Sunteți pe pagina 1din 20

Introducere Din punct de vedere economic, Germania, se numara printre cele mai dezvoltate tari din lume, cu un nivel

inalt al productiei si productivitatii, precum si al veniturilor, dar si cu un sistem perfectionat de prestatii sociale si un standard ridicat de bunastare. Este considerata a5-a economie a lumii si cea mai mare din Europa. Germania este adesea numita motorul economic al Europei Se poate afirma ca performantele economice ale Germaniei au crescut aproape continuu, desi ritmurile nu au fost intotdeauna inalte. Este necesar sa se ia in considerare atat contextul conjunturii economice mondiale din diverse perioade, cat si probelemele mari cu care Germania s-a confruntat dupa unificare, cand a trebuit sa suporte costurile reconstructiei landurilor de Est, proces care este inca in plina desfasurare. Oricum chiar si dupa perioade derecul economia germana si-a revenit rapid si si-a continuat ritmul ascendent. Acest ritm ascendent a continuat si in 2007, in special datorita masurilor adoptate anterior privind o politica salariala moderata, imbunatatirea sistemului de asigurari sociale si altele. Prin Acordul Privind Coalitia, Guvernul German a stabilit o serie de domenii deactiune, care sa conduca la consolidarea dezvoltarii economice a tarii: Consolidarea bugetului federal, prin majorarea cotei TVA, reducerea subventionarii unor sectoare economice, imbunatatirea conditiilor de incasare a taxelor si impozitelor, diminuarea cheltuielilor publice, reducerea cheltuielilor de somaj si altele. Reforma sistemului de impozitare a intreprinderilor, prin reducerea treptata acotelor de impozitare, de la 39% la 30%, atragerea investitorilor din tara si dinstrainatate, tratamentul egal al investitorilor, o mai mare transparenta la participareatuturor inteprinderilor la licitatiile publice. Reforma in domeniul sanatatii, prin marirea varstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, reducerea contributiei lunare pentru pensie. Flexibilizarea pietei muncii, prin identificarea unei formule adecvate pentru a imbina munca celor tineri cu cea a celor in varsta, crearea de conditii cadru pentru imbunatatirea structurii demografice, restructurarea sistemului de salarizare, perfectionarea pregatirii profesioanale pentru reducerea somajului, modificarea conditiilor pentru intrarea in somaj si altele. Retragerea treptata a statului din economie, pentru diminuarea cheltuielilor de labugetul federal si reducerea subventiilor.

In incercarile Guvernului German de a amortiza efectele crizei, acesta a injectat aproape 81 de miliarde de euro pentru a ajuta cea mai mare economie a Europei sa treaca cu bine peste criza financiara si economica cu care se confrunta. Aceste 81 demiliarde de euro au fost alocate prin intermediul a doua pachete de stimuli economici: Primul pachet de stimuli economici, in valoare totala de 31 miliarde de euro, a fost adoptat in decembrie 2009. Cunoscut sub numele de Asigurarea locurilor de muncaprin consolidarea cresterii, acesta a cuprins 4 seturi de masuri, incluzand pasii necesari pentru a aduce scutirea de taxe pe termen scurt companiilor; furnizarea de imprumuturi pentru companiile mari, stimulente si instrumente de finantare pentru IMM-uri prin
1

intermediul Bancii Germane pentru Dezvoltare; extinderea investitiilor publice si acordarea de scutiri de taxe menajelor. La mijlocul lunii ianuarie 2010, un al doilea pachet de masuri anticriza a fost dezvaluit. Pachetul prevede furnizarea de 50 de milarde de euro. Dintre care 18miliarde vor fi directionate catre constructia si repararea de scoli, universitati, spitale,cai navigabile, reteaua feroviara si drumuri dar si spre extinderea si consolidarea retelei IT a Germaniei. Pachetul prevede de asemenea stimulente specifice pentruunele sectoare industriale. De exemplu, industria auto va primi ajutoare pentru a intensifica procesul de cercetare si inovare destinate sa dezvolte o tehnologie modernain industria auto (vehicule cu motoare hibride). Taxa auto va fi modificata pentru a incuraja reducerea emisilor de dioxid de carbon iar guvernul va acorda o prima de casare in valaore de 2500 euro celor ce vor achizitiona autovehicule noi renuntand astfel la modele mai vechi de 9 ani. Deasemenea companiile care dezvolta tehnologii ecologice si eficiente vor beneficia de stimulente financiare. In cele din urma pachetul ofera si reduceri ale contributiilor angajatorilor si angajatilor la bugetul asigurarilor sociale de sanatate si la somaj. Contribuabilii vor beneficia scutiri de taxe mai multe si de bonusuri pentru familiile care contin copii. Toate aceste masuri luate impreuna inseamna vesti bune pentru companiile ce se gandesc sa investeasca in Germania. Guvernul federal va continua aceasta politica de incurajare a investitiilor si crearea de oportunitati in special pentru companiile de cercetare, dezvoltare si inovare. Taxele mai mici s-ar putea traduce in majorarea consumului intern si cresterea cererii.

1. Produsul Intern Brut. Incepand cu anul 2008, criza financiara a inceput sa se faca puternic simtita si in Germania. Economia germana a inceput sa se contracte, deoarece exporturile, pe care economia germana este bazata si de care este dependenta, au devenit negative, ceea ce acondus la o contractie mai mare de 2% a PIB-ului real. In anul 2009 Germania a realizat unPIB de 2404,40 mld euro, cresterea economica fata de anul precedent fiind de -5%, cea mai slaba performanta de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Totusi economia germana si-a revenit rapid dupa recesiunea din 2009 inregistrand in 2010 o crestere economica de 3,6%, cea mai ridicata dupa reunificare. Exporturile de bunuri si servicii au scazut cu mai mult de 16% in 2009, fapt ce a cauzat direct micsorarea excedentului comercial al Germaniei de la 7,5% din PIB in 2008 la sub 5% in 2009

Fig. 1 Evolutia PIB-ului Germaniaei in ultimi 5 ani

Fig. 2. Produsul Intern Brut total si pe cap de locuitor

Fig. 3 PIB in milioane dolari

In 2009 sectoarele economice au avut urmatoarea contributie la crearea PIB: agricultura, silvicultura si pescuit 0,8%; industrie (fara constructii) 21,9%; constructii 4,6%; comert sector hotelier/ alimentatie publica, transporturi 17,6%; servicii in sisemele financiar-bancar, imobiliar si antreprenorial 31%; servicii publice si private 24%.Utilizarea PIB in 2009 a fost urmatoarea: consumul privat 58,9%; investitiile brute18%; consumul de stat 19,6%; constructii 8,7%. 2. Exporturile si Importurile. Un factor esential al cresterii si stabilitatii economice a Germaniei il reprezinta orientarea economiei Germaniei spre piata mondiala, catre export. Capacitatea concurentiala deosebita a intreprinderilor germane este reflectata, in mod expres, de excelenta pozitie aacestora pe piata mondiala. In anul 2008 Germania a fost primul exportator mondial, inaintede S.U.A., China si Japonia. Daca din 2003 pana in 2008, exporturile si importurile au fost pe un trend ascendent, odata cu intrarea in 2008 dar mai ales in 2009 acestea au scazut semnificativ, exporturile in 2009, fiind cu aproape 20 de procente mai slabe decat in anul precedent, aceasi situatie inregistrandu-se si in cazul importurilor. Cel mai mult Germania exporta in Europa, in special in Uniunea Europeana, 75,7 % insemnand exporturile in Europa, respectiv 64,8% in Uniunea Europeana, Franta si Marea Britanie fiind principalele destinatiide export, iar pe plan mondial S.U.A. si China. La importuri principala sursa pt Germania o constituie tot Europa si Uniunea Europeana revenindu-le 72% respectiv 59,5% din totalul importurilor. Principalele tari de unde Germania importa bunuri fiind Franta si Olanda in Europa iar pe plan mondial, China

Fig. 4 Evolutia comertului exterior german

Principalii parteneri comerciali ai Germaniei in 2008(%): La export : Franta 9.7; SUA 7.6; Marea Britanie 7.3; Italia 6.7; Olanda 6.4; Belgia 5.3; Austria 5.4; Spania 5; Polonia3.7; China 3.1; Rusia 2.6 La import: Franta 8.4; Olanda 8.3; china 7.1; SUA 5.9; Marea Britanie 5.6; Italia 5.7; Belgia 5; Austri 4.2; Rusia 3.7; Elvetia 3.9; Japonia 3.2 Fig. 5 Orientarea geografica a comertului exterior german

3. Investitiile in Germania. Germania acorda o mare atentie investitiilor, atat ca sursa pentru dezvoltarea economica, cat si pentru cresterea si diversificarea cooperarii internationale. Inteprinderile germane si economia germana sunt actori majori, traditionali, in fluxurile internationale de capital. Principalele ramuri care au beneficiat de investitii straine directe au fost: industria prelucratoare si institutiile financiare cu 25% respectiv 38,5%.

Fig. 6. Principalele ramuri economice care au beneficiat de investitii (%) Intr-un clasament al ISD(investitii straine directe) atrase, Germania ocupa locul 4 in U.E. cu peste 700 miliarde dedolari atrasi in perioada 1990-2009. Totodata Germania e singura tara din U.E. care in 2009 a inregistrat o crestere a ISD. Avansul fata de 2008 a fost de 46% pana la aproape 36 miliardede dolari si s-a datorat, in principal, cresterii imprumuturilor inter-companii, pe fondul finalizarii proceselor de restructurare din marile organizatii. Totusi odata cu deteriorarea mediului de afaceri, firmele germane au fost nevoite sa-si ajusteze planurile de investitii si, ca urmare, formarea bruta de capital fix a scazut in mod substantial la sfarsitul anului 2008. Mai mult de atat, firmele germane vor fi nevoite sa-si reduca in continuare cheltuielile de investitii din cauza deprecierii dramatice a mediului deafaceri, conditiilor stricte de finantare si reducerii gradului de utilizare a capacitatilor de productie.

Investitiile in echipamente de productie au scazut cu aproximativ 20% in 2009, in timp ce formarea bruta de capital fix s-a redus cu aproximativ 10%, chiar daca activitatea in constructii s-a inviorat datorita cresterii investitiilor publice in infrastructura.

2006-17.64; 2007-18.35; 2008-19.17; 2009-17.01; 2010-16.11; 2011-16.34 Fig. 7. Investitiile germane ca procent din PIB(%) Conform FMI, ca procentaj din PIB, investiitiile in Germania au fost de 17% in anul2009, cu peste 2% mai putin ca in anul anterior si cu aproximativ un procent mai mici decat in2007. In 2010, investitiile au fost tot pe un trend descendent scazand la aproximativ 16% dinPIB. Pentru 2011 FMI estimeaza o usoara crestere pana la 16,36%. 4. Bugetul de stat. Bugetul de stat s-a situat aproape de pozitia de echilibru in 2008, la fel ca 2007. Veniturile bugetare au beneficiat de cresterea taxelor directe pe venituri, reflectand o inca relativ solida situatie pe piata fortei de munca. Oricum, bugetul a fost afectat de o reducere a contributiei la asigurarile de somaj si de rambursarea unei taxe referitoare la indemnizatiile acordate navetistilor (conform unei hotarari adoptate de Curtea Constitutionala Federala). Cheltuielile bugetare s-au diminuat datorita scaderii alocatiilor pentru ajutoarele de somaj, ca urmare a atenuarii somajului. Pe de alta parte, au aparut cheltuieli suplimentare rezultate din ajustarea pensiilor si a operatiunilor de sprijinire a bancilor gemane. Ca o conecinta a recesiunii economice, bugetul de stat a fost proiectat sa atinga un deficitde aproape 4% din PIB in 2009 si de aproximativ 6% din PIB in 2010. Deficitul este prevazuta se mari, datorita pierderii de venituri fiscale si a majorarii cheltuileilor aferente stabilizatorilor automati si celor doua pechete de stimulare fiscala, cu 1,5% din PIB in anul2009 si 2% din PIB in anul 2010. Cele mai importante masuri bugetare cu privire la capitolul venituri, in 2009, au fost: reducerea ratelor de contributii sociale (-0,3% din PIB); masurile de sprijinire a veniturilor si investitiilor (0,3% din PIB) precum si reintroducerea alocatiilor acordate nevetistilor (-0,1%din PIB) Cheltuieleile totale guvernamentale vor creste cu aproximativ 4% din PIB, datorita cheltuielilor suplimentare de investitii, cheltuielilor in domeniul sanatatii, de protejare amediului si de sustinere a pietei fortei de munca.
6

In anul 2010, deductibilitatea fiscala legata de contributiile la asigurarile de sanatate vadetermina pierderi de veituri fiscale de 0,3% din PIB, in timp ce cheltuiielile suplimentare deinvestitii vor afecta bugetul cu aproximativ 0,4% din PIB. Atat in 2009, cat si in 2010, deteriorarea fortei de munca a condus la venituri mai mici de impozitare, la ajutoare de somaj mai mari si cheltuilei mai mari cu contractele de munca petermen scurt. In plus, bugetul pe anul 2009 a fost impovarat de procesele de ajustare a cresterii pensiilor datorate modificarilor ad-hoc din 2008. In anul 2010 modificarile se asteapta sa fie inversate, pe fondul unei reduceri a contributiei Germaniei la bugetul U.E., ca urmare a unei decizii a Consiliului European referitoare la resursele bugetare proprii pentru periodata 2007-2013. In 2011, Germania a adoptat un buget care prevede reducerea cheltuielilor, planuind sa cheltuiasca in 2011 aproximativ 305,8 de miliarde de euro, suma fiind cu 4% mai mica ca in 2010. Pentru prima data in Germania, bugetul pe 2011 trebuie sa fie in concordanta cu politica de reducere a datoriilor, fortand guvernul sa taie nivelul imprumuturilor cu 10 miliarde de euro anual. Guvernul planuieste sa stabileasca plafonul imprumuturilor la 48,4 miliarde de euro, de la estimarea precedenta de 80 miliarde de euro. 5. Consumul privat si Consumul public. Consumul privat reprezinta unul dintre cele mai importante motoare ale redresarii economiei germane. Somajul tot mai scazut a crescut si apetitul consumatorilor pentru cumparaturi. Firmele cheltuiesc mai mult pentru masini noi si utilaje de productie. Expertii economici considera ca redresarea economica nu mai este sustinuta in primul rand de cerereade pe pietele externe, ci tot mai mult de cererea interna, care incetul cu incetul va devein predomninata. Cererea interna ar urma sa creasca in 2011 cu 2,25% iar in anul urmator cu 1,25%. Consumul privat (miliarde euro)

In anul 2009 valoarea consumului privat a atins 1416.36 miliarde euro, reprezentand 58.9 % din PIB Fig. 8 Consumul privat german

Fig.9 Evolutia Consumului privat german Consumul privat se poate spune ca a evoluat an de an pana in trimestrul 2 al anului2009, dupa care a fost pe o panta descendenta pana in trimestrul 2 al anului 2010. In 2007consumul privat a avansat cu 1,4% iar in 2008 cu 2,5%. Un rol important in impulsionarea consumului privat l-a avut programul guvernamental de reinoire a parcului auto. In primele 6 luni din 2009, gospodariile din Germania, au cheltuit 36 miliarde de euro, cu 23% mai mult decat in aceasi perioada din 2008, iar programul de reinoire a parcului auto a majorat cu aproape 25% cheltuielile populatiei pentru automobile, potrivit biroului de statistica. In 2008 germanii au cheltuit cu aproape 4% mai putin decat in 2009 iar in 2007, an incare Guvernul a marit cu 3% TVA, cheltuieile au fost mai reduse cu 8,8%. In ceea ce priveste consumul public, acesta a cunoscut cresteri semnificative in 2007 si 2008, aceasta crestere in consum datorandu-se in primcipal nevoii de a impulsiona economia.

Fig.10 Evolutia consumului guvernamental. Crestere anuala (%) In anii 2008 si 2009 se observa crestere de 200% , fata de anii 2006 si 2007, aconsumului guvernamental constand in cheltuieli pentru bunuri si servicii si majoritatea cheltuileilor pentru
8

apararea nationala si securitate. Cresterea consumului guvernamental si ainvestitiilor publice in infrastructura ar trebuii sa actioneze ca un factor de stabilitate.

6. Piata germana a fortei de munca. In ciuda celei mai profunde recesiuni de dupa razboi, piata germana a fortei de muncaa ramas surprinzator de solida, din octombrie 2008 pana in prezent pierzandu-se doar aproximativ 200.000 de locuri de munca. Unul dintre principalele motive ale stabilitatii pietei muncii, in afara de imbunatatirea flexibilitatii ei, il reprezinta programul guvernamental privind contractele de munca pe termen limitat. Au contribuit si alti factori cum ar fi: orele suplimentare platite mai slab si reducerea timpului de lucru, care impreuna au salvat in jur de1,2 milioane de slujbe. Germania are una dintre cele mai mici rate ale somajului, desi existau estimari negative care sugerau ca odata cu instalarea recesiunii, numarul somerilor se va ridica la 5milioane iar rata somajului va ajunge la 12%, dar piata fortei de munca a ramas stabila. Numarul somerilor s-a marit doar cu aproximativ 200 000 de persoane ajungand la 3,38milioane. Nici chiar iarna severa care afectat Germania nu a reusit o crestere notabila a somerilor. Chiar numarul somerilor a fost pe un trend descendent din vara lui 2009. Insumand toate acestea rata somajului a crescut cu doar jumatate de procent, ajungand la 8% in 2010. In randul marilor tari industriale, Germania a afisat una dintre cele mai mici cresteri ale ratei somajului, ceea ce vine ca o surpriza deoarece PIB-ul german a incasat o lovitura severa in 2009 cand a scazut cu aproximativ 5%, fiind intrecut doar de scaderile PIB-ului din Irlanda si Finlanda. Desi sunt motive concrete pentru cea mai mica crestere a ratei somajului in Germania, un factor important a fost, fara indoiala, extinderea programului privind contractele de munca pe termen limitat. Finantarea pentru contractele de munca pe termen limitat are ca scop evitarea unei perioade prelunginte de somaj, prevenind concedierile si scutind costurile de reangajare odata ce posturile devin iar disponibile. Beneficiarii contractelor pe termen limitat primesc 60% din salariul lor net in mod diferentiat (numarul orelor normale de lucru-numarul orelor efective de lucru) de la Federal Employment Agency (BA), sau 67% daca beneficiarii contractelor au copii. La inceputul lui 2009, guvernul federal german a extins finantarea pentru contractele temporare de la 6 luni la 18 luni, iar apoi la 24 de luni in primavara lui 2009. Mai mult de atat contributiile la asigurarile sociale sunt suportate 100% de catre BA daca angajatii fac training-uri de imbunatatire a performantelor. La inceputul anului 2010, guvernul a decis sa stabileasca la 18 luni perioada definantare pentru companiile care doresc sa se alature, in anul curent, sistemului contractelor de munca pe termen scurt. Fara acest amendament, fondurile pentru contractele de munca petermen scurt ar fi fost disponibile doar pe 6 luni , de la 1 ianuarie 2010. Acest lucru inseamna ca firmele pot beneficia de schema Kurzarbeit pana la jumatatea anului 2012. Asa cum stau lucrurile acum, din 2011, BA va intrerupe politica de sprijinire a contributiilor la asigurarea sociala. Cu toate acestea, exista indicii ca guvernul va interveni din nou. Odata cu izbucnirea crizei economice in toamna anului 2008, numarul de angajati cu contracte pe termen scurt a crescut foarte mult, ajungand la peste 1,5 milioane la mijlocul anului 2009. Aceasta a fost cea mai mare cota inregistrata de la anul reunificarii, atunci cand numarul
9

angajatilor pe termen scurt a atins 2 milioane. De la jumatatea anului 2009, numarul a inceput sa scada din nou cu mai bine de 40% ajungand la mai putin de 0,9 milioane.

Fig.11 Evolutia numarului de contracte pe termen scurt In medie, lucratorii cu contracte pe termen scurt au fost angajati pentru aproximativdoua treimi din numarul orelor normale de lucru. Acest lucru este sustinut de calcule facute decatre IAB (Institutul german pentru cercetarea ocuparii fortei de munca)si arata ca in medie, orele de lucru efectiv au scazut cu aproximativ 15,2 ore peangajat datorita regimului de lucru scurtat in 2009. Aceasta inseamna ca utilizareacontractelor de munca pe termen scurt a salvat, pe hartie, pana la 400 000 de locuri de munca. Cheltuielile cu privire la munca pe termen scurt au totalizat 4,6 miliarde de euro in 2009,aproximativ 9,5% din bugetul total al BA. Initial, BA a avut buget numai de 300 de milioanede euro pentru munca pe termen scurt pentru anul 2009, indicand ca o astfel de criza economica nu a fost asteptata. Pentru anul 2010, BA a alocat o suma mai realista, in valoarede 3 miliarde de euro. Ca urmare a negocierilor colective, salariile au crescut relativ rapid in 2009. Cu toate acestea, cresterea salariilor este de asteptat sa se limiteze la aproximativ 1% in 2009 si 2010. Germania este tara din U.E. in care salariile au crescut cel mai putin in ultimii 10 ani potrivit unei statistici publicate in 2010 de catre Biroul Federal de Statistica (Destatis). In Germania in 2010 castigurile salariale brute au fost cu doar 21.8% mai mari decat nivelul lor mediu din anul 2000. In Germania nu exista un asa zis salariu minim pe economie, totusi exista un salariuminim pe diferite ramuri de activitate. La 1 ianuarie 2010 in 20 dintre cele 27 de state membre UE a fost adoptat un salariu minim pe economie pe toate ramurile de activitate.

10

Tara Danemarca Norvegia Elvetia Germania SUA Suedia Finlanda Marea Britanie Japonia Belgia

plata pentru 1 ora 15.5 14.1 12.8 12.6 11.5 10.9 10.7 10.3 10.1 9.9 Fig.12 Salariul minim in U.E. si salariul minim pe ora in Germania

Salariul real, care reprezinta venitul brut lunar, realizat de un angajat cu norma intreaga, raportat la nivelul preturilor, a crescut cu aproape 1.3% in 2010 fata de 2009. Tot potrivit Destatis ,salariul nominal a crescut cu 2.5% in aceasi perioda in timp ce nivelul preturilor a crescut cu 1.2%.

11

Fig.13 Evolutia salariului real (%) In 2009 salariul mediu brut pe economie in Germania a fost de aproximativ 3200 de euro. Platile suplimentare cum ar fi, prime de vacanta, Craciun sau alte bonusuri nu sunt incluse in aceasta suma. Cele mai mari si mai mici castiguri in 2009 au fost in Industria extractiva de petrol si gaze naturale cu un salariu mediu brut lunar de aproximativ 5500 de euro, respectiv in Servicii hoteliere si in Industria alimentara cu aproximativ 1900 euro. Somajul in Germania nu a reprezentat asa o mare problema ca in alte sate, avand valori surprinzatori de mici datorita masurilor luate de Guvernul german si de Agentia Federala a Muncii. Potrivit unui raport emis de Agentia Federala a Muncii, in 2010, 3,14milioane de nemti nu aveau un loc de munca, insemnand o rata a somajului de 7,5% , cel mai scazut nivel din decembrie 1992 pana in 2010.

Fig.14. Rata somajului in Germania


12

Dupa cum putem observa, in Germania in 2007, 2008, anul declansarii crizei, si in anii ce au urmat, rata somajului s-a mentinut oarecum constanta osciland in jurul unei valori de7,5%, exceptie facand anul 2008 cand rata somajului a atins 9%. Piata fortei de munca insumeaza totalul numarului persoanelor angajate plus totalul numarului persoanelor fara un loc de munca dar care sunt in cautarea unuia. In Germania, la o populatie totala de aproximativ 82 de milioane de locuitori, circa 50% se incadreaza in populatia activa de munca. Dintre aceste 43 de milioane de locuitori activi, aproximativ 3milioane sunt someri, iar din cele 40 de milioane de perosane angajate ramase, aproximativ 4milioane sunt locuitori care isi procura venitul din desfasurarea de activitati independente.

7. Inflatia. Rata inflatiei in Germania a fost raportata la 1,9% in ianuarie 2011. Din 1992 pana in2010, rata medie a inflatiei in Germania a fost de aproximativ 2% atingand un maxim istoricin luna mai din anul 1992 de 6,4% si un minim record de -0,4% in iulie 2009. Rata inflatiei serefera la cresterea generala a preturilor masurata fata de un nivel standard al puterii decumparare. Indicatorii cei mai buni ai inflatiei sunt IPC (inflatia preturilor de consum) si deflatorul PIB, care masoara inflatia in intreaga economie nationala.

Fig.15. Rata inflatiei in Germania O rata mica a inflatiei, datorata scaderii preturilor la energie si al diminuarii volumului activitatii economice, ar trebuii sa atenueze impactul asupra venitului real disponibil care a stagnat in 2009 si in 2010 a crescut usor. Economiile de precautie sunt susceptibile a creste si ele si se anticipeaza si o crestere a ratei de economisire a menajelor datorata pierderilor de pepiata finainciara si deficitelor tot mai mari legate de sectorul public. 8. Datoria Publica. Datoria publica cuprinde totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ teritoriale si de alte entitati publice, ramase de rambursat la un moment dat. Gradul de indatorare a tarii la un moment dat se determina prin raportarea soldului datoriei
13

publice la produsul intern brut. Altfel spus, daca datoria publica ar trebui irambursata integral in anul de referinta, cat din PIB ar trebuii utilizat. Acest indicator are o valoare pur teoretica, deoarece nici o tara nu ar putea aloca intregul PIB amortizarii datoriei publice, ci numai partea din acesta care ramane dupa efectuarea prelevarilor absolut indispensabile la fondul de consum si la formarea bruta de capital. In anul 2009, datoria publica germana a fost raportata la nivelul de 64,3% din PIB iar in 2010 la 68,62 % din PIB, potrivit unui raport al Fondului Monetar International. In 2015,datoria publica a Germaniei este estimata a ajunge la 74,80% din PIB.

Fig. 16 Datoria publica germana

9,Sistemul bancar In forma sa moderna, sistemul bancar german s-a constituit, de fapt, ncepnd din a doua jumatate a secolului al XIX lea. Din acest moment dezvoltarea sistemului se realizeaza in doua forme puternic diferentiate pe de o parte, implantarea unei largi retele cooperatiste si populare, iar, pe de alta parte, constituirea bancilor comerciale, care s-au concentrat intr-un timp foarte scurt. Puternica dezvoltare a Germaniei postbelice, pozitia ei actuala ca cea mai consolidata economie a Europei si de lider al Uniunii Europene, au drept suport si dezvoltarea fara precedent a sistemului bancar organizat dupa diferite principii fata de alte tari. Conceptual de baza in guvernarea activitatii bancare este ALL FINANZ , sistemul bancilor universale, bancilor germane fiindu-le permis sa se implice in orice activitate financiara. Activitatea bancara comerciala , de investitii, de afaceri, asigurari, sunt tot attea activitati in care se poate implica o banca ce are logistica necesara. Doua principale categorii de banci s-au diferentiat in consolidarea sistemului bancar german: Crearea unei largi retele de banci cooperatiste si populare; Constituirea bancilor comerciale. Marea majoritate a bancilor sunt banci universale, ceea ce nseamna ca ele sunt implicate, ntro masura mai mare sau mai mica, n activitati precum: crearea de depozite, acordarea de credite,
14

scontarea titlurilor de credit, asigurarea serviciilor de siguranta n activitatile de brokeraj si n cele de ncredere, factoring, garantii financiare si transferuri de fonduri sau servicii de plati ct si alte servicii pe care autoritatile n domeniu le recunoaste ca fiind servicii bancare la care mai pot fi adaugate serviciile bancare tipice de investitii si rezervele de asigurare a bunurilor prin intermediul subsidiarilor sau a acelor mai apropiate societati de asigurari cu care bancile colaboreaza. Avnd n vedere structura lor interna bancile universale germane pot fi mpartite n 3 categorii: 1. Banci comerciale; 2. Banci de economii; 3. Banci cooperatiste; 4. Banci speciale. Reteaua cooperatista (Raiffeisenkasser) i se datoreaza, mai ales, lui Friedrich Wilhelm Raiffeisen, primar la Flammesfeld. La nceput, in secolul al XIX lea, este vorba de cooperative parohiale, conduse de notabili locali benevoli, avnd, ndeosebi, functia de case de garantie mutuala. Treptat, institutia se dezvolta si se aliniaza bancilor, att prin modul de functionare, cat si prin statutul sau juridic. Odata cu amplificarea retelei bancilor cooperatiste in mediul rural, n centrele urbane se creeaza bancile populare. Astfel, responsabilitatea solidara si nelimitata a cooperativelor dispare treptat in favoarea unei responsabilitati limitate la aporturile de capital, ca in orice societate comerciala. Dar, caracterul sau de vasta retea difuza, mai ales rurala, s-a mentinut pana in zilele noastre. Paralel, in centrele urbane se creeaza bancile populare (Volksbanken). Aceste doua retele complementare au ocupat ntotdeauna un loc preponderent in Germania in colectarea depunerilor, in special a celor care provin din economiile populare, si in acordarea de credite persoanelor particulare, comerciantilor si mestesugarilor. In 1971, retelele Raiffeisen si Volksbanken s-au apropiat sub egida bancii Deutsche Genosenschaftsbank, numita, in general, DG Bank, care constituie una dintre primele banci germane. Desi are o vocatie universala (colectarea depunerilor, gestiunea mijloacelor de plata, acordarea de credite), totusi, DG Bank este specializata in activitatea cu amanuntul: clientela numeroasa, dar operatiuni de mica amploare. Bancile comerciale germane sunt, de asemenea, universale, dar, spre deosebire de tipul de banci descris anterior, sunt specializate in operatiuni angro, adica orientate catre industrie. In felul acesta se consolideaza apropierea dintre bancile comerciale si ntreprinderi. Banca este un partener constant al ntreprinderii, intervenind in gestiunea si contabilitatea acesteia.. De pilda principala banca a Germaniei, Deutsche Bundesbank detine o cota de 28% in Daimler Benz, liderul firmelor industriale germane, 10% din cea mai mare firma de asigurari din tara, Allianz, 25% din Kurstadt, liderul lanturilor de magazine, aproape o treime din Philips Holsmann, liderul firmelor de constructii si lista poate continua cu alte participatii. Astfel, intre bancile comerciale germane si ntreprinderi exista o strnsa colaborare, bancile intervenind adesea in contabilitatea si gestiunea clientilor sai. Aceasta situatie este considerate ca fiind unul din factorii care au asigurat succesul ntreprinderii germane.
15

Prin participatii, supervizare cenzoriala si cunoasterea strategiei industriale, acest trinom al puterii bancilor germane exercita un puternic control asupra industriei. Puternica tendinta de reglementare a activitatii bancare in Germania are att latura ei pozitiva, cat si negativa. Pozitiva, pentru ca sunt preferati micii deponenti si micile banci. Negativa, dat fiind contextul mondial al dereglementarii care afecteaza banca in lupta de concurenta. In timp ce birocratii germani sunt ocupati sa emita foarte multe reglementari, operatorii Uniunii Europene erodeaza cate putin temeliile solide ale bancilor germane prin relaxarea reglementarilor. Prin natura operatiunilor pe care le desfasoara, bancile germane sunt considerate ca fiind etalonul de banca universala. Totodata se constata ca bancile comerciale germane sunt puternic concentrate. De exemplu, activitatea primelor trei banci ca marime: Deutsche Bundesbank, Dresdner Bank si Commerz Bank, este comparabila cu activitatea a 200 de banci de ordin regional. Aceasta conceptie a bancii in serviciul ntreprinderii (si nu in al comertului ca in Marea Britanie) este considerata, adesea, ca fiind unul dintre factorii care au determinat succesul industriei germane. In acest caz, creditele se obtin mai usor in functie de nevoile efective ale ntreprinderii si riscurile economice aferente, in timp ce banca franceza subapreciaza ntreprinderea si acorda credite in functie de garantiile prezentate. Bancile germane sunt, adesea, considerate ca fiind modelul tip de banca universala (fiecare dintre ele ndeplineste efectiv toate functiile bancare, spre deosebire de bancile britanice).Or, dincolo de aceasta universalitate, se constata o specializare in functie de tipul clientelei. Acest fapt este dovedit de analiza retelelor in functie de numarul de ghisee : cu 31% din numarul total de ghisee in 1980 (19127 de ghisee), reteaua cooperatista nu reprezinta dect 14.6% din depunerile colectate, in timp ce, pentru bancile comerciale, aceste cifre sunt respectiv 9.7% (6160 de ghisee) si 22%. La fel ca in majoritatea celorlalte tari, bancile comerciale germane sunt puternic concentrate, deoarece primele trei banci ca marime (Deutsche Bank, Dresdner Bank si Commerzbank) au o activitate cumulata comparabila cu cea a 200 alte banci cu vocatie regionala. 10.Rata dobinzii

16

Fig.17 rata dobinzii pentru anii 2004- 2006 Germania este membru al zonei euro, a unei uniuni economice i monetare (UEM) a Uniunii Europene (UE). n zona euro, deciziile sunt luate de ctre Consiliul guvernarii Bncii Centrale Europene, asupra ratei dobinzei. Obiectivul principal al politicii monetare a BCE este de a menine stabilitatea preurilor. Consiliul guvernatorilor BCE a definit stabilitatea preurilor ca fiind "o cretere de la an la an n Indicele armonizat al preurilor de consum (IAPC) pentru zona euro sub 2%. Banca Central European este un organ unic de emisiune a bancnotelor i a rezervelor bancare. Asta nseamn c are furnizor monopolist al bazei monetare ,n temeiul acestui monopol, se poate stabili condiiile n care bncile se mprumut de la Banca Central.. pe termen scurt, o modificare a ratelor dobnzii pe piaa monetar induse de ctre Banca Central pune n micare o serie de mecanisme i aciuni de ctre agenii economici ,cele din urm, schimbarea va influena evoluia variabilelor economice, cum ar fi producia sau preurile. 11. Curs valutar Euro este moneda oficial a Germaniei, care este un membru al zonei euro, o uniune monetar ntre statele membre ale Uniunii Europene care au adoptat euro ca moned oficial unica. n Germania, deciziile asupra ratei dobinzii sunt luate de ctre Consiliul guvernatorilor Bncii Centrale Europene. Schimbul cursului Euro (EUR/USD) sa depreciat de 3.29 la sut n ultimele 12 luni. Din 1975 pn n 2011 schimbul EUR/USD in medie de la 1.18 ajunge la un mare istoric de 1,60 n luna aprilie al anului 2008 i un nivel record de 0,64 n luna februarie din 1985.Rata de schimb a monedei euro la faa locului specifica cat de mult o moned, euro, este n prezent n valoare n termeni de alt parte, dolarul SUA.

17

Fig. rata de schimb EUR/USD

18

CONCLUZII In ansamblul ei, economia germana pare sa-si revina rapid si sa recupereze pierderiledin 2009 intr-un ritm mai bun decat alte mari puteri europene. Totusi, Germania, de unasingura, nu poate redeveni ce a fost inainte de instalarea crizei. Principalul motiv care ma facesa afirm asta este dependenta prea mare a Germaniei de export. Pana nu reusesc siprincipalele partenere economice ale Germaniei sa iasa din recesiune si sa inceapa sa-siintensifice schimburile comericale, reluandu-si importurile din Germania, aceasta din urma nuva reveni la cum era inainte de criza. Chiar daca Germania revine la o economie performanta,in celelalte tari exista riscul de revenire la recesiune, si cum Germania isi vinde majoritateaproduselor pe Piata Unica, luand in considerare datoriile gigantice ale tarilor din Europa, ce seva intampla cand nimeni nu va mai avea bani sa plateasca... Toata lumea se asteapta ca Germania sa redevina motorul economiei europene sauchiar celei mondiale, totusi exista indoieli. Drumul pana la revenirea la forta economica dealta data este facut abia pe jumatate, dependenta de exporturi este mult prea mare sipericuloasa, iar consumul privat in Germania continua sa inregistreze cote reduse. Orice soc extern, o crestere mai mare a pretului petrolului, o criza valutara, ar puteapune capat actualei conjuncturi economice favorabile. Criza a aratat ce profunda poate sa fiesi doar masurile in valoare de zeci de miliarde de euro luate de Guvernul German in politicalor de a sustine economia si piata muncii au impedicat un dezastru. Germania este obligata sa-si regandeasca modelul economic. In primul rand trebuieredusa dependenta de exporturi care da vulnerabilitate economiei germane, consumul pe planintern trebuie stimulat. Cu toate ca numarul somerilor scade datorita schemei Kurzarbeit,aplicata de guvernul german, dar si numarul angajarilor pe termen lung este in continuascadere. De asemenea creste numarul celor care lucreaza mai putin de 20 de ore pesaptamana, 25% din forta de munca fiind afectata de acest fenomen. Acestea nu sunt premise pentru stimularea consumului. Cei care au contracte petermen lung sufera si ei de scaderea salariilor nete si a puterii de cumparare, dar si demajorarea contributiilor la sistemul de asigurari sociale. Prin urmare, germanii prefera saeconomiseasca, decat sa arunce cu banii prin magazine. In acest context situatia euforica din Germania trebuie privita cu retinere si nu trebuiesubestimat pericolul unei noi recesiuni

19

BIBLIOGRAFIE

1. Heinz Lampert Ordinea Economica si sociala n Republica Federala Germania, traducere de Magdalena Leca si Florin Oarza, editura universitatii Al. Ioan Cuza, Iasi 1994. 2. Indrumar de afaceri Republica Federala Germania 3. Deutsche Bank Research Germanys jobs miracle 4. www.bundesbank.de 5. www.kredit-moskva.ru 6. www.germania.mfa.md 7. www.insse.ro 8. www.scribd.com 9. www.germany.ru 10. www.epp.eurostat.ec.europa.eu 11. www.ro.wikipedia.org 12. www.dw-world.de 13. www.economywatch.com 14. www.bis.org

20