Sunteți pe pagina 1din 10

Referat

ELECTROENCEFALOGRAMA (EEG)

Indrumator

Elev

CUPRINS

Generalitati ............................................................................................................... 1

Principiile electroencefalogramei ........................................................................... 1

Realizarea procedurii .............................................................................................. 1

Tipuri de unde .......................................................................................................... 2

Aplicatiile clinice ale electroencefalogramei.......................................................... 5

Exemple trasee patologice ale EEG ........................................................................ 6 Bibliografie...8

1.Generalitati Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semnalelor electrice ce rezulta din activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semnale electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semnale. Nu se stie cat de mult din fiecare tip de activitate neuronala (potentiale de actiune, potentiale sinaptice, etc.) contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este in jur de 100 V. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe cortex, iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma, amplitudinea undelor fiind mai mare in jur de 1-2 mV. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin efectul izolator al cutiei craniene. In trecut era o metoda de diagnostic cu o aplicabilitate vasta. Cu timpul EEG a fost inlocuita de metodele mai performante de diagnostic, tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica (RMN). Cu toate acestea, electroencefalograma ramane a fi utilizata pe larg, in special in diagnosticul epilepsiei, a encefalopatiilor, in monitorizarea activitatii cerebrale in timpul anesteziei.

2. Principiile electroencefalogramei EEG inregistreaza curentii extracelulari corticali, formati din sumarea atat a potentialelor excitatoare cat si inhibitoare generate de neuroni. Sursa acestor potentiale o reprezinta neuronii corticali, odata ce campurile electrice scad simlutan cu patratul distantei de la suprafata corticala. Totusi, activitatea neuronilor corticali este influentata puternic de structurile subcorticale. Impulsurile de la aceste formatiuni, sunt responsabile pentru formarea paternurilor caracteristice observate la electroencefalograma.

3. Realizarea procedurii Electroencefalograma se realizeaza ca regula la un pacient aflat cu ochii deschisi, fiind relaxat intr-un fotoliu comod sau culcat. Electrozii de argint, sub

forma de discuri de 0,5 cm in diametru sunt atasati de scalp cu ajutorul unei substante adezive si a unei paste conductive (sau doar pasta conductiva). La o electroencefalograma standard, sunt aplicati 21 sau mai multi electrozi de suprafata. Semnalele preluate de electrozi sunt amplificate pana cand sunt suficient de puternice pentru a devia trasorul cu cerneala, determinand trasarea unei linii ondulante pe o hartie care se misca cu o viteza de 3 cm/s. Ca regula, se inregistreaza concomitent mai multe semnale din diferite regiuni ale boltii craniene. Traseele obtinute reprezinta electroencefalograma. In ultimul timp, tot mai mult se utilizeaza electroencefalograma digitala, in care traseele sunt vizualizate pe ecranul monitorului si stocate in forma electronica. Pe langa inregistrarea electroencefalogramei in repaus, se mai utilizeaza si cateva proceduri de activare, destinate a amplifica activitatea electrica corticala sau de a genera activitati electrice care nu sunt observate in mod normal in timpul repausului. Proba cu hiperventilare. Pacientul este rugat sa respire profund timp de 3 minute cu o frecventa aproximativa de 20/min. Hiperventilarea poate determina aparitia activitatii epileptice specifice sau a altor anormalitati electrice la EEG. Proba cu lumina.O sursa puternica de lumina oscilanta (un stroboscop) este plasata la aproximativ 30 de cm de ochii pacientului si este pusa sa oscileze cu o frecventa de la 1 la 20/s in timp ce pacientul tine ochii deschisi sau inchisi. Proba cu somn.Electroencefalografia este inregistrata in timp ce pacientului i se permite sa adoarma de sinestator sau cu ajutorul sedativelor. Somnul este extrem de util in evidentierea anormalitatilor, in special in caz de prezenta a epilepsiei de lob temporal sau altor tipuri de epilepsie. 4.Tipuri de unde O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 V (figura 1).Amplitudinea reflecta numarul de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activitate al fiecarui neuron.

Figura1. Exemplu de inregistrare EEG normala.

Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine; cand creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine mare si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai multe tipuri de unde (ritmuri) cerebrale:

I.Undele alfa Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 V si frecventa medie, 813 Hz (cicli pe secunda). In mod normal, amplitudinea lor creste si descreste regulat formand fusuri caraceristice (figura 2). Se presupune ca aceste unde reflecta activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul occipital. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata. Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Acelasi fenomen se produce si in cazul unei activitati corticale, a unei stari emotive etc.

Figura 2. Unde alfa; observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudinii acestor unde.

II.Undele beta Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30 V (figura 3). Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea neuronilor din cortexul frontal si parietal anterior.

Figura 3. Unde beta

III.Undele teta Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 V (figura 4). Desi sunt normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala.

Figura 4. Unde teta

IV.Undele delta Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sunt caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul reticulat activator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti, in stare de veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice derivatie, neexistand practic zone corticale de maxima incidenta.

V.Undele gamma Au o frecventa mare in jur de 30-100 Hz (figura5). Acestea se inregistreaza pe electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca de exemplu: perceptia, rezolvarea unor probleme complicate, teama, constiinta, etc.

Figura 5. Undele gamma

5.Aplicatiile clinice ale electroencefalogramei Undele inregistrate in timpul electroencefalogramei reflecta modificari cerebrale normale (induse de varsta, diferiti stimuli) sau patologice. EEG este folosit in mod curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale. Deasemenea, este un test util pentru a diagnostica hemoragii craniene (hematoame), crize de epilepsie, tumori, infectii, boli degenerative sau metabolice, dereglari ale somnului. In cazul hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EEG se caracterizeaza printr-o amplitudine mica a undelor, deoarece hematomul impinge cortexul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare. In cazul crizelor de epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica, la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Neuronii functioneaza asadar, sincron iar caile motoare care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice contractii (convulsii). EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala. Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in situatiile de pierdere a cunostintei sau coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale.

6.Exemple trasee patologice EEG

Figura 6. EEG in timpul somnului non-REM la copii. Se observa complexe varf-unda care pot fi confundate cu unde epileptice

Figura 7. Pacient in coma, 16 ani, cu sindrom Reye.

Figura 8. EEG pacient, 65 ani cu encefalita Herpes simplex. Se observa descarcari epileptice periodice la fiecare 1-2 secunde

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.academicamedical.ro/pentru_pacienti_53__Electroencefalografia%20(EEG) 2. biologie.kappa.ro/teaching/cristi/eeg.doc