Sunteți pe pagina 1din 9

Daca prejudiciul este cauzat prin incalcarea unei obligatii asumata printr-un contract, este angajata RASPUNDEREA CIVILA

CONTRACTUALA este definita ca fiind obligatia debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului sau prin neexecutarea, executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat. CONDITIILE RASPUNDERII CONTRACTUALE: 1. FAPTA ILICITA, care consta in neexecutarea, executarea necorespunztoare ori cu ntrziere a obligaiilor contractuale asumate de debitor prin contractul valabil incheiat cu creditorul. 2. SA EXISTE UN PREJUDICIU PATRIMONIAL , adica el sa fie cert.(este CERT cand existenta sa este sigura si poate fi stabilita intinderea lui) Sunt certe prejudiciile actuale si prejudiciile viitoare care este sigur ca se vor produce: prejudiciile actuale sunt acelea care s-au produs in totalitate pana la data cand se cere repararea lor prejudiciile viitoare si certe sunt acelea care nu s-au produs, dar este sigur ca se vor produce si pot fi evaluate in prezent, pe baza de elemente suficiente NEPATRIMONIAL, caz in care repararea lor baneasca este admisa cu valoare de regula generala de doctrina juridica si practica judiciara, daca au fost cauzate de o fapta ilicita extracontractuala.Dar, angajarea raspunderii contractuale pentru prejudiciile nepatrimoniale are un domeniu restrans de aplicatie. Repararea baneasca a unor asemenea prejudicii intervine in contractele de transport de persoane, cele de valorificare a drepturilor de autor si de inventator, precum si in alte contracte ce cuprind obligatii implicite de protectie a persoanelor, cum sunt cele hoteliere, de organizare si de vizionare a spectacolelor,

sau de organizare a jocurilor sportive. Despagubirile care se acorda se numesc daune, iar actiunea in justitie poarta denumirea de actiune in repararea daunelor morale. 3. SA EXISTE UN RAPORT DE CAUZALITATE INTRE FAPTA ILICITA A DEBITORULUI SI PREJUDICIUL CREDITORULUI art.1086 C.civ. dispune ca daunele-interese sa cuprinda doar ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei art.1082 C.civ.:existenta raportului de cauzalitate in materia contractuala este prezumata de lege art.1083 C.civ.: debitorul nu poate fi obligat la plata de daune-interese atunci cand neexecutarea lato sensu a prestatiei sau prestatiilor se datoreaza fortei majore sau unui caz fortuit, fapta creditorului sau a unei terte persoane. Cand neexecutarea lato sensu a obligatiilor debitorului se datoreaza fortei majore sau cazului fortuit, se produc urmatoarele consecinte: In contractele unilaterale, obligatiile debitorului se sting Contractele sinalagmatice inceteaza pe deplin drept, adica nu mai au fiinta, deoarece obligatiile partilor fiind reciproce si interdependente, imposibilitatea fortuita de executare a obligatiilor uneia dintre parti, stinge si obligatiile celeilalte parti. Riscurile neexecutarii contractului se suporta de debitorul obligatiilor imposibil de executat. In contractele cu executare succesiva, forta majora si cazul fortuit, actionand numai temporar, vor avea ca efect stingerea doar a acelor obligatii a caror executare a devenit imposibila; debitorul va fi tinut sa execute in natura obligatiile scadente, dupa incetarea cauzei straine, in afara de cazul cad dovedeste ca a facut imposibila si executarea acestora. In contractele cu executare succesiva si a celor afectate de un termen, forta majora si cazul fortuit pot avea ca efect si

suspendarea executarii contractului pe durata de timp cat actioneaza aceste cauze straine, creditorul neputand pretinde de la debitor indeplinirea obligatiei, cum ar fi predarea lucrului sau plata pretului, si nici daune- interese moratorii. Proba raportului de cauzalitate intre fapta debitorului si prejudiciul suferit de creditor trebuie facuta de creditor, daca intinderea prejudiciului nu este stabilita de lege (cum este cazul obligatiilor al caror obiect este o suma de bani, situatie in care despagubirea consta in dobanda legala). 4. CULPA, GRESEALA SAU VINOVATIA DEBITORULUI: condamnarea debitorului la plata daunelor-interese este subordonat existenei unei culpe ntemeiate pe neexecutarea, executarea necorespunztoare sau cu ntrziere a obligaiilor contractuale. Esena principiului culpabilitii const n raportul de cauzalitate ntre culp i neexecutare. Culpa este starea psihologic, intern, subiectiv a debitorului, o diligen insuficient care se manifest printr-o eroare de conduit, previzibil i evitabil. In cazul raspunderii contractuale exista o prezumtie de culpa, in sensul ca debitorul este prezumat de a se afla in culpa. ? trebuie sau nu sa fie dovedita? raspunsul il gasim in considerarea clasificarii obligatiilor contractuale dupa obiectul lui in: OBLIGATII DE REZULTAT: culpa debitorului este prezumata; prezumtie relativa si opereaza de indata ce creditorul face dovada ca debitorul nu a realizat sau obtinut rezultatul la care s-a obligat. creditorul nu este tinut sa probeze culpa debitorului, dar va trebui sa dovedeasca lipsa unei conduite speciale, ori executarea neconforma ori defectuoasa a obligatiei. OBLIGATII DE MIJLOACE SAU DE DILIGENTA: in acest caz, debitorul se obliga sa puna in valoare toate mijloacele necesare si sa desfasoare o activitate diligenta pentru a obtine un anumit rezultat.El nu garanteaza acel rezultat. nerealizarea rezultatului nu are ca efect prezumarea automata a culpei

debitorului creditorul este tinut sa faca dovada ca debitorul a fost in culpa de a nu fi folosit mijloacele adecvate si nu a desfasurat o activitate diligenta care ar fi putut duce la realizarea acelui rezultat. Cazul fortuit+forta majora (eveniment strain debitorului, imprevizibil) sunt cazuri de exonerare a raspunderii contractuale. Dar sunt considerate relative pentru ca uneori sunt considerate cauze imputabile debitorului. Important este ca trebuie examinat continutul contractului pentru a se stabili conduita pe care ar fi trebuit sa o aiba debitorul in vederea indeplinirii obligatiilor contractuale, cu atat mai mult cu cat debitorul poate sa-si asume anumite riscuri prin contract. CONDIIILE ACORDRII DESPGUBIRII: rspunderea contractual a debitorului este angajat atunci cnd, prin fapta sa culpabil, s-a produs un prejudiciu n patrimoniul creditorului. DAUNE-INTERESE- despagubirile in bani pe care debitorul este indatorat sa le plateasca in scopul repararii prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiilor contractuale.In momentul in care sunt intrunite cele patru conditii ale raspunderii contractuale, creditorul are dreptul de a pretinde debitorului plata de daune-interese, care are caracter pecuniar (este intotdeauna stabilita in bani). CONDIII: Prejudiciul-paguba este condiia pentru acordarea despgubirilor cuvenite creditorului; trebuie s ndeplineasc anumite condiii: Trebuie s cuprind att pierderea efectiv produs DAMNUM EMERGENS, ct i ctigul pe care creditorul l-ar fi putut realiza LUCRUM CESSANS

Prejudiciul previzibil la momentul ncheierii contractului; debitorul nu rspunde dect de daunele-interese care au fost prevzute la ncheierea contractului, cnd nemplinirea obligaiei nu provine din dolul su Prejudiciul care va fi reparat este numai prejudiciul direct care se afl n legtur cauzal cu faptul care a generat neexecutarea contractului Punerea n ntrziere a debitorului consta in manifestarea unilaterala de vointa prin care creditorul pretinde executarea prestatiei ce I se datoreaza de catre debitor. Creditorul poate obine daune-interese mai nti pentru ntrziere n executare i apoi pentru neexecutare. potrivit art.1079 C.civ. punerea in intarziere a debitorului se face printr-o notificare sau somatie de plata trimisa prin intermediul executorului judecatoresc; acelasi articol prevede ca debitorul este de drept pus in intarziere, fara somatie de plata, in urmatoarele cazuri: a) In situatiile anume prevazute de lege b) Cand s-a prevazut expres in contract ca debitorul va fi in intarziere la implinirea termenului, fara a fi nevoie de notificare c) Cand obligatia, prin natura sa, nu putea fi indeplinita decat pana la un anumit termen, pe care debitorul nu l-a respectat d) In cazul neexecutarii obligatiilor de a nu face e) In cazul obligatiilor continue, cum sunt obligatiile de furnizare a apei, energiei electrice, gazului si obligatia de intretinere a unei persoane ori de conservare sau paza a unui bun Produce urmatoarele efecte juridice: a) Din acel moment se constata refuzul debitorului de a executa obligatiile, astfel incat creditorul va avea dreptul sa pretinda plata de daune-interese compensatorii b) Din acel moment, debitorul datoreaza creditorului dauneinterese moratorii

c) Daca obligatia are ca obiect prestatia de a da un bun individual determinat, in urma punerii in intarziere, nepredarea bunului are ca efect obligatia debitorului de a suporta riscul pieirii fortuite a acestuia, cu toate ca dreptul de proprietate a fost transmis creditorului in momentul incheierii contractului. CLASIFICAREA DAUNELOR-INTERESE: COMPENSATORII: sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a-I repara prejudiciul ce I-a fost cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor; inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor contractuale, si deci nu se cumuleaza cu aceasta. MORATORII: sunt despagubirile in bani care reprezinta echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor; se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a obligatiei sau cu plata de dauneinterese compensatorii. COMINATORII: creatie a practicii judiciare; amenzi civile pe care debitorul le plateste pentru neexecutarea deindata a unei obligatii ce i s-a impus printr-o hotarare judecatoreasca. EVALUAREA DAUNELOR-INTERESE : exista trei modalitati de stabilire a intinderii daunelor-interese: A.EVALUAREA JUDICIARA: se face prin hotarare judecatoreasca de catre instantele de judecata (se face cu respectarea principiului repararii integrale a prejudiciului in scopul repunerii creditorului in situatia in care s-ar fi aflat daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a indatorat) Intinderea daunelor-interese se stabileste luand in calcul doua elemente: DAMNUM EMERGENS = pierderea efectiv suferita: micsorarea patrimoniului creditorului cauzata de neexecutarea lato sensu a obligatiilor contractuale de catre debitor

LUCRUM CESSANS = beneficiul nerealizat: adica sporul patrimonial pe care l-ar fi obtinut creditorul, in conditiile obisnuite ale circuitului civil, daca debitorul ar fi executat intocmai, in natura si la timp, obligatiile la care s-a indatorat prin vointa sa. Debitorul este tinut sa repare numai prejudiciul previzibil, adica paguba obisnuita care a fost sau a putut fi cunoscuta la momentul incheierii contractului. (art.1085 C.civ.) Daca insa, neexecutarea obligatiilor contractuale se datoreaza dolului debitorului, el va fi obligat sa repare si daunele imprevizibile De asemenea, debitorul este obligat sa repare numai prejudiciul ce constituie o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei nu sunt supuse repararii prejudiciile indirecte. B. EVALUAREA CONVENTIONALA: cand prin acordul partilor se stabilesc intinderea despagubirilor ce pot avea loc, inainte de producerea prejudiciului clauza penala (conventia prin care partile evalueaza anticipat daunele-interese contractuale): despagubirile se stabilesc de regula intr-o suma forfetara;clauza penala poate fi stipulata intr-o clauza expresa cuprinsa in contract sau intr-o conventie ulterioara, incheiata inainte de neexecutarea obligatiilor. Pentru a obtine plata sumei stabilita in clauza penala este suficient ca creditorul sa dovedeasca neexecutarea, executarea necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiei. Suma de bani prevazuta in clauza penala se datoreaza in locul daunelor-interese care s-ar putea stabili pe cale judiciara. Clauza penala devine exigibila cand sunt intrunite conditiile raspunderii contractuale a debitorului. Clauza penala are forta obligatorie intre partile contractante si se impune a fi respectata intocmai si de instantele de judecata. suma stabilita nu poate fi modificata de instanta de judecata. Art.1070 C.civ. prevede ca miscorarea este admisibila numai in cazul in care obligatia principala a fost executata partial.

Suma stabilita in clauza penala se cumuleaza cu executarea partiala in natura, precum si atunci cand a fost stipulata in vederea evaluarii anticipate a daunelor-interese moratorii. FUNCIILE CLAUZEI PENALE: funcia de garanie: prin clauza penal debitorul asigur creditorului un lucru pentru executarea unei obligaii. Funcia mobilizatoare a debitorului: cnd cuantumul penalitii este mai mare dect valoarea prejudiciului Funcia sancionatoare: cnd obiectul clauzei penale are o valoare mai mare dect cuantumul daunelor-interse i atunci cnd prejudiciul lipsete complet. Funcia compensatorie, de evaluare i de acoperire a pagubei de ctre debitor CATEGORII DE CLAUZE PENALE: n funcie de fapta ilicit i culpabil a debitorului ALTERNATIVE, atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor, NU SE POATE CUMULA penalitatea cu executarea lor in natura si nici nu poate fi cumulata cu acordarea de daune-interese compensatorii prin hotarare judecatoreasca. CUMULATIVE, cnd clauza penal prevede penaliti pentru ntrziere, acestea se pot cumula att cu executarea n natur, ct i cu penalitile pentru neexecutare. EXCLUSIV, cnd prile au convenit ca n cazul neexecutrii, executrii necorespunttoare ori cu ntrziere, s se pretind numai penaliti, chiar dac executarea n natur este posibil. C. EVALUAREA LEGALA: se aplica doar sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a da o suma de bani. Debitorul poate fi obligat sa plateasca numai daune-interese moratorii cumulate cu executarea obligatiei. Art.1088-1089 C.civ. reguli speciale:

a) CREDITORUL nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin intarzierea in executarea obligatiei este instituita prezumtia ca ori de cate ori un creditor a fost lipsit de folosinta sumei de bani datorata de debitor, el a suferit un prejudiciu (art.1088 al.2 C.civ.) b) Daunele-interese moratorii sunt datorate din ziua intentarii cererii de chemare in judecata a debitorului; (nu este suficienta simpla notificare, prin somatie de plata) c) Daunele-interese moratorii sunt evaluate de lege, adica ele nu pot fi mai mari decat dobanda legala (art.1088 al.1C.civ.) exista exceptii de la aceasta regula in materie comerciala, in cazul fidejusiunii si a contractului de societate. d) Dobanda sau daunele-interese moratorii se calculeaza numai asupra sumei datorate si nu pot fi percepute anticipat. Clauza prin care s-ar stipula in contract obligatia de a plati dobanda la dobanda este nula (art.1089 al.2 C.civ. = ANATOCISM) dobanda la dobanda este admisibila doar atunci cand ea a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca sau printr-o conventie speciala, DAR NUMAI IN URMATOARELE CAZURI: daca dobanda se datoreaza pe cel putin un an implinit, dobanzile sa fi ajuns la scadenta , creditorul trebuie sa reinnoiasca conventia de anatocism dupa fiecare scadenta