Universitatea Apollonia Iasi

Clinica si terapia Edentatiei Totale

Analiza amprentei functionale.

Indrumator: S.L. Dr. Daniela Tomita Student: Niga Maria Alina ,anIV,Gr 6

Analiza amprentei functionale

Definitie:Amprenta functionala reprezinta negativul CP inregistrat intr-o portamprenta individuala ,cu material de inalta fidelitate si conform unei tehnici adecvate,care sa permita inregistrarea tuturor detaliilor campului protetic. Scopul:de a realiza negativul CP in vederea realizarii modelului functional pe care sa fie transpuse toate detaliile CP cu pozitia lor fireasca ,model pe care se va realiza viitorul AGP total amovibil. Obiective : -biomecanice; -biologice; -functionale; a)Biomecanice=acestea urmaresc asigurarea mentinerii stabilitatii si sprijinului AGPta. Pentru asigurarea mentinerii se vor urmari obtinerea corespunzatoare a :adeziunii,succiunii,ocolirea formatiunilor mobile,tonicitatea muschilor si echilibrarea neuromusculara. Stabilitatea unui AGPta se obtine prin inregistrarea tuturor suprafetelor verticale ale campului protetic . Sprijinul este asigurat printr-o amprentare corecta a zonelor CP care se opun fortelor verticale de presiune si anume :

zonele de sprijin primar(1/3 versantilor dinspre muchia crestei si rafeul median al boltii palatine). Amprentarea functionala urmareste inregistrarea cu fidelitate a acestor zone si extinderea distributiei fortelor pe o suprafata cat mai mare in scopul unui sprijin netraumatizant si includerea sub baza protezei a zonelor biostatice(tuberozitati maxilare si tuberculi piriformi) Obiective functionale . Amprentarea functionala urmareste si participa la restabilirea functiilor cade nu se pot recupera integral decat printr-o amprentare corecta. a)Functia fizionomica.Se restabileste prin modelarea corespunzatoare a grosimii marginilor si chiar a suprafetelor externe astfel incat sa se poata compensa resorbtia inegala a CP sau pierderilor mari de substanta osoasa. b)Functia fonetica.Fiind considerata o functie sociala,beneficiaza de o atentie crescuta concretizata prin aparitia unui numar mare de tehnici fonetice de amprentare functionala care alaturi de testele fonetice obtin o inchidere marginala corecta a periferiei CP si asigura un spatiu functional pentru limba. c)Functia masticatorie se restabileste prin asigurarea unui sprijin netraumatizant pe o suprafata cat mai intinsa prin compresiuni selective ce disperseaza in mod uniform fortele precum si prin utilizarea unor tehnici speciale de

amprentare ce apeleaza la reste masticatorii ca fundament al modelarii periferice si al transimterii fortelor. d)Functia de deglutitie.Se realizeaza complet doar in timpul amprentarii functionale si se utilizeaza tehnici speciale(amprenta de deglutitie Hromatka) sau teste de deglutitie incluse in tehnicile clasice. e)Functia de automentinere.Se realizeaza printr-o amprentare functionala care sa conduca la plasarea tesuturilor cavitatii orale intr-o pozitie normala,fiziologica,apta pentru o functionalitate cat mai corecta. Realizarea obiectivele biologice se bazeaza pe obtinerea corecta si cat se poate de completa a obiectivelor biomecanice si functionale astfel incat amprenta functionala sa determine o solicitare echilibrata a campului protetic atat la nivelul suprafetelor de sprijin muco-osoase cat si la nivelul zonelor periferice.Orice modificare a conditiilor locale reprezantata de hiperemie si ischemie determina perturbari ale echilibtului dintre apozitia si rezorbtia osoasa alveolara .Amprenta functionala inregistraza doar o secventa din dinamica compelxa a sistemului stomatognat in ansamblul sau. Clasificare. 1)In raport cu gradul de mobilizare a periferiei CP :

A.F mucostatice se inregistreaza cu portamprente individuale cu margini scurte pentru a nu influenta periferia campului protetic folosind materiale cu fluiditate mare. AF mucodinamice-se inregistreaza cu portamprente individuale bine adaptate marginal ,pe baza functionalizarii periferiei mobile cu ajutorul testelor functionale. 2)Dupa pozitia mandibulei in timpul amprentarii : -amprente cu gura deschisa sunt cele mai frecvent utilizate datorita usurintei inregistrarii si a posibilitatilor de mobilizare a periferiei prin teste. -amprente cu gura inchisa sunt inregistrate sub presiune ocluzala,sunt necesare portamprente rezistente prevazute cu valuri de ocluzie bine adaptate la o dimensiune verticala corespunzatoare. -amprente combinate utilizeaza o tehnica mixta care debuteaza in prima etapa printr-o amprentare cu gura inchisa compeltata de o amprentare cu gura deschisa pentru modelarea periferiei mobile. 3)Dupa numarul de materiale utilizate: -amprente functionale simple; -amprente functionale compozite. 4)Dupa gradul de compresiune : -amprente functionale compresive utilizeaza portamprente rezistente si materiale de amprenta cu vascozitate ridicata;

-amprente functionale decompresive-sunt rezervate campurilor protetice moi cu rezilienta crescuta incapabile sa suporte presiuni. -amprente funcionale cu compersiune selectiva. 5)In raport de functia stimulata in timpul efectuarii testelor automatizate: -amprente functionale fonetice; -amprente functionale de masticatie; -amprente functionale de deglutitie. 6)In raport de inregistrarea separata sau concomitenta a celor doua campuri protetice: -amprenta functionala unimaxilara; -amprenta functionala bimaxilara; -amprenta functionala globala. 7)Dupa zona campului protetic amprentata: -amprenta functionala intr-un singur timp; -amprenta functionala in doi timpi. Algoritmul de realizare a etapei de amprentare functionala. 1.Alegerea tehnicii si materialului de amprentare functionala; 2.Pregatirea bolnavului si a instrumentarului necesar pentru amprenta functionala;

3.Verificarea si adaptarea portamprentei individuale; 4.Spalarea si dezinfectarea amperntei functionale; 5.Pregatirea amprentei pentru transportul la laborator. Alegerea tehnicii si a materialului se va face in functie de fiecare caz in parte . Pacientul va fi informat asupra miscarilor si etapelor care vor trebui parcurse. Amprentarea functionala propriu-zisa. Se compune din doi timpi si anume: -amprentarea functionala periferica; -amprentarea functionala centrala. Amprentarea functionala periferica se realizeaza prin mai multe tehnici in functie de materialul utilizat,astfel daca se folosesc cerurile bucoplastice,sunt utilizate tehnici care folosesc portamprente confectionate din placa de baza. In zonele distale de inchidere,materialul de ampernta va fi plasat usor spre interior ,portamprenta se centreaza pe camp,se asteapta cateva minute pana se plastifiaza ceara apoi se efectueaza testele Herbst.In finalul amprentarii,se indeparteaza portamprenta de pe camp si se verifica modelajul.In zonele unde nu s-a modelat,marginea amprentei fiind foarte scurta sau prea subtire,va fi din nou adaptata reluandu-se amprentarea periferica.

In cazul maselor termoplastice,sunt utilizate cand amprenta individuala este confectionata din acrilat auto sau fotopolimerizabil.Plasarea ruloului de material pe marginile portamprentei si modelarea lui functionala se va face secvential zona cu zona pana se va amprenta tot campul protetic. Folosirea materialelor vascoase impune o verificare atenta a stabilitatii portamprentei prin utilizarea testelor Herbst. Conditia uneibune amprentari o reprezinta marginile portamprentei care trebuie sa fie mai ingrosate. Dupa amprentare se verifica etanseizarea periferica prin efectuarea testelor de stabilitate. Obtinerea inchiderii marginale in zonele cheie. Pentru zona AH se folosesc urmatoarele tehnici: -Tehnica inchiderii palatine posterioare geometrice ; -Tehnica Dorrie; -Tehnica Saizar; -Tehnica Schreinmarkers; Tehnica clasica care recomanda realizarea inchiderii marginale posterioare in etapa de verificare si adaptarea machetelor de ceara cu dinti si consta in: -reperarea in cavitatea orala a santurilor retrotuberozitare si a foveelor palatine cu ajutorul fuloarului de cement,

-trasarea cu creionul chimic a liniei de flexie a valului palatin si introducerea in cavitatea orala pentru ca marcajul sa fie transpus pe fata mucozala a acesteia. -repunerea machetei pe modelul functional si imprimarea acestei linii pe model; -trasarea pe modelul functional a limitei posterioare a inchiderii marginale. Cand valul palatin este in pozitie verticala,adancimea gravajului va fi mai mare si invers cand valul este inserat orizontal. Inchiderea marginala in zona tubercului piriform se realizeaza astfel: -pe marginea portamprentei individuale in zonele corespunzatoare tuberculilor piriformi se aplica un strat de 1-2 mm grosime de Stens sau Kerr,se ramoleste usor si se aplica pe campul protetic.Se exercita o presiune uniforma si simultana stg-dr in timp de bolnavul realizeaza de cateva ori testul de deschidere maxima a gurii. -pentru modelarea regiunii vestibulare a tuberculilor piriformi se ramoleste din nou aceasta zona si de introduce portamprenta in cavitatea orala iar bolanvul deschide gura la maxim si o inchide in timp de operatorul se opune acestei miscari.Aceasta etapa se realizeaza separat pentru partea stg si pentru cea dr.

-pentru modelarea regiunii linguale a tubercului se ramoleste Kerr-ul bilateral si se introduce amprenta pe camp,bolavul efectuand miscarea de deglutitie si protractie a limbii. -inchidera marginala in zona linguala centrala se obtine astfel:se ramolste un rulou de Kerr de 3 cm lungime si se aplica pe marginea portamprentei corespunzatoare zonei respective.Se repeta apoi ramolirea ,se aplica portamprenta pe camp si se mentine in aceasta pozitie in timp ce bolnavul executa testul de umezire a rosului buzei de la o comisura la cealalta si apoi pe cel de deplasare a varfului limbii de la un obraz la celalalt. Amprentarea functionala centrala Se realizeaza amprentarea suprafetei de sprijin ,a zonelor de adeziune si a zonelor retentive. Pe portamprenta se realizeaza orificiile pentru despovarare ,se tapeteaza suprafata portamprentei cu materialul ales si se plaseaza pe campul protetic prin presiuni intermitente . Se mobilizeaza periferia campului protetic de catre operator si se indica pacientului sa efectueza testele Herbst. In functie de marimea orificiilor de despovarare si fluiditatea materialului ,se va realiza o etanseizare periferica,perfectandu-se inchiderea marginala. Dupa priza,amprenta se va indeparta din cavitatea orala,se va verifica corectitudinea ei ,se va dezinfecta si trimite la laborator.

Bibilografie: 1)Clinica si terapia edentatiei totale V. Burlui, Silvia Silvas, Ed. Apollonia 2003 2)www.eugenol.ro Amprenta functionala, 3) www.scridb.com Amprenta functionala.Modelul functional.