Agricultura Romaniei [Cuprins] Date generale Romania dispune de aproape 15 mil. Ha teren agricol, din care 9,3 mil.

Ha arabil, 0,6 mil. Ha plantatii de vii si livezi, peste 4,8 mil. Ha pajisti naturale, cea mai mare parte a suprafetelor avand o fertilitate ridicata. Combine la lucru Datorita predominarii formelor de relief de inaltimi mici si mijlocii (lunci, campii, depresiuni, etc )fondul funciar al Romaniei are o componenta de o importanta valoare economica - terenul arabil, care constituie principala si cea mai sigura bogatie a tarii. Astfel, din totalul suprafetei agricole, terenurile arabile ocupa saizeci de procente. Terenurile Potentialul agricol al Romaniei rezulta din structura modului de utilizare a terenurilor( dupa Anuarul statistic al Romaniei). In functie de calitatile si pozitia geografica a terenurilor agricole s-au structurat si dezvoltat si diferitele sectoare ale agriculturii. O ramura cu vechi traditii a agriculturii romanesti o constituie cultura cerealelor: graul, porumbul, orzul si, intr-o masura mai mica, sorgul, orezul, ovazul. Principalele regiuni cerealiere sunt: Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Podisul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei si Podisul Getic. Culturile Lan de cereale Principalele plante tehnice cultivate in Romania sunt: floarea soarelui ( in sud-estul tarii mai cu seama), soia, sfecla de zahar, inul si canepa. In zonele mai reci (Podisul Sucevei, depresiunile din Carpatii Orientali, nord-vestul Depresiunii Transilvaniei) si in zonele periurbane din campie se cultiva cartoful. Legumele si leguminoasele pentru boabe se cultiva mai ales in imprejurimile oraselor si in luncile unor rauri. Cultura vitei de vie are in Romania traditii stravechi. Principalele zone viticole sunt: podgoria Cotnari-Iasi-Husi, podgoria Nicoresti Ivesti, Valea Calugareasca, Panciu, Odobesti, podgoriile din Podisul Getic (Stefanesti, Dragasani, Strehaia), podgoriile din Podisul Dobrogei (Murfatlar, Niculitel}), podgoriile situate pe Mures si Tarnava, etc. Ogoare tulcene Pomicultura Pomicultura ocupa, de asemenea, suprafete mari in Subcarpatii Getici si de curbura, sudul Banatului), Podisul Sucevei (v.Suceava), depresiunea Hateg, etc. Fructe Zootehnia

Cresterea animalelor este o indeletnicire traditionala a poporului roman. Principalele specii: bovinele, porcinele, ovinele si pasarile de curte, etc. O alta indeletnicire specifica poporului roman este apicultura, cu raspandire pe intreg teritoriul tarii. Sericicultura (cresterea viermilor de matase) este mai dezvoltata in Oltenia si Banat, datorita cultivarii dudului in aceste regiuni. Alte informatii Principalul proces care a avut locc dupa 1989 l-a constituit decolectivizarea, reorganizarea si privatizarea intreprinderilor de stat, abandonarea planificarii centralizate, creandu-se premisele asezarii intregii agriculturi pe bazele proprietatii private. Fertilizarea terenurilor agricole este asigurata in totalitate din productia interna de ingrasaminte a celor zece mari combinate chimice. Un rol important in cresterea productiei agricole il au irigatiile, a caror retea acopera in prezent aproximativ 3 milioane de hectare. Principala directie de actiune pentru formarea noii structuri agrare o constituie privatizarea, care determina in mod esential proprietatea si exploatatia si conduce la restructurarea productiei, in corelatie cu cererea de piata.

INTRODUCERE Prezentare generala a sectorului agricol si forestier Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei romanesti. Contributia agriculturii si silviculturii la formarea PIB, in perioada 1989 2000, a fost in mod constant semnificativa, remarcandu-se o crestere a acesteia de la 13,7% in 1989 la 18,6% in 1992. Ponderea a fost mentinuta pana in 1996, dupa care s-a constatat o descrestere la 12,9% in 1999 si, respectiv, la 11,4% in 2000. Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica, in special datorita disponibilizarii de personal din sectoarele industriale restructurate, ponderea in totalul populatiei active reprezentand 40,6% in anul 2000 fata de 27,5% in 1989. Agricultura a actionat ca tampon ocupational impotriva efectelor socio-economice ale tranzitiei, prin absorbtia fortei de munca eliberata de industriile urbane. Din suprafata totala agricola de ha 14.856.845 ha, la finele anului 2000, suprafata arabila reprezinta 63,2%, pasunile si fanetele 33,3%, restul fiind ocupat de vii si livezi. Suprafata acoperita cu paduri, respectiv 6.669.933 ha, reprezinta 27,7% din suprafata totala a tarii. Sectorul privat este principalul detinator al terenului agricol, la 31.12.2000 avand in exploatare 8.098,3 mii ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 mii ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha si 4.303,2 mii ha pasuni si fanete din totalul de 4.925,9 mii ha. Exploatatiile agricole private sunt organizate astfel: 10,9 mii exploatatii agricole pe o suprafata de 2475 mii ha, cu o medie de 227,1 ha si 4170,3 mii gospodarii individuale, pe o suprafata de 10311 mii ha, cu o medie de 2,47 ha fiecare. In industria alimentara, din numarul initial de 440 societati comerciale aflate in

patrimoniul statului, in administrarea Agentiei pentru Privatizarea si Administrarea Patrimoniului Statului (APAPS), pana in prezent au fost privatizate 345 Societati comerciale. Volumul productiei agricole globale (PAG) s-a redus cu 3% in 1990 fata de 1989. In perioada 1990-2000, productia de cereale a inregistrat fluctuatii cuprinse intre 12 si 22 milioane tone, datorit conditiilor climatice, faramitarii terenurilor, precum si deteriorarii sistemului de irigatii. In anul 2000, productia vegetala a scazut cu 20,4% fata de anul 1999, datorita, in principal, secetei care a afectat Romania. 6 In perioada 1990-2000, efectivele de animale s-au redus la aproape jumatate datorita destramarii cooperativelor specializate in cresterea animalelor si eliminarii subventiilor pentru fermele de stat. Evolutia descendenta a nivelului productiei animaliere a fost cauzata si de reducerea cererii de carne pe piata interna. Micii producatori au ajustat efectivul de animale la nivel corespunzator nevoilor de consum propriu si la posibilitatile limitate de comercializare a produselor animaliere pe piata interna. Inainte de 1989, Romania era exportator net de produse agricole. Incepand din 1990, Romania a devenit importator net de produse agricole. Din 1990 si pana in prezent, s-au evidentiat trei faze mai importante in evolutia schimburilor comerciale cu produse agricole ale Romaniei: -1990-1993, balanta comerciala agricola a fost puternic negativa; -1994-1997, balanta comerciala agricola s-a imbunatatit; -1997-2000, puternice fluctuatii in cadrul balantei comerciale agricole. In anul 2000, volumul total al schimburilor comerciale ale Romaniei cu produse agricole s-a cifrat la 1270,5 mil.US $, din care exporturile romanesti au reprezentat 338,5 mil.US $ iar importurile 932,0 mil.US $. Balanta comerciala cu produse agricole a inregistrat un deficit de 593,5 mil.US $. Exportul consta, in principal, din produse agricole neprelucrate, cu valoare adaugata redusa, cum sunt animalele vii, cerealele si semintele oleaginoase. Singurele produse agricole prelucrate, exportate in cantitati relativ importante, sunt uleiul de floarea soarelui si vinurile. Principalul partener comercial al Romaniei, in domeniul comertului cu produse agricole, este Uniunea Europeana, cu care se deruleaza peste 33% din totalul schimburilor comerciale. Al doilea partener important este CEFTA, Puncte tari: 1. Preponderenta de soluri fertile de pe teritoriul Romaniei: Solurile: - scderea fertilitii datorit utilizrii unor tehnologii inadecvate - eroziunea de suprafa pe versani determinat de defriri - clasele de soluri au o distribuie aproximativ egal: - 25% molisoluri - 26%argiluvisoluri

- 21% cambisoluri i spodosoluri - 25% alte soluri 2. O buna etajare a reliefului permite practicarea foarte diversificata a culturilor: . UNITILE ZONALE: A. ZONA STEPEI I SILVOSTEPEI - 0-300 m a. Stepa 0-100m - caracteristic: C. Brganului, Dobrogea central-sudic, sudul Pod. Moldovei Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunrii-stepa secundar - vegetaia ( ierburi mrunte xerofile), fauna, solurile caracteristice b. Silvostepa: - 100-300 m - caracteristic: C. Moldovei, E Pod. Brladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Rmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( excepie M. Mcin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crian vegetaia (ierburi mrunte xerofile i plcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice b. ZONA PDURII300-1800 m I. Etajul pdurii de foioase 300-1200 m 1. Subetajul stejarului 300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)

PROIECT DE LECIE

Clasa: a XII-a Subiectul: Agricultura Scopul:Cunoaterea potenialului agricol al Romniei Obiectivele:-s analizeze potenialul agricol al Romniei(puncte tari,puncte slabe,oportuniti,ameninri) -s localizeze arealele de cultur ale plantelor i zonele de cretere a animalelor -s sintetizeze informaiile ntr-un tabel -s justifice afirmaia:Cea mai important resurs a Romniei este fondul funciar Mijloace i metode :brainstorming,munca in grup,tabel sintetic,analiza swot, i interpretarea hrilor DESFURARE

A.EVOCARE: Brainstorming:Timp de un minut scriei pe caiete ct mai multe argumente pentru a susine afirmaia Cea mai important resur a Romaniei este fondul funciar - Se preiau idei pe rnd de la elevi i se noteaz pe tabl B.REALIZAREA SENSULUI Utiliznd textul din manual realizai o analiz a potenialului agricol al Romniei.Grupai ideile desprinse intr-un tabel similar cu cel de pe tabl. Puncte tari Puncte slabe Oportuniti ameninri Lucrai in grupuri de 4 elevi. -Se preiau idei de la fiecare grup pentru fiecare rubric din tabel i se noteaza pe tabl. -Rspuns ateptat: ANALIZA SWOT(puncte tari,puncte slabe,oportunitati,pericole) Agricultura romaneasca Puncte tari: Fond funciar valoros-14,7 mil ha din care 9,3 mil arabil 4.8 mil pasuni-finete 540 mii livezi-vii Soluri fertile-25% molisoluri,26% argiluvisoluri Teren arabil situate in cimpii si dealuri joase ce permite mecanizare Existenta specialistilor agronomi-zootehnisti si a statiunilor dr cercetare(15) Invatamint liceal,scoli profesionale de profil agricol Resurse de apa dulce pentru irigatii Clima ce favorizeaza diversitate de culture Traditii in cultura plantelor si cresterea animalelor Puncte slabe: Lipsa fondurilor pentru baza tehnica(tractoare,ingrasaminte,seminte Deteriorarea sistemelor de irigatii Puternica fragmentare a proprietatii(diicultati privind lucrari mecanizate)

Scaderea suprafetelor cu livezi Injumatatirea septelului fata de 1990 Grad de imbatrinire demografica a populatiei rurale Oportunitati: Sprijinirea producatorilor agricoli de catre stat(scutire de la plata inpozitului pe venitul agricol) Cupoane gratuite pentru achizitionarea de materiale Credite cu dobinda subventionata(pentru masini,utilaje) Acordarea de prime la exportul unor produse alimentare Cerinta pentru produse ecologice Amenintari: incalzirea globala desertificare Dobrogei si Baraganului reducerea rezervelor de apa dulce Utiliznd hrile din manual localizai arealele de cultur ale principalelor plante de cultur.Sintetizai informaia ntr-un tabel similar cu cel de pe tabl.Lucrai n perechi.Avei la dispoziie 5 minute. -Se fragmenteaz coninutl leciei i se distribuie fiecrei perechi sarcina de lucru. -Se preiau informaiile sintetizate i se realizeaza pe tabl un tabel sintetic.
Plt.de cultur 1.cerealele -gru Condiii de cultur *Cmpii,dl.joase,de presiuni intramontane zone de cultur C.Rom.,C.de Vest,dl.de V,c.Moldovei,Pod.Tv., Pd.Dobrogi,Getic,depresiuni intramontane (Maramure.Giurgeu,Ciuc,Haeg,Almj,Zarand, Beiu,Vad-Borod,Cul.Timiului) C.Rom.,C.de Vest,Pod.Getic,Moldovei,Trans., Dl.de Vest,Pod.Dobrogei,depresiuni intramontane utilizri -morrit,panificaie

-porumb

*Cmpii,dl.,reg. din Lunca Dunrii

mlai,nutre,mat.prim n industrie -e panificabil

-secara

*Zone nalte,umede ,rcoroase

-orz,orzoaic 2.Plt.tehnice a)oleagonoase -floarea *zone clduroase cu precipitaii reduse

C.Rom.,C.de Vest,Pod.Tv.i Dobrogei

Furaj,ind.berii

C.Rom.,C.Moldovei,sudul Cul.Siret,Pod. Brladului,partea central-sudic a C.de

Ulei,furaj

soarelui

Vest,Pod.Dobrogei

-rapia -ricin -soia -in ptr.ulei b)sfecla de zahr c)plt.textile -cnepa -inul pt.fibr 3.Cultura cartofului i a legumelor -cartof

Zone de clim cald i uscat *zone cu clim rece i umed

Brgan.Dobrogea C.Rom.,Dobrogea C.Rom i C.de Vest C.Rom. C.Moldovei,Cul.Siret,C.Transilvaniei,Pod. Trnavelor.Depr.Braov,C.Rom.,C.de Vest C.de Vest,Pod.Somean Depres.Giurgeu,Ciuc,Braov,Pod.Trnavelor, Sucevei

-ulei,nlocuitor de carne,margarin -ulei tehnic

*zone umede i rcoroase

-fibre i ulei

*zone rcoroase i umede,nefiind pretenios la soluri *luncile rurilor,in sere din jurul marilor orae

Pod.Sucevei,Cul.Siret,Transilvania de SE(BV,CV,HG) NV rii(BH,SM,MM)C. Rom Dunre,Jiu,Olt,Arge,Dmbovia,Buzu,Ialomia, Siret,Cri,Some,Timi,Mure

+amidon,glucoza, alimenta

-legume *zone deluroase cu pante domoale ,expunere sudic,mult cldur ,puin umiditate, terenuri nisipoase

alimentaie C.Rom,de Vest,Dobrogea central i de sud Subcarpaii de Curbur:Podgoria PanciuOdobeti,Dl.Mare-Istria Pod Moldovei:Cotnari,Iai,Hui Dobrogea:Murfatlar,Niculiel,Ostrov C.Romna:Dbuleni,Sadova,Segarcea, Plenia (in S Olteniei)Drgani,Piteti C.de Vest:Podgoria Aradului- Teremia MareBuzia(Pncota,iria, Ghioroc)P.MureTrnave(Ighiu,Cricu, Crciunel,Jidvei)P.Valea lui Mihai -Scuieni Dl.Subcarpatice Sudice(ntre MH-VR)-prun Dl.Banatului(Mure-Dunre)-mr Nordul Transilvaniei(Baia Mare-Bistria)-mr Sudul Transilvaniei(Sibiu)-mr Pod.Sucevei(Flticeni-Rdeni)+mr Bazinul Haeg,Domanea,Timi-mr,prun Dobrogea-piersic Sudul i Vestul rii-cire,viin Zona colinar-nuc

-leguminoase (mazre,fasole) 4 Viticultura

*zone deluroase,unele depresiuni,cmpii

5.Pomicultura

Conserve,alimentaie,rcor Buturi alcolice

C.REFLECIA Propunei soluii pentru transformarea agriculturii romneti de subzisten ntr-o agricultur modern,comercial