Sunteți pe pagina 1din 3

LUCIUS ANNAEUS SENECA

Marii istorici ai latinitatii, precum si poetii ei de frunte, ca Dante Alighieri, i alatura n operele lor pe Cicero si Seneca. Cei doi oameni de stat si carturari ai Romei antice au trait n vremuri diferite, dar au avut un destin care i apropie. Amndoi, att republicanul Cicero, ct si sprijinitorul regimului imperial, Seneca, si-au asumat riscul de a participa la mersul primejdios al unei istorii dramatice. Au actionat ca gnditori politici si ca literati de prima nsemnatate ai timpului lor, cu intentia de a influenta desfasurarea evenimentelor si de a orienta deciziile detinatorilor principali ai puterii. Au ntrupat cu abnegatie, pna la sacrificiul suprem, sufletul Cetatii. Cicero a fost ucis odata cu Republica, n a doua jumatate a secolului I .Hr. Viata lui Seneca s-a petrecut n primul veac al erei crestine, sub mparatii dinastiei iulio-claudiene, si s-a ncheiat tragic, n anul 65 d.Hr., cnd nteleptul a fost constrns sa se sinucida. Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tnr, a fost filosof istoic roman, preceptor al mpratului Nero, a ocupat si functii n administratia Imperiului. Seneca a vzut lumina zilei n ajunul secolului I al erei noastre, n cea mai romanizat regiune sudic a Hispaniei, provincia Baetica. Seneca este un andaluz sau, cum l numeste biograful sau romn, istoricul Eugen Cizek, un "corduban". Orasul lui natal este Corduba S-a nascut la o data necunoscuta, probabil in 1 I.Chr. sau in 1 d.Chr. A fost insa adus la Roma, la o varsta foarte frageda. Aici a primit o educatie complexa, retorica, insa si filosofica. A practicat un timp vegetarianismul si s-a harazit fiiosofiei impotriva vointei tatalui sau. Seneca a fost crescut mai ales de femeile familiei si a avut relatii complexe cu parintele sau, in care revolta impotriva tatalui a alternat cu pasiunea si respectul.

Seneca cunoscut si ca Seneca Retorul sau Seneca cel Btrn a avut o valoroas activitate de intelectual creator, att n Spania, ct si la Roma. Istoric si critic al artei oratorice, Seneca tatl a fost un aprtor al traditiei clasice. Fcea parte din ordinul cavalerilor, situat imediat dup ordinul senatorilor, primul n ierarhia social. Mama lui Seneca, Helvia, provenea dintr-o familie de notabili din vecinatatea Cordubei. Sotii Seneca au avut trei bieti. Lucius Annaeus Seneca era al doilea copil. Primul nscut, Novatus, va parcurge n decursul anilor o important carier de demnitar. Al treilea fiu, Mela, va fi tatl unui poet celebru, Lucan (39-65). ntre cei trei frati si printii lor va exista mereu o puternic legatur de solidaritate si dragoste, oglindit si n opera lui Seneca-fiul. Seneca a fost adus la Roma din fraged copilarie, sub ngrijirea devotat a unei admirabile mtusi, sotia unui viitor guvernator al Egiptului. Ca tnr discipol, Seneca va admira mai multi dascli greci si latini. Cel mai pretuit dintre acesti "directori de constiint" va fi stoicul Attalus. Arta cuvntului si talentul pedagogic ale lui Attalus vor fi recunoscute chiar si de severul conservator Seneca tatl, care nu-i iubea pe filosofi si acorda atentie mai ales retoricii. Seneca-fiul se va atasa de gnditorii stoici care si ndreptau eforturile spre furirea unei atitudini de demnitate, umanitate si curaj n fata greuttilor si suferintelor vietii. Scopul stoicilor era libertatea interioar, sufleteasc scut mpotriva nedrepttii si tiraniei. n vremea mpratului Tiberiu, nvtatul stoic Attalus, profesorul lui Seneca, este alungat din Roma. Aceast msur de prigonire fcea parte dintr-o campanie de intimidare si represiune mpotriva "opozitiei stoice". Reactia lui Seneca va fi decizia de a prsi Capitala. A plecat n Egipt, unde putea s fie aprat de mtusa sa, sora Helviei, si de sotul ei, guvernator al Egiptului. Va rmne acolo, la Alexandria, pn n anul 31 d.Hr. Principalele sale scrieri etice sunt Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei epistolare. A avut o carier agitat, care a inclus si exilul n

Corsica pentru adulter cu Iulia Livilla, nepoata mpratului Claudius. ntorcndu-se din exil, a fost preceptorul lui Nero. Acesta, devenind mprat, l-a implicat n conjuratia lui Pison si i-a poruncit s-si ia viata. Seneca si-a tiat venele fr nici o tresrire. Din voluminoasa sa oper este de retinut morala sa apropiat de cea a stoicilor, dezvoltat n Questiones naturales. Se opune lui Cicero, pentru care viata social si datoria de cettean se aflau pe primul loc. ntelepciunea consta n a-si cultiva vointa de a-si gsi fericirea n virtute, si nu n hazardul bogtiei materiale. Originalitatea lui Seneca st n ptrunderea cu care a surprins viciile si relele contemporanilor si, st n locul acordat milei si omeniei fat de sclavi, de gladiatori. Ideile sale au fcut ca el s fie consultat nu numai de filosofi, ci si de Printii Bisericii si de moralistii crestini. Sinuciderea ctre care a fost mpins a oferit un model celebru de stoicism n actiune.

S-ar putea să vă placă și