Sunteți pe pagina 1din 322
ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege
ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege
ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege
ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege

ai un om educat şi stăpîn pe cele mai Înalte cunoştinţe te domeniile poate Înţelege legile obiective, cerinţele dezvoltării economico-sociale, poate sesiza la timp schimbă- care au loc În societate, poate sesiza ceea ce este vechi şi ai corespunde noii etape a progresului, poate sesiza noul e va dezvolta şi care reprezintă viitorul",

NICOLAE CEAUŞESCU

UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE textul î n care
UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE textul î n care
UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE textul î n care
UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE textul î n care
UN OBIECTIV DE MARE ACTUALITATE PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE textul î n care
UN OBIECTIV
DE MARE ACTUALITATE
PERFECŢIONAREA ACTIVIT ĂŢII
IDEOlOGICE ŞI POLITICa-EDUCATIVE
textul î n care societatea so c ia -
l
istă trebu i e s ă se realizeze pe
baza unei concep ţ ii noi, avan -
.
sate despr e lume şi viaţă , toc -
mai în domeniul ideologic şi poli-
tico - educativ se poate const a ta
o
r ă mînere în urmă faţă de reali -
zările economice-sociale. P r o-
b
l ema constă în faptul că realită-
U r i aşel e tra n sformări poli -
tice . şi economice-soc i ale
partidul u i , tovarăşul Nicolae
Ceauşescu sublinia în cadrul
ţile economice se pot modifica
mai rapid decît m o dul . de g îndire
care au mar cat evolu ţia
E x punerii cu pr i vire l a p e rfectie -
al
oamenilor , proce s ul de schim -
ţării noastre În anii socia-
n area activităţii or . ganizatorice,
lismul u i, cu deosebire În pe-
rioada inaugurată de Congr esul
al IX-lea al pa r tidului, cu deplin ă
mîndrie patriotică numită de În -
ideolog i ce şi politice - educative ,
în v ederea creşteri i rolului con-
bare a mentalit ăţi lor , a concep -
tiei despre lume şi societate fi -
ind deosebi t de complex şi
du căt or al partidului în întreaga
av
î nd o uriaş ă re z istenţă la tran -
v i a ţă economico-socială, la Con-
sformare. Cheia soluţionării
tregul nostru popor
"Epoca
sf ătuir ea de lucru cu activul şi
N i colae Ceauşescu", s - au ră s-
frînt semn i ficativ şi într - un chip
specific şi în planul conştiinţei
maselor, al gîndirii şi practicii re-
volutiona r e. In contextul în care
în întreaga lume se caută so l utii
noi la profundele şi gravele pro -
cadrele de bază din domeniul
munci i organ izatorice de part i d
şi politicc - ideologice : "Marile
schimbă r i în dezvoltarea econo-
acestei probleme o reprezintă
formarea omului nou , dezvol t a -
rea conşti i nţei revoluţionare la
toti ce t ăţenii patriei în aşa fel în -
c
î t prerogativele libert ă ţii să fie
rn i c o -social ă , în structura socia l ă
şi în altele nu s - au reflectat în
mod corespunz ă tor în activita -
împlinite prin asumarea, potrivit
b l eme
cu care
se confruntă
tea ideol o gică ş i po l itice- educa -
tezei socialismului ş tiinţific , a în -
ţelegerii necesităţii . "Numai un
om educat şi stăp î n pe cele mai
omenirea, este de la sine înţeles
că şi l a noi, într - o continuitate f i -
rească a procesu l ui de perfecţio -
t iv ă. T răgînd î nv ă ţ ărninte l e din
întreaga activitate din trecut, nu
trebuie s ă ne întoarcem şi să
înalte cunoş t inţe
din toate · do -
meni i le - ar ă ta secreta r ul gene-
ral
al par t idului,
t o varăş ul
nare a tuturor laturiJor activită-
c ă ut ă m răspunsu l în trecut, c i
Nico l ae Ceauşescu - poate în-
ţ i i, proces ce a cunoscut o in -
trebuie s ă privim îna i nte,
spre
ţet
e ge legile , obiective , cerinţele
t ens i f i care de proporţii dup ă cea ,
viito r şi s ă găsim
ră sp u ns pro-
dezvoltării economico - sociale,
de -a do ua jumătate a decen i u lui
şa p t e, s e dep u n eforturi pentru
adoptarea unor măsuri men i te
să conducă societatea noastră
soc i alist ă mu l tilateral dezvoltată
spre no i realizări şi succese. In
acest sens secretaru l genera l al
b l ernelor noi, corespunzător noi -
poate sesiza la timp schimbăril e
l or ce rinţe ale , d ezvoltării so-
care au loc în societate , poate
cial- economice" : In mod magis-
sesi z a ceea ce este vechi şi nu
tra l secretarul general al part i -
dului surprinde c u această oca -
zie un as p ect deosebit de im-
por t an t şi s emnif i cativ: în con -
mai corespunde
noii etape
a
progresului , poate sesiza noul
care se va dezvolta şi care re -
prezintă viito r ul . Numai un ase -
~ ALMANAH
~ ANTICIPAŢIA
3
poate sesiza noul care se va dezvolta şi care re - prezintă viito r ul .
menea om, în Intelesul ş t i inţ i f i c , p oate
menea om, în Intelesul ş t i inţ i f i c , p oate

menea om, în Intelesul ş t i inţ i f i c ,

p oate fi un om cu adev ă rat li -

ber I "; prec i z înd totodat ă şi

m i sel e şi b a ze l e acest u i salt ca l i -

t ativ în domeniu l i d eo l ogiei cînd

pre -

ar t a sînt chemate , în . condiţ i ile

actuale să abordeze cu mai mult curaj ş i fermitat e problemele ac-

tuale a l e om ul u i , s ă reflecte în

mai mare măsur ă r ealit ăţ i l e ce îl

ă reflecte în mai mare măsur ă r ealit ăţ i l e ce îl rea

rea că oamenii de creaţie di n toate sectoarele vor înţelege c ă ne aflăm într - un asemenea m o -

ment al d ezvoltării societăţii ro -

n eşti încît tr e buie să s e ang a -

s

ub linia: "Este necesar ă, cu ad e -

ca

r acte r izează. Sînt ed i ficatoare

j

e

ze , cu

mai m u lt ă hotărîre, d e a

v

ă rat , o nouă revolut i e În gîn -

şi

totodată mob il izatoare îndem -

l

ucra zi şi noapte pentru a con-

d

i re . Aceas t a se p oat e realiza

nuri l e sec r eta r ului general a l

t

r i bui, pr i n creaţ ia lor , la ri dica -

n

u prin înt oarce r ea l a c o n ce pţi i

part i dului, t ova răş ul Nicolae

rea general ă a nivelulu i de cul-

e c hi , c are şi - a u t r ă i t t r a i ul , c i privi nd În a i nt e , f ăc î nd l o c cu h o -

v

Cea u şescu l a adresa o am e nilor de l i te r e ş i a r t ă : " Am co nvi n ge -

t

ur ă a l p o porului " :

rîr e n o i lor c u ceri r i a l e şti i n ţ e i ,

te

h ni cii , al e c un oaşteri i u m a ne

În gene r al . " ·

o MODALITATE

 

F ă ră În d o i al ă m ome ntul actu a l

e st e d eose bi t de i mportant to c -

m a i p entru c ă aces t de calaj în-

tr e realit ăţile ec o n o m i ce ş i a cti-

vitat e a i deologic ă a fost ses izat

l a t i m p d e co n ducerea par ti d u lui

no s t ru e x istîn d toa t e premisel e

şi condiţiile

pr obl eme . In an samblul mă sur i-

lor preconizate p e nt r u i m b un ă -

activ i tăţ i i id e olo gice ş i

poli t ice- educ a t i ve o preocup are

m aj oră es t e acred itată culturi i ş i

î n mod special li teraturii şi arte i .

E st e m omentul s ă subliniem o

anumită mentalitate anac ro n i c ă, ce trebuie depăşit ă î n c o ndi ţi ile

actuale, d upă care c u lt ura ar fi distinct ă de şti i nţă şi t ehnică.

Devine din ce în ce mai eviden t

c ă ştiin ţa ş i tehnica fac parte i n-

te g rant ă din cu l t ur ă , c ă un om

care poa t e fi nu mit cu l t trebuie

s ă posede ' şi t eme i nice cunoş-

r ezo lvă rii aces te i

tire a

DE EXPRESIE. ESTETiCĂ

LITERATURA DE ANTICIPAŢIE TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ

E ste b i necun o scut f ap t ul că în

tr eaga lume, da r şi l a n oi în

fa pt ul că A rt h u r C l a rk e ,u n b ine -

cu no sc ut scr ii to r SF e n glez , f ă ră

a v e a o p r eg ătir e ş t i in ţ i f i că î n aces t s en s, a an t icipa t i ncred i b i l de e x a ct ex is t enţa ş i r o l u l rete -

a

lelor d e sateli ţi Î n t r - o vr em e î n

ca r e nici nu se punea prob l ema

s ă rii acesto r a în cos m os.

Dar ce es t e de fapt l iteratura

d e ant i cipaţie tehnico - ş ti in ţ ific ă? Toat ă lumea este de acord c ă

lan

t rebuie s ă fie în primul r î nd lite- ratur ă, a di c ă s ă se conlormeze

î n

ţ ară , t i neret ul a pr eci a z ă în mo d

s p ecial u n gen relat i v n o u de li -

terat u ră ş i art ă, ca r e , d eş i î n d i -

ve r se ţ ă r i poartă difer i t e d enu -

miri are , t otuş i , o personalita t e

d i s t inctă - este v orba d e l i t era - tura p e care n oi o numim de an - t icip aţie t eh n ic o-ş tiin ţi fic ă . A de - fini p recis a ces t gen de l it era -

r ă e s t e tot at ît de di fici l ca ş i

tu

a-i g ăs i un nume care s ă o c a-

rac t er i zeze

riguros.

D e al t fel ,

c

ri t eri i lor esteticii

li terare .

In

t r e buie spu s c ă aceste ca ren te

c

eea ce priv e şte speci fic u l ei ,

de ordin t eoreti c ş i cu de o s eb i re

ceea ce o det a şeaz ă de alte ge -

semant i c prov i n şi din lipsa de

n u ri , cu alte cuvinte ceea ce- i

con fer ă

d i s -

ti nc tă, aşa c u m aminteam ma i

i nte , l ucrurile s î nt m ai gre u

î na

de preciza t . Folos i nd principi ul

o personalita t e

t

inţe genera l e ş tiin ţ if i c e şi t ehn o-

p r e o c up a r e a c r it icii lit e ra r e

l

o gice . D e bun ă seam ă, l a o r a

pe

ntru a cest gen de l it erat u r ă

actua lă un o m n u mai p o a te s tă-

p î n i î n am ă n u nt, l a niv e l profe-

sio n al , t oat e cu n oş t in ţ ele

mulate în div erse d om e n i i spe -

ci a lizate a l e şt i inţe i şi t eh n ici i ,

domeniu a l lite r aturi i de a n t ici-

- se Î n -

dreap tă î n marea l o r maj o ri t a t e

t ehn i c i i . De altfel îns ă ş i c o n c ep -

ţ i a materia l ist ş t iinţific ă des pr e lume şi s oc ietate car e trebuie s ă caracterizeze personalita t ea unui om nou , cet ăţ eanul socie-

t ă ţi i socialiste şi comuniste , t re -

buie să se bazeze pe cele m ai . ch i mie şi că, S tani s la v Lem, un

g i gant al genulu i are o pregătire

lo

SF ,

Isa ac Asimo v este d oc t o r în b i o-

noi ce r cet ări ş ti i n ţ i fice şi tehno-

creatori cu alte . s p ecializ ă ri d e c ît

cons i de rat minor . Es t e greu de

î n

ţ e l es c um poa t e fi neg li ja tă o

acu -

d

ar el treb u ie să fac ă efortul

d

e-a fi perm anent infor m at - la

niv e l general - asupra c e l or mai rece. nte cuceriri ale şti i nţei şi

gi ce . In aceste

co ndi ţii e s te

evident că, î n ultima per i oadă în

c are as i s tă m l a o adev ă ra t ă ex-

p loz i e a cunoşt i nţelo r şt ii n ţ ifice ,

ncu l tu r a şi ignor a n ţ a mai adesea a sociate

unu i bagaj de cul t u ră ge n erală,

ş t iinţi fi c ă şi t ehnol o gic ă .

i

s î nt c e l şi l ipse i

Pe de alt ă parte li t er a tura şi

fo

r m ă de ed u c a ţi e es t etică cu

d

e f i nir ii p ri n elimina r e să in c er

un impa ct a t ît de pu t er n ic pe n -

c

ă m s ă delimi tă m spec i ficul l it e-

tru cultura ti nerei genera ţ ii . in te-

raturii de an t i c i pa ţ ie tehn ic e-ş t i -

resant e s te faptul c ă sp r e aces t

i

n ţif i că. Deci aceasta n u este o

paţie te hnice -ş tiin ţ if i c ă

filologia, precum i n giner i, m e - dici , b i ologi, f iz i c i en i etc. E st e

su f icient să amintim că u n u l din

m

ar i i au t ori

de l i te r at ur ă

s u pe ri oar ă în domen i u l med i c i -

nii . Dar i ndife r ent ce pregă t i r e

a r avea , este l impede c ă cel ce

d o reşt e s ă sc ri e l iter atu r ă de an -

t icipaţ i e t e hni coş t i i n ţ ifi că

b u ie s ă fi e l a cur e nt şi să , î n ţ e - leag ă sens ul cuceriril o r şt i i n ţ i fi ce

ş i tehn i ce actua l e . Este s em ni fi -

cativ dar n i cidecum cara c teristic

tr e -

form ă d e literatur ă de p opu l ari - zare a ştii nţ e i , de asemenea nu

e ste o f ormă de pred i c ţ ia ştiin ţ i -

f ic ă cu v elei tăţi l i t e r are ş i nu

este n i ci o variant ă a lit erat u r i i

fantast ic e, a v înd

mare d e v erosimi l ita t e sau de

credibi l i t ate .

E xistă , pe de altă parte, s ufi -

cie n te

a c e a stă li terat u ră est e u n ex c e- lent mijloc de antrena r e , de e du -

c a re ş i de stimulare a i mag ina -

ţi ei , c ă acest gen l i terar u şu-

rează î n mare m ă s ură i mpac t u l omu lu i cu şocul vii toru l u i . De şi

n u es t e o l i t er a t ur ă de popular i - zare a şti i nţei , dup ă cum am

mai spus , totuşi a ce a stă litera -

tură s e bazea z ă î n mare măs ur ă

mai

o doză

s ă cr ed em

moti v e

c ă

4

ALMANAH AN T I CIPAŢIA

~~ .

< : w

tură s e bazea z ă î n mare măs ur ă mai o doză s
tură s e bazea z ă î n mare măs ur ă mai o doză s
tură s e bazea z ă î n mare măs ur ă mai o doză s
tură s e bazea z ă î n mare măs ur ă mai o doză s
pe informaţi a ş t iinţ i f i că , o vehi - c
pe informaţi a ş t iinţ i f i că , o vehi - c
pe informaţi a ş t iinţ i f i că , o vehi - c
pe informaţi a ş t iinţ i f i că , o vehi - c

pe informaţi a ş t iinţ i f i că , o vehi -

c ulează

şi o model ează art istic .

F ă r ă s ă- şi propună ace s t l u cru şi fără s ă o facă exp l ici t , lit era -

tura de anticipaţie tehnico - ştiin- ţif i c ă preg ă teşte terenul în vede- rea educaţ i ei ştiinţifice , este,

î ntr-un fe l , o anticamer ă a ş ti in-

ţ ei . ( De al t fe l m ul ţ i oamen i de

ştiin ţ ă au f o st pu t erni c ma rc a ţ i

î n a l egerea p r of es iu n ii de c ă tre

ac es t ge n lit erar) . In tr-o e pocă

î nsă în c ar e mu lţ i dint re s criit or i

(chiar şi d in tre cei mai valoroşi )

c

bl e ţ e spir i tua l ă s ă se i zol eze de c u ce r i ri l e ş ti in ţ e i şi t e h n o l o g i e i, unii Iă ud î nd u - s e c h i ar cu f a pt u l

c ă d i n ş co al ă a u f os t cer taţi c u

ma t ema t ic a

aproape f iresc ca ac e astă l i t e r a- tur ă , c a re e s te ex tr e m d e pe r - m ea bilă la c o nc ep t ele şti in ţ ifi ce , să f i e i g no ra tă sau o c olită, d acă nu chi a r b la mată de c ătr e bună p a rt e a scriito r il o r şi cri t i -

cilor lit e ra r i . S ă n u uit ă m în s ă c ă

un mare ~ n i u a l li t e r a turii p r e-

c um a f ost Emi nescu n u s - a s fi i t să a i b ă preocupări î n do m en i u l

ons i de ră

o ches ti une

de no -

şi f iz i ca ,

e s t e

o

CONSFĂTUIREA DE LITERATURĂ

şt ii n ţ ei . Să nu u it ăm de aseme -

nea, î ndemnul da t creator i l or de

li teratur ă de c ătre secre t aru l ge- nera l al par ti dului , t ovarăşul Nicolae Ceau~5cu l a Const ă -

tuirea de lucru cu activul şi ca-

drele

mu n c i i organizat o r i ce de part i d

şi p oliti co - i deol og i ce: " C u 23 de an i în urmă , cu p u ţ in t i mp î n a i n -

t ea C o ng r es u l u i a l I X- l e a , î n î n -

tî lni r ea p e care am a v u t - o cu

u ni i l ucr ăto r i di n d o meni ul crea -

ţ ie i l i t e rar - art i s t ice am pu s p r o -

b

pentr u to ţ i c r eator ii tr e bui e s ă fie p opo rul, real iz ă r il e s o c i e tăţ ii

noas t re şi m -am refer it I a ceea ce s p u nea cu mult î n urm ă L eo - nard o da V i n ei - că e m ai bi ne

ă bei a pa di n iz v or , . de c ît din

s

ulci or . Cu atît mai actu a l es t e

a cu m ac e s t luc r u , cu cît, d i n p ă-

eate ,

f oar t e ve c hi, l e dez g roapă pen-

tru a bea apa din ele, î n loc să

meargă la izvoarele dătătoare d e viaţă - a l e şti i nţei , ale pr o g res u - lui d in toate d o m en ii l e d e act i v i -

tate":

CENACLURILOR DE ANTICIPAŢIE

de

baz ă

din do meniu l

l e m a c ă adevărat a

in s pi r a ţ i e

mul ţ i cau tă

ulciaorele

TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ CADRU DE DEZBATERE A PROBLEMELOR MIŞCĂRII

S.F.

in 1972, între 14 şi 15 mai, la

Cas a de cultură a stu d enţilor

din B ucur eş ti prima consfăt u ire

cenacluri existente pe vremea aceea de litera t ură de anticipaţie t ehnico-ştiinţifică d in centrele universitare Bucu r eşti, C raiova

ş i T im i şoara (Cenac lu rile " S ola-

ris ", "H . Co a n d ă " şi resp ectiv

" H . G . Wel ls"). I n 1 987 înt r e

20-22 n o ie mb r ie , la C asa tin ere - tului d i n C raiova , g ăz d uită de cenaclul u i " H _ Coand ă" s - a des- făş u rat C o nsf ătuir ea anuală a cenaclurilor de li t er atură d e a n- ticipaţie t eh nico-ştiinti f i c ă r eu- nind reprezentanţ i a pes t e 50 d e cenacluri. Tot cu acea stă ocazie coordonatorul Societăţii Eu r o- pene de lit e ratură de A nt i cipa- ţie , secretar al Uniunii Sc riitori- lor tovarăşul Ion Hobana o s e rie d e p r emii i n t e r -

se

desfăş u ra a celor trei

anu n ţ a

nationale d obîndi te de reprezen-

tanţii literatur i i româ n e de acest

gen, la ult i m ul Congres

pean ce a avut loc anul trecut la

Mont pellier.

dent . A v em într- ade v ăr o miş-

care î nchegată de creatie lite - rară de ant ici paţie tehnico-ştiin-

ţific ă reuni nd î n prin ci p a l tineri

de talent, fapt pe n t r u c are î n-

t re aga activit a t e în a c est do m e- niu este coordonată de C.c . al

U . T . c . În acest context de cî-

ţiva ani se acordă un premiu al Uniunii Tineretului Comunist pentru creaţi a literară de anti c i-

p aţie tehnico - ştiinţifi c ă. A nual se

or ga nizează u n co n c u r s de cr e a-

ţie literară, cele m a i bu ne lucră r i fiind pr e miate şi publicate în al- manahul .Anticipaţia" _ R evista "Ştiin ţ ă şi tehnică" acordă anual trei premii p entru activitate deo- sebi t ă în ac est d om e niu. Pentru

ev ~

E uro-

Sa ltu 1 e s te

1987 p remiile re v istei s - au acor

da

miuc ( cenaclul

şoara) Viore l Pîr l igras (cenac lu

V . Anestin , C r aiova) şi Cris ti a n

Mihail Teodorescu

Prospectart, Bucureşti) . Ca urmar e a unei par ti c i p ă r i

d i n ce în c e m a i numer o ase ş i

ma i ac t iv e precum şi com pl e xi-

în

t

t t ovar ă ş i lor : Constant i n Coz -

ăţii pro b l em el or 9 8 7 c o n sfătuir ea

1

He li on , Timi

(cena c lul

dezb ă t ut e ,

s- a desf ă ş ur a t

n pl en ş i pe p at r u se c ţ iu ni dis -

n ct e: o sec ţ iun e de critică l ite-

a r ă , o s ecţi u n e pe n tru dezba te - ea p ro b l e melor o r g an izat orice ,

al t a fiin d ded ic a tă şt iin ţ e i şi una

vi zîn d p r o b l e m e le tr aduce r i lor .

r

r

ti

î

A f ost p en t ru p ri ma oar ă c in d

s - a expe r imen t a t o a stfel d e o r -

gan i za r e - p e sec ţi uni - încer·

. cin d u- se o g os p o d ă r i re mai ju d i-

cio a să a timp u l u i , f u ncţie de in -

teresul şi preocupările fiec ă rui

repr e zentant .

spune că totul a mers perfect; o nefe r ic i tă coincidenţă a făcut ca,

s p re e xempl u , fo a rt e m ul ţi oa -

meni d e ştiinţă in vi t a ţ i l a sectiu -

n e a d edicată ştiinţei s ă nu p o a tă participa din motive mai mult sau mai puţin obiective . In holul frumoasei C ase de cultură a şti- inţei şi tehnicii pentru tineret din

C r ai ova s - a organ i zat expoziţia

d e arte p l asti c e car e s - a dov ed it

neîn căpătoare p entr u lucr ăr i l e

real i zate În dive r s e ma n i e r e şi

fo rm ule artistice a d use aici d in

toate colţurile ţă r ii. Fă r ă o apa -

ratură adecvată, dar cu multă

b unăvoinţă şi competenţă, fraţii

Cristian şi Florian Nanu au re u -

ş i t o i n teresantă expunere d u-

b lată de aud iţii muzica l e despre

muzica electronică

sfîrşit de s e col . Trebuie îns ă s ă - reţinern ca

esenţial un fapt şi anume că se resimte un proces evident de maturizare a tinerilor crea t o ri

d e liter a tură de ant i c i paţie te hn i-

ce-şti i nţific ă , proces atestat de seriozitatea , competenta şi pro-

funzimea dezbaterilor organi- zate.

Nu

se

poate

a acestui

S - au putut trage şi citeva con -

cluzii utile pentru vi i tor . In pri-

m u l r î nd no u a for m ulă de orga -

niza re a cons f ătui ri i p e s e ctiu n i

a fost utilă urmînd s ă fie folosită

ş i în viitor cu unele mici mo d ifi -

cări nece s are pentru a preîntim - pina unele dezechilibrări t e rna -

tice . Numă r ul de p a rticipanţi în

v i itor va f i mai red u s pentru a

~ ALMANAH

p u t e a imprima ac tivităţil or orga- pen t ru a conf
p u t e a imprima ac tivităţil or orga- pen t ru a conf
p u t e a imprima ac tivităţil or orga-
pen t ru a conf er i o rep r e z entati-
niz a t e carac t e rul
de de z ba t e r e
vit at e ma i sub st an ţială c e l o r mai
mai in t eresan t e şi reprezenta t ive
cena cl u r i d i n di ve rse zone a le
merit u o ase c e nacl uri d e lit era -
ţ ăr ii ,
şi nu de con f e ri n ţă. Ş i în sfîr ş i t ,
s - a ajuns l a concl uzi a
c ă
în
Mai p r ecis , sp aţiul acorda t
s t r u ctur a a lma nahu l u i " An ti cipa ·
t u ră de an ticip a ti e t ehn i c o - ş t iin-
ţifi că .
aces tor cenacl uri , const i tuind
tia" s î n t
n ecesa r e
m o d ifi c ă r i
un . f el de
fa s ci c ul e
- fan z in
ne - am gînd it s ă cupr i nd ă l uc r ări
ALMANAHUL ANTICIPAŢIA
O TRIBUNĂ DE AFIRMARE
A TINERILOR CREATORI
li terare ş i tr aduce r i realizate de
membri i cenacl ului respectiv .
Mai mult chiar , pen t ru a real i za
o i magine cît mai f idel ă a perso -
nali tă ţii literar - art i s ti ce
a cena-
cl ului Î n cauz ă , am acceptat şi
F ără î ndoial ă, actuala editie a
uti l aj chimic) pe,rtru traduceri
ideea de a promova lucrări ale
unor autori care nu fac parte ,
dar au legătur i strînse cu cena -
almanahului .A n t i ci pa t ie" p ă s-
di n limba rusă . O menţi une spe-
t reaz ă î n linii mari s t ru c tura tra -
cial ă se cuvine acorda tă meda -
di ţ ională care l - a impus î n fa ţ a
lionu lui ded i ca t lu i Bogdan Fi-
cititori l or. Ca a t are
reg ă sim în
ceac (b io f i zician ) membr u al ce ·
clul respectiv (au făcut parte d i n
cena c lu , sau corespondeaz ă Î n
mod permanent etc.) . Pentru
aceast ă edi ţ ie am ales în acest
pri m a pa rt e grupa ju l de ar ti cole
n ac l ul u i , , An t arag "; nu numai
sens cenaclur i le . Pr o spec t ar t"
" Ş tii n ţ a la fr on t ie r ele cunoa ş t e-
pen t ru t alen t ul l it era r de c a r e
, din Bucureşt i, " Helion '" d i n T i-
ri i ", realizat
cu s p r i jinul unor per-
s onal i tăţi de presti g i u a l e ş t ii n ţ e i
autor u l dă do v ad ă c i, î n spec i a l,
. pent ru efor t ul şi ab i l itat ea de a
m i ş o ara , " Clepsidra '" d i n Bacău ,
Q u asar " d i n laşi şi " Antarg' " din
ş i t ehn i ci i r om â neşti .
spec u la o tem ă cu certe v alen t e
Ne-am făcut o dator i e de
educa tiv e, plasînd ac ti unea
P it eşti .
Cena c l u l " Helion'" asurnlnd -ş i
_ onoare în a prezent a în cadrul
într-un spaţiu c u profunde şi b o -
fi ecă rei ed i ţii t i neri creatori de li-
dificil a misune . de a patrona ru -
brica " G a laxia S.F."· a probat
teratură
de anticipat ie
tehn i -
Î
nc ă o dată seriozitatea şi corn -
ce-ş ti in ţ ific ă care bat la porţile
a firm ă r i i. Nu avem pretenţia de
gate rezonante ale sp i ri t ua l it ă ţii
rom âneşti .
In cadrul rubrici l or "Galaxia
SF' L am reunit lucr ă r i de teorie ,
a o feri garant ii asu p ra evoluţiei
petenţa cu care se cultiva În
acest cenaclu preocuparea pen -
tru teoria şi cr it ica literară, ' r ă s -
lor ul t erioare, deş i uni i din t re cei
pl ăt ite de alt f el, de - a lungul ani-
prezentat i
sî n t deja
aproape
istorie şi critic ă liter a r ă din par -
tea u nor r ep reze n t ativ e pers o-
nal ită ţ i româneş ti literare iar r u -
brica " Univers SF am dedica t -o
lor, cu numeroase premii nat ie-
consacr a ţi sau do v edesc t a l e nte
n al e ş i in t erna t iona l e pent ru fa n -
au t en t i c e , indubi t ab i le ;
do rim
dezba t er ii fenomenulu i SF de la
z i ne l e
" Helion '" şi "Biblio t eca
Î ns ă s ă o f er i m o ş ansă de a fir -
no i d i n ţa r ă şi din s t răină t ate .
Nova ". Cenaclurile " Prospec ·
m a re n u num ai u n or ti ner i c u
C a ş i în ed iţ i il e p recedente ş i În
t a rt " şi " Clepsidra '" ş i - a u onorat
t a l en t, dar . şi u n o r s t i l ur i li t e r a r e
ac est al ma n ah pr ezentă m c i t ito-
o ri g in ale . In a ces t c o n t ex t p r e -
rilor noş t ri o lucra r e de mai
aceas tă m i siune fă r ă nic i un fe l
de pr o b l eme . Cenac l u l .Antarq "
en tă m î n act ua l a ed iţ ie a al ma -
nah u l ui un meda li on ded i ca t l ui
Ioan Groşan (cu selectiuni din
serial u l "Odi seea spa ţ ială 2084'"
z
mare întindere. Es t e v orba de
can a l i z î ndu - ş i, probabil efortur i le
r omanul "Marea aştep t are "
a l
spre pregătirea Consfătuir i i anu-
scr iitorului american James E .
Gunn . Străvechea
dorin tă
a

ale a cenaclurilor de literatur ă de ant i cipaţ i e tehnico ştiinţifică din acest an, nu a reuşit s ă ofere decît un (foarte frumos ) meda l ion ş i cîteva schite de Mir- cea lvan . Altele au fost îns ă mo -

omului , născută din nesecata sa curiozitate de a întîlni sau m ă- car de
omului , născută din nesecata sa
curiozitate de a întîlni sau m ă-
car de a con t acta alte civilizatii
premiu l
de origine ex t raterestr ă este su-
b i ectul acest ei
opere literare
ti
vele pentru care cenacl ul " Qu .
care, s în tem c onv i nşi, va cap t a
asar" nu a f r uc tifi cat oferta r e-
at en ţ ia prin modul de a pune p e
Ror nâ -
Tr uţ ă
dac ţ ie i n o as t re. Cî t e v a co nside -
p l an mor a l probleme le pri vi nd
rente ex puse cu ocazia prezen-
acest e v eni men t crucia l pen t ru
t ă rii cena c lului "Prospec t art "
însăş i con t ura r ea person a lită ţii
po t f i revela t oare.
Trebuie s ă
socie t ă ţi i omeneşt i .
men ţ ionăm că aceas t ă ini ţia t iv ă ,
O
n ou t a t e ' promo v a tă de actuala
ch ia r dacă
la Î nceput a surprins
edi
ţ ie a a l manahului o constituie
nepreg ăt i ţi
pe
unii , me r ită să fie
in iti a t iva de a c o nsacra anumite
spa ţ ii lucrărilor reprezenta t ive
ale unor cena c luri. Am pornit
continuată, trecînd În r evistă pe
parcursul urm ă toarelor editii ale
almanah ului toate cenaclurile d e
de la ideea dezbătută la prece-
denta consfătuire a cenaclur i lor
literatură de anticipaţie tehni-
ce - ş tii n ţi f ic ă de la noi din ţar a ,
c ă almanahu l ar fi mul t mai re-
contu rî nd mai precis ampl o area
Doru Pru-
p
rezenta t iv pent ru mişcarea ce-
acestui fenomen l iterar atît de
n
acli ş tă de l a n o i din ţ ar ă dacă
pre t u it de către t iner i.
a r înf ă ţ işa concre t , prin l u c rări
a t en t selec t a t e , cît e v a d i n ce l e
Ioan ALBE seu
,ALMANAH ~

cu

ap

nic

t alen t . p r i eten apr o pia t al redac-

deja

Un

rav an a cinematograf i c ă" apăru tă

la Editura

neasc ă":

(

ţ i a mun c ipa lă

m

s

lătit e l a ultimele ed iţ ii ale con- cursuri lor anuale de literatur ă

p

cri eri li t erare S . F . au fost r ă s -

ă rut în revista "Ştiintă şi teh -

ă" ) , un tînăr scriitor de mare

ţ i ei. onorat ·

iu n i i Scr iito n lo r pen t ru " Ca ·

" Cartea

Pe Marian

foart e tî năr, t ehnic i an la D i re c -

de poş tă ş i teleco -

u ni c a tii, B u cu r e şti ) ale c ăr ui

de ant i c i pa ţi e t ebnico- ş ti i ntif i ce cu diverse premii , l - am prezen-

at î n cadrul unui meda l ion ca şi pe Andrei S cărlătescu (pictor

t

res t aurator) , p en t ru lucrări _de

pictură şi g r af i c ă, pe

t eanu ( profesor

m

p

e Valeria n S t o i cescu (i ng i ne r

de limba r o -

ân ă) pen t ru cri ti c ă l ite r ar ă, şi

6

==================================================================~A~N~T~I~C~IP~A;T~I;A ~

cri ti c ă l ite r ar ă, şi 6 ==================================================================~A~N~T~I~C~IP~A;T~I;A ~
Ioniţă Olteanu SCHIMBARE ŞI SOCIETATE N e Îndrep t ăm oare spre un secol .
Ioniţă Olteanu SCHIMBARE ŞI SOCIETATE N e Îndrep t ăm oare spre un secol .
Ioniţă Olteanu SCHIMBARE ŞI SOCIETATE N e Îndrep t ăm oare spre un secol .
Ioniţă Olteanu
SCHIMBARE
ŞI SOCIETATE
N e Îndrep t ăm oare spre un secol . de domi-
dine de interdependenţ e ce trebuie cunoscute to t
nare a şt ii nţ e i? Intreba rea nu e st e d e l oc li p -
m
a
i prof u nd.
s
i tă de teme i , ch i ar d a c ă la prima vede re
c
u vîntul " d ominare" ar p u tea să şocheze .
P oate nu ar trebui să Înţ e legem acest cuvînt î n a c -
c e pţ i une a sa p rop r ie, ci mai degr abă
in sen sul că
tot mai mu l t e dintre probl e mele economi c e , so -
ciale , e cologi c e şi pe u n pl a n mai lar g c e l e a l e de z -
De l a prezi c eri la "semnalele " p r o spe c tiv e i
Conse c inţele impreviz i bile a l e unor sc h i mb ă r i
ce au loc Î n jur u l nostru nu tre b ui e să n e co ndu că
nicidecum la i deea ne c esităţii de fri n ar e a t ransfor-
mă ri l or p e care le i mplic ă, de a l t f el , l ar g a c ale a
voltării şi pro gresu lui s o ci a l - um an ! şi aşteap tă s o -
luţi il e d e l a şti in ţă şi te h nolog ie . ,
Aşa se explică şi faptul c ă ne-am obişnuit să
afirmă m şi totodată să c o n s tatăm - În cele mai d i-
ferite ipo s taze , inclu s iv În . viaţa noastră de toate
zilele - că ştiinţa şi t e hno l ogia au ajuns s ă deţin ă
un rol h otărîto r În societatea contemporan ă . E le
co ns tituie ce le m a i p u ternice forţe de sch i mb are . ş i
progres , mai al e s Î n c o n d itiile În ca r e rezultatel e
lor sînt aplica te în folo su l omu l ui şi ale dezvoltăr i i ,
î n care sînt cunosc u t e Î n pr o fu nz ime na tu ra şi
esenţ a mo d ificări l or p e c ar e le p ro d uce in soc ie -
tate . P ornind d e la o asem en e a aserţiune n u avem
voie s ă uităm că folosir ea fo r ţ e i tran s f o rmatoar e a
şti i nţ ei, În slujba pro g res ul ui, e ste c o nd iţ ion ată şi
d e c u noaşter e a şi stăpînirea eventual e lor e f ec te
n e gativ e ale unor schim b ări care au loc prea rapid
sa u sînt i ns u fi c ient co n t r olate , devenind d if i ci l ca
acestea să poată fi prevăzute şi ev itate .
Cu spi ri t ul său pătrunzător şi permanent d e s-
chis s p re nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu de fi -
ne a rolu l ce r e vine ştiinţ ei şi te h ni c ii În prog r es ul
m ul tilateral al soci e tăţii, arătînd că : " Epoca În care
trăi m e st e d o m inată d e c e a mai profundă revoluţie
r ogres u lui. Şt ii n ţ a ş i t ehn o logia , noil e cuno şt in ţ e ,
sch i mbăril e cult urale din om, dezvol t area c o n ş tiin -
ţei umane reprezintă tocmai s t r ă punge riie care ne
ajută să dep ă şim " limite l e progresul ui " , con s tituin-
du-se În ceea ce am n umit o dat ă "progrese ale l i-
mitelor". Pent r u că, aşa cum ar ă ta şi Goethe , cele
mai emotionanta mome n t e ale istoriei umanităţii le
p
co
n
stituie nu v ictoriile În războai e gl or ioase, ci c li -
pele În care omul Înv i nge În lupta pentru d epăşirea
propri e i s a le limit e, limită a naturii sale şi a naturii
Înco n jurătoa r e , l im i t ă a con d iţiilor uman e istori -
ceşte c on s tituite, c înd omul sparge p l afonul l i mite-
lor sale , care pot fi culmi ati nse de generatiile an-
te r ioare , d ar,
o d ată d epă şi te , d evin simp l e r n uş u -
roaie.
S
chimbarea n u trebuie să n e spe r i e. Dar p e ntru
ac
e asta ea se c er e c u noscută Î n inti m itate a ei, În
mn if ic atiile şi i mpli caţi ile sa le cele mai p r o f un d e ,
În comple xitatea e i, d et e ctlndu-i efectele co l at e -
rale, d in planuri d iferite, ambivalenţele , ca şi para -
se
d
o x urile ce o însoţ e sc . Co n ş ti i nţe epocii modern e ,
c
u m s e exprima u n cerc e tător român, este tortu -
rată de id e ea schimbării. Multitudin e a d e scenarii,
de mo de l e glo b a l e, de previzi u ni , pri n care s e În-
te h ni c o-ş tiin ţifică p e ca r e a c u n oscut - o
istoria şi
ce
car e marcheaz ă u n u ri aş salt În toate dome n iil e
c u noaşterii, În dezvoltar e a forţ e lor de productie,
În cr eşt erea capa ci tăţii creatoare a omului . I n -
t rea ga ev oluţi e istori că a g in di rii şi cercetării ş t i in -
ţi fice, şi cu de os eb ir e marea e xplozie a ştiinţei şi
t eh n i ci i co ntemporan e Î n v ede re a ză că progr e sul
ştiinţifi c exe r ci tă o pute r n ic ă i n fl uen ţă as upra tu tu -
ror Iatur i l o r vi eţii om en e ş ti , a tît mat er iale cît ş i spi-
riru a l e , im p ul s io n înd viguro s şi de zvoltarea ştiinţe -
l or soci ale, Î n primul rî n d a f i lozofi e i , a" logic i i, a
arcă o des cifr ar e a di re c tiilor pr i nc i p al e şi a c o n -
tinutulu i şi i mpactului schimbărilor la ca r e asistăm,
stau mărtu r ie pentru nevoia d e a descifra şi Înţe -
lege cît mai de plin semnificaţiil e c e se p etr e c Î n ju -
ru
l nostru.
D
e la B e . rtrand l a Jouven e l şi R o be r t Jun g , d e la
Da n ie l BeII şi Herma n K a hn, d e la A1fre d S auvy şi
J
ean Fo ur as t ie , de la so tii Meadows ş i Mesaro -
vic - Pe s tel, d e la A lv i n T offler şi Nai sb itt există o
i
m e nsă l iteratu r ă p rin c ar e se trcearc ă - atît prin
conce pţi ei d espre l u m e şi soc ie ta te . I n acelaşi
timp, est e cun os c u t c ă, la rî n dul lor, ştiinţele so-
cial e ac ţi o n ează as u p ra v i e ţii materiale , a supra o r -
gan i z ării societăţii , as upra gradul ui de ci v i l izaţ i e a
popoarelor " .
Nim i c mai adevărat . Ştiinţ el e naturii şi c ele t e h-
ni c e au un - impact di rec t a s up r a soc ie tăţ ii şi a ş t i-
inţelo r s ociale, i ar a ces tei) la r îr du l lor asup r a vi e -
ţii materiale şi spirituale . I n tre ele exi s tă o rnultitu -
o răr i În adînci m e, cît şi p rin st ră pu n geri Î n v iitor -
să se lnţel ea q ă n a t u ra s chi m b urilor actu a le c e a u
loc Î n societăţile avansate din punct de ve d er e
tehnol og ic şi i nci de nt e l e lor În p er s p e ctiv ă . De
f
asemen e a , s - a ac u m u lat o i m p res i o na n tă c antitate
d
e s tudii gl ob a le şi d e prosp e ctivă - e laborate fie
su
b a u spiciile C lu b ului de la Roma , Fu ndaţiei B eri-
lo
c
h e , Fu turi b l e s, Fede ra ti il or şi A s o ciaţiil o r m o n -
d
iale d e c e rc e tare
a viitorul u i , fie de a ge nţii l e şi ofi-
ciile specializate al e O_N o U , O.E _ C . D _ sau a le gu-
'>
~
~ALMANAH
ANTI C IPAŢIA
7
ver n e l or - c ar e ne oferă u n i m
ver n e l or - c ar e ne oferă u n i m ens ma terial de re-
De mai m
ă
f
l ectie. Ele au a d us importa n te contribuţii la sesi-
zarea unor evoluţii, inclus i v a unor pericole, şi au
creat, implici t, un grad înalt de responsabilitate
t
rat în " era
p
l icaţ iile sal
faţă de vi i t o rul co mun al umanit ăţ ii , ca şi p en t ru
f
ăurir ea u ne i con ş ti i n ţ e plane ta re .
ploarea şi c
culegere , p r
forma ţ ie i , fi
M
u lt e d i nt r e e l e , pr ivit e l a îr cepu t c a simp l e c o-
da t n o i dim
ruri de Casandre , s - au " r ăz b u na t"
m a i tî rziu pri n
ri
t e pl anu r i
şo cur i le pr od u se d e une l e s ituatii de criză prevă-
ca
ţ i o n al, fi l
z
ute a nt er ior . A ş a a fost c a zul criz e i e n er g etice, al
rea
r e alizea ă
p
oluării m edi ului înconjurăto r s a u al se mn alării p e .
ric o le lo r gr a v e pe c are l e a d uc cu ele u n el e "teh-
tipă ri t ; c ase t
so
n o r ă şi v
ă
n
o logii dur e "; "cur s a î n armărilor" ,
"energ i a n u -
pro du c e r e a,
c
l eară" ş i mult e a ltele .
r
Cu m s pune am ş i cu u n al t pri l ej , valo a rea ac es-
to r ' studii pr o sp e c tive s au sc ena r ii nu constă în în-
dep l in ir ea întoc m ai a pr e v i zi u n il o r . S cop ul l or este
i n ţ e lo r , d at
for m aţ i i l e -
tra nsm i se p
ti
p ă rire cv a
d
e a trag e un semn a l de alarmă as u pra
riscuri l o r
g
rafi că, i ar
p
e care le ad uc e cu sine pentru societ a t e , pentru
diseminale
dez voltarea şi progresul social-um a n , continuar e a
t
eliţii rec e pti
ă
e
voluţiilor pe v echi le coor d onate . Menirea lor . nu
maţie în tim
este de a
prezice cu precizie ce se va pe t rece În
converti t e î
r
e alitate, ci de a atrag e atenţ i a asupra a ceea ce
cu
o efici e n ă
se va întîmpla d acă nu vor f i luate la timp o serie
de m ă suri d e corec t ie , dac ă nu vor fi î nlăturate
posibilele efecte ne g ative , în d ife r it e le p l anuri ale
de zvoltării social - umane . S tu d iile prospective se
dove d e sc efi cace în măsura în care reuşesc să
tro n ice de
u
t ilizate în p
lar g acc e sibi
şi r oboţii i
"und
de d
con vi n g ă f a ct or ii res ponsab i l i să ia d ec i ziile ce se
impun, pe n tru a e vita să se r ea l izeze c eea ce ele
e
Astăz i , ec
c
ul ator el ect
a
u prevăz u t.
.
mii
de d ola
C
u toate aces tea,
s tu d ii l e d e ti pul a min ti t -
st
ruct u ră d e
c
h i ar ş i at un ci c în d s î n t fun d am e ntate pe o mu lti -
t
u d i ne de da t e p r e lucrat e, p e b aza c e lo r m ai sofi s-
să se d esfăş
să ne m a i
ticate mo de l e şi m ijloa c e de calcul - n u sîn t ire-
proş ab il e s au in vul n erabil e . D e se ori e le c on ţi n vi -
ziuni trunch eat e , u n i l a t er al e s a u inco m plet e , p or-
nesc d e l a pr em i se m e to d olo g ice ne s a tisfăcăto a r e ,
se s p r ijină pe i de o l o g ii s a u va lor i neco r espu n ză-
t
oate con se
In t r - adevă
ă
cărc
ătu r ă d
pr
ofun dele
ra
n ă . S î n t e m
toare s a u co n ţin p rea m ult e el emen t e s p ecu l a tiv e
sa u s u bie ctiv e. In u nele ca z u r i , n i c i st a diul act u al
p
e m u ltiple
st
i ng ă tre p t a
a
l cun oa ş ter i i nu perm it e s ă înt elege m, p î n ă la ulti-
s î ndu - n e s ă
me l e r at i uni ş i i mp l icaţ i i , p ro cese l e de s c himbare
m
ce au l o c sub och ii noş tri, s ă le cuprindem t oate
dimensi u n i le, să le stăp î nim între a ga complexitate .
Alteori , nu dispu nem n i c i de instrume n taru l episte-
mo l og i c, d e c oncepte l e şi opticile care s ă ne ajut e
În asemenea demersuri.
ăr i t ot m
schimbare d
des
în u l tim
Abord î nd
transform ă
megatrenduri
se realizează
ta
t ea inform
ă
Noile " unde de dezvoltare"
tehnologii î n
ş
Aş e v oca doa r d o u ă exemp l e , sprijinite pe mu-
ţ
i
onal ă la e
t
a ţii le pe care l e aduc cu s i ne , mai ales î n per spec -
scur t e l a te
t
ivă, " era informa ti ci i" şi " e r a si li ciu l u i", ca să nu
descentralizar
mai v orb i m de cea " gene ti că "; , , n uc l ear ă" sa u v i i -
spri j inul pro
t
or ul i ntel i gen t ei ar ti f i c i ale . Se pare că as t ăz i ne
t
ivă
la dem o
a
flă m la conf l uent a aces t or
mu lt ip l e "ere ", a c ă ror
e ţ ea ", de la
la opţiun i m
An a liza a
unele indic i i
r
s
i nergie amp l ifică i mens v iteza şi pr o fu nzimea pro -
ceselo r de schimba r e, const i tu i ndu-se î n adevă ra ţ i
"curen ti de adînc i me "; ce î mp i ng soci e t atea
uman ă spre noi tăr î muri, poat e chiar spre o civili-
zaţie mult diferită de cea actuală. Aceasta îi va p u-
din
principal
I
m portan t es
ă
tea d eschide om e nirii noi şi uriaşe şa n se şi oportu -
canismele d e
i tăţi de progres. In acelaşi timp, ea a d uce cu s i ne
şi anumite t ensiuni şi riscuri care , nestăpînite ş i
necontro l a t e, pot să se transforme în adevărate
per i cole .
n
t
ă
ti l e prin c
mutaţ i i .
Sigur c ă o
ţe
l egerea În
8
să se transforme în adevărate per i cole . n t ă ti l e prin
ril or declanşa te , ale impact U l ui l o r Î n
ril or declanşa te , ale impact U l ui l o r Î n
ril or declanşa te , ale impact U l ui l o r Î n

ril or declanşa te , ale impact U l ui l o r Î n di f er i te planuri. Procesele noastre de cunoaştere nu l e pu -

iden t ifica numai cu ceea ce există şi nu l e pu -

t em mă r gin i doar l a ceea ce sesiz ă m pri n s tu di i le no as t re empir i ce. Adesea s - a a fi rma t, pe bună

tem

m

ă

dreptate , c ă a fi es t e mai puţin impor t ant dec ît a deveni. Cunoaşterea limitată la c onfigura ţ ia lum i i

act u a le ne f ace s ă crede m că ş t i m tot ul pe d e p lin.

D

c î rd p erm a ne nt n oi r e a lităţi, i ar cuno a şt e rea v a fi

satis fă cătoare numai Î n m ă sur a În ca re vom per -

c e p e sch i mb area , de venir e a, " cee a c e es t e În c u rs

de a se ~aşt e " ; d if erentele

naj u ran s ŞI "Nat u ra nat ura ta".

a r totu l se află Î n conti nu ă m i şc a r e , viitor ul ad u-

ce există Între "Natura

I n ace s te c o ndi ţ i i m i se pa re im p or t a n t s ă pe rse -

v e răm În Î nc erca r ea d e a p ăt r un d e În int i mitat e a

meca n ismelor ce provoacă a ceste schimbări , a fe- nomenelor de criză pe car e le d eclanşează, pe ntru

a Întele ge mai bine lun g a cale pa rc urs ă d e progre-

s ul uman , de la Începutur i le civili z atiei ag rico l e (Î n-

c e pî n d " cu anu l 10000 î.e.n.), la marele salt realizat În secolele XVIll - XIX, la civilizaţia industrială şi la

ceea ce se

Întîm p lă În p r e ze nt. E ste vorba În mo -

m

ent u l de faţă d e o t r ec e re la o a ltă ci vi li z aţ i e ? Ci -

vi

li

zaţia actuală in dus tr ia lă d ă În t r - adev ă r semne

de epuizare? Pute m v or bi d e o c r i z ă a s a? In această cri ză Îşi găsesc se d iul toate celelalte crize? C re d c ă, d i n c apul locul u i, p u tem admite cîteva

pr

criză ca re i mplică restruct u rări

amploare a ş i dimensiunile acestei crize sînt de o

mare rezonanţă , efec tele f i i nd r e si mţ ite Î n nume-

roas e do m eni i, ea nu poate f i considera tă

diu l t u turor criz elor; c) În lume se manifes tă o

multit ud ine d e crize În p lanur i d if er it e ( e c o nomic,

fi nanci a r - v alu tar, social , c ul t u r a l, va l or i c , p ol i tic

et c .), car e au s urs e, n at u ri, d i mensiuni şi conse -

cin te pro prii, c e e a ce nu exclu de În s ă e x istenta a

n u m ero ase Î n tr ep ătru n deri ş i i nterd epe n denţe ; d )

Î n p of ida n umeroas e l or c erce tă ri asupra mecanis - melor cri z el or (şi Î ndeos ebi a ce lo r e co nom i ce)

Încă nu se cunosc

care acţ io neaz ă nenum ă ra t ele inter d ep endente ce

ap ar Înt r e ele .

Es t e e v ident că, de mai mul t ti m p, a u loc pro - funde reştructur ă ri şi transform ă r i Î n do meniul in- dustrial . I n acelaşi t i mp , este greu s ă a fi rm ăm că

c i vil i zaţ ia i ndus t ri ală dă semne de ep ui z ar e. Este adevă rat c ă unele industr i i , chiar ale anil or ' 50 şi

'60, au devenit dep ă şite şi c ă altele , complet noi ,

le

dustrii l e mecan i ce , dominante În t recut, s ă fie Îno- cu i te În vii t or t ot mai mu lt cu indust rii baza te pe informatic ă, microelectronică, robotică, bi ot ehno -

. Dar schimb ă rile au loc În planuri mult mai la rgi.

Afirmarea informati c ii, a ingineriei gene ti ce , a mi- croe l ectronicii, a ciberneticii şi robo f ic i i au inci - dente ce depăşesc cu mul t granitele indust ri ei , p ă -

t r unzînd adînc În viata socială şi individual ă , În

p

a ţ ă ş i în modul de gînd i re al omu l ui. Analizi nd

a ces t e sch i mb ă ri , unii analişti c onsider ă c ă princi-

palel e mutatii au Început Î n cadrul fortelor de pro - duc ţ ie , sub impactul progresulu i tehnice -şt iinţ if ic co ntempo r an, Î n decen iil e 6 şi 7 , ceea c e ar cor es - punde cu mani f estarea fa zei " descendente a c i c lul ui

vi

logii etc.

- au luat locul . Totodată , este foa r te posibil c a in-

e m i s e : a ) ac t u a l u l s i stem i nd ustr i a l trece printr-o

de fond; b ) deş i

ca s e-

cu precizie natur a ş i modul l~

'.

r o cese l e educationale

şi culturale, în stilu l de

IUQ9.

In analize de dată mai recent ă a legăturilor ce există Între ciclurile cr eşterii economice ş i cele d in

ş tii n ţă .şi tehnolog i e , unii a u t o ri în cearcă s ă e xp li ce

mecanismele ca r e pro d u c u n ele s c h i mbă ri c are duc şi la manifestarea unor c r i z e . În ace st fel , s înt

s t abil i te c or ela ţii de o r dine ş i cau z a l it a te

si m p tom e le cri zei co n tempo r a ne , pu n în d Î n evi -

de ntă l eg ăt u rile d int r e fe nomen e l e ce Îmbraca

f o rma si mp to me lo r . şi ce le ce rep re z i ntă ef e ctele

acţiun i i a c es t o ra.

lu ng ă şi d ificilă cale a cunoaşte r ii v a tr ebu i proba-

b il s ă Încercăm să cla r ificăm ac e ste legătur i cau-

zale, ca re au î n c e tat s ă m ai fie c e le simple de ti p cauz ă- efe c t - d ar şi să a taşăm ma i mu l te se n suri incl us iv valori c e şi filozofice, noilor rea li tăţ i , pro:

cese ŞI f e nomene.

Î n t r e

I n m er s u l n o s t ru p e ace astă

o p r o v oca r e

lan s at ă

ac tu a l e i

c i v i li z aţii

U rmări n d logica unor an alize pri n c a r e s e Î n -

cearcă

să se explice m e can i sme l e care produc

aceste s c i mbă ri se observ ă c ă exi s tă mai mulţi fac- to ri de cauzalitate, ca r e a cţ i on e ază i ntercorelat. Atunci c ind efe ctele fenomenelor ce apar s î nt de o mare profunzime , provocînd schimbări radicale În

aparatul productiv , În modul şi structurile de pro-

d uctie, În nevoile, co n f i q uraţi i le şi relaţiile social e , se poate aju ng e c hi ar l a o s chim b are d e si stem economic o-social s a u d e civ i lizaţie . Marx a re l evat In repetate rînduri În operele sale , că fiecărei epoci II corespunde o un e alt ă . specific ă , u n tip specific

d e fo rţ ă mo tr ice ş i u n mo d car act e ri st i c d e

uni re a acest o ra c u fo r ta, agilitat ea, e xper i e n ta şi

jnteli ge nta omul u i. E pocile economice, s pu n ea el ,

de oseb e sc nu prin c ee a ce se pro du ce, c i prin

m o dul cum s e produce, c u ce mij lo a c e de m un că. De a l t f el, numeroşi autori Î ncearcă chiar s ă d efi- ne ască a ce ste puncte n o dale cu ajutorul unel t ei ca ra ct e r i stic e , re v o l u ţion a r e , care a de t erminat m o m e n te l e de str ă pu n g e re , schimbind cu r su l is to- riei. Şi din acest punct de veder e ne aflăm fără În - do i al ă, î ntr - un m o men t spe cif i c al is t o ri e i ' umane

c arac t er i zat de a pari t ia unel t e lo r in t e li gen t e - c a l :

c . u l atoare din genera t ia a V - a , r o b oţi i n t eligen ţ i , sistemele de automa t i z are complexe şi chiar in- dustrii inteligente. S ă n u ne m i re dac ă în viitorul foarte apropiat vom avea ocazia s ă viz ită m u zi ne co mple t au to ma t izate , unde la capătul benzii d e monta j produsul il va cons t i t ui o "unealtă inteli - gentă" , un robot .

În pofida a c est or mu t aţ ii prof unde provoca t e d e

se

unealta de munc ă,

principa l a surs ă de schimbare d oar la una dintr e componentele sistemului . Acestea se . afl ă În inte r- relaţii şi nu pot fi conce p uta una fără cealalt ă. Omenirea şi-a denum i t diferitele epoci prin cr i te ri i

difer i te , chiar dacă ele nu au fost Întotdeauna uni - tare: după materialul de bază care a constituit principalul obiect al rnuncii (epoca Iitic ă, a bronzu - lui, a fierului, a otelului , a siliciului), dup ă natur a energiei ( civilizaţia aburul ui , a electrici tăţi i , nu -

- clear ă) , după sectorul principal de acti v itat e (agrară, industr i ală, postindustrială sau ciberne - tic ă, informa t ică, tehnotronică e tc . ) , dup ă natura

(continuare in pa g . 14)

nu cred că vom p u tea r edu c e

~

ALMANAH

ŞtiilltaJa Ionel 1 . Pu r iea frolltie1"ele TOPOLOGI A Cl1.JJ.oaş te l"ii .UNIVERSULUI n
ŞtiilltaJa Ionel 1 . Pu r iea frolltie1"ele TOPOLOGI A Cl1.JJ.oaş te l"ii .UNIVERSULUI n
ŞtiilltaJa Ionel 1 . Pu r iea frolltie1"ele TOPOLOGI A Cl1.JJ.oaş te l"ii .UNIVERSULUI n
ŞtiilltaJa
Ionel 1 . Pu r iea
frolltie1"ele
TOPOLOGI A
Cl1.JJ.oaş te l"ii
.UNIVERSULUI
n i versul este imaginea n oastr ă despre
lume aşa cum ni - l descrie şt i in ţ a actu -
der posibilitatea amintiri i tr ă i rilor şi în sensul o pu s .
Pentru evoluţia unui cop i l , senzatia succesiunii
U
a lă
.
Is to ria ş t ii n ţ ei ne-a o bişnu i t s ă consi -
trăiril or lu i est e lumea lui prima r ă,
pe care o are
der ăm ev e nimen t ele
d i n
u n i vers ca
î na int e de cea spa ţ ial ă , c e ia na ş tere t o t pr i n in t er -
mediu l me m or i e i, dar m ai întî i p r i n memoria miş-
avînd l oc î n spa ţ iu ş i timp ş i c ă sîn t s u pu s e pr inci -
că r ilor mecanice
ale c or pul u i s ă u .
Forma r e a
piului cauzalit ă ţii .
Care est e do m eniul de valabi li tate a l aces t or
conce pte?
Ce ne ofer ă ştiin ţ a de a s tă z i, ch i ar de ar fi
vor ba numai de ipo t eze pline de imag i n a ţie din
i maginilor coerente,
care s ă fie d a t e de senzaţ ii
l u m i noase, apare mult mai tîrziu . Distanţa apare
simultan c u durata
ş i ele ne sînt impuse de miş-
care, de mişcarea corpului nostru ma i î nt îi, apo i
de observarea altor corpur i care se mişcă.
care m îi ne e x peri en ţ a va a lege p e cea " adevă-
E xi st ă î n să o dif eren ţă i medi a t ă între dist a n ţă şi
rată"?
dura tă.
Dur a tele nu pot fi comparate între ele,
D i n tre c e le trei concepte , t imp , spaţiu , cauzali-
tate, p oate că cel f und a mental este timpul .
c ăc i sînt an s ambluri d e tr ă iri pe care le reg ă sesc
num ai în memorie, distanţele î nsă s î nt indepen -
C o ncep t ul de t imp a avu t o istor i e zbuciuma tă,
dente
de trăir i le mele şi , prin struc t ura corp u lu i
î ncepînd cu Her acli t , c ar e a r emarca t p regn a n t i m-
meu ca ş i a lum ii c a re m ă î nc onjoar ă, pot s ă c o rn -
por t anţa lu i î n lumea e v en i men t e lor) în special p ri n
faptul că nu putem ' sesi z a scurger e a t i mpulu i de cî t
pa r do uă d i stan ţ e ,
ba chi ar p o t s ă d i st i ng dis -
ta nţ e înt re părţile aceluiaş i corp . Una dintre
dis -
prin contraste .
Heraclit a fir m a că nu te scalzi de
tanţe poate fi ' l u ată c a etalon
ş i pot să compar .
dou ă ori î n acelaşi rîu , dec i t imp şi sc h imbare SÎnt prin s u prapunere,
dist a nţe le dintre d o uă corpuri
c o ncepte s i m i la r e sau , dacă am f i mai precişi , c on -
c u distan ţ a etalon, asociind
t a tarea sch i mb ă ril o r es t e cea c ar e ne d ă sen z aţia
duratei. Pr i mele transformăr i pe care l e sesiză m
s
care distanţă
În rapor t
un număr
cu etalon" ,
cu fie -
adoptat .
Spun a t u n c i c ă p ot măsu r a
distan t e l e.
sînt trăirile
noastre specifice corpu l ui nos t ru .
Dar în pro c esul de m ă surare nu rn - au interesat
Aceste t ră i ri , înregis t rate în memorie,
ne da u
d uratel e parcurgerii distanţ elor s au ale operatiilor
senz aţia că ex i st ă o succesiune , care opune trăi-
de comparare , c ă ci a m c onstat a t c ă aceeaşi dis-
rile actuale ce l or trecute, î n r egistrate în memo-
tanţă
poa te fi par curs ă î n durate
diferite, rapor -
r
i e . Omu l are capac it a t ea de ci compara între ele
t at e î n m emor i e l a succesiun i diferi t e de al t e eveni -

t

d

tea alteia sau d u p ă ea . Apari ţ ia conceptului de

succesiune crează posibilitatea imaginării trăiri -

lo r v iit o are căci , dac ă î n memorie am un lanţ de

t

t

viitoare, o

trăire potenţială .

moria ne condu c la succesiune şi ' l a pre-

graţie faptului că putem com -

pa r a în memor i e tr ă i ri difer it e , ceea ce i nduce şi

concep t ul de Înainte

zent-trecut - viitor,

r ăi ri l e din memor i e cu tr ă ir il e pre z ente . Aceasta

men t e . C u parcurgerea

unei d i s t an t e po t asocia

ă un sens pe l a n ţu l t r ăi r il or.

O tr ă ire a fost înain - aşadar ş i o

par curgem

a l tă noţiune, a c eea de .,apidi~te

sa u , cum o

Pîn ă acum , to t ul este

num i m nO I , d e viteza. subiectiv , d watel e me le

po t s ă nu c o i ncid ă c u duratele altora , c ă ci s u cce -

siun i le mele de t ră i r i sînt altele .

r ăiri succesive, de ce nu mi - a ş putea imagina c ă

r ăi rea mea prezen tă va fi urma tă de o al tă tr ă ire

pe care încă nu am tr ăi t-o , o trăire

ia tă deci cum trăirile

şi de după.

şi me-

Apo i, deven i m conş t ien ţ i de faptu l c ă trăirile

reale sînt diferite de trăirile din memorie,

tr ăi rile reale nu pot avea loc decît de la trecuţ

c ă ci

Ap a re î ns ă o perm anen ţă

î n trăir i ~- a c eas t a

es t e aceeaş i pen t ru toţi cei care t răiesc pe pămînt:

ZIUA ŞI NOAPTEA, care se succed în m od uni -

form şi , d acă tr ă irile un u i om pot înceta la u n rno- ment da t pri n moartea lui, z i ua şi noap t ea se vor succeda şi după aceea . In ţ e l egerea acestui fap t a crea t dorinţa d e a cont inua t ră i r i le, aşa cum ziua şi noaptea se succed , adic ă permanent, veş n ic , la nesfîrşit, dorinţ ă manifestă în rev o lta unor eroi

naturi i care conti -

la d i n pi e sele l ui E sc hil î mpotriva

viitor, î n timp ce tr ăirile din

memorie po t fi par -

nu ă să e xi ste , nesimţitoare la întrerupere a

vietii

c

urse î n ambele sensur i , deci

şi de la vii tor l a tre -

noastre . C o ncep t u l de veşnicie î mpinge durate le

c

u t

de la trecu t ul imemori al la vi i t oru l îndep ă r t a t, ini-

Aceas t a diferen ţi a ză lumea

reală

de lumea '

maginabi l.

.

personală din memoria

mea, c ă reia aş ' putea

S

u ccesiunea zilelor şi a nopţilor poate fi compa -

s

ă - i atr i bui caracterizarea

de imaginară.

In lu-

rată

cu o altă schimbare , ace e a a curgerii nisip u -

mea reală, su c cesiunea t răir il or are loc î n t r - un

s . ingur sens ; în t imp ce î n ima g i na ţi e po t s ă . consi -

lui d i n t r-u n vas î n a ltul . Dura t a cur g erii depinde de

can t i t a t ea

de n i s i p ş i de dimensiuni l e ori ficiului

10

t a cur g erii depinde de can t i t a t ea de n
t a cur g erii depinde de can t i t a t ea de n

ALMANAH ~

ANTICIPATIA ~

t a cur g erii depinde de can t i t a t ea de n
t a cur g erii depinde de can t i t a t ea de n
t a cur g erii depinde de can t i t a t ea de n
c 1epsidrei. As tf e l, s uc ces i u nilo r d e
c 1epsidrei. As tf e l, s uc ces i u nilo r d e
c 1epsidrei. As tf e l, s uc ces i u nilo r d e trăi r i l e a so -
c iem scurgerea nis i p ului, ia r duratele de v i n du-
r ata acestor scurgeri.
P o ate c ă în aceas tă e t ap ă ' a a pă ru t as oci e r ea
scu r gerii nis i p u luiîn clepsidr ă sau a curgeri i a p e i
un u i r î u cu un concept obiectiv de DURATĂ .
că c i po t compara dura t a z il e i ş i d ur a ta
no p ţii dac ă
as oc i ez cu r ă s ă ri tu l ş i apus ul s oa re lui numă r ul
c are i ndic ă de cî te o ri am r ă s turn a t o c l eps i d ră.
Chiar mai mu lt , p ot s ă ia u ş i o clepsidră etalon
dac ă pun în ea a c e a can t i t ate de n i sip care s ă n e -
cesite ca , între dou ă răsări t uri succesive , s ă r ă s -
t o r n clepsidr a de 24 DE OR I . Voi spune c ă o - as t -
f e l de c l e p s i dr ă Îmi măsoară durata une i ORE ş i
c ă. ziua ( noapte . şi zi ) are 24 de ore .
In aces t procedeu , am u t il i za t imp l ic it i deea c ă
durata scurge rii nisipu l u i din c leps i d ră
este aceeaşi
la f i ecare în t oa r cere a c1epsidre i ,idee j u s t if ic a tă de
simetria spaţia l ă a c1eps i drei , şi putem
asocia cu
această idee un concept nou, acela de scurgere
uniformă. Deci, trecem de la succesiune la du-
rată subiec t ivă, apoi la succesiuni şi durate obiec-
tive m ă surate prin scurgerea uniformă a nisipu-
lui
In pasul urm ă tor al gîndirii , am pu t ea as o c i a cu
scurgerea unifo r m ă a nisipului o enti t ate inde -
pendentă de trăirile noast r e , d ar este o ca r a cter is -
tică a lumii , pe care s ă o numim : TIMP.
Timpul se s c urge uniform , d a r , spre de o seb ir e
de nisipul din c lepsidr ă, el se scurge veşnic , de la
un trecut imemorial la un viitor inimaginabil .
Dac ă ştiu s ă m ă sor duratele şi d i stante le , atunci
po t as o c i a cu pa rcurge r e a une i d i st a nte o anumi tă
dura tă ş i p ot vorb i desp r e viteza cu c ar e am pa r -
c urs d i stan ţ a ş i c h i ar s ă o măsor , aşa cum f ă c ea
Galileo Gal i lei cî nd l ăsa să cadă corpur i d if erite
din t urn ul în c lina t de la Pisa . k:leea genia lă a lui
Ga lil e i a f o st aceea de a fi ştiu t s ă î n c et i neasc ă
mişcare a de c ă dere a corp u rilor uti l izî nd p l anu l în-
clin at .
Deoseb im d ouă ti puri de vit e ze , ac e l e a î n care
d i stan t e egale s î n t parcurse î n d ur a te e gal e , vi- ,
teze uniforme şi acelea c ar e sî n t caract e ri s t i c e
A ce st spaţiu-timp

că derii co r puril o r , în c are v i t e za d e creştere a v i t e - z e i r ă mîne ace e aşi , ad i c ă mişc ă r i un i form accele- rate. Descartes a fost ace l a care ş i-a p u s p entru prima oară problema : cum apare lumea u n o r ob - servatori care se mişc ă unu l î n rap or t c u a l tu l c u viteze difer i te? Răspunsu l lui este că lu m ea este i nditerent ă la mişcările noastre , deci c ă m iş c area

so l utul la inters u biectiv . M e nt a l i t a t ea crea tă de Ne wt o n ş i K a n t a domina t m od ul de g î ndire în ş t i - in ţ ă p î n ă l a apar iţ ia , î n 1905, a t eorie i re l a tiv i tăţii, care a por nit de la problema puneri i de acord a teoriei ne wt on i ene cu t eo r ia c î mpul u i e l ec t romag - ne t ic co n s t r uită l u n g ă vreme pe baza concepte- lor newtoniene de spaţiu-t i mp - forţă. Aceas tă p u n er e de acord nu a fos t pos i b ilă f ă r ă Să apar ă o r estructurare p r o f und ă a conceptelor de t imp şi spa ţ iu căci, aşa cum o m ă rturisea Min- kowsk i: " Spaţiul şi ti mpu l în sine nu mai sînt decît două fantome şi ceea ce este real este unirea lor, adică spaţiul-timp .

r elat i vă , de orice tip

nea noastră despre lume, imagine con cr e t izată

in legile proceselor

mî nă aceleaşi, să se CONSERVE. Newt on reprezintă pentru conceptele de timp şi spa ţiu o etapă importantă , căci el ne impune men ta li tatea că: timpul se scurge uniform şi independ ent de corpuri. iar spaţiul este un fel de recipie nt fix În care se petrec fenomenele l u - m ii noastre şi , dacă l - am lipsi de orice alte pr o prie- tăţ i, spaţiu l a r ră mîne ca o mulţime de puncte geo- metrice într e c are e x is tă relaţii l e geometriei eu- c1 i die n e . Av e m un timp absolut ş i un spaţiu ab- so l ut. Ia care trebuie să raport ă m t oa t e fenome- nele l u mi i n o as tr e. Mai mu l t, New t on rezol vă pro- blem a relativităţii mişcării. Legile lum ii noastre

ar fi ea, nu s chimb ă imagi-

fizice, care ar t r ebui să ră -

ea, nu s chimb ă imagi- fizice, care ar t r ebui să ră - ră

ră mîn in vari an t e nu mai la deplas ă r i cu v i teze uni - f orme , căc i, dacă vi te za e st e accelera tă, acea s t a înseamn ă apari ţ ia unei FORŢE care s c h i mb ă s t a - rea sis t em ul ui , FORŢA M ĂSURINDU-SE PRIN ACCELE R AŢIE. , Kan t a j us tifica t timpul abso l ut şi spaţiul ab - so l ut n e wto n i an ca f ii nd rez ult a tul unu i cadru aprioric a l sensibilităţii noastre, r edu cî nd ab -

se DESCOMPUNE în spa-

tii tridimensionale şi timpuri diferite , dup ă cum ob- servato r i i uni v ersulu i a u vi teze dife rit e. F i e c ar e ob -

serva tor îşi are s p a t iul ş i t i mpul s ă u . Spaţiul ~ timpu l nu mai sînt invar i anţi pentru observa- torii care se deplasează cu viteze uniforme rectilinii unii Î n raport cu alţii, dacă vrem ca pentru aceştia procesele electromagnetice să fie descrise de aceleaşi legi, exp r imate prin aceleaşi ecua ţ ii ". Eins t e i n ş i M i nk o wsk i p ă streaz ă un nou i n va- r i an t, legile e l ectromag n e ti sm u lu i, î n care viteza luminii de vi ne o m ă r i me de prim o rdin . Ea r ă mî n e aceeaş i p en tr u observatorii de t i pul lui Galilei . Dacă vi teza lum i ni i r ă mîne aceeaşi, atunc i m ă su - ri l e atribu i te timpului şi spaţiului variaz ă d e l a observa to r l a observator , dar sombinaţia lor în v i- t eza l u miniirămîne aceeaşi , deci apare un nou in- var i ant, INTERVALUL SPAŢIU-TIMP. lumea noastră este un _ complex cu patru dimensiuni: 3 spaţia l e + 1 temporală ş i pen t ru fi ecare o bse rv ator ea se DESCOMPUNE În

mod difer i t În spaţiu

şi timp.

Aceas tă idee no uă nu schimb ă m o dul de a descr i e procesele ş i mul ti o amen i nu sîn t În c ă fam i liariza ţi cu ea . Concep tul de spa ţ iu abso l u t a fos t pus l a îndoia lă, pentru prima oar ă, de către Riemann , î n

seco l ul trecu t , în 1854_ APariţia geometriilor neeuclidiene l - a f ă cut pe Riemann să se întrebe care dintre aceste geometri i neeuclidiene este cea pe care procesele din universul nost r u o respect ă .

Deci , geometria universului nu există apriori, cum o vrea Kant, ci din geometri i le posibile, numai experienţa ne poate spune care este cea adevă- rată în universul nostru ACTUAL . Atunci cînd Einstein , urmînd o i dee a lui Mach, reduce cîmpu l g r avitational la proprietăţile geome -

obligat să aleag ă un

spa t iu riemanian, neeuclidian , cu o curbură pozitivă, asemăn ă tor unei sfere . Păs trî nd pentru timp o scurgere uniform ă , curbura este preluat ă de. spa ţ iul t ridimensional . In ju r ul ani l or 1926, c î nd se p unea cu ins i sten ţă p ro blema geometrizării f izici i şi , dec i, a r educer ii singur u lui c î mp de fo rt e cun o s cut în afara celu i

t rice a l e spaţiului-timp , el este

~ALMANAH / <;;;Jr ANTICIPAT I A

mp de fo rt e cun o s cut în afara celu i t rice a
mp de fo rt e cun o s cut în afara celu i t rice a
mp de fo rt e cun o s cut în afara celu i t rice a

11

mp de fo rt e cun o s cut în afara celu i t rice a
gravitaţional , cîmpul el e ctromagne t ic, proprietate geometrică a spaţiu l ui ,

gravitaţional , cîmpul el e ctromagne t ic,

proprietate geometrică a spaţiu l ui , au apărut ideile

l ui Kaluza ş i Kle in d e a extind e d ime n s iu n il e

spaţiului-timp l a pe s t e patru , în speţă la intro du ce-

, A cincea d imensi u ne a teoriilor lui Kaluza - K1ein nu mai se am ă n ă n ici cu cele spaţiale , nici cu

ti mpul . Ea este compactizată ,

rea unei a cincea dimensiuni .

tot la o

are o topologie

specială,

ca re ar t rebui s ă -I parcurgem În timp .

este răsu c it ă Î n j ur ul ei ca un cerc pe

Ast ă zi, avem nevoie de spa ţ ii cu 11 dimensiun i ,

şi cu 10 dimensiun i,

În t eori i le de supergravitaţie

Î

n teoriile supe r strunelor,

d in ca r e 7 , res pe c t i v 6

dime n siun i sîn t compactiza 1 :e pentr u a e x p l ica

a rcinil e electri ce, de c ul oa r e ş i s labe ş i f orţele

su p l i me n tara faţă de ce l e cunoscute În 1926 pe

s

care aceste

sarcini

le produc

pe lîngă cele

e

le ctrice.

A trebuit, Însă, să apară mecanica

c

uantic ă pe n t ru ca ideea dimensiunilor suplimen-

tare s ă cape t e con s istenţă

logică .

_

Co n sta nt a

lui Pl ank de ac ţi u n e : 6 ' 10 - '

erg i

sec . , n e fi xea ză, Împre u n ă cu v i teza

luminii:

c=3 ' 10 II I o m /se c . şi ~ . ? n s~ rl1= " 9r avita~iei

Newton:

uni ta ti ; pentru spaţiu 1,61'10 -<' cm, iar pentru timp

5.3610·' sec.

De cînd expansiunea universului a fost descope- ntă de Hubbles , În 1920, Fri e dmann a propus un model de spaţiu-timp care descrie evoluţia univer-

sului d e la Big - Bang , În care Însă orice curbă

închisă poate fi deformată pînă la un

Aceasta este o proprietate topologică a spaţiu- t im -

pului . Universul Friedmann descrie bine o r e giune de spaţiu de mai multe miliarde de ani lumină, dar nu putem . vedea Într e gul univers. Astăzi. se consideră că universul nostru nu are această prop rietate de conexiune simplă. Un univers mu J tiplu conex ar putea fi un univers în care galaxiile se repetă, identic cu ele

î nsele , la distanţe enorme .

galaxii diferite sau pur şi simplu am cons i dera că,

f ă cînd o că l ătorie În spaţiu, ne rotim pe suprafaţa

unui ciliridru şi, deci, ' Î ntîlnim mereu aceleaşi ga l axi i. Cu r ba n oastr ă de evolutie pe suprafaţa

cilindrului nu mai poate fi deformată la un punct deşi spaţiul este multiplu conex.

Un alt spaţiu multiplu cone x a fost inv enta t de

J . A . Wheeler, în 1957_EI rezul t ă , de exempl u , prin scoaterea dintr-un plan a două discuri, urma t ă de lipirea marginilor lor astfe l încît să obţ i nem un mî- ner. Putem gîndi astfel un spaţiu care să aib ă o structură cu o topologie foarte complicată, ce ne poate da chiar senzaţia unei dimensiuni supli- men _ tare dac ă aceste structuri sînt legate şi au

loc la distanţe foarte mici .

. Spaţiul -timp ne apare , În acest caz, în funcţie

de distantele pe care le putem sesiza,

ca ş i cum

Am putea v orbi de

a lui

G = 6 , 67 x10 cm gr _ sec -, un si s tem de

punct.

am privi suprafata oceanului. Dacă o privim d in avion , de l a 1סס00 de metri , ea pare un plan fără nici o cută , netedă, netedă, aşa cum apare spa-

ţ i u l-timp la scala proceselor nucleare, care au loc

la distanţe de ordin u l 10 12 cm. Dacă am mări re- zoluţia cu care privim spaţiul astfel Încît să obser - vă m la 10 - 3 0 cm , apare aşa cum ne - am apropia la 1000 de metri de suprafaţa oceanului şi observăm că aceasta nu mai este netedă, dar e s te plană. Cînd însă ajungem la rezolutii de dimensiunea

12

plană. Cînd însă ajungem la rezolutii de dimensiunea 12 Plank , de c i de 1000

Plank , de c i de 1000 de ori mai mici, la lQ - ll cm , atunci spaţiul ne va apărea casuprafata oceanu l ui văzut ă d e la 1 0 m e tri, de ci p l ină d e valuri care se formeaz ă şi se sparg continuu În mod HAOTIC. Curbura şi to pologia spaţiu- t i mpu l ui se schimbă,

fluctu î nd continuu şi haot ic . Dacă vom c on s id e ra că particolele elementa -

re nu s î nt al t ce v a d e cî t structur i Î n to p ologia aces- tui spaţiu violent contorsionat, n e apro p iem de

o alt ă imagine a l umi i noastre , aceea a vidului

fluctuant, considerat

dispar partic u le pu t înd cr e a c hi ar l u mi, dar a căror

du

a le lu i Heisenberg, c ă ci e le nu persistă de cît da ca

vo m c o n suma energia necesară pent ru a l e s t abi-

liza În r a po r t cu noi . C u cî t aceste lumi au o en er-

ca o lume Î n care a pa r şi

r at ă e st e li m i tat ă de r e la ţ ii le de ne deter mi n are

gie mai mare, cu atît d ur e ază ma i pu ţi n (

h'6'10 - 07 ergi sec.).

'

.

.\8"4 = =

La nivelul dimensiun i lor Plank , n u mai putem

vorbi despre un spaţiu - timp ca un rec ep ta c ul

c are se p e tre c fenomenele univers u lui . Ci , sub di-

mensiunile Plank , Î ns ă ş i p a rticolele uni versului nos t r u nu s î nt a lt cev a de cît f l u ctuaţ i i al e topologiei spaţiului-timp.

În

Atenţie!

ţiu-timp

Deşi

pă s trăm

termen u l

de ' s p a -

p r in inerţie, totu ş i conceptul as oc i at cu

el este altul, încă in s uf ic ient

cristal i zat .

Nici teoria relat i vităţii, nici mecanica cuanti -

că nu mai sînt valabile la acest . nivel .

Că mecanica cuant i că ş i relativitatea nu ma i sînt

suficiente o dovedesc şi experienţele

1987 la Milan b , de către Giulio Casati şi la institu -

tul de fizică Novosibirsk, de către Chiricov şi She-

. Un atom de hidrogen are un electron . Dacă este ciocnit de un foton cu energie mai mare de -

pelianski de la Moscova.

făcute În

cît energia lui de legătură, este scos de pe orbită

producînd un ion de hidrogen,

un proton.

Experienţa la care mă refer (Sci , Am . , martie

1987) arată că există cazuri

mici a l e fotonului decît cele

nica cuantică ,

cînd, cu energii mai prevă zute de meca-

se poate produce ionizare!

S - a î ncercat să se interpreteze rezultatul expe-

rienţei ca un fenomen produs de o VARIAŢIE HAOTICA a energiei electronului, spre deoseb i re de prescriptiile mecanici i cuantice privind o ener- gie bine definită, pe o orbit ă staţionară . iată cum, astăzi, asistăm la necesitatea unei reajustări a conceptelor noastre de timp şi spa - ţiu. Sîntem obligaţi să concepem un UNIVERS HAOTIC, care se manifestă ca spaţiu - timp l a re. - zoluţii slabe , 10 - 12 C ! J1 , dar care este altceva la

1

0 - 33 cm .

'

Dacă ne-am lăsa imaginaţia să zboare, am putea scrie o nuvelă în care actiunea se petrece Într -o

lume a cărei durată este de ordinul de mărime a

unei fluctuaţ i i a vidului, o nuvelă În care lumea ar apă rea cu structurile topologice stranii din ta b lou - rile lui Esher . Dar cel mai straniu ar putea să ne

apa r ă structura

psihologică a personajelor , căci

gîndirea Îşi are tipo l ogia ei logic ă .

să scriu nuve l e şti i n - simt tentat să o fac ,

căci aş avea senzaţia că limitez efortu l imaginatiei numai la o mică parte din solicitarea pe care o cere dezvoltarea ŞTIINŢEI .

Sarcina mea, Însă , nu este ţifico-fantastice şi nici nu mă

A L MANAH

AN T ICIPAŢIA

Dumitru Constantin Horia Vasilescu . MORFIN E LE CREIERULUI să sta b ileasc ă sorgintea
Dumitru Constantin Horia Vasilescu . MORFIN E LE CREIERULUI să sta b ileasc ă sorgintea
Dumitru Constantin Horia Vasilescu . MORFIN E LE CREIERULUI să sta b ileasc ă sorgintea
Dumitru Constantin Horia Vasilescu . MORFIN E LE CREIERULUI să sta b ileasc ă sorgintea
Dumitru Constantin
Horia Vasilescu
.
MORFIN E LE
CREIERULUI
sta b ileasc ă sorgintea lucrurilor, putem afla
că macul a crescut din pleoapele pe c are
Buddha ş i l e-a tă iat pen t ru a nu adormi.
Leac şi desf ă tar e, la t ex u l obtin u t d e la ma c ul alb ,
ii n dc ă oamenii au c ă ut at d i ntotdeaun a
tive; ro l u l lor este
,.
s î nt excit a te î n num ă r
opiu l, .a fost u t i li z a t d e oamen i d i n v remuri i memo -
r iale . In pra ct i ca medical ă european ă, o p i ul a f os t
i ntrodus
de Pa r ace l sus din 1521, sub formă de
tinctu ră , vestitul laudanum, remediul colic i lor şi
insomn i ei, al accese l o r de nervi şi al diar e ei; la sfîr -
şitul secolu l ui trec u t e r a Încă pr e scr i s cu su cce s ,
bine î nţeles din lips ă de alte mijloa ce. Din opium au
o
fos t i zola t e trei princi pii active c u m are util i tate
C
pra ct i că : mor f in a, n arc ot i c şi analgetic euforizant,
zati ca păr ti
c
o de i n a-calm ant al tusei, papaverina-spa s m o litic şi
v
as o d i lat ator . Prin sintetizarea acestor s u bs tante,
p
l ant a a În ceput s ă fie m ai pu t in c u ltiv a tă p entru
ne cesităţ ile i n d us tr i i l o r fa rm aceu t ice ş i din ce În ce
p
m a i mu l t pe teren u r i as c uns e, p entru n ev oil e p ietii
to
int e rlop e d e s tupe fia nt e. Fiind că opiul , m o r f in a ş i
h e r o in a a l i n ă ş i s u fe rint e l e morale, cu gre ul t r ib u t
a l de p e nden te i
fată d e aces t e dro gur i .
mo -h i po fi z ar i,
st r e s" , Partea
Desp r e o piacee n-ar f i c r ez u t nim en i că se
va
ma i vorbi şi Î n afara mult d ezbătut u l ui sub i ect al
toxicofiliei. C u toate acestea, pe la Începutul anilor
'70 au fo s t descoperite substante cu rol de recep-
şi
tori ai mo r f i nelor la suprafata celulelor , apoi sub -
sta n te ce a n tago n izează efectele morfinelor , nalo-
x o nul şi nalt r exo n ul, p e n tru ca În 1974 , Hughes şi
K oste r li t z sa re u şea s că izolarea şi identificarea p ri-
mi lo r c omp uş i cu efe c te asemă n ătoare op i u lu i,
du
me n t i o ni n-e n cefa l ina şi l eucin-en cefalina. Continu-
p
area ce r cetărilor a perm is s ă se descopere În 1978
o n ouă cl as ă de opioide, endorf i nele (Guillemin ş i
colab.). De fapt , încă din 1965 C hang Hsiangtung
d etermi n ase existenta unui p r inci p iu analgezic hi-
pofizar
pe c a re În să n u a reuşit să-I izoleze.
Cele două tipu ri de opioide au distributii diferite
În organi s m; encefili n ele s înt pr ezente Î n nume-
u
roas e s tr uc t uri ce r eb ral e şi ext r acer ebrale, ia r en-
ef
dr o finele s î n t s ecretate Î n sp e ci a l î n r e giun ea hipo-
ta l a mo-hipofi za r ă ş i la n ive lul cor texul ui l imbi c res-
p on s a bi l de r eg l a r ea compo r ta men t u lu i i nsticti-
ve-emoţio nal . De te rm i n area preze n tei encefaline-
lor în coar n e le p o sterioa re
ale m ăduvei - spinării
tra p
(unde sînt recep ti o na ta ş i t r ansmise la creier im-
pulsurile venite de la receptorii pe r ife r ici) a permis
clari ficarea u n ora di ntr e mecanismele ce s ta u la
baza teoriei "porţii de c on tro l " a l e du r erii (Mel-
r
z a c k şi Wal l , 1 965) . P o r ţile de cont r o l s î n t si s te m e
d e r e gl a r e a i n te n s i tă ţ i i percepţ i ei sen za ţ i e i d ur e -
roase, ex is te nt e l a dif erite eta i e al e că il or s e n z i -
r
ALMANAH
ANTICIPAŢ I A

de a scă d ea influxul electric În

momentul În care terminaţiile nervoase per i ferice

m a re . Pe lîngă acest meca -

nism e l ec t ro- f iziologic de inhibiţie ca r e se epui- zeaz ă în t imp , encefalinele secretate de neuroni intermediari a s i g ură p er s istenta blocaju l ui, c u va - riaţii i n dividua l e de s tu l de mari. Se pare că unul

dintre rosturil e tehnicilor de s ti m u lar e transcuta - nată de tipul a cupuncturii este acela de a menţine

c antitate crescuta de encefaline pentru mi c ş ora-

rea percep ţiei durerii, cu aplicabi l itate În du r er i le cron i ce.

a şi alte p eptide bio ac t ive, opiaţii sîn t s i nteti-

ale u nui precurso r mai m are, de r e -

gulă inactiv, eliberat ş i fragmentat atunci cîn d este necesar . Endorfinele pot decurge din două ti pur i de precursori: proopiomelanocortina ( P O MC ) şi

r o di norfina . S tu di ile l u i Na ka n ishi şi ale colabora-

ri lor s ăi au dezvă lui t structura inte r e sa n t e i proo-

pio - m ela n ocorti n e, secr et a tă de ne u ro ni i hi po tala-

un ad evă r at "macro h or m o n de act i vă a POMC co n ţ i ne s ecvente l e

de aminoaci z i ale h o rmon ului a d en o cotticotro p (ACTH), ale h ormo n ilor me lan o c i to st i m ulanţ i (alfa

beta-MSH), ale beta-endo r finei şi m etio n i n e n ce -

falinei. Deci, POMC este o secvenţ ă de a m i n oacizi

care declanşează un important şir de reacţii în or-

gan i sm u l s u pu s la factorii stresanti. ACTH-ul sti- muleaz ă si n teza şi eliberarea hormonilor cortico - suprarena l ie ni şi creşte . starea de atentie a indivi-

lui , met i o nin -en cefal i na ş i b e t a - e n dorfi n a sca d

rag u l de perce p ţie du reroa s ă, induc o s tare de euforie şi cresc to n usul muscular.

Prin mic r ostresul provocat de introducerea unui

ac, acupunctura induce fragmenta r ea POMC şi eliberarea secventelor a c tive amintite. Este de re - marcat conţinutul inforrnat i o n a l r idica t al unei sec- vente de n u m ar 1 34 de amin o a cizi . De mai bine de

n dece n iu, au Î n ceput să se strîngă d ate a su pra

e ctel o r uno r la n tu ri s cu r te de aminoaci z i , con-

st at ind u - se fa p t ul că un e l e secvente de 3-5 am i - n o ac izi indu c mod i ficări m etabo l ice ş i chia r co m - por t amentale. Cercetăto ri s ovietici, d e p i l dă, au comunicat în 1985 că injectarea anu m itor i t r i şi te-

eptide declanşează m anifestări in s ti n ctuale, ar fi foamea s au fu r i a . Nu treb u ie s ă n e mire

cum deci faptul că pol i pe p tide mai mari, cum sînd en - dorf i ne l e i n fl u enţează un timp mai Îndel ungat o se-

ie de p r ocese ps i h i ce. P r i mel e efecte s t u diate în

cazu l ace s to r s u b sta n te au f os t legate de module

ea co mp o r tame ntulu i m o t or (Am i r , 1 979) ; fi i n dca

e ndorfin e l e a c ţi o n ează l a n i v e l u l cr e i e r u lu i, int e r fe-

1 3

pri m ă con s tatare. ar fi că existenţa u nor concen - traţii
pri m ă con s tatare. ar fi că existenţa u nor concen - traţii
pri m ă con s tatare. ar fi că existenţa u nor concen - traţii
pri m ă con s tatare. ar fi că existenţa u nor concen - traţii

pri m ă con s tatare. ar fi că existenţa u nor concen - traţii c r escute de adren a lină întreţi n rez i stenta la infecţii. S - a d o vedit că timus u l , or g an ese n ţ i al în dezvoltarea imu n it ăţ ii e s te s e ns ibil la o p iacee . G a - c h elin (1986) consideră că fiecare celulă i mu n it a ră e s te c a pabilă s ă inte gr e z e un m are nu mă r d e i n - f o rmaţii moleculare diferite , d intr e ca re u n ele sî n t strict imunitare, alt e l e sî n t le g at e d e fu n cţ iil e n er- voase ' în s peci a l de man ie r a d e r ă s p un s la du rere ş i la em o ţii . O ob s ervaţi e interes a n tă e s te aceea că l ezi un i l e c o r t e x u lui c erebr a l st î ng r edu c nu m ă- r ul d e l im f o c i te din timus şi le dim i nuă ca p a c i ta te a d e ac ţi u ne (G e sh wi nd , 19 85 ), ce ea ce ar c on f i rma rol u l cr eierul ui În a p ă ra r ea f a ţă d e ag e n ţi i i nfe c - ţ io ş i . S - a de t ermina t experimen ta l că ACTH - ul , be t a -e ndo rfi n a ş i al fa - i n ter f eronul a u o s t r u ctur ă p . nt i g e ni că a semăn ă toar e, deci , o o ri gine c omun ă. Inse a mn ă c ă ce l e t rei s i s te m e d e in t eg ra re a orga - nismulu i Î n m e diu - n e r v os , e ndo c r in ş i i munit ar - s e a flă Î n t r -o p r ofu nd ă c o r e l a ţ i e; ş i m a i Î ns eam n ă că ps i hic u l, cu lat u ra sa su bc on ş t ie n tă, acţi on ează pentru me nţ in erea hem os t az iei p rin i n f lu e n ţ ar ea ace s tor s isteme. Es te in t eres a n t f a ptu l că o s u b- sta n ta poate e xercit a atîte a ef e cte l a ni vele consi- d e rate de re g ulă dif e rit e : p sih ic, nev os , e n d o c r i n sau imunita r . La l o cu l de Întîl n ire al lor s e pro d uce mult - discutatul efe c t pla ce bo, pri n inte r med i ul că - ruia psihicul mediază efecte a s emă n ăt o are cu ale unui medicament; tot a i ci acţio n ează p robabil me- todele de sugestie şi auto s u g estie care determină reglarea perturbă r ilor funcţionale; confl u e n ţa s iste- melor de integrare j u s t i fică terme n ul de med i ci n ă p s ihoso m atică . Iată de c e c e lebrul d ict o n " m e n s sana in c o rp or e s an o " Îşi c o n firmă utilitatea ş i de ce este n ece s ar s ă ne d epri n de m s ă nu punem to - tul la i nimă , f i indcă o r ice s uferi n ţă morală prelun - . gită poate avea drept u r m are o afecţiune organi c ă . In nu puti n e cazur i de s coperi m că bolnavii de can - cer au pr ezentat anterio r stări depre s ive pre l u n - g ite, cu o veşnică n e mu lţu m ir e fată de vi a ţă şi faţa de pr op r ia p er s oa n ă. P e n t ru a s e d e z v olt a n o rm a l , i nd ivi d ul treb u ie s ă tr ăia s că Î n arm o n ie c u propr ia p e rs oa n a ş i c u n at u ra, c ar e Îi of eră o m u lui hran ă, s ă l aş şi ali n are. Cu co nd iţ i a de a nu - i fa ce rău.

aş şi ali n are. Cu co nd iţ i a de a nu - i
rînd efectele neuromediatoril o r de t ipu l acet i lcoli- nei, noradrenalinei sau
rînd efectele neuromediatoril o r de t ipu l acet i lcoli-
nei, noradrenalinei sau dopaminei. Astfel, i njecta-
rea de beta - endorfin ă provoacă r i giditate şi cata -
lep s ie, s impto m e î nt î lnit e În schizofrenie , pe lîngă
starea de euforie şi halucinaţ i i asemănătoare in-
gestiei de opiacee. B olnavii depresivi , În s chimb ,
manif s tă o re d uce r e a cantit ă ţii de endorfine, ceea
ce a r explica mai mica lor rezistenţă la s timulii du-
re r oşi şi t on u su l mu s cula r scăzut .
En do r f in el e s ti mu lează proce s e l e de c on ditie -
na r e şi î n văţ ar e m ediate de acordarea un e i recom -
pense, pr in efect eufori z ant şi scă d erea p r a gului
p e r ce p ţ i e i du reroa s e impl ica t e În a c e l e pro ces e .
Dr e s a j ul a nim al e l o r, d e pild ă, i mplic ă ex is te n t a e n -
dor fi n el o r; l a fel , a n tr e na m e n tu l sp o r ti vil o r nec e-
s i tă ace s t fa cto r p entr u aj un gere a l a p e r f o r m a n ţă.
Mu l ti p lele acţi uni p e ca r e l e au e ndor fi ne l e În o r ga -
n is m n e În dea m nă la o serie de r eflect ii . S u rprin -
zăt oa re e s te, d e exe mp l u , p r eze n ţa d e c ompu şi
end o geni c ar e m odulează o s erie d e man i f e s tări
c omport am entale. C reierul s e pr otejea z ă faţă de
st r e s s ec r e t îndu-ş i p r opria m orfină , p u ră , i e ftină,
cu efect i m ediat şi fără reacţii secundare. Dar şi
mai de mirare este că există o morfin ă veqetal ă si
una animală . Dacă la a nimal i se poate înţel eg ~
ro s tul, la plantă nu . Exemplul nu este s i ngular. I n
nat ur ă f elur ite pl ante conţin sub s tanţe s imilare ce -
l o r din orga ni sm . Neuro m edi a t or ul acetilcolina
p r ovoacă reacţii asemănătoare celor p r ovoc a te de
nicoti n ă şi de muscarină (o tox i nă
di n c iupe r ca
A m a n ita muscar i a ). Sînt destule plante somnifere
sau halucin og ene pe pămînt . In a f ar ă de hran ă, lu-
mea v ege tală ne o fe r ă leac u ri pentru alinarea sufe-
rinţelor fi z ice şi p s ihice, important ex emplu de so -
lidaritate În cadr u l lumii vii.
I n decur s ul t impului , nu puţ i ne au fost ocaziile
în care s - au pu t ut constata relaţii Î n tre psihic şi re -
zistenta organi sm ului la î m b o l n ăvi r e . F ără Îndoială
că un trup s ănătos menţine un ps i h ic s ănătos, şi
inver s. S - a vo r b i t de sp re aparitia u no r bol i au t o i-
m un e î n u r m a unor şocu r i psihice s au d e spr e m u lt
c o n trover s ate vi n decări m i raculoa s e al e u n o r ca-
z u ri d e maladii con s ide r ate in c u ra bil e ( c anc e r ,
p s o ri a zis etc.) . Aceste
constată r i d e ordin c lini c i n -

ce p s ă f ie c on fi rma te de st u d i i l e ex p e r i m e n ta l e . O

( u r ma re d in p ag. 9)

orî ndu irii ( p rimitiv ă , sc l av ag istă, f euda lă , cap i ta - l i s(ă, so c ialistă l. In r e alit a t e , exi s tă m ome nte Î n ca re de scop eri - rea u nei materii p rime de ba ză Îşi p u n e a m p r en ta puterni c p e Într eaga civil i z a ţie . Aşa s - a înt î mp la t cu piatra, c u bronzul, cu fierul, cu lemnul, c u oţe- lu l, iar În pr ez ent cu sil i ciul şi cu i n formatia. Ele au devenit n u numai une l e d intre cele mai Î nse mnate obiecte al e m uncii , ci au determinat confi gu ratia un e lt e lor d e pro d uc ţ ie, a tehnologiilor de pr e lu - care. influen ţî nd si modul de trai ( hrană, î mbrăcă- minte, a d ăpo s t , cultură, ar t ă, s til de V iaţă). Ade - sea , obi ec tul muncii , pentru a putea f i pr e lucr a t sau t ransfo r mat , a impul s ionat crearea uneltei şi tehnolo g iei adecvate, a . energiei ut i lizate , a mo du - lui de o rg a n iza r e etc . In numeroas e c a zu r i d e - a lun g ul ist or iei se p o ate . spune că ,:a t ura m a t e riei

pr ime a s e m na t a ctul de

un el te sa u t eh nologii . La rî ndul s ă u , a pariţia uno r

noi une l t e a de t e rminat f o lo sirea un or noi materii

pri m e s au no i form e de

De ci, analiza n a t urii ş i i nt erde pen d enţelo r pr o- c e s el or d e sc h i mbare n u poate fi redusă do a r l a unul dintre el emente l e f o rţelor sau r ela ţi ilor d e producţie ş i n i ci n u m ai c a opo r tu n ită ţ i de prog res şi coop er ar e . Mu lt e d in a c este s ch imb ă ri po t să se tra ns for me În sur se s uplimenta re şi periculo as e d e c o n flict . Provocar e a la n s a tă ac t ua l e i c ivili z aţii, a c -

tualul tip de dezvoltar e este de a r ecu no a şte s ch imbăril e , a le înţele ge semn i ficaţi i le şi i m p l icati - il e şi a l e tran s fo r m a d in ge nerat o are pot en ţiale de crize ş i tensi u ni În forte de adapt are. A ce a sta im - pli c ă Î nsă şi o adapt a re şi rafinare a " uneltelor " noastre d e c u noaştere, În g eneral şi În special a - celor ce ne a j ută s ă Înţele gem mai b ine, m ai În prof u nzim e n a tura Ş i m eca ni smel e schimb ă rilor .

naş t ere a l u nei an u m i te

energ i e şi invers .

14

ALMANAH ~

ANTICIPATIA ~

Ş i m eca ni smel e schimb ă rilor . naş t ere a l
Ş i m eca ni smel e schimb ă rilor . naş t ere a l
Ş i m eca ni smel e schimb ă rilor . naş t ere a l
Constantin Maximi l ian BIOETICA IMPOSIBILULUI CI enetica a visat Întotdeaun a, chiar atunc i
Constantin Maximi l ian BIOETICA IMPOSIBILULUI CI enetica a visat Întotdeaun a, chiar atunc i

Constantin Maximi l ian

BIOETICA

IMPOSIBILULUI

CI enetica a visat

Întotdeaun a, chiar atunc i

s ă

cînd ea Î nsăş i era un vis . A v ru t

tr ansforme l umea, să -i dea no i sens ur i mai

apro piate de speran t ele noas t re perene . A vrut s ă corecteze eror il e evolutiei, a vru t s ă desci - freze imposib i lele aven t uri ale devenir ii umane . A vrut imposibilul

În urm ă cu ceva mai putin de două deceni i era

cartogra fi at ă pri ma genă uman ă. Cu o teh n o lo g i e

Şi era ce rt c ă ma i d evre me sau mai

tîrziu vor fi ident ifi cate şi lo c alizate cel e cîteva zeci de mii de gene ale u nive rs ului nostru genetic . După toate probabili tăţil e , genomul uman este cons t ituit din a pr o xi mati v 50 000 de gene, în t r-un set hapl o id , a c ea sta î nsemn î nd 100 000 de gene _ O

p reocupa r e

sus ţ ineau cei ma i pesimiş ti dintre genet i cien i, dac ă

nu cumva h ă r ţil e cromozomiale vor r ăm î ne pentru Încă mul t ti mp o speranţă imposibi lă. A apăru t Însă tehnologia ADN-u1u i recombinat-ingineria ge-

netică . Şi dincolo de toate aştept ă rile , În 1987 a fost terminată pr i ma hart ă cromoz o miaI ă. De fapt ,

au fost desco p e r ite

prin intermed iul c ă rora pot fi det ect a t e r es t ul ge-

nelor . Este aproap e cer t acum c ă pînă l a sfî rş it u l secolului computere l e d i n generat ia a c in cea vor înreg i s t ra toa t e genele umane. A poi pe st e puţin i

ani vor f i cunoscute infinitele var i a ti i

vom şti de ce fiecare dintre noi es t e un e v eni ment bio l ogic irepe t ab i l . Probab i l lumea seco lului urm ă -

gene ti c ă a t u turor c o p i i -

lor. F i ecare va avea o fiş ă cu p un cte l e lui d e rezis- ten t ă ş i de sens i bi li tate biologic ă. Margaret Show se oprea descump ă n ită î n faţ a perspec t ivelor . Ce se va întîmpla atun ci c î nd vor

exista asemenea fişe. Fişe care să cuprind ă desti - nul potential, genele favorabile şi genele detrimentale , rn u taţiile care diminuea ză adap t area

general ă, genele de suscept i bi l itate la infec tii şi la cancer, prezen ţa sau absenţa gene l or ca r e condi - ţionează cancerul sau d i ab et ul zaharat, s chizofr e -

nia sau infarctul miocardic

conste l aţiei de gene care controlează intel igen t a . Nimic nu ne împiedică să presupunem c ă genii l e vor f i i den t i f icate în momentul naşterii sau chiar mai î n ai n t e . Se con t urează t orente de întreb ă r i, in - for m a ţii le str în s e î n computer vor f i publice sa u confi den tia la? Vo r cons t i t ui oare un cri t er i u de se- lectie profesional ă ? Nu cumva eredi t at ea va de- veni un criteriu de aleqere a elev i lor care vor avea

t or v a cunoaşte s tr uc t u ra

r ud i men t ară.

pent r u Î nt r eg secolul - urm ă t o r ,

doar 450 de gene-markeri -

Şi atunc i

Şi de ce nu? natura

(

~

~

~ALMANAH ANTICIPA Ţ IA

atunc i Şi de ce nu? natura ( ~ ~ ~ALMANAH ANTICIPA Ţ IA drep t

drep t ul de a u rm a cu r su rile unei fac u l t ati? Va a vea

o înt repr in de r e l i be r tat ea s ă r e f uz e a n g aj a r ea c ui - va d eoa re c e e st e p ur tătorul un e i m uta ţii spe c ifice care reduce ca pa c it a t ea lui adaptativ ă ? Sau o u l -

ti m ă înt rebare: a l egerea sot u lui va presupune

aprobarea, oare , a unei comisii de intelepti geneti -

ciqni?

Intrebarile-nu sînt i nutile şi nici prematu r e . in

S _ U . A a fost ins tituit, a cu m cîţiva a ni , un pro g ram

de d etect are

forme , o anemie severă conditionata g e ne t ic ore - zentă îndeosebi l a populati a de culo are . Bu n e i in -

t en tii era u e vident e , hete ro zig otii er a u a v er ti z at i

asu pr a r i scuri l or pe care le i m plic ă uniunea cu art heterozigot. Ma i mult , heterozigo t ii urmau să be- nef i cie z e de asis t enţ ă prena t a l ă . Ş i totu ş i populatia de c u l o a r e s - a sim t i t dis c riminat ă ş i a cerut sus- pendarea p rog r am u lui . D a c ă c erce t area ar fi fost preceda tă de o larg ă campanie pre a l abi lă, rezul ta -

t ele ar f i fos t d if er i te. Da r in i t iat or ii pr o gramulu i au

i gnora t acest aspect . Am ream i nt it acest moment deoare c e el demonstrează că genetica es t e şi va fi obligat ă să anticipeze reacti i le psihologice ale vii- toa r elor ei realiz ă ri .

Nu n umai Show s - a aplecat asupra impact ului moral şi soc ia l al gene t i c ii . E a a priv i t numai vii to -

ru l aprop i a t . L - a pri v i t lu ci d . D a r de - a l ungu l ani lo r au f os t c reionate ne n um ă ra t e alt e scenarii , prob a -

b i le sau impr o babile. o ptimiste sau ap o ca l ip ti c e.

S - a presupus , de pil dă , că peste decenii fiecare nou - n ă scut va fi supus unor ample investiga t ii ge - netice . la capă tul cărora vor pr i m i drep t ul de . a t răi numa i ce i ce au o cons t ela ţi e gen i c ă poz it i vă . Se

r eam i n t eş t e că oarecum sim il a r p r ocedau şi spar -

ta n i i ; ei aruncau de pe s tî nca Taygetos cop ii m al-

f o r ma ţ i . Conform al t u i s cenariu la fel de abe r ant, cop i ii

veacului urm ă tor

mere impuse de calculatoare . Maşini l e electronice vor urm ă r i evolu ţ ia individual ă şi vor decide mo - ment u l î n care oameni i v or fi eliminaţi.

pr e nata l ă a an e miei cu celule falci- .

nu vor mai avea nume ci nu -

S c enarii de c o şmar c a re i lus t reaz ă c o nclu zi a

c ă ge n e ti ca se grăbeş t e spre un vi i tor nec u noscu t .

Am vrea credem î n să c ă şt i inţa se v a opri î n

fata

t ele previzibile .

fiec ă rei mari reali z ă ri şi va analiza conse c in -

Reproducerea

Evo lutia a experi men t a t numeroase so l u tii capa - bile s ă as i gure reproducerea spe c iilor . S - a oprit asupra mul t iplic ă rii sexuate. Şi nu lntî mpl ăt or . Din

15

f u z i une a a două experien t e evolutive, fieca r e
f u z i une a a două experien t e evolutive, fieca r e

f u z i une a a două experien t e evolutive, fieca r e ce - lul ă germ i na l ă matu r ă fiin d un eveniment ev o lu t i v , r ezu l t ă un or g anism uni c. El va fi su pus judecăţ ii selec t ie i naturale şi va s u pravie ţ ui sau va dispare . O r ice a lt mod de reproducere este mai puţin favo - rab i l t rans fo rm ă r i i . G e net ic a se Î nt reab ă În s ă dac ă nu p o a t e . Înlocui sistemu l " o bi ş nui t ' " cu a l tul mai . eficient . Intrebarea este f i reasc ă , de o arec e repro - duc e r e a se x ua tă e st e pl in ă de r i sc uri. F oart e mu lţi embri o n i sînt vic t imele erorilor de div i z iun e c e lu - la ră; iar d ur e ro s de m u l ti copii s î n t h a nd icap a ţi g e - n e tic, u n preţ n e ce s ar p e n tru a a ve a o m ajoritate n or m a l ă. In s fîrş it , ce l p u ţin 10 % d int r e s oţi sînt steril i s au i n f e rtili .

G e n etica a Început c u s t e ri l itatea , d a r , foa r t e c u rîn d , a În ţ eles c ă i n t r ă Î n p l i n n e c u no s cu t . Aşa c um se Întîmp l ă d eseori În şti i nţă a căut a t soluţiiI

chia r da că nu ave a ni c i o

procese l or p e care l e c e r ce ta. Şi a re a lizat fecun - daţia i n vi t ro . To t u l p a re s implu. A şa cum

su g ere a ză şi numele, fecunda ţ ia are loc Î n l abor a - tor . E m b rionul format este transferat În med iu l lui natural un d e Î şi co n tinu ă evoluţia . P r opor ţ ia eşe -

curilor es te Încă ma re . Dar n u a re

por t an ţă. Fecun d aţ i a in vitro este o realitate emo -

ţionant ă . Dar

tr u cei m a i mul ţi m e dici e s te o s i mpl ă s curtc i rcui- tare a p ro c e s e l o r n atur a l e care n u vio lea ză nici

unu l dintr e p r i n cipiile no as t re moral e. O arecum n e aşte p t a t , e a a g e n e r at d iscuţ i i vio len t e . Ş i iată d e ce. F ecundaţia in vi t ro implic ă obţinerea mai

mult o r ovocite . D upă

În s ă tr ansferat Î n uterul unei feme i. Ceil a l ţ i sî n t utilizaţ i pent r u cer ce tă r i ştiinţific e . Numa i as t fel em b r iologi a v a p ut e a el uc ida n ecun os cutele deve - ni r ii in di vi du a le . D a r es te oare emb rion u l o fiinţă u m ană cu dre p turi eg a le c u c el e ale oricăre i alte fi - i nţ e , cu cele ale unu i copil , sau aces t stat ut es te atrib u t u l embri o n i lor evolu a ţi? Dac ă o r ice e m b r i on poate fi co ns i d e ra t f i in ţă, at u n ci e x perim e n t ele ec h i valeaz ă c u o crim ă. Ş i facto r ii de deci z ie aus -

t r a lieni , de e x em pl u , au ceru t suspend a rea t utur o r c er c et ă ri l or . E st e e v ident ă co lo ra t ura religioas ă a ho tă rî ri i . Foarte probabil că sub presiunea c omu - ni tăţ ii c erce t ăr i le v or f i re l u ate . Leg i u i tori i a u s tr a -

l ien i a u u i t a t c ă via ţ a unu i c o pil es t e sacră ,

v ia ţ a unui embrion poa t e fi Î n t reruptă dacă el e ste hand i capa t gene t ic . N u e x is tă a l t ernativă. E ste imora l ă Însă fecunda ţ ia in v itro urmată de transferarea embrionul u i î n cavitatea uter i nă a

une i mame de Împrumut , a unei mame ca r e ac -

cep t ă ' să poarte o s a r ci n ă ce

este imorală deoarece mamele purt ă toare sîn t "Î n - ch iri a t e " : Dup ă' t er m inarea sarc i n ei, copil ul este redat mamei l u i biol o g i ce. D ar dacă mama "de î rn - prumut' i nu ma i vrea s ă cedeze copilul? Sau ce se Î n t împ lă dac ă rezul tă un c op il anormal ş i mama biologică ref u ză să - I primeasc ă ? Sau mama de Îm- p rumu t dispare Î n t imp ul sarc i nei, eventua l În tim - pu l naşterii? D incolo de părerile noas t re, mamele d e Împrumut vor rămîne probabil o sol u tie e x - tr emă , î n ci rcumstan ţ e ex t r e me . J ocu l cu r epr o du - c erea con t in uă ş i fără nici o Îndoia lă va mai conti -

nua. Fin ă l a s f îrşi t u l seco l ului , prede t erminarea se x u - lui , alegerea sexului vii t orului copil , v a intra În co -

explicaţie plauz i b i lă a

prea m ultă i m-

es t e oare şi o so l u ţ ie mo r a l ă ? Pen-

fec u n d a ţ ie ) unul singur este

dar c ă

nu este a ei . Metoda

ti d i an. Dac ă ac t ualele informatii s î n t co r ecte , a c um doi ani s - a n ă scut p r imul c opil cu sex stabilit Înain te d e f ec unda ţ ie . Din nou ne Î ntrebăm: me - t oda e s t e sau nu "in ocentă " moral? Nu c umva ac - t u alul raport di nt r e n um ă r u l d e b ăi e ţ i ş i f e t e v a fi pe rt urb at? I n c e le ma i mult e p ă r ţ i a le l umi i p ări nţi i vo r m ai m u l ţ i bă ie ţ i decît fete . Pen t r u a s e elim i n a

ori c e ri s c, co m i si ile d e bioeti că v or i n t erzic e p r e - de t e rmina re a s e x ulu i. Ch iar În c iu da u nor jus tif i că r i s o lid e. Pe ntru c ă pri ma ex cep ţ i e va antr e na v a lu ri de exc e pţ ii . Fi r eşte va f i la r g ut i li zată Î n zoo - teh n ie. Nici fecun d aţia in vi tro, n ici p r e d et e r mina - rea ş e x ulu i n u v o r pe r i cl ita ev o lu ţia spe ci e i n oas- tre. In faţa, unor potenţiale p ericole, comu n itatea va adopta soluţii adecvate.

va f i posibi l ă ma ni pu l a r ea g a m eţi l or şi a

embr i o n ilor, este vorba d espre manipularea gene- tic ă . Fec u n d aţia va a vea loc cu g am e ţi s elecţ io naţi sau transformaţi, cu un u n ivers genetic p re stab i l i t . Copiii vor avea par t ic u larităţi somatice şi ps ih ice cerute de pă r in ţ i. C e ar putea fi mai f i resc d ec î t dorinta unei mame d e a avea un copil ' cu u n coefi cient de inteligenţă extrem de m are? U n d e se va o p ri Însă genetica? N i men i nu are curaju l s ă a n ti c i peze consecinţele acestei performante. Ori ce sce - nariu are toate şansele de a fi r eal, nu are impor

tanţă cîn d . S ă ne imagi n ăm pen t ru o c lipă că ge

netica va stabili speranţa d e viaţă a fie că rui in d i v i d. Nu este o utop ie de vreme c e a u fost d e s co - perite genele lo ng evităţii . I n ainte de a m a n i p u l a aceste gene sîntem obli g aţ i să răsp u n de m mu lto r Î ntreb ă ri printre care şi ce l ei c ine v a d eve ni n e rn u ri tor ? Pe c e cr i terii vor fi sele ct i o na ti cei ce vor pu t ea t r ăi mu lt mai mu l t d ecît r estul p op u l aţi il o r Po at e că a r f i ma i Înţele p t s ă n u n e gr ă b i m . D acă vrem să mo d ificăm v iaţa, s ă Î n c epem c u lum ea ve g etală . Avem nevoie d e p l ante cu m a re valoare econom ic ă , r e z i s te n te l a ag r esiuni l e medi ul ui , l s e cetă ş i la i nfe cţii . a v e m n evo ie de c î t mai m ul t e p l a nte capa bi l e s ă fol o s easc ă az o t u l d i n at m o s fe r ă , a şa cum f ac le guminoase l e

D ar

Tulburăril e genetice

Se v o rb e ş t e pretu t indeni des p re p at o l o gia gene

t ic ă. Ş i es t e fi resc . D e oarece

au o t ulburare genetic ă sau p a rţial genetic ă, cu co nse c in ţ e detrimen t a l e . 2 - 3 % sînt expresia une singure mu t a ţ ii genice , 1 % sînt condiţionate - po l ige nic, f i ind consecinţa m ai multor m u taţii produse Î condiţii particulare de mediu , i a r 0,60 % de a noma li i cromozomiale. Dar acesta e ste doar vîrf u l ais bergu l ui. Pe m ă s u r ă ce p ătru n dem mai adînc Î u n i vers ul gene t i c Înţ e legem c ă o mare parte din patologia umană est e g enetică . iat ă n um ai c îtev

5 % din t re to ţi cop i i

exemple cu totu l concludente : can c er u l, d ia b et u za ha ra t , hiperlipemiile , h i per t ensi u ne a arteri aIă , in

farctul . mi ocar d i c

dit ă ţii . In asemenea circumsta n ţe , medicina nu a re a lt e r na t iv ă, t rebuie să asi g ur e u n l ar g pr o gram d e profilaxie , at î t prenatal ă cît ş i postnata l ă . Dar pos i bili tăţ ile medic i nei s î nt În c ă limitate. E x p licaţ ii l s î n t simp l e, nu pot fi i dentificate to a te tul b ur ă ril

genetice , cos t ul investiga ţ ii l or f i i nd pro hi bitiv. Sin gura s o lu ţ ie es t e iden ti f i carea mamelor cu risc ge netic , urmat ă de detec t area po s tnatal ă . Este o premis ă elementa r ă pentru a reduce inci den t a

toate implică parti c iparea ere

16

ALMANAH

~

~ NTI C IPATIA

~

acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s
acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s
acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s
acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s
acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s
acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s

acestor tu l bu rări . Beneficii l e ar f i i men s e . Dac ă

o ate sarcin i le ar fi monitoriza te ar dispare t oate

a noma l iile cromozom i ale ş i fo ar te mul te , de oc am -

da tă, er o ri metab ol ice . De asemene a ut i li z înd to t

c eea ce Înseamn ă medicin ă con t em po r a n ă ar di -

min u a co n siderabil in c identa m a lfor maţii lor conge -

ni tale comune , grup ce include , p ri ntre alt e l e , lu-

xa tia de ş old şi malfo rmaţiile con gen it a l e de co r d .

Ş i cîndva , În c e a mai bună dintre lumi l e imag ina ţ i ei

noa st re, tu l bu r ăr il e gene t ice vor r ă mî ne o am i n -

ti re . Pîn ă atunci t rebuie să facem t o t ceea ce . se

poate face . Vom Î ncerca să corectăm tu l burări l e geneti c e , mai corect spus , vom tocerca s ă corec -

tă m mu taţ iile specifice . Foa rt e - probabi l Î n anu l Î n

curs va avea loc pr i ma tentativ ă de aces t fel . Teh - nologia este relat i v simplă : o gen ă s i nte ti za tă ar tifi-

cial va fi inclu să Î n t r-un virus , i ar virusu l v a f i in o -

c ulat în celule. D a c ă gena va fi captat ă de celulele

ga zd

t

const itu i tă e x c lusiv d i n oamen i fer i c iţ i? Am . v r e a

s ă c r edem c ă manip u l a r ea psihiculu i v a Începe c u,

e li m i na r ea viol e nţ ei in te rumane. Vor fi t r a nst or -

ma t e şi s p eci i le anim a le şi spec i i l e v ege tal e . Plant e pe care e vo lu ti a n u le - a expe r iment a t n i ciodat ă

v or Î n c ol ţ i În to a t e c o lţ ur il e pl a netei , o rgan i sme ve - ge . t a l e imag i nate de c o m putere l e lab o rat o arelor de

m îi ne . A u ap ăr ut deja ma şi n il e de s i n t e ti z at gen e

d i n generaţi a a t re ia . Va fi . s u ficien t s ă li s e f ix eze

prog r a m u l şi e l e v o r c ă u t a cons t ela ti e g eni c ă c ea

m ai f a vora b i l ă.

A ş tept î nd, gene t ica s e joac ă: a reuşi t s ă m o d i -

fi ce c om p ozi ţi a laptelu i , a ameliorat cal i tatea l î n e i,

a am p l i fica t dimensiunile corporale ale oilor, i ni e c-

tîndu - l e ho r m o n de c r e şt e r e şi a arunca t î n cir c u -

l a ţ ie plante capab i le s ă re z iste geruri l or din prim ă -

. Fiecare dint re aces t e remarcabile performante rid i c ă nume r o ase În t rebări cu o profundă colo r a -

t u ră e tică . Cu t otul firesc au fost create în toate

v

eri l e tîrzii .

ă şi dacă va func ţ iona, a t unc i vor fi corecta te

regiunile dezvoltate comitete de bioetică. Ele re - flectă interesul comun i tăţii ştiintifice faţă de propri - ile ei realizări . Dar la fe l de i n t eresa tă es t e şi lu- mea nemedic ală. De aceea , Î(l ac es t e c o m it e te au

manipuleze rezer v orul genetic al speciei noastre . Dar Înainte de a transforma ingineria genetică

Într

toate consecinţele posibile, În mă s ura În car e po t

fi prevăzute. Vor fi corectate toate tulbur ă ri l e ere -

ditare sau nuinai cele mai uşor acc e sibile i nt e r ve n-

e dificato r . Viata mul t o r bolna v i fin a l i ar putea fi

mii sau numai o parte şi p e ce c r iterii vo r fi selec -

e lungit ă cu zi le s a u s ă pt ă m î ni dacă s - ar folosi tot

ceea ce Î nseamn ă terapie in tens i vă m o dernă . Cos- tul este Însă prohibi ti v . Cineva trebuie s ă decidă dac ă tratamentul este sau nu suspenda t . Decizia este d i f i cil ă . De aceea În multe spital e acest ro l şi-l asum ă comisii l e de bioetică. Pre t utindeni se dis- cută raportul dintre cost şi benefi cii . Oricît ar pă- rea de dureros, medicina tiu are alternati vă . Poate şi mai co mplex ă este situaţia copiilor han - dicapati şi înapoiaţi mental. Deseori v i aţa acestor copi i depinde de momentul intervenţiei chirurgi -

bilă , dar ritmul performanţelor sfidea ză or i ce ant i - - cale. D a r este justificată moral salva r ea unui

barea este deocamdat ă o simpl ă ipote ză, improba-

netica va Încerca să creeze o nouă specie? Intre-

cons

sau

genet ică? Va corecta numai tulburările ereditare

şi chiar se vor ex t inde; unde se va opri ingineria

b i oe tică n at i o nale e xi st ă şi comis i i loca le - În cl i- nic i, c hem a te s ă solu ţ ioneze probleme urgente şi deseori ch i nuitoare . Exemp l ul care urmează este

t ulbur ă rile c1inice . Mai curînd sau mai tîrziu, geneti c a va reuşi să

-o metod ă de r utin ă es t e obligată să anticipeze

ţie i ? Vor beneficia de terapie geni că toţi copiii lu -

ţiona ţ i cei privilegia ţ i?

. Dacă există so l uţii alterna t ive mai puţin eficiente vor fi folosite şi cî n d?

Dup ă prima e x perienţ ă cercet ă r i le vor continua

va Încerca să modifice şi genele norma le sau

i derate normale? Nu cumva peste decenii ge-

c ipaţie. S ă rămînem Însă la posibil . Nu cumva În

viitorul previzibil genet i ca va reuşi să amel i oreze

c aracterele soma t ice administr î nd de pildă hormon

de creştere sau t ransplant î nd ge n e c are con t ro -

l eaz ă s i nteza şi u tiliza re a aces tu i hormon modifi -

c at, mai eficient decît cel natural ? S - ar f o rm a copi i

gigan ţ i sau ori c um copi i cu o În ă l ţ ime super i o ar ă

medi e i ac t uale. Dar cum se vor integra Într - o l u me

c onstruit ă pe alt e standarde

biologi c e?

fos t c o op taţi ju riş ti, pre l a ţi

In af a r a c o mis i il o r de

pr

nou-n ăscut care va r ămîne un margina l soc i al? Răspunsul Întregii comu n ităţi medicale a f o st una-

nim - nu

copiii norm a l i şi cei handicapaţi - to ţ i au drep t ul .

să trăiasc ă benef i ciind de suportul gene r os al c o- munit ăţi i . Comitetele de bioet i c ă abordează uneor i pr o - bleme apa r ent b i zare . O feme i e f a ce un tratament la Î nceputu l sa r cinei, deşi m e dicul i-a interzis; se

se poate face nici o discriminare Între

Nici o t em ă nu gene r eaz ă mai multe dis c u ti i de-

c ît inteligen ţ a. Despre origi nea ei s e ş tie dest ul d e

p uţi n . Se pare c ă ar f i condi ţi ona tă de si stem e de

gene. Aşa se ex p l ică de ce

E st e cert Îns ă că i mplică un pu te rnic c o e f i c ient

ambi ental, dovad ă observaţ ia cure n t ă c ă c e i m ai

m u lţi d i n t re copii i cr e scuţi Într-un medi u c a r e n ta t

î n pro t ein e , Î n primele luni postnatale , vor a vea un

co efid en t d e in t el i gent ă ma i m i c de c î t cel a l c op i i-

l o r p rivil eg i a ti .

geniul nu es t e er editar .

E st e î n s ă cer t că b i ologia va co ntr ol a a lti para-

p e care l e - am

cons i dera t m ul t timp co m po n e n t e f ireşti a l e isto- riei n o as t r e . Dar din n o u trebuie s ă - ne Î ntreb ă m -

me tri p s ihici: memoria, tr i ste ţ ea

n aşt e U Q copil handicapat . Este vinovat ă sau nu

mam a? I n trebarea este justif i cată doar în ipot eza în c a re anomal i ile copil u lui au fost c er t induse de medicamen t e. Cine po ate să r ă spu n d ă ' aces t ei di-

leme?

Am reaminti t doar c îte va mom e n t e din noua bi- oeti că. O b io etic ă ca re v a i nfl uen ţ a pro fu n d gîn di-

rea med ical ă ş i at i t udine a co m uni tăţ i i f aţă de m e -

di cin ă. I n ani i ce vi n, gene ti c ; a v a aduce fapte şa -

cante c u urm ări "c i udate "; ca r e vor fi gr e u accep-

\ tate . Apoi vor deveni banale realit ă ţi . Pe n t r u se c olul XXI se aş t e a pt ă creare a primu lu i individ ar t ificial - ~nele lui s i ntetizate în labora t or

vor f i incluse î n c romozo ni ş i ap o i În c el u le sint eti -

v a continua să ev o l u e ze o specie care nu mai c u -

noaş te di l e mele , c a r e a ui t a t ce În seamn ă am i n ti -

r ile dureroase ? Va ex ista oare vreodată o specie

z

ate şi ele

şi mai depa r te? Ne put e m i mag ina

o

r ice . Să nu uit ă m Î ns ă, jocul cu via ţ a este plin d e

pericole

!

 

AL M ANAH

A N TIC I P A ŢI A

17

r- : frolltie~le %O<J.şt;elii Solomon Marcus CALCULATORUL ŞI STUDIUL LITERA TURII I n ultima vreme
r- : frolltie~le %O<J.şt;elii Solomon Marcus CALCULATORUL ŞI STUDIUL LITERA TURII I n ultima vreme

r-

:

frolltie~le

%O<J.şt;elii

Solomon Marcus CALCULATORUL ŞI STUDIUL LITERA TURII I n ultima vreme , problema utilizării calculatoa-
Solomon Marcus
CALCULATORUL
ŞI STUDIUL
LITERA TURII
I
n ultima vreme , problema utilizării calculatoa-
relor în studiul operelor literar e şi al istoriei li-
terare solicită atentia unui număr . tot ma i mare
c alcu l atoarelor Î n umanist i că apar de cî t e v a dece -
n i i . Men ţ ion ă m, î n aceast ă ordine de ide i, revis t ele
Computers and the Human i t i es (S . U . A) ş l Li-
terary and Linguistic Computing
(Ang l ia ). Insă
re ce n t rol u l inte l igente i arti fici a le Î n anal i za l i terară
ş i eve n t u al Î n crea ti a litera ră pre oc upă t o t mai
multi t eoreticie n i şi sc ri i to ri . D a c ă o c ar t e ca
ac eea a l u i B . H . R u d a ll şi T o N . Co rn s Compu . ters
and Literature
-
a practical guide ( Abacus
Press , Cam b r i dg e, Mass ci! T u n db r idge We ll s ,
K e n r,
198 7) s e m ul tumeste
s ă el e ct u e z e un t u r d e
ori z ont asupra aspe c te l or computationale Î n s tu-
d iu l lit era t u r i i, aşa c u m s - au cr i s ta li zat ele În
aproa pe 40 d e an i d e c e r ce tă r i , alte pu b l i ca tii , c ar e
au Î n vedere f enom e nu l l i t e r ar- ar ti s ti c Î n Într e aga
sa co mp lexi t ate , c a P oe ti cs ,
Poetics Today,
S t yl e , S PIEL sau Empiri c al Studi e s
o f Ar t , se
ocupă t ot mai frecvent de perspectiva algoritm i că
Î n î n tele g e r e a li t e r atur i i şi a r t e i . Numărul pe de -
teraturii P pet i cs este în întregime de dica t aces te i
chestiuni . I n mod d eo sebit ne - a reţin u t at en t ia s tu -
diul - The Com pu t e r in Perspectiv e , d at o r at lu i

De la margin e

spre centru

D e ce oare, în ciuda numeroaselor sale ut i liză r i, c alculatorul a răma s , pînă az i, un si m plu auxili a r a l exegezei l iterar e ş i nu rareor i conte s tat? Ce ar t rebui să s e întî m p l e pentru c a din pozit i a sa mar- ginală calcu l atorul să se apropie d e centr u l, de i n i ma vi e a ' ce r cetărilor literar - artistica? Aces t mod de a î n t reba, a l lui Zwaan, con t ine o presupozitie l a rîndul ei discutab ilă, deoar e ce pentru un i s toric literar pro b lemele de l ocalizare ş i datare sau de ' stab i lire a paterni t ă ţi i u nor t e x te, a f ilia ţ ie i un or ' ma n uscrise, nu sînt de l oc marg i n a le, dup ă cum nic i pentru uni i compozitor i p r oblema s tă pîni r ii, a controlă r i i analogului graf i c , geometric·topo l ogic , a l struct u rilor s onore nu este una perife r ică. Or , ace s tea sînt probleme care nu mai pot fi abordate a z i În mod eficient fără m i j l oa c ele moderne ale in- teli g ente i ar t ificiale . Desigur , Zwaan cunoaşte ace s te lucruri , da r are î n vedere o re a litate stati s - tică. D up ă o inv e stigati e efectuată de K - M.

Schmidt (Computers

and literary criticism .

Can the conceptua l approach break the dead-

lock?, Sprache u nd Datencerarbeitunq 7, 1979

de cerce t ători . Revis t e special dedicate folosirii p . 26 - 32) , c ar e a f ost preocupat de o chestiun e si

p . 26 - 32) , c ar e a f ost preocupat de o chestiun

milar ă , c ele mai mult e cercetări litera r e efectua te cu a jut orul c alcu l a t orului au în veder e, deo c am- dat ă , prob l eme de o relevan tă redus ă, d in pun c tu de v eder e a l or i ent ă ri l or dominan t e î n c r i ti c a şi i s t oria l it er ară. Corelat cu acest f ap t este ş i un altu l cele mai mul t e exp l or ă ri computa t ion a le în dorne n i u l li t er ar eludea ză a c hiz it iil e teoriei l it e rare , f iind ma i d egr a b ă e mpir i ce dec î t t eor et ice . Colin Mar -

tinda le (Sit w ith stat i st i dans and commit a 50 - da i science : Interd i scip l inary aspects of poe-

ob s erv a c ă î n

tics. P o e t i c s , 7 , 1 9 7 8 , p , 273 - 2 8 2 )

t e h n ica literară cornp ut a ţ iona l ă s î n t d es eo ri num ă

rate tot felul d e l ucr uri făr ă o semni fic a t i e li t er a r ă clară, c on vi ng ăt o are . Aces t e r epro ş u r i s în t , fără

î ndoial ă, jus t i ficate. S ă n e a m i n ti m î ns ă li ngv i s tică s-a par c u rs o evo l u tie de acest

ş i î n

că fel . Pen-

tru a

se ajun g e la o cerc e t a re s tati s tică de Î n alt n i

vei te o retic în pr o blemele de li ng vi s ticăi s torică ( d e tipul celor despr e care am r el a tat î n T i m pul, Edi

cemb ri e 1987 al revistei inter n aţio nal e d e teo r ia l i- t u r a A lb a tro s , 1985), a t r eb u it s ă s e treacă ma i în-

tî i prin etap a stat is ticilor v u lgare, c a re a u atra s c o nte s tatie m u l t or ce r cetători, şi as tăzi m arcati de această a m i n tire (unii d i ntre ei , fără să ' f i af l at că î n tre t i m p s it u atia s -a s c h i mb at). T o t aşa, teor i a matematică a inv ă ţ ă r i i av e a În ve d ere, in t r-o prim ă etapă , excl u siv a spe ctul emp ir ic , de inte r act iu ne a s timuli l o r şi ră s pun sur il or , p entr u ca a b ia în ce pîn d cu ani i '70 să cupr in dă ş i aspec t e l e refl exive, i nc l u s iv i nte r acti u ne a d intre ceea ce e st e În n ăscut ş i ceea ce este dobî n dit din exper i e n ţ ă . A şa a u de v e - n it universali i le lingvis ti ce o p r o bl em ă nu numai li n gvistico - filozof i c ă, ci ş i una care priv e şte no il e discipline cogni t ive, dezv o ltate î n leg ă tură c u i n t e li genta art i fi c ial ă .

RA Zw a an, sp ec i a l i s t în literatură compar a tă , te - or i e l i terară şi lingvistic ă computaţional ă de la U n i- versi t atea din Utrecht (Olanda) .

legătură

s l a b ă cu teoria

S. Wittig (Th e co mput e r and th e c o n ce pt of

text. C omputers and t he Human i ti es 1 1 , 1978, p. 211-21 5 ) a observa t c ă utili z a re a calcula t orului nu prea a depăşi t cadrul N o i i Cri tici (New Criticism) Z waah ada u gă şi pe ce l a l s t r ucturalismul u i, a vînd În veder e prob a bi l şi tra d iţia europe an ă. C a d rul ac e st a nu ar fi fo s t chi a r atît de În gust dac ă ar fi fo s t utiliz a t în într e a g a sa comp lex itate . In s ă re- flec ţ ia teoret i c ă asupr a r o lului c alculatorului În cer - c e tar e a lit e r a ră e s t e , de o camd ată, foarte s ăra c ă; în aces t e condit i i, prolif e r eaz ă t ot f e l u l de idei vul - ~a r e , privind competitia d int re o m şi calculator .

18

ALMANAH

~

~NTICIPATIA

~

Zwa a n pre ti n d e c i a ' î n tr
Zwa a n pre ti n d e c i a ' î n tr
Zwa a n pre ti n d e c i a ' î n tr e prin s o i n v es ti g atie bi-
b l i ogr a fică f oa rt e am plă, l a cap ăt ul c ăr e ia n u a pu-
tut i den ti fica tot uş i mai mul t de v r eo zece a r tico l e
care să p oat ă fi c o nsi dera te t eore ti ce î n d o me n iu l
cercetări i l it e rare a sis t a t e d e ca lc ula tor . Ce r ce ta-
rea liter ar ă com pu taţion a l ă este aproape ex c lusiv
co
n fiscată de tot felul d e pro g rame d e calculator,
in
timp ce gradul lor de r e levantă liter a ră este pus
între para n t e ze (s a u cumva lăs a t in seama altor ti -
puri de c er c e tăto ri ? D ar criti c ii, is toricii şi teoreti-
cie n ii l i te ra r i d e f orm atie exclu s iv umanistă în c ă nu
se grăbesc să pr e ia această ştafetă). A ici ne pu-
F ou r i e r , an a li z ă compone n ţial ă e tc . ) compli ca te.
P unctul sl ab al a ce stui de me rs co ns tă , dup ă
Z wa a n, î n f ap tu l că a cel a şi corp us , c ar e a s u gera t
ipo t ez el e, e st e folos it pen t r u t e st a r ea ~ ces t or ipo -
te ze, ce ea c e c r e eaz ă un cer c v i c io s . I ns ă ac e a s tă
c ircularitate es te a t e nuată ş i chi a r an u lată d e f a p-
tul c ă ipotezel e provin dintr - o abor d are h e rm e n e u-
tică , în ti m p ce testar e a este de natură e x per im en -
tală şi comp u taţional ă . D e altfel, în ansambl u , t e r-
m e n ul d e e mpiric ar trebui î nl oc ui t cu ce l de ex-
p eri m e ntal în într eag a ar g umentare a l ui Z waan,
deoarece este vorba mer e u de experiente provo-
tem angaja într - o discutie mai bogată privin d difi- cate de către cercetător, în care observ a ţie emp i -
c ult ă ţile stabilirii unei colaboră r i mai se rioas e între
i nformat i cienii umanişti şi cerce t ătorii literari de
for m at i e trad i ţio nal ă . Dific u ltatea este în primul
rin d u na de l imbaj. Jargo n ul
î nv ă ţat uşor de cineva care
informatic nu poate fi
nu mai e s te foarte tî-
năr . R . A . Z waan , pe care-I avem în vedere aici,
este născu t î n 1%2, dubla sa formatie fiind astfel
mai uşor de in t eles . Cei mai în v îrstă îşi procură
arg u m e nt e aprior i ce de respin g ere a ca l c u la tor ulu i
(povestea c u dez u mani za rea), p unin du - l a st fe l pe
interlocutorul informatician într-o po z itie de pat
(pentru a vorbi în termeni şahi ş ti) .
rică se articulează organic cu investigaţia analitică
algoritmică; or, tocmai la interfer e nta e mpiricu l u i
c u secve n ţialul emi s ferei cer e brale stîngi se află
. abordarea experim e ntală . Pentru a respecta te rmi -
nologia autorilor discutaţi aici , ne vom ref e ri in
con t inuare la studi ul emp i ric al l i te r atur i i, d ar con -
siderăm c ă , în ace s t context, e mpir ic tr e buie citit
expe ri mental .
D o u ă variante ale orientarii
empirice
o discrepanţă Între literar ş i algo ri tmic ?
Există tot u ş i unele orient ă ri ma i în c urajatoare.
Zwaan înscr i e aici tendi nt a de fundare a unui s t u -
diu empiric sis t emat ic a l l it e r atu r i i, obse r vată cu
precădere l a un i i cercetători germani (S . J .
Schmid t , Grundriss de!: empirischen Literatur -
wissenschaft_ Braunschweig / Wiesbaden: Vieweg ,
Band 1, 1980; Band 2, 1982, F o undations
for the
empirical study of literature: Components of
Orien t area emp i r i că a cun os c ut , î n c e pînd cu
m ij lo c ul d ece niului a l op tu l ea, d ou ă v a ria n t e;
p r i ma , repr ezen t a tă în p r i m u l ri nd de Norber t
Groeb e n , este or i entată spre metodă, incercînd s ă
rezol v e probleme vechi (în primul rind interpreta -
rea t e x telo r literare ) cu metode noi ( c u prec ă dere
imp r umu t ate di n ş t i in ţ ele sociale ) . A doua va -
rian tă , repr e zen t a t ă de a şa - numi t u l grup N I KOL
o r gan i za t î n juru l l u i Sieg f ri e d J . Schmid t e s te
or i e nt a tă spre t eorie (a se ved ea P. F i nke , Emipiri-
zităt allein genugt nicht: . Kritische Oberle-
gungen zu Konzeptionen emririscher Wissen-
a basic theory. Hamburg: Buske , 1982 ; P . Finke ,
schaft . SPIEL 4 , 1985 , p . 71-97 şi nu se
ma i c on -
Konstruktive Funktiona l ismus: Die wissen-
schaftstheoretische Basis e i ner emp i rischen
Theorie der Literatur. Bra u nsc h we i g / Wiesba -
den: Vieweg, 1982). A s pectele em piri ce c o nduc î n
mod n atural la ansamb l uri de d at e care trebuie
pre l ucrate la calcu l a t or . Num a i c ă un ii c e r cetători
ce ntr ează asupra int erpretăr i i textelor litera r e , ci
"sc u fu nd ă' " aceast ă problemă în alta, mai vas t ă , a
' descrieri i şi explic ă rii " sis t emului l i tera r al actiunii
sociale " (interpretarea li t erară este un act în ca-
drul acestu i sistem , de c i ea nu p o a te avea s t at u t
de metod ă ş t iinţif ică; int e rpre t a r ea
es t e unul din t re
care adopt ă aceast ă o r ie n tare c anton ea ză la n i vele
m a i abs tr a ct e. Se creeaz ă as tf e l o d i s cr e p an ţ ă în-
tre o ab o rdare li t erară care nu-şi a c tu a liz ează p o -
t entialul computaţional şi o orient a re a l gor i tmic ă
neasociată cu o conceptie l iterar ă c lar ă . Tocmai
reducerea şi, eventual, eliminarea aces t ei discre -
pante cons t ituie obiec tiv ul lui Zwaan, care , în cău -
t are de aliat i, în î ndr ă znea t a sa t en tati v ă , pune in
discutie un articol al lu i John B. Sm i th (Compu-
ter c , ritic i sm, in W.A . Sedelow Jr . and S. Yea t es
Sede l ow [eds], Computers in Language Re-
search [vo i. 2] , p. 25 - 59 , Berlin / New Yo r k , Am -
obi e ctele e x am i nate . D i n pun ct ul de v edere al lui
P . F i nke, memb r u a l g ru pu l u i N I KO L, orice co n -
cep ţ ie literar ă care se de fi ne ş te î n rapor t cu o
clasă d e texte (şi de fapt aici intr ă mai toate ma -
rile direcţii de teorie literar ă ) este conservatoare .
In concepţia neconser va toare a grupului NIKOL ,
tex t u l li t erar nu are un s t a t ut ontologic . S ensul şi
s t ruc t ura n u sint propriet ă ţi textuale indepen -
den t e, c i construc ţ i i efectuate d e către un cititor
(H . Ha u ptmeier, Toward an e mpirical science
of literature. Emp i rica l St u di es of Art 1, 1983, p.
173-191).
sterdam: Mouton,
1983), în care
se sus ţi n e c ă o
conc e pţie teore t ic ă adecvată în ceea ce p r i v e şt e
ce r ceta r ea l i terară co r npu taţ ional ă este f u r n i z a t ă
d e fo r m al i s mul rus ş i de struc t ura l ismul francez.
P ent r u a- ş i a r gu menta id e ea , S mith dezvoltă un
exemplu practic de analiză critică asocia tă cu cal -
c ulato r ul , în l eg ă tură cu romanul lui Joyce A Por -
trait of the artist as a Young Man . S mith
pleac ă la drum cu anumite ipoteze născute dintr - o
interpretare preliminară a romanu l ui lu i Joyc e şi
pe care vrea s ă l e t estez e c u ajutoru l ca l cu l ato r u-
l ui prin o p eratii matematice şi statistice (analiz ă
Chiar di n această prezen ta re sumară a ce lo r
două or i en tă ri, es t e uş or de vă zu t că Groeben se
ap r opie ma i mul t de cerinte le c r iti c i i co r n p u tat io -
nal e dec i t S . J . S c hmid t , deoarece în crit i ca corn -
putaţion a l ă p r oblema centrală este interpretarea
textelor văzute ca obiecte prestructura t e observa -
bile , deci c u statu t ontologic precizat . Dar a c east ă
situatie nu este , pentru Zwaan , un argument in fa -
voarea orientării lui Groe b en , ci unul in defavoa -
rea crt i cicii computa ţ ionale preconizate d e John
B . Smit h şi d e f ap t pra ct i c ate de mu lţ i exe g eti . Lui
J.B. Smith i se reproşează că în a l egerea u n it ă ţi l or
(~ALMANAH
~
A=N=T=I=C:IP=A:T=IA=========================================F=================== Jr~
a căror frecventă se studiaz ă s - a folosi t un criteriu i ntuit

a căror frecventă se studiaz ă s - a folosi t un criteriu

i ntuit i v , hermeneutic: " au fost alese acele cuvinte despre care am simţit c ă au o valoare senzorială şi tematică" (J . B. Smi t h, l oc . cit, p . 11 ) . Aceast ă alegere , crede Z w aan , es t e grevat ă de o t eorie prealabilă , deci rezultatul care se obţine pe baza acestei alegeri ' nupoa t e fi c o ns i derat drep t o con- f irmare a teoriei . Insă circularitatea este ai c i inevi- tabil ă . Ne aflăm într-o si t ua ţ ie asemăn ă toare para- doxului inducţi ei, analizat de C a ri Hempel şi Nel - son Go o dman , paradox î n v i rtutea că ru ia induc t ie nu este o simpl ă t recere de la par t icula r la gene - ral , de la o bserv a ţ ie l a general i zare, c i o i n te r a c - ti une în tr e ac e s t e a. Am arg u men t a t a nt eri o r (a se vedea Paradoxul, Edi t ura A l b at ros , 1984, p, 142

ş i mai ales capit ol u l " L ect ura generativ ă" din Artă

şi Ştiinţă, Ed. E min escu , 1 986 ) c ă parado xul in- ducţ i ei se ex tinde l a un paradox al lecturii, con - stînd î n i n t eracţiu n ea din t re presupoziţiile şi con- s e c inţ ele l ec tu r i i , din t re ansamblu l de i dei şi impre- s i i anter io are pe care le proiect ă m asupra te x tului

ş i prel u ngir il e infinite pe ca re . lec tu r a le gene r eaz ă .

In m o d a nal og, se po a t e v orb i ş i de un par a d ox a l

n vă ţ ă rii .

î

a t es t a t teoria

I at ă de ce ni s e par e e xce s ivă, insu fic ien t d e

conving ătoare , c r itica de z voltată de Z waan . E I are

dreptate a f irm î nd c ă simpla u ti l iz ar e a calcul at oru - lui nu este sufi c ient ă pentru a conferi stud i ului l i te -

ratu rii atr i bu tu l de ştiinţifi c. D a r gr e şeşt e

au g ă : "de fapt , metoda he rm e n e utic ă şi ce a e m -

se ins c r ie ş i a n ali z a a u tomată de c on-

tinut) sî nt mcompaubue , Iar o combinatie a lor n u

poat e du ce dec it la o a so c ier e hi b ri dă (c u e x ce p ţ i a

ca zulu i î n car e ob s e r vaţi e este in d ependentă de

teo r ie). Nu numai că a rticulări de ti pul m e n ţio nat

n u sînt dăunătoare, dar ele sî n t , credem, i n evita- bile. deoarece nici o abo r dar e de o oar e care com - plexitate n u s e po ate d isp e ns a total nic i de com -

n ici d e cea emp irică ; ia r

excepţia m e n ţ i onat ă de Z waan , privind p osibilit a- iea observatiei i ndependente de teorie, a pa r e, î n lumina paradoxului i n ducţiei şi al le c t uri i, o p u ră' utopie .

po n enta herme n eutică,

cî n d

ad

pi ri că ( un de

o p l edoa ri e

pentru t eo ri a l u i S.J. Schmid t

în ca re s -a r afla

cercetarea cornputa ţ iona lă actua l ă în do m eniul li-

t erar , Z w aan vede o ieşire în adopta rea p unct u l u i

de vedere

Sch m idt; în co n ce p tia acestuia, ca l culatorul nu

m ai are u n ro l c en t ral , dar, în c iud a ace s tui fapt ,

r o lu l său devine m ai fe cu n d. D e ac e a s tă d ată, pro- blemele literare nu mai sînt obligate să intre Î n p a- t ul pro cu s t ian a l pos i bilităţ i l o r c alcul at orului c i , d i mp o tr ivă , ut i lizarea cal cu l ato rulu i es te adaptată

l a pr oblemauc a liter ară.

F aţă de această sta r e precară

al g r u pulu i NlKOL , con d u s de S . J .

P ~p~-_ concr e tizarea J ~· . ::. cuti€I~?~r' L l .o I_ l,

·

n

Ş

s id erare t eori a lui C o lin Mar ti n dale p l . vind sch im -

ba

zează calculator u l p e n t r u t est area teor ie i sale . Este v o r ba de o t eorie psihologic ă despr e siste- mele literare , in special despre gradul de autono - mie al c u lturii poetice care influenţeaz ă forma şi continutul produsului creativ. Teoria este testata pe două corpusuri de fragmente de texte poetice. Zwaan accentuează fap t ul ca aceasta teorie nu

r ea lite r a r ă şi mo du l în cere Martindale util i -

est e, În prin c i piu , derivată din lectura textelor folo

si te pentru t estar e . C a lculatorul . nu este folosit Î

interpr e tarea t exte l or poe t ice, interpretar e În care de al t f el , Marti nd al e n i ci nu este interesat . Este Io

losit ă an al iz a d e continut c a mijloc de a măsur a

ce ea ce ar c onstitui ind ic atorii unor procese ca r

au loc Î n c adr ul sistemului l itera r. Ac e s t mod d

ab or d a r e i s e p are lui Zwa a n legit i m şi l i psit de ci

c ul a rit a t e, Î n c ontrast c u c el c on s id e rat de J . B

F ii nd d e acor d că t i p o l o gic ce le dou ă mo

d ur i d e ut iliz a r e a calcul at orului sînt diferi t e, mă r

tur i sim că n u ve dem c um l e-am putea depar ta ja

d in pu nc t ul d e v e d e re a l c ircularită tii, Este gr e u să

s tabili m surs ele u n ei teori i ş i pr act ic imposibil să cred e m că M a r ti nd a le a fost mai puţin marcat d e cît J . B . Sm ith de repr ez ent ă ril e şi c oncep ţ iile s a l

a n te r i o are Î n mod ul de a l e g e r e a te x t e lor pe c are

şi , m a i cu s e am ă, În modul d

aleg e r e şi i nterpr et are a para metrilor c u care a lu c r at . M a rt in d a l e se re fe r ă l a unel e dif ic u l t ă ţ i cum

ar fi ambig u it a t e a l e xic a lă ; c al c ulatorul n-ar f i î s t a re s ă d is tin g ă În t r e c uvint e graf ic identi c e , c um ar fi Iike Î n co n tex t ca I like candy ş i a table i

Ins ă p ro g ramu l de calcu la t o r ar pu

like a cha i r.

cont ext u ală c ar e

tea i n c lud e u n m inim d e a n a liz ă

să facă p o s ibi l e dis ti n c t i i ca cea de m a i sus , car e

şi-

Smi th.

i n te rvin În ana l iza a ut o mat ă de continut (automa - t i c content analysi s) .

Punctul de

vedere al inteligen ţ ei artificiale

O a l t ă c r itică de a mp loa re l a a dr e s a a na l i z e i l it e

rare computatio n ale - În for m a ei dominant ă azi

a venit din part e a i nt e l i ge nţe i a rtifi c i a la. M. G r i

ma u d con s id e r ă dr e p t o lac un ă g r avă fap t ul ~ă s e

m iot i cien i i lite r a ri şi studentii În l i t e ra t ur ă nu s î n

ini tiati şi a nt re na ti s ă s e pr eva l eze d e c a lc ulator Î

pe rs pectiva oferită de do meni ul m oder n al inteli

gente i artificiala. Un e le prop une ri mai sis t emati ce

Î

co n e ş i C . M u r ch is o n , c a re pre c on i z ează o baz ă de d ate d if e rită d e b azele d e d ate convention ala ,

fa p tu l că i ncorpor ează ş i as pec t e le s e man ti c e

şi p ragmatice, de exe mplu su b forma unor r ete l e

semantice. Z wa an re pr oşeaz ă acest u i program

fa p tul c ă se limitează la o con ce pti e co ns e r va-

toare, după ca r e tehnicile intel i ge n t ei art i ficia l e sîn meto d e noi i n abordare a uno r problem e vechi, c

s t a bi l i r ea a u torului unor tex te contro ve rs ate, fili tia unor ma n uscrise , paramet r i s ti l i s tici etc. Insă atîta vreme c ît mult e p roblem e reale de a c est ti r ă m î n încă nerezolva t e (de exe m p l u , În probl eme de s tab i li r e a autor ului n e a f l ăm În că Într-un stadiu r udimentar , Î n ciuda ac um u lă r ii un e i bogat e litera turi ), u n a tare co ns e r vator i sm es t e pe de p lin justi fica !

v , m e n s e ' l ma -

fc

chine in fi losof i e en ps ychologie. B aa rn. A m bo

1 985) di s ting două modalită ti ale abordă r ii lit era t u r i i În ca dru l inteligenţei artifici a le: modalitatea de

prin

n această p ri v i nţ ă au v e nit d i n p a r tea lui N. C e r

"UUI

'

. } :aaisma ( D e mens a ls met a -

or : Ove r

> r9 ~ jK ir ge n

simulare ş i c ea de performanţă . Ca performan ţă, programele inteligenţei artifi c iale urmăresc obtin e rea unui anumit rezultat care imită un rezultat a inteligentei umane ; programul ca atare este irele

(continuare

iti pag-. 2X)

20

ALMANAH ANTI C I P AŢIA

~"r

a inteligentei umane ; programul ca atare este irele (continuare iti pag-. 2X) 20 ALMANAH ANTI
a inteligentei umane ; programul ca atare este irele (continuare iti pag-. 2X) 20 ALMANAH ANTI
c. Ionescu-Tîrgovişte ECHILIBRUL BIOELECTRIC AL ORGANISMULUI UMAN rima şi cea mai funda- ţuitoarelor este cea
c. Ionescu-Tîrgovişte ECHILIBRUL BIOELECTRIC AL ORGANISMULUI UMAN rima şi cea mai funda- ţuitoarelor este cea
c. Ionescu-Tîrgovişte ECHILIBRUL BIOELECTRIC AL ORGANISMULUI UMAN rima şi cea mai funda- ţuitoarelor este cea
c. Ionescu-Tîrgovişte ECHILIBRUL BIOELECTRIC AL ORGANISMULUI UMAN rima şi cea mai funda- ţuitoarelor este cea
c. Ionescu-Tîrgovişte
ECHILIBRUL
BIOELECTRIC AL
ORGANISMULUI UMAN
rima şi cea mai funda-
ţuitoarelor este cea b i -
În fapt, f i ecare celul ă poate
considerată ca un generator d e
potenţial prin transforma r ea
fi
mentală
activitate
a vie-
oe l ectrică .
Atomii fiind
În ene r gie
structuri Încărcate electric , În
Iare sta la baza potenţi alului in-
tracelular electric de repaus, cu
valoare neg ativă. Aceast ă dife-
rentă de potenţial, prezentă În
toate celulele corp u lui, variază
ca mări me, fi ind tot d eauna ma i
energiei
chi mic e,
el
e c t rică. La o rd i nu l lor de mă-
mod auto m at moleculele , ţesu-
turile, o r ganele şi d eci or g an is -
mic ă de 1 0 0 mV.
'
mel e În ansamb l u prez int ă o ac -
. Pr i n s t imulare , unele t i p uri d e
rime , puterea inst a lat ă a a ces tor
micro c en t ra l e e l e ctrice este
foarte mare. Daca fiecare celulă
tivitate bioelectr i că. H orn e o sta -
c
zia
bioelectrică a organismelor
vii
es te fundamental necesară
- --- "',~ - kq,pditiei
d e normalitate. Ea a
fost studiată c u minuţiozitate la
n i vel de ce l u l ă sau de organ , dar
el u l e r ă s p u n d cu modificări de
potenţial de scurtă durată , care
revin apoi la valoarea de repaus.
Din această categorie fac parte
nervii ( potentia l de acţiune) , fi-
brele musculare Ji receptorii ce -
dezvoltă o diferenţ ă de potenţial
transmembranar de ·70 mv ;
suma diferenţelor de potenţial
dezvoltate de cele 100 000 de
milioane de celule din care e ste
alcătuit corp u l uman, ar Insuma
mai
puţ i n la nivel de organism.
lu
l elor senzoriale . • Ac · esfe ' poteI J-
o
putere elect r ică _ extrem d e
O mare parte din cheltuiala
energetică a organismulu i ' este
destinată menţinerii qra d ientelor
ionice intra / extracelulare, lucru
Îndeplinit. de aşa-zisele "pompe
ţiale se numesc potenţiale
acţiune.
de
Weisenseel (1984) analizează
mare.
Totuşi, organizarea e l ectricăa
corpului uman are altă semnifi-
semnificatia curentului electric ,
catie decît cea care ar rezulta
a
diferenţelor de potenţial , apă -
ionice". In mod obişnu i t, orice
dife r e n ţă de concentra ţ i e Între
două sectoare ale organismu l u i
rute ia nivelul celulelor sau al te-
suturilor, Î n r aport cu creşterea
din sumarea potenţialelor. Po -
tenţial ul electric intracelular este
produs pentru a fi utilizat pe loc
şi
d
ifere n t i erea celulară. Intreba-
cre
are
tend i nţa (cu semnificaţie en-
către fie c a re c e l u lă În parte.
Cu alte cuvinte, cel u l el e corpu-
tropic ă ) de egalizare, prin migra-
lui
nu sînt conectate în paralel,
rea
ionilor de-a lungul gradiente -
lor
de concentra tie. Menţinerea
unei diferenţe de concentraţie
Înseamnă o acţiune antientro -
pic ă, consumatoare de energie.
In momentul
În care
se
creează o diferenţ ă
ionică Între
două regiuni ale celu l ei, Între
două celule, Între dou ă ţesuturi
etc . va apare, de asemenea, o
rea pe care ne-am pus-o şi noi
de mai multă vreme (Ionescu -
Tîrgovişte, 1984) este dacă cu-
renţii electrici naturali reprezintă
fenomene primare sau fenome-
ne secundare dezvoltării gra-
dientelor ionice, pe care numa i
le semnalează. Cu alte cuvinte,
biocurenţii sînt produşi În ve-
derea unei ac ţ iuni anume sau ,
pur şi s i mplu, apar inevitabil , În
cursul d i namicii ionice intra / e x-
pentru a Însuma potenţialul
produs , aşa cum sînt organi-
zate organele electrice ale unor
peşti. La aceştia , formaţiuni ce-
lulare speciale (numite electro-
cite) dispuse În serie şi În parale l
(numărul lor poate varia Între ci-
teva sute şi citeva milioane) , pot
dezvolta o tensiune electrica de
, JÎnâ la 600 V.
diferenţă ,
de potenţial
elec-
t
racelu l are? Urmărind curenţii
tric. Ea se menţine atîta vreme
cît pompa ionică activă, consu-
matoare de energie, menţine di-
ferenţa de concentraţie ionic ă .
elec trici naturali din ţesuturi,
Weisenseel ·(1984) arată că ei
Aproape toată energia cheltu-
ită de organism este utilizată În
scopul cre ă rii unor diferente de '
apar Înaintea diferenţierii celule-
lor
, indică precis direcţia
de
La niv elu l membranelor celu-
dez voltare celulară sau tisulară ,
l are , p omp a
i o n ic ă
iar suprimarea lor opreşte dez-
potential Între anumite zone d in
celula , Între interiorul şi exterio -
rul celulei, între interiosul şi ex-
. teriorul unui ţesut , între interio -
care funcţioneaz ă
Na +/ K - ,
asimet ric,
voltar e a şi dife r enţier e a. Aceste
rul şi exteriorul o r ganismului.
conform rap o rt u lui 3 Na + / 2K + ,
(ad i că, tran sp o rt ă m ai m u l ţ i ioni
de Na+ d i n celul ă În afa ră, decî t
'
date vin În favoarea rolului pri-
ma r al biocurenţilor, idee pen-
I
ntrucit ac tivitatea bioelectrică
e
s t e un fe nome n g en e ra l , r e gas i t
t
r u car e s u bscr i em şi noi .
În
fun cţ i a f iecăre i cel u l e, sîntem
i oni d e K+ , d i n afară În ce l ul ă),
D
acă act i v i tatea el e ct r ică in d i-
o
bl i g ati s ă pre su punem că la ni -
va
realiza o con c e n tr a ţie
mai
v
id uală a c e l ulelo r est e mal bine
vel
ul Î ntreg ului or ga n is m tr eb u i e
m
a r e d e ioni ne ga tiv i i n c e lulă şi
cun oscută, a cti v i t a t ea elect ric a
s
ă ex i st e o homeos t az i e bioe-
de
i oni po zi t ivi În a fa r a
e i .
a
o r g an i s m ul u i Î n în t reg i m e p r e -
l ectrică . E x is t e nţ a u no r meca-
Aceas tă d i fe ren ţă ionic ă d e cele
două p ărti ale memb r ane i c elu -
zi
n tă necu n os cu t e ,
pe ca re nu -
nisme
de home o s t azie
ma
i v i it oru l le va e l uc i d a.
bioe l ectri că es te pre v i z ibil a, da -
ALMANA H
ANTICIPA ŢI A
21
torit ă mai mu l t or motive : tiai sau de rezistenta electrică a
torit ă mai mu l t or motive :
tiai sau de rezistenta electrică a
cro
c ur e nţii e n dog e ni migr e ază î
-
activitatea elect r ică a celule -
d
iferitelor struc t u r i .
lor
diferă d e la ţesut la ţesut . E a
După cum arată Norden-
stro m , ci r cuitele bi o elect r ice e n -
ritmul d e functio na re a d ifer i te
lor o rg ane sau ţes u t ur i . E vi d e n t
este foar te intensă, de exemplu,
în
con d iti i le alter ări i f u n c ţionale
în
ţes u t u ri l e m usc u l a r şi nervos ;
do g ene pot repr ez e nta e le m e n ·
a
aces tor o rgane sa u ţ e s u t u ri
De aici şi importanta d eosebită
t
u l de legăt u ră dintre mediul
i
n t e n s it a tea a cesto r c u r e nt i , di
a
înre g istră r ii e lectrocardio g ra-
electric inter n al organismul ui şi
rect i a lor de
mig rare şi poat e ş
mei , electromiogramei sau a
elect roencefalogramei , ca i n d i ca-
med i ul ele c tric extern . inf l uen-
"
calitat e a lo r " pot fi modificate
t
ele c î m purilor electromagnetice
Aces t e modifică r i
or a l stării funcţ i o n a l e a inimii,
muşchilor scheletici sau cre i eru -
t
asupra v i e ţ uitoare l or ( pl a n t e şi
an i male ) sînt cunoscute d e
l
ui . Totuş i, semnale ' electrice
multă
vreme ,
Astfe l, apari t ia
mai pot fi culese şi de la n i velul
unor tulburări (cefalee, dureri
al
tor o rgane (retină, tiro i dă , su-
se vor re
flecta şi la nivelul punctelor de
acupunctur ă .
In conditiile fiziologice este de
presupus că circuitele bioelec
trice închise treb ui e să aibă o
prarenale etc.);
articulare, astm, accidente trorn-
boembolice etc. ) a p u tut fi pu s ă
,
conf i gura ţie diferită d e cea care
-
activitatea e l ectrică a unei
în legătură cu variaţia c î mpurilor
apare in con d iţ i i patolog i ce , în
c
elule diferă de la o s t are func-
e
l ec tr o magnetice legate de mo -
truc î t propriet ă ţile electr i ce al
ţ
iona lă l a al t a, l u cru care s e
di
fică rile atmo sf erice , la rîndul
punctelor de acupunc t ură
pre
ogl
i ndeş t e I n acci den t e l e t r as ee-
l
o r , î n rapo rt cu varia ti a int ensi -
zin
tă o dinamic ă vi e, realiz î nd
l
o r electrice î nregis t ra t e pen t ru
f
i cării f l uxuri l or energeti ce sa -
fi
e c are organ în parte ;
Iare . Se cons i deră c ă e f e ct ele
un adev ă ra t mozaic de valo r
care se mod if i că î n timp , este lo
-
î n tr uc ît valori l e po t en ţi ale l or
biolog i ce . roen t lonate s i n t secun -
gic a le cons i dera ca expre s ie a
produse
î n f iecare cel u l ă sînt
d
foart e mic i, în r egistrarea l or la
a re infl uen ţ ei pe care mediu l f i-
zic e x tern o exerci t ă asupra me-
ircui t e l or b i oe l ectrice profunde.
De aici, impo r tanta diagnost i că
c
d
istanţ ă nu es t e po s i bil ă decît
diu l ui bioelectric endogen, capa-
a
atunci
cînd un ma re n u m ăr de
bil s ă r ec e p ţio neze per t urba t iile
st u d i ul ui proprietăţ i l or e lec-
trice cutanate (Ionescu - Tîrgo -
c
elule act i onea z ă s imult a n , ema-
ele ctr omagne t ice e x og en e .
viş
t
e , 1984 ) .
naţia lor bioelectric ă î nsum î n-
C
o nceptul
pot r i vi t căr uia
l a
Men ţi on ă m c ă unele p ersoane
du - se ;
.
n
ivelu l organismului se r eali -
mai sensi bi le posedă proprieta -
-
in afara potenţia l e l or elec
zează un permanent echil i bru
t
ea de a re c e pţi ona , cu vî rfu r i l
trice in tra ce lul a r e exi s tă pot en -
di
n a mic într e mediul i n t e r n şi
de
getel o r , e mi si iL e de p ot en t i al
t
iale e l ec t r ice int erst i tial a , data -
m
e d iul . ext e r n est e preze n t
în
(
d e f ap t, di f e r en ţ e l e de p o te n -
rate di f e re n telo r d e c o n c en tr a ţ i e
g
î n di re a me di ci n ii tra dition a l e
ţ
i
al) î n r eg i s tr a te la nivelul pun e -
io
n ic ă c e apar î ntr e d ifer i t e ţ e su -
ex l rem - o ri en t a l e
cu c ît eva se-
t
e Lor de ac upunctur ă . Ava nt ajul
tur i sa u r e g i un i a le co rpului .
co l e " înaintea erei no astre.
a
c e s t or sen zo r i biolog i ci c o nst ă
Aceste
d i f eren ţ e de , p ot en ti a l
Importanta primordia l ă pe
în p os i bilita t ea recept ă ri i
la o
st
au la baza un or micro c i rcuit e
c
a re a nticii au aco r da t- o
b io e -
d
i s ta n ţă d e c î ţiv a centimet ri d e
el
e ctri ce,
m ă sura b il e în mi- '
nerge t i c i i um a ne dec u r g e d i n
p
iele a pun ct elor c u o emis i e b i-
cr
oarn peri ,
pe
care
No rden-
modul în care ac e ştia a uint eles
o
e l ec t r i c ă m ai putern i c ă
(Bad-
s tro m (1 9 8 3 ) l e - a nu m it "c i r c u i t e
p
r oces ul de î mbo l năv i re . I n c on -
g
l ey , 198 4).
biolo g i ce e lectri ce
închis e ".
c
e pţ ia lor, dezechi li b r e Le energ e -
P
rintr e pr o pr i et ă ţi le fu nc ţ i e -
Ace
s te circu ite pot s ă se stab i -
t
i c e ale o r ga ni sm u l ui p rec ed cu
nale a l e pun c t el o r de acu p u nc -
l eas că nu nu m a i în ţ esut ul i n t e r -
lu
ni sau ch i a r an i de zil e e t a p e l e
t
ură, par ti cular ităţi le e l e c tr ic e
stiţ i al , d ar ş i î n inte r ioru l v asel or
l
e zi on a l e ( m o di f icăr i le a nato -
o
cu p ă un l oc i mpor ta n t. Zonele
a ngu in e sau ale vase l o r li m f a-
tice, d i namica lor f i i nd di ct ată
s
mice), pr o mp t i tu dinea t r at amen -
c
u t ana t e
utiliz at e in ac u punc -
t
u lui î mpiedicînd evoluţ ia spr e o
t
ur ă prezint ă u n prag ma i mic
de
c i r cu l aţia s anguin ă sau lim f a -
afe cţi une defini t iv ă .
pen
t ru sensibili t atea dureroas ă
tică;
.
P ar a l e l cu descrierea reţele i
(
aprec ia t pr in aplicarea unu i sti
- în fine, rezist en t a electr i c ă
energ etic e a cor p ului , cun o scu t ă
m
u l e lect ric sau meca ni c) , t em -
a
ţ esut urilor fată de cu re n ţii b io-
s
u b nume le de meridiane
de
perat u ră l ocal ă dife rită,
resp i r a -
l o g ici es t e v a r iabil ă. U nele t es u-
turi s î n t b un e conducă t oa re de
acup un c tur ă , med icii din ve -
chime au des cris şi tipu r ile de
ţi
e cu t anat ă cresc ută ( ca pt are
ma
i mare de CO 2 l a nivelu
e
l ectric i t at e, ca de exempl u, li-
energie care " c i rcul ă" de - a l un -
punctelo r ) , rez iste n ţă e l ectric ă
chi
du l int e rs tiţi a l s au in t ravasc u-
gul acestei re t e l e . F ă c în d o a n a-
scăzută, ca p a c i tat e
elect r i c ă ş
I ar , l ic hidu l cef al o rahid ia n , con ţ i-
nutul gastr o in t est i na 1 e t c . Dim-
lo
g i e cu sis t e m e l e m o d ern e de
valori a l e p otenţi alelor electrice
t
elecomunicaţii , care nu nece -
mai mar i compara t i v cu parame-
p
otrivă, alte s t r uctu ri , ca ţ es ut u l
s
i t a cab l ur i de transmisie , meri -
t
ri i zo ne lor cu t anate indiferente.
ad
i pos , p er e t ii v ascu l ar i, te aca
d
i anele a r p u t ea fi compa r a t e cu
S
t udiul compor t amentu l ui
de m i e li nă a n er v ilor , p e ret ii
circuite l e posibile , în ti m p c e
ac
u pun c telor dem o ns t rează o
gl
an de l or e tc . sî n t rău cond uc ă-
energ i a "ca r e c irc ul ă" p rin e l e ,
t oa r e d e el ec t r i ci t a t e , ad i c ă b u ni
i z o l a t ori . In ac eastă s itu a t ie es t e
cu i n f or m a ţ ia c ar e e st e tr ans -
mis ă de - a lung u l aces tor cir cu -
dinam i că conti nuă , manifes t ată
prin ceea ce s - a numit fenome -
nu
l d e " fenest r atie
- oclu zi e" .
p
r e vi zi bi l ca m i gra r ea curen ţ i l or
it
e .
Rez i stenta el ectrică scade , p a -
î
n i n t eriorul o rganismul ui s ă de-
p i nd ă atît de generatorii electric i
(grupurile de celule) , cî t şi de
mediul ionic al l ichidului intersti -
. Î n lumina c elor arătat e ma i
înainte, mer i diane l e d e acupunc-
ra
l el c u o mărime a sup r a f e t ei
c
utanate de proiec ţ ie a punctu-
tur ă po t fi considerat e
ca
l
ui ( "fenestraţie " ),
atunc i c î nd
traiecte d e- a lung ul cărora, mi -
organ u l de care depi nd e co rela -
ALMANAH
~
22
AHTICIPATIA ~
ti v punctul prezintă un exces en ergetic; d i mpot r ivă , revenirea
ti v punctul prezintă un exces en ergetic; d i mpot r ivă , revenirea
ti v punctul prezintă un exces
en ergetic; d i mpot r ivă , revenirea
ca tre normal a stării funcţionale
d organu l ui de corelati e se ex -
p ri mă pri n creşterea re zistentei
el ectrice a punctelor şi m icşora-
am putut consta t a că la mem -
brele s uperioare, valorile elec-
tro - negative sînt mai mi c i , com-
parativ cu valor i l e î nregistra t e
la membrele infer ioare (fig . 1) .
dient electric interior / e xterior, a
cărui semnificaţie bioe ne rget i ca
urmeaz ă a f i stabilită în
viitor .
In ultimii ani , împreună cu
ing . Pr u nă S., am pus la punct
A
c easta corespund e cu c oncep -
în laboratorul d e El e ctro f iziolo -
r ea sup r afetei lor ("oc l uzie "). In -
reparea acesto r puncte , pr i n mi -
c ro curenţii de leziune produşi ,
po a t e influen ţ a reteaua bioelec-
t
ul t radiţ i onal, co n form căr u ia
par t ea superioar ă
a c o rpului
gie a Clinicii de Diab e t , N u triţ i e
şi B oli Metabolice din B ucureşt i,
este Yang, c o mparativ cu par -
t
e hnica de Înreg i strar e a poten-
t
ea sa i nferioară, care este V in,
ţ
ialelor elec t r i ce
p rofunde ale
t ri c ă endogenă ,
m alizării ei.
î n s e nsul nor-
nteriorul este Vin f a ţ ă de exte -
riorul său, care este Yang . C ele
i
punctelor , folos i nd pe ntru cule -
gerea acestor a ce - electroz i in-
t
roduşi la 0 , 5 - 1,5 crn, a dică la
adîncimea
la car e
se găsesc
,.
I1c.MWc.Jc "f c . r i o.re
punctele de acupunctură .
Tra-
'
'le
seul î nregis t rat , pe care l - am n u -
mit electr o acupunctogramă
(EAG), furni z ează de opotrivă i n -
formaţi i d ia g nost ic e ş i te r a pe u -
tic e .
I
E
l ectroacupunc t og r ama tr e -
buie î n ţ eleas ă ca o i n formatie
f
r agmentară , obţinută pri n ana-
liza " s t ări i energeti ce " · a n u m ai
do uă
m er i d i ane .
O inf o rmaţie
c
o mple tă cuprinde În r egis tr area
s
i m ulta i iă a potenţialelor elec -
"f
t
rice al e cîte unui punct energe-
li v"
,
t
ic siti t
pe toate ce l e 12 meri-
"1
Fi
",~.I.'i,.,. ( .t.le .
d
i ane . n t rucî t meridianele prin -
1
cipale sînt bilate r a l e ,
num ă ru l
c
anal e l or de Înregistrare se ri-
Semn ifica t ia funcţional ă a d i -
feren t e lor de p o t enti a l Între d ife -
r i te regi un i al e cor p u lu i, pr ecum
6 niveluri energetice pot f i pr i-
vite ş i ca şase stratur i energe -
dică la 2 4. Prelucrarea aut omat ă
a date l or p r i n t r -o t ehn i c ă de cal -
t
i ce , din t re care 3 Yang s î n t ma i
cui relativ simplă , p r e v ăz u tă
ş
i î nt re stru ct u ril e afl a t e l a pro -
su
p e r f i c i ale , i a r '.e le 3 V in , mai
f un zi m i di f erit e e s te În c ă d i s cu-
t a b ilă. în t r-o cerce tar e , În care
am s tu d i at p o t ential e l e e l ectrice
cuta nat e ale p u nct e lo r Jing d i s-
t a l e ( Ion e scu - l ir g ovi ş t e , 1985 ) ,
rro fu n d e (fig . 2 ) . Intr - ad evă r . ln r e -
pentru a fi cu plată l a d i spozi tivu l
de În r egist r are, ar putea cre şt e
g
i s tră r i ie p o t e nti alu l u i
e l ec tr ic ,
prof u nd făc u t e p ri n ace de acu-
în mod substant i al po t en ti a lu l
diagn ost ic al s tu diului propr i e t ă -
p
unctu ră , in troduse l a d i ferite
ţ
i l o r e l ec t ri c e al acu punctelor .
ad
în c i m i, evi denţia z ă
u n
gra- .
YANG
,
-1~E===~~-- --~-~--11 - 9 'J I N G OIST Al
VIN
51
LI
L I, !
P
H
Jlt-IG
OISTAl
- -- -- ---10
a
YING
2
2 2-- - ---- ~
~===~_--
a YING
S
HU
i
t
-~ - =-~~::
9
7
'1 SHU YUAN
VUAN
JIN C PR():( t MAl
5
6
5 -- -- -
-- - --
8
6
4 J I NGPROX I MA l
HE
3
;
tiE:
a
1 0
ti E
H
E
JING P RQ. l:tMAl
6038
:t~~J=====-=-
41
~~ ~~~~ ~ ~~~~ ~~
4
7JtNGPf:!OX l M AL
'UAH
J
l
Y,,,,6
S
HU
664). " "
S7L 4 45
- - = --- -----2
2
JSHUYUAN
2 lJ N G
_
1
11 J J N GOlS T Al
JI N G
D t STA . l
8 , (;8 S
SP l i"
1(
2
\~ ~
ALMANA H
ANTICIPAŢIA
23
'
~
_ 1 11 J J N GOlS T Al JI N G D t STA .
_ 1 11 J J N GOlS T Al JI N G D t STA .
Dolphi Drimer TEHNOLOGII COSMICE oamea de energie . Omul îşi poate realiza misiunea de fău
Dolphi Drimer TEHNOLOGII COSMICE oamea de energie . Omul îşi poate realiza misiunea de fău
Dolphi Drimer TEHNOLOGII COSMICE oamea de energie . Omul îşi poate realiza misiunea de fău

Dolphi Drimer

TEHNOLOGII

COSMICE

oamea

de energie . Omul îşi poate realiza

misiunea de fău ri tor de bunuri numai dac ă are pu t ere din c e în ce mai mult ă. Consu - mu l de energ i e a dep ăşit î n une le ţ ă ri

10 000 kg de carbon echivalent pentru fie c are lo- cuitor . Căutarea energiei impune proie c te ce par

la prima vedere fantez ii şi totuşi

proiect î l ' reprezint ă uti l iz a rea energiei solare cap -

tat ă î n spa ti ul cosmic şi retransmisă apoi pe pă - mînt cu ajutorul a două antene prin microunde . O

as tfel d e in s ul ă cosmică de dim e nsiun i de 5 x 20 km

şi cu o gro sime d e a p r o x i m ativ 0,4 km pe s upr a -

fata căreia sînt aş e zat e bat er ii sol a re poat e transmite pe pămînt 10 000 MW . Insu l a cîntăreşte în jur de 100 000 tone din care aria solară 52 000

tone şi an t enele 25 0 0 0 tone . Aproximat i v 30 de asemene a insu l e a r pu tea p oto l i , p ent ru un ti mp , foamea omului de ene rgi e . Dar c um s ă c onstru- ieşti insulele cosmice? Dacă materialele ar trebui transportate de pe pămînt î n spatiul cosmic va f i necesară i mprimarea unei v i t e ze mai mari de 11 , 2 krn / s şi t r i m i terea numai a 100 000 t one de mate -

r i ale ar îns e mna un consum imens d e energie. O

solut i e a r f i folosirea satelitului natura l a l pămîntu -

lui ca baz ă de plecare pe n t ru care vi t eza de pla-

sare a înc ă rcăt uri lo r în spati ul

ma i 2 , 4 km / s , Intruc ît energia este proporţional ă cu pătrat ul vitezei (11 , 2 - 2 , 4) 2 rezultă aproximativ de 22 ori mai puţ i n ă en e rg i e pentru a lansa mate-

rial e l e de p e L u n ă î n spa t i ul cosmi c î n c ompara ţie cu baza de plecare pe P ă mînt . A t unci ar trebui s ă construim pe Lună o uzină cosmică, care să asi- gure în cea ma i ma r e m ă sur ă elaborarea materia- lelo r nece sare insu le l or co sm i ce . Care s î nt a c este mqter ial e?

'

Un asemenea

cosm i c es t e de nu-

. - .In lin i i mari , insula cosm i c ă se compune din

36000 tone de sticl ă d e s i l i c i u topită, 15000 ton e