UNIVERSITATEA OVIDIUSCONSTANTA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALA SI MARITIMA SPECIALIZAREA: AR IV-IFR

PROIECT
TEROTEHNICA
INDRUMATOR :Dr.Ing.Pomazan N.

STUDENT LASCU MARIAN SPECIALIZAREA: A.R.IFR.ANUL.IV

ANUL UNIVERSITAR 2009-2010

I.

Introducere

Prin prezenta tem de proiect se dorete a se instrui studentul cu metodele analitice de stabilire i organizare a unui parc auto. Astfel, prin prezentarea unui numr de autovehicule, a scopului acestora i al tipului i timpului necesar de lucrri ce trebuie alocate lor, studentul trebuie s parcurg etapele de rezolvare ale unor probleme specifice, ce determin dimensionarea unui atelier care deservete un parc auto. Finalizarea acestui proiect are ca rezultate att date analitice care determin necesarul de for de munc i repartizarea sa, ct i o forma grafic de interpretare fizic a atelierului i utilitilor lui. Mentenana reprezint un obiectiv deosebit de important pentru

Terotehnica Automobilelor i se refer la coninutul i organizarea lucrrilor de ntreinere tehnic i reparaii necesare automobilelor, n condiiile unei exploatri tehnice cu costuri ct mai reduse, fr a se afecta exploatarea comercial; se urmrete reducerea pn la eliminare, n cazul ideal, a acestor lucrri, fr a se diminua capacitatea optim de realizare a sarcinilor automobilului. Mentenana se grupeaz n dou componente, astfel: - mentenana preventiv (denumit PREMENT), care se poate programa i care trebuie s asigure meninerea automobilului n stare tehnic normal de funcionare, prin executarea unor lucrri de ntreinere periodic i nlocuirea sistematic a unor componente nainte de defectarea previzibil mentenana corectiv (denumit CORMENT), care cuprinde lucrri neprogramabile, impuse de defectarea unor componente sau de evenimente rutiere, necesare pentru refacerea strii tehnice a automobilului. n cazul de fa, lucrrile de mentenan preventiv cuprind operaii referitoare la control-diagnosticare, strngere-fixare, reglaje i ungeri. nlocuirea sistematic de componente se refer la elemente ca lubrifiani, filtre, curele de
2

transmisie, lichide speciale, alte componente a cror integritate nu poate fi neglijat pentru starea tehnic a automobilului. 3.1. Parcursul annual Problema comuna ambelor tipuri de teme de proiect este parcursul anual PA care se calculeaza cu relatia : PA = NA x CUP x PMZ x ZL x CMD NA= 150 autocamioane CUP=0,82 anual/zile lucratoare PMZ=200 km.efectivi ZL=255zile CMD=1,00 PA=150X0,82X200X255X1,00 PA=6273000. km.echivalenti Consideram anul calendaristic de 365 zile ZL=365-52X2-6 52X2 reprezinta sambata si duminica - 6 reprezinta urmatoarele zile : 1-2 ianuarie,20 aprile, a doua zi de Paste, 1 Mai, 1 Decembrie , 25 Decembrie ) In care : NA = numarul de automobile aflat in parcul dat in tema CUP = coeficientul de utilizare al parcului PMZ = parcursul mediu annual ZL = numar anual de zile lucratoare CMD = categoria medie de drum Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezinta raportul dintre numarul de automobile active si numarul de automobile aflate in parcul inventar al unitatii de transport intr-o anumita perioada de timp (ora,zi,luna,an) ; La nivel annual, trebuie sa se tina seama daca este precizat la zile calendaristice (365-366) sau la zile lucratoare . Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat in km. efectivi sau in km echivalenti; Daca este exprimat in km echivalenti atunci CMD=1. Numarul de zile lucratoare ZL reprezinta numarul de zile din anul luat in calcul, din care se scad : - numarul zilelor de duminica; - numarul zilelor de sambata (daca proiectantul a avut in vedere ca saptamana de lucru se refera la 5 zile lucratoare); - numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca zile de sarbatoare (1-2 ianuarie, a doua zi de Paste, 1 Mai, 1 , 25, 26 Decembrie s.a.)
3

[Km. echivalenti]

Se precizeaza ca numarul de zile lucratoare penru automobile (ZL) este diferit (si mai mare) fata de numarul de zile lucratoare pentru un lucrator ) Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul mediu zilnic sa fie transformat din km. efectivi in km. echivalenti, tinandu-se seama de : - starea carosabilului ; conform [3], se tine seama de coeficientii de drum precizati in tabelul 3.1.1; - utilizarea automobilului in localitati urbane tabelul 3.1.2.; - tractarea de remorci, semiremorci sau alte autovehicule tabelul 3.1.3. Parursul mediu zilnic PMZ exprimat in km. efectivi se imparte in functie de zona de lucru data in tema, pe categorii de drum, pe segmente lucrate in mediul urban sip e segmente de remorcare; fiecare segmentare a PMZ exprimat in km. efectivi se fac independent pentru fiecare situatie in parte. Tabelul 3.1.1. Categoria de drum I(M) Coeficientul de drum Simbolul D1 Coeficientul de drum Valoarea 0.9 Descrierea starii drumului

II(K)

D2

1.0

III(T)

D3

1.1

IV(L)

D4

1.2

V(E)

D5

1.4

VI(H)

D6

1.6

Drumurile asfaltate in stare buna (beton asfaltic, macadam asfaltic, macadam cu tratament dublu, ballast bituminat, beton de ciment). Drumuri pavate (cu calupuri, cu pavele normale sau abmorme) in stare buna. Drumuri macademizate si impietruite in stare buna. Drumuri asfaltate, pavate, macadamizate si impietrite in stare mediocre, care impun schimari de viteza pe cca. 20% din parcurs. Drumuri de pamant si terasamente in stare buna. Drumuri pavate cu piata bruta, blovani de rau si nisipate in stare buna. Drumuri impietruite cu piatra sparta, pietris sau macadamizate si pavate cu piatra si bolovani de rau in stare mediocre. Drumurile din categoria K si T cu declivitati ce impun schimbari de viteza pe cca. 40% din parcurs. Drumuri a caror stare impune schimbari de viteza pe cca. 70% din parcurs. Drumuri de pamant si terasamente in stare mediocre. Drumuri pavate cu bolovani de rau sau cu piatra in stare rea. Toate celelalte drumuri cu o stare de viabilitate sau care prezinta declivitati ce nu permit circulatia cu viteze mai mari de 15 km/or pe toata lungimea lor.

Corectiile rezultate din calcul se insumeaza si prin raportarea rezultatului la parcursul mediu zilnic in km. efectivi, se obtine categoria medie de drum (CMD).
4

Parcursul annual (PA) astfel calculate reprezinta principalul element de dimensionare in tema de proiect. Tabelul 3.1.2 Nr. crt. Grupa de automobile Sporul specific pentru circulatie in localitatile urbane u [Km. echiv. / 100 Km] Municipiul Orase, Celelate orase Bucuresti municipii sau resedinta de judet 2 3 4 20 10 10 5 -

0 1.

2.

3.

1 Autoturisme si derivate echipate cu : - motoare cu aprinde prin scanteie (m.a.s.); - motoare cu aprindere prin compresie (m.a.c.) Automobile destinate transporturilor de marfuri sau de calatori, precum si cele derivate din acestea : Echipate cu m.a.s.: - fara remorca - cu remorca sau semiremorca Echipate cu m.a.c. : - fara remorca - cu remorca, semiremorca sau trailer Autobuze destinate transporturilor urbane de calatori prevazute cu statii obligatorii de oprire Echipate cu m.a.s.: Echipate cu m.a.c.: Cu cutii de viteze mecanice: - fara remorca - cu semiremorca Cu cutii de viteze hidromecanice : - fara remorca - cu semiremorca

15 20 5 10

10 15 5 10

5 10 5

35 30 45 35 45

30 20 25 25 35

10 5 10 10 15

Parcursul echivalent in functie de starea carosabilului se obtine din relatia : PE1 = (28 x 1,2) + (140 x 1,0) + (32 x 0.9) = 202,4 km.echivalenti - pentru circulatia in municipiul Constanta (vezi tab. 3.1.2.) : PE2 = parcurs efectiv / 100 x u = 140/100 x 15 = 21 km.echivalenti PE2=(140/100)X15 PE2=21 KM echivalenti pentru parcursul cu remorca (vezi tab. 3.1.3):
5

PE3 = parcurs efectiv cu remorca/100 x t = 105/100 x 10 = 10,5 km.echivalenti PE3=(105/100)X10 PE3=10,5 KM Parcursul zilnic in km. echivalenti rezulta din insumarea celor trei rezultate din calculul pe segmente : PMZ (km. echiv.) = PE1 + PE2 + PE3 = 202,4+ 21 +10,5 PMZ= 233,9 KM echivalenti Categoria medie de drum va fi ; CMD = PMZ echivalent : PMZ = 233,9 : 200 = CMD=1,1695

3.2. PREMENT Productivitate Se refera la numarul de revizii tehnice si schimburi de ulei necesar a se realize la nivelul anului si respective, pe zi lucratoare. In functie de tipul automobilului, cu informatiile din tabelul 1.1 se stabilesc periodicitatea pentru RT1 RT2 RTS SU ; facand raportul dintre PA si periodicitatea RT1, se obtine numarul annual de revizii tehnice : Nr. anual rev. tehnice = PA/periodicitate RT1= 6273000 : 2500=2509,2 NR DE REVIZII TEHNICE PA=6273000. km.echivalenti Cunoscand ca fiecare a 4-a RT1 devine RT2 , rezulta ca 75% din numarul annual de revizii tehnice reprezinta numarul annual de RT1, diferenta de 25% fiind numarul anual de RT2. RT1=2509,2 X 0,75= 1882 REVIZ. ANUALE RT1: 1882 : 255=7,38 =8 REVIZII RT2=2509,2 X 0,25=627,3 RT2:255=2,46 REVIZII Numarul anual de RTS reprezinta dublul numarului de automobile , cunoscut fiind faptul ca RTS se executa de 2 ori pe an, cu prilejul unei revizii tehnice scadente in perioadele de timp stabilite de normative. (vezi tab. 1.1.) . RTS=152X2=300 Din raportul PA si periodicitatea SU se obtine numarul annual de SU. SU=6273000 :5000=1254,6 SU=1254,6 :255= 4pe zi

TOTAL=7,38+2,46+4=14 Avand necesarele anuale de RT1 RT2 SU , prin raportarea acestora la numarul de zile lucratoare ZL pentru automobile se obtine productivitatea zilnica pentru RT1 RT2 - SU . RT1+RT2+SU 3.3 Prement - Necesar forta de munca si repartizare Se utilizeaza informatiile existente in tabelul 3.2.1. ; necesarul de manopera pentru intretinerea tehnica (lucrari mecanice si electrice) NM/RT si respective pentru SU- NM/SU se obtine cu relatiile : NM /RT=3,062 NM/RT = PA/1000 x MNo/RT (ore x om /an )= (6273000 km.echivalenti:1000)X3,062=19207,926 ore om an NM/SU = PA/1000 x MNo/SU (ore x om /an )= (6273000 km.echivalenti:1000)X0,520= 3261,96 ore om an In care : MNo/RT manopera normala pentru revizii tehnice (lucrari mecanice si electrice) din table col.5 MNo/SU manopera normala pentru SU din tabel col.4 in functie de tipul ungerii , am ales ungere mecanizat Numarul de personal angajat se obtine inmultind rezultatele NP/RT ,respectiv NP/SU , cu raportul ZPL /ZL ; inversul acestui raport reprezinta un coeficient de utilizare a fortei de munca. Se precizeaza ca personalul angajat se compune din personalul efectiv ( aflat in atelier pentru executarea lucrarilor), personalul aflat in concedii de odihna si personalul aflat in concediu medicale. ZLP=ZL automob. -CO -CM CO=20..35 zile/an; CM= 3..6 zile/an PAL=ZLP x 8 ore/zi= (ZL automomob. -CO CM) x 8=(255-30-6)x8= 219 x8= 1752 ore/an om NP/RT=NM/RT (mecanici si electricieni) PAL NP/SU=NM/SU (ungatori si gresori) PAL NP/RT=NM/RT =19207,92 : 1752 = 10 (mecanici si electricieni) PAL NP/SU=NM/SU =3261,96 : 1752 =1,86 = 2 (ungatori si gresori) PAL Impartirea personalului efectiv de la revizii tehnice (lucrari mecanice si electrice ) se face pe baza informatiilor statisice , astfel : - 75 % mecanici =8 mecanici - 25%electricieni=2 electricieni
7

NP/RT = 0,25 NP/RT ELECTRICIENI +0,75 NP/RT mecanici 3.4.- Perment Alegerea tipului de Atelier si motivarea alegerii. Alegerea tipului de atelier i motivarea alegerii Se realizeaz n funcie de parcul de automobile dat prin tema i de productivitatea zilnic rezultat din calcul. Atelierul de ntreinere tehnic poate fi organizat sub forma unei linii n flux sau ca atelier cu posturi de lucru nfundate. Indiferent de tipul de atelier ales, postul de lucru destinat lucrrilor SU va fi degrevat de alte lucrri (mecanice i/sau electrice). Se recomand ca atelierul de ntreinere (mecanic, electric) s fie dotat la nivelul necesar pentru RT II.

a) Post de lucru n flux 1. Platform de intrare; 2. Postul nr. 1; 3.Postul nr. 2; 4. Postul nr. 3; 5. Platform ieire

b) Post de lucru nfundat

Posturile de lucru unde se executa lucrrile pariale inferioare ale automobilului pot fi dotate cu elevatoare (mai ales n cazul autoturismelor) sau canale de vizitare (rampe, estacade, .a.); canalele pot fi de tip ngust (lucrri sub automobil, ntre roi), lateral sau combinate.

Canale de vizitare tip ngust cu borduri interioare ; b) tip lateral ; c) tip combinat ; d) tip ngust cu borduri exterioare ; e) tip combinat mecanizat f) tip ngust mecanizat Pentru acest proiect s-a optat pentru soluia tip ngust cu borduri interioare, deoarece este una din cele mai ntlnite soluii, fiind uor i ieftin de construit, n acelai timp oferind lucrtorilor un bun acces la maina verificat. Canalele sunt bordurate longitudinal metalic (grosime 2025 mm) sau cu beton armat (grosimea de 100 mm); nlimea bordurii nu trebuie s depaeasc 150 mm. Lungimea, limea i adancimea canalelor se determin n funcie de dimensiunile automobilului, de utilarea canalului i destinaia postului. Adncimea canalului depinde de lumina automobilului; recomandabil 1,41,5m pentru atutoturisme i 1,2-1,3m pentru autocamioane i autobuze.

Tipue canale de vizit a) nfundat nchis ; b) nfundat cu canal de legtur ; c)nfundat cu canal subteran Avnd n vedere c tema de proiect contine autocamioane, iar numrul calculat de RT I este de 7,38 pe zi , cel de RT II este de 2,46 si SU este de 4 pe zi, s-a ales ca metod constructiv tipul de post nfundat nchis, fiind cea mai ieftin soluie avnd n vedere fluxul de autovehicule verificate. Astfel,avem 10 revizii si 4 schimburi de ulei, 14 masini pe zi. Voi avea 10 masini la revizii 4 masini la schimburi de ulei n terotehnic, rulajul anual efectuat de autovehiculele din dotare este un indice caracterizat de mai muli factori. Acetia sunt: ca urmare am un flux de 7 masini (5 la reviizii si 2 la schimb de ulei) 2 fluxuri pe schimb = 7 masini exist un post nfundat pentru lucrrile PREMENT i un post nfundat pentru schimbul de ulei.

10

Se realizeaza in functie de parcul de automobile dat prin tema si de productivitatea zilnica rezultata din calcul. Atelierul de intretinere tehnica poate fi organizat sub forma unei linii in flux sau ca atelier cu posturi de lucru infundate. Indiferent de tipul de atelier ales , postul de lucru destinat lucrarilor SU va fi degravat de alte lucrari (mecanice si/sau electrice) Se recomanda ca atelierul de intretinere sa fie dotat la nivelul necesar pentru RT2.

3.5.- Dimensionarea atelierului de intretinere tehnica Dimensionarea atelierului se realizeaza avind in vedere urmatoarele : -alegerea tipului de atelier - distantele fata de obstacole - dimensiunile automobilului -spatiile ocupate de SDV-uri, instalatii si utilaje din dotarea atelierului. Dupa stabilirea suprafetelor necesare,se pot stabili dimensiunile atelierului de intretinere tehnica , urmand a se intocmi desenul final Se realizeaz lund n calcul: 1. Dimensiunile autovehiculului Autovehiculele ntreinute sunt autobasculante echipate cu motor cu aprindere prin compresie si care au urmatoarele dimensiuni: Lungime: Lime: nlime: 4440mm 2200mm 500 mm

2. Distana fa de obstacole

11

n jurul autovehiculului trebuie s existe spaiu de manevr. De aceea sau luat distane de 1200mm n lateralele autocamionului i 1500mm n partea din fa i n partea din spate, dup cum se vede i n schema urmtoare: 1500mm

1200mm

1200mm

1500mm

3. Spaii ocupate de SDV-urile din dotarea atelierului n atelierul de mecanic i electric se iau n considerare urmtoarele obiecte care ocup loc : Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Denumire Banc de lucru cu menghin Raft piese mecanice Raft piese electrice Cricuri ridicare puni Capre Rezervor lichid fn Lad materiale ters Mas documente

Buci 1 1 1 2 4 1 1 1

Dimensiuni [mm] 1200x700 2000x500 2000x500 200x200 800x300 1000 1000x700 2000x700

n atelierul de schimb ulei se iau n considerare urmtoarele obiecte care ocup loc : Nr. Denumire Crt. 1. Rezervor ulei 2. Baie splare filtre de aer
12

Buci 3 1

Dimensiuni [mm] 1000 1000x1000

3. 4. 5.

Cutie colectare/filtrare ulei Raft filtre aer-ulei noi Raft filtre aer-ulei uzate

1 1 1

500x500 2000x500 2000x500

4. Grosimea pereilor S-au adoptat perei din beton de grosime 300mm. Avnd n vedere c un muncitor are nevoie de mobilitate, acestuia i se atribuie un minim necesar de spaiu i anume 8m2 pentru primul muncitor din hal i cte 5m2 pentru urmtorii. Calculnd suprafeele care conteaz n calcul, se observ c spaiul este mai mult dect suficient: Distantele fata de obstacole Schema Marimea distantei Intre partile laterale ale automobilelor u.m. [m] 1,2 Observatii Distanta intre partile laterale ale automobilului se mareste pina la 1,5 m pentru automobile de categoria a IV-a si a V-a si pana la 2,5 m pentru automobile de categoria a V-a daca latimea lor depaseste 3.

Intre automobile care sint asezate unul dupa altul Intre automobil si perete sau o instalatie tehnologica fixa

1,2

Intre automobil si o coloana 0,7

Intre automobil si poarta spre exterior , amplasata in fata postului

1,5

13

Marca

Tipul

Dimensiuni [mm.] Interioare L B 4

2250 2300

De gabarit H 5
440 450

L1 6
4340 3594 4033 5920 5830

B1 7
1640 1600 1775 2435 2490

H1 8
1430 1740 2013 2310 2895

Suprafata interioara a platformei [m.p.] 9

6,50 8,70

Volum Diame util trul [m.p.] minim de virare [m.m.] 10

2,86 4,00

1 1.autoturisme

2
Dacia 1300 Aro-10 Aro 240,241,243 SR 116 R 8135 FK

3
2920 3800

11
10000 10500 12000 14900 11600

2.autobasculante

R 10215 FK

4400

2300

450

6620

2500

2900

10,10

4,65

14600

3. remorci

Traillor dzt

6020

2770

11310

2770

1870

16,20

Dimensiunile automobilului

.3.6Lista de S.D.V-uri,instalatii si utilaje necesare pentru dotarea atelierului de intretinere tehnica Lista de S.D.V.-uri, instalatii sis utilaje prezentata mai jos reprezinta un minim necesar pentru dotarea atelierului de mentenata din acest proiect. In functie de tipul automobilului impus prin teme si de stadiul actual in cars acesta a evoluat , proiectantul poate complecta lista prezentata in proiect, prezentand si explicatiile corespunzatoare. In dotarea unui atelier de mantenanta , serecomanda proiectantului sa aiba in vedere si componentele sistemelor de protectie a muncii aprevinrea incendiilor. PERMENT INTRTINERE TEHNICA

14

Nr.criteriu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Denumire Cheie(pneumatica,electrica) Pentru piulite roti Banc de lucru cu menghina Sursa aer comprimat Prize energie electrica Raft pentru piese mecanice Raft pentru piese electrice Cric pentru ridicarea puntii Cheie pt. piulite bride arc Capra suspendare auto Rezervor lichid de frana Lada materiale sters Masa-raft documente lucru Instalatie distributie uleiuri

Dimensiuni, Date tehnice Conf.tip auto 1000-700 6-8 atm 220v Mec,electric

Buc. Post 1 1 1 1 1 1 1-2 1 2-4 1 1 1 1 1 2-4 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Obseravtii

Instalatie colectare ulei uzat Rezervor ulei Instalatie gresare 2-4 posturi Rezervor uleiuri uzate Baie spalare filtru de aer Cutie colectare filtre ulei Raft filtre aer-ulei Instalatie evacuare gaze arse Cleste combinat Dorn =4 Chei fixe 12,13,14,17,19,30,41 Chei hexagonale 6,8 Rigla gradata pentru directie Chei tubulare 10,14,17,22,24,27,30 Set chei busoane Cheie dinamometrica Cheie speciala Comparator Subler adincime pentru anvelope Manometru presiune pneuri Furtun umflare pneuri Set surubelnite Perie sarma Tub sticla gradat Densimetru electrolit Oscilocop
15

numai la post SU `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` `` Motor MACMAS

41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71

Stroboscop Analizor gaze Fummetru Stand verificare frane Dispozitiv verificare joc pivot-fuzeta Dispozitiv verificare joc unghiular volan Chei inelare 14,17,19,22 Cheie inelara cu cot 19 Manometru verificare presiune ulei Dispozitiv aerisire sistem hidraulic franare Furca voltmetrica Voltmetru 0-40 volti Ampermetru 0-100 bari Turometru 0-5000 rot./min Aparat reglat faruri Cheie bujii Tester instalatie aprindere Aparat sablat bujii Compesometru cilindri specializat Stand verificare directie Rigla gradata Stand verificare echipament electric Ohmetru Set spioni (lera) Subler 0-300 mm Dispozitive specializate Banc centricubat Dispozitiv verificat injectoare Manometru verificat instalatie pneumatica de franare Manometru verificat etansare circuite hidraulice 0-160 dan./cmp. Cleste tevi (numai pentru autobuze)

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

N.B. pozitiile 60,67,68 si 44 se pot regasi numai in atelierele specializate -pozitiile 22-70 sunt valabile pentru automobile indigene (Roman,Rocar).

16

III. Explicaii privind desenul final

Desenul care ncheie acest proiect a fost executat n programul de proiectare Autodesk AutoCAD 2008 i respect regulile de proiectare valabile pe teritoriul Romniei. Execuia a fost fcut pe un format A1, culcat, de mrimea 841mm x 594mm din considerente de ncadrare n pagin. Avnd patru posturi de desenat, scara de execuie a fost adoptat 1:50, aceast scar oferind n acelai timp i o mai bun nelegere a desenului, elementele geometrice fiind mai bine distinse. Desenul descrie dimensiunile totale ale halelor de ntreinere tehnic, amplasarea SDV-urilor care necesit spaiu, amplasarea teoretic a autovehiculului in hal, deasupra canalelor de vizit i muncitorii afereni fiecrei hale. Amplasarea bancurilor, rafturilor, prizelor electrice i pneumatice s-a ncercat a fi fcut astfel nct s contribuie ct mai mult la ergonomia n lucru a angajailor.

IV.

Concluzii asupra proiectului

n final, proiectul concluzioneaz c pentru mentenana periodic a 150

de autocamioane de 5 tone echipate cu motor cu aprindere prin scnteie, sub licen Ford, care au ca punct de interes disytibutia locala de marfuri generale i care circul zilnic 200 kilometri efectivi, la un coeficient de utilizare al parcului de 0,82, un angajator trebuie s pun la dispoziie o hal cu 4 posturi separate, una pentru lucrri mecanice i electrice i una pentru schimbul de ulei.

17

Necesarul de for de munc este de 10 oameni pentru postul de mecanic i electric, din care 8 mecanici i 2 electricieni, i un mecanic la postul de schimb de ulei care alternativ activeaz i la postul de revizii tehnice. Lucrndu-se dup un orar de 8 ore pe zi, productivitatea zilnic este de 7 revizii tehnice de gradul I, 3 revizii tehnice de gradul II i 4 schimburi de ulei.

Bibliografie
1. Nagy T. i colectiv Fiabilitatea i terotehnica automobilului Universitatea TRANSILVANIA, 1997 2. Nagy T. i colectiv Exploatarea i tehnica transportului auto EDP, 1982 3. Normativ pentru ntreinerea tehnic i repararea automobilelor i remorcilor Ord. M.T.Tc. nr. 14/1983 4. Pomazan N. Terotehnica automobilelor notie de curs

18

CUPRINS
I. Introducere............................................................................................... ...........p. Rezolvare probleme..p.

II.

2.1. Calculul rulajului anual..............................................................................p. 2.2. Stabilirea productivitii anuale i zilnice................................................p. 2.3. Necesarul de for de munc i repartizarea sa pe posturi....................p. 2.4. Alegerea tipului de atelier i motivarea alegerii......................................p. 2.5. Dimensionarea atelierului de ntreinere tehnic.....................................p. 2.6. Listarea SDV-urilor, utilajelor i instalaiilor necesare............................p. III. IV. Explicaii Concluzii proiectului.............................................................................p.
19

privind

desenul asupra

final........................................................................p.

V.

Bibliografie............................................................................................... ..........p.

20