PLAN de AFACERI Noi tehnologii de producere a solurilor antropice

n cadrul proceselor de redare a terenurilor afectate de exploatarea minier

Decembrie 2010

Plan de Afaceri

CUPRINS SINTEZA........................................................................................................................................3 1. PREZENTAREA AFACERII I A COMPANIEI ....................................................................3 1.1. Denumirea Societii.............................................................................................................4 1.2. Forma de organizare a Societii.......................................................................................... 4 1.3. Numele complete ale administratorilor si actionarilor......................................................... 4 1.4. Localizare .............................................................................................................................4 1.5. Domeniul si obiectele de activitate ale Societatii................................................................ 5 1.6. Istoricul Societatii ................................................................................................................5 1.7. Produse si servicii realizate in prezent .................................................................................6 1.8. Resurse umane......................................................................................................................7 2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE prin PROIECT.......................8 2.1. Produsele si serviciile propuse prin proiect..........................................................................8 2.2. Contextul care a condus la dezvoltarea noii tehnologii/noului produs.................................8 3. DESCRIEREA PROIECTULUI N LOCAIA PROPUS....................................................13 3.1. Locaia................................................................................................................................ 13 3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia............................................................................. 15 3.3. Angajamentele legale i utilitatile ......................................................................................16 4. OPERAREA PROIECTULUI................................................................................................. 18 4.1. Descrierea noii tehnologii in dezvoltarea serviciilor propuse prin proiect.........................18 4.2. Echipamente i materiale necesare ....................................................................................20 4.3. Utilitati necesare ................................................................................................................ 21 4.4. Avize necesare ...................................................................................................................21 5. MANAGEMENT I PERSONAL.......................................................................................... 22 5.1. Management........................................................................................................................22 5.2. Personal...............................................................................................................................22 7. PLANUL DE MARKETING................................................................................................... 24 7.1. Analiza pietei......................................................................................................................24 7.2 Competitia metode utilizate de concurenta.......................................................................26 7.3. Strategia de Marketing .......................................................................................................30 8. EVALUAREA RISCURILOR................................................................................................. 36 9. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI...............................................................................38 Sistemul de preuri.....................................................................................................................38 Analiza economic i financiar...................................................................................................39 De aceea, vom porni analiza financiar de la prezentarea celor dou variante de cheltuieli pentru refacerea suprafeelor afectate de exploatarea lignitului n carier, comparativ cu cheltuielile medii efectuate n SUA n aceleai scopuri. ................................................................................. 39 VARIANTA 1 INVESTITIE cu proiect, cu finanare european.......................................... 39 VARIANTA 2 INVESTITIE fr proiect, numai cu contribuie proprie...............................45

Plan de Afaceri

SINTEZA
Premise Problema reintroducerii in circuitul economic a terenurilor degradate si poluate a devenit in ultimul timp o prioritate, avand in vedere faptul ca, suprafetele agricole sunt limitate si sunt folosite de multe ori irational, aparand o tot mai vizibila tendinta de reducere a suprafetei de teren arabil pe cap de locuitor. Unitatea de Executie Foraje Motru impreuna cu Universitatea Constantin Brancusi Tg. Jiu au luat in studiu solurile afectate de exploatarile miniere din bazinul Olteniei si a haldelor rezultate in urma activitatii de exploatare propriu zise. In acest context si pe baza unor cercetari anterioare a aparut ideea utilizarii unei tehnologii inovante destinate refacerii solurilor afectate de exploatrile miniere de suprafa prin dezvoltarea unor produse imbunatatite - soluri antropice din rocile sterile ale exploatrilor de crbuni la care se adaug suplimente carbo-minerale extrase din crbuni i cenui zburtoare - RUSA. Produsele planului de afaceri bazate pe rezultatele proiectului UEF Motru beneficiar direct al rezultatelor proiectului de cercetare va prelua n condiiile agreate prin Acordul de parteneriat tehnologia de producere a solurilor antropice. UEF Motru este o companie care are ca principal acionar Societatea Naional a Lignitului Oltenia (SNLO) care este operatorul major pe piaa exploatrilor de lignit din Romnia (cca. 60% din totalul produciei de lignit). Principalele avantaje competitive ale tehnologiei propuse se pot rezuma astfel: - accelerarea redrii n circuitul agricol si silvic a suprafeei haldelor de steril - reducerea costurilor de productie - diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. UEF va valorifica tehnologia de producerea a solurilor antropice prin prestarea de servicii de redare in folosin a terenurilor afectate de exploatrile miniere , n special cariere de crbune tnr, cu prioritate fiind vizat SNLO i ceilali operatori din bazinul Olteniei. Prin implementarea noii tehnologii UEF va putea oferi un teren cu proprieti fizico-chimice mult mbuntite fa de situaia actual, cu un potenial agricol ridicat i cu o descriere n detaliu a culturilor i procedurilor recomandate pentru fiecare tip de textur de sol antropic. Piaa pentru tehnologia propus prin proiectul care face obiectul prezentului Plan de afaceri se refer la bazinul carbonifer Oltenia unde opereaz 19 de exploatri miniere la zi (cariere), din care 11 aparin SNLO SA, ce dizloc miliarde de tone roc depozitata in halde de steril amplasate in incinta sau in afara carierelor. In urma exploatrilor miniere (la zi i n subteran) pentru crbuni, n Oltenia au fost degradate, pn in prezent, solurile de pe o suprafa de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO. Volumul lucrrilor anuale este condiionat de msurile prevzute n programele de conformare stabilite mpreun cu Autoritile Teritoriale de Mediu, volumul surselor de finanare, de restriciile tehnologice i de stadiul de finalizare a lucrrilor miniere.

1. PREZENTAREA AFACERII I A COMPANIEI

Plan de Afaceri

1.1. Denumirea Societii S.C. Unitatea de Executie Foraje Motru S.A.

1.2. Forma de organizare a Societii Societate pe actiuni de tip inchis cu capital mixt, de stat si privat autohton Nr. Inregistrare Registrul Comerului: J18/116/2002 Cod fiscal: R14521289, platitor TVA Capitalul social: 2.560.530 lei

1.3. Numele complete ale administratorilor si actionarilor Numar total de actiuni: 256.053 Valoare nominala actiune: 10 lei Actionari: Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA Valoarea capital social subscris si varsat: 2.543.920 lei Numar actiuni detinute: 254.392 Pondere in capitalul social al firmei: 99,36% SC Olservmin SRL Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 8.750 lei Numar actiuni detinute: 875 Pondere in capitalul social al firmei: 0,34% Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Sindicatul Personalului Tehnico-Economic si alte Specialitati Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Sindicatul Salariatilor din UEF Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Consiliul de Administratie Spirlac D. Mihail Temelescu M. Viorel Petrescu M. Ilie Mutica S. Gheorghe Trufelea C. Constantin Cosmin administrator administrator administrator administrator administrator Presedinte CA Membru in CA Membru in CA Membru in CA Membru in CA

1.4. Localizare Sediul social: Municipiul Motru, str. Ceferistului nr. 12C, 1916 Gorj Telefon: 0253 410061

Plan de Afaceri

Fax:

0253 410060

1.5. Domeniul si obiectele de activitate ale Societatii (1)Domenii de activitate: producie, comer, servicii, import-export. (2)Obiectul principal de activitate: 4313 lucrari de foraj si sondaj pentru constructii (3)Obiecte secundare de activitate: 0160 activitati auxiliare de productie vegetala; 0210 silvicultura si alte activiti forestiere; 0220 exploatare forestiera; 0240 activitati de servicii anexe silviculurii; 0520 extractia carbunelui inferior ; 0812 extractia pietrisului si nisipului ; extracia argilei i caolinului; 0990 activitati de servicii anexe pentru extractia mineralelor ; 3320 instalarea masinilor si echipamentelor industriale 3513 distributia energiei electrice 3514 comercializarea energiei electrice 3600 captarea, tratarea si distributia apei 3700 colectarea si epurarea apelor uzate 4210 lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale 4211 lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor 4299 lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti 4311 lucrari de demolare a constructiilor 4312 lucrari de pregatire a terenului 4321 lucrari de instalatii electrice 4322 lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat 4329 alte lucrari de instalatii pentru constructii 4331lucrari de ipsoserie 4332 lucrari de tamplarie si dulgherie 4333 lucrari de pardosire si placare a peretilor 4334 lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri 4339 alte lucrari de finisare 4391 lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii 4399 alte lucrari speciale de constructii 7112 activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea 7120 activitati de testari si analize tehnice.

1.6. Istoricul Societatii S.C. Unitatea de Executie Foraje Motru S.A. este persoan juridic romn care se organizeaz ca societate comercial pe aciuni i funcioneaz potrivit legii i statutului propriu. In baza Hotararii nr. 13 din 16.01.2002 a Adunarii Generale a Actionarilor de la SC Compania Nationala a Lignitului Oltenia SA s-a hotarat desprinderea din cadrul SC CNLO SA Tg. Jiu a Unitatii pentru Executia Forajelor Motru. Activitatea UEF Motru SA a inceput in data de 01.04.2002 prin preluarea activului si pasivului stabilit in urma regularizarii conturilor de creante si datorii conform protocolului incheiat cu SC CNLO SA Tg. Jiu si a bilantului contabil la 31.12.2001. UEF Motru SA are in dotare un numar de 6 instalatii de foraj vertical precum si utilaje si mijloace de transport care concura la desfasurarea activitatii de baza, respectiv lucrari de foraj si sondaj

Plan de Afaceri

pentru constructii, precum si la lucrarile de alimentare, tratare si distributie ape, imbunatatiri funciare , nivelare terenuri, redare in circuitul agricol a suprafetelor de teren.

Dinamica cifrei de afaceri, profit brut, numar de salariati Nr. crt. 1 2 3 Specificaie Cifra de afaceri, lei Profitul brut, lei Nr. de salariati Anul 2007 6.326.715 350.112 128 2008 7.549.630 42.451 138 2009 8.971.465 30.286 144

Societatea este certificata in domeniul principal de activitate 4313 lucrari de foraj si sondaj: ISO 9001:2001 ca detine un sistem de management al calitatii ISO 14001:2005 ca detine un sistem de management de mediu OHSAS 18001:2008 ca detine un sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale Societatea detine: certificat nr. 260/11.09.2009 de nivelul 2 de Ministerul Mediului si Padurilor privind elaborarea de studii hidrogeologice, proiecte si consultanta in domeniul gospodaririi apelor licenta nr. 0350/24.11.2008 de clasa 3 pentru serviciul public de alimentare cu apa emis de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice certificat de atestare nr. Ff 019/07.09.2009 pentru efectuarea studiilor de teren si de aborator, executarea lucrarilor de constructii-montaj si instalatii-montaj,a lte prestari de servicii de imbunatatiri funciare emis de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. 1.7. Produse si servicii realizate in prezent SC UEF Motru SA executa urmatoarele tipuri de lucrari cu instalatiile din dotare: Foraje hidrogeologice Foraje de hidroobservatie Foraje geologice de cercetare Suitori de aeraj Foraje geotehnice Foraje de drenare Foraje de detensionare artezian Foraje de consolidare Denisipari foraje Instrumentatii Exploatare foraje echipate cu pompe submersibile Cimentari foraje. Principalele tehnologii utilizate pentru executia lucrarilor sunt: foraj cu sapa cu circulatie directa si cu circulatie inversa, carotaj mecanic executat in doua trepte. Forajele se executa pe doua grupe de adancime: 0-250 m in sistem umed si uscat si 250-500 m in sistem umed. UEF Motru SA executa si alte lucrari cuprinse in obiectul de activitate al societatii, respectiv: Sisteme de alimentare cu apa Aductiunea, tratarea si distributia apei Servicii de gospodarire a apei

Plan de Afaceri

Lucrari de imbunatatiri funciare, nivelare terenuri, lucrari de silvicultura si redare in circuitul agricol a suprafetelor de teren Servicii de metrologie.

1.8. Resurse umane In prezent, societatea are un numar total de 142 de angajati: Personal TESA : 24 Conducatori formatii de lucru: 2 Personal operativ: 5 Personal muncitor: 111

Organigrama SC UEF Motru SA a fost aprobata de catre Adunarea Generala a Actionarilor in data de 01.10.2009 si este prezentata in continuare: De introdus organigrama scanata

Plan de Afaceri

2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE prin PROIECT

2.1. Produsele si serviciile propuse prin proiect Produse/servicii noi Tehnologia de producere a solurilor antropice brevetate n cadrul proiectului de cercetare Scurta Descriere SC UEF motru SA , aplicant si beneficiar direct al rezultatelor proiectului de cercetare va prelua n condiiile agreate cu partenerul de proiect, Universitatea Constantin Brancusi din Tg. Jiu tehnologia de producere a solurilor antropice. Principalele avantaje competitive ale tehnologiei propuse se pot rezuma astfel: - accelerarea redrii n circuitul agricol si silvic a suprafeei haldelor de steril - calitatea superioar a solului din punct de vedere al proprietilor; - reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA - diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. SC UEF Motru SA va valorifica tehnologia de producerea a solurilor antropice prin prestarea de servicii de redare a solurilor degradate de principalii operatori din bazinul Olteniei si daca este cazul, si prin transfer ctre ali prestatori de servicii/operatori care exploateaz cariere de crbune tnr. SC UEF Motru SA va produce variante texturale de soluri antropice (ca inlocuitor de soluri) din rocile sterile rezultate n urma exploatarii zacamintelor de carbune n carierele de suprafata din Oltenia, ce pot fi utilizate la refacerea solurilor degradate ca urmare a activitatilor miniere. Aceste variante texturale vor conine diferite roci provenite din intercalaiile sterile ale exploatrilor de crbuni la care adugm amestecuri carbo-minerale prin utilizarea crbunilor, a substanelor extrase din crbuni i cenui zburtoare, care influeneaz pozitiv potenialul agricol al solurilor, avnd n acelai timp un rol important n asimilarea CO2 i refacerea echilibrului natural al ecosistemelor. Prezentul Plan de afaceri trateaz n principal producia de soluri antropice pentru terenurile redate n circuitul economic in bazinul Olteniei, dar poate fi luat n considerare i varianta valorificrii diferitelor variante texturale de soluri n alte scopuri.

Producia de Soluri antropice, RUSA

2.2. Contextul care a condus la dezvoltarea noii tehnologii/noului produs Aspecte privind protecia mediului Bazinul Olteniei reprezinta principala locatie pentru exploatarea carbunilor tineri, industria miniera reprezentand activitatea principala care caracterizeaza zona, chiar daca in ultimii 10 ani s-a inregistrat un declin al acestui sector.

Plan de Afaceri

Chiar si in conditiile scaderii ponderii activitatii la nivel regional efectele legate de protectia mediului, respectiv de redare a terenurilor exploatate in circuitul agricol a ramas o prioritate incontestabila. Industria minier exercit asupra mediului nconjurtor influene deosebite, care se manifest n toate fazele proceselor tehnologice de producie. Influena asupra factorilor de mediu ncepe odat cu activitatea de prospectare i explorare a zcmintelor i continu i se intensific odat cu dezvoltarea activitilor productive. n unele cazuri, influena negativ se manifest un timp foarte ndelungat, chiar i dup ncetarea total a activitii productive din zon. Gravitatea problemelor legate de influena industriei miniere asupra factorilor de mediu cere att din partea proiectanilor ct i a celor care conduc activitile productive n teren s anticipeze efectele negative i s ia toate msurile posibile de prevenire, protecie i refacere. Activitatea miniera produce prin specificul sau multiple si variate efecte negative asupra mediului cum sunt: -ocuparea unor mari suprafee de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, suprafete ce devin pentru o lunga perioada de timp inutilizabile in alte scopuri; degradarea terenului, prin deplasri pe vertical i orizontal ale suprafeei i alunecarea haldelor i iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente; - riscuri ecologice datorate volumelor mereu crescnde de roci sterile extrase, transportate i depozitate, din cauza creterii nevoilor de materii prime minerale. Ca multe activiti industriale, extracia crbunelui genereaz o serie de impacturi asupra mediului (amplificate i urmare a nchiderii unui numr att de mare de mine i cariere) importana acestora fiind n strns dependen de tipul de minerit practicat, geografia i ecologia zonei afectate precum i de atitudinea public referitor la aceast problem. Multe aspecte controversate ale mineritului modern decurg din faptul c n industria extractiv trebuie s se prelucreze volume enorme de materiale. De exemplu, n cariere, ponderea dUEF Motrupertrii pentru obinerea crbunelui este de 25:1, acest volum mare de steril fiind de obicei returnat n excavaii, cnd mineritul este ncheiat. n plus, probleme similare sunt ntlnite deseori cu haldele, acestea producnd perturbarea fluxurilor de ape subterane, emanaii toxice i ali poluani, eroziunea i surparea pantelor instabile. n ambele situaii, att n mineritul n subteran, ct i n carier, aceste materiale sunt, n mod normal, prelucrate n imediata apropiere a zonei de extracie. Caracteristicile deteriorrii i ale suprafeei afectate pot varia mult, putnd exista, ntr-o singur min o mare varietate de tehnici aplicate pentru soluionarea acestor probleme. O deosebire general poate fi fcut ntre restaurare, n care terenul revine la utilizarea i topografia iniial, i recuperare, n care se creeaz utilizri i topografii diferite. Depozitele i iazurile miniere constituie, din punct de vedere cantitativ, o surs important de poluare a mediului, cu un coninut nesemnificativ de substane utile valorificabile. Cantitile de deeuri rezultate din excavare i prelucrare (sterilul) sunt eliminate prin depozitare, iar suprafeele de teren astfel rezultate urmeaz s fie amenajate n vederea introducerii in circuitul agricol. Toate haldele de steril necesit lucrri de nivelare, cultivare i plantare (o parte dintre acestea necesit activiti de stabilizare). n vederea ecologizrii depozitelor i asigurrii stabilitii lor, odat cu documentaiile de exploatare se prevd i documentaii pentru amenajarea i intreinerea lor, cuprinznd i fondurile necesare. n ceea ce privete activitatea pe care se va concentra prezentul Plan de afaceri refacerea suprafeelor afectate de exploatrile miniere de suprafa n vederea redrii n circuitul economic (agricol, silvic sau agrement), SNLO SA are obligaia In conformitate cu Legea 18/1991 (Legea fondului funciar) operatorii industraili care exloateaza resurse minerale, in acest caz carbunele tanar (lignit) au obligatia ca pentru suprafeele ocupate

Plan de Afaceri

de depozitele de steril rmase libere de sarcini tehnologice s execute lucrri de amenajare i fertilizare. Aceste lucrari pot fi executate in regie proprie de operator sau pot fi executate ca si servicii prestate de terti. SC UEF SA Motru este o societate care are ca principal actionar Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, societate care detine mai mult de jumatate din perimetrele de exploatare din bazinul Olteniei si care si-a exprimat deschiderea pentru externalizarea serviciilor de redare a terenurilor in circuit prin externalizarea serviciilor catre SC UEF SA. O detaliere a evoluiei suprafeelor care intr n aceast se va prezenta n capitolele urmtoare. Demarat n 1967, exploatarea intensiv a crbunelui n bazinul carbonifer Oltenia a produs un impact negativ major asupra mediului. In aceasta regiune opereaz 19 de exploatri miniere la zi (cariere), din care 11 aparin SNLO SA, ce dizloc miliarde de tone roc depozitata in halde de steril amplasate in incinta sau in afara carierelor. In urma exploatrilor miniere (la zi i n subteran) pentru crbuni, n Oltenia au fost si vor fi degradate solurile de pe o suprafa de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO, restul de cca. 75 Km 2 apartin centrelor energetice. In realitate suprafeele cu soluri degradate sunt mult mai mari datorit spaiilor necesare haldelor externe, depozitelor de crbuni, drumurilor industriale i diverselor activiti de construcii- montaj. Protecia i refacerea factorilor de mediu Industria minier din Romnia, n lunga sa existen a afectat ntr-un mod foarte serios toi factorii de mediu, motiv pentru care se pune astzi foarte serios problema reabilitrii acestora, folosirea n diverse scopuri a deeurilor miniere i redarea n circuitul economic a terenurilor degradate. Dintre activitatile industriale care afecteaza intr-o masura destul de insemnata geomorfologia si peisajul natural, pe primul loc se situeaza carierele, indiferent care este scopul activitatii lor extragerea materialelor de constructii, carbune sau minereuri feroase sau neferoase. De multe ori zacamintele destinate exploatarii se gasesc la adncimi ce variaza de la cativa metri pana la cativa zeci de metri, iar pentru a se ajunge la ele este nevoie de decopertarea straturilor neproductive de deasupra. Exploatarea lor implica dislocarea unor mase miniere uriase, excavari pana la adancimi de cateva zeci de metri, i chiar mai mult uneori, depuneri impresionante de steril in halde. Toate acestea genereaza modificari semnificative ale aspectului natural al locurilor. Cel mai grav efect al exploatarilor miniere la zi il constituie scoaterea din circuitul economic al unor suprafete mari de teren si reducerea capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe prin dereglarea regimului hidrologic. Depozitarea temporara in halde genereaza efecte negative asupra mediului cum sunt: Haldele nu sunt prevazute cu sisteme de captare a apelor de infiltratie generand efluenti cu pH acid si concentratie mare de metale; apa infliltrata este retinuta in interiorul haldei ajungand in unele cazuri pana in panza freatica locala; schimbari majore in fluxurile geochimice ale haldelor datorita variatiilor climatice din zona; eroziunea suprafetelor; alunecarile de teren (taluzurilor); tasarile materialelor depuse in halda; refularile. Principalele daune provocate de halde asupra mediului inconjurator in regiunea Olteniei sunt: - distrugerea solurilor si ocuparea unor suprafete mari de teren; - impact vizual neplacut; - poluarea apelor de suprafata cu elemente chimice dizolvate sau cu suspensii antrenate de precipitatiile care se infiltreaza in sol;

Plan de Afaceri

poluarea aerului cu gazele rezultate din mineralele continute de halde sau produse de oxidarea si arderea acestora.

Pentru protecia i refacerea factorilor de mediu s-au avut si se au n vedere urmatoarele soluii: Prima msur de protecie este aceea de a limita proliferarea necontrolat a depozitelor de steril. Obiectivul este de a urmri utilizarea n totalitate a materialului extras din min, folosind sterilul n alte scopuri i sectoare de activitate cum ar fi, de exemplu: ca material de umplutur pentru realizarea terasamentelor autostrzilor, oselelor, cilor ferate, construirea de baraje i diguri, confecionarea de materiale prefabricate pentru construcii; ca material pentru umplerea golurilor subterane realizate prin activitatea de extragere a zcmintelor. n anumite cazuri, deeurile sunt supuse unor procese de preparare pentru a se extrage o serie de subproduse valorificabile. Aceste subproduse nu pot fi n cantitate prea mare i deci materialul steril rezultat dup prelucrare trebuie s fie gospodrit de o manier ecologic, pentru a nu influena factorii de mediu; Urmrirea stabilitii i comportrii n timp a haldelor i iazurilor de decantare, executarea de lucrri de consolidare pentru fixarea haldelor i iazurilor aflate ntr-o stare incert de stabilitate;

Pentru toate haldele soluia final valabil const n recuperarea terenului i a

peisajului prin repopulare vegetal. Aceasta impune aplicarea unuia sau a mai multor procedee de stabilizare fizic, chimic i vegetal. Ultima este, fr discuie, cea mai grea, pentru c un mare numr de factori defavorabili concur la mpiedicarea naterii i dezvoltrii vieii vegetale. Repopularea vegetal reclam, n consecin, o fertilizare oportun a terenului i n mod deosebit alegerea tipului de vegetaie care va fi folosit; i a celor eliberate de sarcini tehnologice i reamenajarea acestora;

Urmrirea dinamicii suprafeelor de teren afectate de exploatarea minier precum

Implementarea n regiunile miniere a unor sisteme eficiente de monitorizare continu a factorilor de mediu. Aplicarea soluiilor prezentate anterior ar duce la o reechilibrare geoecologic a spaiilor afectate prin activitile de extracie i prelucrare a substanelor minerale utile. Pentru aplicarea acestor soluii se au in vedere perioade de timp de 5 pn la 10 ani, avnd ca scop principal redarea n circuitul economic a terenurilor degradate de activitile miniere. Volumul lucrrilor anuale este condiionat de msurile prevzute n programele de conformare stabilite de operatori mpreun cu Autoritile Teritoriale de Mediu, i volumul surselor de finanare. De asemenea acest volum este condiionat de restriciile tehnologice i de stadiul de finalizare a lucrrilor miniere. Toate aspectele privind protecia mediului i protecia social a persoanelor aflate n zonele cu industrie preponderent minier fac parte din obiectivele cuprinse n Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2008-2020. Strategia vizeaza cu prioritate continuarea activitii de minerit, regenerarea socioeconomica a zonelor miniere, reconstrucia economica, sprijinirea investitorilor indiferent de forma de proprietate n reabilitarea si retehnologizarea echipamentelor, tehnologiilor si cresterea eficientei activitatilor miniere. Actiunile prioritare prevazute n acest scop sunt: - transformarea mineritului din zonele respective ntr-un sector economic modern si viabil;

Plan de Afaceri

ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera, n corelare cu programul de sistematizare a teritoriului, n vederea identificarii si valorificarii, n interesul dezvoltarii economice a zonei, de noi oportunitati; crearea unui sistem national integrat de monitorizare capabil sa detecteze impactul de mediu generat de activitatile miniere si sa permit raportarea la timp, intr-o forma apta sa sustina un sistem eficient de planificare si raspuns n situatiile de urgenta, a pericolelor care pot aparea; realizarea culoarelor rutiere europene care traverseaza zonele respective; dezvoltarea turismului ca alternativa la activitatea miniera traditionala, acolo unde conditiile sunt favorabile unui astfel de tip de dezvoltare; formarea profesionala a tineretului, n concordanta cu cerintele pietei fortei de munca determinata de nevoile de calificare ale afacerilor ce se vor dezvolta n zona; promovarea dezvoltarii tehnologice, a transferului de tehnologii, ca alternativa la activitatea miniera; combaterea somajului cronic prin actiuni de ocupare n activitati comunitare a acelei parti a populatiei exclusa de la angajare de catre noii investitori din motive de vrsta, sex, abilitati profesionale, nivel de instruire etc.

Urmare a implementarii strategiei sectorului minier, se preconizeaza, n principal, urmatoarele efecte: - asigurarea necesarului de carbune pentru sectorul energetic din productie interna pentru realizarea unui procent de 36% n balanta energetica a Romniei; - utilizarea durabila a resurselor naturale prin integrarea protectiei mediului si a conservarii naturii n politicile sectoriale. Aceasta integrare este extrem de importanta n domenii precum utilizarea terenurilor, dezvoltarea rurala, utilizarea durabila a resurselor de apa, managementul deseurilor si siguranta mediului, precum si dezvoltarea regionala si a asezarilor umane si amenajarea teritoriului Finanarea lucrrilor de refacere a mediului se realizeaz din surse proprii, prevzute anual n bugetul de venituri i cheltuieli al operatorilor si incluse in Anexa 2 la Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2008-2020.

Plan de Afaceri

3. DESCRIEREA PROIECTULUI N LOCAIA PROPUS

3.1. Locaia

Proiectul de cercetare derulat anterior implementarii prezentului Plan de afaceri va fi realizat pe dou amplasamente situate n zone cu o compozitie a litotipilor si a conditiilor climaterice sensibil diferite astfel incat reproductibilitatea rezultatelor proiectului sa se poate adresa intregului bazin minier Oltenia, precum i altor zone n care se exploateaz crbuni tineri. Astfel, proiectul de cercetare va trata un amplasament de 4 ha situat n dou locaii cu conditii diferite (componen litotipi i clim) situate pe haldele de steril n 2 locaii Bujorascu Mic (halda exterioara a carierei Rosiuta formata preponderant din roci argiloase depozitate in zona colinara) si Rosia de Jiu (halda interioara a carierei Rosia de Jiu formata in principal din roci nisipoase/argilo nisipoase depuse in zona de lunca). Descrierea proiectului Pn in prezent, ca metoda pentru redarea in circuitul agricol sau silvic a terenurilor afectate de carierele de crbuni sau de haldele externe s-a procedat astfel: - mai nti au fost recuperate solurile de pe suprafeele ce urmau s fie destinate carierelor i/sau haldelor, - apoi solurile recuperate au fost depuse pentru conservare n arii neafectate de exploatare i - pe msur ce haldele (interne si externe) erau amenajate prin nivelare i tasare, pe suprafaa netezit erau reamplasate solurile conservate. In acest fel pentru redarea terenurilor in circuitul agricol, solurile existente pe suprafeele afectate de activitate minier au fost recuperate, conservate i reamplasate, motiv pentru care aceste soluri au fost numite i soluri RCR. Prin nsumarea cheltuielilor necesare derulrii operaiunilor de recuperare-conservare i reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere se cheltuiesc importante fonduri reflectate n creterea preului de cost a crbunilor. De asemenea, se prelungeste foarte mult timpul de redare al haldelor n circuitul agricol sau silvic. Un alt impediment referitor la solurile RCR il constituie faptul c prin recuperare structura solului este distrus, iar prin conservare indelungat cea mai mare parte din caracteristicile acestora se degradeaz i are loc levigarea, n mare msur a substanelor fertilizatoare. Mai mult, in special in zonele acoperite de soluri de pdure din zonele deluroase grosimea stratului de sol este mic, de ordinul centimetrilor i mai rar al decimetrilor fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat. Prin nlocuirea operaiunilor derulate n prezent de recuperare-conservare- reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere, cu procedee simple de preparare a solurilor antropice (substituente de sol) i suplimente carbo-minerale, mai puin costisitoare, se obtine valoare adugat din punct de vedere tiintific i economic, astfel:

Utilizarea n proporie de 100% de materiale reciclabile care determin scderea costurilor de producie i implic creterea eficienei economice; Valorificarea n proporie de 100% a argilelor i deeurilor de crbune;

Plan de Afaceri

Valorificarea parial a cenuilor de termocentral, deeuri cu un puternic impact ecologic pe plan naional/internaional; Realizarea solurilor RUSA cu faze i mijloace tehnologice implicnd costuri inferioare fa de solurile RCR; Refacerea ecologic a terenurilor degradate n urma exploatrilor de crbuni n zona Motru i a bazinului Olteniei; Introducerea n circuitul agricol a unor suprafee pilot prin reabilitarea haldelor ct i a terenurilor ocupate prin depozitarea de deeuri i poluare, bazate pe tehnologii de stabilizare i refacere biologic; Asigurarea unui ambient mai sanatos si sigur prin obinerea unei caliti a solului ct i a aerului si apei, lipsite de noxe, si alti contaminanti; Diminuarea amprentei de carbon (reducerea emisiilor de CO2) asociat n prezent obinerii convenionale a solurilor RCR, i implicit, a efectului sechestrrii n sol a de eurilor de crbune. Crearea de .....noi locuri de munc, n zona Sud Vest Oltenia, prin atribuirea unor suprafee de teren locuitorilor din zon, care le vor putea utiliza pentru diferite culturi agricole; Aplicabilitatea rezultatelor direct i altor regiuni care au zcminte de crbuni tineri, in condiii asemntoare din punctul de vedere al fenomenelor antropogene (antropogen=fenomen datorat aciunii omului, cu urmri n special asupra evoluiei reliefului, nveliului vegetal, climei); Rentabilitate ridicat pentru SC UEF SA Motru care pe langa lucrrile de foraj i sondaj pentru obtine venituri suplimentare din prestarea serviciilor legate de redarea in folosinta a terenurilor afectate de exploatarea miniera; Costul investitiei pentru aplicarea acestei tehnologii este comparativ egal cu cel pentru alte tehnologii in conditiile in care calitatea solului obtinut este superioara, cu efecte pozitive directe asupra culturilor obtinute pe acest tip de soluri. Recuperarea peisagistic, de agrement i mbuntirea habitatului pentru psri, mamifere, amfibieni, etc.

Plan de Afaceri

n scopul redrii n circuitul economic a suprafeelor de pe haldele de steril rezultate n urma exploatarilor de carbuni operatiunile necesare a fi parcurse se pot grupa in doua mari etape: I. lucrri de pregatire a terenului si de lucrri de modelare i nivelare a suprafeei, lucrri de organizare a teritoriului i lucrri de prevenire i combatere a eroziunii solului , inclusiv o ameliorare de baz a solurilor necesara pentru redarea n circuitul productiv a terenurilor afectate de exploatrile miniere; II. lucrri de recultivare biologic cu rol ameliorativ pentru solurile antropice de pe hald, mrirea fertilitii terenurilor n vederea obinerii de producii apropiate de cele realizate pe terenurile naturale. Acestea sunt urmate de exploatarea agricol efectiv a terenurilor. Succesiune lucrrilor este similar celei utilizate n prezent de catre operatorii responsabili cu redarea in functiune a terenurilor exploatate, cu unele diferenieri care se refera in principal la compozitia solurilor stablirea unei texturi optime a solurilor antropice care s asigure rezultate durabile - si care nu presupune operatiuni care sa ridice probleme SC UEF Motru SA, companie care detine are experienta in domeniul reconstructiei ecologice a terenurilor degradate de activitile miniere. Ca i in tehnologia aplicat n prezent, lucrarile de modelare urmresc obinerea unui teren cu pante pn la maximum 30% i constau in elaborarea unui model plan, pe baza caruia se alctuiete un model digital tridimensional pe care sunt trasate profile ce permit stabilirea volumelor de terasamente i optimizarea distanelor de transport. In ceea ce privete nivelarea, in aceast etap se nlocuiete plasarea solurilor RCR (recuperate-conservate-reamplasate) cu RUSA (roci utilizabile n solurile antropice) amplasate nca din timpul amenajarii haldei pe marginea acesteia. In etapa nivelarii se urmrete depunerea uniform a RUSA pentru obinerea unui strat de minimum 30 cm grosime i fara denivelari. In cazul n care RUSA urmeaz s fie amplasate pe alte tipuri de soluri degradate dect cele din haldele carierelor, acestea vor fi depozitate pna la punerea n opera pe platforme simple in zonele uor accesibile ale haldelor de unde urmeaza sa fie furnizate la cerere. Menionm c prin depozitare acestea nu i schimb proprietile dect n mica msur comparativ cu RCR. Pe suprafata astfel obtinuta se imprastie adausurile carbohumate a caror formula optima va fi stabilita prin cercetarile din proiect. Uniformizarea se va face prin discuire i grpare. Ulterior, toate operaiunile de ntreinere se vor face ca i pn in prezent, cu deosebirea c se va reduce substanial necesarul de amendamente agricole, calitatea solului astfel obinut fiind net superior solurilor RCR.

3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia Prestarea serviciilor de redare in circuitul agricol al terenurilor afectate de exploatarea miniera nu prespun costuri directe asociate locatiei unde se deruleaza activitatile. Costurile indirecte sunt legate de: intretinere si reparatii echipamente/utilaje necesare pentru parcurgerea lucrarilor conform etapelor de redare in folosinta a terenurilor degradate spatii de garare echipamente si utilaje costuri cu spatiul unde se efectueaza testele si analizele necesare pe parcursul fluxului tehnologic de obtinere si amplasare al solurilor antropice.

Plan de Afaceri

O structur a costurilor aferente celor dou etape i activitile componente principale din cadrul procesului actual de redare a solurilor n circuitul economic se prezint astfel: Activitatea Etapa I. Pregtirea terenului Modelarea si nivelarea haldei Copertarea cu sol Curatirea si afanarea adanca Fertilizarea Etapa II. Recultivarea biologica Total Costuri/ha - Lei 23000 7500 15000 300 200 2000 25000

n varianta tehnologic propus n cadrul proiectului de cercetare operaiunile tehnologice sunt relativ similare, simplificate prin reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA, inclusiv abordarea acestei activiti de coperatare n paralel cu fertilizarea cu adaosuri carbohumate, asigurnd astfel o textur a solului care va conduce la premise mult mbuntite pentru cea de a doua etap, cea a recultivrii biologice. Activitatea Etapa I. Pregtirea terenului Modelarea si nivelarea haldei Copertarea cu sol antropic Curatirea si afanarea adanca Etapa II. Recultivarea biologica Total Costuri/ha -Lei 17400 6000 11200 200 2000 19400

Analizele economico-financiare din prezentul Plan de afaceri vor face referire n principal la Etapa I de pregtire a terenului n vederea redrii acestuia ctre autoritile locale din zonele de care aparin urmnd ca acestea s decid destinaia terenurilor din punct de vedere al cedrii dreptului de proprietate. Este important de subliniat ca prin implementarea noii tehnologii se va putea oferi un teren cu proprieti fizico-chimice mult mbuntite fa de situaia actual, RCR, cu un potenial agricol ridicat i cu o descriere n detaliu a culturilor i procedurilor recomandate pentru fiecare tip de textur de sol antropic. 3.3. Angajamentele legale i utilitatile n conformitate cu Instruciunile privind elaborarea, avizarea, aprobarea i urmrirea realizrii programelor (preliminariilor) anuale de exploatare a resurselor minerale stipulate in Legea minelor nr. 61/1998 i Hotrrea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale titularii licenelor de exploatare, respectiv agenii economici care exploateaz cariere de crbune tnr, au obligaia de a ntocmi programe anuale de exploatare i programe de cercetare de detaliu, necesare dirijrii exploatrii. Aceste programe sunt ntocmite de persoane juridice sau fizice atestate s elaboreze astfel de documentaii tehnico-economice i cuprind ntreg ciclul de via al produsului, inclusiv detalierea aspectelor legate de nchiderea exploatrilor i redarea n circuitul economic al terenurilor afectate de exploatarea minier. Programul (preliminarul) anual de exploatare este documentaia tehnico-economic dup care se conduce ntreaga activitate de baz a unei mine/cariere/balastiere ntr-o anumit perioad, de regul un an. Programul trebuie sa cuprinda: lucrrile de deschidere, pregtire, exploatare, prelucrare/preparare, necesare s fie executate pentru realizarea produciei miniere, la parametrii de eficien economic, conservare i/sau nchidere, avnd n vedere n acelai

Plan de Afaceri

timp respectarea normelor de protecie i exploatare raional a zcmintelor, a prevederilor i instruciunilor privind protecia mediului, precum i a normelor de protecie a muncii. Programul (preliminarul) anual de exploatare se elaboreaz pe fiecare perimetru de exploatare pentru care este acordat licena de exploatare, cu ealonarea (defalcarea) pe trimestre a tuturor lucrrilor tinandu-se cont si de conservarea i/sau nchiderea unor zone sau a ntregii mine. Preliminarul conine: - programul msurilor tehnice, organizatorice, economice, de protecie a zcmntului i mediului; - proiectul de asecare a formaiunilor acvifere, n special la zcmintele de lignit, astfel nct acestea s poat fi exploatate n condiii de siguran, n volum separat; - planul de ncetare a activitii, pentru agenii economici cu capital majoritar de stat; - proiectul tehnic de nchidere a minei (carierei, cmpului de sonde pentru sare n soluie) i refacerea mediului. n ceea ce privete Protecia mediului n preliminarul anual se trec lucrrile prevzute n programul de conformare, n planul de refacere a mediului i n avizele la acestea, n licena de exploatare acordat (pentru anul n curs), precum i msurile ce se vor lua pentru recuperarea eventualelor rmneri n urm. Se prezint influena activitilor miniere asupra mediului (aer, sol, ape de suprafa i subterane, modificarea reliefului, poluarea chimic, radioactiv, biologic, fonic, electromagnetic), msurile ce se vor lua pentru monitorizarea, respectiv limitarea lor, i refacerea mediului la parametrii iniiali, iar acolo unde este cazul, chiar pentru mbuntirea acestora, prevzndu-se totodat i fondurile necesare.

Plan de Afaceri

4. OPERAREA PROIECTULUI

4.1. Descrierea noii tehnologii in dezvoltarea serviciilor propuse prin proiect Lucrrile de refacere a mediului natural pentru terenurile afectate de lucrri miniere presupune parcurgerea a dou faze sau etape distincte. Succesiunea lucrrilor este similar celei utilizate n prezent de catre operatorii economici care exploateaza carbunele, cu unele diferenieri care se refera in principal la compozitia solurilor stabilirea unei texturi optime a solurilor antropice care s asigure rezultate durabile - si care nu presupune operatiuni care sa ridice probleme care sa nu poata fi depasite. Principalul scop al noii tehnologii consta in obtinerea unor soluri care sa confere conditii superioare dezvoltarii culturilor vegetale, pe langa optimizarea procesului tehnologic si utilizarea deseurilor din proximitate. Etapa I Lucrri de amenajare a suprafeei, inclusiv o ameliorare de baz a solurilor necesara pentru redarea n circuitul productiv a terenurilor afectate de exploatrile miniere. I.1.1. Lucrri de pregatire a terenului nainte de nceperea lucrrilor de modelare se vor face urmtoarele operaii:

identificarea traseului drumului de acces tehnologic; identificarea i materializarea traseelor profilelor n teren; pichetarea punctelor de schimbare a pantei profilelor; verificarea corespondentei ntre traseele punctelor proiectate i proiect; punctele de schimbare a pantei vor fi urmrite topografic conform profilelor din documentaie; se vor materializa n teren zonele unde se realizeaz sptura i pn la ce cot; se vor materializa n teren zonele de unde ncepe umplutura i la ce cot trebuie s ajung; se va executa bornarea suprafeei.

I.1.2. Lucrri de modelare a suprafeei Modelarea suprafeei este prima lucrare propus pentru amenajare. La baza lucrrilor de modelare stau studiile topografice, criteriile de stabilire ale viitorului mod de folosin concretizate in modele digitale tridimensionale ale suprafeelor propuse pentru amenajare pentru care se executa seciuni, poziionate funcie de orientarea general a taluzurilor i a treptelor haldelor. Lucrrile de modelare au n vedere obinerea unor pante pe ct posibil mai mici, pn la maxim 30%, a unor volume de terasamente i distane de transport ct mai mici. Terasamentele se propune a se spa i se transporta din amonte n aval pe acelai profil cu ajutorul buldozerelor pe distane ce nu depesc 100 m, distana medie de transport fiind de 50m. Cu ajutorul profilelor trasate se ntocmesc planele n care sunt materializate cotele proiectate la schimbarea pantei, pantele proiectate, zonele de umplutur i sptur, direcia de micare a terasamentelor ntre profile.

Plan de Afaceri

I.2.1. Copertarea i nivelarea suprafeei cu sol fertil recuperat n faza de decopertare a carierei Copertarea suprafeei cu solurile de tip RUSA (roci utilizabile n solurile antropice) amplasate nca din timpul amenajarii haldei pe marginea acesteia. Prin depozitare acest tip de soluri nu i schimb proprietile. Pe suprafata astfel obtinuta se imprastie adausurile carbohumate a caror formula optima va fi stabilita prin cercetarile din proiect. Uniformizarea se va face prin discuire i grpare. In etapa nivelarii se urmrete depunerea uniform a RUSA pentru obinerea unui strat de minimum 30 cm grosime i fara denivelari. Aceast lucrare se propune a se executa n dou etape, a doua nivelare avnd drept scop uniformizarea suprafeei prin nlturarea denivelrilor ce apar ca urmare a tasrilor ori a irurilor de pe taluz i berme, mai ales dup perioada cu umiditate mare. I.2.2. Racordare cu cadrul natural existent Lucrri de organizare a teritoriului - stabilirea modului de folosin, accese Lucrri de prevenire i combatere a eroziunii solului - o influen deosebit asupra lucrrilor de prevenire i combatere a eroziunii solului o au lucrrile existente sau realizate n zona respectiv i anume: Morfologia versanilor cu influen asupra concentrrilor de ap i modul de evacuare a acestora Lucrri de modelare cu pantele realizate Lucrri de gospodrire a apelor Lucrri de organizare a teritoriului (moduri de folosin) I.3. Lucrri de curire i afnare adnc cu rol ameliorativ pentru solurile de pe hald, mrirea fertilitii terenurilor n vederea obinerii de producii apropiate de cele realizate pe terenurile naturale. Cuprinde totalitatea lucrrilor care se execut pentru fertilizarea suprafeei n vederea aducerii sale la stadiul productiv, lucrri ce constau din lucrri de ameliorare i protecie a solului compuse din: nierbarea suprafeelor dup nivelare cu trifoliene i graminee - fertilizarea chimic a suprafeei nierbate cu ngrminte organice i chimice complexe. Calitatea lucrrilor de amenajare constituie un factor decisiv n reuita lucrrilor de ameliorarea a solurilor. Reuita acestor lucrri depinde de priceperea i experiena executantului lucrrilor, precum i de respectarea proiectului de amenajare, care conine clar modul de execuie a pantelor, nclinarea pantelor de amenajat, volumele de lucrri care trebuie executate, materiale necesare, respectarea anumitor reguli i observaii, etc.

Etapa a II-a Lucrri de recultivare biologic II.1. Lucrri de organizare a teritoriului Depinde de suprafaa luat n considerare: pentru o sol ameliorativ" (conform literaturii de specialitate o sol poate avea o suprafa de pn la 50 ha) nu sunt necesare lucrri speciale de organizarea teritoriului; suprafaa este mic i se poate constitui ca accesul folosit pe suprafa este asigurat de drumul tehnologic" betonat, rmas de la benzile de transport steril n hald. Uneori, pentru suprafete mai mari de 50 ha sau cu conditii de relief speciale sunt necesare alte lucrari de amenajare.

Plan de Afaceri

II.2. Realizarea unui bilant al suprafetelor II.3. Lucrri de recultivare biologic ntr-un asolament de 2 ani calendaristici, agricoli pentru un numr de 4 culturi independente cu rol ameliorativ i de testare, n vederea amelior rii terenurilor i obinerii de producii economice. Asolamentele adecvate vor rezulta din proiectul de cercetare care a condus la elaborarea prezentului Plan de afaceri. 4.2. Echipamente i materiale necesare SC UEF SA Motru deine o gam variat de echipamente i utilaje, cu capaciti medii i mari, specifice lucrrilor pe care le execut in prezent i care se preteaz i la prestarea serviciilor propuse prin proiect. Echipamente/utilaje existente printre care enumerm: excavatoare cu rotor, maini de haldat, transportoare de mare capacitate (144 Km),maini de depozit, crucioare cu band pe enile, complexe mecanizate de abataj, combine pentru lucrri de deschidere i pregtire. Echipament/utilaj An achizitie

Echipamente care urmeaza sa fie achizitionate in cadrul proiectului Echipament/utilaj 1 Instalatia de foraj orizontal cu teledetecie Valoare totala, lei 1.720.000

Echipamente/utilaje care vor fi achizitionate in cazul dezvoltarii proiectului la scara comerciala Echipament/utilaj Valoare estimata, lei totala

Plan de Afaceri

Materialele de baz necesare pentru producerea solurilor antropice: argila cuprins ntre stratele de crbuni din carierele n exploatare, argile care oricum sunt extrase n timpul exploatrii i depuse in haldele de steril, au caracteristici la fel de bune uneori chiar mai bune dect solurile RCR, n special cele referitoare la coninutul n acizi humici, fosfor mobil i capacitatea de schimb ionic nisip de completat crbunii fosili - pe baza principiului conservrii materiei - pot servi n anumite proporii ca ngrminte curate (bio), asigurnd plantelor ca substrat nutritiv Crbunii bruni pmntoi i lemnoi (lignii) cei mai bogai n substan humic. CO 2 format se dizolv, n parte, n ap i favorizeaz asimilaia de substane minerale, inclusiv a fosforului, din sol, n plant. Pe de alt parte, asigur, pe cale artificial, n jurul plantei, o atmosfer de CO2 care stimuleaz asimilaia clorofilian i antreneaz astfel dezvoltarea acesteia. Adaosul de carbohumai avantajeaz capacitate de retenie a apei n sol, gradul de afnare i asigur plantelor un confort termic mai mare. Cenuile zburtoare ca amendament pe soluri nisipoase. Prin amestecul, n anumite proporii, a argilelor humice cu nisipuri i praf de crbune, extrase humice si cenusi de termocentrala, se pot obine soluri antropice ale cror caliti fertilizante sunt comparabile solurilor RCR i, uneori, chiar mai bune. SC UEF SA va utiliza materiile provenite din solul i subsolul perimetrelor care fac obiectul redarii in folosinta, respectiv: crbune, argile, nisipuri. Cenuile zburtoare se vor achizitiona de la centrele energetice i diferitele substane de mbogire identificate ca necesare n cadrul proiectului de cercetare se vor achiziiona de la furnizorii tradiionali sau prin licitaie de pe pia.

4.3. Utilitati necesare Avnd n vedere c etapa de refacere a terenurilor reprezint o ultima etap a procesului de exploatare minier asigurarea utilitilor necesare, respectiv drumuri de acces, energie, ap .a. nu reprezint o problem, toate acestea existnd ntr-o form sau alta din etapele anterioare. SC UEF SA Motru va utiliza utilitile existente n perimetrele care fac obiectul redrii n folosin a terenurilor. 4.4. Avize necesare Avizele necesare pentru activitatea de refacere a terenurilor afectate de exploatarea minier le solicita operatorii industriali Ageniei Naionale a Resurselor miniere n cadrul solicitrii licenei de exploatare i Ageniei Regionale de Mediu. Aceste avize nu ridic probleme importante operatorilor industriali din Oltenia reprezentnd parte din activitatea curent a companiei. Noua tehnologie propus n proiectul de cercetare nu presupune metode i materiale care s ridice probleme suplimentare la emiterea autorizaiilor i avizelor. Se poate spune chiar c tehnologia propus se nscrie n promovarea conceptului soluiilor durabile prin diminuarea efectului de ser prin sechestrarea n sol a unei cantiti de CO 2 benefic dezvoltrii plantelor i prin valorificarea parial a cenuilor de termocentral, deeuri cu un puternic impact ecologic pe plan naional/internaional.

Plan de Afaceri

5. MANAGEMENT I PERSONAL

5.1. Management Consiliul de Administraie al SC UEF SA va nominaliza persoanele responsabile pentru noua activitate creata prin prisma prezentului proiect, respectiv servicii de redare in folosinta a terenurilor afectate de exploatarea minier, acestea fcnd parte din structura actual. Structura organizatoric a SC UEF SA cuprinde dou compartimente tehnice aflate n subordinea inginerului sef tehnic i a inginerului sef geolog. Avnd n vedere natura activitii propuse pentru dezvoltarea serviciilor de redare n circuitul economic al terenurilor responsabil va fi Compartimentul coordonat de inginerul ef geolog i va colabora pentru ntreinere echipamente/utilaje cu Secia auto Echipa utilaje. Eventual de introdus, organigrama cu marcare departamente/compartimente

5.2. Personal n urmtorul tabel sunt listate persoanele din cadrul SC UEF SA Motru care vor fi responsabile cu implementarea proiectului de cercetare privind obtinerea solurilor antropice prin tehnologia RUSA. Nr crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Profesia Inginer Geolog Inginer, Economist Economist Tehnician Tehnician Inginer Muncitor Responsabilitate Director Proiect Responsabil tehnic Responsabil administrativ Responsabil financiar Topograf Deservent utilaje Diriginte santier muncitor Luni-om/zile -om 24 luni 24 luni 24 luni 24 luni 40 zile 120 zile 120 zile 120 zile TOTAL Nr. persoane Cost Salarial pe proiect lei 1 36000 1 1 1 1 3 1 4 13 36000 36000 36000 5480 27000 14400 21120 178.000

n urmtorul tabel sunt listate persoanele din cadrul SC UEF SA Motru care vor fi implicate in activitatea de redare a terenurilor n circuitul economic la scara comerciala in ipoteza in care rezultatele estimate ale proiectului sunt realizate. Nr crt. Profesia Responsabilitate Nr. persoane Cost Salarial pe proiect Lei/luna Totalul sa coincida cu ce avem in financiar 1

1.

Inginer

Sef lucrari

Plan de Afaceri

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Geolog Inginer, Economist Economist Tehnician Tehnician Inginer Muncitor

Responsabil tehnic Responsabil administrativ Responsabil financiar Topograf Deservent utilaje Diriginte santier muncitor TOTAL

1 1 1 2 10 2 20 38

1 post nou 2 posturi noi

Plan de Afaceri

7. PLANUL DE MARKETING

7.1. Analiza pietei Premise. Situatia industriei extractive Viabilitatea industriei asigura potentialul pentru activitatea de redare in circuitul economic a suprafetelor afectate de exploatarile miniere. Analiza SWOT a industriei extractive a crbunilor. n scopul stabilirii msurilor ce vor fi adoptate pe termen mediu i lung n sectorul extraciei crbunilor cu privire la volumul de activitate, reorganizarea capacitilor de producie, restructurarea fluxurilor tehnologice, perfecionarea forei de munc, ecologizarea suprafeelor afectate de exploatrile miniere, precum i previzionarea cheltuielilor necesare i a efectelor acestor restructurri, este necesar stabilirea punctelor forte i a punctelor slabe ce domin acest activitate precum i a oportunitilor i constrngerilor anticipate. LIGNIT Puncte tari Puncte slabe Volumul mare al rezervelor de lignit Volum mare de steril ce trebuie excavat (rezerva geologic existent poate acoperi la dUEF Motrupertare pentru extracia n consumul intern al Romniei pentru o carier (8-10 m steril/tona de crbune); perioad de cca.66 de ani), contribuind la Putere calorific relativ redus, coninut asigurarea securitii energetice a rii; mare de sulf; Programele succesive de Necesit spaii mari de depozitare; restructurare, modernizare, eficientizare i Uzura tehnic a utilajelor din dotare; acompaniament social aplicate; Lipsa resurselor financiare necesare Elasticitatea i adaptabilitatea modernizrii fluxurilor tehnologice; structurilor din domeniul energetic; Gradul relativ redus de utilizare a Existena investiiilor n infrastructur capacitilor de producie (73% n 2001); i a dotrii cu personal de nalt calificare Nesigurana desfacerii produciei; pentru exploatarea a 1,2 mld.tone lignit, n Reaciile sociale la programele de condiii de eficien economic, ceea ce eficientizare; nseamn la nivelul actualei cereri o Livrrile neritmice ctre beneficiari a perioad de peste 50 de ani; cantitilor de lignit contractate; Productivitatea fizic a muncii a Genereaz poluare n fiecare faz a nregistrat o continu cretere; ciclului de producie i utilizare; Mentinerea cererii de crbune pe Productivitate mic a exploatrilor (cca. piata intern la cca 35% din totalul necesar 700 tone/persoan/an la exploatrile n de energie; subteran i cca. 1500 tone/persoan/an la Stabilitatea relativ a preurilor, exploatrile n carier ) situat sub nivelul comparativ cu cele ale ieiului i gazului. mondial.

Plan de Afaceri

Oportuniti Introducerea tehnologiilor moderne n industria extractiv, care vor contribui la creterea eficienei i la scderea costurilor de extracie i preparare. Dac investiiile se vor face n exploatrile miniere performante i n tehnologiile de combustie, atunci va avea loc o continu scdere a costurilor n paralel cu creterea gradului de protecie a mediului; Meninerea diversitii surselor de energie (dai fiind factorii de risc extern), ca cea mai bun garanie a securitii aprovizionrii cu energie.

Ameninri Abundena resurselor pe plan mondial i marea diversitate geopolitic a ofertei; Puterea calorific mai mic dect cea a hidrocarburilor lichide sau gazoase; Costurile medii de producie ale crbunelui european, care sunt de 3-4 ori mai mari dect pe piaa internaional (150 USD per tec comparativ cu 40 USD per tce). n acest context, crbunele european nu poate concura cu cel al principalilor exportatori cum sunt SUA, Australia, Africa de Sud sau Columbia; Diversitatea furnizorilor din afar; Stabilitatea preului crbunelui importat fa de celelalte produse energetice, crbunele fiind tranzacionat pe o pia internaional concurenial; Flexibilitatea contractelor ncheiate i dezvoltarea pieei spot, care au permis preului crbunelui s se adapteze permanent situaiei de pe piaa internaional; Lipsa oricrui risc economic sau politic i deschiderea pieei internaionale pe partea ofertei, fapt ce explic diferenele minore de preuri comparativ cu hidrocarburile; Expirarea tratatului ECSC n iulie 2002 i, n acest context, controlul ajutorului de stat; Comerul internaional cu crbuni transportai pe ci maritime, care va avea un rol principal n aprovizionarea pieei mondiale cu crbuni.

Problemele care se pun n stabilirea strategiei de dezvoltare a industriei extractive a crbunilor cu efecte asupra competitivitii ramurii vizeaz astfel, pe de o parte, limita economic i energetic de exploatare a zcmintelor atrase in circuitul economic, iar pe de alt parte, limita pn la care se pot utiliza pentru producerea energiei electrice i termice. Restructurarea i reformele semnificative din sectorul carbonifer i propun ca scop mbuntirea eficienei operaionale a entitilor din sector, promovarea investiiilor private, rezolvarea judicioas a problemelor sociale i ecologice ale sectorului. Plecnd de la obiectivul strategiei de dezvoltare a sectorului extraciei crbunilor, prioritatea n restructurarea capacitilor de producie o va constitui zonarea rezervelor industriale active pe criterii economice i concentrarea produciei n perimetrele care asigur condiii de eficien economic a activitii. Consecina direct a acestei aciuni va fi restrngerea, pn la ncetarea total a activitii productive, la obiectivele cu costuri ce depesc media actual pe sector i fr anse de reabilitare, cu evaluarea corespunztoare a msurilor necesare de protecie social. Deciziile privind restrngerea sau sistarea activitii productive vor trebui se ia pe baza ntocmirii de studii de fezabilitate pentru fiecare unitate minier n funciune, i vor fi nsoite de programe i proiecte temeinic fundamentate de reconversie.

Plan de Afaceri

n Romnia se genereaz anual milioane de tone de deeuri din care cantiti importante sunt stocate n depozitele de deeuri industriale, care ocup mari suprafee de teren i afecteaz calitatea mediului, n special a apelor subterane i de suprafa. Dintre activitile economice n cadrul crora se produc cele mai mari cantiti de deeuri sunt extracia i prepararea crbunilor (steril minier - cca. 44 mil. tone) i producerea de energie (cenui - cca. 12 mil. tone). n prezent, n Romnia sunt nregistrate peste 950 depozite industriale care ocup peste 12000 ha. Dintre acestea exist un numr mare de halde de steril minier (251) care ocup cca. 6000 ha i de zgur i cenu (108) care ocup cca. 2800 ha. Terenurile ocupate de haldele de deeuri industriale sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate n scopuri agricole. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care n termenii conceptului de dezvoltare durabil, se ntinde pe durata a cel puin dou generaii dac se nsumeaz perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologic i postmonitorizare (15-20 ani). Descriere Productie de lignit U.M. Mii t 2005 27200 2006 32400 2007 32700

Sectorul pietei acoperit de proiect Ramura economica vizata prin acest proiect este sectorul minier i energetic, care deine terenuri care au fost utilizate in faza de exploarare pe care nu le mai folose te n procesul de producie, cum sunt cele rmase n urma excavrii de materii prime (crbune, sonde abandonate), sau cele afectate de depozitele de steril i cenu. Beneficiarii unor astfel de terenuri sunt obligati sa ia masuri de amenajare i nivelare a acestora, dndu-le folosina agricol anterioar, iar dac este posibil, silvic. Cele mai uzuale directii de punere in valore a terenurilor degradate din bazinul minier Oltenia sunt: - recultivare agricola (crearea de suprafete arabile, livezi, vii, fanete si pasuni) - recultivare silvica (crearea de plantatii silvice cu caracter de protectie si plantatii exploatabile - recultivarea cu scop igenico-sanitar si de agrement - crearea de lacuri cu diferite destinatii (lacuri de acumulare, bazine sportive, crescatorii de peste) Prin aplicarea unei masuri de recultivare potrivita, terenurile miniere pot sa revina la folosinta lor anterioara ori pot capata noi folosinte. Piata tinta Principalul segment de piata vizat il reprezinta solurile afectate de exploatrile miniere din bazinul Olteniei (Pinoasa, Tismana I, Tismana II, Garla, Poiana, Rovinari Est, Ruget, Bustuchin, Urdari, Jilt Sud, Jilt Nord,) precum si alte exploatri miniere ce extrag crbuni bruni pmntoi sau lemnoi (lignii) cum sunt: exploatrile bazate pe crbunii ponieni din Nord-Vestul Romniei (PopetiVoivozi, Derna, Srmag ) a crbunilor plioceni din Depresiunea Braov- Tg.Secuiesc (Baraolt, Raco, Vrghi, Ileni, Sf. Gheorghe) precum i a celor din Muntenia (Schitul Goleti, Aninoasa, otnga, Filipetii de Pdure) 7.2 Competitia metode utilizate de concurenta

Plan de Afaceri

Atunci cnd se vorbete de concuren, se au n vedere dou aspecte: existena concurenei si identificarea concurenei. Deoarece studiul concurenei este esenial pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare n planul de afaceri. In cazul prezentului plan de afaceri, elementul concurenta nu reprezinta o prioritate avand in vedere faptul ca serviciul/tehnologia si productia de RUSA se adreseaza in primul rand SNLO, actionar majoritar in SC UEF SA Motru care are si o pondere pe piata local/ naional mai mare de 50%. Poate fi luata in considerare si extensia comercializarii solurilor catre terti, n primul rand catre centrele energetice din bazinul Olteniei, precum i ctre alte exploatri de crbune, asa cum a fost menionat la seciunea anterioar. Cnd se analizeaz mediul concurenial al afacerii trebuie fcut o dubl determinare: - s se determine punctele slabe ale concurenilor i modul n care pot fi exploatate acestea; - s confere produsului/serviciului oferit acele caracteristici necesare obinerii succesului pe pia: calitate cu costuri reduse Dup identificarea competitorilor, ei trebuie s fie ordonai n funcie de pericolul reprezentat de ei n: competitori primari, competitori secundari si competitori poteniali In prezent nu exista nici o firma care sa foloseasca aceasta tehnologie producere a solurilor antropice si deci poate fi luata in considerare extinderea si la alti operatori economici a prezentei tehnologii. Competitia este reprezentata de exploatarile miniere care extrag in prezent carbunii si care sunt obligatii de legislatia in vigoare sa redea in circuitul agricol si/ sau silvic suprafetele de teren pe care au fost amplasate halde de steril sau numai sunt exploatate si care utilizeaza RCR. Metode utilizate in prezent de competitori Pe plan intern Pn in prezent, pentru redarea in circuitul agricol sau silvic a terenurilor afectate de carierele de crbuni sau de haldele externe s-a procedat astfel: - mai nti au fost recuperate solurile de pe suprafeele ce urmau s fie destinate carierelor i/sau haldelor, - apoi solurile recuperate au fost depuse pentru conservare n arii neafectate de exploatare i - pe msur ce haldele (interne si externe) erau amenajate prin nivelare i tasare, pe suprafaa netezit erau reamplasate solurile conservate. In acest fel pentru redarea terenurilor in circuitul agricol, solurile existente pe suprafeele afectate de activitate minier au fost recuperate, conservate i reamplasate, motiv pentru care aceste soluri au fost numite i soluri RCR. Prin nsumarea cheltuielilor necesare derulrii operaiunilor de recuperare-conservare i reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere se cheltuiesc importante fonduri reflectate n creterea preului de cost a crbunilor. De asemenea, se prelungeste foarte mult timpul de redare al haldelor n circuitul agricol sau silvic. Un alt impediment referitor la solurile RCR il constituie faptul c prin recuperare structura solului este distrus, iar prin conservare indelungat cea mai mare parte din caracteristicile acestora se degradeaz i are loc levigarea, n mare msur a substanelor fertilizatoare. Mai mult, in special in zonele acoperite de soluri de pdure din zonele deluroase grosimea stratului de sol este mic, de ordinul centimetrilor i mai rar al decimetrilor fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat. Pretul practicat prin metoda RCR pentru redarea in circuitul economic a unui hectar de teren este in medie de 25 000 lei/ha, pre utilizat de ctre toi operatorii din zona Olteniei. La nivel mondial se folosesc urmatoarele metode: In SUA principalele activitati intreprinse in acest sens sunt:

Plan de Afaceri

-amenajarea si nivelarea haldei -copertarea cu sol (RCR) -curatirea si afanarea adanca -recultivarea biologica Procedeele de recultivare sunt diferete in functie de folosinta ulterioara a terenurilor respective. Daca se are in vedere o recultivare forestiera etapele parcurse pentru reimpadurirea terenurilor degradate de exploatarile miniere sunt urmatoarele: 1. Selectarea substratului de cultura 2. Pregatirea haldei 3. Compatibilitatea dintre arbori si covorul vegetal 4. Alegerea speciilor de arbori 5. Hidro-plantarea 6. Manuirea materialului si tehnicii de plantare 7. Stabilirea arborilor din covorul dens vegetal 8. Costurile reimpaduririi In Germania principalele masuri luate pentru recultivare sunt: -amendarea materialelor acide -realizarea unui sistem eficient de fertilizare -arealele trebuie sa fie atat de intinse si nivelate incat sa poata fi lucrate mecanizat fara dificultate -regularizarea cursurilor de apa si reglarea regimului scurgerilor de pe terenurile degradate -realizarea drumurilor de acces la halda ca o completare a drumurilor din zona -realizarea unor taluze pentru a prevenii eroziunea -recultivare biologica Cehia si Slovacia se au in vedere doua etape in procesul de refacere a terenurilor: -recultivarea tehnica (miniera)- in cadrul acestei etape are loc amenajarea haldelor si nivelarea lor -recultivarea biologica ( primul pas consta in stabilizarea haldei prin metode fizice, chimice si biologice asigurandu-se protectie impotriva eroziunii prin apa si vant) In Bulgaria metoda adoptata in procesul de recultivare este similara cu cea utilizata in prezent la exploatarile de carbuni tineri din Romania si consta in decopertarea orizontului cu humus si depozitarea lui inainte de a incepe exploatarea miniera si apoi folosirea lui la copertare in grosime de 0.3- 0.4m. Dupa cercetatorii bulgari aceasta metoda asigura o dezvoltare optima a sistemului radicular al culturilor, imbunatatind regimul termic, nutritiv, de apa, aer si microbiologic si asigura cele mai bune conditii pentru agricultura scurtand perioada de refacere a potentialului de productie al haldei, singurul dezavantaj este pretul deosebit de ridicat, totusi trebuie tinut seama si de faptul ca prin depozitare solurile isi pierd o mare parte din calitati. In procesul de recultivare dupa aceasta etapa tehnica de exploatare si depunere selectiva in halda a materialelor urmeaza treapta biologica, care se incheie cu redarea in circuitul agricol sau silvic. Directia de recultivare depinde de situatia geografica, climatica, geologica, agricola si de alte particularitati ale regiunii. Costurile pentru recultivarea haldelor pe principalele activitati intreprinse se situeaza la cca 10 000 $/ha , respectiv cca. 7500 Euro.

Punctele tari si slabe ale concurentei si oportunitatile SC UEF SA Motru pe piata Analiza SWOT Puncte tari Actionariatul majoritar SNLO, principal operator care trebuie sa redea in folosinta terenuri

Punte slabe Materialele depuse in halde sunt eterogene din punct de vedere litologic, mineralogic si implicit chimic

Plan de Afaceri

Existenta infrastructurii pentru redarea in folosinta a terenului Sursa de aprovizionare cu materii prime coincide sau este situata in imediata apropiere a zonei ce urmeaza a fi reabilitata

Amenintari in relatia cu piata Intarzieri in planurile de inchidere mine, inclusiv alocarea resurselor financiare de catre operatori modificarea conditiilor microclimatice datorita poluarii mediului aparitia formelor de relief antropice modificarea cu impact negativ asupra morfologiei zonei afectate de exploatari utilizarea deseurilor ca materie prima in alte aplicatii

Potentialul de fertilitate scazut Costuri mari prin utilizarea altor metode pentru lucrarile de reamenajare si refertilizare a haldelor de steril existente Ritmul lent de reintroducere a suprafetelor afectate in circuitul agricol datorata tehnologiei utilizate Distrugerea structurii solurilor prin recuperare Degradarea caracteristicilor solului prin conservare In zonele acoperite de soluri de pdure, din regiunile deluroase adesea grosimea stratului de sol este mic, fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat Oportunitati in relatia cu piata reducerea suprafetei de teren arabil (redate in circuitul economic) reducerea perioadei de ameliorare exploatare in conditii competitive a carbunilor reducerea costului de productie utilizarea deseurilor ca materie prima reducerea amenintarilor asupra calitatii solului

Trendul pietei Suprafetele degradate cresc in ritm rapid si datorita faptului ca au fost luate in exploatare si minereuri aflate la adancimi mari, mai sarace in substante utile crescand rapid raportul dintre steril si minereu. In legea 18/1991 art. 80 se prevede ca Titularii lucrarilor de investititii sau de productie care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime carbune, caolin, argila, pietris, sondele abandonate si alte asemenea, sunt obligati sa ia toate masurile de amenajare si nivelare, dandu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil o folosinta piscicola sau silvica. Pana in prezent, potentialul in Oltenia de soluri degradate este de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO, restul de cca. 75 Km 2 apartin centrelor energetice. In realitate suprafeele cu soluri degradate sunt mult mai mari datorit spaiilor necesare haldelor externe, depozitelor de crbuni, drumurilor industriale i diverselor activiti de construcii- montaj. Terenurile recultivate au pierdut mult din calitate ele incadrandu-se toate in clasa a V-a de fertilitate, fata de clasele II IV in conditii naturale. Recuperarea zonelor abandonate de activitatea extractiva este o necesitate de protectie a teritoriului si mediului inconjurator. Interventia principala de eliminare a impactului generat de industria miniera, este cea de reabilitare a suprafetelor afectate la sfarsitul exploatarii si consta in stabilirea ansamblului de masuri necesare amenajarii zonei, pentru o destinatie compatibila cu mediul inconjurator. Aceasta interventie se desfasoara la trei nivele: 1. sistematizarea atunci cand este stabilita clar destinatia de reutilizare 2. restaurarea cand destinatia de reutilizare coincide cu utilizarea anterioara 3. recuperarea cand destinatia de reutilizare difera de utilizarea anterioara Proiectele de reabilitare ecologica a zonelor afectate de minerit sunt in stransa interdependenta cu proiectele de exploatare si adaptat la posibilitatile de rectificare in timp si spatiu. Printre cele

Plan de Afaceri

mai importante interventii de reabilitare se afla lucrarile de reinstalare a vegetatiei si de aceea calitatea superioara a solurilor din proiect faciliteaza acest tip de lucrari.

Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea Datorita presiunilor opiniei publice asupra industriei extractive, precum si a reglementarilor si a legislatiei stricte privind exploatarea resurselor minerale, exista in prezent tendinta de a exploata zacaminte de minerale aflate in zone izolate, nepopulate si aflate la distante apreciabile fata de aglomerarile urbane sau rurale. Desi prin cresterea distantei de transport a substantei minerale utile cresc preturile de vanzare, beneficiile obtinute prin diminuarea aspectului peisagistic si a mutarii activitatilor miniere in zone izolate contrabalanseaza aceste costuri. In actiunea de recultivare a terenurilor distruse de industria miniera se deosebesc trei perioade: 1. perioada de recultivare tehnica (miniera)-lucrari de amenajare a suprafetelor 2. - perioada de recultivare biologica (agricola) 3. - perioada de exploatare agricola propriu-zisa Proiectul se adreseaza primei etape si faciliteaza recultivarea biologica in conditii superioare celor existente in prezent. Principalele etape care se parcurg pentru redarea in circuitul economic a terenurilor degradate sunt:
Nr. crt 1. 1.1. 1.2. 1.3. 2. 3. Etape de parcurs Recultivare tehnica Modelare si nivelare Copertare cu sol antropic Curatire si afanare Recuperare biologica Exploatare agricola Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 .... .... .....

2 ani nelimitata

In ceea ce priveste sezonalitatea operarii acestui proiect se va urmari ca terminarea lucrarilor din etapa 1 sa aiba loc inaintea inceperii campaniilor agricole de toamna si primavara.

7.3. Strategia de Marketing Descrierea Generala n etapa de lansare a unui produs/serviciu nou, societatea poate s stabileasc un nivel ridicat sau sczut pentru fiecare din variabilele de marketing pre, promovare, distribuie, calitatea produsului. Lundu-se n considerare numai preul i promovarea, SC UEF Motru SA poate aplica una din cele patru strategii de lansare a unui nou produs/serviciu: exploatarea rapid, exploatarea lent, penetrarea rapid si penetrarea lent. Din metodele prezentate anterior se recomanda in faza de lansare a serviciului SC UEF Motru SA sa abordeze strategia de penetrare rapida a serviciului pentru a reda in scurt timp in circuitul economic terenurile afectate de exploatarile miniere. Strategia presupune lansarea noului produs la un pre sczut i cu alocarea unor sume adecvate de promovare. Strategia are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii nu tiu de existena tehnologiei/produsului, majoritatea sunt sensibili la pre i costurile unitare de

Plan de Afaceri

producie variaz invers proporional cu scara de producie a societatii si cu acumularea experienei de productie. Pe parcursul etapei de cretere, UEF poate s apeleze la mai multe strategii, pentru a susine pe o perioad ct mai lung ritmul rapid de cretere a productiei de sol. 1. mbuntete calitatea produsului, adaug produsului atribute caracteristice noi. Intr pe segmente noi de piaa. 2. i mrete zona de acoperire a distribuiei i intr pe noi canale de distribuie. 3. Renun la publicitatea de informare i trece la cea de creare a preferinei pentru produs. 4. i micoreaz preurile, pentru a atrage ptura de cumprtori sensibili la pre. Ultimul element strategic, important pentru societate, l reprezint gradul de nnoire a produsului. n funcie de acest criteriu, variantele strategice sunt: meninerea gradului de noutate, a produselor din cadrul gamei; perfecionarea produselor existente, vizeaz doar o mbuntire a produsului n vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia; asimilarea de noi produse, utilizat pentru a nlocui produsele vechi, care vor fi retrase de pe pia, cum este cazul inlocuirii RCR cu RUSA

Politica si strategia de pret Pentru solurile antropice utilizate in cadrul redarilor in folosinta a terenurilor aflate in proprietatea SNLO, actionar majoritar al UEF Motru SA se va utiliza strategia pretului redus care se reflecta prin avantajele pe care tehnologia propusa in proiect le ofera reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. Pentru extinderea tehnologiei si productiei de soluri antropice la terti politica si strategia de pret poate pleca de la urmatoarele premise. Preul reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbrile de pre atrag de regul un rspuns imediat din partea pieei. Politica de pre a societatii poate fi pe deplin utilizat n folosul ei doar n condiiile n care ea beneficiaz de o viziune de perspectiv asupra evoluiei pieei int, la fel cum stau lucrurile i n cazul celorlalte componente ale mixului de marketing. Cu alte cuvinte, chiar dac nu reprezint o variabil n totalitate controlabil, preul poate totui s fie obiectul unei orientri strategice. Politica de pre se afl ntr-o strns legtur cu strategia de pia i cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de produs, distribuie i promovare). Strategia de pia constituie punctul de plecare pentru ntregul mix de marketing, deci i pentru politica de produs. Pentru politica de pre, acest lucru presupune ncadrarea acesteia n strategia global a UEF fa de pia i raportarea la obiectivele strategiei de pia. Legturile cu strategia de pia ntresc i corelarea politicii de pre cu celelalte componente ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare piaa cu cerinele ei si astfel SC UEF Motru SA are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alctuiesc un tot unitar pentru c au un punct comun de raportare. Cele mai strnse legturi ale preului, fa de celelalte componente ale mixului, sunt cu produsul, el reprezentnd de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai important) ale acestuia Rspunznd unei strategii de pia care prevede concentrarea activitii de desfacere pe un anumit segment de pia, produsul va avea anumite caracteristici, dar i un nivel al preului corespunztor exigenelor i nevoilor consumatorilor poteniali care alctuiesc segmentul respectiv. Corelaia dintre politica de pre i cea de distribuie se realizeaz, de asemenea, pe baza unei strategii de pia comune. O legtur puternic exist i ntre politica de pre i politica promoional. Aceste dou componente ale mixului de marketing se sprijin reciproc, rezultnd combinaii dintre cele mai

Plan de Afaceri

reuite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promoionale de pre). De altfel, nu de puine ori chiar preul reprezint un obiect al activitii promoionale. Ca o concluzie, dei preul este un nsoitor permanent al produsului, el nu este o reflectare exclusiv a acestuia, ci intervine ca element de contact i de armonizare ntre produs i piaaint cruia i se adreseaz. Alegerea strategiei de pre in cazul acestui proiect trebuie s aib n vedere o serie de elemente precum: etapa din ciclul de via al produsului; sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori crora i se adreseaz; poziia deinut de SNLO pe pia; structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de pre. Ca obiective urmrite de politica de pre, pot fi: maximizarea profitului actual, maximizarea volumului vnzrilor, fructificarea avantajului de pia, promovarea unui produs superior. n stabilirea unui anumit nivel al preului societatea se poate orienta dup costuri sau dup cerere. Orientarea dup costuri presupune ca preul s acopere integral costurile de producie i s permit obinerea unui profit net. Orientarea dup cerere presupune stabilirea acelui nivel al preului pe care piaa l poate suporta, adic nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit. Deciziile referitoare la pre trebuie s fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de marketing a societatii, innd cont i de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ce presupune n practic adoptarea unui model liniar, care progreseaz etap cu etap pn la stabilirea unui nivel final al preului . Decizia de pre poate fi luat i printr-o abordare strategic, care ncearc s in cont att de obiectivele generale ale societatii i situaia ei competitiv, ct i de caracteristicile consumatorilor. Strategiile de pre pot fi adoptate n funcie de urmtoarele criterii: 1. n funcie de raportul calitate pre la care este vndut un pro dus se merge pe calitate ridicata iar din punct de vedere al pretului pe strategia economisirii

2. Dup nivelul preurilor se abordeaza strategia preurilor sczute care are ca element
central preuri promoionale- avand in vedere ca problematica agricola si de protectie a mediului este slab generatoare de venituri; Stabilirea pretului se va realiza prin metoda: cost + cota profit Costul a fost estimat la 21 200 lei/ha +18% cota de profit Costul total pentru un hectar a fost estimat la cca. 25 000 lei/ha, pret similar celui pentru utilizarea tehnologiilor actuale dar care confera o calitate net superioara produsului rezultat.

Strategia de vanzari, pentru extinderea tehnologiei si produsului catre terti Fundamentarea variantelor strategiei de distribuie, ca dealtfel i modalitile ei concrete de adaptare, reprezint elemente de maxim importan ale conducerii activitii societatii. Dimensiunile canalului de distribuie reprezint un prim criteriu de difereniere a strategiilor. Astfel, n acesta situatie societatea poate alege sa foloseasca in funcie de natura produsului, a pieei dar i a altor factori una dintre urmtoarele variante: Strategia distribuiei directe (fr intermediari) Strategia distribuiei prin canale scurte (cu un singur intermediar)

Plan de Afaceri

Un al doilea criteriu l reprezint amploarea distribuiei. Acest criteriu are n vedere limea canalului de distribuie, privit ns nu doar n termeni cantitativi. Strategia ce va fi utilizata de catre SC UEF SA in functie de acest criteriu este: Distribuie selectiv, printr-un numr redus de intermediari, specializat sau Distribuie exclusiv, recurgndu-se la un singur tip de intermediar. Promovarea Vanzarilor Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunicaie al societatii prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode i tehnici specifice (concretizate n activiti promoionale), ncearc s influeneze comportamentul clienilor si actuali i poteniali n vederea obinerii unor rezultate ct mai bune (profituri) pe o perioad mai lung de timp. Avnd ca obiectiv principal o mai bun informare a clienilor actuali i poteniali, n vederea satisfacerii n cele mai bune condiii a nevoilor acestora, societatea urmrete n acelai timp s-i asigure profituri ct mai substaniale pentru un interval de timp ct mai mare. O problem foarte important este ca societatea - prin produsul sau i prin comportamentul pe pia - s confirme preocuparile dezvoltarii durabile. Obiectivele urmrite a fi realizate prin intermediul activitii promoionale pot fi n principal dou: promovarea produsului i promovarea imaginii organizaiei. n funcie de al doilea criteriu, societatea, avnd n vedere att potenialul propriu ct i situaia existent pe pia, poate s opteze pentru o strategie defensiv sau pentru o strategie ofensiv. Cea de a doua variant poate fi realizat cu cel puin dou intensiti i anume o strategie ofensiv moderat sau o strategie ofensiv agresiv. Aceast din urm variant nu poate fi aleas dect n cazul unui potenial ridicat al pieei unde este realizat. Avnd n vedere structura foarte complex a pieelor actuale pe care acioneaz, societatea ar trebui s-i diferenieze strategia n funcie de segmentele de consumatori pe care le ntlnete pe o anumit pia. Astfel, societatea poate alege o strategie difereniat, atunci cnd activitile promoionale desfurate sunt adaptate fiecrui segment de consumatori existent pe pia, o strategie concentrat cnd i adapteaz aciunile promoionale n funcie de anumite segmente pe care societatea le vizeaz prin activitatea promoional desfurat i o strategie nedifereniat atunci cnd aciunile promoionale sunt aceleai indiferent de segmentul de pia vizat. Frecvena cu care se pot desfura activitile promoionale difer n funcie de numeroase elemente: bugetul promoional, nivelul concurenei pe pia, sezonalitatea pieei sunt cteva dintre elementele care determin o frecven mai mic sau mai mare cu care se desf oar activitatea promoional. Se poate avea n vedere o strategie a activitii promoionale permanente, atunci cnd frecvena este ridicat, sau o strategie a activitii promoionale intermitente atunci cnd frecvena este mic. Modalitile de organizare a activitii promoionale ar putea constitui poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoionale i aceasta pentru c de fapt de modul n care este transpus n practic decizia, luat n sfera politicii promoionale, depinde succesul aciunilor promoionale ce se vor desfura. n funcie de acest criteriu strategia aleas poate fi cea a organizrii n cadrul firmei societatii cu fore proprii sau a organizrii n afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate. AICI Strategia de Publicitate Dup identificarea pieei-int, a obiectivelor i a concurenilor este necesar planificarea modului n care SC UEF Motru SA va exploata imaginea creata prin introducerea noului serviciu/produs si cum va utiliza alte oportuniti existente pe pia i o determinare clar a modului n care se va cuceri segmentul de pia dorit. Fixarea scopurilor i obiectivelor de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii.

Plan de Afaceri

Pentru a alege cea mai potrivit strategie concurenial de marketing, se va ine cont de poziia sa n cadrul ramurii sale de activitate, de obiectivele fixate, de oportunitile existente i de resursele disponibile. Promovarea produsului = Producia de Soluri antropice utiliznd carbunii, substantele extrase din carbuni si cenusile zburatoare sau serviciului = servicii de redare in circuitul economic al terenurilor degradate de exploatarea miniera / Tehnologie de producere a solurilor antropice Relaiile publice ca element al strategiei de marketing. Att SC UEF Motru SA, ct i produsele/serviciile acesteia trebuie s fie promovate. Scopul promovrii este, n ordinea prioritii: - de a informa clienii existeni i poteniali;

- de a crea o imagine favorabil a societatii; -de a mari profitul (prin introducerea in protofoliu a unor servicii/produse noi) si de a cre te cifra de afaceri (prin vanzarea de servicii si tehnologie catre terti). Efectul dorit n promovare. Este absolut necesar s fie identificate de la nceput obiectivele strategiei promoionale. Avnd mai mult feedback din partea grupurilor int directe i indirecte, se poate analiza mai uor succesul i eficacitatea demersurilor promoionale. Costurile pe care le implic promovarea. Exist 4 moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activitii: Stabilirea cuantumului pe care i-l poate permite UEF Motru SA pentru promovare produsului/serviciului; Cuantificarea procentului de vnzri al afacerii sub forma produsului sau tehnologiei; Realizarea analizei cost-beneficiu (care presupune experien i ncredere crescut n efectele promovrii) Acionarea n aceeai manier cu competitorii (numai dac acetia exist). Mesajul ce va genera efectul dorit. Prin aflarea rspunsului la ntrebarea De ce ar cumpra clienii produsul/ serviciul oferit de UEF? se poate stabili mesajul promoional care va beneficia de forma i direcia care vor produce astfel cel mai mare efect. Mijloacele mass-media ce vor fi utilizate. Nu toate mijloacele de comunicare n mas au acelai rezultat, dar nici acelai cost de utilizare. Trebuie alese acele ci ce se potrivesc cel mai bine naturii i stadiului afacerii. Nici o afacere cu o cot de afaceri sczut nu va ncepe prin a-i face reclam la TV, aa cum nici o afacere cu o cot de afaceri ridicat nu se va rezuma doar la mprirea de fluturai. n cazul UEF, fie c ne referim la produs, fie c ne referim la serviciu/tehnologie publicul intit este unul foarte specializat care poate fi captat cu ocazia unor evenimente i publicaii tiinifice sau de natur ecologic-dezvoltare durabil i de aceea mijloacele de promovare trebuie selectate cu atenie sporit, participarea cu standuri la salonul de inventica in domeniu fiind de exemplu un mijloc util de popularizare a unui concept sofisticat.

Plan de Afaceri

Realizarea unui film cu descrierea tehnologiei propuse ( dezvoltate), apariia periodic a articolelor referitoare la progresele nregistrate n dezvoltarea tehnologiei n diverse publicaii de specialitate, organizarea de evenimente dedicate. Cand ne referim la acest produs promovarea poate fi facuta si la nivelul populatiei, in special a celei din zonele afectate si cele rurale. Analiza rezultatelor promovrii. n funcie de tipul afacerii, de posibilitile financiare existente i de finalitatea dorit se alege metoda de promovare cea mai adecvat. SNLO, actionar majoritar UEF Motru SA deine licen pentru exploatarea a cca. 150 Km 2 din bazinul Olteniei, reprezentand principala piea poteniala pentru distribuirea acestui serviciu/produs, pentru dezvoltarea lui i pentru punerea n aplicare a conceptului. Se consider c pentru distribuirea i comercializarea lui vor fi folosite att canalele obinuite, ct i altele specifice, identificate zonal n funcie de particularitile fiecrei locatii i de cerinele zonelor n care se dorete aplicare acestei tehnologii. In tabel sunt prezentate cele mai importante cai de promovare Metoda Avantaje Dezavantaje TV-local Cea mai intinsa arie de Greu de oferit acoperire informaii tehnice Grad maxim de control Imposibil de direcionat cu precizie Impact imediat Costisitoare Evaluare dificil Greu de planificat Reviste de specialitate Usor de direcionat Impact redus Se pot oferii informaii Dificil de controlat tehnice Greu de identificat efectul Presa (naional) Arie de acoperire extins Greu de oferit informaii tehnice Uor de planificat Impact limitat Acumulare rapid Presa (local) Uor de planificat Acumulare lent Slab capacitate de Acoperire limitat informare tehnic Relativ ieftin Postere Acoperire larg Costisitoare Auditoriu-int specific Greu de demonstrat avantajele Necesit timp pentru planificare Web -site uor de planificat Greu de controlat se pot demonstra Acumulare lenta avantajele ofertei Acces limitat ieftin

Plan de Afaceri

8. EVALUAREA RISCURILOR
Cercetrile de teren, cunoaterea contribuiilor recente din literatura de specialitate i a programelor tiinifice internaionale IDNDR (International Decade for Natural Disaster Reduction ) au permis identificarea urmatoarelor riscuri: Riscuri naturale: - Instabilitatea general a substratului litologic; - Instabilitatea datorat torenialitii i revrsrilor pluviale; - Pluvio erodarea - eroziunea accentuat a suprafeelor orizontale; - Inundabilitatea datorit debitelor excepionale; - Eroziunea malurilor n meandre i modificri de albii; - Riscuri pluviale - Aluvionarea albiilor -Reducerea diversitii biologice; -Riscuri climatice Riscuri antropice: Exploatri miniere subterane i de suprafa -modificarea reliefului natural; -halde de steril, uneori namoluri in halde din cenusa de la termocentrale; Surse de poluare a factorilor de mediu: - activiti industriale extractive ( petrol, gaze, crbune); - industria alimentar i fermele zootehnice; - transporturi. Calitatea solurilor - Zona afectat de ploi acide produse ca urmare a prezentei SO2 si NO2 din gazele evacuate de cele doua termocentrale din zona ( Rovinari i Turceni). Frecvena i magnitudinea hazardelor naturale (geomorfologice, climatice, hidrologice) au fost analizate n contextul condiiilor geografice, urmrindu-se riscul asupra culturilor, haldelor i populaiei. Hazardele geomorfologice. Deplasrile n mas asociate frecvent cu procesele de eroziune prin frecven i intensitate sunt cele mai importante hazarde geomorfologice. Podisul Getic (Bazinul Motru- Jiu) se nscrie printre regiunile cu cea mai accentuat dinamic a proceselor de modelare actual care duc la o rapid modificare a reliefului. Consecin a structurii si litologiei (depozite neconsolidate sau slab consolidate) riscul declanrii proceselor geomorfologice actuale este amplificat de asocierea hazardului producerii unor precipitaii cu caracter torenial ori a viiturilor dezastroase. Vulnerabilitatea versanilor la deplasri n mas i procese de ravenare nscrie spaiul cercetat printre regiunile afectate din Romnia. Efectele acestora, care n unele situaii se dezvolt pn la adevrate dezastre, nregistrate de-a lungul secolului XX i mai ales al ultimelor decenii, influeneaz pe termen lung aspectul aezrilor, capacitatea de locuire i utilizarea optim deopotriv a spaiului carpatic. Acesteia i se adaug n care modelarea prin ravenare este asociat cu alunecri de teren i curgeri de noroi i suprafaa afectat de ravenare nsoit de prbuiri i rostogoliri. Deplasrile n mas (alunecri, prbuiri) sunt relativ rspndite n regiunea studiat. n cea mai mare parte, alunecrile actuale reprezint recrudescena de amploare mai redus a alunecrilor vechi dar sunt i situaii n care se declaneaz alunecri noi, uneori de proporii insemnate. Alunecrile ca procese de modelare discontinue n timp i spaiu, cu rol important n modificarea echilibrului versanilor n regiunea studiat se difereniaz dup grosimea depozitelor deplasate i volumul de material antrenat n micare. Alunecrile superficiale au cea mai mare extindere i se declaneaz n condiii morfologice variate. Alunecrile cu profunzime medie i mare caracterizate prin mecanisme variate ale deplasrii materialelor se produc prin translaie, fiind predominante, dar numeroase sunt i cele rotaionale care afecteaz deopotriv versanii despdurii i cei mpdurii.

Plan de Afaceri

Adeseori alunecrile de teren sunt asociate cu procesele de pluviodenudare, eroziunea de suprafa i n adncime cu rol hotrtor n degradarea versanilor i consecine negative asupra utilizrii terenurilor. Regiunea studiat se nscrie ntre teritoriile afectate de ploi toreniale cu agresivitate accentuat. Aciunea ploilor cu agresivitate accentuat n timpul verii se produce asupra substratului eterogen, predominant de ponderea suprafeelor cu soluri avnd o rezisten redus, intens modificate de activitile antropice. Versanii cu soluri puternic i excesiv erodate, se caracterizate prin viteze variate de infiltrare a apei. Procesele de ravenare cu formaiunile corespunztoare (rigole, anuri, ogae, ravene, organisme toreniale) aflate n stadii variate de evoluie sunt localizate frecvent pe versanii despdurii, constituii predominant din roci friabile argile, nisipuri si pietriuri. De cele mai multe ori aceste procese sunt asociate cu alunecrile de teren, dezvoltarea lor fcndu-se pe bazine hidrografice n strns adaptare la structur i litologie. Riscuri climatice. Din gama larg a fenomenelor climatice de risc (de var sau de iarn), care pot cpta aspecte de hazard climatic, cu cele mai evidente repercusiuni asupra calitii mediului, de care trebuie s se in seama n organizarea eficient a spaiului geografic sunt riscurile termice, n care se incadreaz valurile de frig i de cldur, ca i temperaturile extreme pozitive sau negative. Dintre riscurile climatice de iarn, ngheul i bruma sunt cele mai frecvente. Ele sunt specifice anotimpului de tranziie, cnd se produc n extrasezon, afectnd culturile, fie la nceputul perioadei de vegetaie, fie la sfritul acesteia. Cauza o constituie alternana adveciilor de aer rece i cald, fenomen specific acestor anotimpuri, pn ce se stabilete tipul predominant al circulaiei generale a atmosferei (circulaia de vest care determin advecii de aer cald i precipitaii, specific pentru sezonul cald i circulaia de est care determin advecii de aer rece polar sau arctic care genereaz ngheuri, brume, polei, ninsori etc., specific pentru sezonul rece). ngheul i bruma sunt riscuri climatice asociate, deoarece cel de al doilea fenomen este condiionat de primul. Dar, datorit specificului climatic al regiunii care se impune prin acea enclav cu fenomene de foehn i adpost topoclimatic, aceste fenomene sunt mai estompate i de aceea, nu orice nghe sau brum este n acelai timp i un risc climatic. n acest sens au fost analizate datele medii i extreme de producere a ngheului i brumei, durata medie a intervalului posibil cu nghe, limitele de variaie cu altitudinea a ngheului i brumei n tot spaiul carpatic i intervalul de risc al acestor dou fenomene, iar n final, influena ngheului asupra modelrii reliefului. n consecin, se remarc dou intervale de risc: unul de toamn, ntre data medie multianual a primului nghe i data celui mai timpuriu nghe (sau brum) i altul de primvar ntre data medie multianual a ultimului nghe i data celui mai trziu nghe (brum). Durata acestora este de dou pn la ase sptmni. Investigaiile ntreprinse n regiune arat influena ngheului asupra modelrii reliefului, unde zilele cu nghe-dezghe sunt mai frecvente (36% n aer i 58,6% pe sol), comparativ cu regiunile litrofe (26,6% n aer i 43,9% pe sol). Atenie s-a acordat i fenomenelor climatice de risc ce includ riscurile pluviale. O caracteristic important a riscurilor pluviale o constituie caracterul lor sezonier . n general, se produc n semestrul cald al anului cu deosebire n luna maximului pluviometric, iunie cnd au avut loc i cele mai bogate ploi. Pe un spaiu extins este analizat impactul factorului uman asupra mediului, care denot presiunea uman prin concentrarea i dispersia teritorial a aezrilor i populaiei, prin valorificarea resurselor naturale (petrol, gaze naturale, crbuni etc.) i implicit activitile economice diversificate de la un sector la altul. Presiunea antropic implic i utilizarea terenurilor . Dinamica i complexitatea schimbrilor intervenite n ultimul deceniu al secolului XX i nceputul celui de-al XXI-lea nu au modificat esenial structura i categoriile de utilizare a terenurilor

Plan de Afaceri

9. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI

Ca efect al caracteristicilor geologico-miniere a zcmintelor de crbune n exploatare i a coninutului ridicat de cenu, precum i din cauza fiabilitii reduse a utilajelor tehnologice din dotare, costurile la crbune sunt, n general, mai mari dect preurile de vnzare pe pia, astfel c statul sprijin prin subvenii bugetare producia de huil, lignit i crbune brun extras prin lucrri subterane. Piaa mondial a resurselor energetice este caracterizat printr-o concuren nalt. Astfel, ntre crbunele standardizat pe grade i proprieti calorice i iei, gaz, energia hidro i cea nuclear, exist o mare concuren n ceea ce privete substituia. Extinderea condiiilor de competitivitate pe piaa crbunelui difer de la o ar la alta, contextul tehnologic i de pia n care-i desfoar activitatea minele de crbune, confrunt managerii i guvernele cu probleme deosebite i modeleaz sistemul reglementrilor aplicate. Caracteristicile calitative, relativ reduse, ale crbunelui romnesc se nscriu n ecartul de calitate pentru care au fost construite centralele termoelectrice astfel nct, 96% din producia intern de crbune este destinat sectorului energetic. Sistemul de preuri n Romnia, analiza raportului dintre costurile de exploatare i preuri prezint aspecte specifice n funcie de tipul de crbune extras. Preul de livrare a lignitului produs de SNLO este de 11,5 dolari/ton si activitatea se dovedete la pragul de rentabilitate. Preul de pe piaa internaional este de 13,1 $/ton, raportul dintre cele dou preuri fiind de 0,89. Problema principal cu care se confrunt compania const n faptul c beneficiarul produciei de crbune nu pltete integral i la termen crbunele primit. Principalele deficiene ale sistemului de preuri practicat n Romnia la crbunele energetic umresc aspectele specifice sectorului. Astfel, preurile pentru crbunele energetic livrat termocentralelor sunt stabilite anual prin reglementri specifice care in seama att de cotaiile internaionale ct i de inflaie. Pentru aceste produse, preurile se stabilesc i se modific la propunerea Ministerului Industriei i Comerului de ctre Oficiul Concurenei. n acelai timp, indicele de cretere a preurilor produselor miniere a fost inferior celui al energiei consumate n procesul de producie. n timp ce preurile crbunelui sunt stabilite de ctre Oficiul Concurenei, preurile energiei electrice sunt aprobate de Agenia Naional de Reglementare n domeniul Energiei. Dei preurile crbunelui sunt direct influenate de cele ale energiei electrice (care are o pondere semnificativ n costurile de producie), ntre variaiile celor dou nu exist o corelare corespunztoare. Concentrarea resurselor productorilor de lignit se va face asupra carierelor , iar acolo unde se justific economic i nu sunt implicaii sociale majore, continundu-se i exploatarea n subteran. n consecin, va rezulta personal disponibilizat cu toate problemele pe plan social i regional ce vor decurge de pe urma acestui proces i care vor trebui soluionate. Refacerea mediului este una din principalele prioriti din Romnia, in directa legatura cu msurile pentru prevenirea deteriorrii sau polurii mediului. n acest sens, n Romnia se acord o atenie din ce n ce mai mare tehnologiei de producere a crbunelui curat, tehnologii care s reduc emisiile poluante provenite din arderea crbunilor. Majoritatea unitilor productoare de energie din rile central i est europene au fost constituite fr echipamente

Plan de Afaceri

de control al emisiilor, iar msurile de implementare a tehnologiilor crbunelui curat au fost pn n prezent timide. Analiza economic i financiar De aceea, vom porni analiza financiar de la prezentarea celor dou variante de cheltuieli pentru refacerea suprafeelor afectate de exploatarea lignitului n carier, comparativ cu cheltuielile medii efectuate n SUA n aceleai scopuri. Structura costurilor, pe etape i activiti componente principale, pe care le parcurge UEF Motru n cadrul procesului de redare a solurilor n circuitul economic Activitatea n SUA Etapa I. Pregtirea terenului Modelarea i nivelarea haldei Copertarea cu sol (sol antropic, numai pentru Varianta 1) Curirea i afnarea adnc Fertilizarea Etapa II. Recultivarea biologic Total 23000 6250 15000 1750 0 2250 25250 Costuri (RON/ha) Varianta 2 (soluri RCR) 23000 7500 15000 300 200 2000 25000

Varianta 1 (soluri RUSA) 17400 6000 11200 200 0 2000 19400

O prim observaie este aceea c Varianta 1 (care este varianta tehnologic propus n cadrul proiectului de cercetare) nregistreaz cele mai mici cheltuieli comparativ cu cele din Varianta 2 (cea care caracterizeaz activitile actuale ce se deruleaz la SNLO pentru redarea n circuitul agricol a suprafeelor afectate) sau cu costurile pentru recultivarea haldelor pe principalele activiti intreprinse de companiile din SUA. A doua observaie este aceea c, n Varianta 1, operaiunile tehnologice sunt relativ similare cu cele din Varianta 2; acestea sunt, ns, puin simplificate prin reducerea costurilor cu depozitarea n cadrul activitii de modelare, i abordarea activitii de coperatare n paralel cu fertilizarea cu adaosuri carbohumate, asigurnd astfel o textur a solului care va conduce la premise mult mbuntite pentru cea de a doua etap, cea a recultivrii biologice. n acest fel, n esen, tehnologia nou propus n proiectul de cercetare se va materializa printr-o reducere a cheltuielilor pe care UEF Motru le aloc pentru lucrrile de redare a terenurilor n circuitul economic, care va conduce n acest fel la o cretere a profitului UEF Motru rezultat din derularea acestui tip de activitate. n acest mod, putem considera c economia de costuri care se realizeaz astfel n Varianta 1 (propus prin proiect), ca urmare a utilizrii solurilor antropice, fa de Varianta 2 (care se utilizeaz n prezent la SNLO) este de 5.600 RON/ha.

VARIANTA 1 INVESTITIE cu proiect, cu finanare european

Pentru ca proiectul care face obiectul prezentului Plan de afaceri s permit UEF Motru s valorifice tehnologia de producerea a solurilor antropice prin prestarea de servicii de redare in folosin a terenurilor afectate de exploatrile miniere , vom detalia, n continuare, elementele care au stat la baza analizei financiare a proiectului.

Plan de Afaceri

Orizontul de timp luat n considerare la efecturaea analizei financiare a acestui proiect este de 12 ani, din care primii 2 ani se refera la perioada de implementare a proiectului (atunci cnd are loc activitatea de cercetare i realizare a noilor soluri antropice de tip RUSA), n timp ce urmtorii 10 ani se refer la perioada de operare a noii tehnologii dezvoltat n perioada precedent (atunci cnd, prin implementarea noii tehnologii, UEF Motru va putea oferi un teren cu proprieti fizico-chimice mult mbuntite fa de situaia actual, cu un potenial agricol ridicat). Corespunztor celor dou perioade distincte n funcie de care s-a realizat analiza indicatorilor de performan ai Planului de afaceri, i sursele de provenien a veniturilor sunt diferite, la fel ca i destinaiile cheltuielilor realizate. Detalierea acestora, precum i proieciile indicatorilor financiari specifici din Planul de afaceri sunt prezentate n continuare. Analiza financiar ia n calcul, pe lng cheltuielile i veniturile din operare, i costul cu investiia, respectiv sursele financiare necesare pentru derularea investiiei. Investiia a fost calculat n urmtoarele condiii: 1. Avans din partea Autoritii contractante: 35% din valoarea costului total eligibil n maxim 60 de zile de la depunerea cererii (n luna a doua din primul an de implementare a proiectului). 2. Recuperarea cheltuielilor de la Autoritatea Contractant pe baza rapoartelor de progres: la finele fiecruia din cei doi ani de implementare, cu luarea n considerare a unei defazri de 3 luni ntre transmiterea rapoartelor i efectuarea plilor de ctre Autoritatea Contractant (adic n luna a 15-a de la debutul proiectului, i n primul trimestru din primul an de operare a noii tehnologii). 3. Valoarea TVA n cazul investiiei a fost luat n calcul pentru achiziiile de la furnizori din Romnia sau din ri non UE (pentru care se achit TVA) i nu a fost luat n calcul pentru achiziiile direct de la furnizori din Uniunea European (pentru care nu se achit TVA). 4. Angajarea unui credit punte (linie de creditare) nu este necesar, necesarul de numerar pentru asigurarea unui cash-flow pozitiv n perioada de implementare a proiectului (atunci cnd e cazul) se va asigura din fondurile proprii ale UEF Motru provenite din desfurarea altor activiti productive, recuperarea acestor imprumuturi fiind realizat n primii trei ani de operare a noii tehnologii. 5. Orizontul de timp (pentru care se calculeaz proieciile financiare i economice) este de 10 ani de la ncheierea investiiei, innd seama de durata de via a echipamentelor achiziionate (uzura fizic i moral). 6. Amortizarea echipamentelor i a obiectelor de inventar care se vor achiziiona prin proiect se va face difereniat, n funcie de natura lor, astfel: obiectele de inventar se vor amortiza n cei doi ani de implementare a proiectului, numai pentru perioada de la achiziionarea lor, n trane lunare egale; echipamentele i instrumentele pentru cercetare se vor amortiza integral n fiecare din cei zece ani de operare a noii tehnologii, n tran e anuale egale. 7. Rata de actualizare utilizat este de 5%. 8. Valoarea rezidual la sfritul orizontului de timp luat n calcul este de 0% pentru echipamentele achiziionate.

Plan de Afaceri

Proieciile intrrilor i ieirilor de numerar sunt prezentate n continuare. Sustenabilitatea financiar este determinat n funcie de valoarea fluxului de numerar cumulat pentru fiecare an corespunztor orizontului de timp.

1. Pentru a putea realiza proieciile indicatorilor financiari, analiza pornete de la urmtorul

pachet de ipoteze de lucru:

Veniturile realizate aferente fazei de implementare nu sunt realizate din activitatea de

producie efectiv (deoarece este vorba despre un produs nou, i anume soluri antropice de tip RUSA), ci vor proveni din surse diferite de finanaare, i anume:

Intrri de numerar din finanarea nerambursabil provenit din fonduri europene: este vorba de un avans de 35% care se acorda la dou luni de la debutul proiectului, respectiv trana principal de 50% din finanarea nerambursabil n luna a 15-a de implementare, restul de 15% fiind acordat la trei luni dup terminarea implementrii proiectului; fiecare tran este decontat dup depunerea i aprobarea documentaiei specifice fiecrei etape din proiect, conform celor convenite la semnarea contractului; Intrri de numerar din cofinanare (contribuia proprie): este vorba de un avans de 35% care se acorda la dou luni de la debutul proiectului, respectiv trana principal de 50% din cofinanare n luna a 15-a de implementare, restul de 15% fiind acordat la trei luni dup terminarea implementrii proiectului; trebuie s subliniem faptul c ntregul volum de cofinanare a proiectului (adic 60% din valoarea total a proiectului) este asigurat de ctre UEF Motru din veniturile proprii realizate din alte activiti productive, asigurnd astfel i finanarea n avans a finanrii nerambursabile.

Veniturile realizate aferente fazei de operare, ca urmare a implementrii proiectului

vor proveni din surse diferite, i anume:

Venituri din reabilitarea terenurilor degradate prin utilizarea solurilor antropice de tip RUSA pe care UEF Motru le produce utiliznd tehnologia utilizat prin proiect. Terenurile reabilitate din punct de vedere ecologic ca urmare a utilizrii solurilor antropice de tip RUSA vor crete n mod gradual, pornind de la suprafa iniial de 20 ha, la un pre de vnzare a solului de 250.000 lei ha, pn la atingerea suprafeei maxime pe care o permite noua tehnologie, de 35 ha, realizndu-se reabilitarea unei suprafee totale de circa 295 ha la nivelul ntregului bazin carbonifer din Oltenia; Alte Venituri din Exploatare reprezentate de veniturile financiare obinute prin aplicarea unui coeficient de 1% din veniturile din activitatea de baza.

n aceste condiii, prognoza veniturilor este prezentat n Tabelul nr. 9.1.

Cheltuielile aferente fazei de implementare sunt repartizate pentru activiti legate de

activiti de cercetare industrial i de dezvoltare experimental destinate producerii de soluri antropice de tip RUSA necesare pentru reabilitarea terenurilor care au servit la extragerea lignitului, i anume:

Plan de Afaceri

cheltuielile cu personalul implicat n faza de operare (inclusiv impozitele aferente pentru contribuiile la bugetul de stat): aceste cheltuieli sunt destinate pentru personalul UEF implicat n activitatea productiv, respectiv pentru personalul de cercetare al UCB, inclusiv colaboratorii acestora), in proporie de 72% din totalul cheltuielilor cu pesonalul, i pentru activitile de dezvoltare experimental (adic pentru personalul de cercetare al UCB, personalul UEF pentru managementul proiectului, personalul UEF auxiliar implicat n amenajarea terenului i n prepararea solurilor antropice de tip RUSA), n proprie de 28%. cheltuielile pentru mobiliti: aceste cheltuieli sunt destinate pentru delegaiile diferitelor persoane implicate n proiect, n proproie de numai 2% din cheltuielile cu personalul; cheltuielile pentru achiziionarea de materii prime i materiale: aceste cheltuieli sunt destinate pentru activitile de cercetare industrial (adica pentru achiziia de materiale i reativi pentru analize, diferite materii prime argil, nisip, semine, ngraminte i organo-minerale), n proporie de 68% din totalul cheltuielilor cu materii prime i materiale, i pentru activitile de dezvoltare experimental (adic pentru combustibili), n proporie de 32%; cheltuieli pentru echipamente i alte active necorporale: aceste cheltuieli sunt destinate n totalitate pentru activitile de cercetare industrial, adica pentru achiziia de active corporale (care includ echipamente i instrumente pentru cercetare), n proporie de 99% din totalul cheltuielilor pentru echipamente i alte active necorporale, respectiv pentru active necroporale (care includ achiziia de cunotine tehnice i de drepturi de utilizare a diferitelor licene necesare activitii de cercetare din proiect), n proporie de 1%; cheltuielile cu prestaiile externe: aceste cheltuieli sunt destinate pentru activitile de cercetare industrial (adica pentru achiziia de servicii de cercetare pentru determinarea de caracteristici microbiologice, analize petrografice, determinare compoziie soluri i amestecuri, analize metalografice, pe de o parte, precum i pentru servicii de consultan i echivalente pentru studii pedologice i asisten tehnic, pe de alt parte), n proporie de 77% din totalul cheltuielilor cu prestaiile externe, i pentru activitile de dezvoltare experimental (adic pentru achiziia de servicii de cercetare pentru analize petrografice, determinare compoziie soluri soluri experimentale, pe de o parte, precum i pentru servicii de consultan i echivalente pentru studii fezabilitate, pe de alt parte), n proporie de 23%; cheltuielile pentru nchirierea de teren, numai pentru activitatea de dezvoltare experimental; cheltuielile cu amortizarea: aceste cheltuieli sunt destinate numai pentru amortizarea obiectelor de inventar care se vor achiziiona prin proiect (sond recoltare probe soluri moi, GPS, determinator botanic), amortizare care se va face n cei doi ani de implementare a proiectului, numai pentru perioada de la achiziionarea lor (achiziia se va face n luna a 3-a din primul an de implementare, dar numai dup ce se primete avansul de la Autoritatea Contractant i din cofinanare rezult o perioad de amortizare de numai 22 de luni);

Plan de Afaceri

cheltuielile de regie: aceste cheltuieli sunt destinate pentru administraia general a proiectului (adic pentru serviciile de comunicaii, plata utilitilor i cheltuielile pentru personalul administrativ), i sunt defalcate att pentru activitile de cercetare industrial, n proporie de 75% din totalul cheltuielilor de regie, ct i pentru activitile de dezvoltare experimental, n proporie de 25%.

Cheltuielile aferente fazei de operare sunt repartizate pentru activiti legate de

redarea n circuitul economic-agricol a terenurilor recultivate cu solurile antropice de tip RUSA realizate prin tehnologia propus n proiect, pe de alt parte, i anume:

cheltuielile cu personalul implicat n faza de operare (inclusiv impozitele aferente pentru contribuiile la bugetul de stat) sunt destinate pentru personalul UEF direct productiv, care reprezint cca. 35% din costurile totale de operare; cheltuielile cu materiile prime i materialele sunt destinate pentru achiziionarea acelor materii prime i materiale consumabile necesare pentru reabilitarea terenurilor degradate de exploatarea lignitului prin utilizarea solurilor antropice de tip RUSA, care reprezint cca. 48% din costurile totale de operare; cheltuielile pentru amortizare sunt destinate pentru amortizarea echipamentelor i instrumentelor pentru cercetare care se vor achiziiona prin proiect (instalaie foraj orizontal cu teledetecie, microscop metalografic optic, echipament pregtire probe pentru analiza microscopic, mojar mecanic, etc.), care se vor amortiza integral i egal n fiecare din cei zece ani de operare a noii tehnologii (din cauza valorii mari a acestor echipamante i din cauza faptului c n cei doi ani de implementare a proiectului se desfoar numai activiti de cercetare i dezvoltare experimental care nu produc venituri, acestea aprnd numai din primul an de operare); cheltuielile de regie sunt destinate pentru administraia general a proiectului, n special pentru mentenan echipamente respectiv, nlocuire de piese, reparaii curente ale echipamentelor, care reprezint cca. 13% din costurile totale de operare.

n aceste condiii prognoza cheltuielilor este prezentat n Tabelul nr. 9.2.

2. Avnd n vedere veniturile comparativ cu cheltuielile prognozate pe cei 10 ani de operare

pentru reabilitarea terenurilor degradate de exploatarea lignitului prin utilizarea solurilor antropice de tip RUSA dezvoltate prin proiect, s-au efectuat previziunile pentru contul de profit i pierderi, care arat o cretere constant a profitului net, profit net care atinge un maxim de 251.007 lei n ultimul an de operare, i al crui volum cumulat, de 10.892.231 lei, permite restituirea anual a unei cote de 10% din cheltuielile cu cofinanarea proiectului de cercetare, precum i suma de 1.355.000 lei mprumutat de la acionari/asociai n cei doi ani de implementare a proiectului pentru asigurarea necesarului de cash-flow pozitiv. Prognoza contului de profit i pierderi este prezentat n Tabelul nr. 9.3.

3. Pornind de la rezultatele financiare cuprinse n contul de profit i pierderi, s-a realizat n

continuare previziunea balanei sintetice pentru cei 10 ani de operare pentru reabilitarea

Plan de Afaceri

terenurilor degradate de exploatarea lignitului prin utilizarea solurilor antropice de tip RUSA dezvoltate prin proiect, n care se observ faptul c profitul net realizat n primii 5 ani este reinvestit n procesul de producie, ceea ce sporete totalul activelor circulante la dispoziia UEF MOTRU. Prognoza bilanului sintetic este prezentat n Tabelul nr. 9.4.

4. Veniturile i cheltuielile previzionate n orizontul celor 24 luni de implementare a proiectului

s-au concretizat ntr-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfurat a condus la obinerea unui flux de lichidi net cumulat foarte bun, care crete constant pe parcursul ntregii perioade analizate, pornind de la un flux de numai 56.497 lei dup primul an de implementare (din cauza faptului c nu exist venituri din activitatea proprie de producie, fiind ns influenat favorabil de intrrile de numerar datorate avansului de 35% din total i de mprumutul de la acionari/asociai), urcnd la 2.692.288 lei la sfritul perioadei de implementare a proiectului (fiind influenat favorabil de prima tran din fondurile rambursabile, in cuantum de 50% din total, primit n luna a 15-a de la debutul proiectului i de mprumutul de la acionari/asociai). Acelai trend ascendent l nregistreaz i disponibilul de numerar cumulat, care pornete de la 129.437 lei dup primul an de implementare, i ajunge 2.821.725 lei la sfritul perioadei de implementare a proiectului. Prognoza fluxului net de numerar actualizat pe perioada de implementare a proiectului este prezentat n Tabelul nr. 9.5 i Tabelul nr. 9.6.

5. Veniturile i cheltuielile previzionate n orizontul celor 10 ani de operare pentru reabilitarea

terenurilor degradate de exploatarea lignitului prin utilizarea solurilor antropice de tip RUSA dezvoltate prin proiect s-au concretizat ntr-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfurat a condus la obinerea unui flux de lichiditi net cumulat bun, care crete constant pe parcursul ntregii perioade analizate, ajungnd la 226.257 lei dup 10 ani de operare, fiind influenat favorabil de intrrile de numerar datorate ultimei trane din fondurile rambursabile (in cuantum de 15% din total), precum i de profitul reinvestit n primii cinci ani de operare a noii instalaii (n volum cumulat de 3.722.622 lei), fiind ns influenat nefavorabil de restituirea mprumutului acordat de acionari/asociai pentru realizarea unui cash-flow lunar pozitiv pe perioada celor doi ani de implementare a proiectului, atunci cnd nu se obineau venituri proprii. Acelai trend ascendent l are i disponibilul de numerar cumulat, care ajunge la 7.716.151 lei dup 10 ani de operare a proiectului. Prognoza fluxului net de numerar actualizat dup cei 10 ani de operare ( care exprim sustenabilitatea financiar a proiectului) este prezentat n Tabelul nr. 9.7.

6. Pe ansamblu, indicatorii financiari afereni perioadei de 2 ani de implementare i 10 ani de

operare noii tehnologii, dezvoltat prin proiect, de refacere cu soluri antropice de tip RUSA a terenurilor degradate de exploatarea lignitului au nregistrat valori favorabile, care susin proiectul. Veniturile din exploatare, care nsumeaz un total actualizat de 56.295.054 lei, i cheltuielile de exploatare care insumeaz un total actualizat de numai 43.252.438 lei, permit ca rata rezultatului din exploatare s fie de 23,17% n toat perioada de operare, n timp ce rata intern de rentabilitate financiar este de 5,04%, rata intern de rentabilitate economic este de 11,53%, iar rata rentabilitii comerciale este de 14,77%, ceea ce permite o durat de recuperare a investiiei de 6,13 ani, valoare foarte bun pentru acest tip de proiecte.

Plan de Afaceri

Ca urmare a unor valori favorabile nregistrate pentru disponibilul cumulat de numerar la sfritul perioadei, de 7.716.151 lei n ultimul an de operare, rata rentabilitatii capitalului investit este de 21,30% (n cretere permanent pe perioada celor 10 ani de operare a noii tehnologii), rata acoperirii prin fluxul de numerar este de 1,4726 (n cretere permanent pe perioada celor 10 ani de operare a noii tehnologii, datorit veniturilor care depesc cheltuielile), iar rata ndatorrii pe termen mediu i lung este de 4,02% (n scdere permanent, n fiecare an, pe msura realizrii unor venituri importante din activitatea de baz), toate valori foarte bune pentru acest tip de proiect. Aceste rezultate favorabile au condus la realizarea unei valori actualizate nete pe ntreaga perioad de 617.911 lei, rezultnd un coeficient de 30,15% al analizei cost/beneficiu, ceea ce arat durabilitatea financiar a proiectului. Situaia sintetic a indicatorilor financiari prognozat pentru noua instalaie de gaze combustibile pe baz de deeuri dezvoltat prin proiect, pentru Varianta 1, este prezentat n Tabelul nr. 9.8.

*** VARIANTA 2 INVESTITIE fr proiect, numai cu contribuie proprie

Pentru completarea analizei, am realizat previziuni pornind i de la alte ipoteze, i anume:

UEF Motru va asigura, din surse proprii, ntreaga valoare a proiectului de investiii, respectiv, att cheltuielile pentru personalul UEF implicat n activitatea productiv i personalul UEF auxiliar implicat n amenajarea terenului i n prepararea solurilor antropice de tip RUSA, ct, n special, i pentru personalul de cercetare al UCB, inclusiv colaboratorii acestora (spre deosebire de Varianta 1 n care activitatea de cercetare a UCB se realiza din fondurile nerambursabile); Solurile antropice de tip RUSA se realizeaz la fel ca n Varianta 1, numai c n acest caz finanarea investiiei se face numai cu contribuia financiar proprie a UEF Motru, fr a se mai apela la fondurile europene nerambursabile; Veniturile din perioada de operare a noii tehnologii se realizeaz din aceleai surse, volumul total al ncasrilor previzionate fiind la fel ca n Varianta 1 (acestea nsumeaz un total actualizat de 56.295.054 lei); Cheltuielile au aceleai destinaii, volumul total al cheltuielilor previzionate fiind la fel ca n Varianta 1 (acestea insumeaz un total actualizat de 43.252.438 lei); Profitul net aferent activitii de exploatare n Varianta 2 (n volum de 1.039.729 lei n ultimul an de operare) este mai mic dect n Varianta 1 (n volum de 1.317.785 lei n ultimul an de operare) deoarece este necesar returnarea unei contribuii proprii mai mare, care acoper ntreaga valoare a investiiei, exclusiv cheltuielile pentru plata TVA n perioada de implementare a proiectului; Profitul cumulat pe cei 10 ani de operare a noii tehnologii n Varianta 2 (n volum de 8.996.701 lei) este mai mic dect cel realizat n Varianta 1 (n volum de 10.892.231 lei); Valoarea total a activelor/pasivelor este la fel ca n Varianta 1 (n volum de 11.919.434 lei n ultimul an de operare);

Plan de Afaceri

Situaia sintetic comparativ a indicatorilor financiari prognozat n Varianta 2, cu unele excepii nesemnificative, este mai slab dect n Varianta 1, dar cu valori inacceptabile pentru ali indicatori, astfel:

veniturile din exploatare sunt similare n ambele variante (n volum de 8.837.500 lei n ultimul an de operare a noii tehnologii); veniturile totale actualizate sunt similare n ambele variante (n volum cumulat actualizat de 56.295.054 lei); cheltuielile de exploatare sunt similare n ambele variante (n volum de 6.790.000 lei n ultimul an de operare a noii tehnologii); cheltuielile totale actualizate sunt similare n ambele variante (n volum cumulat actualizat de 43.252.438 lei); rata rezultatului din exploatare este similar n ambele variante (ca rezultat al unor venituri i cheltuieli egale n ambele variante, fiind de 23,17%); rata intern a rentabilitii financiare este mai mare n Varianta 2 (singura situaie favorabil pentru aceast variant, fiind de 7,95% fa de 5,04%); rata intern a rentabilitii economice este mai mare n Varianta 1 (care este 11,53%; de altfel, n Varianta 2 acest indicator nici nu se poate calcula, situaie care descalific Varianta 2); rata intern a rentabilitii comerciale este mai mare n Varianta 1 (fiind de 14,77% fa de 12,20%); durata de recuperare a investiiei este mai mic n Varianta 1 (fiind de 6,13 ani fa de 31,40 ani; de altfel, valoarea obinut n Varianata 2 este inaceptabil, descalificnd Varianta 2); rata rentabilitii capitalului investit este mai mare n Varianta 1 (fiind de 21,30% fa de 10,95%); rata acoperirii prin fluxul de numerar este mai mare n Varianta 1 (fiind de 1,4726 fa de 0,8894; pe de o parte, deoarece n Varianta 2 trebuie returnat o contribuie proprie mai mare, de 7.043.670 lei, care acoper ntreaga valoare a investiiei, fa de numai 3.310.185 lei n Varianta 1, care acoper numai cheltuielile eligibile ale investiiei; pe de alt parte, n Varianta 2 trebuie returnat ctre acionari/asociai un mprumut mai mare, de 1.724.000 lei, care a asigurat un cash-flow pozitiv n cei doi ani de implementare a proiectului, fa de numai 1.355.000 lei n Varianta 1); rata ndatorrii pe termen mediu i lung este mai mic n Varianta 1 (fiind de 4,02% fa de 7,28%); valoarea actualizat net este mai mare n Varianta 1 (fiind de 617.911 lei fa de -4.800.738 lei; de altfel, n Varianta 2 se obine o valoare negativ, descalificnd Varianta 2 ceea ce demonstreaz i nesustenabilitatea financiar pentru aceast variant); analiza cost/beneficiu este similar n ambele variante (care este 30,15%); disponibilul de numerar la sfritul perioadei este mai mare n Varianta 1 (fiind de 7.716.151 lei fa de 4.780.450 lei) .

Din compararea valorii indicatorilor dintre cele dou variante, rezult c Varianta 1 surclaseaz net Varianta 2. Situaia sintetic a indicatorilor financiari prognozat pentru Varianta 2, este prezentat n Tabelul nr. 9.9.

Plan de Afaceri

*** Valorile favorabile ale tuturor indicatorilor financiari analizai conduc la concluzia c Planul de afaceri aferent proiectului de investiie n Varianta 1 este fezabil i sustenabil, realizarea acesteia fiind oportun. Situaia sintetic comparativ a indicatorilor financiari prognozat pentru cele 2 variante analizate este prezentat n Tabelul nr. 9.10.

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.1. PROGNOZA VENITURILOR

Total An 1 2,0 5.000.000 5.000.000 0 5.000.000 0 Total An 2 2,5 6.250.000 6.250.000 0 6.250.000 0 Total An 3 2,5 6.250.000 6.250.000 0 6.250.000 0 Total An 4 3,0 7.500.000 7.500.000 0 7.500.000 0 Total An 5 3,0 7.500.000 7.500.000 0 7.500.000 0 Total An 6 3,0 7.500.000 7.500.000 0 7.500.000 0 Total An 7 3,0 7.500.000 7.500.000 0 7.500.000 0 Total An 8 3,5 8.750.000 8.750.000 0 8.750.000 0 Total An 9 3,5 8.750.000 8.750.000 0 8.750.000 0 Total An 10 3,5 8.750.000 8.750.000 0 8.750.000 0

Nr. Crt. 1 2

Categoria Suprafete reabilitate Venituri din vanzarea solurilor tip RUSA

UM KMp RON RON RON RON RON

Venituri productie proprie total 3 Alte venituri Total productie vanduta 4 Venituri din vanzari marfuri Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete Venituri din alte activitati Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare

5 6 7

RON RON RON

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

0 0 0

RON

RON RON

50.000 5.050.000

62.500 6.312.500

62.500 6.312.500

75.000 7.575.000

75.000 7.575.000

75.000 7.575.000

75.000 7.575.000

87.500 8.837.500

87.500 8.837.500

87.500 8.837.500

Total venituri din exploatare

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9. 2. PROGNOZA CHELTUIELILOR

Total An 1 Total An 2 Total An 3 Total An 4 Total An 5 Total An 6 Total An 7 Total An 8 Total An 9 Total An 10

Nr. Crt.

Categoria

UM

Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) - utilitati Servicii prestate de catre terti

RON

1.862.40 0 0

2.328.000

2.328.000

2.793.600

2.793.600

2.793.600

2.793.600

3.259.200

3.259.200

3.259.200

RON

RON

RON

0 1.862.40 0 1.063.01 4 294.986 1.358.00 0 213.691

Cheltuieli materiale total

RON

2.328.000

2.328.000

2.793.600

2.793.600

2.793.600

2.793.600

3.259.200

3.259.200

3.259.200

Cheltuieli cu personalul angajat Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Cheltuieli cu personalul total

RON

1.328.767

1.328.767

1.594.521

1.594.521

1.594.521

1.594.521

1.860.274

1.860.274

1.860.274

RON

368.733

368.733

442.479

442.479

442.479

442.479

516.226

516.226

516.226

RON

1.697.500

1.697.500

2.037.000

2.037.000

2.037.000

2.037.000

2.376.500

2.376.500

2.376.500

Cheltuieli cu amortizarile

RON

213.691

213.691

213.691

213.691

213.691

213.691

213.691

213.691

213.691

Alte cheltuieli de exploatare

RON

445.909 3.880.00 0

610.809

610.809

775.709

775.709

775.709

775.709

940.609

940.609

940.609

Cheltuieli pentru exploatare - total

RON

4.850.000

4.850.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

6.790.000

6.790.000

6.790.000

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.3. PROGNOZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 UM RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON RON Total An 1 5.000.000 0 0 50.000 5.050.000 1.862.400 1.358.000 213.691 445.909 3.880.000 1.170.000 496.528 478.709 735.000 478.709 17.819 1.187.819 Total An 2 6.250.000 0 0 62.500 6.312.500 2.328.000 1.697.500 213.691 610.809 4.850.000 1.462.500 0 478.709 550.000 478.709 -478.709 983.791 Total An 3 6.250.000 0 0 62.500 6.312.500 2.328.000 1.697.500 213.691 610.809 4.850.000 1.462.500 0 478.709 70.000 478.709 -478.709 983.791 Total An 4 7.500.000 0 0 75.000 7.575.000 2.793.600 2.037.000 213.691 775.709 5.820.000 1.755.000 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.276.291 Total An 5 7.500.000 0 0 75.000 7.575.000 2.793.600 2.037.000 213.691 775.709 5.820.000 1.755.000 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.276.291 Total An 6 7.500.000 0 0 75.000 7.575.000 2.793.600 2.037.000 213.691 775.709 5.820.000 1.755.000 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.276.291 Total An 7 7.500.000 0 0 75.000 7.575.000 2.793.600 2.037.000 213.691 775.709 5.820.000 1.755.000 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.276.291 Total An 8 8.750.000 0 0 87.500 8.837.500 3.259.200 2.376.500 213.691 940.609 6.790.000 2.047.500 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.568.791 Total An 9 8.750.000 0 0 87.500 8.837.500 3.259.200 2.376.500 213.691 940.609 6.790.000 2.047.500 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.568.791 Total An 10 8.750.000 0 0 87.500 8.837.500 3.259.200 2.376.500 213.691 940.609 6.790.000 2.047.500 0 478.709 0 478.709 -478.709 1.568.791

Categoria Cifra de afaceri Variatia stocurilor (+ pentru C; pentru D) Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare total Cheltuieli materiale total Cheltuieli cu personalul total Cheltuieli cu amortizarile Alte cheltuieli de exploatare Cheltuieli pentru exploatare total Rezultatul din exploatare Venituri financiare ultima transa fonduri nerambursabile Alte cheltuieli financiare restituire cofinantare la proiect Alte cheltuieli financiare restituire mprumut acionari/asociai Cheltuieli financiare - total Rezultatul financiar Rezultatul brut

Plan de Afaceri

Nr. Crt. 18 19

Categoria Impozitul pe profit (16%) Rezultatul net al exercitiului financiar

UM RON RON

Total An 1 190.051 997.768

Total An 2 157.407 826.385

Total An 3 157.407 826.385

Total An 4 204.207 1.072.085

Total An 5 204.207 1.072.085

Total An 6 204.207 1.072.085

Total An 7 204.207 1.072.085

Total An 8 251.007 1.317.785

Total An 9 251.007 1.317.785

Total An 10 251.007 1.317.785

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.4. PROGNOZA BILANTULUI SINTETIC

Nr. Crt. 1 2 I 3 4 5 II Categoria Active imobilizate - brute Valoarea amortizarii cumulate Active imobilizate - nete (1-2) Stocuri Creante Casa si conturi la banci Total active circulante (3+4+5) TOTAL ACTIV (I+II) III 6 7 8 IV 9 10 11 12 V 13 14 15 16 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an Imprumuturi si datorii la institutii de credit Datorii comerciale Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Imprumuturi si datorii la institutii de credit Datorii comerciale Restituire cofinantare proiect Alte datorii restituire mprumut acionari/asociai Subventii pentru investitii Capital social Rezultatul exercitiului financiar, inclusiv redeventa - repartizare profit la dividende - repartizare profit la rezerve (profitul reinvestiti) Anul 1 3.274.599 213.691 3.060.908 5.000.000 0 72.940 5.072.940 8.133.848 3.880.000 0 3.585.014 294.986 1.213.709 0 0 478.709 735.000 0 2.560.530 1.187.819 0 0 Anul 2 4.307.953 213.691 4.094.262 6.250.000 0 72.940 6.322.940 10.417.202 4.850.000 0 4.481.267 368.733 1.028.709 0 0 478.709 550.000 0 2.560.530 983.791 0 997.768 Anul 3 4.136.570 213.691 3.922.878 6.250.000 0 72.940 6.322.940 10.245.818 4.850.000 0 4.481.267 368.733 548.709 0 0 478.709 70.000 0 2.560.530 983.791 0 826.385 0 2.560.530 1.276.291 0 826.385 0 2.560.530 1.276.291 0 1.072.085 0 2.560.530 1.276.291 1.072.085 0 0 2.560.530 1.276.291 1.072.085 0 0 2.560.530 1.568.791 1.072.085 0 0 2.560.530 1.568.791 1.317.785 0 0 2.560.530 1.568.791 1.317.785 0 Anul 4 4.136.570 213.691 3.922.878 7.500.000 0 72.940 7.572.940 11.495.818 5.820.000 0 5.377.521 442.479 478.709 0 0 478.709 Anul 5 4.382.270 213.691 4.168.578 7.500.000 0 72.940 7.572.940 11.741.518 5.820.000 0 5.377.521 442.479 478.709 0 0 478.709 Anul 6 3.310.185 213.691 3.096.494 7.500.000 0 72.940 7.572.940 10.669.434 5.820.000 0 5.377.521 442.479 478.709 0 0 478.709 Anul 7 3.310.185 213.691 3.096.494 7.500.000 0 72.940 7.572.940 10.669.434 5.820.000 0 5.377.521 442.479 478.709 0 0 478.709 Anul 8 3.310.185 213.691 3.096.494 8.750.000 0 72.940 8.822.940 11.919.434 6.790.000 0 6.273.774 516.226 478.709 0 0 478.709 Anul 9 3.310.185 213.691 3.096.494 8.750.000 0 72.940 8.822.940 11.919.43 4 6.790.000 0 6.273.774 516.226 478.709 0 0 478.709 Anul 10 3.310.185 213.691 3.096.494 8.750.000 0 72.940 8.822.940 11.919.434 6.790.000 0 6.273.774 516.226 478.709 0 0 478.709

Plan de Afaceri
Nr. Crt. 17 VI Rezerve de ajustare Total capitaluri proprii TOTAL PASIV Categoria Anul 1 -708.210 3.040.139 8.133.848 Anul 2 -3.596 4.538.493 10.417.202 Anul 3 476.404 4.847.110 10.245.818 Anul 4 533.904 5.197.110 11.495.818 Anul 5 533.904 5.442.810 11.741.518 Anul 6 533.904 4.370.725 10.669.434 Anul 7 533.904 4.370.725 10.669.434 Anul 8 521.404 4.650.725 11.919.434 Anul 9 521.404 4.650.725 11.919.43 4 Anul 10 521.404 4.650.725 11.919.434

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.5. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada de implementare a proiectului anul 1
Flux de numerar previziuni - RON OPERATIUNEA/ PERIOADA I. A. Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Anul 1 al implementarii Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Total Anul 1 al implement arii

ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4) A1. Imprumuturi de la actionari/asociati A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR trane trimestriale Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) 125.000 2.834.045 0 0 65.000 30.000 195.000 195.000 30.000 195.000 195.000 30.000 3.894.045

125.000

65.000

30.000

195.000

195.000

30.000

195.000

195.000

30.000

1.060.000

1.675.480

1.675.480

1.675.480

1.675.480

1.158.565

1.158.565

B.

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni - RON B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte datorii financiare restituire mprumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil FEADR C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare Anul 1 al implementarii Total 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni - RON Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C) Anul 1 al implementarii 125.000 2.834.045 0 0 65.000 30.000 195.000 195.000 30.000 195.000 195.000 30.000 Total 3.894.045

D.

II. E .

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale Echipamente cercetare, alte active necorporale Inchiriere teren Marfuri Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Servicii prestate de catre terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate 69.928 19.405 16.250 0 69.928 19.405 16.250 0 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115 69.928 19.405 16.250 115

F. G. H.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I.

194.682

194.682

2.358.467

194.797

194.797

194.797

194.797

194.797

194.797

194.797

194.797

194.797

4.501.003

I1. I2. I3. I4. I5. I6. I7. I8.

75.028

75.028

75.028 2.163.670

75.028

75.028

75.028

75.028

75.028

75.028

75.028

75.028

75.028

900.333 2.163.670

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

6.667

80.000 0 839.139 232.861 195.000 1.149

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni - RON Alte plati aferente exploatarii Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1-K2+K3) K1. plati TVA K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al lunii precedente Anul 1 al implementarii 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 7.404 Total 88.851

I9.

J.

-194.682

-194.682

-2.358.467

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-194.797

-4.501.003

K.

-165.864 0 165.864 0

-165.864 0 165.864 0

-165.864 0 165.864 0

-165.864 0 165.864 0

-663.456 0 663.456 0 0 0 0

L. M. N.

O.

-165.864

-165.864

-165.864

-165.864

-663.456

P.

-194.682

-194.682

-2.192.603

-194.797

-194.797

-28.933

-194.797

-194.797

-28.933

-194.797

-194.797

-28.933

-3.837.547

III. Q. R.

-69.682 72.940

2.639.363 3.258

-2.192.603 2.642.621

-194.797 450.018

-129.797 255.221

1.067 125.424

203 126.491

203 126.694

1.067 126.897

203 127.964

203 128.167

1.067 128.370

56.497 72.940

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni - RON Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q) Anul 1 al implementarii -302.144 2.156.818 1.947.654 1.572.570 1.197.486 988.322 613.239 238.155 28.991 -346.093 -721.176 -930.340 Total -930.340

S.

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.6. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada de implementare a proiectului anul 2
Flux de numerar previziuni RON OPERATIUNE A/PERIOADA I. Luna 13 Luna 14 Luna 15 Luna 16 Luna 17 Anul 2 al implementarii Total Anul 2 al implemen tarii

Luna 18

Luna 19

Luna 20

Luna 21

Luna 22

Luna 23

Luna 24

ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A 4) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asocia ti) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

A.

85.000

210.000

4.048.636

4.343.636

85.000

210.000

295.000

2.393.543

2.393.543

2.393.543

2.393.543

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni RON A4. Ajutor nerambursabil FEADR trane trimestriale Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut cofinantare la proiect C.1.2. Rate la alte datorii financiare restituire mprumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil

Anul 2 al implementarii

Total

1.655.093

1.655.093

B.

C.

0 0

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni RON

Anul 2 al implementarii

Total

D.

FEADR C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-BC)

85.000

210.000

4.048.636

4.343.636

II. E .

ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar (E+F+G)

F. G. H.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni RON Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale Echipamente cercetare, alte active necorporale Inchiriere teren Marfuri Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Servicii prestate de catre terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate Alte plati aferente exploatarii Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1K2+K3) 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218 90.672 25.161 17.917 115 13.218

Anul 2 al implementarii

Total

I.

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

211.889

2.542.667

I1.

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

51.472 0 13.333

617.667 0 160.000 0 1.088.063 301.937 215.000 1.379 158.621

I2. I3. I4. I5. I6. I7. I8. I9.

J.

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-211.889

-2.542.667

K.

-222.830

-222.830

-222.830

-222.830

-891.320

Plan de Afaceri
Flux de numerar previziuni RON K1. plati TVA K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (JO) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al lunii precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q) 0 222.830 0

Anul 2 al implementarii 0 222.830 0 0 222.830 0 0 222.830 0

Total 0 891.320 0 0

L.

M.

N.

O.

-222.830

-222.830

-222.830

-222.830

-891.320

P.

-211.889

-211.889

10.941

-211.889

-211.889

10.941

-211.889

-211.889

10.941

-211.889

-211.889

10.941

-1.651.348

III.

Q.

-126.889

-1.889

4.059.576

-211.889

-211.889

10.941

-211.889

-211.889

10.941

-211.889

-211.889

10.941

2.692.288

R.

129.437

2.548

659

4.060.236

3.848.347

3.636.458

3.647.399

3.435.510

3.223.621

3.234.562

3.022.673

2.810.784

129.437

S.

2.548

659

4.060.236

3.848.347

3.636.458

3.647.399

3.435.510

3.223.621

3.234.562

3.022.673

2.810.784

2.821.725

2.821.725

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.7. PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT pe perioada Planului de afaceri (Sustenabilitatea financiar a proiectului)
Flux de numerar - previziuni - RON OPERATIUNEA/PERIOADA I. A. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE Total intrari de lichiditati din: (A1+A2+A3+A4+A5) A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati) A2. Vanzari de active, inclusiv TVA A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. + A.3.2.) A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect (contribuie proprie) A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare A4. Ajutor nerambursabil FEADR ultima tran A5. Profitul reinvestit B. Total iesiri de lichiditati prin investitii: (B1+B2+B3) B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA B2. Achizitii de active fixe necorporale, inclusiv TVA B3. Cresterea investitiilor in curs 496.528 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 718.063 718.063 997.768 0 826.385 0 826.385 0 1.072.085 0 0 0 0 0 0 1.214.591 997.768 826.385 826.385 1.072.085 0 0 0 0 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

Plan de Afaceri
Total iesiri de lichiditati prin finantare (C1+C2) C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.) C.1.1. Rate la imprumut cofinantare la proiect C.1.2. Rate la imprumut de la actionari/asociati C.1.3. Rate la alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.) C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare D. II. E. F. G. H. I. I1. I2. I3. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C) ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA Incasari din activitatea financiara pe termen scurt Credite pe termen scurt Total intrari de numerar (E+F+G) Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care: Materii prime si materiale Echipamente cercetare, alte active necorporale Inchiriere teren 5.050.000 3.880.000 1.862.400 0 0 6.312.500 4.850.000 2.328.000 0 0 6.312.500 4.850.000 2.328.000 0 0 7.575.000 5.820.000 2.793.600 0 0 7.575.000 5.820.000 2.793.600 0 0 7.575.000 5.820.000 2.793.600 0 0 7.575.000 5.820.000 2.793.600 0 0 8.837.500 6.790.000 3.259.200 0 0 8.837.500 6.790.000 3.259.200 0 0 8.837.500 6.790.000 3.259.200 0 0 5.050.000 6.312.500 6.312.500 7.575.000 7.575.000 7.575.000 7.575.000 8.837.500 8.837.500 8.837.500 882 -30.941 277.676 347.676 593.376 -478.709 -478.709 -478.709 -478.709 -478.709

C.

1.213.709

1.028.709

548.709

478.709

478.709

478.709

478.709

478.709

478.709

478.709

1.213.709 478.709 735.000

1.028.709 478.709 550.000

548.709 478.709 70.000

478.709 478.709

478.709 478.709

478.709 478.709

478.709 478.709

478.709 478.709

478.709 478.709

478.709 478.709

Plan de Afaceri
I4. I5. I6. I7. I8. I9. J. Marfuri Aferente personalului angajat Asigurari si protectie sociala Servicii prestate de catre terti Impozite, taxe si varsaminte asimilate amortizarea Alte plati aferente exploatarii Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA (H-I) Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1K2+K3) K1. plati TVA K2. rambursari TVA K3. impozit pe profit L. M. N. O. P. III. Q. R. Rambursari de credite pe termen scurt Plati de dobanzi la credite pe termen scurt Dividende Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N) Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O) FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW) Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) Disponibil de numerar al perioadei precedente Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (Q+R) 459.858 2.821.725 83.277 3.281.584 871.894 3.364.861 1.137.691 4.236.755 1.383.391 5.374.445 139.772 6.757.836 139.772 6.897.608 226.257 7.037.380 226.257 7.263.637 226.257 7.489.894 711.024 458.976 1.348.282 114.218 868.282 594.218 964.986 790.014 964.986 790.014 171.534 1.136.519 618.481 171.534 1.136.519 618.481 210.846 1.342.534 704.966 210.846 1.342.534 704.966 210.846 1.342.534 704.966 213.691 445.909 1.170.000 213.691 610.809 1.462.500 213.691 610.809 1.462.500 213.691 775.709 1.755.000 213.691 775.709 1.755.000 213.691 775.709 1.755.000 213.691 775.709 1.755.000 213.691 940.609 2.047.500 213.691 940.609 2.047.500 213.691 940.609 2.047.500 0 1.063.014 294.986 0 1.328.767 368.733 0 1.328.767 368.733 0 1.594.521 442.479 0 1.594.521 442.479 0 1.594.521 442.479 0 1.594.521 442.479 0 1.860.274 516.226 0 1.860.274 516.226 0 1.860.274 516.226

K.

711.024 520.973 0 190.051

798.282 640.876 0 157.407

798.282 640.876 0 157.407

964.986 760.779 0 204.207

964.986 760.779 0 204.207

964.986 760.779 0 204.207

964.986 760.779 0 204.207

1.131.689 880.682 0 251.007

1.131.689 880.682 0 251.007

1.131.689 880.682 0 251.007

S.

3.281.584

3.364.861

4.236.755

5.374.445

6.757.836

6.897.608

7.037.380

7.263.637

7.489.894

7.716.151

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.8. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI RUSA VARIANTA 1 (cu proiect, cu finanare nerambursabil)
INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 1 Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri (VA) totale actualizate

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

RON

3.310.185

RON

5.050.000

6.312.500

6.312.500

7.575.000

7.575.000

7.575.000

7.575.000

8.837.500

8.837.500

8.837.500

RON

56.295.054

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Cheltuieli totale actualizate (CA) Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%

RON

3.880.000

4.850.000

4.850.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

6.790.000

6.790.000

6.790.000

RON

43.252.438

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

5,04%

Plan de Afaceri

INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 8 Specificatie Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% Rata rentabilitii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5% Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

11,53%

14,77%

10

Ani

6,13

11

13,87%

3,45%

17,95%

23,87%

23,87%

18,68%

18,68%

21,30%

21,30%

21,30%

12

Numeric

0,38

0,11

1,08

1,65

1,65

1,2920

1,2920

1,4726

1,4726

1,4726

13

14,92%

9,88%

5,36%

4,16%

4,08%

4,49%

4,49%

4,02%

4,02%

4,02%

14

5%

15

RON

617.911

16

30,15%

17

RON

3.281.584

3.364.861

4.236.755

5.374.445

6.757.836

6.897.608

7.037.380

7.263.637

7.489.894

7.716.151

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.9. SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI RUSA VARIANTA 2 (fr proiect, cu contribuie proprie totala)
INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 1 Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Venituri totale actualizate (VA) Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente Cheltuieli totale actualizate (CA) Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

RON

7.043.670

RON

5.050.000

6.312.500

6.312.500

7.575.000

7.575.000

7.575.000

7.575.000

8.837.500

8.837.500

8.837.500

RON

56.295.054

RON

3.880.000

4.850.000

4.850.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

5.820.000

6.790.000

6.790.000

6.790.000

RON

43.252.438

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

23,17%

7,95%

Plan de Afaceri

INDICATORI FINANCIARI

Anul UM Nr. crt. 8 Specificatie Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% Rata rentabilitii comerciale (rRcom) trebuie sa fie minim 5% Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) trebuie sa fie minim 5% Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei trebuie sa fie pozitiv

Total an 1

Total an 2

Total an 3

Total an 4

Total an 5

Total an 6

Total an 7

Total an 8

Total an 9

Total an 10

Valoare

#NUM!

12,20%

10

Ani

31,40

11

7,03%

9,94%

9,94%

11,73%

11,73%

9,72%

9,72%

10,95%

10,95%

10,95%

12

Numeric

0,47

0,90

0,81

0,95

0,95

0,7896

0,7896

0,8894

0,8894

0,8894

13

12,96%

7,57%

8,63%

7,67%

7,51%

8,13%

8,13%

7,28%

7,28%

7,28%

14

5%

15

RON

-4.800.738

16

30,15%

17

RON

2.792.430

3.526.601

3.996.388

4.591.973

5.433.257

5.250.805

5.068.353

4.972.385

4.876.417

4.780.450

Plan de Afaceri

Tabelul nr. 9.10. SITUATIA SINTETICA COMPARATIV A INDICATORILOR FINANCIARI RUSA

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. 1 UM Specificatie Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA V1 V2 Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului V1 V2 3 Venituri totale actualizate (VA) V1 V2 4 Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente V1 V2 5 Cheltuieli totale actualizate (CA) V1 V2 Valoare Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

RON RON

3.310.185 7.043.670

RON

5.050.000

6.312.500

6.312.500

7.575.000

7.575.000

7.575.000

7.575.000

8.837.500

8.837.500

8.837.500

RON RON RON RON RON RON RON

5.050.000

6.312.500

6.312.500

7.575.000

7.575.000

7.575.000

7.575.000

8.837.500

8.837.500

8.837.500

56.295.054 56.295.054 3.880.000 3.880.000 4.850.000 4.850.000 4.850.000 4.850.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 5.820.000 6.790.000 6.790.000 6.790.000 6.790.000 6.790.000 6.790.000

43.252.438 43.252.438

Plan de Afaceri

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. 6 UM Specificatie Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10% V1 V2 7 Rata intern a rentabilitii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5% V1 V2 8 Rata intern a rentabilitii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5% V1 V2 9 Rata rentabilitii comerciale (rRcom) trebuie sa fie minim 5% V1 V2 10 Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani V1 V2 11 Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) trebuie sa fie minim 5% V1 V2 Valoare Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

% % % % % % % % Ani Ani % %

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17% 5,04% 7,95%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

23,17% 23,17%

11,53% #NUM! 14,77% 12,20% 6,13 31,40 13,87% 7,03% 3,45% 9,94% 17,95% 9,94% 23,87% 11,73% 23,87% 11,73% 18,68% 9,72% 18,68% 9,72% 21,30% 10,95% 21,30% 10,95% 21,30% 10,95%

Plan de Afaceri

INDICATORI FINANCIARI Anul Nr. crt. UM Specificatie Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2 V1 V2 13 Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60% V1 V2 14 Rata de actualizare Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva V1 V2 16 Analiza cost/beneficiu trebuie sa fie minim 5% V1 V2 17 Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv V1 V2 Valoare Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

12

Numeric

0,38

0,11

1,08

1,65

1,65

1,2920

1,2920

1,4726

1,4726

1,4726

Numeric % % %

0,47 14,92% 12,96%

0,90 9,88% 7,57%

0,81 5,36% 8,63%

0,95 4,16% 7,67%

0,95 4,08% 7,51% 5%

0,7896 4,49% 8,13%

0,7896 4,49% 8,13%

0,8894 4,02% 7,28%

0,8894 4,02% 7,28%

0,8894 4,02% 7,28%

15

RON RON % % RON 3.281.584 3.364.861 4.236.755 5.374.445

617.911 -4.800.738 30,15% 30,15% 6.757.836 6.897.608 7.037.380 7.263.637 7.489.894 7.716.151

RON

2.792.430

3.526.601

3.996.388

4.591.973

5.433.257

5.250.805

5.068.353

4.972.385

4.876.417

4.780.450