunea comunitati10r evreie~ti din vehiul regat de rit occidental askenes, Uniunea comunitatilor evreie~ti de rit occidental din Ardeal ~i Banat, neologi .x n.l8,~~r12iSLUniunea comunitati1or evre1e~ti din Bucovina de sud (ritul ortodox)]. ComuniUiti sefarde mai de seama erau la Craiova, Bucur~ti, T~ara, Tumu Severin, Constanta; de neologi la Arad, Timi~oara. Inglobarea 'in FUCER a Biroului central israelit ortodox din Timi~oara ~i Banat a atras proteste care au durat multa vreme, pentru concilierea conilictului [rind solicitati ~irabini din alte tffii.

73

,
~.#~.

In 1941 FUCER a fost In10euita eu "Cen~ trala Evreilor", un mod de organizare ~i eondueere fidela autoritatilor politice de atunci. Dupa 1944 s-a revenit 1a organizarea In Federatia Uniunilor Comunitatilor Evreie~ti din Romania, neintelegeri ivindu-se In legatura cu alegerea organelor conducatoare ale Federatiei ~i a rabinului ~ef. In spiritul noh legi a eulte10r (1948), cultul ~i-a redactat un nou statut de organizare ~i functionare (aprobat In iunie 1949), In care se precizeaza ca unitatea de baza a cultului este comunitatea. In fiecare loealitate exista 0 singura eomunitate, In care sunt euprinse toate riturile (sefard, askenes, ortodox, neolog ~.a.m.d.). Fiecare eomunitate este condusa de adunarea general a, un eomitet ~i 0 comisie de cenzori. ~eful religios al eomunitatii este rabinul (dind sunt mai multi rabini formeaza un "sfat rabinic"). Organizarea centraHi 'in care sunt cuprinse to ate comunitatile este din 1949 Federatia Comunitatilor Evreie~ti, eondusa de: un congres, un comitet de conducere, prezidiul, consiliul rabinic superior ~icomisia de cenzori. censamantul erau 1930 mentiona Ro.m.aa.n 'ReAWidaUi din multi. evrei 'in 1.~930 nri. de mozalci (936.926 din medi~l rurat{i 520.004 In urban). Dintre ace~tia 206.958 evrei erau In Basarabia. Vicisitudinile din timpul razboiului ~i unele forte politice extremiste au facut ca numarul evreilor sa scada. Dupa raz-

boi mai erau mentionati aproximativ 200.000 de evrei pe teritoriul Romaniei. In 1949 erau Inregistrati earn 180.000 credincio~i mozaici, numarul acestora sdizand In continuare (1n J.42 1959 mai el~~ll 4~2.~!!1tr~ (;"u:e pC:ll~ticipau la .. ~r~moniii~ religi().l:lsY 3.~88Q)~pmigrarea c ... 2 -populatiei evreie~ti spre Israel ~i In alte tari a facut ca In 1987 sa mai existe In Romania aproximativ 25.000 evrei. Simultan se restrange numarul comunitatilor ~i viata cultului. In 1949 existau 325 comunitati cu 465 temple (sinagogi), 65 case de rugaciune, 224 cimitire, 343 deserventi de cult. In 1951 mai vietuiau doar 208 eomuniHiti (dintre care 140 mai Indeplineau conditiile pentru a functiona ca atare), pentru ca In 1952 numarul comuniHitilor sa scada la 89. Intre 1949 ~i 1951 au plecat din tara 80% dintre rabini (~i ajutori de rabini) ~i 50% dintre hahami. La Inceputul anului 1990 prezenta populatiei mozaice era semnalaUi earn In 80 de 10caliHiti, In vreo 35 dintre e1e exist and comunitati cu eel putin un angajat. Liberalizarea pledirilor dupa decembrie 1989 a redus ~i mai mult numarul. credincio~ilor mozaici, dar cultul detine Inca un numar mare de temple, a~ezaminte cultuale, bai rituale, case de odihna, cimitire (sunt mention ate 111 tara 759 cimitire existente 111 661 localitati). La recensamantul din 1992 se declm'a mozaici 9.775 de persoane din Romania.

7fJ(P

i-~C:
~

\ ~,7

74

14. CUL1UL MlISULMAN *

Credincio~ii musulmani din Romania au etnii variate. Unii sunt urma~i ai pecenegilor ~i cumanilor care prin secolele IX-XII erau raspanditi ~i In tinuturile noastre, continuitate ~i persistenta avand mai ales In Dobrogea. Cei mai multi sunt turci ~i tatari ajun~i atM dinspre nordul Marii Negre precum ~i din sud, pe masura Inaintarii puterii otomane spre Europa CentraIa. Un numar mic de islamid sunt albanezi. Au trecut la islamism ~i tigani, cunoscuti sub numele de kapti. Cu prilejul diferitelor razboaie, temporar s-au a~ezat In tinuturile noastre ~i musulmanii cerchezi, veniti dinspre Crimeea, care s-au deplasat apoi spre tarile din sudul Dunarii. Bazele religiei islamice apal1inluiMuhammad (570-632), care a reu~it sa adune In jurul credintei In Allah (Dumnezeu) numeroase tribud raspfmdite pe 0 suprafata lntinsa din Arabia. Negustorii din Mecca s-au impotrivit noilor idei ~i Muhammad (numit frecvent Mahomed) a fost nevoit sa fuga (hegira = fuga) la Medina unde a Inceput organizarea noilor credincio~i, cu care va supune lntr-un timp seurt teritorii Intinse. Numm:atoarea anilor in calendarul musulman incepe de la 622 (hegira) anul nou este In martie (de obicei In ziua de 21, uneori ~i 9 sau 1 martie), lunile sunt socotite dupa cic1ul lunar. Dar, unele tari (printre care ~i Turcia) au adoptat In ultimele decenii calendalul gregorian. Ziua de sarbatoare este vinerea. In afara acesteia musulmanii mai sarbatoresc: "ramazan bairam" (tine 3 zile, dupa 0 luna de post), "kurban bairam" (sarbatoarea jertfelor, tine 4 zile, in amintirea copilului Ismail, salvat de catre Allah) ~i altele. Ideile ~i dogmele fundamentale ale islamului (islam, adica supunere, ascultare), transmise de catre Allah lui Mahomed prin Ingerul Gavril, se aila In Coran (AlcOl'an lnseamna 1ectura, ceea ce trebuie citit). Dogma principal a prevazuta In Coran, pe care 0 Incanteaza zilnic fiecare musulman afirma: "Allah este unicul Dumnezeu iar Muhammad este profetul sau". Allah este atotputernic, absolut, perfect, creatorul universal. Coranul mentioneaza ~i alte religii existente In aeel timp, resimtindu-se int1uenta aeestora. Prin75

tre precursorii lui Mahomed, Coranul enumera 27 de profeti Incepand cu Adam (parintele tuturor oamenilor, creat de Allah) ~i primul profet, dupa care urmeaza Moise, David, Isus etc. Ultimul ~i cel mai important dintre profetii lui Dumnezeu este Mahomed. Dupa erearea omului, Ingerul raului a refuzat sa i se supuna lui Adam, I-a atras In pacat ~i a generat discordie lntre oameni ~i Dumnezeu, discordie care a fost adancita de iudei ~i cre~tini, religii Cal'e vor trebui aduse prin islamism la adevarata credinta. Soarta omului este hotarata de' Allah, nu poate fi schimbata (kader), este predestinata. Sunt prescrise pentrucredincio~i interdictii (haram) ~i fapte permise (helal). Musulmanul are urmatoarele obligatii: sa creada nu numai launtric (iman) ci sa-~i exteriorizeze credinta (islam); sa dovedeasdi milostenie (cedand pentru sm:aci ~i biseriea 0 parte din venituri); dupa un ritual anume, sa se roage de cinei ori In 24 de ore; sa respecte postul anual (ramazan); sa faea pelerinaj, macar odaU'iIn viata la mormantul pro fetului sau spre alte cateva locuri sfinte. Sfar~itul lumii va fi prin foe iar la chemarea trambitei toti VOl' lnvia pentm judeeata de apoi. Mahomed va mijloci pentru toti, ~i pentru pacato~i, pe unii 3?teptandu-i raiul, pe altii iadul. Cei mai multi musulmani (sunitii) recunose ~i 0 a doua carte sffmta "Sunna", 0 culegere de legende sael'e despre viata ~i faptele lui Mahomed, pastl'ate prin traditie. 0 aWl parte dintre musulmani, ~iiti (~ia = schisma) eonsidera "Sunna" 0 falsa Invatatura ~i recunose numai Coranul, l'espingand auto ritatea califilor suniti. Majoritatea musulmanilor din Romania sunt suniti. Populatiile In randul earora s-a dispandit initial islamismul au fost: pecenegii, uzii, eumanii, tatarii, selgiucizii, otomanii osmanlai. Aceste populatii turaniee trmau in Asia centrala dar prin secolul X erau semnalate si In nordul Marii Negre ~i Dobrogea. Inainte de a adopta religia islamica pl'acticau religii politeiste ~i ~amanismul. Monoteismul mahomedan a lnlocuit treptat vechile religii, uzbecii (din U zbechistan) au Imbditi~at printl'e pl'imii cl'edinta In Allah. In timpul hanului Berke

._~~

~~~~

~~

,J

"

-----------------------~-------"'-----(1257-1267) au aderat la islamism turcii nord pontici, ~i multi dintre cei din Dobragea. Valurile de turci care au venit ulterior, atat din nord precum ~i din sud (dinspre Asia centrala ~i din Anatolia) au format pe teritoriul actualei Romanii mari comunitati. Toponimicele turce~ti ale unor localitati supravietuind pana in zilele noastre (Babadag, Sarichiol, Medgidia, Techirghiol, Adamc1isi ~i altele). Treptat, populatia musulmana a sporit in Dobrogea ~i in ora~e1e a~ezate de-a lungul Dunarii, care veneau frecvent in contact cu centrele de cultura islamidi din sud. Credinta in Allah a reprezentat un suport de unificare a populatiei turc;o-tatara ~i a pus bazele unor institutii adminIsu!auv-politice si , , unei culturi cu puternice manifestari ~i vestigii renumite. La timPl1lsau islanrismul a reprezentat pentru aceste -populatii oadevarata rena~terespitittiala ~i a avut un rol esentialin pas-

.--

erau reorganizate judeditoriile religioase musulmane care au activat pana prin 1930. Judeditorul musulman (cadiul) avea competenta cu precadere in dreptul familiei (casatorie, divort, autoritate parinteasca, tutela ~i minorat, succesiune, reglementrui testamentare). Legea cultelor din 1928 reeunoate eultul musulman, alaturi de celelalte confesiuni eu vechime ~i importanta istorica, care era organizat administrativ 'in palm muftiate (Caliacra, Constanta, Durostor, Tulcea). Prin decizia 39.818 din 1937 a consiliului de mini~tri, muftiu1 din Tulcea este recunoscut b3 muftiu (muftiu ef), conduditor ierarhic al musulmanilor din toata Romania. Numarul mare de credinciositurci de atul1ci a inlpus~~i~t;:tafn-se~ala-unliriepreiel11~1itctl)llu~~1iUallilor. Recensamarittl1-ain 1899 mentiona In Romania 41.667 is1amici care aveau 150 de moschei i geamii. In 1930 erau inregistrati 185.486 musulmani (multi locuind 'in Durostor i Caliacra). La Babadag, prin donatia testamentara a generalului Gazi Ali Paa, s-a 'infiintat un seminar pentru personalul de cult musulman. In 1889, Ministerul Cultelor i Instmctiunii Publice, recunoate i reorganizeaza seminarul musulman In cadru1 diruia este infiintaHl i 0 cateddi de limba ramana. Oatorita secetei ~i migrarii populatiei, din 1901 seminarul a fost mutat la Medgidia. Etnicii turci au plecat Inca de la sffu'itul secolului trecut spre tinu}urile cu 0 populatie musulmana majoritara. Intre cele doua razboaie mondiale au fost pru:asite sate Intregi din Dobrogea. A scazut ~i numarul laca~e1or de cult. Din cele peste 300 vestigii de cult ~i cultura musulmana existente 1a Inceputul acestui secol au mai dimas acum vreo 80, In

trar~~}d~l1~iJ~tii nati~~at9 a 122PJ;l1~ti((i.~rG~.1i. Domnitorii din tai'lIe-romane, In efortul de a pastra independenta teritoriilor noastre au ingradit patruIiderea religiei musulmane dincoace de Dunare, Tratatele cu sultanii recuno~teau dreptul musulmanilor, care se a~ezau in tarile romane, veniti cu interese economice, puteau sa treadi la cretinism, evitandu-se Impamfmtenirea unor comullitati ~i inaltarea unor laca~e de cult islamice. In secolul XV in Dobragea a fast intradusa administratia otomana care a consolidat credinta islamidi. Au fost cUidite moschei (geamii) ~i meshiduri (Hkae de cult mai modeste), au fost Infiintate medrese (coli religioase), cadiate (cadiul este judeditorul care da sentinte pe baza Coranului). Din acel timp se pastreaza Mausoleul Sari Saltuk (din Babadag, sffu'itul ge~ii ~ I?esgiduri slujind ~reo" ~~~~secolului XV), Mausoleul Mischin Baba (din r9fl!;..Astazl cultul este orgamzat llltr-uh SlllAda Kale, acum mutat pe insula Simian), pre-gfiJ: muftiat (la Constanta) ~i este condus de cum i multe "ceme1e" (izvoare cu traditie). muftiul~ef si un consiliu ecumenic (surai is~ Dupa reintegrarea Dobrogei in statuI nalam, format din 23 de membri). tional roman (1878) s-au pastrat mult timp Popu1atia musulmana trmete In Dobrogea, aspectele culturale i elemente1e adminisdei mici comunitati, sunt i in porturile dutrativ-politice existente pe aceste teritoriu. narene. In Bucure~ti comunitatea musulmana Ziarul "Ikdam", evidentia in 1909 ca turcii (400.:i~f?Ein~~~i) des~!"~~J?te_,~i-:::]~rsodin Dobrogea "In ambeie judete au 2 muftii nalul apartinator acester'cl-edinte din cadrul" pH'ititide guvern, 2 tribunale religioase, peste unor ambasade. Recensamantul din 1992 a 300 moschei, 107 hogi, 100 imarni, 81 muezini Imegistrat 55.988 de islamici pe teritoriul ~i 30 kaimi". Prin legea de organizare a Romfmiei (0,2% din populatia tarii). Dobrogei din 1880 cultul musulman cuprindea doua muftiate (Constanta ~i Tulcea), iI' Capitol realizat in eolaborare ell Mehmet All Ekrem

76

15. CREDINTE CARE AU POST IiVTERZISE iN RO;wANIA

INTERDICTIA MANIFEST ARII RELIGIOZIT A TII

'!

Regimul interzicerii unar credinte sau biserici - In conditii obisnuite - reprezinta 0 coirlpletaiea lib~rtatii ~'eligioase, In efortul dea~~rpastl;a sau atrage noi adepti, unele re1igii exagereaza misionarismul ~i Incalca libertatea religioasa, To1cranta ~i libertatea manifestarii credintei presupune respectarea legilor ~i ordinii de drept, a bune10r maravuri, sprijinirea organizarii social-politice, respectarea celorlalte credinte ~i biserici. Abuzu1, proze1itismul ~i at1'agerea neloiala a memb1'ilar altor bise1'ici, instiga1'ea Impotriva statului, insitutii10r ~i a pa~nicei convietuiri so~ia1e a fost ~i este reprobabiHi ~i condamnata. In anumite conditii Ins3. restrictiile Impotriva religiei sunt mai aspre, In cazul Dum situatii exceptionale (dlzboi, calamiHiti, necesitatea pastra1'ii suveranitatii ~i sigurantei statului), In perioadele de dictatura politica, ~i III cazul statelor teocratice sau fundamentalistc. In aparenta, masurile restrictive afecteaza deopotriva toate dime:1siunile rcligiozitatii. In realitate constrangerile au efect mai ales asupra practicii religioase, zdruncina ierarhia ~i modul de organizare, desfiinteaza sedii ~i Hica~e de cult. Cat prive~te credinta intima, aceasta este grcu de urmarit prin organele oficiale. Une0l1, intcrzicerea manifestw:ii crcdintei, consolideaza~i aprofundeaza sentimentele religioase. In conditii aspre de interdictie, In tara 1a noi, greco-catoheii, stili~tii, martorii lui Iehova, nazarinenii ~i a1tii, au supravietuit, uneori chiar a sporit numarul credincio~ilor . Afirmarea democratiei S1 recunoasterea , libertatii religioase dupa 1989 a Incurajat ivirea unor noi dCl1omina~iuni In ansamblul fenomenului rcligios. In Romania, pana prin 1900, Biseriea Ortodoxa era socotita biscrica autohtona, celclaltc religii fEnd considerate "strmne". Poporul roman, prin trapWe, morala, etnie se eOl1sidera mtodox. In spiritul tolerantei, convietuiau aiei de muIte veacuri anneni, mozaici, musulmani, catolici.
"

Raspandirea noilor religii, mai ales ill Transilvania, a generat interferente ~i cateodaHi conHicte interconfesionale, ortodoc~ii aderand ~i 1a alte forme de religiozitate. AJiQirea Transilvaniei la Romania i (1918) a transformat Romania Intr-un conglomerat rcligios, autorita!i1e fiind deseori dezorientate In legatura cu reglementarile, libertatile ~i restrietiile necesare unei bune convietuiri. Prin 1921 sectele din Romania au Inceput un intens prozelitism, care a provo cat 0 pu~ ternidi reactie a bisericii ortodoxe. In "reg at" , cultele activau pe haza constitutiei, nu existau legi speciale referitoare la viata religioasa. Legislatia maghiara din Transilvania Insa ~~oscuse ~i reglcmentase activitatea u~~~,r~1~s9neoprotestante. Pe feritoriul Basarabiei 1egi1e ruse~ti au interzis multa vreme noile religii (In 1894 0 circuladi a ministerului cultdor Ii declm'a pc bapti~ti "cea mai periculoasa sccta"). Dupa revolutia din 1917 au fost recunoscute pentru un timp scurt drepturi ~i libertati egale tu""'-' turor credintelor. Incercar~a guvernului roman de a rcstrange dupa 1918 activitatea unOl~~s~ft~~._<l~;g~: Il9J~a~ennanente proteste,:dll1 pmtea iloHc)l) ),<rdLggjPmtial ~i ocazional,difeiiteIeguvei:ne ~illilti'{(cele doua razboaie mondiale, au acordat "libeltati" bapti~tilor, adventi~tilor de ziua a ~aptca, cre~tini10r dupa evanghelie, chiar martorilor lui Iehova. Prin legca cultclor din 1928 crau recunoscutc trei catcgorii dc comunitati religioase: cuIteIe istorice, eulte care VOl'fi ulterior rccuno~ssYl~J2rinlege ~i asociatiile religioase. -.i Unelc' bisericl"neoprotestante au fost recunoscute'caasociatii religioase. Inca din 1928 au fost interzise ~i erau supravcgheate de autorita~i: asociatiile mileniste (martorii lui Iehova, studentii in Biblic, societatea de biblii ~i tractate), pentieostalii, biserica lui Dumnezcu apostolidi, poeii.itii, nazarinenii, adventi~tii reformati, seceratorii, hla~tii, inochcnti~tii ~i aItii. Eforturi mari au fost Hicute pentrn integrarca 111biscrica ortodoxa a stili~tilor ~i 77

greco-catolicilor. Prin mai multe decizii s-a Incercat interzicerea mi$C3rii stiliste, ace~tia Insa au supravietuit pana asHizi. La sfar~itul anului 1948 a fost desfiin~ata biserica grecocatolidi: 0 parte dintre eredincioti s-au integrat cuitului ortodox, altii s-au apropiat de catolicism sau aite religii, unii ~i-au pastrat Insa eredinta, Infruntand prigoana aspra din timpul comunismu1ui. Legea cultelor din 1948 recul1o~tea in ansamb1u1 fenomenu1ui religios din Romania 14 euIte eu drepturi egale (13 dintre ele au aetivat pe baza statutu1ui propriu, aprobat de organele de stat), toate celelalte farmatiuni religioase dimanfmd In afara legii. Dintre acestea unele au disparut, altele au supravietuit in conditiile activitatii din c1andestinitate, dupa 1989 Imegistrfu1du-se ca asodatii re1igioase. * Despre religiile care au fost intemsc ill Romama, in perioada 1918-1989, vom publica 0 alti-i lucrare MARTORII LUI IEHOVA

Un congres din 1931 a adoptat denumirea de "Mmtod ai lui Iehova" pentru cei care se considera mlllturisitori ai urrui Dumnezeu unie, numit Iehova in Vechiul Testament. Unele grupuri au pa5trat ~i dupa aceea denumirile mai vechi: studenti In Biblie, credincio~ii zOlilor mileniului, ofu'TleniiTurnului de veghe" ~.a. ' Fondatorul noii credinte, deveniHi apoi Organizatia MondiaUi a Martorilor Iui Iehova, a fost C T. Russell. Provenea dintr-o familie de irlandezi presbiterieni, stabilita 111 Pennsylvania. AsisHind 1:ntinerete la adunari ale adventi~, a fost entuziasmat de profetiile despre a doua venire a Iul Isus ~i Incepe sa studieze uncle pasaje din BibEe, mai putin comentate pana In 1872 organizeaza un grup de ai Bibliei", care cerceteaza scripturile, indenendent de religiile 5i exnlicatiile anterioare. Peste doi ani, Russell scrie "Scopul ~i modul celei de a doua veniri a DOllillUlui",in care preciza di deja Hristos a venit, dar numai duh ~i nu vazut nimem. A venit cum spusese ca va veni: ca un fur, nevazut. 15us a ~i ll1Ceputjudecata ~i Inscrierea "cartea vietii" a eelor mantuiti. ' acum , , se apropie lumii ~i va fi intemeiat regatul lui Dumnezeu.
, 1'\ . A ob-"
Ji..

Iehova este creatorul universului iar 1sus este fiul sau, prima sa ereatie, un om perfect. Doctrina "triniHitii" este falsa. Dumnezeu a creat totu1 perfect dar Satan i-a abatut pe oameni de 1a supunerea fata de Iehova. Adam ~i Eva au devenit un "~ab10n defect" iarcopiii lor erau imperfec~i Ia corp ~i la minte. Legea mozaica (Thora) data prin Moise de ditre Iehova a dezva1uit ca orice om este paditos ~i va fi pedepsit. Salvatoru1 omenirii este Isus care a fost ucis, a inviat ~i a ureat 1a eer fara corp. Salvarea este posibiHi prin credinta In jertfa lui Isus ~ilncrunarea 1aDumnezeu Iehova. Isus, apostolii ~i credincio~ii din toate timpurile sunt martori ai Iui Iehova. Ace~ti martori urmeaza pilda Iui 1sus, se sacrifidi, sunt persecutatL dar eu cat jertfa este mai mare eu atilt sunt mai aproape de Dumnezeu. Martorii lu! Iehova consider a di nu fac parte din 1ume: sunt indiferenti fata de problemele po1itiee ~i militare, au 0 lnalta moralitate [nu fura, condamna adulterul, se impotrivese r3.zboaielor ~i vio1entei, ascult5. de legea lui Dumnezeu, refuza sa se hraneasdi eu sangele altuia (transfuzia) etc]. In spirit protestant, nu se inchina la icoane, statui sau simboluri, nu cred in sfinti, nu postesc, nn fac semnul crudi, nn au sarbatori religioase, respectand ca zi de inchinare duminiea, Respeeta numai Bibha nu ~i Traditia. Considedi, de asemenea, di sufletul moare odata eu trupul, dar lehova li va invia pe martorii sai pentru a se bueura de viata ve~nidi. Nu exista rai sau iad, pedeapsa pentru eei neeredincio~i este ca nu vor mai invia niciodata. Pe langa credinta intensa ~i un misionarism care Imbraca uneari forme de prozelitism, recomanda membrUm 0 viata echilibrata, alimentatie de abstinenta (fara alcool, tutun, narcotice, cafea, vegetarism), vestimentatie modesta, retinere folosirea mijloacelor modeme de informare (radio, televiziune, reviste, fUme, teatre). In cadru1 Intrunirilor locale sau pe circumscriptii, 1a congrese1e numeroase pe care Ie organizeaza, citesc ~i comenteaza Biblia, iar "pioniedi" misionari Imparta~esc celorlalri experienta ~i suceese1e obtinute In activitatea zilnidi de atragere a unor TIoiadepti. Dupa 1879 cand Russel a lTIceput sa editeze revista "The VI atchtovler" ("Tufnul de veghe"), care apare ~i astazi (intr-un tiraj

78

de 15.290,000 exemplare, tradusa in 111 limbi, printre care ~i 'in limoa romana), noua religie s-a raspandit repede. Pe teritoriul Romaniei credinta martorilor Iui Iehova a fost adusa de emigrantii transil vaneni 1n America, care, dupa un timp, s-au intors in tinuturile natale. Primele aduna.ri de studemi ai Bibliei au fost organizate de Carol Szabo ~i Iosif Kiss la Cluj ~i in Judetul Mure~ (Comuna Ghine~ti), prin 1912. Se raspandesc apoi pe Valea Iiului, dupa 1916 trecand ~i peste Carpati. Adeptii continua misionarismul ~i dupa plecarea Iui Szabo in America. Un rol impOltant In prosperitatea "martorilor" a avut infiintarea la Cluj, dupa dlzboi, a unei tipografii. Proprietarul acesteia, B. Sima, Intors din America in cali tate de membru a1 "Asociatiei internationale a studentilor In Biblie", Ii aduna pe vechii simpatizanti, tipl:ire~te literatura ~i Inainteaza (1920) ministerului 0 cerere de recunoa~tere legaHi a noil religii. De~i in general interzisa, noua credinta a atras mereu adepti. In 1937 erau in Romania 1.504 martori ai'lul Iehova. Inasprirea regimului din timpul legionarilor ~i in perioada razboiului Ie-a redus numarul, astfel di primul recensamant de dupa razboi mai Inregistra doar 340 de membri. Erau 1nS8. foarte multi care l~i ascundeau apartenenta religioasa. La congresul martorilor lui Iehova din septembrie 1946 au participat peste 15.000 de oersoane (din tara 8i stdiinaJate). Inca dinainte de fazboi "iehovi~tii" din Romania n-au reu~it sa se organizeze unitar. Titulaturile adoptate erau numeroase: "Asociatia internationaIa a studentilor de Bibtic", "Societatea Invataceilor de Biblie" l "Studentii de , , Biblic", "Studentii Bibtiei", "Bise11caDOITil1ului", "Casa spirituaHi a lui Israel", "eei credincio~i", "Familia credintei", "Consacratii DOIDnului care sunt ill casa Iui llie", "Ucenicii Domnului", "Preotia regeasdi", "Regi ~i profeti ai Iui Dumnezeu In veacul viitor", "Memorii socieHitii anonime de Biblii ~i Tractate" ~.a. Dupa 1989 s-au inregistrat In Romania eu personalitate jurididi: Asociatia "Martarii lui Iehova", Organizatia religioasa "Martorii lui Iehova", Asociatia cre~tina a studentilor In Bib He, "Credinta adevarata a Martorilor Iui lehova" ~i altele. La recensamantul din 1992 se declm'a mmtod ai lui Iehova peste 20.000 de credincio~i,
i<. "

NAZARlNENII Pe 1a jumatatea sec01ului trecut, In Elvetia, Iacob Wirz Imparta~e~te unui grup de prieteni misiunea pe cm'e a primit-o din eel': sa Indrepte unele texte biblice, mai ales Evangheliile dupa Matei ~i Mareu. Acest grup, numit 1a Inceput "biserica noua", apoi "comuna nazarineana" i~i propunea sa-1 urmeze pe Isus N azarineanul nu numai In vorbe ci ~i In fapte. Activitatea a fost eontinuata de Samuil Frohlich - fost pastor calvin ~i predicatbIoaptist - care contureaza ideile si Ie r13.spande~te. In scurt timp ideile erau c~noscute In actuala Ungarie, apoi In Transilvania, Banat, fosta Iugoslavie, In nordul Moldovei si Basarabia. Inca din 1888 exista registre c~ membrii comunitatii si situatia financiara a nazarinenilor din Arad. In 1920 au tradus din limba maghiadi ~i au tiparit 1a Lugoj statutu1 ~i mmturisirea de credintl':L Dupa alipirea Transilvaniei 1a Romania nau fost recunoscuti legal~i au activat clandestin, urmariti ~i persecutati de autoriHiti. Cifrele sunt aproximative, dar se apreciaza ca In 1925 existau earn 1.000 de nazarineni In Romania, prin 1930 earn 3-4 mii, 1a recensamantul din 1940 se dec1arau nazarineni doar 426 credincio~i. Casele de rugaciuni au fost mereu Inchise. Se adunau In locuinte particulare unde tineau predici, citeau Biblia, cantau dupa "Hm'fa Sffmtului Sion". Boteaza pe membri cand ace~tia se pot pocaL Podiinta 111seamna retragerea din lume, rugaciune, respingerea vie~ii de pierzanie (dans, cantece nereligioase, alcool), apreciaza celibatul. Nu postesc, socotind di spurcat nu este ee intra in gura omului ci ceea ce iese din ea. Condamna pe prcotii "lefegii" de stat, considera bisericile "Babilonul eel veehi" ~i di obiectele biserice~ti ar fi diavole~ti. Refuza serviciul militar pe baza poruncii bib lice: sa nu ueizi. Declara ea 11U se ocupa de politidi, respecHi legile statului. Dupa Invatatura Noului Testament, "eonsidera ea trebuie sa-~i ca~tige painea cea de toate ziIele prin munca cinstita ..." Copiii sunt educati In spirit biblic, dar nu-i obliga, atunci cand ajung maturi, sa imbrati~eze credinta nazarineana. Predicatorii, diaconii ~i presbiterii sunt ale~i de eredincio~i. Sfatul Batrfmilor este organul reprezentativ de coordonm'e. Duminica

79

este "ziua in care ~in slujbele re1igioase ~i este socotita 0 zi de reculegere ~i odihna" (Statutul Asociatiei, 1990). Nazarinenii sunt imegistrati ca "asociatie religioasa" legaHi. din 1990. Procesul verbal

de constituire al asoeiatiei mentioneaza ea: "nu suntem subordonati vreunei alte asoeiatii nazarinene din alta tara, sau vreuliei alte eredinte ..."; eu eredineio~ii nazarineni din stramatate au doar "0 eomuniune bibliea (spirituala)".

80

16. CREDIIVTELE RAspANDITE

hV ROMANIA DupA 1989

Restrictiile politice 1:n legatudi eu viata religioasa aplicate pana 1:n 1989 au facut aproape imposibiHi raspandirea unar religii noi. Tentative au existat (b&~a'i, mormoni, meditatia transcendentala), dar ele au fost eliminate uneori eu brutalitate. Liberalizarea regimului cultelor ~i lipsa unei legislatii reale In acest domeniu a ereat acum posibilitatea misionarismului unui numar mare de credinte ~i biserici care au format mici comunWiti ~i aduna adepti. Stabilitatea acestora ~i masura In care vor supravietui 1:n contact ell viata spirituala ~i traditionalismul poporului roman sunt greu de evaluat 111 aceasta perioada de Inceput, mai ales di ~i de se dezvaluie prudent ~i fill:amaturitatea bisericilor ~i religiilor mai demult statornicite in tara no astra.

BAHA'I Este 0 religie de sinteza can,,; reeunoa~te autentieitatea tuturor revelatiilor divine de pana acum. Considedi di Dumnezeu a trimis oamenilor de-a lungul timpului mai multi profeti, pentm a Ie dezvalui vointa sa. Asemenea profeti au fost Krisna, Moise, Isus, Muhammad, preeum ~i reformatorii religio~i. Intemeietorii de religii ~i reformatorii sunt Invatatori ai omenirii, iar spusele lor nu Ie apartin ci reprezinUl vointa ~imesajul divino Ultimul profet care Incununeaza dezvlliuirile tactite oalUenilor de ditre Dumnezeu este Baha'u'lah (1817 - 1892), de 1a l1umele diruia provine denumirea noii credinte, Invatatura acestuia fiind "fructul", Ineununarea tuturor profetiilor anterioare. Originile acestei credinte sunt In sudul PClsiei, unde s-a nascut Marza AU Muhammad (col1siderat de unii musulmani ~iiti eel de-al 12-1ea imam, disparut misterios eu 0 mie de ani In urma ~i descendent a1 profetului care a pus bazele religiei islamice). El a anuntat oarnenUm "vestea cea buna"; di In curand va veni eel din urma trimis a1 Iui Dumnezeu. Dupa uciderea lui, mi~carea a fost continuata de Baha'u'lah ("Slava Iui Dumnezeu") care a
81

reeunoscut di este ultimul mesia trimis de Divinitate. Fundamenteaza noua eredinta, cuprinsa mai ales in "Cartea certitudinii" (Kit-b-i-'q on) unde, pe Hlnga ideile religioase, ofera sfaturi in 1egatura Cll familia, relatiile sociale, viata politidi ete. A adresat sederi ~i memorii monarhilor ~i institutiilor din intreaga lume, recomandandu-1e sa apliee aceste principii eare pot asig.ura paeea ~i fericirca intregii omeniri. Adeziunea 1a noua credinta nu exclude eelelalte religii. Sunt "baha'i" care frecventeaza ~i credinta mozaiea, is1amica, Oltodoxa, catolidi etc. Sediul mondial este 10. Haifa (Israel), unde sunt ~i mormintele Intemeietorilor noii religii. Are reprezentanti In 214 tari (1995). Unele personalitati din Romania au simpatizat aeeasta religie paeifista chiar Intre cele doua razboaie mondia1e. Au constituit In83.comunitati In multe localitati dupa 1990, formand grupuri in care sunt explicate ideile Intemeietorilor credintei, sunt Gitite fragmente din operele acestora ~i intonate canteee religioase.

FAMILIA (COPIU LUI DUMNEZEU) Credinta de provenienti'!. neoprotestanta initiata de pastorul evanghelic fundamentalist David Brandt Berg (1959-1994). Din 1968 Impreuna eu familia sa a Inceput 0 activit ate misionara cre~tina In randul tineretului nonconformist (mai ales hippie) din California. Adolescentii ~i tinerii aderenti au format grupuri ("Adolescentii pentru Hristos", "Revolutia pentru Isus"), numite ulterior "Copii lui Dumnezeu". Tinerele credincioase cutreierau locurile publice 1mbracate sumar, considerand ca pentm Isus trebuie H'icut oriee sacrificiu, inclusiv dlli:uirea sexuaHi. In 1978 Moise David a realizat 0 "revolutie de nationalizare ~i reorganizare", prin care condamna acest "peseuit prin coeheHirie" (Flirty Fishing). Multe dintre fostele comunitati s-au unit 1ntr-o nou3. asociatie: "Familia lubirii". Dupa 1987 illcepe aetuala

etapa a evolutiei "Copiilor IUl Dumnezeu", eu numele de "Familia", ComuniHitile "Fam.iliei", existente aeum in 59 de tari (1995), au peste 2.000.000 de adepti ~i vreo 8.000 de misionari. Ei raspandesc Biblia ~i credinta cre~tina mai ales In randul copiiIor ~i tineretului, redacHind matedale ~i fOlIDuiand explicatii pe Intelesul acestora. In foarte multe tari desf~oara ~i activitati de caritate, ajutand mai ales pe copii sm.-mani, handicap ati, fa...miliilenevoi~e sau si.l1istrate, imprejurm in care autorita~ile ~i personalitatile politice au incurajat misionarismullor, Familia se diHiuze~te dupa lege a iubirii (a "dragostei Iui Dumnezeu"), Intelegand specific principiul: iubqte-l pe ap;:oapele tau ca pe tine insuti. Formeaza comunitiW (10-30 membrii) care locuiesc 111 COffiun,relatiile intime dintre membrii sunt acceptate, indiferent dadi ace~tia sunt sau nu disatoriti oficial. Parerea lor este ca functia sexuala biologica a fast de Dumnezeu, poate fi exercitaUi libel' ~i nu reprezinUi un pacat. Sunt interzise - sub amenintarea excomunidirii - relatiile sexuale eu eu cei din afara comuniHl~ii sau practkate prin constr'angere. Unele asaciatii internationa1e care au ca scap protectia traditionale 1:i urmaresc ~i-i condamna, Ii supravegheaza In multe tarL Dupa 1990 s-au format mid grupuri ale "Familiei" ~i in Romania, activitatea caritativa este putin evidenta, provenite dh"'1 donatii ~i cantributia membrilor fiinct modeste.

Joseph Smith (1804 - 1844), primul profet al noii religii, provenea dintr-o familie credincioasa, era atras spre met6dism dar era hartuit de neintelegerile dintre bapti~ti, presbiterieni ~i metodi~ti. S-a retras in padure sa se roage pentm a fi caUiuzit spre adevarata credinta. Is-au aratat Dumnezeu ~i Isus, care I-au destinat sa intemeieze 0 noua religie, vechile biserici fiind considerate compromise ~i neautentice. El a tradus ~i publicat "Cartea lui Mormon" care relateaza despre venll'ea in America a unui mie grup din "poporul ales" a Iui Israel, noul continent devenind astfe1 pamfmtul fagaduintei, unde se va intoarce Isus 1a a doua venire. J. Smith care a primit din cel' "preotia" a reinfiintat pe pamant adevarata biseridi a lui Hristos (1830) iar in 1832 a fost creata societatea internationala "Mormona", In zilele de duminidi sa~ar~esc ceremonii (explidi Scriptura, canta imnuri religioase, fac mmturisiri pub lice, impal'ta~ania fiind eu paine ~i apa). Prigoniti de alte religii existente pe atunci in America, au pomit din nordul statului New Yark ajungand dupa multe greuHiti in zona Marelui Lac Sarat, unde au 1'naltat "ora~ul sfant", ramas pana acum centrul bisericii mormone. In secolul trecut au practicat poligamia, pentru care au intrat in conflict cu autoriH1tile federale americane. Grupuri izolate ~i disidente mai practidi. acum casatori a religioasa eu mai multe sotii. Condu-. cerea teocratica a tinuturilor In care traiesc ast11z1mormonii, condamna Insa poligamia, recomandand credincio~ilor 0 viata pura, fara excese, Nu au restrictii alimentare dm' beau "numai apa" , Stdimo~ii familiilor de morurma, moni care au mudt ell muni ani pentm a obtine mantuirea :;;i a ajunge in preajma Iui Dumnezeu, sunt botezati temple,eu un ritual special.

BISERICA LUr ISUS A SFINTILOR DIN (MORMONII)L


"-

Incercari de dispandirc ~i Romania a credintei "sfintilor au existat inca de la 1;f3r~itulsecolului trecut Dupa 1989 activeaza in tara noastra peste misionari care expliea ideile "Cartea lui Mormon". D , fomam.. sum acum ~,,," " 1"-, Imre 1Joteza~lm ~ceastVa b'lsenCa aproane 1.orv" de CrCml1CIOSl. In cele ." ",. 1 \.fJ .. , P'''''~f' 50' da t~,,; u''''{~ea" "'"'.\.H.. ""'a' 'll "In 11Cl9'3 VLh..~..II.. .. 1 V ~U.iA 1..l.5..d Ul. >l;l,~,...t' v.!' .. .I.t-'~.t. _1 ./ vreo 8,688.000 de credincio~i. unele state americane renrezinti'i 0 religie maioritara nn
.it. <;.,.<

BISERICA UNIFIC.A.RII (MOON) I~i propune sa uneasca pe toti ere~tinii in lupta contra comunismului ~i sa asigure pacea mondiala pe baza iubirii ~i credintei. Profetul noii religii provine dint1'-o familie de luterani din Coreea. La 16 ani Moon a avut 0 revelatie: eerul s-a deschis r, nentnl el 81 , a vorbit dll'ect cu Dumnezeu ~i Isus Hristos.

oJ

'

din 1.887.000
ar

1.425.000 sunt

ultimelor

82

Ei i-au incredintat misiunea de a Intemeia 0 familie sfanta ~i a izbavi omenirea din pacatul savar~it de Eva ~i Adam la indemnul ~arpelui (Satan), Nici Isus nu a adus izbavirea din pacatul stramo~esc pentru ca nu s-a disatorit sa formeze familia sfanta, Acum reverendul Moon a format "familia perfecta" (13 eopii ~i peste 20 de nepoti) ~i toti cei care adedi la noua credinta se VOl'mfmtui. Un 1'01 esentialin "Biseriea unificarii" are casatoria ~i puritatea relatiilor din familie, bazate pe iubire ~i credinta, Dumnezeu este originea iubirii; lumea ~i omul au fost create pentru ea Dumnezeu sa aiba un obiect al iubirii, sa-~i materializeze iubirea in ceva. Binecuvantarea lui Dumnezeu exista in familia bazaHi pe iubirea "orizontaHi" (intre soti) ~i "verticala" (fata de Dumnezeu). Cei care se casiHoresc in noua biseridi obtin mantuirea. In august 1995 au fost disatorite de reverendul Moon, prin sateHt, 360.000 de pereehi din 160 de natiuni (~i din Romania). Acest ideal al familiei perfecte - se exprima sotia reverendu1ui Moon - trebuie realizat la nivel mondial ~i yom intra astfel in "Era Testamentului Desavar~it", cand yom tdii impreuna eu Dumnezeu intr-o lume a ferieirii, a libertatii ~i a pacii. In Romania activeaza mai multe asociatii care studiaza "Prineipiul" (cmtea de baza a noii credinte) dar ~i biserici (comunitati) unde in spiritullnva,taturii IUl Moon este explicata Biblia, sunt dmtate imnuri religioase ~i adeptii se roaga.

n8.1orii au inceput sa explice Scriptura in locuri publice, unde se adunau mai ales cei sa.raci. Inca din secolul al XVIII-lea metodi~tii au emigrat in America ~i s-au raspandit in tarile Europei, formand comunitati pretutindeni. Acum cei peste 20 de milioane de me!odi~ti au biserici in aproape 0 suta de tari. In spirit protestant, ei resping Sfanta Traditie, cultul sfintilor, icoanele, sacramentele, ceremoniile, formalismul bisericesc. Dintre cele ~apte taine pastreaza nUfg.<lipgtez;ul~i i11!P~x!~~ania. red in invierea lui Isus, in a C doua venire, in Judecata de apoi, in rai ~i iad. Duminica se aduna in laca~ele de cult sau in locuri neamenajate special, citesc din Biblie, explica ce1e dtite, credincio~ii fac referate pe teme biblice, canta imnuri religioase, ii confirma pe noii membri.

BISERICA PRESBITERIANA Biserica presbiteriana "Sion" este inregistrata in Romania ca "asociatie" religioasa, cu personalitate juridica din 1995, Evanghe1izarea ~i raspandirea noii eredinte a inceput insa din 1993, in anul urmator au fast botezati primii credincio~i din tm"anoastra, "serviciul divin" fiind savar~it eu regulm'itate in fiecare duminica. Credincio~iidsunt mai ales tineri (in Bueure~ti ~i cateva filiale din tara) indrumati de un reverend misionar din Coree a, sprijinit de biseIieile presbiteriene din Europa ~i America. Vm'a se aduna in tab ere unde aprofundeaza trairea religioasa ~i eunoa~terea BibEei. A fostinfiilltatll!l i,l1~titutbiblie pres: ~g~!!31n,sfiidentii, in eei patru ani, sunt preg-atiti pentru a deveni pastori ~i evangheli~ti. Scopul pe cm<e~i-l propune "asociatia" este popularizm"ea Bibliei in spiritul teologiei protestante ~i s3-i ajute "pe frati sa gaseasca viata spirituala ve~nica prin Dumnezeu, in numele Tatalui, Fiului ~i al Duhului Sfant". Asociatia are ~i preocupari umanitare, de calitate, pe care le realizeaza insa dupa posibilitati. In grece~te "presbiter" inseamna "batra~". La inceputurile cre~tinismului pastoratia ~i supravegherea comuniHitilar de credincio~i era in grija celor in vfu:sta cm'e se adunau in sinoade (eongregatii locale), unde erau discutate probleme teologice ~i administrative. Reformatorii Luther ~i Calvin au readus in

BISERICA METODIST A Dupa 1990 au fost lnfiintate in tm'a noastra ~i cateva biserici metodiste, indrumate de pastori straini dar care oficiaza in limba ramana. Credincio~ii sunt mai ales varstnici, biserica sprijinindu-i pe ace~tia in rezolvarea unar prableme cotidiene. Sunt putini romani botezati ca "diaconi" ~i "diaconite" dar corul bisericilor cuprinde multi copii iar "universitatea" care activeaza pc Hlnga biserici ~i pregate~te pe viitorii pastori, are studenti tined. Prin 1730 un grup de studenti de la Oxford erau numiti "metodi~ti" pentru ca studiau sistematic (metodic) Biblia. Apm"ti-

83

..----~~~~~~~-----------------------------~---_._---_.atentie ~i acest mod de indrumare a comunitatilor cre~tine, conducerea "presbiteriana". Mai ales principiile calvinismului au fost aprofundate in bisericile presbiteriene. Dupa 1550 unii protestanti exilati din Anglia erau la Genova, unde Jean Calvin i~i propovaduia ideile. Pastorul John Knox s-a intors apoi in Scotia constituind "Biserica Presbiteriana N ation~la" . In marea varietate de biserici protestante din Anglia religia presbiteriana nu s-a impus ca "nationaHi", dar ~i-a conturat personalitatea religioasa, s-a raspandit in muIte tari, avand asHizi peste dnci milioane de credincio~i. ~ calmi, mai concilianti. Dadi un procent minim din populatia globului ar deveni credincio~i M.T. ar fi inHiturat pericolul dizboaielor ~i ar fi instituiHi pacea eterna.
Mi~carea de integrare spirituaJi:f in absolut

(MI5.A.)
Unele initiative de adaptare a practicilor yoga ~i tantrice au existat ~i inainte de 1989, dar au fost reprimate. Din 1990 s-au format insa nudee in muIte ora~e, atragand mai ales tineretul curios ~i in cautare de comuniune ~i afectiune. Sistemul lectiilor dureaza ~apte ani, pretul sporind pc masma inaintarii in cic1ul de pregatire.
Hare Krishna

INFLUENTE ALE RELIGIILOR Dll~ ORIENTUL INDEP ARTA T Mai ales hinduismul ~i budismul au interes at ~i influentat gaudirea europeana eu muite secole in urma. Conferinte despre aceste religii au fost tinute ~i in Romania incepand de le sfar~itul secolului trecut iar intre ce1e doua d'izboaie mondiale au venit misionari care au atras atentia asuora acestei spiritualitati origincle. In pe~'ioada~comunista circulau muIte dirti, uncle tradnse ~i dactilografiate, referitoare la religiile ~i filosofiile orientale. Incercarile de practicare a diferitelor sisteme yoga au fost ins a reprimate. Dupa 1990 aceste grupuri s-au inregistrat ca asociatii (religioase, sportive sau cu1turale) ~i inceardi sa adapteze san sa imite ideile ~i practicile care i~i au originea in cartile sacre ale indienilor.
Medita{ia transcedentaJif (lvl. T.)

A format mid nuc!ee ill cateva ora~e, tinerii adunandu-se la ~edintele ~i conferintele asociatiei, mai ales din curiozitate. Putini dintre romani au Imbracat costumatia portocalie budisUi, sau ~i-au ras pfu:ul, Uisand doar o ~uvita lunga de pm: in cre~tet. "Mila Sa Divina", Intemeietorul credintei, a ajuns in America din India In 1965 ~i a raspandit noile idei, inconjurand pana 1a moarte (1977) globul de 14 ori. lnceardi Sa-I eonvinga pe oameni ca ei sunt de natura spirituaHi, di lumea materiala uu ofera nimic, trebnie sa ajungem 1a con~tiinta interioara, de natura ~ divina, care este eterna. Cand corpul moare, con~tiinta urmeaza 1egile karmei ~i se re'incarneaza pana cand ajunge la perfectiune.

Zen
Practica zen provine din b1l~rnul rnahaiana, traditia atribuind organizarea ~i sistematizarea "acestei filosofii a vidului" calugarului indian Nagmjnna. Ingrijorati di budismul era in declin, unii discipoli au Infiintat din secolul VI ~coli de meditatie ~i m"pofundm'e a invataturiL Unul dintre mae~trii a ajnns prin sec01ul XIII 'in Japonia, unde a pus baze1e unui sistem zen original, adus intre cele doua dizboaie mondiale de catre Taisen Deshimaru (1914-1982) ~i in Europa. Dupa 1990 in urma expunerilor flkute s-au infiintat cateva grupuri de practicare a zenului ~i in tm"anoastra.

A fast inregistIata legal In 1992 en numele "Asociatia din Romania a socieUl.tii internationale de meditatie maharishi ayur-ved". Acest sistem de meditatie a fost elaborat de Maharishi Ma...~esh Yogi in 1959, 111 Romania patmnzand In 1981. Vechiulregim a interzis M.T., aceasta insa a activat c1andestin in continuare. Membrii M.T insista asupra faptului di nu reprezinUi 0 religie ci 0 practidi "naturaHi" prin care este eliminat stressul, care relaxeaza biologic, regenereaza intregul organism. Chiar climatul social poate fi ImbunaHitit prin meditatia transcedentala: adeptii devin mai

84

"Secretulzenu-lui consUi I:n a te a~eza pur ~i simplu, fara vreun scop sau profit, I:ntr-o pozitie de intensa concentrare. Aceasta a~ezare dezinteresata se nume~te zazen. Za I:nseamna a te a~eza, iar zen, meditatie, concentrare". MaestlUl care conduce glUpurile

verifica foarte sever pozitia I:n care s-au a~ezat discipolii, pe care II conduce prin "lini~te" dincolo de gandire, acolo unde echilibml exista tara contradictii. Dep~ind orice judecata, viata ucenicului urmeaza doar mi~carea naturii ~i a ordinii universale, cu care se contope~te.

85

17. ASOCIAT/ILE RELIG/OASE *

Asociatiile religioase au 0 l-unga traditie In tara noastdi, unele fiind infiintate eu seeole In urma. Intre cele doua r~zboaie mondiale numarul acestOIa ajunsese foarte mare. 0 parte dintre ele s-au Jnregistrat ca "persoana jurididi", altele au dimas sa activeze In cadrul cultelar si bisericilor existent~. Intre -- '. ~
,",
"-

,j,_$4~~i 194I~1lfQ~~ recunoscut(l~g;armllite ,(r~11g11~i -"asociatiLl:elliIoa-sea cih:Ol:actjvitate fUs'ese'_Interzisa, .pana",atu11Gr"'DupK aceasta. perioada autoritatile au J:nceput restrangcrea activiHitii asociatiilor, mai ales a eelor care pe langa preocupm:ile religioase aveau 0 ori~ entare nationalista, ~ovina, iredentista, sau colaborascra cu paltidc ~iforl;e politice "reaqionare". Legea cultelor din august 1948 ~i constitututiile ulterioare, recuno:;;tcau ey,istent-ain tara noastra a 14 culte rcligioase, orieare alta forma de manifestare a religioziti1tii rllillanand ill afara legii. Unele dintre foste1e asociatii s-aucintegrat, contopindu-se in cultele recunoscuteJ{;gal, pierzfmdu-~i autonomia. Altele au actiVat clandestin urmlli:ite de institutiile puterii de stat Prin 1952-1953 au fost desfiintate uyezamintele inochentistilar, cercurile de sDiritisti, ~ ~ erau urmariti l'ndeaproape, mi~ti, Oastea Domnului, 81 torii Iui -Iehova, chiar dit,ionali~t~. Cele mai disidente ~i 3S0datii religioase ~i-au Incetat activitatea, 1990, conditiile liberalizill:ii vietii aceste gmpuri religioase, s-au 1.'1registrat legal ca "asociatii". Numarul asociatHIof care au preocupari religioase sau partial religioase a trecut de 600 ~i sporqte permanent. H'mga activitatea reHgioasa, uncle. culturale, tutre ele au ~i preocupaTi ristice, ll1edicale, Inlesnesc relatE ell grupuri si comuniHiti din diferite ale lumii, se , -..". ,"'"l' ." _. angaJeaza sa rezolve aSlslen!el sanitare, ale handicapa~iior, s2.-i reintegreze
....

comunita~i religioase. Unele sunt Inregistrate 1a tribunale, pe baza aprobarii ministerului cultelor sau altoI' institutii ~i arganisme. Ele au autonomie materiala ~i desfa~oara activiUi~ireligioase ~i de aWl natura in folos propriu, uneori au caracter interconfesional sau sunt agentii ale unar asocia~ii religioase sau biserici din alte ta.ri. Alte ~ociatii au fast Infiintate de cultele recunoscute legal, eu scopul mobilizarii credincio~ilor ~i sporirii emulatiei religioase. Cele mai multe dintre acestea nu au autonomie economidi ~i activitatile lor sunt coordonate de cuItul respectiv, de~i unele sunt Inregistrate ca persoanajuridica, fie eu autarizatia l:?r~an~Iorp?liti~e sau a cultului. Al treilea grup"este format din comuniHitile religioase care nu sunt interesate sa fie recunoscute juridic. Uncle considedi dl aceasta Inregistrare reprezinta 0 subardonare ~i 0 colaborare eu institutiile politice ~i 0 abatere de la invatatura divina. Altele au prea putini credincio~i pentru a se Inregistra, sau vor sa~i pastreze intimitatea credintei ~i practiciior Hira a fi stanJ'eniti de oficialitatl si autoritati. Neexistand dedit cioua modaliHiti de Inregistrare 1egaUla comunitatilor religioase (culte ~i asociatii), cultele presupunand un proces Indelungat ~i anevoios pentru recunoa~tere, sau Inregistrat ca asociatii religioase grupuri ~i orientari foarte_~~:ii!te. Sunt Inregistrate ca asociatii toate."religiili;;;! are au fost interzise c 111 perioadele antetioare, nolle religii care au patrum; In Romania dupa 1989, mi~carile religioase misionare ~i arganizatii ale tuturor cultelor, grupuri de credincio~i care nu mai recunosc ierarhia administrativa a cultelor existente, sectele ~i disidentele, asociatiile
, , , 1

>

cre~tinede caritate etc.


* Capitolal ~i tabelele cn asocia~iile religioase din ficcaIe jude~ au fost realizate
~i'
,.1>__' _._~_~ __ ' __.~ __ ., ..__ . __

de Manuela

pe

"cooii strazii~\ sa
prin1ite din

aiuto"u"ele si , bisericilor~ orga-

[,mutea a doua a lucrarii. Datele au fast reactualizate


'--1-{'~-",r

Gheorghe. T~lllLa~c~stoI~socia~ii, pe judete este in** \iom publica 0 monografie a acestor asodafii. Rugam pe membdi ~i conduditorii lor sa colaboreze pentru 0 prezcntarc dh mal realista a acestora.

din stdlinalate. persoectiva legislatiY~Lexista a:um, pc rec.unoscute i'legal)'-; tre: de


.>. ;,' . -'.

~i a tinar

.v1ll1;;!)iO,

~"A

-""----.._.c-.

86

ASOCIATII 51 FUNDATII RELIGIOASE ,


"

16. BaptistaU.l-.!;' semnaI iSI 1.LIBERTATE" 13.AsociatiaRomanaANTUL A.Z.S.Cre~tinaBucuresti - 4 , am Romama 1990Invatatorilor I "MARTORn199]pentmC.D.E. 34 ANUL, 1992 B.O.R."SANA.TATEInterconfesionalli Bucuresti Baha'i Cre~tinaa ComHi 2REZIDENTA Asociatia Profesorilor,Misiune LUMINA Bucurc~ti 3 InterconfesionaHi B.O.R. VIETH" , "ME~IA" ASOCIATIEI(Locali ! Bucure~ti 2 NeoprotestantliLUI IEHOV 1990 AliantaA.Z.S. DENUMlREA 3 i Bucuresti ! ~I RELIGIOASA a Cadrelor 6 Li,ga InterconfesionaIaRomania Apostolidi ANTUL Baptista i Li.ga "CUVI din1"SFInvatatorilor i, ! "CREDINTA Romania Neoprotestanta ~I ii 22.SocietateaBaptista1990dinANTUL Religioasa "SF ]99] pentru 1991 Studiul Bibliei Bucure~ti Neoprotestanta,. 1 Cre~tina de Ajutorarea Cre~tina . TEMPERANTA" Romano-catolica I I Nr.AsociatiaEvall!rhelica"CAR,.\.1EN"A"tatea) I Bucure~ti- - 1- i1 APARTENENTA STELIAN Societatea "CONSTIINTABAHA'I 18.Asociatia Religi,9asa "PUTEREA larii I! 11. I 20. II p'-:sociati~C:'Qmunitatilordin Romania I Bucurqti - 3 17. Asociatia Religioasa Romania 3.2. dupa Evanghelie 8. din19.1 Organizatia Evarilrhelidi 9. 5. I Bucure~ti I Bucure~ti - 1 I 15. nadi "CRESTINISMUL I 14. I Asociatia Filantropidi Cre~tinI I 24. I Asodatia Rcligioasa "CALEA LU1 I Bucure~ti - 4

1991 I 1992

87

25.
26.

27. 28. 29.


30,

Centrol Crestin Bucuresti l , Societatea Biblica Romana Societatea Biblidi Interconfesionala Organizaria "TlNERlI IN MISIUNE" Organizaria Cre~tin-Evanghelidi R ''NAZA .. INEAl"\flJL''

Bucuresti - 6 . Bucuresti - 5 , Bucure~ti - 4 Bucure::;ti - 1

1992 1992 1992 1992 1992 1992 1992

Penti costala Baptista

I Romano-catolica 1994 Romano-eatolidi RO.R. Presbiteriana Romano-catolicli B.O.R. Interconfesionala C.D.E. I Baptista Greco-catolica Romano-eatolicli I 1995 I Romano-eatoliea -l1994 11995 43. Asociatia Umanitara a Germanilor I Romano-catolica 1995 1993 I InterconfesionaHi I Bucure:;;ti - 2 Catolid Bucuresti N eoprotestanta -!1994 1994 44. I Socictatca Stiintei Crestine ' Bucuresti - 1 45. Asociatia Religioasa "CONGREGATIA Bucure:;;ti - 1 I INIMII NEPRIHANITE" I 4-6- , -O-r-d~i~clFranciscanSecular .... i Bucuresti - 3

I Bucure$ti - 2 Bucuresti - 1 Organizatia Umanitara "SEMILUNA" . 31. Asociatia "LIAHONA" Bucuresti - 4 , 32. Societatea Biblidl Misionara -/ Bucure~ti - 6 Universitara I Bucuresti - 3 33. Asodatia Cre~tina Metodista , Bucure:;;ti - 2 34. I Asociatia "AS SALAM" 35. I Misiunea Cent.'U1ui restin ''EM.A..l\IDEL'' Bucuresti - 2 C , 36.1 Asociatia Ecumenid1 ~ Bisclicilor I Bucure:;;ti - 2 din Romania (AID ROM) 37. Fundatia "THEOPHILE" Bucuresti - 1 , , 38. Asociatia Religioasa "SMIRNA" Bucuresti - 5 , 39. Fundatia A~ezamantului Bucure$ti - 1 "AZILUL ELENA DOA.1\;INA" 40. I Asociatia"ADUNAREA CRESTINA" Bucure~ti 1 Bucuresti - 6 41. I Societatea Romana penlro I Dreapta, Credinta 42. ! Asociatia "sFANTUL ANDREIBucure~ti - 2 NICEEA" 1990 1991 I 1994
'I'

Musulmana Mormona Neoprotestanta

1993 1993 1993 1993 1993 1993

Metodista Musulmana Penticostala

C.D.E. Penticostala Ortodoxa C.D.E. Ortodoxa

1994

Fundatia "CASA RELIGIILOR" (schimbata denumirea: "MUZEUL rv10NDIAL AL RELIGIILOR") 48. I Asociatia de ~cere "SFT1'Thv1 ";'l"~REl-< JLl'\ ..... 1 .... P:;'RARHT" Ll
T A
1 ~, _

47.

Bucure:;;ti - 1

Bucure$ti - 4 Bucuresti - 3 , Bucure~ti - 4

49. I Fundatia Biblica Romana

I'

i-.50.
I 51.

Fundatia. "THE BIBLE LEAGUEROMANIA"

Fundatia Cre~!i!~a"N'OUJ'-_SPERAl\rrA" I Bucure~ti - 2

I 5~. I Fan1i~a !<-~L~n~G fu'\J~'~L~IOSIF': I Bucure~t~ - 5 '~S~


OBL<\1E I I 5j. I Aso.clatlann I "'URe;?" KehglOasa 'Cm\lGREGA'fT..i-\.I Bucure\itl- 2 I _

I ,;4, i t'Undatla "t:H;)tJ~iCA uJI CRrs ros" I Bucure\itl - 5

I ~SUi~;l?~~~~"_ _ ." y
J.

r"1

r ,
1

55. I Asodatia Medicilor Catoliei , d' 57, I Evanghelici din Bucure~i Bucuresti I Asociatia Presbiteriana din

II

Bucuresti - 1
,

I -' ~ ~ In_ i 56. I Orgardzatia Studentilor Crestini

~ ~ Bucuresti

' I Bucuresti slf I Fundati~ "EPISCOPUL GR1UORE LEU" I Bucure~ti


'I

, I 59. i Asociatia. "CUV ANTUL VIETH" i RomaniE .

Bucure$ti

I'L II"'BErrA'~~Ii'\. . A~ape 1-2.1. ,y


L:i!J
'J' '.<,

<

v f(' lXeQtmaNl1S10nam v
1\

"SFANTUL IOSIF"

I jjucure~ t' i~ 1 ! Bucuresti

88

62. 63. I 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71.

Fundatia Providenta , ~ Adunarea lui Dumnezeu Fundatia Fratia Crestina , ~


\

Societatea Cre~tinilor Nou Apostolici din Romania Fundatia Dosoftei Asociatia "CHRISTIANA" Mi~carea de Integrare Spirituala in Absolut Bnei 1-\kiva "FIn LUMINII ALBE" Colegiul Asociatiilor pentru Studiul

Bucuresti , Bucuresti - 6 , Bucure~ti Bucure~ti Bueure~ti - 4 Bucurcsti , Bucurqti - 6 Bucure~ti Bucuresti , Bucure~ti - 1 Bucure~ti Bucure~ti Bucure~ti - 4 Bucuresti , Bucure~ti Bucuresti , Bucure~ti - 6
1990
'-":

B.O.R.

1990

B.O.R.

1990 1994

Mozaidi Moon

Principiului 72. I Asoclatla Adventl~t11or de ZIlla a Sa tea - Miscarea de Reformatiune 73. Grupul pentru Ret1ectie ~i IrL.'1oire a Bisericii Ortodoxe 74. I Societatea Nationala a Femeilor Ortodoxe din Romania 75. 76. Asociatia Studentilor Teologi Romani Asociatia Studentilor Cre~tini Ortodocsi Romani , 77. Li a Tineretului Ortodox Roman 78, "WORLD EMERGENCY RELIEF" I Biserica lui Isus ~i a Sfintilor din Ultimele

1991

B.O.R. Ortodoxa Ortodoxa Ortodoxa Monnona

I I I
I,

2, SECTORlJL AGRICOL ILFOV


!

rT
I
I I
I

1. I Asociatia "MISIONARH CRE~TINI"


I

Corbeanca

1993 Baptistii Greco-catolica Reformata Greco-catolidi Greco-catolidi

U
Tl

tl
4
3.

3. JUDETUL' ALBA
" Blaj Aiud
I Blaj
T ,

Asociatia "CARIT AS" 2. I Socictatea de A.iutoare BETHEL Familia KOLPING soclatm ,-~rc~tmapentru 0mtate , ,r .... Asocmtm 'CAMINUL CRES Ill, ," v' de CredintaCOPII SAR4.CI" PENTRU
" (

T 1995

1992
T

r ~; J. I I
""

.....

.i

"

r<

'v
.""

I
T

._~--<~

,~l

'b

'1'

lU

la

11990 I

I Petrestl ,
"

It)

..

I ?Jo.so~la}l,?-__arliarnifl r '.' "v


A

W'"CNAS'TER"A'
1<...ui .. -. 1

IAsocmtm .. ,

Latoi1cav,,', ii''cav ..f .. " blO IV.agl:l1ara


f-'

1 G.,

i~sociatia de Caritate HP;,.GAPE" I "ALTER EGO" L 9. I Biroul de.'_ istenta Sociala a Familiei 1U~'I P"'ndatl'a "~l'T-fPOT()Kn~" 1~ _,A .~U. I 1, I . UA,
/.1..5, 1

Aiud Alba rulia Garbovi Alba Iulia Alba Iulia Alba Iulia Blaj Blaj 1995 1990 1994 1992 1994 1992 1994 1994

Romano-catolidl

I,

I B.O.R. I-B.O.R. B.O.R. Romano-eatoHea Greco-catolica Romano-catolica Greco-catolica Ev. C. A . B.O.R.

11. I

Societatl"-a

Cre~tina Ortodoxa
"PI,LA->.1\TTROPIA"

~l

I 12.' Ffuuilia KOLPING


I 13
.i.

de Binefacere

.
... ~

! Asocia!i"oWLR l1 ~""-~
i
.to.

Iv

=1igioasa
~V

I 14. I Familia KOLPING "P

~l'\...il . _" 1 _ ... ..... 0 J. '{ ".1. ..l..J.. A n '''TT1f ;\ QUFv'[D'T'T'O

NTIS"""l'

f"

I Blaj - Tiur I Blaj

15. Fanulia I{OLPlr~~G~ Sf. 1"rcin1e

I 16. I Asocia~ia Evanghelica de Di~conie

I '7 I 1.

L__ .-l

I
I'

nsocraba DOMNrJL VINE"

..

''MARAN''THA "1. i'i 'Lf-i Al u-..-

Petresti . Alba Iulia

89

Penticostala 1994 1990 1994 Romano-catoliea Greco-catoHeli I Neoprotestanta Romano-catolidi I 1993 Greco-catolicaC.A. 1995 1991 Evanghelica 1991 , Alba Iulia 18. I Asocia~ia Cr~tina "CUV Al'fiuL" Unirea OcnaMures IISlamidl OcnaMures Alba (sat Telna) Cricau I Alba de Caritate Ighiu IuliaAlba Iulia 19. I Societatea Cre~tina lulia Alba Iulia "BETHLEEM" luliaCricau 20. Sociatia Tinerilor Crestini "EMANUEL" . 21. Familia KOLPING Eremia Valahul 22. Or~a...Lizatia iecezana CARITAS D 23. Societatea de Caritate "SAMARITEANUL" 24. Societatea de Caritate ''BVANGHELIA" 25. Asociatia "BU~'UL SAl\1ARITEAN" 26. Asociatia "CARITAS" 27. Asociatia Cre~tina Apostolidi "BETEL" 28. Organizatia Obste.asca "CARITAS" 29. Societatea de Ajutorare "DIACONIA" 30. Asociatia "CAHJTAS" 31. , Organizatia "OASTEA DOMNULUI" 32. I Centro1 de Infonnare Islamicii

4. JUDETUL ARAD
1. I Fundatia Crestinit "IOSIF"

211 Asociatia Religioasa NAZARINEANA 3. Asoci~~iaAp~stolidi Iud Efers


4. 5. din Romi'lia Asociatia Misionara "BETLEEM"
!

Arad Arad Arad Lipova Pecica Arad Arad Dezna Arad

1992 1995 1990

Baptista Nazarineana Penticostala Romano-eatolidi

6.

AsodaliaFAMILIA KOLPING Organ.izatia "HARVEST

I Cre~tin
dupa Evanghelie

7. I Global Outnach Romania

~ INTERl\IA TIQNAL MINISTRIES"

8.1 Orga.'1izatia~~na Dezna-Torch 9. I Fundatia "SF. TEODOR SI ELENA"

10. I Fundatia Crestina I "SCARA PARADISULUI" 11. I Asociatia Crestina Interconfesionalli I "PE STANCA ..Sf\ItAOS" i 12.1 Asociatia "MICUL SpJvlARI'IEAl'>I" 13. I Asociatia Cultural1i"PERSPECTIVE
I CRESTl1'\lE"

I Ineu I
Lipova I Arad 1992

B.O.R. B.O.R. InterconfesionaHi

Ar~d

1990 1992 1990

"Supraconfesionala"

L 14. 'rlAsoci~tia Ca..'itasBa.'lat "SANCTUS GHER..'iARDUS"


I.

Lipova Arad
I

I .
I
.
'I

15.

II

J,1n l"?~ap~: , ... : 1\


ff4

Asocialia A'Cre?tinilor Inventivi d'"


y

Orientare baptista Evanghelidl. C.A.

TNadlac
11991

16. I, EVANGHELICA," ASOclatla "UIAKONtA


1r-,;.

Hf.1I h'ilSlUl1ea jjapti.2t3. I 18. Asociatia


I !
I ,

I' 17

.v

r<

h li "
Binefacere si
e ca

L
Arad Arad
I

~vang

1992 1991

Baptista

I
11

Ii

R~~dire a Evanghelieiin Ron;ama --~

5. JUDETlJL ARGES
, I Campulung
I Mu~cel
Elim

I I

" I Fun,lar'" "PT-w'~n" "-U'rl.CiL.o..ll.L.'"O" I 1-----'I

1994 1992 1991 Penticostala Romano-catolidl.

2.

I Asocialia CIe~tina Penticostala 3. I Ca.;tas .. S2J~daritatea Catolica

Pitesti '

I Pite;;ti

90

UI

~ 1).Cristian.,.FA..MILIA DOl'v1NULUI" I Oradea I un FAl\1fLIA la ' 1991 ! \. I Comnania \..-.1c-?1.d.10~ 1.=D' .Lv CRESTINE"I 1995 sOclatl3.Lantatlv Romilor Romano-catolidl. Penticostala ~. ,.;, InterconfesionaHi Romano-eatolica 19..! ! "VIATAL!,~>"1992X"BETHESDA" I Valea Oradea Refonnata,,-:-; Romano-catolidi PenticostaHi1990 Romano-eatolidi B.O.R."OASTEA Bussinessman 1de =fe Surorilor ~l\/P(iA" 1990 1992 1993 1995 ! Oradea Oradca _,Asociatiad"Religioasa (~,..-Romano-eatolidi I !Oradea Societateaa."CHRISTIA[~B.O.R. RefolTIlata1994 unua;-lo:.."PENTRU "AGAPE" Misionara Maicilor ~p,-L-J..a.cel."".' I 18Asociatia"OASTEAChris!~1AID -= Margineni . AMitropoliaCL-;),\. " 1ntereonfesionala iBacau Aliantae.Evanghelidl. Greco-catolidiComanesti ; L,1.! I F" NeoprotestantaBenedictine 16.Asociatia.,n~~~~' r_-.1991KOLPINGBisericaFaraoaIliOradea ! ("Dumnezeui\Lt'h:'lCRISTOS RefOlmaHi pentm i1991 One~ti i Sa ! Credincio~i A1e~d ! Cleja I AsociatiaD FAMILIA'" aLre;;;tma Isoclatra NOUA" I FNeoprotestanta"~\ din Komania Badiu Oradea ,-OrgamzatiaPenticostaUl. DOMNULUI" Luizi-Calugara I "'"9. III Aliania"PenticostalaDAT" Caritate magmara Seadi d;~ , Romano-eatoliellde limba DoftcanaOradea 11992 I ROlllano-Canadiana Baptista SF. TREIME" vIDE") I iI "MANASTlREA d"(.i",,1;"'-" ". A'o_ ~T,"-'"c"t' ; STUDII I I Oradea ! AsociatiaD."",:r+' "D' , II CA "EMAUS" I d' ~ Asociatia "CENTRUL HTKE" 8.8. I I 7.1I A n.' r"y,.m'f~t;1n" v I I 10.!I 12.14 Asociatia f, .. 'T'~, .,;',... 1 C"p(j;rdp; I Beiu~ I Oradea 3. ji A ' I' AP( Y FT' v Caritas-Catolica 11995 . 4. I 20 17 ',' n ~

l'

de Stil veehi Baptista

2.

6. JUDETUL BACAu 6. JUDETUL BACAu


~
"'-'-'

BAP"I1ST" a Benedictine TUDII NG D' =fn ULUI" E~TINA" narl din D JUDETUL HIKE" l<.omania ,

..l""" . )=

I ! I_~=

~ ~. ~ NeoprotestantaOradca1ntereonfesionala I a) Romano-catolidl. Bacau Penticostala 1992 InterconfesionaHi Romano-eatolidl i!Oradea de Oradea Badiu Credincio~i Refonnata 11992 Romano-catolidi PenticostaHi1995 Romano-catoliea Romano-eatoHdi B.O.R. i1991 1990 1992 1993 1995 FaraoaIli Oradea Doftcana RefolTIlata1994 1990 IOradea Romano-eatolica Romano-catoliellB.O.R. i Alianta Evanghelidl. Greco-catolidi IIOradea Baptista Luizi-C:alugara RefOlmatai!Valea Romano-eatoliea One~ti Baptista Margineni Cleja 1991 Comanesti Oradea Mitropolia 'I1991 Seacalimba magmara I Neoprotestanta A1e~d l'a'u,'r, I m! 51Biserica Sa .alaTREIME" i Oradea istos Credin~ei lA1" Romilor :F. OMEGA" 51 a Oradea ra "BETHESDA" 11995 II Beiu~ :atolicaCaritaie 'i' de Cre;;;tina tala CRISTOSIOradea I ;sionaUl. lU \. DOl'v1NULUI"
........

de Stil veehi

BIHOR
91

~ , Organizatia "DOfv1NULE PESTE U.nga 23. Asoclatla Cre~tma Caritas de pe TOT' Biserica Greco-Catalidi.

Oradea Oradea

1991 1990

Baptista Greco-catolidi

1. Sacietatea "EMANUEL" Centrul CulturalaAEducativa Bistrita JilnaiBeclean Bec1ean astalica Fundatia ATEA Interconfesional I Molisat AsociatiaMisionar CRE~TINA "SION" Bistdta "SOCIET Cr~tina I Bistrita I Livezile 5. !9. Asociatia de 3. ORILOR LUMINA" I ALI APAR1TIEI" Binefacere Cre~tina SF. IOSIF I Asociatia Credincio~ilor Cre~tini Apostolidi 10. etul Bistrita BLATI IN 7 'j Asoci~tia .cre:;;~ina Adve~t-Sabatian~

8. JUDETUL BISTRITA-NAsAuD .
1992 PenticostaUi Penticostala

1995

1990

I Ortodoxa

1991

9. JUDETlJL BOTOSANI

I
11992

I i
L

1. I Asociatia Ml ANF rREDTNT('IO"''' Misionara ! "ET RA"~ rAt .. '-.1. . 11 L-I ~ v


.I. _

I Boto~ani .
-I Boto~ani

2. I Fundalia "SERVICIUL CRE~TIN PENTRU Carll ORFANI"

11991

!
t

I I

~I
4. 5.
I
_

I Botosan1 ,

~datia "HAND OF HELP" L:.r.~ pii~e~~~ O~odo~;:i Sv,-kcalea \._AR~TA~, Romani

Botosani . Botosani

1990 1991 1991

Penticostala

RO.R.
Evanghelidi C.A.

I
r I
I I

10. JUDETlJL BRASOV


L Societatea Misionara si de Caritate
"VESTEA BUNA" . Asociatia ComunWitilor Credintei I Centrol Crestin Comunitatea Crestina IOSIF ,
'.. 1 ,

h.

, I Cristian

1991

c.c.E.

---1

Brasov Brasov

l-!22l

I Bra~ov

1992

Neoprotestanta PenticostaUl Neoprotestanta Penticostalli PenticostaUi Romano-catolidi Romano-catolidi Romano-catolidl.

Societatea Cre~tina Apostolidi , 6. I Cent~~l ~re~t~n 7. I Farmlia Kolpmg I "EDISCOP D'~K 10' AN ,"I TnIT i" ! lJuL. L 8. 'Dl'urn.H1a ... '1' "'f 'f i olpmg - ;:). I OSI .
,_,J}, ... _ .:~~_
TK' '.

I Bra~;ov
R~nov Bra~ov Brasov . Sa.cole-Turches I Brasov

I 1993

I BETLEEM

1994

I .9, \ Fami~ia. K0lEE:~v ~~rton .Aron


. -11 I A.YWl'at'i"."T 'if"/! PPNTTRTuT r'iT'T'TREDA.. 110. I Asoclatla crestma "tMAUS"

C.c.E.
N eoprotestanta 1994

I Bra$ov
I

I.

"I BIBL1l3Y' ~ ~. ~.. ~l H. 12 I j 6,_so",la~la. i_v 1 D,1-'>. ,,'.' "RErHA" J A" I 13. I Asociatia Adventist3. de Ziua a In' . I ~ . i :Saptea - l\.!f' ,vl1:;>carea de Rerormalmne I 14.. Asociatia "CALEA LVI IISUS"
A '-' l,.~~ "

Codlea

, . I A~SOc1atla .' 1\'1" v "LA' 'D1\JfARK" ~ L. iY.lslOnara .. N LV ... _ .. L~_l Asocia.1!a Crc:,;tina "AURORA"

Brasov , I Bra~ov Brasov


.

I 1995

Baptista

92

1 . "ORDINUL1991 l. Asociatia"DIACONIA" TA LOGOS" Braila Cluj-Napoca1992 17.CentrolStand CaritateApostolidiRomilor Bra~ov Ro~u B.O.R. PenticostaIa Societatea pentll1 CristianaRefOlmata Caransebe~ 1994 Romano-catolidi 1995 Adventista 1990 Familia KOLPING a"PROIEHOVIII Asociatia "IZVORULCre~tini1or A" Otelul Societatca Crestin-Ortodoxa COP Cre~tin de Caritate Baptista Misiunea "DIASPORP~" Carte Domnului Cluj-Napoca ! "SAMARITEANUL Fundatia Nova1993 de Sf. "IEMELIA' C1uj-Napoca Eva.nghelidi Romano-catolica Caransebe~ CentrulL;\Ic-FRANCISCAiV' Neoprotestanta I Ortodox Mobil Inst.toheR de pentru Crestin a1 15. Caransebes Andrei Cultul Societatea Crestina LUISIde CreationisteBuzau Biblidi Baptista Laritate Societatea Relhrioasa Evanghelica Greco-catolidi Cre~tina Primul Fundatia "FAMILIA Stiinte Misiune Clui-Napoca 4. II "MARTORII a :'japtca NOUA" Re~ita I ,I I "INFRA!TIREA"de LlU3"VIA"CHARISMA" JUDETUL CLUJ IFundatia Cres6n BlltraniOastea Cre~tin Codlea Rosu I Asociatia Cre~tina i I 20.8. I2. I Asociatia I"IERbMIA VALAHUL" 6. 4. I Asociatia "CARITAS" a Dioeezei 7. I 9. I As?c!atiasunt asocialii semnificative. 11992 13. ~re~tina A~,os- Re~ita Nu !e Bin~tacere JUDETUL CARAS-SEVERIN

dupaA.Z.S. Evanghelie de ziua a saptea

II

11. JUDETUL BRAILA 14. JUDETUL CALARASI

93

5. AsociatiaCre~tin1996pentmBaptistadin Cluj-Napoca Greco-catolica B.O.R.Estera1992 CSERE RefOlmata Unitarian 1995 Greco-catolica Ortadoxe Romano-catolica DOMNULUI" Gherla Reformata Misiune ISUS Romano-cato1ica Crestina Societatea -"LUMTI\TAPhoneoBapti~ti Clui-Napoca Asochitia "DAR" Romane HOMO" G Asociatia "Sf.ADEV "AGAPE" Fcmeilor INTUNERlC" Asociatia Umanitara ComunitarUnite C1uj-Napoca 1\1ARIA"Catolidi Femeilor Fundatia Cre~tina "ORTODOXIA" C ilau Turda Ekklesia Bethania Cre~tini din SOCIETATEA1991 ARATA Crestina . Meditatia a1993 lnimaSanatate Turda C1uj-Napoca Rcformata 1992 Baptistade 1990 "j-'\P ACZAI Penticostala Uniunea "BIBLOS" ''TEODIDAKTOS'' "CARITAS" P~nticostaUi Dej "OASTEA Cre~tina Re1igioasa Reformatu Misiunea "EL"1994 Studentilor Apostolica Caritate Centm1 Basiliene dinINCre~tina "AMBASADA Crc~tin OrganizatiaCre~tinaLUIdeRomaniaMedia Cluj-Napoea "CREDINTACentm1a-"ECCE Pro Crestin 1uj-Napoca Copiilor Bisericii Fundatia Diaconica Cre~tiniNeprihanita Surarik Tineri10r Unitariene LUI IEHOV A" 27. .. Asociatia "MARIE POUSSEPIN" 14. OPIILOR 8. 7. 21. I dupa Evanghelie 16. 6. 35 15. 10. 20. i EGLISES MARTYRES - CANADA" 37. 12. 9. 33. Romana Unita I Cluj-Napoca 32'1 Asociatia CaritabiUi Cre~tina Romana

transcendenta1a

94

40.AsociatiaSammarina aInterconfesional I Vulcana Pandele MARE CARIT SF. Umanitara "ANDREI Cre~tina Romilor SAGUNA" a Consiliul Romana Refonnataoluntara Penticostala Ciuj-Napoca B.O.R.Reli~ioasa Maica Reformata 1992 1993 1995 Cernat Romano-catolica Fundatia MisiuneaASArcaPenticostaUi Constanta Asociatia CrestinaSuroriOastea IslamiceConstanta Musulmana Penticostala Romano-catolic "MIS~UNEA V 1990 Ilieni Constanta SocietateaEcumenic Nev3.zatori ArcaCluj-Napoca FamiliaMUCENIC deFilippus si Domnului Gheorge Fundatia "IMAM" Tineretului PenticostaUi Crestina 1991 Praid Societatea Tineriior Umanitara KOLPING Reformata Malnas "FAMILIA B.O.R. Caritate S Lun,ga Clui-Napoca Tg. Targovi1;ite CongregatiaV!de Sf. Fundatia Diaconicli a aNonprofitDiaconie Cultul Misionara deRomano-catolidt Cre~tin LigaFamilia FilantropidiServicii Domnului ulcana Bai Cultural-Cr~tina "DORKAS AsociatiaKOLPING deTineret Clerului Fantanele SocietateaApostolidt DavidLUMINII" Basarabi Constanta' Biserica Evanghelidi Tineretului Apollo Organizatia"PONTICA" Islamidi Targovi~te Asociatia Cre~tinilor Unitarieni Crestin Secuiesc Cre~t~na Asociatia Crestina DETUL DAMBOVITA"DIASPORA" "A-SEZAMIN- fantu Gheorghe I Asocialia ReligioasaPenticostala 46. 5. 45. 2. 7. 4. 9. 41. 3. 6.

1.

1995 Asociatia Crestin-catolidi "CLARISSA"

dupa Evanghelie

TA

17. JUDETUL COVASNA

95

5. 4. I 6.

I i I

.~I I I :~

II 3. . PenticostaUl. Solidaritatea CatolidtOdorheiuSecuiesc "1 FamiliaMedicilor1991 Oltodoxa "SION" Tecuci .Ji! PenticostaHi Romano-catoHell C.C.E. Romano-catolica Romano-catoEd!. Romano-catolid. Siculel1i B.O.R.TRANSIL 1994 1992 1990 Romano-catolidi Clisturu Siindominic Familia Religioasa deaal Tineretului Craiova Miercurea "CENTRULBisericeasca i Romano-catolidl Romano-catoHdi'l Romano-catolica A.Z.S. Tineretului B.O.R. Interconfesionala CRESTIN" Credincio~i Micrcurea 1993 1995 Dealu Sanmartin Filiala R Evanghclicii VANIA Stilista AsociatiaCre~tina IICatolici Catolic SocietateaCrel?tinaApostolica Societatea Centrul Penticostala Misiune Gheorghieni ' Caritas Familia leaStudentilor maghiari Romano-catolid Toplita "CALEA, Kolpin,gInternationala de Arhi- _J i Targu. Secuiesc Fundatia KOLPING rEvanghelidt OrganizatiaADEV~"CUV. SIIiI Sfintei Fundatia Philadelphia Romano-catoli~a I I NeoprotestanHi Religioasa -~, omano-cataKOLPINGCre~tinCre~tini VlU"CraiovaJiu Ciuc Agentia CrestinaARULvI ANTOL Romano-cato)ica ---~~ _~_! -----; ii' I I IISocietateaCre~tin-Ortodoxa VIATA" Galati __i ! ----'I I -.,..., I
j

rl 1i I Romano-catolica ..
'
!I

-----

lJ

I I

! I rT1! !
!

ALATI

96

o. 13.FamiliaKOLPING Ham1ui "BETANIA" Miercurea 22.FundatiaMisionara Crestina Maria "AGAPE"Ia~i , Ciue I 1990 1995 Pro-ortodoxa Uricani Pa:;;cani C.D.E. C.C.E. 1991 "LEBEN Comorile Cre:;:tina IntereonfesionaHi Ca1an Ortodoxa 1992 CHRISTI" Romano-cato lasi 16.Asoeiatiade Fiicelor "I'vlIRON CRISTEA" Slobozia II Fundatia ISurorilorMISSION" Romano-eatolidi CHRISTUS" A.Z.S."LUMINITA" Neoprotestantalidi Ia$i B.O.R. Iasi Romano-eatoliea Romano-eatolidi Bretea la$i C.C.E. Femei10r 1990 B.O.R. Fanulia "DINAJl;lIS PENTRU OAJv1ENI" Asodatia "FILOCALLA~"Pentieostala Lupeni I Sat Simeria Asociatia IN "SPERA1"JTA" Tineretului Urieani lasi Neoprotestanta DOBRE" Oltodoesi JESUS Veacuri "TRA1Al~ Fundatia KOLPING Romano-eatolice Tu~nad Romana Cultura1a (A.M.F.O.R.) Deva lasi Baptista Gronnita Ia5i Ia:;;i la:;;i Societatea "ORIZONTtJRILE Misionara Eeau 1995 peste 1asi Congregatia Cre:;;tinapentm "O.Lu\1ENI Congregatia Misiune :;;iCaritate Cre:;;tinade Asociatia "S1EFAl\l1JS"Providentei Baptista 1994 Catolie Societatea"IMITA TIOSiintei LUMIl" Miereurea Iv1isionaraCre:;;tina Ia$i 18.FUIldatiaCre:;;tinaMartorii Copn 13:;;i Ia:;;iMireesti Fundatia Rom1ni Aiutorare 8. I I- 19.FundatiaCre:;;tinaBeta]1ja 1uiIehova HategIasiPa:;;eani . i Fratia Ortodoxa Romana Filiala 2. ANUEL" 5.9. 7. 25. JUDETUL IALOMITA 26. JUDETUL IA~I TIUNEA CATOLICA 24. JUDETUL HUNEDOARA
I I

97

28. JUDETUL ures 12. 10. 11. ROI'v1ANi\ UNIT1\" I Uniunea Cre~tina Tig<Lnilor 9. "BETEZDA" 28. 5. di EMA.."!\JUEL3.6.' UNIVERSULUI" a(KKlK) Liberi din 10. LIBERI 27. JUDETUL MARAMURES URES

26.Familia Crestina Apostolica JosVIETH" ighisoara Mare Greco-catolidi DE"CARITAS" BaiaMare Romano-catolidi CulturaIa Romano-catolica Fan1ilia "OUTREACHGreco-Catolica Tamaveni Asociatia"CARlTAS"Musu1mani de Caritate 1993 1992 1991 Romano-catolidi Baia Baia Greco-catolica Mannatiei Fundatia "BISERICA(parohia SocietateaKOLPING "R."4EMIA" UNITAaiaMare Uniunea Catedrala Cre~tina SocietateadeBinefacereCatolici PenticostalaJUVENTUTE" B.O.R."CORUL CresUniiViseul Penticostala Tr. Drobeta Binefacere A.Z.S. 1996 de SI Greco-catolidiMoisei Baiamare Fundatia Crestina "ALFGreco-CatolidiIasi Severin Tumu Misiunea "PRO 1990Ortodoxa aSubsteiaris) Mure~ Asociatia deTinerilor"MESAJULRomilorMarmatiei Studentilor Crestlla Sfu1llicolau Sighisoara Neoprotestanta ROMANA I~i Uniunea Cre~tina "CUVAMINISTRIES de Mures "CARITAS" DIECEZA"!\J-ViseuMare OrganizatiadeCari.tate Catolici OMEGA"Ulmeni Mures Fundatia EducatorilorTa.ma.ia Alianta"CENTRUL ANT Carit.'lte Evanghelidi B TINERET Mica Tg. Sighetul S Or~ova Neoprotestanta SocietateaCrestina "ElvlAAuEL" din Ia~i T,g. Religioasa

I I

Tg. Lapus Tg. Mure~ Sighetul MEHEDINTI

98

12. 2I. 8. 5. 6. 14. 10. 3. 2. 20.

AsociatiaMisionara Crestini A.Z.S."LUMEA 1992 1990 Greco-catolicaS SocietateaCrestina OrtodoxRomano-catolid Mure? Fat11iliaKOLPING Apostolica Greco-catolica a Crestin Ortodoxa 1995 Cultural-Crestina Oltodoxa Urecheni Roman B.O.R. Aditari Fundatia Micilor Slujitoare T!REA Ploie~ti Familia NationaIa RomanilorLUMINII" Macii1994 "MENS Tinelilor 1996 Cristesti FamiliaMisionaraRomana "UNIREA Brazi Romao-catolica "INFRA Romano-catolica EVANGHELIEI"Ploiesti "CALEPINUS"Penticostala Ploie?ti "PRlETENII Romano-catolica Reformata Carei Brusturi Roman BaptistaBinefacereCASA Reghin Organizatia"SF. VINCENTIU lKE FETELOR" Ploiesti Aqua Tineretului "SF. BIBLIEI" LigaPenticostaUi Cristiana Crestina 1991 Vitaepentru FundatiaKOLPINGCornelius ale Inimii Nisipore?ti ConventiaOrtodoxa Construirea PAUL" Tineretului Sighisoara Asociatia KOLPINGFranciscani''LOGOS'' latinaN eamt "ADUNAREA Romano-catolidi LIBERA Bargauani Campina Asociatia ~eligioasa SANA" ''PIETAS'' PiatraMare Societatea"FUNDATIAAdventi?tilor de"BRIGADA SEBASTIAN"Satu Misionara Bu?teni Preotilor Baptista Ploiqti Asociatia"PRECISTACre?tinaDE Cre?tina Asociatia ''Episcop aMELCHISEDEC" Tg. Mures - Lucrarea de Reformatiune

EAMT U MARE AHOV A

31. JUDETUL OLT

99

"TIGEA"

3. Fundatia pentru 1990SFINTILOR" Aurie Mare B.O.R.Misionara Benesat Penticostala Satu Asociatia pentru1992 Ocrotirea SocietateaFundatiadin''NAdeCaritate Familia Catolicii ManastireaValea Asociatia"CEATA"FAMILIA Centml "PRO 1991 "NEEMIA" Romano-catolidi de Caritate T31maciu C.C.E."CENTRUL CRE~TIN Greco-catolidi Romano-catolica "ANDREI "SF. 1993 Crestin-Umanitara NICOLAE" VITA" Interconfesionala "EMANUEL" C.C.E. SatuMareGreco-catolidiZaHiu AsociatiaCre~tina AS" ~iCATOLICA" Media~ "PERFECTIONISTII" Centrul MisionaraLazarus Diaconie Zalau Misiune VODUL" Greco-cato SatuMare Misionara Cisnadie Evanghelica Sibiu C.A. Asociatia Cre~tinaSibiuRomania "STANCA" Sibiu N eoprotestanta ISIHASM OrganizatiaFilantropidiCrestinli "CARITAS B.O.R. Neoprotestanta Asodatia "CARIT a Crestina Uniunea deEvanghelicaSAGUNA" Asociaiia Crestin1995 "INdePenticostaUi Medias " SocietateaKOLPING Cre~tinaCaqii Baptista 1994 Cre~tina SLUJBA Raspandirea SocietateaMisionarli ~iCr~tina NeoprotestanHi Religioasa Neoprotestanm Liga Cre~tina pentru Nevazatorilor lidi >5elimbar II II 10. 7. 14. 4. 5. 2. 17. 13. 4. 23. 35. JUDETUL SIBIU 34. JUDETUL SALAJ 8. I Asociatia Cre~tina Misionara 16.

100

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.
3:s.-1

Academia Evanghelica Transilvarua Asociatia CARIT AS , Tmstul Crestin HAWKESLEY , Gmpul de Ajutor Social Societatea de Caritate Toar Asocialia Andrei ~aguna a Absolventilor Fundatia "CiLO-ROMANIA" , Asocialia Libera a Angajalilor din Cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane Asocialia Evanghelica "OASTEA DOMNULUI" Diakonishe Werk a Credincio~ilor Biselicii Evanghelice c.A. Asociatia "CRUCEA ALBASTRA"

Selimbar Dumbraveni Cisnadioara Sibiu Talmaciu Sibiu Talmaciu Sibiu Sibiu Sibiu Media~

1991 Greco-catolidi B.O.R. B.O.R.

1995

1990 1990

1991

A.Z.S.

1
3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

36. JUDETUL SUCEA VA ,


' Ra~ca Suceava Suceava Siret Dome~ti Suceava Suceava Suceava Suceava Suceava VatraDomei 1994 1992 1994 Baptista 1990 1995 1990 Sti1i~ti Penticostala B.O.R. C.C.E.

-,

1. i Asocialia "BISERICA ORTODOxA DE STIL VECHI DIN ROMANIA" 2. Asociatia "PRO DOMNO" Socictatea Cn:Jincio~ilor Ortodoc~i din Bucovina Fundatia Crestinrt "ELEAZAR" Societatea Filantropidi "UMBLA TI IN LUMINA" Intemation~l Baptist Missionary Felowship Fundatia de Caritate "BUCOVINA" Fundatia "EMAUS" Fundalia de Misiune ~i Caritatc "TABITA" Societatea "SPERANTA" Societatea Preolilor Oltodoc~i din Bucovina

1990

A.Z.S.

37. JUDETUL TELEORMAN


A~ezamantu] "LUMINA SATELOR" Nanov 1991 B.O.R.

I
T

38. JUDETUL TIMI~


1. I Familia KOLPING "Sf. MARIA - TIMISOARA '89" 2. Familia KOLPING "Sf. A,NTIREI" 3. Fmnilia KOLPING 4. Familia KOLPING 5. 6. 7.
I

Timi~oara Sal1andrei Clopodia Laluna~ (.TamuMare) Sanandrei Lugoj Timi~oara Timisoara , Timi~oara 1991

Greco-catolidi Greco-catolidi Grcco-catolidi Greco-catolidi Greco-catolidi Greco-catolica Penticostala Baptista Baptista

Familia KOLPING "SF. IOSIF CQVAeI" Asociatia "CARlTAS" ~

Asocialia Religioasa Cre~tina "NOUA SPERANTA" . 8. Asociatia "BETANIA" 9. Asociatia religioasa "ISUS , SPERANT A ROMAN-IEI"

1991

101

10.Asociatia"FOIApostolic<'iUniversala LU,goj Valcea Construirea ET Religie, Cultura Bisericii Romano-catolic Brezoi Penticosta1a 1990 B.O.R. 1991 1992 1994 Greco-cato1ica ParohiaMisionara Binefacere ortodoxa Baptista PenticostaUi 1995 Romano-cato1ica Cre~tin Asociatia de "CENTRULOrtodoxe CARlT de PenticostaUi Tinll~oara Penticostala Medical-crestina Fan1i.liaKOLPING MaltezCRESTIN" Timisoara 1990 Miscarea TestamentalCOPIILOR" Ramnicu Fundatialonlonescu SPERANTEI" "INTERCONFESIO" Sanandrei Barlad 15.OrganizatiaRomauade"PROVIDENTIA"Tinusoara /" VALCEA Tinusoara Serviciul "SATULLUMIERE" Aiutor Baptista Ajutoare Fami1iilor Cre~tina ''PERCEPT Centrul Camera CASA BanatMINISTRIES" Timi~oara Fundatia Cre~tinaRoma..llia 39. Caritas Societatea Cre~tin-DemocrataLIFE JUDETUL TULCEA Tin1i.~oara Cre~tina Uniunea Cre~linaAS a''EFRA TA" Societateade Centralaa Misiune 41. Tinu~oara ComunitateaCentrului Con~tiintei Nou "TABITA" Cre~tina Fundatia cu1tural-religioasa pentru JUDETUL Lugoj ApostolidiA1ta, "PAST din 18.MisiuneaCre~tina Intemationala Cre~tin 3.Martiri10r Timisoara' 89 14. a 19. 20. OIA" 21. a 13. 29. 3I. 32. Timisoara 12. 23. I atia Cre~tinilor Ortodoc~i Tulcea rea "CREDINTA SI LUMINA"
j

Lugoj

40. JUDETUL VASLUI

102

1992 Romano-catolidi Familia CamHi "PASTORALA" Homocea Asociatia Evanghelicii deCu1tu1 Cre~tin FundatiaKOLPING ARUL Societatea"CALEA, ADEVMisiune Foc~ani Gole~ti 4.
I

42. JUDETUL VRANCEA

I I

dupa Evanghelie

Nota:

Lista asociatiilor reiigioase nu este exhaustiva; intentionam sa editam 0 monografie a tuturor asociatiilor ~i fundatiilor. Noi am prezentat ~i asociatiile religioase pentm a ilustra diversitatea actuaHi a fenomenului religios din Romania.

103

II.

RA5PANDIREA (IN JUDETE

TERITORIALA

~llOCALITATI) RELIGIOA5E,

A COMUNITATllOR

MANA5TIRI, MONUMENTE CU VAlOARE RELIGIOA5E

15TORICA 51 DE ARTA

183

SIMBOLURI PENTRU A$EZAMINTELE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $/ DE ARTA (BUCURE$TI)

A - Bisericl1 ortodoxl1

1- Bisericli
1,

ortodoxli (monument istoric)

Ml1nlistire ortodoxl1

A - Bisericli baptistl1
- Bisericli evanghelicli romfull1 - Bisericl1 romano-catolicli - Bisericli greco-catolicli - Bisericli cre~tinli dupli evanghelie - Bisericli reformatli - Bisericli armeneascl1 - Bisericli penticostalli - Biserid1 evanghelicli SP - Bisericl1 evanghelicli CA - Bisericli adventistl1 Sinagogli Monument musulman

(I {<. -

t-

Croci, troite etc.

187

SEDIILE CENTRALE ALE PRINCIPALELOR . DIN ROMANIA


SEDIILE CUL TELOR DIN BUCURE~TI

CULTE

1. BISERICA ORTODOXA ROMANA Patriarhia Romana - Intrarea Patriarhiei nr. 9, sect. 4 2. BISERICA ROMANO-CA TOLICA Arhiepiscopia Romano-Catolica - str. General Berthelot nr. 19, sect. 1 3. BISERICA ARMEANA Eparhia armeana '- str. Armeneasca nr. 9, sect. 2 4. BISERICA BAPTISTA Uniunea Comunitalilor Cre~tine Baptiste - str. Dambovila nr. 9-11, sect. 6 5. BISERICA PENTICOSTALA Cultul penticostal - str. Carol Davila nr. 81, sect. 5 6. CUL TUL CRE~TIN DUP A EV ANGHELIE

t:\ )\0

Uniunea EV ANGHELICA ROMANA BISERICA Cultului - ~os. Andronache nr. 60A Sediul B.E.R. - Str. Carol Davila nr. 48, sect. 5 8. BISERICA ADVENTIST A Biserica Cre~tina Adventista de Ziua a ~aptea - str. Plantelor nr. 12 9. CULTUL MOZAIC Federalia Comunitalilor Evreie~ti (Mozaice) - str. Vineri nr. 9-12, sect. 3

SEDIILE CUL TELOR DIN TAM 10. BISERICA GRECO-CATOLICA Arhiepiscopia Alba IuliaJi Fagara~ Blaj - Blaj, str. Petru Pavel Aron nr.' 2 11. BISERICA REFORMATA - Cluj-Napoca, str. 1. C. Bratianu nr. 51 12. BISERICA EV ANGHELICA S.P., Cluj - Cluj-Napoca, str. 22 Decembrie nr. 1 13. BISERICA EV ANGHELICA c.A., Sibiu
IJJ 1~,

,jk. - Sibiu, ;,'t4. CUL TUL str. General Magheru nr. 4 UNITARIAN J.-,\';;~;">- Cluj-Napoca, str. 22 Decembrie nr. 9 '15. CULTUL CRE~TIN DE RIT VECHI (Mitropolia) - Braila, str. Zidari nr. 5 X 16. CUL TUL MUSULMAN (Muftiotul) - Constanta, Bd. Tomis l1l~-~---

189

HARTA CU SEDIILE CENTRALE ALE CULTELOR DIN BUCURE$TI

190

REPREZENTAREA GENERALA A HARTILOR PENTRU BUCURESTI , ,

191

HARTA CU SEDIIl. CENTRALE ALE CULTELORDIN BUCURE$TI

190

REPREZENTAREA

GENERALA. A HA.RTILOR PENTRU BUCURESTI , ,

191

-,;-

----.---

ADRESELE BlSERlCILOR DIN BUCURE$Tl REPREZENTATE PRIN SIMBOLURl PE HARTl


HARTA 1 9. Biserica 13. Biserica 26. Biserica 30. Biserica 32. Biserica 41. Biserica 51. Biserica 63. Biserica 67. Biseridi 68. Biseridi 69. Biserica 113. Biserica 224. Biserica "Invierea Domnului", str. Navigatiei, nr. 54, sect. 6 "Cuvioasa Paraschiva", str. Nazarcea, nr. 17, sect. 6 "Sfintii Constantin ~i Elena", str. Dornei, nr. 7, sect. 5 "Sfantul Andrei", Bd. Bucure~tii Noi, nr. 138, sect. 1 "Sfintii Constantin ~i Elena", str. Sfintii Constantin ~i Elena, nr. 60, sect. 5 Romano-Catolidi, str. Lini~tei, nr. 10, sect. 1 "Sfantul Nicolae", Bd. Bucure~tii Noi, nr. 116, sect. 6 Adventista, str. Crinului, nr. 59B, sect. 1 PenticostaHi, str. Soimului, nr. 54, sect. 4 Penticostala, str. Izbiceni, nr. 41, sect. 1 Evanghelica Romana, str. Plaiul Muntelui, nr. 21, sect. 1 Baptista, str. Ludu~, nr. 4, sect. 1 "Buna Vestire", Calea Giule~ti, nr. 111, sect. 6

':\
1

HARTA2 53. 59. 73. 112. Biserica Biserica Biserica Biserica "Sfantul Nicolae", ~os. Bucure~ti-Ploie~ti, nr. 3, sect. 5 "Sfintii Apostoli Petru ~i Pavel", str.Scoala Herastrau, nr. 26, sect. 1 "Sfintii Voievozi (Ca~in)", Bd. Mara~ti, nr. 16, sect. 1 Adventista, str. Vasile Gherghel, nr. 81, sect. 1

HARTA 3 5. Biserica "Sfintii Petru ~i Pavel", str. Carbunari, nr. 1, sect. 6 88. Biserica"Na~terea Sfintei Maria" str. Trife~ti, nr. 2A, sect. 1 92. Biserica "Sfanta Sofia ~i Sfantul Nicolae", Calea Floreasca, nr. 216, sect. 1 93. Biserica "Sfanta Treime", Bd. Lacul Tei, nr. 15, sect. 2 111. "Cre~tini dupa Evanghelie", str.Cerceilor, nr. 1, sect. 6 161. Biserica "Doamna Ghica", str. Doamna Ghica, nr. 3, sect. 2

!
HARTA4 3. Manastirea "Plumbuita", str. Plumbuita, nr. 58, sect. 2 50. Biserica "Sfatul Gheorghe", str. Peri~, nr. 10, sect. 2 64. Biserica "Sfantul Nicolae", str. Nicolae Canea, nr. 10, sect. 2 65. Biserica "Inaltarea Sfintei Cruci", str. Balotului, nr. 4, sect. 2 96. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Gheorghilei, nr. 4, sect. 2 .. 98. Biserica"Inaltarea Domnului", str. Doamna Ghica, nr. 1, sect. 1 101. Biserica Evanghelidi Romana, str. Caporal Zamfir, nr. 27, sect. 2 102. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Andronache, nr. 60A, sect. 2

192

CD

193

~-----------------------------------------/

ADRESELE BISERlCILOR DIN BUCURESTI REPREZENTATE PRIN SIMBOLURl PE HARTl


HARTA 1 9. Biserica 13. Biserica 26. Biserica 30. Biserica 32. Biserica 41. Biserica 51. Biserica 63. Biserica 67. Biserica 68. Biserica 69. Biserica 113. Biserica 224. Biserica "Invierea Domnului", str. Navigatiei, nr. 54, sect. 6 "Cuvioasa Paraschiva", str. Nazarcea, nr. 17, sect. 6 "Sfintii Constantin ~i Elena", str. Dornei, nr. 7, sect. 5 "Sfantul Andrei", Bd. Bucure~tii Noi, nr. 138, sect. 1 "Sfintii Constantin ~iElena", str. Sfintii Constantin ~i Elena, nr. 60, sect. 5 Romano-Catolidi, str. Lini~tei, nr. 10, sect. 1 "Sfantul Nicolae", Bd. Bucure~tii Noi, nr. 116, sect. 6 Adventista, str. Crinului, nr. 59B, sect. 1 Penticostala, str. ~oimului, nr. 54, sect. 4 Penticostala, str. Izbiceni, nr. 41, sect. 1 Evanghelidi Romana, str. Plaiul Muntelui, nr. 21, sect. 1 Baptista, str. Ludu~, nr. 4, sect. 1 "Buna Vestire", Calea Giule~ti, nr. 111, sect. 6

HARTA2 53. 59. 73. 112. Biserica Biserica Biserica Biserica "Sfantul Nicolae", ~os. Bucure~ti-Ploie~ti, nr. 3, sect. 5 "Sfintii Apostoli Petru ~i Pavel", str.~coala Herastrau, nr. 26, sect. 1 "Sfintii Voievozi (Ca~in)", Bd. Mara~ti, nr. 16, sect. 1 Adventista, str. Vasile Gherghe1, nr. 81, sect. 1

HARTA3 5. Biserica "Sfintii Petru ~i Pavel", str. Carbunari, nr. 1, sect. 6 88. Biserica"Na~terea Sfintei Maria" str. Trife~ti, nr. 2A, sect. 1 92. Biserica"Sfanta Sofia ~i Sfantul Nicolae", Calea Floreasca, nr. 216, sect. 1 93. Biserica "Sfanta Treime", Bd. Lacul Tei, nr. 15, sect. 2 111. "Cre~tini dupa Evanghelie", str.Cerceilor, nr. 1, sect. 6 161. Biserica "Doamna Ghica", str. Doamna Ghica, nr. 3, sect. 2

!
HARTA4 3. Mfmastirea "Plumbuita", str. Plumbuita, nr. 58, sect. 2 50. Biserica "Sfatul Gheorghe", str. Peri~, nr. 10, sect. 2 64. Biserica "Sfantul Nicolae", str. Nicolae Canea, nr. 10, sect. 2 65. Biserica "lnaltarea Sfintei Cruci", str. Balotului, nr. 4, sect. 2 96. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Gheorghitei, nr. 4, sect. 2 98. Biserica"lnaltarea Domnului", str. Doamna Ghica, nr. 1, sect. 1 101. BisericaEvanghelica Romana, str. Caporal Zamfir, nr. 27, sect. 2 102. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Andronache, nr. 60A, sect. 2

192

CD

,
193

194

~61

CD

961

,/'.z..

HARTA5 18. 19. 37. 199. 138. 139. 142. 143. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. DrepHitii, nr. 4, sect. 6 Biserica "Sfantul loan Botezatorul", str. Valea Lunga, nr. 2, sect. 6 Biserica "Sfantul Hie", str. Fa1ciu, nr. 35, sect. 5 Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Ca1ea Giu1e~ti, nr. 237, sect. 6 Biseridi Penticostala, Bd. Armata Poporului, sect. 6 Biseridi Baptista, str. Dambovitei, nr. 9-11, sect. 6 "Cre~tini dupa Evanghelie", str. lzbandei, nr. 23, sect. 6 Biserica Penticostala, stf Muntii Gurghiului, nr. 55B, sect. 6

HARTA6 7. Biserica "Buna Vestire", Calea Giule~ti, nr. 111, sect. 6 8. Biserica "Buna Vestire", $os. Grozave~ti, m. 7, sect. 6 14. Biserica "Sfanta Maria", Calea Giule~ti, nr. 487, sect. 6 15. Biserica "Sfantul Nicolae", Calea Giule~ti, nr. 506, sect. 6 16. Biserica "Sfantul Nicolae", str. BudWeanu, nr. 6, sect. 5 20. Biserica "Sfanta Maria", str. lani Buzoianu, nr. 2, sect. 6 22. Biseridi Baptista, str. Nicolae Tituilescu, nr. 56A, sect. 1 27. Catedrala Catolidi "Sfantul losif", str. General Berthelot, m. 19, sect. 1 29. Biserica "Sfantul Visarion", str. Schitu Magureanu, nr. 47, sect. 5 33. Biserica "Sfantul Elefterie Nou", str. Sfantul Elefterie, nr. 6, sect. 6 34. Biserica "Sffmtul Gheorghe", Calea Grivitei, m. 119, sect. 5 35. Biserica "Sfantul Gheorghe", Calea Plevnei, nr. 192, sect. 6 38. Biserica "Sfantul Nicolae", str. A1. I. Cuza, nr. 4, sect. 6 40. Biserica "Sfantul $tefan", str. $tirbei Voda, nr. 79, sect. 6 42. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", Bd. Nicolae Titu1escu, m. 157, sect. 6 43. Biserica "Sfintii Voievozi", str. Sfintii Voievozi, nr. 2, sect. 6 48. Biserica "Sfantul Nicolae", Calea Victoriei, nr. 110, sect. 1 66. Biserica "lzvorul Tamaduirii", str. Monetariei, nr. 4, sect. 1 89. Biserica "Sfantul Nicolae", Calea Victoriei, nr. 180, sect. 1 95. Biserica "Sfantul Vasile", Calea Victoriei, nr. 198, sect. 1 115. Biserica "lntrarea Domnului in Biserica", Calea Victoriei, nr. 28, sect. 3 154. Biserica "Na~terea Maicii Domnului", Calea Victoriei, nr. 12, sect. 3 155. Biserica "Sfantul Nico1ae-Du~umea", str. Buze~ti, nr. 25/ Bd. A1.l. Cuza, nr. 2, sect. 6 121. Biserica Evanghelica Romana, str. Carol Davila, nr. 48, sect. 5 124. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Luigi Cazzavilan, nr. 30, sect. 1 131. Biserica Adventista, str. Papa Tatu, nr. 38, sect. 6 135. Biserica Adventista, str. Costache Balacescu, sect. 1 136. Biserica Adventista, str. Lucace~ti, nr. 32, sect. 6 157. Biserica "Popa Tatu", str. General Berthelot, nr. 51, sect. 1 158. Biserica "Schitu Magureanu", Bd. Schitu Magureanu, nr. 14, sect. 1 159. Biserica "Sfintii Imparati Constantin ~i Elena", str. Sfantul Constantin, nr. 33, sect. 1 160. Biserica "Sfantul Ilie-Gorgan", str. Silfidelor, nr. 5 226. Biserica "Sffmtul Elefterie-Vechi", str. Elefterie, nr. 15, 256. Biserica "Caramidarii de Sus", str. Grozave~ti, nr. 3, sect. 6 257. "Capela Elisabeta", ~os. Panduri, nr. 90-92, sect. 5 258. Biserica "Cuibul cu Barza", str. $tirbei Voda, nr. 97/ str. Berzei, nr. 31, sect. 1 259. "Capela Baptista", Institutul Teologic Baptist, str. Berz~i, nr. 29, sect. 1 260. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Dr. Iacob Felix, sect. 1

197

861

661

r,/~;

====================================~~~~"",,,,,,,,,"""""""""""",,",,,,,"""''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''-'''''''---='------

HARTA7
2. Manastirea "'Antim", str. lustitiei, nr. 64; sect.A 21. Biserica "Na~terea Maicii Db~ului", Bd.Magheru, nr. 10, sect. 5 28. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Sapientiei, nr. 35, sect. 5 31. Biserica "Sfintii Apostoli", str. Sfintii Apostoli, nr. 35, sect. 4 36. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Drago~ Voda, nr. 76, sect. 2 39. Biserica "Sfantul Nicolae", str. Academiei, nr. 35, sect. I 49. Biserica "Amzei", str. Biserica Amzei, nr. 12, sect. 1 52. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Bati~tei, nr: 19, sect. 1 54. Biserica "Sfintii Voievozi", str. Boteanu, nr. 8, sect. 1 55. Biserica "Sfanta Treime", str. DeleaVeche, nr. 29, sect. 2 56. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Icoanei, nr. 72, sect. 2 57. Biserica "Nasterea Maicii Domnului", Calea Dorobantilor, nr. 164, sect. 1 , , 58. Biserica "Adormirea Maicii Domnului-Cuvioasa Paraschiva-Sfantul Nicolae", str.Traian, nr. 142, sect. 3 61. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Bd. Republicii, nr. 200A, sect. 5 62. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", stI. Icoanei, nr. 12, sect. 2 70. Biserica "Sfin!ii loachim ~i Ana", str. Traian, nr. 204, sect. 3 71. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Olari, nr. 6, sect. 2 72. Biserica "Sfintii Voievozi ~i Sfantul Nicolae", str. Otetari, nr. 7, sect. 2 74. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Dionisie Lupu, nr. 45, sect. 1 76. Biserica "Sfintii ImparaW', stI. Popa Nan, nr. 47, sect. 1 77. Biserica "Sfanta Treime", str. Arcului, nr. 15, sect. 2 78. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", stI. Burghelea, nr. 7, sect. 2 79. Biserica "Precupe!ii Noi", str. General Bro~teanu, nr. 12, sect. 1 80. Biserica "Toti Sfin!ii", str. Toamnei, nr. 2, sect. 2 83. Biserica "Cuviosu Antonie cel Mare", ~os. Colentina, nr. 184, sect. 2 84. Biserica "Sfantul Dumitru", ~os.Colentina, nr. 13, sect. 2 87. Biserica "Sfantul loan Botezatorul", Calea Mo~ilor, nr. 305, sect. 2 90. Biserica "Sfantul Pantelimon", stI. lancu Capitanul, nr. 24, sect. 2 91. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Silvestru, nr. 36, sect. 2 94. Biserica "Sfantul Vasile" stI. Polona, nr. 50, sect. 2 97. Biserica "Sfantul Visarion-Sfin!ii ImparaW', stI. Visarion, nr. 14, sect. 1 122. Biserica "lzvoru Tamaduirii", stI. Mihai Bravu, nr. 311, sect. 3 123. Biserica "Sfin!ii Mihail ~i Gavril", str. Logofatul Udri~te, nr. 6, sect. 3 126. Biserica "Sfin!ii Arhangheli Mihail ~iGavril", str. Mantuleasa, nr. 20, sect. 3 128. Biserica "Sfantul Nicolae", str. Stefanescu Teodor, nr.5, sect. 5 132 Biserica "Sfantul Ilie Rahova, stI. Sfintii Apostoli, nr. 67, sect. 5 134. Biserica "Ina1tarea Malcii Domnului in Biserica", Calea Mo~ilor, nr. 25, sect. 3 140. Biserica "Sfantul Gheorghe" - Haralambie, Calea Mo~ilor, nr. 38, sect. 3 144. Biserica "Sfantul Mina", str. Robescu F. Constantin, nr. 12, sect. 3 146. Biserica "Sfantul Nicolae", stI. Blanari, IiI. 16, sect. 3 \, 163. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", Calea Dorobantilor, nr. 168, sect. 1 164. Biserica "Sfantul Visarion-Vechi", stI. Caderea Bastiliei, nr. 15, sect. 1 165. Biserica "Dichiu-Tirchile~ti", str. lcoanei, nr. 72, sect. 2 166. Biserica "Precupetii Vechi", stI. Mihai Eminescu / stI. Toamnei, nr. 92, sect. 2 167. Biserica "Pitar Mo~", stI. Pitar Mo~, nr. 16, sect. 1

200

168. Biserica Anglicana, str. Pictor Verona, nr. 23 / str. A.D. Xenopol, sect. 1 169. Biserica "lcoanei", str. Icoanei, nr. 12, sect. 2 170. Biserica "Schitul Darvari", str. Schitul Darvari, nr. 3, sect. 2 171. Biserica "Bradu-Boteanu", str. Boteanu, nr. 8, sect. 1 172. Biserica Luterana, str.Luterana, nr.2, sect. 1 173. Biserica Italiana, Bd. Nicolae Balcescu, nr. 28, sect. 1 174. Biserica "Popa Rusu", str. Popa Rusu, nr. 15, sect. 2 175. Biserica Greaca, Bd. Carol l, nr. 1, sect. 2 176. Biserica "lancu Vechi", Bd. Carol I, nr. 88, sect. 2 177. Biserica "Cretulescu", Calea Victoriei, nr. 47, sect. 1 178. Biserica Armeneasca, Bd. Republicii, nr. 41-43, sect. 2 179. Biserica "Doamnei", str. Biserica Doamnei / Calea Victoriei, nr. 28, sect. 1 180. Biserica "Scaune", str. Scaune, nr. 2, sect. 3 181. Biser,ica "Sfintilor", Calea Mo~ilor, nr. 79, sect. 2 182. Biserica "Coltea", Bd.LC. Bratianu, nr. I, sect. 3 183. Biserica "Nagiului",str. Traian, nr. 142, sect. 2 184. Biserica Rusa, str. Ion Ghica, nr. 9, sect. 3 185. Biserica Bulgara, str. Doamnei, nr. 18, sect. 3 186. Biserica "Razvan", str. Razvan, nr. 3, 187. Biserica "Sfantul Gheorghe Nou", Piata 1848, 188. Biserica Catolica "Baratia", str. Baditiei, nr. 27, sect. 3 189. Biserica "Sfantul Gheorghe Vechi", Calea Mo~ilor, nr. 38, secL2 190. Biserica "Sfantul Ion Nou", Bd. LC. Bratianu, nr. 37A. sect. 3 191. Biserica "Udricani", str. Iuliu Barasch, nr. 9, sect. 3 192. Biserica "Curtea Veche (Buna Vestire)", str. luliu Maniu, nr. 63, s~ct. 3 195. Biserica "Sfantul Ilie Rahova", str. Constanti.n Silvestri / Sf. George Georgescu, sect.4 217. Biserica "Sfantul Mucenic Dimitrie", str. Vulturilor, nr. 5, sect. 3 220. Biserica "Sfantul Anton Curte Veche", str. Iuliu Maniu, nr. 33, sect. 3 221. Biserica "Sfantul Dimitrie", str. Iuliu Maniu, nr. 3, sect. 3 223. Biserica "Sfantul~tefan", Calea Calara~ilor, nr. 83, sect. 3 228. Biserica Adventista, str. Scheiul de Jos, nr. 21, sect. 2 229. Biserica Evanghelica (SP), str. Badea Cartan, nr. 10, sect. 2 230. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Episcop Radu, nr: 53-55, sect. 2 231. Biserica-Evanghelica (CA), str. Luterana, nr. 2, sect. 1 232. Biserica Reformata (Calvina), str. Luterana, nr. 13, sect. 1 233. Biserica Adventista, str. Bati~tei, nr. 14, sect. 2 235. Biserica Baptista, str. Popa Rusu, nr. 22, sect. 2 236. Biserica Adventista 237. Biserica Baptista, Piata Universitatii, sect. 1 238. Biserica Stavropoleos, str. Po~tei, nt. 6, sect. 3 239. "Cre~tini dupa Evanghelie" 240. Biserica Evanghelica Romana, str. Stelea Spataru, nr. 6, sect. 3 241. Templu Mozaic, str. Sfanta Vineri, nr. 9, sect. 3 242. Biserica Adventista, str.Negustori, nr. 15, sect. 2 243. Biseridi Baptist~, str. Prof. luliu Valaori, hr._20, sect. 3 244. Biserica AdventisHi,str.. Labirin.t, nr. 116; sect. 3 . < 2.4.. Biser..ica enticos.. a... .' ..PoP.'.a. '. or.:.!.. sec. .~\3 .. .5 _ p.' t la .,s.tr 'Na.fl. ... 06, t .. 246: TempluMozaic;str. Maniulari, nr. 8;~~t. .

201

_________________

.J

zoz

,.

"

HARTA 8 81. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Baicului, nr. 53, sect. 2 82. Biserica "Sfantul Alexandru" str. Gherase, nr. 127, sect. 2 85. Biserica "Sfantul Gheorghe", $os. Pantelimon, nr. 131, sect. 2 86. Biserica "Sfantul loan Botezatorul", $os. Pantelimon, nr. 207, sect. 2 114. Biserica "Buna Vestire ~i Arhanghelii Mihail ~i Gavril", str. Delea Noua, nr. 1, sect. 3 127. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Cercelu~, nr. 29A, sect. 3 129. Biserica "Sfintii Imparati Constantin ~i Elena", Bd.Muncii, nr. 2, sect. 5 197. Biserica "Capra", str. Fantanica, nr. 12, sect. 2 198. Biserica "Iancu-Nou (BaHmeanu)", $os. Mihai Bravu, nr. 119, sect. 3 248. Biserica Baptista, ~os. Pantelimon, nr. 239, sect. 2 249. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. lnginer Slaniceanu, nr. 8, sect. 2 250. Biserica Adventista, str.lnvingatorilor, nr. 7, sect. 3 251. Biserica Penticostala, Aleea Buchetului, nr. 2-4, sect. 3

HARTAAO 23. 46. 145. 147. 162. Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica "Sfantul Spiridon", Bd. Ghencea, nr. 118, sect. 5 "Sfantul Hie", str. Floarea de Gheap:i, nr. 2, sect. 6 Penticostala, str. Gheorghe Asachi, nr. 9, sect. 5 Baptista, str. Prelungirea Ghencea, nr. 15A, sect. 5 "Cuvioasa Paraschiva", $os. Bucure~ti-Magurele, nr. 1, sect. 5

HARTA 11 6. Biserica "Na~terea Domnului", str. Topora~i, nr. 70, sect. 5 10. Biserica "Sfantul Vasile", Drumul Sarii, nr. 111, sect. 6 12. Biserica "Sfantul loan", Calea Ferentari, nr. 121, sect. 5 24. Biserica "Sfantul Dumitru", str. Cap. Preda, nr. 29, sect. 5 25. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Iacobeni, nr. 39, sect. 5 44. Biserica "Spirea Noua", str. Pui~or, nr. 99, sect. 5 45. Biserica "Sfintii Constantin ~i Elena", $os. Margeanului, nr. 2, sect. 5 47. Biserica ':Intrarea Maicii Domnului In Biserica", str. Garoafei, nr. 55, sect. 5 103. Biserica "Domnita Bala~a", Calea Rahovei, nr. l,sect. 4 105. Biserica "Ierahr Nicolae", str. Barbatescu Vechi, nr. 1, sect. 5 106. Biserica "Sfantul Mucenic Ecaterin", str. Ostrovului Vechi, nr. 11, sect. 5 148. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Valtoarei, nr. 27, sect. 5 149. Biseridl Baptista, str.Talazului, nr. 16, sect. 5 150. Biseridl Evanghelica Romana,str. Florarilor, nr. 15, sect. 5 151. Templu Mozaic, str. Banul Maracine, nr. 39, sect. 3 153. Biserica Penticostala, str. Sebastian, nr. 43, sect. 5 156. Biserica Reformata, (Calvina), ~os. Viilor, nr. 97, sect. 4 225. Biserica "Na~terea Maicii Domnului", str. Margeanului, nr. 10

203

204

soz;

206

HARTA12 1. Catedrala Patriarhiei Bisericii Ortodoxe din Romania, AleeaPatriarhiei, ill. 2, sect. 4 4. Geamie Musulmana, str. Constantin Manescu, ill. 4, sect. 4 11. Biserica "Eroilor din decembrie 1989", Calea ~erban Voda, sect. 4 60. Biserica "Sfantul Nicolae ~i Sfantul Haralambie", str. Mihai Bravu, ill.117-119, sect.3 100. Biserica Romano-Catolica, ~os. Olteni!ei, nr. 7, sect. 4 104. Biserica "Schimbarea 1a 1'a!a",str. Cu!itul de Argint, nr. 1, sect. 4 107. Biserica "S1'in!iiImparati Constantin ~iElena", Bd. Brancoveanu, sect. 4 108. Biserica "S1'in!iiAtanasie ~i Chiril, str. Radu Voda, nr. 33, sect. 4 109. Biserica "Buna Vestire", ~os. Giurgiului, ill. 29A, sect. 4 110. Biserica "Sfantul Gheorghe", str. Piscu1ui, nr. 3, sect. 3 116. Biserica "Sfantul Nicolae", Calea Vacare~ti, nr. 11, sect.3 120. Bisefica "Na~terea Maicii Domnului", str. Foi~orului, nr. 5, sect. 3 125. Biserica "Sfantul Gheorghe", str. Marti~or, nr. 83, sect. 4 130. Biserica "Sfantul Gheorghe", ~os. Giurgiu1ui, nr. 255, sect. 4 133. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Lacustei, ill. 1, sect. 4 141. Biserica "Sfantul loan Botezatoru1", str. Imparatu1 Traian, ill. 33, sect. 4 152. Biserica "Inal!area Domnu1ui", Calea Vitan, ill. 142, sect. 3 196. Biseridi Evanghe1ica Romana, str. Anton Co1orian, nr. 61-63, sect. 4 200. Biserica "Sfantul Nicolae-Vladica", Bd. George Co~buc, nr. 11 / StrJusti!iei ill. 34, sect.4 201. Biserica "Sfanta Ecaterina", str. Sfanta Ecaterina, nr. 3, sect. 4 202. Biserica "Sfantul Spiridon Nou", Ca1ea ~erban Voda, nr. 29, sect. 4 203. Biserica "F1amanda (Saraca)", str. Olimpului, nr. 17, sect. 4 204. Biserica "Slobozia ~i Crucea lui Leon Voda", Bd. Dimitrie Cantemir, sect. 4 205. Biserica "Radu Voda", str. Radu Voda, ill. 24, sect. 4 206. Biserica "Dobroteasa", Bd. Mircea Voda, nr. 101, sect. 3 207. Biserica "Tabaci", str. Cuza Voda, nr. 7, sect. 4 208. Biserica "Apostol", Bd. Mircea Voda / str. Nerva Traian, sect. 3 209. Biserica "Alexa", Ca1ea ~erban Voda, nr. 123, sect. 4 210. Biserica "Manu Cava1'u", str. Gheorghe ~incai, nr. 5, sect. 4 211. Biserica "Foi~orului", str. Foi~orului, nr. 119, sect. 3 215. Biserica "Adormirea Maicii Domnului", ~os. Olteni!ei, ill. 3, sect. 4 216. Biserica "S1'in!iiImpara!i Constantin ~iElena", Ca1ea Vacare~ti, ill. 143, sect. 4 218. Biserica "Cuvioasa Paraschiva", str. Soldat Lid Gheorghe, ill. 26, sect. 4 219. Biserica "Ina1tarea Domnului", ~os. Oltenitei, ill. 188, sect. 4 222. Biserica "Sfantul Nico1ae", str. Cuza Voda, nr. 78, sect. 4 227. Biserica Adventista, str. Mitropolit Dosoftei, nr. 22, sect. 4 234. Biserica Romano-Catolid, str. Cuza Voda, nr. 102, sect. 4 247. Biserica Penticostala, str. Cuza Voda, sect. 4 255. Biserid Adventista, str. Cuza Voda, ill. 141, sect. 4

207

208

HARTA 13 117. 137. 212. 213. 214. 252. 253. 254. Biserica Biserica Biserica Biserica Biserica Biseridi Biserica Biserica "Adormirea Maicii Domnului", str. Ilioara, nr. 13B, sect. 3 "Cuvioasa Paraschiva", ~os. Oitelu, nr. 59, sect. 3 "Izvorul Nou", ~os. Mihai Bravu, nr. 311, sect. 3 "Tarca", Calea Vitan, nr. 142, sect. 3 "Sfantul Nicolae-Dude~ti", str. Codrii Neamtului, nr' 25, sect. 3 Baptista, str. Liviu Rebreanu, nr. 50-54, sect. 3 Romano-Catolica, str. Mihai Bravu, nr. 259, sect. 3 Romano-Catolidi, str. Tornis, nr. 51, sect. 3

HARTA

99. Biserica "Sfantul Nicolae", str. Tufanica, nr. 5, sect. 5 75. "Cre~tini dupa Evanghelie", str. Ciucea, nr. 1, sect. 3 118. Biserica Adventista, str. Industrii1or, sect. 3 119. Biserica Baptista, str. Chilioara, nr' 18, sect. 3

209

210

IlZ:

SIMBOLURI PENTRU COMUNITATILE CULTELOR RELIGIOASE - Cultul ortodox , - Biserica ortodox~ de stil vechi - Cultul romano-catolic - Biserica greco-eatolicl1 - Cultul armean - Cultul cre~tin de rit vechi - Cultul reformat - Cultul evanghelic CA . - Cultul evanghelic SP - Cultul unitarian Cultul baptist

!-

- Cultul cre~tin dupl1evanghelie

ic; -

Biserica evanghelicl1 romanl1

- Cultul pentieostal I - Cultul adventist

*- Cultul mozaic
Cultul musulman

SIMBOLURI PENTRU A$EZAMINTELE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

Biseriel1(monument istoric) demolatl1 - Ml1n1stirecatolie~ ~ - Bisericl1romano-eatolicll. ;; - Bisericl1greco-eatolicl1 _ A - Bisericli unitarlanl1

!!-

1-Ml1n1stireortodoxl1
Biserie~ ortodox~

iD. -

{I; - Bisericl1evanghelie~ Bisericl1reformatl1

g - Monument mozaic

g -Cimitir mozaic c

Monument musulman

% - Ruine (eu semnifieatie religioasl1)

o - Cimitire, necropole

t[]80 -

Cruci, troite etc.

~ - Monninte, eavouri -Movile Fortificatie

o-Conac

212

SIMBOLURI PENTRU COMUNITATILE CULTELOR RELIGIOASE - Cultul ortodox , - Biseriea ortodox~ de stil vechi - Cultul romano-catolie - Biseriea greco-eatolie~ - Cultul armean - Cultul cre~tin de rit vechi - Cultul reformat - Cultul evanghelie CA - Cultul evanghelie SP - Cultul unitarian A - Cultul baptist - Cultul cre~tin dup~ evanghelie

i-

Biseriea evanghelie~ roman~

I -Cultul adventist
*- Cultul mozaie

- Cultul pentieostaI

e - Cultul musulman

SIMBOLURI PENTRU A$EZAMINTELE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

!6i/:1 -

1- M~~tire

ortodox~

Biseric~ ortodox~

~ - Bisericl1(monument istorie) demolatl1 - M~~tire eatolie~ ~ - Bisericli romano-eatolidl.

6 - Biseridl. greco-catoliel1 _
A - Bisericl1unitarianli

Bisericli reformatli evanghelicl1

g - Monument mozaie

g-Cirnitir mozaie c

Monument musulman

% - Ruine (eu semnificatie religioasl1)

o - Cirnitire, necropole

t2) -

Croci, troite etc. Morminte, eavouri

<2>-Movile
[]!llJ -

Fortifieatie

o-Conac

212

SYMBOLS FOR DENOMINATIONS AND RELIGIONS . - Orthodox Church , - Old Rite Orthodox Church - Graeco-Catholic Church - Roman-Catholic Church . - Armenian Church - Old Rite Church - Reformed Church - Evangelical Church (AC)

- - Evangelical Church ( SP ) A. - Unitarian Church

j - Baptist Church
- Open Brethren Church , - Romanian Evangelical Church - Pentecostal Church

I :.. Chl'rch Adventist

*-

Jewish Community

c - Islamic Community

SYMBOLS FOR HISTORIC AND ART MONUMENTS OF RELIGIOUS SIGNIFICANCE

!!<5 <5 -

1- Orthodox Monastery
Orthodox Church Demolished Church (Historic Monument)

- Catholic Monastery Roman-Catholic Church Graeco-Catholic Church Unitarian Church Evangelical Church

!!(:.

6- Reformed Church

g - Jewish Monument

g -Jewish Cemetery
A - Islamic Monument ~ - Ruins of Religious Significance

o - Cemeteries, Necropolises

t-

Crosses

~ - Graves, Vault!j
cSOmD -

Mounds of Religious Significanc.;) Fortifications of Religious Significance

a -Manor of Religious Significance

213

~ r; 1F ill (]J i1
o
~
'P..

ill ill 0 rn [b

o [b [r'm \!l
V A

.; ..,

,,(/)
~

~~
\..0
/~

()
(;\

v
~

\l

LEGENDA

-Cullulortodox - CUllul romano<atolic - CultuI grtGo-catolic - Cultul ref Ol1lUIt


- CUItI~ cvnnghelic5

i.
CA

Cullul baptist

- Cultul pcnticostal - Cultul adventisl

K
215

e - CUIIU! cf('~tin dup5 evanghdic - Cultul musnlman

I"

@~~mm~
Olli~W

ffimDOO~

V A

-v

<

/
I A$EZAMINTE RELIGIOASE CU i IVALOARE ISTORICA f'1 DE ARTA

G
I

1- M~1istirc

o11oo.1oxa

Biscricii ortodoxll religioasli)

~ R,nne (en sernnifienlie

216

Dill [[)[;tpill[b

ffiGJffiffi

lJ

,
..

-"

.
tI.)

'oj
LEGENDA , - Cultul crtodox - Cultu! romano-catolic ~ - Biserica greco-catolicll - CultuJ refonIjat - CultuJ unitarian - Cultu! evangbelic. CA - Cultu] evangjlelic SP - CultuJ cren de rit vechi

~\..C~p.
Municirtul ALBAIULIA '

t... ll

~ABRUD

1oo~t.
' , ,,,. , .

era. AIUD
OrIlfBLAJ ('~ CAMPEN!

U"
tt...

: '::'rIlfCUGlR Oral; O;:NA MURR? OrIlfSFBE.5 Orllf ZLA'INA

1 H
' ,

217

,',

lJ

~ c::.

'"
~

()

Alm~uMi

,.
\
~

o
.~
-~

Municipiul ALBA JULIA Ora;; SEBE$ MURE~ Or~CUGIR ~CAMpENI AlUD Ora{; OCNA Ora{;BLAJ ZLAT~A Ora;;ABRUD

Ullo"~ Ah " A~ "+00 Ulo" UIJ UD. M

LEGENoA A . Cultul baptist - Cultui penticostai II . Cultul adventi.t .

Bi.erica evanghelica famana . Cultul cre~n dupa evanghelie _ e . Cullul I .-Cultul musuiman mozaic

i.

I
I

218

DillOO[;villGJ
ffi[billffi

lJ

s
c:.
~
~Alm~Mr

,.
()

!
~

o
~~

, "
'jI."C~~

<9

N;lE.ZAMINTE R8.IGIOASE CU V ALOARE ISTORleA ~I DE ARTA

!
t

1- Mln~re

ortodox~

Biserlcl ortodod
Cruci: !rcite etc.

0- Cimitire, lleCroJ?Ole 0- Monninte. Cllvouri


6- Biseri~ rolll.ano-ca101jc~

k Biseri~

Bjseri~

refcnnat! evanghelic~

219

Dmru~q;m[b
LEGENDA

ffiillffiill

B
!Cultul ortndClX - Cultul romaJ1{}-catolic - m<crica grecll-cato1ic~ - Cultul reformat

, ,.,

o
~

Municipiul ARAD Ora~ CHISINEU-CRlS

Orll~CURnCI Om~INEU
Oral LIPOV A Oml NA.DLAC OrasPANCOTA

,.at '.00 ,.at .


,. ,

~ ~
C!J

at

,.at
,.+

.0

Oras SEB1~

N N o

Q
,
~

J:
I
NI

,:)

LEGENDA

Dillmr;jfillr1
MunJcipiul ARAD

ffirnffiffi

6, - Cultul unitarian - Cultul cvanghclic CA -,Cllltul evanghclic SP

a..O loe *V
1+
OUII*

Or~ CHlSINEU-<:RIS A6"~(]


Ora$CURTICI 0raIj INEU

B I H

Cultul L'n:$lin de <it vechi

- Culwl hapti~t
. - Culml pentico.tal II - Culllll adventisl

Or~ L1POVA
Ora$ NADl,AC

!
A.

O~PANCOTA
Or~ SEBIS

Ai.' 1+0

Cllllw ~lin dupll CYlIIlgbelie


G - ClIhul mUllUlm8ll

*- Culllll mouiC'
, - Billerica ortodoxl dc slil vcchi

,..
to to -~

~ ~

Q:

Q
,
~

.:;)

:z:

T I

ItII

A$EzAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

!-

1.Mlnlslire

ortodod

Bi~eri<:llortodoxll

B I

is - Bi~ricll romanoealoliell
MlInlstire calOlicl!

/'f

o
'P

Drnm[g~rnf~
ffirnffim

g. Monwuenl

roozaic

'to- Ruinc (en scntnificapc rcligioasl1)

0- Cimilire, lICCfopole

t. Cruci, troite ele.

r> - M~nlslire ortndod ~&rbll ~. Ri<ericll eV"dllghelidi sJovlId

0- Mnrrninte, eavoun 't~

o -Biscric4.rcforDlAll

10 10 10

"
4l;f

Q
t
~
:::

,..

:r:

I1A

S \B \

nmoor;tpillrb

If
<t

ffimffi[;~

o
...J
<<t
LEGENoA

1-

Cultul.OItorox romanCH:atdic

>

e _Culm!

- Biserica gre<:o~atalic~ - Culm! refor-mat evangheJic CA SP

c -Cu!m!

- CultuJ evangbelic

& - Culm! baptist


~ - Cultu! pentiC08t.al
l':I -

Cu!tuJ adventist dupli evanghelie

- CultuJ cren

~. - Biserica evanghe!icll romana


<I -

Culml musulman

- Cultul mozaic

o
<

>
t<C

o
U\

S
46...

()
MuniciIiu!

prr~

A_O" UI
AeoOAtD.i

(l

~CAMPuLUNG Or~COLIBA~I ~COSTE$TI


Orll$ CURTEA DE

Aoo+o.6

1006
ARGE.510o.'

~TOPOLOVENI

10

E
223

\..

o tl~"

\ B \

Dm~jJ[b

illm[;~

cct
I

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU V ALOARE ISTORICA $1 DE ARTA octodod

>

1.1- Marnstire

I i

!t;1; -

Biserica (malUment Biserica atodoxll

istcric) demolatll

I'~- - Ruine (cn Marnstire

semnificalie catolicli

religioasa)

I I
i
,

I
}.

Croci, traile etc. Biserica evanghelicll

'\

8/

R~

> -0 \~ !() I0
.. 4 COI

COSTESTI,..,

f~~

F'~::tv
. ,-

Teiu

ct
~

\...

E 0

224

Drnrn~ljfrn[b

mmrnmrn

4f

,.
-='
LEGENDA " CuhulllrlAMIt,x Cllhu' rnmano-callllic

..J
en

-B'~ S=O-Caloli~
- Culm' reformal

tv

" - Cultu, unllArian - Cultul evangbcllc CA Culm' cvanalicllc SP I - Cultul cte$lin de rit vecbi

tv Vl.

.l Culm! bapli.t
- Cultul pcnticostal

I.

"
~
J>,.

Cultul advenliJlt

- Cultu' l.'fc,tln dupl cvanghclic , - Bi!eJica evanghelicl romAnl

*-

,. Cultul.mWlulman Culml DlOZaic

, - Bi!lerlca lIrlA.llIxllde .lil vechi

Municlpiul BACAu Municlpiul ONE$TI

j~J"I.A V [ j ~"IJAt'oaV
jell~DJ)
jolJAtlJ

~BUHU$I
Ora, COMANE$T1

"0J,
'-1tJ\
~~ ~

nra,. DARMANE$T1
Ora, MOINESTI Ora, SLANlC MOLOOV A OnL,TARGUOCNA

j.o~o
jeo[JAtlJ

je j.~~Do u

R A

AI!

Drnm[;~rn[b

ffiffiffirn

.,.

",..,.

:r:
tv tv
01

I-

-:;)

..J
cJ)

d.
~
J>.

~
A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORle)\, $1 DE ARTA

!-

1- MW.tire ortodod Biseric3ortodod


- Mlinllstire catolicl ~ - Monument mnzaic

"0

J,...

r~,-Ruine (cn semnific"tie religioosll)

"d\

~ ~

D- Cimitire,

necropole

t- Cruci, tmite etc.

~..,

R A

Dmm[;~m[b

illornmrn

d\

..,

<

...

..,

...,

::)

A
Municipiul ORADEA A".~

R
~ ~

q,

~.ALE$D ~BEIU$ ~MARGHlTA ~NUCEf ~$TEi ~SALONTA ~VALEALmMIHAI ~VN?CAU

A6.+
A[!jet

A-
Aoo~ Aeo~

LEGEND;:' A - Cul tu1 ortodal - Cultm romano-catolic - BiS<ica greco-catolicli ~ - Cultul refcnnal

b
!oo

Aeo+

227

.,
)CiumegbiU

\--'A~U
f~

A
LEGENDA , - Caltul unitarian - - Caltul evangbclic - Caltol evangbclic CA SP Municipiul ~

ORADEA

i_CUI.".

II-

Al.F.\lD

! .
ita

. to

Cultul ~tin

de rit vecbi

~BElU~ ~MARGHITA ~NUCET

1 - Cultul baptist - Cultul penlicootal Cultul adventist

~~
Ora, SALONTA '~VALEALUlMIHAl

- Cultnl cfe\llin dupli evanghelie e - Cultnl musulman

! i~1l
-,+
40

UO

*- Cultnl

mozaic

~v~Au

228

Dmoor;tpmrb
A?EZAMINTE REUGIOASE CU V ALOARE ISTORle}, $1 DE ART A

ill D moo ill

l
1;.,,-

1- Mlinastire e Ii-Mamment
,

orto<kJxa

Bisericii. ortodoxii. Biserica orto<kJxa ucraineanll musulman

~- Mooumentmozaic Ruine (cu semnific~ie necropde reUgjoasll)

~. 0- Cimitire.
6-

Bisericll rornano-<:atolica

"-- Biserica Q Bisericii.

~o-<;atoIica refonnata

!~
I /

A - Bisericii. evanglXllicii.

d\
..,"

<
-v
Co;

...,

::)

R
~ ~

41

229

nrnill[;jfrnrb

ill

I{P

ill B jfill Cl

ill ~ ill ill ill s

M u R E

<

LEGENDA - Cultul atodox - Coltul roroan()..Catolic - Biserica grtC()..Catolicli - Cultul reformat

Municipiul BISTRlTA

tA

1lCi

Cultul unitarian CA SP

Or~BECLEAN

.I.!t.~AtIA
io.~A

- Cultul evanghelic - Cultul evanghelic

~NAsAUD
~ SANGEORZ-BAI

.I.o.~.

.l- Cultul 1- Cultu!

baptist

- Cu!tu1 penticastal advenlist dopa evanghelie . I

- Cultui cren

- Billerica evangbelicll romna

*- Cultul

mo~c

230

Dmoo~~m~ rnll@~illllVffiD~ffi@ffimoo
U RES
~~ ~

.::=.

en

< f/
'>
A$EZAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORIC.!. $1 DE ART.!.

<c,

!t~-

1- M~
Monument

atOOod.
mozaic

Bisericti atodoxll

Ruioe (cu semniflCl14ie re1igioasll) ~e

o -cimitire.

t-

Croci. troile etc. ranano-cata;ca rel<Jm1alA

6 -Bisericti

-Bisericl

231

LEGENOA A - Cultul ortodox - Cultul romano-catolic - Biserica greco-catolica - Cultul ",fonnat - Cultul cre~tin de tit vechi

\
I
Municipinl BOTQ.SANI Ora~ DARABANI Ora~ DOROHOI Ora~ SAVENI

I.- Cultul
1- Cultul

baptist

+ - Cultnl penticostal
adventist - Cultul cr~tin dupa evanghelie - Cultul armean Cultul mozaic

1eo~'UI.**'
1+1 lAtO.J;r

, - Biserica ortodoxa de stil vechi

10*

Drnrn~rvrn[b

ffimf{Pm~ffimD

~~

A
~~

</
CJ

"
~

...

""
~

"

La

"
\
~
A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

1-- Biseriea ortodoxa 11 - Manastire ortodoxa


'I~ - Manastire catolie"

!-

Monument mozaie

,""- Ruine (ell semnifiea\ie religioasa) ~ - Monninte. eavouri

10 -Cimitire. neeropole A-Movile


0Conae Fortifiea(ie

[1m -

233

Dmill[;~m[1
illmffi~\!l
~

lJ:J

o o L
."1

Municipiul BRASOV

Municipiul FAGARAS A

Ora~CODLEA Ora~PREDEAL Ora~R'\SNOV


Ora$RUPEA
Ofll$ SA-CELE

A.o+

o~

A.o.
A.o+
A

Ora$ VICTORIA

Aoo~

tv w ~

Cf)

8
1-/

Ora$ zARNESTl

A.o.

G
LEGENDA

I:
~ ~

if
p
~

!..

Culml ortodox

.. CullU! rnmano-catolic
$) . Cu!tu!

greco-calolic

.. CullUl reformat

R ~

o~\~~) Q~~fl'

DrnlID[;~rn[b
illillffi~mw
~

(')

lEGENDA
- Cullul unitarillll - Cuhul evanghelidl CA - Cullul eVllIlghelicA SP - Cultul crestin de rit vechi A - Cullul baptist - Cullul penlicoslal - Cullul adventist - Cultul crestin dupA evanghelie
.~

trJ

-UJ
t-..) w

o L

e - Cultul musulman - Cultul mozaic , - Cultu) ortodox de 5t; vechi

Vl

MunicipiulBRASOV Municipiul FAGARAS Ora$ CODLEA Or8$ PREDEAI . Ofll5 RA~NOV


01'8$

Ol

Il.V

G
~

, I.~

A...A~I.
!J., A

\S'

,~

!J.A~D.

RUPEA

A .... 0 A .

Or8$ SACELE

~D.

pR
.. O~'"
,,~

.1

ar8~VICTORIA
Ora$ ZARNESTI

..,A~Do

0.

,~

ON~J>-.

D[[)rn[;~[[)[b

mrnffi~\ll
~

o
o

A$EzAMINTE AELlGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

A Bisericll ortodoxll 1-- MlInlstirc ortodoxll


- Mllnllstirc catolicl "". Ruine (cu senmificalie religioasll.)

111

L
"f

Croci, troite etc. cavouri

o -Mormintc.

~ - Biscricl! rcfotmatl!

tv w

;!;. -

Bisericil evangheUcl! unilllriWlll

A - Bi.erid

0\

Iv

G
I$" ! ~ ~

P R ~

o~~~
Q~~~

Drnill[g~rn[b

ill

ill

ill U 11 ill

\)

,
~ "..,

---,

''T171nl f J

-.:) )A.. -,~


~~

f~ r
,;'
-

\ I~ ...

..

~~4t

u.l

IALOMITA

CONstll-~~1l:;,.

LEGENoA , R - Cultu1 artoclox - Cultul ranan<>-<:atdic - Bismca s;ec0-catolicli - Caltul reformat - Cultu1 evanghelic - Cultul ~tin ~ CA , - Cultul - cUltul baptist penlicostal

Municipiul

BRiill.A

"P"

"

~*v
'

I l:J -

Cultul adventist Cultu1 mnsulman

OrafFAUREl

~IANCA
Oraf tNSURJ.. TEl

,D ,D

- Cultu1 mazaic de stil vechi

de tit vechi f Y - Biserica ortodoxli - Biserica evangbelicli ranAnli

237

'ALOM,rA

A~INTE YALOARE

REUGIOASE CU ISTORICA $1 DE ARTA

1- Mmlistile
A - Bisericll
AI. Bisericll '" - Rnine (

ortodod
greceasca n:ligioasll)

ortOOoxli

0. i >ci:ld

t - ~~trdle Cr

a semnific<4ie

etc.

238

nill

00

r;\pillrb

ill ill ~

ill

ill .

~ ~

o~

~t"J

v
~
4Cf

I!

"

,..

'~

?
IAf{OM\1~
LEGENDA " - Cnltul ortodax - Cultu1 romano-<:atolic - Billerica grec~atolicli

- Cultul Cultul

penticootal Municipiul advenlist cren ~ evanghclie ranAnll.

BuzAU

".$ .. ~loA*
.loDe
&

- Cultul

Om1NEHOID ~ POGOANELE

- CulUl! refamat - Cultul Cultul evangbelic baptist CA

4\ - Biserica

! -

*-

evangbelicli

RAMNrcu

Cultul

mozaic ortodoxli de slii vechi

SARAT AI) II

- Biseri.ca

239

A$EZAMINTE AEUGJOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

+
&- MlinMtire ortodoxli ortodoxli mozaic religioasli)

1- Bisericli
%- Raine

!- Monwnent

(cu semnificlJ!ie troile etc.

t- Cnx:i,
0-

Morminte,

cavouri

240

Dmrn~~GJ[6

rn

ill ill ill ~

CJ

ill ~ ill

om

\
~

Nt

~v

,.,
~

d o
::0

"
",.-

"-

c:.

"-

d'.
<At
V1JC)

LEGENDA Municipiul . - Cultul ortodox unitarian evanghelic CA Y - CultuJ - Cultul - Culml - Cultul - Cultul - Cultul - Biserica cre~tin baptist penticostal adventist cre~ mozaic ortodoxa de sill vechi dupa evanghelie de rit vechi - Culm I romano-catolic Biserica CultuJ greco-catolidi reformat RESITA HERCUlANE

A . O"lo*
09->IU.o

Ora~ ANlNA Ora~ BAILE Ora~BOCSA Or~ CARANSEBE$

I. I I.

j.o~A~

i . '.OO
1 0
Aec~AUo
ho+ 00*11

Cultul - Cultul - Cultul

Ora~MOLDOVANOuA Ora~ ORA VITA Ora~ OraU ROSU

j ~.".Oo
O

evanghelicSP

241

I
I
i Is.

A$EzAMINTE VALOARE

RELIGIOASE

CU

11.Manastire

I. 10 i tJ.
-

j-

ISTORICA ortodoxa

$1 DE ARTA

Biserica Manastire ortodoxa ortodoxa Manastire M onumenl caloJid . moZlUC

sarna

I! ~ '" Ruine (C\l semnificatie !0 _ Cimitire, necropole


ID

religioasa)

it6 _

Croci, troile elc. . Monninle, cavouri Biserica rornano-calolica

242

~o~o~
tb';V ~ ~

nrnoor;tpilll1

oo5H1 lrUB ill


I
A_oAOloc.
LEGENDA

~ U

.,..~~

~VO

Municipiul

C'\LARASI

Ora$ BUDE$TI

A. Cultul

ortodoll

/
~

Ora$ FUNDULEA Ora~ LEHLIU GARA Ora~ OL TENff A

10
loa

- Cuttu! mmano-catolic

loDo

I.

Cultul grct;o-catolic Cu]tul crc$lin de tit vechi

(.

A. CuItu1 baptist Culwl penticostaJ

041 I
~

I- Cultu]

ad\'enlist

T A

. Cultul cre:;tin dup3 evanghelie


C>

Culwl musulmau

.:;)

(!)

"

~o~~o~

Drnm[;~rn[b
-------.

ffiffi[bffirnffi~O
CU

~"
~ ~
.::>

r-~V .~. 0" ~ ~c;

----------

Ar;JEzAMINTE REUGIOASE

VALOARE ISTORICA r;J~ ART~_ DE

1. M~nl1stire ortodod .!.Bisericli or1oooxli

/
"1

- M~nlll;tire catolicll ~ - Monument mozaic ~-

(.

t-

Ruine (ell sernnificatie religioasll)

ClUci, 1roile elc.

41

.",.,..

C)

D ill ill ~ lJf{IHb


Municipiul Municipiul Cultul onndox --'. Culml mmano-catolic
0 0

rnlliillD

03

LEGENDA

CLUJ-NAPOCA DEI

Municiplul11JRDA

(J)
....\

0nI$ cAMPIA 1URZJ[ Ora$GHERLA Ora$HUEDlN

~/~

Biserica gl'eCO-(,lI(UIiclI CuIb1l reflltlllllt

"t--

-1..

1;",

"

tP
"P'l

o
~
C'IJ

c:

VI.

."
IXl

ll.I
~ ~ ~

-------,--,...--",====,.....,="'"-,c'"'.

"'"=_=~~ __ .., __ ..,~~..;;-_=.7'==========""...".,==------====~---~=~=-=

=~~~----======~-----===----=-------------------"'11

Dillill~~illlli
LEGENDA

00 lliill D

~~~tJ\URES
OJ
{-: 0

!.
0 0

CuJlul unitarian CA

Municipiu) CLUJ-NAPOCA Municipiul DEl ,

j,aaOUIgc*

CD
"""'

Cultu! cvanghelic

AUlo*
'''+110*

- CulluJ cVlIlIchc\ic SP Cultul ~ de tit vcchi

MunicipiulTIJRDA

O~ CAMPlA TIJRZU
Onl$GHERLA

AU.

A - Culml bapri5l - Cultul penlkustal

AU.~
A+

~/~

Ora,HUEDIN

II-CuJlu!

odvcnti.t. dupl cvallj;hclic .-

.,,~
~~

e - Cullul crcn - Cultul armcan

*~

- Cullul mu<ulmm Cultul mnzaic

"

"t-

(f)

)l'\

0\

o
~

c:

"
~ ~

C'IJ

tu

0:

Dillm[;~ill[b

rnlbillD

~~~t.!\URES

(J)
(~ -"'"

~;-.
.,.,
..

",
"V'

s
~

. ~

<.P ')::',

,.----------------

Ali'EZAMINTE RELIGIOASE CU VAlOARE ISTORICA $1 DE ARTA Mllnllstire ortodod Bisericll orlodod

1.

'--l

!.
o
~
,-

- MlIn~stire armeano-catolid\ unitarianll mnzaic religioa<;l\)

A - Bisericll

~ - Monument

t6_

Ruine (en semnificape Crnci. troite elc.

Biserich romano--calolicll

~ - Bisericll reformalll

".
en

CI,)

1- Bisericll

evangbelidl

IJ.i

lJ

lJ l.

I ~
Municipul LEGENDA
.i. -

CONSTANTA MANGALlA MEDGIDIA

.l

to

Munici[:iul Municipul

Cultul

ortodox romano-catolic gn:co-<:ato1ic~ refmnat unitarian evanghelic evangheJic cren CA SP vechi

~BASARABI OrafCERNAvonA Orllf EFORIE Oraf HAR~ov A

iaO it
A

- Cultul - Biserica - Cultul Cultul

&8090 .loo

"0

.i. -

Orllf NA VODARI Orllf NEGRU vODA

i.o1
10
&0

- Cultul - Cultul

.1- Cultul

Or~
Oraf

OVIDIU
TECHIRGHIOL

de tit

.loo

..

248

D([Jrn[;~([J[1

m~@qpffi~~ffi
"rULCEA

<

IO~

\~v

'-

~Ostrcrv _~ De "-

'-Pu",r. - c ..

13 lJ

l.
G~
~

I ~
Municipiul CONSTANTA MANGAUA MEDGIDlA

u.e6."\Q!V
MDc
A~[]"'V

LEGEND..&.

Municipiul Munidpiul

! I

Cultul

baptist penticostal adventist cre~tin dupa evanghelie ranllilA

- Cultul Cultul

Ora$ BASARABI Ora$CERNAVODA Ora$EFORIE Ora$H~OVA Ora$NAVODARI ~ NEGRU VODA

At []" ~~"V

- Cultul

[Joc;'
c

- Biselica - Cultul
_

evanghelicA

anneall

A~[!CV

Cui tul musul man mozaic ortodoxll de stir vechi

~[II~
Q(l)'"

. ,

- Cultul

Ora$OVIDIU Ora$ TECHIRGHIOL

- Billerica

!]C

249

.,. lJ L

c E A

<C

O~

,~v

13 lJ

l.
G ~.

A$EZAMiNTE REUGIOASE CU V ALOARE ISTORICA $1 DE ART A

1- Manastire

atoOOx~ atodod catdicll musulman mozaic necropoIe etc. "

!- Biseric~ ..

. Manastire - Mooument

f0<S-

Mooument

Cimitire.

t- Croci.

twile

Bieericli

ranano-c21olicli

250

Drnm[;~OJ[b
~"'R~JfI,.
~

ffi\!lffimffi

-'f

(\
l='

c:

~
IJJ

o
~ ~ ~ ~

~ ~

-180ll
.:;)
LEGEND.!. A
<II

1llf'

- Cultul
-

atodox romallexatolic grocexatolicli

Cultul

e u '\f

- Biserica - Cultul

refonnat

- Cui tu! uni lati m - Cultu! Cultul - Culml Cultul evanghelic evanghelic cre~n baptist penticosllll adventi.t c~n moz.aic dupa evanghelie CA SP Murrldpiul

de rit vechi

SFANTuL GHEORGHE

eU .[JA~.ol)'

~BARAOLT
C>ra$COVASNA C>ra$fNTORSURA ~ TARGU

- Culml
- Cultul - Cultul Cultul

ieoU"'''' AeoH.A
BUzAULUl
100

*-

SECUIESC

.b .

251

A$EZAMIN1E RElIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

!.
~.

Minhtire-ortodoxl

- BisericA re calolicA ortodoxA Minhti

g - Monul1~nt
Ruine

mozaic

(cu S("mnifiC8!ie religioasll

T
Zi -

..
roman<H:atolic~ unilMianll reforllla~

Morminte.

.roe trdle etc. cavouri

!.
~

~ - BisericA Bisericli

. Billericli

252

DIDOOl;tpIDl1

ill {;H~ ill

OJ

ill Utp ill

Muoicip\llTARGO~TE o~"D.t.~I.l ~FIENi ... oDo(\ Ora, ~ .l,.~Dob " Ora, MORENI io 0 Ie

Ora,PUClOASA Onf 1ITU

"o~Dl!j i.A
LEGEND},

-fJ

-v

.l

- Cutttil
- Cuitul

a1cdax
romaoo-catolk

o
~

- B!.crica gn:co-catolicl
- CultD1 refamat - Collo! evllllgbelic CA

C\lItoI cren
bapIUt - cuttol

de lit vecbi

.l - CultDI

penlicoml - Cultul adYedilt


- CohoI Cl'eflln dupl evansJ>elie romAni

ic

Bilel'ica evanghelid

- C\lItDI musolman

- Bixrica

atodtull de llil __hi

:::0

(i)

>
U.
..."J

GIURGIU

253

Drnrn[;~rn[b
ill

ill [i1] ill

W 0 ~

ill

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU V ALOARE lSTOAlC,I. ~I DE ART.l.

1.WoM~ortoOOU

!.

BUeriel ortoOO1I calolid religi~) elc.

- MWatire
Croci.

"

I~ Ruinc (ctIlem1l!tiCllIle

t-

trcile

~ - Merna*-

c oori

6 - Bille1icl ~lIIIo-cllolicl

>

GIURGIU

'254

D OJm

[g ~

ill [b

moo

[b

/;

()
iq
~-

,
~

A...

4f/'

<

"
~ ~

o
~
....-\

iq
~

B
1

U
- Culml - Cultu1 - Biserica ortodox

l
LEGENDA romanCH:atolic g1UCH:atolica

I
..1

- Cui tu1 norormat CA SP Mllnicipiul CIU10VA

- Cultu1 evanghelic - Cultu1 evangbelic - Cultu1 ~~tin

1~~ . D1.1"J)'
100
10CAt AA~O.

Or~B~ ~ _
,~

de rit vechi

cALAF).T
SEGARCEA

- CulM ba

st

Or", F1UAS!

+ - Cultul I! - Cultui
" - CulM

10

penticoota! adventist c~tin du~ evanghelie rom!n~

a - Bioerica
c: - Cnltul

evangbelicll

musulman mozaic

*-

Cultul

255

I
A$EZAMINTE AEUGIOASE CU VALOARE ISTORICA. $1 DE ARTA.

1- MWsdre
Bisericll

ortodoxl ortodod catolica

- ~re

't.- Ruine (cu seroniticatie teligioa.d)

.. 0 - Cimitire.

t-

nccropole

Croci.

role

etc.

Q - Maminte.

cavowi

256

Drnm[;~rn[b
v
A

ffirbffi~O

;0 m
."

c:
tXJ

r-

o
~

o
rC

o <

LEGENDA , - Cullu! ortodox romanlKatolic grcc;lKalolicli refonnal evangbeiic evangbelic ~tin baptist penticootai adventist ~tin

It - Cultul

9-

13~

- Biserica Cultu!

.4

l
Municipiul Municipiul

~ff:(;

A
GALATl
TECUCI

T
M~",
AD MK:!

U \..c,

- Cultu! - Cultu!

CA
SP

I
II

"Cultu!

de rlt vechi

i-CulM
- Cultul - Cultul _ Cultul

ui.Ao$V lo~ ~Iot"

BERE.5TI

~TARGUBUJOR evanghelie
1'Ol1lfu1~

i~

oo~

Bioerica

evanghdid

- Cultul

musulman mozaic ortodoxi de .ti1 vechi

$: - Cultul

'f - Biserica

257

AS

(")

!:
o
r-

<

T
1. MllMstire ooodod
11 _ Biserica a1odc11li necropole

A$EZAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

o -Clmitire.
6 -Bisericll

ranano-catdicll

258

Dmrn~~m[1
DAMBOVITA

ooomrnom
1.
LEGENDA Cultnlortoclox ranano-catclic greco-<:atolic reformat evanghelicl\ CA

- Cultnl Cultnl Cultul - Cultnl Cultnl Cultnl

I-

/
<
,<:.

CJ'eftin de rit vecbi baptist pentic05Ull adventi 51 CJ'eftin dupli evanghelie evangbelicli romAnli

I-

- Cultnl Cultnl

o
~

i-

- Cultul

Biserica Cultul

Cl

musu!man

"~

"~'

<
-y"
~

ct.

o
UI

".

(J)

-'
W

"
,,~

~\

~ ~

."

(;~
Municipiul OrSf GIURGIU VALE BOllNTlN-

l.oO-COle6c .l06

Or8fMrn~

259

ornrnooorn

o A MB

iTA

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

!1'li!.-

~tire Bi..,rlcll

ortodod. ortodoxll

X - MlInlistire - Monument Ruine (cu

catdica mozaic semnificatie necropole etc. religioasa)

10 - Cimitire.

It-

Croci.

troile

<
~

Iis
1<5

- Monninte,
-

cavourl romanCH:alolica

Biserlcli

260

nillill[;\p(JJGJ

rnmmD
A

u
4~f/..\~
l/,J

NED

(JJ
R

en

4-

~6-:
V

w
(.)
...J (<(

I
LEGENDA - CultuJ ortodox romano-calolic greco-calolicli reformat unitarian evangbelic evanghelic bast penticostal adventist =ftin oopli evanghelie ~ CA SP MunicipiuJ

il - Cultul

Q
TAAaU JIU bo~A .

- Biserica

+ - Cultul
:. - Cultul - Cultul - Cultul .I - Cultul - Cultul - Cultul - Cultul

"'U"~

era. BUM:3E.$TI.nu Ora, MarRU era. NOVACI


Ora, ROVINARl

/lAD

&'o(>Uo
A

.h~~rs
bOo
A

TAAOO CARB~TI

It - Biserica

evangbdicli

~11CLENl

261

NED

'J(.,.,
A$EZAMINTE RELlGIOASE CU V ALOARE ISTORICA SI DE ART A

111~tire - Mlinlistire
~Ruine

.!-Biseneli

ortodoxa ortodoxa catolicli mozaic religioasli)

X - Monument

(eu seminfic3\ie necropoJe etc.

o -Cimitire.

to-

Croci.

role

Monninte:

cavouri evanghelicli .

1- Bisencli

262

Dmm[;~rn[b
~ u
C E A

ill ill ill rn ill D tp ill


VAf

en
LU ~ ~

:)
~

3:
...,

'Y
C'
"V"

~.

81\>48011
LEGENDA

s '"
cnJ~
A6 ~~ Ao

P--

Munici{iul MIERCUREA Munlcipul


baptist pentica;1JlI adventist cren armean mozaic dupa evanghelie

1- Cultul
- Cultul

ODORHFlU SOCUIESC

ortodox ro<DllIlO-CatoUC grcco-catolic~ reformat nnitarian evanghclic evanghelic CA SP

A - Cultul - Cultul

Or", BAILETU~NAD 0rlIf BALAN Or", BORSEC 0rlIf CRISTURU SECUIESC 0rlIf
Oraf

e- Biserica
- Cultul

1- Cultul
- Cultul

. ~Do ' .Ie oU . "A~Do .Ie~A A8 cU~Q

u ...

1- Cultul
. - Cultul .Cultul

t- CuI tuI *- Cultul

U
{)q ,

GHEORGHENl
V1.AHITA

J.l,@ ~Aa[Jo

Or",TOPLITA

Ao~AUrJ 4&+iAo

263

A$EZAMINTE RELIGIOASECU VALOARE ISTORIC;;' $1 DE ARTA

1.Manllstire
A. Bi..,ricll.
'-

ortodo:d ortoclad

Manllstire catdicll. Ruine (ClI semnific~e religioasll.)

(] - Cimitire. n=q>oIe ~ - Bisericll. ranano-caloiicll.

A - Biaericll. unitariana
~ - Biaerica refonnatii Bisericll. armeueascll

UJ

'0

5 II

264

Q
~

Drnrn[;~rn[b rnrnm~mmffirnffi

"'"9

~., ,
\J\

tP

t1\
~

" z
G 0
LEGENoA

R.

Municl~u1 DEYA 1 Munld,iul HUNEDOARA1 Munici~u1 PEI'R~ANI OrafANINOASA Or~BRAD OrafCALAN Or~ HATEG Oraf LUPENI Oraf ~E Or~ PETRILA Or~s~ Oraf URlCANI Or~ VULCAN

U Ol.[]o~

iU .... UDol)
1.oUA~o

U-r:JUC.~

ieotU
l.ou .. Ate lottUUI
A6.U"'U!:lO~ a.G~U[Jo
A/toU .... uCo

1 - CultoJ ortodox - Cultul romanCKatolic - Biscrica grecCKatoli~

.- Cultul evangheUcSP - Cultul cren de rit vecm 1 - CullUlbaptist - Cultul penticostal - Cultu! adventist - Cultul =n dupa evangbelie
/~

+ - Cultul refomiat
1 - Cultul unitarian .. - Cultul evanghelic CA

*- Cultul mozaic
265

4.6~A~Ol.Co A.eu. .. o U A U ... l.o

Drnffi[;lJfill!1 rnrn~~ffimffirnffi
A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORleA $1 DE ARTA

!~-

1- Mlin3stire
Biserid

ortodoxa

ortodoxa

- Milnllstire catolics

6 -Bisericli

romano-catolicli

~ - Monument mozaic

t-

Rnine (cu semnifica(ie Croci. trcile etc. Biserica unitariana refoollata

religioasa)

!-

0- Bisericl

;I; - Biserica luterana

266

Drnill[;~rn[b
u

affi[bm[OJa~ffi
R A

L A

d\

11
tv 0\
-...l

c
LEGENDA " - Cullul ottodox 4& Cullul roman"-al,,Jic - Bioericft greco-c81olic~ Cullul furllk.l Municipiul SLOBOZIA

o "
"
-f;.

d'
~

L A R A

s/

z
...",

..

~ Cullul cvangbclic CA - CullUl cre~tin de ril vechi A - Cultul hapti.'l

joo~"'[]oAe
Aoo~A~loc AoOO AoOoA

~FETE$n
Ora~ T ANDAREI Onl$ URZICENJ .

I-

Cullul ""nti"'' 'tal CulluJ Adventist

; - Culw! cre~ dupA evnnghelie , - Bi~rica cvnnghclicl ",manA " - Cullul mu..ulman

\.

.,

~~

~~

DrnID~fjfrn[b

n ill[b [U] n fjfill


R A

~o\j ~
~~~
.\dineatJi

u z

L A
t

d\

i'.

c
A R A

~
Ill.

00

N 0\

tP

ASEZAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORICA SI DE ART A - MllnAstire catoliel

o . Cimltirc, necmpole

Crud. trulte etc.

6
~ 'J A

osAN o ,.

!oc~ Dill ill ~


~iV()Ian.17 , , "/~<'Ulrt\

tp ([J[6 Dffi~O
Mun;cipiullASl Orll$ HlRLAU Or"'1PASCAN1
OrllG

, A->. Ull'le A~

0*,

~rif:~ti

'J
~~ ~ ~~

,eo *,

TARGU FRUMOS

'-I

(J

::J (I)

<"

"

-f/,

tv 0\

,0

~O

,...----,-'--~--_
...

<()

"LEGEND)\.

0t,.

, ..Cultul ortodox ..Culmt mman(H~tolic .. Bi".erica g=<>~alolicA Cuttul refol'lnal , Cultul WIitarian "' '" Cultul cVlll1gbclic CA '"Cultul evangheJic SP

..,

~ ~

I'.

CulM cre~ de ril vochi

" - Cultullmpli~t

4t
~

I'"

..Culml pcnticoslal Cultul adventi<t

II>'" CulM ~in dlllJill~vanghelie


11,'" Cull11t MI1;aJlrnan

*-CIIII11I

moak

, '" Bi..,rica ortodnld de xiii .echi

v
'"

L u

os 6 o '"{
. '\J

,.. N

D(ij[])[&~(ij[1 Offi~il
A~EzAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE 'STORIC}.. $1 DE ART)\.

(J
::)

~~

1>~ ~
~-6\
<.;

1- MWstirc or[odox~
1:.-- Bisericl ortodod Iipoveneascn ~ Bii;ericllortodod

;; - BisericArornaoo-(:alolic~

en

C'

.,
~O
. <<>

o
--..)

tv

0t-

.,

I$"
~

4t
~

sLuI

Drnm[;~rn[b

u c

lU]ffiillffilU]rnm[;~
R
,....,.,'

4I
~

i(:.
~ ~

,)

-1
I

~
J-...

~
-.}

tv

~ __ ASAUO N
~~\~
. ,If>

LEGENOA

& - CullUl ortodox


- Cultu! nllnan(}-calo)k - Biserica grecn....:al(llidl - Cullul refnrmat A - Cultu) unitarian - Cultul evaughelic CA

84

<Q

I..

A,

Municipiul BAIA MARE

& . [JA

o~

- CuHul cvanghelic SP - Cultu! cre~lin de rit vechi A - CullUl baptist - CultuJ penticostal

Municipiul SIGHETIJ MARMA TIEl A f1AD.

o*V

On'$ BAlA SPRlE&


Orll$

&

+A.o

BORSA

&

Ora~CAVNIC

*0
*D

1- CultlJl advcnti';l
.. Cult!\! c""~tin dllp~ "vm;gheJl~

'Ora$SElNI
OrasTARGULAPUS

& A~
&

$- Cl11tu] 1ll07.a;c
, - Diserica ortodoxllllu

0",. VISEU DE SUS

fiJ~[]o

~lilvtOil

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VAL~~!1E ISTORICA $1 DEARTA

1- Mllnaslire ortndod

!-Biscrid\

ortOO();U

AI! Bisericll ortcxl()d ucraineanll X- Mnnl1llll:nl mozaie

~. Ruine (eu semnifiealie religioasll)

DillID[;tpillf1

0- Cimitire,

~Iill ill ill [fiJ ill ill [; ~. c/


R

necmpolc

t- Croci, tmile etc.


0- Morminle, cavouri
~- Malll\stire romaJIo-calolicll

u
~ ~ ~

-.. '\

4
"l

6- Bi<;erid wllllu\O-ealoli<:ll
- B~ca greco..calolicll

/
11
/ --

- Bi~d

reformatll

.! . ,.I
PoieniJe de SuI>~nle

-'9
f

tv -.) tv

... /

'"
~ ~

~.-NASAUD

~~\i

84

<Q\

t?J

L A

nillOO[gtpillrb

fUl

[g ill [gill

0 m
i-

tp

LEGENDA Cultul ortodox

- Cultull'Olll31<Kalolic - Biserlca greco-<:alolicl

+ - Cultul reformat
_- Cultul evanghelic CA

1- Cultul

baptillt

+- Cultul penticOdlal
11- Cultul adventist

0- Cultul <:reftin ~evanglielie

,
~ ~

,&- Biserica evanghelicl " - Cultul musulman

romAnl

G\

. Cultul mozaic , - Biserica ortodod de 5li1 vechi

o
~

v
CJ

G\

o
~

"
(.
~

"')

v,
ioA[J

o
~

Q
//t:Ju

Ornt OR~OVA
~ vANJU

BAlA DE ARAMA SEVERIN

ieoOAOe

~ STREHAlA MWlicipiul DROBErA-TN. MARE

i ieOA.U1oe1 1

(. G

.,q "'f"/ b
A:J

273

o
Q

A$EZAMINTERELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA$I DE ARTA

.,' 1 ,l
!

i t MlUtl1stire catalica
6. Bisericli
catclicli

Miillastiremadoxli Biserid. mOOad.

I
religioasli)

I 'lLRuine (cu semnifica(ie !- Monument mozaic I


Croci. traile etc. I 0. Cimitire. ne<:ropole I 0 Morminte, cavouri

274

Dm[g~[b
MuniciIiul Municipiul

~ill[g~
'tt-~ <)
,1~Cf)
~

TARGU M~ SIGHI$OARA

&,.

AA
AI..

OrafIERNUT Or~LUDU$ Or~REGHIN OrafSOVATA Or~TARNAVENI

AA

A"A

A A

~
"'\

..~

~*\.
<c'
~ to-

::z:
....J

(J
~

LEGENDA " - Cultul unitarian - Cultul evanghelic - Cultul evanghelic A - Cultul baptist CA SP

,e

275

MunicipulTAR.GU~ Municipul SIGHI~OARA OrafIERNUT Qraj\LUDU~ Qraj\REGHIN Qraj\SOVATA Ora$TARNAVENI

, , ,

1.0+

o
LEGENDA

1-Cul1nlortodox
- Cultul ranano-catolic - Biselica greco-caldicl + - Cul1nlreformat

13

276

Dmrnr;~m[b
I
!
I
LEGENDA

[OJmillr;~
,.,.

+ - Cultul pentic06tal

"

III-Cultul adventist
I Cultul musulman .*-Cultu] mozaic
G 1/ -

I~c,
"t ~ ... ~

Cultui ~tin

dulC"'i evanghelie

,~
1C(

~~\

I-

,::r
~

o
~

.~

'e
Municifiul TAACU MURE$ +loc1;[ Municipul SIGill~OARA ~IERNUT ~LUDUS ~ REGHIN Or",SOVATA Or~TARNAVENI

/'

.0
+.
1I0t;l: Do

.0.;.

277 -..- --,


..

-'.---,

A$EZAMINTE RalGIOASE CU v AWARE ISTORICA 91 DE ARTA

1~

!~

MWstire

ortodcd

Bisericll ortoda:IlI caloHca mozaic reHgioasll)

;t- MWstire
~- Monument

Ruine (cu semnificalie

0- Cimitire, necrq>ole 0- Morminte, cavoori

6-Bisericll

ranano-catolica unitarianll

!- Biserlca

!-

<; - Biserica refonnatll Bisericll ev anghelicli

278

Municipiul PIATRA NEAMT ,

MunicipiulROMAN

0" *V '800"'IA o*V


'-OCV

Dillffir;tpillliJ mr;ffilliltp
LEGENDA

E A

Ora~ BICAZ

Ora~TARGU NEAMT

&00000*'

, - Cullul ortodox + -- Cultul reformatde SP romano-<:atolic Ii1 Bi.o;erica grcco-catolidl cre~tin CA --Cultul evanghelic fit vcchi

,, --.. Cultul mozaic dup~de stil veehi Biserieacrc~lin ortodoxa Cultul penticostal evanghelie adventist Cultu! baptist

I*--

\
tv ---J \0

t.....

It
4.

'A

u
<b

Dml]~~m[b m[;ffi[u]~
E A v
~

A$EZAMINTE RELIGIOASEell :0.LO~RE ISTORICA$1DEAR~~

1- Mlnastire

ortodo~

A- Biseric~ orlodo~
.. Mliniistire eatolieii ~ - Monument mozaic. ~- Ruine (cu senmificalie religioasli)

0- Cimitire, necmpole

t,

C1ud, troite ele.

0- Morminte, cavouri

00 o

tv

tt
ci

c
~

LEGENDA .1 - Cultul crtodox - Cultul romano-<:atolic - Biserica greco-catcl.id

Dill

[])[;ljfillilJ
ffiCbCfP
~

+ - Culml

reformat CA

!I

- Cultul evanghelic Cultul baptist

~ - CulM pentic06w Cultul adventist dupa evanghelie

CulM cren

" - Cultul musulman Y - Biserlca crtodod de stil vechi

q;
.11.1

13

()
~

,"

Q
t1\ (J)

()

o
rto.

Municipul Or3\' BALS ~ ~ ~

SLATINA

.1.o~"'MloAc
.10
[J

CARACAL CORABIA DRAGANE.5TI.OLT

.1000
.10 IJ .10

~PIATRA-OLT Or3\' SCORNICE$TI

.1Il
.1 foD

"
\

-../

11.1

\.. G
281

~~

c...

A$EZAMINTE REUGIOASE CU VAlOARE ISTORICA $1 DE ARTA

1- MlInllstire
g - Moourrent

ortodoxa

A - Bisenca ortodoxa
mozaic

"'- Ruine (cu semnific3\ie religioasa)

! 0-Cirnitire.

t- Croci.

necropole

tra\e etc.

\ A

8 u

282

Drnm[g~rn[b

UJillffirnm\!lffi

o v

LEGENoA

, - Cultul

<Xte<m.

- Cultul romanCKatolic ' - Bi_ica greco-catclicll - Cultul ref~t A - Cultul unitarian _ - Cultul evangbelic CA

v
o
<-

"
~
.",

OrafURLATl DE MUNTE o.-a. VALENrr OrafMIZIL SINAlA OrafsLANIc Oraf COMARNIC OrafBU~ Orllf CAMPINA OratAZUGA PLOPENI

&0 '00 ~ '0"9&00 '00 'OO~ & Municipiul PLO~TI &0 \... ~~, l'oienalii l:Iurchll & ~
Io

'0 ,.~ '0.. I'J ..J\J \'eo ...

J\.1

It

__

,It

283

LEGEND.!.

. - Cultul evangbclic SF - Cultul ~tin


.t. -

a, rlt vedrl

Cultul baptist

- Cultul penticootal

I -Cuitul adventist
- Cultul c~n

dupllevangbelie

, - Billericaevangbeli~ romlln3.

c - CultuI musulman

*- Cultul mouic

Municipiul PLO~ OrafAZUGA OrafBAICOl ~ BOLD~TI-SCAENr OrafBREAZA ~BU~ Oraf CAMPlNA Oraf COMARNlC Oraf MIZlL OrafPLOPEN[ OrafSlNMA Oraf s1.J.NIc
~ URLATI

. o.t.

0*

Dc

"
\

[]A"

0. 0
Do .M[Jo
At 106

l.

Do Co 0006 Co oCoA AtCoi

OrafVALENnDEMUNTE

284

Dl]Jill[;~l]J[b

ITJillffirnmWffi

<'

"
~ ~
A!;>EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA!;>I DEARTA

t ~!t.

Manlistire crtodoxll. Bisericl' artodoxl\

\
religioasl\)

\-

~. Monument mozaic
'to- Ruine (cu ..,mnifica!ie

O. Cimitire, O. M~cavouri

necropole

Cruci. troile etc.

'-

285

c R A I 1t
r"
....

Drnill~~rn[b ~ffi~rn ' [U1ffiru~

\S'

w
~

LEGENDA A - Cultul ortodox - Cullul mmano-calolic - Biserica greco.catolid - Cullul refonual A, - CulM unitarian - Cultul evanghelic CA - Cultul evanghelic SP - Cultul cre~in de ril vechi A - Cultul baptisl - CuILuJ pentic()slal - Cu]lul adventisl - CulLul cre~lin dUl'a cvaoghelie . CUllul mozaic , - Biserica ()rtud()x~ de stil vcchi

cRAI
~

r"
...

Dillmr;trilllb

-1

~ ill !j}I ill

u)]illill r;
~

R
~ E> ~

A
~ ~ ~

1U

tv
--..)

00

--

r
4:'
~

A$E.ZAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DEARTA

1- Mfullt,tire ortodox~
1;.- Bisericli ortodox~

X- Monument

mO:l.aic

ti-Bi,eric~ mmano-catolidl
6 - B;rericll greco-<:atolidl

o-Biserid\ reformatJI
:t-Biserica
luleranll

o
.~

M A R A M tb
~~

s
\

Q:

o
00 00

N
~

LEGENOA

.l - CuItul or10d0x
- Culml rOlnlllllK.'atolic . Biserica greco-calolidi

t-

Cultul reform.t

A - Cultul unitarian - - CU,ltulevanghelic CA - Culml Cfe$Un de rit vcchi A - CUllUl hapti., - CullUl penlicostal - CU]lul advcotist - Cultul crc$lio dupA evanghelic Municipiul ZALAU

A U-'UOo
A +UOo

Oms CEHU SILVANIEI A eo tMO Ora,J!BOU


0 .. SlMlEtJ SlLVANTEI Aoo +A~O, ,

c L u J n ill ill [g ljfill [6

~ill 11ill n

M A R A
~~

ItA

Q;-

o
~ ~

\
ASEZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORIC!\. Sl DE ART A

1- M!nll-'lire ortodoxl\

!t-

B iseric~ ortodoxll '

~ - Ruine"(cu semnificalie r;'ligioa.'~) eruci. tmite etc. romano-<:atoiicn

o . Biserid

~ - Bi;eric~ reformal~

u"

DillrnrE\pill[b

~ill [b ffiD

u
~

Dillrn~\pill[b
Munidpiul SIBIU Munidp;ul MEDIAS Ora~AGNITA

~ ilJ2 n ill
lP
~'

t,..CJ.+'.,,!) "et,.. UI.!)


'

'.0+ .... 00
O..lODo o...flOC.

Or.~AVRld
0ra5CISNADlE Or.~ COPSA r.nCA Ora$DUMBRAVENI Onls OCNA SmIULUl Ora~ TALMACIU

"0.. t.
1.00+"0

".U'"'MD
'oOO.Co

<0

N \0

o
UJ ~ ~
LEGENDA

1. Cu]tu1 orto"o.
- Cullul romanocalnlic - Biseric. greco..cnto)id

1-

- Cu1tul reformat CullUl unitariall

- Cu1lU! cvanghc!ic CA . - Cullul evanshdic SP - CullUl crestin de rit vcehi

l- Cu11u1baptist
- Cullul pcolicOl>lal

II Cullul ndvenli<!
lli - Cultul crestill dup~ evanghdie

p,.

c -Cullu! musulrrum

*. Cultul mol'a;c

M u

Drn[D[;~rn[b ~DrnDrn
\>~

~ ~

\>-

tv \0

o
en
~ ~
ASEZAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

1- MlInA.lire ortodoxll
X - Ri<cridl urtoJod

6- Bi~erid

mmanCH:atolicA

is - Hiscrid greco-catlllicA Z Monument mol-Die

-Biscrid
0- Biscrid

refonnal1i anneano-eatolid

;!;- Hi"did e\'anghclicA

'"
~

:!;- BiscricA lutcranJ\


~- Ruine (ell .emnilieatic religioa~,i) Crud. troitc cll..'.

t-

----;=----""!!!""""'!""""'!"

-----========~..,.....--":"'""'-

""""""""""""~"""""""' --

"""'''''''''''''''''----... ''''''''""""""""""""=~~~=---------------=---==-.1

=..

u c
Drnrn[;~rn!1 ~rnrn[;ffilflffi

R A

,N

A
.".

o
~

o
.d\

1'-)

N \0

(/)
o...i

::D

-z.
J:"l
Municipiul SliCEA VA Ora~ CAMPlJLU!\:G MOLDOVE!\:ESC

UI.~*V (f)
AtC!)
AOJ):,

E A M
iCullul haplis' " Cullul ""nlienstal - Cullul ad"enlist

,
~
LEGENDA - CultLtI annean

"

C:J

'}i"\

Oms FAl T:CE~I


Oms aURA JlUMORllLUI Oms RADAUTI Oras SIRET

c::.

to!)V

UI.r:rv

" - Cullul erqtin dupa evanghe1ie

At.
0 Atlllo!)V

OmsSOlCA
OrasVATRA DORNEI

*- CU!IUI mnzaic
, - Biseriea ortodox5 de 5ti! vechi

u c
Drnm[;~rn[b ~rnffi[;ffimffi

R A

,N

,,;

o
;..

o
tP

tv \0

LEGENDA A - Cultul mloonx (I - Culml romano-catolic - Biserica g=o-catolid

'Z.

+ - Cultul reformat
Q - Cultul

)'\
(J)
~.

E A M

~
Municipiul SUCEA VA

ev~ghelic CA

- Cultul evanghelic SP - CullUl cre~tin de rit vechi

-p-\

GO ~

Or~ CAMPULUNG
MOLDOVENESC Ora$ FAL T1CENI

l~~

1(g
1 1>$'"
A

Ora~ GURA HUMORULUI A tBi,)fJ Ora$ RADAUTI Or~SIRET Or~ SOLO\. Orol.5VATRA DORNEI

1. ~
A eo ~

u c Drnmr;\plIJl1
~ ill m [Eill ill ill ~
I .,...).
Iz\:oare e Sreve,.

R A

,NA

.;

J'

o
d\

tv ~
\Q

--

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE ARTA

-z.
~\

1- MilnJI.ire nrtn,jnxll
A- Biserid ortodod
.- Mana.'lire calnlic~ ,_ Mana'lire ortodoxli de ~lil vechi

<P
~\

E A

c:.

1-

- Bisericli anneneasd - Mantlstire armellCa.,cll Mana.'lirc lil'()vellCa.,clI

~ - Mnnumcnl Dlnzaic ~ Ruine (cu ,;emnificalie religioa.'111

0- Cimitire. nccmpole
is~Mnrmintc. cavnuri
c5 - Bisericli

mman<H:atolicli

Dmrn[;~m[b

1F [; [b [; m ill

G1]

ffim

I
,...
"""

-.J

<

l..

.R
"ooil

A
LEGENDA

A Cultul ortodox Munic:ipul Municipul

ALEXANDRIA

Cultull'Cllllall<>C8tolic: e . Cultul gl'<Co-<:aolic:


A Cultul

TURNU MAGURElE Aoof.1 AOADo8 AOo8

OrafR~lOR1DEVEDE OraJVlDEU: 0raJ

bapti5t

~ Cultul ~nlic:""tal I!I Cultul adventist o Cultul c:l\'flin duF' evanghelic & . Bi~ric:a evan~lIc:l ranANl

1JMNICEA

10

295

A:;>EZAMINTE AEUGIOASE CU VALOAAE ISTOAICA :;>1 DE ARTA

!-

1-Mlnllstire ortodad
Biseric~ ~odod - MlInlistirecatolic~ \\- Ruine (en semnifica!ie religioasa)

o . Cimilire, necrcpoIe

296

nillOOl;\pillrb

lfPa[U]a~
A D

,
tv \0
-....J

s"
~~

()
~

.b

.b
---

c:.'
Municipiul'l1MlSOARA Municipiul LUGOJ , A

,~

~BUllAS
0nL~ DETA ~ ~ JIMBOLIA

~
~ A

~s
(J

.Sf."~
LEGENDA , Cultul orlodox . Cultul romano-catolic . Bi~rica greco-catolic5 Cultul reformat , Cultul unitarian

SANNICOLAU MARE

,.

Drnmr;~rn[b
f>..

1P~Iu]~~
A D

~v
~~

()

o
,b.
~

00
LEGEND.&.

\0

'"h

",' - Cullul evanghelic CA "" .- CullUI evangheli.: Sp - Cull1ll cre~lin de ril vecbi 1 - CUIIUI bal"i!;! - Cultul ('Cnlic",!al .. Cultul advenlis' 1I - Cultul cre~lin dUJl~evanghelie ~ - Biienca eVllOghelicll romanll

,~
~

E..~~ ~S"S
~

t "Cultul armean

*-

C; - CUII"1 mu~ulmal1 Cullul mozaic

, - Bio;erica onoooxJI de ~lil vechi

~ ';'\1"),

/v~__ -J
\MoraVi\a

MUllicil'iul TIMlSOARA MUllicipiull.UGOJ Orll$ BUZlA~

o(;*V

(J

O.U[]o.;.V

AtO "'A~V

Ora~DETA

'At

.....r ....
\

eM

Ora~nMBOLlA

..,MC

Ora~S."NNICOl.AU MARE".

Drnm[;~rn[1

tPil[u]il~
A D

"
,

DudesliiVechi

\.' " 6

s(/
~~

-~
../-1
Com]o,u~ JIMBOUAO

TeremiaM,_

'l.
A

()

o
.:b
..,J

.:r,

\0 \0

tv

.h
"".

c::. \
A$EzAMINTE REUGIOASE CU VALOARE ISTORICA $1 DE !'IRTA

!?
~s
~

,~

1- Manl!s~c
1;.- Biserid\

ortod~x1 ortodox~

SE.~~

1~~nas[ireOftodnd sarhe.sd M
1;.~m,cridi ortexloxa sarhe'Lsd\
~- Man.1stire mozaic Z- Monument ealolici\ ~ Ruine (eu senmifiealie religioasa)

<
*<1 " '1

1;.

0- Cimilire, neeropo!e
0- Morminte, cavouri
(1; .. Bisericii

'1\....J

(J

greco-catoliell

'A1

Biserica romano-eal(>liel

D(]Jm[E~(]JilJ

~
\'

qf(]J[6(;[Effi

&.
....1

o o

LEGENOA - CuHul ortod{Jx - Cultul romano-calolic - Riserica greco-<:atolica - Cultul reformat

1
~

- Cultul cre~tin de rit vech;


A - Cultul

haplist

co

- Cultul penticostal - Cultu1 advenlist - Cultul cre~n dup~ evanghelie


It - CuHul

*-

Olusulman

CullUl Olozaic

, - Biscrica ortodoxa de slil vechi

C'
Municipiul TIJLCEA

00IA9!Joc*V

Ora~ BABADAG
Ora, ISACCEA Ora, MACIN Ora~ SULlNA

D/1[1c

.lAc
[II'!

T A

D ill ill [; ~

ijJ[1

~ ~

1}lill[b 00 [;ffi

t:

m....l

do . 1

a:

I!-

A$EzAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORle)\, Sf DE ART)\, MllnJislir" ortodoxJI

A - Bisericll ortodod.

e- Biseriel! ortodoxll gttceasdi


j) - MW,tir"
a L1Jllului ercslin d" rit vcchi .- MllnJislire calo[jea Monwnent musulman

0- Cimitire, neemp"le
0- Mocminle, cavouri

C'

T A

Vu!cam

r- '---r-' I\ - ~i~-:~ rf: "\.-\ 00k "\ ~C) ~r\\j ,.... n&:--\_ c: rn . "00 . B""'':' 'B,\" .
v \
\

GJ
"0

rperi;ni Ao tB~gian~ \

~A;ule~ Del~ Alexandru Vla!iU!~

(")

Puie

~ v~;;":5)0

O'~M

'\Hcx:eni- ... \ ) M

? .-C

~antennr.

.,s

R~e~11

LEGENDA

1.

CultuJ crtodox

. Cultul romano.ca101ic . Bi..,rica grt:Co.catolic~ . Cultu! evanghelic . CultuJ evangbelic Cultul cren CultuJ baptist CA SP Municipiul

A
VASLUI

,
1.o .-0AOI.>:JV

de: rit vechi

1.

Municipiul BAR.LAD Or3f HU$I 0r3f NEQRE.$TI

1.0.cA hOJ)

6>:JV

. Cultul penticOlltal . Cultu! adventist . Cultul cre,tin dupll. evanghelie ~ . Billerica evangbelic~ . , Cultnl mozaic . Biserica crtodod de: slit vechi romful~

1000

302

Drnrn[;~rn[b

Wffi~[brnD

1.J

0 . c O m 0"J

r__ m~

~
~

A_)~
~

(Peri;ru \ ..

~ v \1Bo~~V

.'$uletey

~!~

...

, '-\

Vetn~31a ~:'ru).

~
\

c-."

;1)
\

;0

"
!1- Mlinllstirecrtodoxa
Biseriea crtodoxa

A
~

A$EZAMINTE RELIGIOASE CU VALOARE ISTORIC.!. $1 DE ART.!.

,,- Ruine (en semnifiea!iereligioosa)

303

, 4{
ex.
~

ALBA

N
~
Oraf BAILE GOVORA Oraf BAlLE O~TI
0raIi BREZOI

i
ioAD

io~
ioD
i

Or~CAI1M~
Oraf DRA~ANI

Or~HORElU
0raIi OCNELE MARl

LEGENoA

Cultul ortodox

- Cul!"j' romano-catolic - Biserica greco-catolic~ - Cultul refcrmat - Cultul unitarian CA

. - Cultul evanghelic . - Cultul baptist

I-

. Cultul penticOS1Jll Cultul adventist

- Cultul creflin dupll evanghelie

o
304

~ - Billerica evanghelid c _ Cultul musulman

romfu>~

Drnill[;~rn[b

ill

illIb

00 [; ill

, do
~

ALBA.

Q
J#
~

Q:'

"
~

C!I

"
1- Manastire

!-

ortodoxa '

Bisericll ortodaxll

- Manastire catolicll

X- Monument mozaic
'!l!.-

Ruine (cu semnificalie necropole

religioasa)

0- Cimitire.
I

t- Crnci.

troi(e etc.

<'

305

LEGENDA
& - Cultul atodox
Ql -

Cultul romano-catolic

- Biselica greco-catdicli ~ - Cultul reformat - Cultul evangbelic


fA -

CA

Cultul baptist

\} - Cultul penticootal ~ - Cultul adventist

e - Cultulcrepin
- Cultul annean

dupll evangbelie

Mtmiciplul FOC~ANI

loo ~1l.~*V
lG~oV

ADJUD

$-Cultul
,

mozaic

~~~
~OOOB~
C:lraf

lO,~o
&0
PANCru

- Biserica ortodoxli de sril vechi

loll.

306

nmill[;~m[b

\II ill ill l{]

@ [;

ill

.2
(i)

en

o o

,
J'-

u
~

. ~
~

.,..

A$EZAMINTE RELIG10ASE CU VALOARE ISTORICA~1 DEARTA

gjo/

!1_

Mlinlistire ortodoxa Biseric1i ortodoxa necrcpole

o _Cimitire,

-Biserica

t_

Croci, troile etc. armeneosca

307

Drnrn[g9![;[b[;

rn(])rulffimo[go

n~

ffilIl(]J[b

om(])

00

Iv1ANAsTIRILE ORTODOXE (pe judete)


Jude!ul ALBA 1. com. Po~aga - Schitul Izvorul Po~aga 2. com. Lup~a - Manastirea Lup~a 3. com. Baia de Ariq - Manastirea Muncel - "Martirii Neamului" 4. com. Rame! - Mfmastirea Ramet - "Izvorul Tamaduirii" 5. Zlatna - Mfmastirea Negraia Patrangeni - "Buna Vestire" 6. Alba-Iulia - Schitul Sf. loan Botezatorul 7. com. Cergau - Manastirea Cergau Mic - "Sf. Apostoli Petru ~i Pavel" 8. corn. Sali~tea - Manastirea Afteia - "Na~terea Maieii Domnu1ui" 9. corn. Pianu - Manastirea Sf. loan Botezatorul 10. Cugir - Schitul Aeoperamantul Maicii Domnului 11. com. ~ugag - Manastirea Oa~a - "Adonnirea Maidi Domnului" 12. com. ~ugag - Manastirea Te! - "Sf. Gheorghe" Jude!ul ARAD

1. Arad - Manastirea Arad - Gai - "Sf. Simeon Stalpnicul" 2. com. ~iria - Manastirea Feredeu - "Sf. Gheorghe" 3. com. Fclnac - Mfmastirea Hodo~ - Bodrog - "Adormirea Maicii Domnului"

Judetul ARGE~ 1. com. Salatrucu - Manastirea Valeni - "Adormirea Maieii Dornnului" 2. com. Bughea de .ros - Mananstirea Cioeanu1 - "Intrarea In biserica a Maicii Domnu1ui" 3. Campu1ung - Manastirea Negru Voda - "Adormirea Maicii Domnului" 4. com. Valea Mare - Prava! - Man3.stirea Nami'iie~ti - "Intrarea In biseridi a Maieii Domnu1ui" ~i "Izvorul Dimaduirii" 5. com Dragos1avele - Schitul Dragoslavele - "Sf. Gheorghe" ~i "Sf. Dumitru" 6. com. CeUiteni - Mfmastirea CeUituia - "Izvorul Tarnaduirii" 7. Curtca de Arge~ - Mfmastirea Curtea de Arge~ - "Adorrnirea Maidi Domnului" 8. com. Mu~ate~ti - Manastirea Robaia - "Sf. Gheorghe" 9. com. Aninoasa - rv15nastirea Sl8.nic - "Na~terea Maieii Domnului" 1O. com. Cotmeana - Manastirea Cotmeana - "Buna Vestire" 11. corn. Cotmeana - Manastirea Bascovele - Ursoaia - "Inaltarea Domnului" 12. Pite~ti - Manastirea Trivale - "Sf. Treime" 13. com. Stefan eel Mare - I'v1anastireaGlavacioc - "Buna Vestire"

Jude!ul BACAu 1. Buhu~i - Manastirea Rune - "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavril" 2. Buhu~i - Manastirea Cioplani - "Adormirea Maieii Domnului" ~i "Sf. Nicolae" 3. com. Secuieni - ~,Ilal1astireaTisa-Silvestri - "Adorrnirea M. Domnului" 4. com. Zeme~ - Mflnastirea Inaltarea Domnului - "InaItarea Domnului"
* La fiecare Jude; numerele corespund eu eel de pe harta judetelor.

309

~~=--------~~--~~~~~-~~~--~~~-,._--~--

r
5. com. Parincea - Manastirea
Parincea - "Sf. Nico1ae" 6. com. Berzun~i - Mfmastirea Savu - "Schimbarea 1a faW' 7. Targn Gcna - Manastirea Magura Ocnei - "Buna Vestire" 8. com. ~tefan eel Mare - Mfmastirea Bogdana - "Sf. Treime"

Jude~u1 BIHOR 1. com. Popqti - I\iHinastirea V oievozi 2. Oradea - r,lanastirea Sf. Cruce - "Cuvioasa 3. com. Bulz - Ivlanastire 4. com. Carpinet - Manastirea

Paras~hiva" Maieii Domnului"

Izbuc - "Adormirea

Jude~ul BISTRIT 1. 2. 3. 4. com. com. com. com.

A-NAsAuD ~i Pavel"

Rebra - Manastirea Sf. Apostoli Petru ~i Pavel - "Sf. Apostoli Petru Magma Ilvei - Schitul "Schimbarea 1a Fara" Tiha Bargaului - Schitul HmHlne1e Nu~eni - Ivifmastirea Nu~eni - "Sf. Hie"

Judetul BOTO$ANI . com. Vikule5ti Gorovei - "Sf. loan Botezatorul" 2. com. Durue~ti - Ivl2mastirea "Ewii neamu1ui" - "Sf. Treime" . com. Agafton - "Pogorarea Duhului Smut" ccnl1. - tvlans.stirea Cozancea - "Adormirea Maieii Domnu1ui" 5.
COl'TL

Vorona - MfmdstiIea Vorona - "Na~terea rv1aicii Domnului"

Jude~ul BRA$OV
i>

c'OIYL

0CDItul Bune~ti

2. com.
3. corn. com. 5. corn. 6. com. 7 corn. 8. com. ~inca Recea Recea Recca

Boholt - Manastirea Brancoveanu - Samblita de Sus - "Izvorul Tamaduirii" .- ]\;Hhlastirea Bucium - tvlfmastirea Dejani - IvIanastirea Eerivoii Mari - "Sf. Apostol Andrei" - Schitu] Berivoii Mid - "Sf. 40 de Mucenici" Gura Vaii Prcdeal

1. com. fl/lovineni - Madistirea

Maxineni

- "Na~terea Sf. loan Botezatoru1"

- Iv1i1nastirea Gavanul - "Adormirea 2. con}~

T.."iaicii

Domnului"

310

3. 4. 5. 5.

com. com. com. com.

Podgoria - Mfmastirea Podul Bulgarului -"Sf. Treime" Berea - Manastirea Rate~ti - "Sf. Treime" ~i "Sf. Dumitru" Tisau - Manastirea Ciolanu - "Sf. Gheorghe" Tisau - Manastirea Bradu Barbu - "Sf. Arhangheli"

5. com. Tisau - Manastirea

Judetul CARA~-SEVERIN - Manastirea Vasiova - "Sf. Hie" - Manastire. 3. com. Turnu Ruieni - Schitul Sf. Hie 1. Boqa

2. Caransebq

4. 5. 6. 7.

com. Valiug - Schitul Sf. Hie com. Armeni~ - Schitul Piatra Scrisa Oravita - Mfmastirea Calugara - "Acoperamantul Maicii Domnului" com. Cornereva - Manastirea Bogaltin - "Sf. Apostoli Petru ~i Pavel"

Judetul CLUJ 1. com. Chiuiqti - Manastirea Ca~iel Strambu - "Inaltarea Sfintei Cruci" 2. com. Fize~u Ghel'lii - Manastirea Nicula - "Adonnirea Maicii Domnului" 3. com. Feleac - Manastirea Feleac - "Sf. Treime" 4. com. Ba.i~oara - Schitu1 Bai~oara - "Sf. Cruce"

Judetul CONSTANT

A Dervent - "Cuvioasa Paraschiva"

1. com. Ost1'Ov- Manastirea 3. Agigea - Manastil'e 4. 23 August - Mmastil'e

2. com. Ion Corviu - Schitul Sf. Apostol Andrei - "Sf. Andrei"

.Tudc~ul DAMBOVIT

1. com, Motaieni - Manastire 2. com. Vulcana-Blii - Manastil'ea 3. com. Aninoasa - Manastire 4. T2,l'govi~te - Manastil'ea 5. Targovi~te - Manastirea

Bunea - "Sf. Arhangheli

Mihail ~i Gavril"

Stelea - "Inviel'ea Domnului" Dealu - "Sf. Nicolae"

Judetul DOL.T 1. Craiova - Manastil'ea BucovaW Vechi - "Sf. Nicolae" 2. Craimia - Mi'mastirea "Duminica tuturol' Sfintilol''' 3. Craiova - Manastil'ea "SHlntul Dumitru Izvoratorul de Mil''' 4. com. Co~oveni - Manastirea Ca.rcea - "Intrarea in Bisel'ica" ~i "Sf. Antonie eel Mare" 5. com. Podari - Manastirea Jitianu - "Sf. Dumitru" 6. com. Dragote~ti - Manastirea "Sf. Iel'arh Calinic Cernicanul" 7. com. Maglavit - Manastirea Maglavit - "Izvorul Tamaduirii" 8. com. Sadova - Manastil'ea Sadova - "Sf. Nicolae"

311

Judetul GALATI 1. com. 2. com. 3. com. 4. com. Buciumeni - M~mastirea Buciumeni - "Sf. Treime" Ddigu~eni - Manastirea Adam - "Adormirea Maicii Domnului" Cudalbi - Manastirea Gologanu - "Na~terea Maicii Domnului" Tudor Vladimirescu - Manastirea Vladimire~ti - "Adonnirea Maicii Domnului"

Judetul GIURGIU 1. com. Comana - M~mastirea Comana - "Sf. Nicolae

Judetul GORJ 1. Bumbqti-Jiu - Manastirea Lainici - "Intrarea In Biseridl" 2, Bumbe~ti-Jiu - Manastirea Locurele 3. com. Crasna - Manastirea Crasna - "Sf. Nicolae" 4. com. Polovragi - };Hlnastirea Polovragi - "Adormirea Maicii Domnului" 5. com. Tismana - Mfmastirea Tismana - "Adormirea Maicii Domnului" 6. com. Tismana - Mmastirea "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavril" 7. com. Tismana - Manastirea "Schimbarea 1a FaPi" 8. Targu Carbune~ti - IvHinastirea "Taierea Capului Sf. loan Botezatoru" 9. com. Logrqti - ivIanastirea LogI'e~ti - "Sf. loachim 9i Ana" 10. com. Borascu - Manastirea Dealu Mare 11 com. T ure-em - 1\1A ,~. . n anastlrea' "Sf'. ~ .. , (1relme' )tram b) - "S1' T'relme " a -.
", A

Judetul HARGHIT A 1. Toplita - M8Jlastirea TopEta - "Sf. Hie" 2. Toplita - Mfmastirea Doanmei - Moglane9ti - "Intrarea

ill Biserica

a Maicii Domnului"

Tudeful HUNEDOARA 1. com. Ribita - Mfmastirea Cri9an (Vaca) 2. - Manastirea Prislop - "Sf. loan Evanghellstul" 3. com. Rau de Mod - Schitul de 1a Biserica CeUitii Colt
A ~

.TudetulIA~I

1, com. Ddeni - Mana.st1rea Lacuri - "Sf. Nicolae" 2. com Cucuteni - Manastire 3. com. Matea - IVHinastireaBoureni 4. - Mana.stirea Cetatuia - "Sf, Apostoli Petru ~i Pavel" 5. - M8.nastirea Sfintii Trei lerarhi 6. Ia~i - Man3.stirea Golia Aspostoli Petru ~i Pavel" 7, Ia~i - Schitul Buciumi - "Duminica Tuturor Sfintilor" 8. - Mfmastirea Barnova 9. Barnova - Manastirea Tarata - "i\.dormirea Maieii Domnului"

312

10. Mogo;>e9ti- Manastirea Hadambu - "Na~terea Maieii Domnului" ] 1. Ciurea - Manastirea Hlincea - "Sf. Gheorghe" 12. Dobrova~ - Mfh1astireaDobrova~ - "Pogorarea Sfantului Duh"

Judetul MARAMURE$ 1. com. BaJS3na - Schitul Barsana - "Soborul Sf. Apostoli Petru ~i Pavel" 2. com. Dese~ti - Manastire 3. Vi;>eude Sus - Schitul Inaltarea Sf. Cruei 4. Baia Mare - Schitul Habra - "lnvierea Domnului" 5. Dragomire~ti - Mfmastirea Dragomirqti - "Sf. !lie" 6. com. Moisei - Manastirea Moisei - "Adormirea Maieii Domnului" 7. com. Coroieni - Schitul Gruiul Rotund - "Sf. Ilie" 8. Targu Uipu~ - Manastirea Rohia - "Adormirea Maieii Domnului" 9. Targu Uipu~ - Schitul ';;atra - "Inaltarea Sf. Cruci" 10. Targu UipU9 - Sehitul Rohita - "Acoperamantul Maieii Domnului" 11. com. Sueiu de Sus - Sehitul Breaza - "Sf. Treime" 12. com. Clline~ti - Schitul Nasterea Domnului

Judetul MEHEDINTI 1. Or~ova - Mfmastirea Sf. Ana - "Sf. Ana" 2. 3. 4. 5. 6. com. Izvoru- Barzii - Manastirea Topolnita - "Tiherea eapului Sf. loan Botezatorul" Drobeta-Turnu-Severin - Mfmastirea Vodita - "Sf. Antonie eel Mare" Strehaia - Manastirea Strehaia - "Sf. Treime" com. Butoic9ti .. Manastirea Gura Motrului - "Cuvioasa Paraschiva" com. Gruia - Manastirc

Judetul MURES 1. com. R;:kiu - Manastirea Sanmartin - "Adormirea Maieii Domnului" 2. com. Ungheni - Manastirea Recea - "Na~terea Maicii Domnu1ui" Judc[ulOLT 1. com. Oboga - M3J1astirea Calui - "Sf. Nicolae" 2. Slatina - ManastiIea Glavacioc . "Sf. Arahangheli Mihail ~i GavI'il" 3, Slatina - Schitul Streharet - "Adormirea Maicii Domnului" 4. com, Bdlncoveni - Manastirea Brancoveni - "Sf. Nicolae"

Judetul PRAHOV A 1. Sinaia - Mfll13.stireaSinaia - "Sf. Treime" 2. com. Maneeiu - MZll13.stirea uzana - "Sf. Nicolae" S 3. com. Maneciu - tvIanastire 4, com. Izvoarele - Schitu.! Crasna - "Sf. Constantin si Elena" 5 . com. Lipane~li - Manastirea Zamfira - "InaJtarea Domnului" ~i "Sf. Nifon"

313

6. Urlati - Schitul "Sf. Maria" Cricov - "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavril" 7. com. Barcane~ti - M. Ghighiu - "Izvorul Tamaduirii" 8. Poienarii Burchii - Manastirea Piss iota - "N a~terea Maicii Domnului" Judetul SATU-MARE 1. com. Bixad - Manastirea Bixad - "Sf. Apostoli Petru ~i Pavel" 2. com. Ora~u Nou - Schitul Prilog 3. com. Valea Vinului - Manastirea Izvorul Tamaduirii Judetul SALAJ 1. com. Hiua - Manastirea Stramba - "Adormirea Maicii Domnului" 2. com. Balan - Mfll1astirea Balan

Judetul SIBIU 1. com. 2. com. 3. com. com. 5. com. 6. com. Nocrich - Sehitul Valea Hfutibaciului SaJi~te - Sehitul Sibiel Sali~te - Schitul Foltea Ra~inari - Manastire Carti~oara - Mfmastirea Carti~oara Turnu Ro~u - Schitul Turnu Ro~u

Judetul SUCEA VA 1. com. Straja - Manastire com. Putna - Manastirea Putna - "Adormirea Maicii Domnului" 3. com. Putna - Schitul Daniil Sihastru Radauti - rvranastirea Bogdana - "Sf. Nicolae" 5. com. Sucevita - Manastirea Sucevi!a - "Invierea Domnului" 6. com. Mitoeu Dragomirnei - Manastirea Dragomima - "Pogorfu'ea Duhului Sfant" 7. Suceava - l'v!?m.3.stirea Sf. loan eel Mare - "Sf. Gheorghe" 8. Suce,ra - Mfmastirea Todireni - "Invierea Domnului" 9, com. Vatra Moldovitei - Mfmastirea Moldovita - "Buna Vestire" 1O. com. Mfmastirea Humorului - Manastirea Humor - "Adormirea Maieii Domnului" 1. com. Fundu Moldovei - Schitul Orata - "Adormirea Maieii Domnull.li" 12, Campulung Moldovenesc - l'vHlnastireaPoiana Sihastriei sau Sihastria Radlului 13. Humorului - Manastirea Voronet - "Sf. Gheorghe" com. Valea Moldovei - Schitul Poaiana Ar~itei 15. com. Iacobeni - Schitul Mestecani9 - "Ina1tarea Domnului" 6. com. Iacobeni - Schitul Ciodine~ti - "Sf. Cruce" 1 com, Pojorata - Schitul Corlateni 8. com. Slatina - Manastirea Slatina - "Schimbarea 1aFata" 19, com. Dolhasca - Manastirea Probota - "Sf. Nicolae" corn. Vadl..l-Moldovei - Mfmastilea Oimfu'zani - "Sf. Gheorghe" 21. com. Dorna Candrenilor - Schitul Co9na com. C~rucea- Mfmastirea Rarau - "Sf. loan Blogoslovul" 23. com. Panaci - Schitul Piatra Taieturii

314

Judetul TELEORiVIAN 1. com. Vedea - sat Co~oteni - a fost manastire 2. com. N anoY - Manastirea Adame~ti - acum biseridi

Judetul TIMI$
1. com. Tomqti - Man3.stirea Izyoru1 Miron - "Sf. Hie"

2. com. $ag - Manastirea Timi~eni - "Taierea capu1ui Sf. loan Botezatoru1" 3. com. Cricioya - Manastire 4. Gataia - Manastirea 4. Gataia - Manastirea Sa.raca - "Schimbarea Sf. Gheorghe 1a Fata"

Judetul TULCEA 1. 2. 3. 4. com. com. com. com. Niculitel .. Ivlanastirea Coco~ - "Pogorarea Duhului Sffmt" Niculitel - NHin3.stirea Saon - "Inaltarea Domnu1ui" C. A. Rosetti - Schitul Letea - "Buna Vestire" Precatei Celic Dere - "Adormirea Maidi Domnului"

Judetul V ASLUI 1. com. Todirqti - Manastirca Rafaila

2. com. Gilrceni - Manastirea Malinc$ti - "Sf. Voievozi Mihai1 ~i Gavriil" ]. com. Dele~ti - Manastirea Pastaci - "Sf. Nicolae" 4. Hus! 5. Hu~i 6. com. 7. com. 8. com. 9. com. 1O. com.
,

- Mfmastirea Sf. AD05101i Pelru si Pavel - "Sf. AtD osloli Petru si Pavel" - 1\1 anastirea V ovidcnia Poiene~ti - IvHinastiI'ea Flore~ti - "Sf. Hie" Deleni - rv1anastirea Moreni - "Adormirea Maicii Domnului" Coste9ti - Manastirea Parve~ti - "Sf. Nicolae" ZorIeni - Manastirea Bujoreni - "Izvorul Tamaduirii" Grivita - Manastirea GI'ajdani - "Sf. Nicolae"
..L _, ,

VALCEA

, L
2. Cali:n1ane~ti ~ IVlfnl8.stirea.

- "Taierea Capului Sf. loan Botezatoru1" Treime"

3. lilll2ne:it1- rvI5.nastirea Stani:;;oara - "Sf. Gheorghe" 4. Ci'ilimane~ti - Manastirea Turnu - "Intrarea In Biseridi" - "Na~terea MaieE Domnului" 5. Gilimanqti 6. cern. Berislavc~ti 7. Baile Olane~ti - Schitul Iezeru - "Intrarea 1:nBiseridi" 8. Olane0ti - Schitul Pahomie - "Sf. Prooroc Ilie" 9. corn. rvluiereasca - Iv1anastirea Fra!,inei - "Na?terea Sf. loan Botezatorul" 1O. Horezu - Ivlanastirea Burez - "Sf. Imparati Constantin ~i Elena" 11. - Nlanastirea Amota - "Sf. Arhangheli Mihail ~i GaYI'iil" 12. com. Costesti - IvHlnasjrea Bistrita - "Adormirea Maleii Domnu1ui" 13. com. Patnmsa - "Cuvi02sa Parasehiva"

j1.J

"'1<:

I-'
I

14. com. 15. com. 16. com. 17. com. 18. com.

Barbatqti - Manastire Mihaqti - Manastirea Govora - "Adormirea Maicii Domnului" Francqti - Mzmastirea Dintr-un Lemn - "Na~terea Maicii Domnului" France~ti - Manastirea Surpatele - "Sf. Treime" ~tef1'ine~ti- Schitul Dobru~a - "lntrarea In Biserica"

.Tude~ulVRANCEA Slobozia - Bradului - Manastirea Rogoz - "Sf. loan Botezatorul" Jitia ,. sat Jitia de Jos - Manastirea Poiana Marului - "Duminica Tuturor Sfin~ilor" Dumbdiveni - Manastirea Recea - "Na~terea Maicii Domnului" ~i "Sf. Nicolae" Ureche~ti - Manastirea V3.rza.re~ti- "Adormirea Maicii Domnului" Cote~ti - Manastirea Cote~ti - "Sf. Treime" Carligele - Manastirea Dl'ilhElUti "Sf. Arhangheli Mihail ~i Gavriil" ~i "lzvorul Tamaduirii" 7. com. Mera - Manastire 8. com. Jari~tea - Schitul Buluc 9. com. Nistore~ti - Manastirea Valea Neagdi - "Adormirea Maicii Domnului" 1O. Panciu - Manastirea Brazi - "Sf. Gheorghe" 11. com. Tulnici - Manastirea Lep~a - "Na~terea Maicii Domnului" 12. com. Soveja - Manastire 13. com. Vizantea Livezi - Manastire 14. com. Fitione~ti - Manastirea Mu~unoaile - "Adormirea Maicii Domnului" 15. com. Movili~a - Manastirea Trotu$anu - "Sf. Nicolae" 16. com. Homocea - Manastirea Sihastru - "Sf. Aspostoli Petru ~i Pavel" 1. com. 2. com. 3. com. 4. com. 5. com. 6. com.

316

Postfata I

ilfit/asal Rf;ligijlo!' 1/ 01 mO!1umgnlf2!or istork,z rqligioasq din Romania" esle 0 lucrare ineditii lWodul ill caIe esle cOllceput ajutii fa
fn,teJegerea situa/iei IeHgiease din tara lloastriL El are 0 parte teoretica 1.11 care se prezinta un sumar al invarffturi]or de bazff ale liedirei religij, a1practiclJor religioase .;51 un scurt istoric a1 rif.spandirii lor 111 ,taranoastl-a. De asemenea, Atlasul cllprinde .>1 0 parle graiicif ulJde pnl] Si111bo1wi,liec8re religie este reprezeJ1latifpe harta ill fiec;ire Ioca/irate din jude/ele {lidi .5'1 capit!:tlif. Oricil1e de.s'chide acest atlas ,51 prive,S'le .simboluriie de pe harta .,51 legenda iiedirei hiir,ti va afla ce religii SUllt 1n localitatea sau ora.?ul de care este iJ1teresat. Pap/ul cff 111 aJciftuirea acestei lucriiri, mai ales fa pmtea leorelica s-a tilllll cont de informatiile primite de fa renrezenlantij biserici10r si a i r -, , religii10r prczcl1tate, s-a lIz1e.mit posibiHtatea ca tiecare sfi-.?iprezinte identitalea ,51 crezul De aSCl11enea, lspalldirea religiilor pe terHoriul r/irii se poate vedea a dill simbolUlile ll15'crise harli, pe Cred ca aceasta lacrare 11e va ajuta sa cllnoa/j'tem mal bine cine 5unt semenii nostri.si ce Gred ei. V01l1 desconeri laarte multepuIlcte comune 51 .l' ,:1./ , .speram ca aceasta sa conduca 1a Ulldialog religios mal profund. Atlasu! acesta a dat VOletuturor reJjgiilor 1a exprimare .,5'1 ne ajuta sa privim iiecare religie din Lnterior,pCiltru ea /ieem-e a aratat ce aede. S-au cOllsultat ultimele statute ,,51 miiJ.-Wrisiride crediIl/a ale fiecarei Feligii. Penlru ell miirlllri.sirea de credin,ta ,,5'1 statuwJ /iedfrei rdigii au reprezenlat sur5a de cereelare pcntrll a1catuirea materiaJului teoretlc, flU am mai men/ional aceasta 1a bibliografie. La bibliografia falesit;:1pemra prezelltarea fiecarei rdigii am trecut diteva din lucdirile ce ie-am cOll.siderat de referinta. Une1e nc-au fost . recomandate chiar de 1ideli; rejjgio.si ai religiiJor respective. Es'te de aprecial mW1C<l pro!esomll1i universitar Dr. Constantin , Cuciuc 1,)en!IUaceasrif Jucrare, -, pel:s'everenla, modul 111care a stiu! sa cOl11unjceeu Ull llumilr aFi de 111arede colaboratori pentru a aduna matelialuJ pentru acest atlas. L-am Cl11lOscul e Dr: p Cuciuc 11cursurile postuniver.sitare Academiej de a ReligijJOJ: 1n 1994 unde domllia sa preda Cl!l~5'UJ Sociologie a ReligiiJor. de j~f-a impresioJ1at prOIUllziiJlea prelegerilor prezel1tate ,si obiectivitatea Cllcare se discuta problema re1igijlO1~ Profesorul Dr. COllstantin Cuciuc lle-a vorbit de Aljasul ReJigiilor la care lucra dill 1990. lv/odul ill care s-a prezeIllat aceastif iucrare la cUIsuriJe din anul ul1iversitar ]994 / 1995 m-a il11presiol1at.I-am .spus protesorului Cuciuc ca Iucrez 110 editura parzicuJara .>j cii vreau sa cohJhorez eLl dOnInia sa pCi1lrU acestei lucriiri.
1
,

317

r
I i

edltari mari ~inimeni nu 3m insistat sa demaram lor ~j 1a Jnscrierea Ulterior, dateJe au l1iFe1ul jude/elof -?i
pC"t,-:-:;, 6jU((..'U

dar ca am nevoie
V(Wlie,S'c JUf.Ta.n'::aDr.

ell Dr, 1011 Papescll ..

Director General al
Lonstantin Cuciuc.

m-au asigural de tot


din Romani;:i it1

care reprezinta
Cll

mfil1astiri ~?i

apaJ~tja acestei colaborifrjj eu prolt:sarul t,9'FD;i"1 :n F1Mole J4pdC:dP v,i.,v .! ventra mat.5nale primite de 1a Iiderii
SfV..i.
f<,.-'..:'J.

1.J...Ji

UJ..A'o,..,":o..

1110Dumenll:;]e istorice

care all colaborattJentrll .i.

aceastii

este illcgalabilii.
A

vrableme Ie-am avut cu fn primul rand


,51

.preJucrate

adaptate pentru scapul


Acl1i111, un bUll i11lor-

a dat rezultatele a fast reaLizatii de


de

editura
ea

olera

situafia religiaasii
v .r. f15'1guram cav vom .lace

318

_~.,-,-vu ..... TRY Tf\nR- LAF,,-r,lli


.t--. .

uiDlwD'LC;,:T '~rTIVAv

Bunaciu Ion Dr., ROMANIA, 1981 Dama~a V. Teodor,


PF R DEr"TT'V 'AY L.Jli.\.U..\. /~__
0;;:
J:..

CREDINTEI BAPTISTE IN Comunitil~ilor Cre~tine Baptiste, TOLJcA DIN ROMANIA IN Timi~oa.ra, Editura de Vest, 1994 ISTORIA CRE~TINISMULUI LA Romane a Oradici, 1988 UI'{lVERSALA A POPORULUI EVREU, ADUNAREA (vol. II), Germany, Gute CHURCHES, Atlanta, Knox Press,

Gudea Nicolae

Bucure~ti, Ed~ Ladrierre Adrien, Botschaft Verlag, 1993 Leith H. 1977 Manschreck L. Clyde, Ba,1cer Book Noroed Epifanie, LA ROMANI, Oprea Gheorghe, ROMANIA
Pacur-ariu ivIircea

OF CHRISTIANITY (vol. II), Michigan, ISTORIA VECHE A CRE~TINISMULUI Episcopiei Buz3.ului, 1986 CRE$TLNILOR DUP A EVANGHELIE DIN BISERICn ORTODOXE ROMA.NE, Michigan, Baker Bodogae Teodor Pr. Prof., (voL II), Bucure~ti, Editura Ortodoxe Romane, 1993 BISER1CA SAU ADUNAREA Verlag, 1993 FAITH OF THE BAPTISTS,

Stan

SUiniloae
'211

\1- ,,,,In

(T.IF'\

Bisericii Ortodoxe

Prahova, Schitul Crasna, 1995 SPECIFICUL Roza Vanturilor, 1992

Institutului Biblic ~ide


1 ~

DOCUMENTE CONSULTATE

'1.

<{PEnbru

'l.EfLq La zf.tiipa ..,


Q..rr.nl.l.n:sp,

't' WE:

- Secretariatul de Stat pentru Culte; - Ministerul de Justitie ($i Tribunalele Judetene); _ Conducerile centrale ale cultelor (~i conducerile zonate sau locale ale unor culte: episcopii, conferinte, protopopiate etc), conducerea unor asociatii religioase; - Serviciul Roman de Informatii; - Comisia N ationala pentru Statistidi; _ Directia Monumentelor Ansamblurilor ~i A~ezamjntelor Istorice.

2.

PE:.nhu

5-u./J.07..bJl

ca.'l.to;j"i-afic

admlrLi,:s-ha.tlQ' a.m

fofo~it:
- Monografii ~i hill:ti ale Judete10r (din diferite perioade); _ Informatiile ~i date1e au fast actualizate (numai pana 1993-1994, din motive financiare) prin deplasari la serviciile de cadastru ~iorganizare teritoriaUi de la Prefecturile Judetene. Modificarea denumirii unor localitl:iti a fost corectaHl de sectoarele de resort ale Ministerului Apararii Nationale.

* (mu1tumim ceIar care ne-au sprijinit in selectarea ~i sistematizarea documentelor):

322

EDITURA
C.P. 102, Bucure;;ti, Of. P. 5

Telefon I Fax 411 66 58

CARTI APMUTE:
Marcus Bach,
MariIe re1igii ale Jumii

Constantin Luciue, Constantin Cuciuc, Constantin Dupu, Constantin Dupu, Constantin Dupn, Constantin Dupn,

(traducere din engleza de prof. dr. Alex L Stan) ReligH no] in Romania Introducere in Sociologia Re1igHJor

in va/aturi de bazii in Cre~tinism

(vol. I)

Sumar al marilor religii ale lumfj ~j Cre~tinismul

o istorie

a Bisedcii

Cre~tine (vol. II)

in slujba. semenilor (0 introducere in psihologia consilierii

. , , crestine - Editie revazuta si adaugita)


Stan Dekovell, lr1!roducere in.Psihologill ConsiJjedi (traducere de Costin Nemleanu) Costin Nemteanu, Costin Nemteanu, Wayne Oates, Comunicare sau lnstriiinare? Ghid a1principalelor

ill va,taturif'n Cre,tinism ~iprelucrare din engleza

SJujitorul Cre,ti17 (traducere

Frank Stagg,

Constantin Dupu - Editia a II-a) Testtunent ~i pre1ucrare din engleza de Constantin Dupu)

1. Dumitrin-Snagov,

APARITIE
Constantin Cueiue, Dr. P. 1. David, Constantin Dupu, E. EarlJaviner,
DifJ.col0

1(Ol71aJ11tl

<>

facioI' de st!lbili tate pentru llb'11ea

Considel"a{ii crcfi6.nc despre di vo. (tradu(:ere ~i pre!ucI'aredin Bseuri BibJicc

1~iedfsatonn::: r
de Constantin Dupuy

Costin Nemteanu,

.'

Redactor: CONSTANTIN DUPU Grafidi coperta: CAR. rv1EN LUCACI


RAHELA TUTU Procesare hal1i : NELUTU ACHllvl Procesare text:

Procesare text 'in limba engleza: ~TEFANA DELCEA ~i CARMEN COIFESCU


'"

Bun de tipar 22.12.1996. Aparut 1997 Tiparul executat la "SEMNE 94"


BUCURE$TI

I'

I"

II
I I

,
I,

I
~

JIN3WnJ3

l'1N

,I

30 31VZI~OSNOdS ISOj

\f3~IMVd '"'