Sunteți pe pagina 1din 8

Motivaia i afectivitatea-rolul lor in nvare

nvarea reprezint, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectat de cadrul didactic
pentru a determina schimbri comportamentale la nivelul personalitii precolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitii acestora de dobandire a cunotinelor, a deprinderilor, a strategiilor i a atitudinilor cognitive. nvarea, n calitate de activitate uman fundamental, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativ, transmis si aciunilor sale subordonate (scrierea, lectura etc), proiectate i realizate in virtutea unor motivaii specifice. Produsul invrii este reprezentat printr-un ansamblu de deprinderi (intelectuale i psihomotorii) strategii cognitive, informaii logice (noiuni, judeci, raionamente; principii, legi), atitudini cognitive, obiectivate n cadrul unor structuri specifice, incluse, de regul, n cadrul programelor (pre)colare/(post)universitare. Procesul invrii angajeaz dimensiunile cognitive, dar i dimensiunile afective, motivaionale i volitive ale personalitii umane care susin "modificarea sau transformarea intenionala a comportamentului uman, condiionata de experiena traita" Factorii activitii de nvare valorific dimensiunile evocate la nivel de proces (cognitiv, afectiv-motivaional, volitiv) i produsele obiectivate n coninuturi specifice (deprinderi, strategii, informaii logice, atitudini cognitive), ntr-un cadru planificat la scara individual i social. Factorii interni ai activitii de nvaare sunt de natur biologic (varst, sex, dezvoltare mintal, sntate) i de natur psihologic (dezvoltare intelectual, capacitate cognitiv, atitudine: afectiv, motivaional, caracterial; stil de nvare).

Motivaia n accepia cea mai larg ,motivaia reprezint ansamblul factorilor dinamici ,care determin conduita unui individ. Prin motivaie nelegem totalitatea mobilurilor interne ale conduitei ,fie c sunt nnscute sau dobandite,contientizate sau necontientizate,simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte. Nici un act comportamental nu apare i nu se manifest n sine ,fr o anumit incitare,direcionare i susinere energetic. Studiul motivaiei are n vedere analiza factorilor ce determin comportamentul i a mecanismelor care le explic efectele.Aceti factori pot fi numii generic motive. Motivaia are rolul de activare i de mobilizare energetic precum i de orientare ,de direcionare a conduitei ntr-un anumit sens. Ea energizeaz i faciliteaz procesul de nvare prin intensificarea efortului i concentrarea ateniei elevului ,prin crearea unei stri de pregtire pentru activitatea de nvare. Motivaia este una dintre cauzele pentru care elevul nvata sau nu.Motivaia energizeaz nvarea iar nvarea ncununata de succes intensific motivaia.Pentru a-l nelege pe elev ,pentru a-l instrui i educa n mod adecvat ,profesorul trebuie s cunoasc motivele care,mpreun cu aptitudinile ,temperamentul,caracterul,contribuie la determinarea conduitei i a reuitei sau nereuitei elevului n activitatea de nvare.

Modelul ierarhic al trebuinelor umane Conform teoriei lui Maslow ,trebuinele umane sunt organizate ntr-o structur ierarhic,la baz fiind trebuinele fiziologice iar la varful piramidei ,trebuinele referitoare la realizarea de sine. Modelul ierarhic al lui Maslow cuprinde urmtoarele categorii de trebuine:

Maslow repartizeaz aceste trebuine in dou categorii: trebuine de deficien; trebuine de dezvoltare (care exprim dorina omului de a avea succes). Abordri cognitive ale motivaiei: Se bazeaz pe ideea c angajamentul unui individ intr-o sarcin este determinat de reprezentrile acestuia asupra propriei persoane i asupra situaiei. ncrederea in propria eficien reprezint un factor important n obinerea de succese.n eficiena de sine se mbin elemente de ordin cognitiv i motivaional.Pentru abordrile sociocognitive ale nvrii,termenul performant trimite la comportamentele care traduc utilizarea de ctre elevi a cunotinelor procedurale n diferite situaii de nvare. Performana joac un rol important n dinamica motivaional.Ea este i o consecint a motivaiei deoarece cu cat un elev e mai motivat ,cu atat performana sa va fi mai buna.Performana ca rezultat concret al activitaii de nvaare devine pentru elev o surs de informaie care influeneaza percepiile acestuia asupra propriei competene. Efectul performanei asupra percepiilor de sine ale elevului poate fi pozitiv sau negativ. Reglarea relaiei dintre motivaie i performan se realizeaz i prin intermediul nivelului de aspiraie.Nivelul de aspiraie este definit dreptateptrile ,scopurile ori preteniile unei persoane privind realizarea viitoare a unei sarcini date. 2

Nivelul de aspiraie are atat o component motivaional cat i una cognitiv-evaluativ,deoarece el se fixeaz n funcie de imaginea pe care o are un individ despre propria persoana si despre performanele realizate in prealabil.Nivelul de aspiraie trebuie s fie n concordan cu posibilitile individului.Un nivel de aspiraie mult prea nalt n raport cu posibilitile reale este dunator ,deoarece l va angaja pe elev n activiti pe care nu le poate ndeplini i din care se va alege doar cu insuccese i cu decepii. Legea optimului motivaional-conform creia creterea performanei este proporional cu intensificarea motivaiei numai pan la un punct,dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul.Nivelul optim al motivaiei depinde nu numai de dificultatea sarcinii ci i de particularitile psihice individuale ,emotivitate,echilibru,stpanire de sine. n literatura de specialitate se disting de obicei ,dou categorii opuse ale motivaiei nvrii:motivaia intrinsec i motivaia extrinsec.. Motivaia intrinsec-si are sursa n nsi activitatea desfurat i se satisface prin ndeplinirea acelei activiti.Forma de baz a motivaiei intrinseci este curiozitatea i ndeosebi curiozitatea epistemic,ce exprim nevoia de a ti,de a-i lrgi si mbogi orizontul de cunoatere.Activitatea de nvare motivat intrinsec este aceea susinut de o nevoie interioar de cunoatere ,de pasiune pentru un anumit domeniu. Motivaia extrinsec,este aceea a crei surs se afl n exteriorul individului i a activitii desfaurate.Angajarea n activitate e vzut ca un mijloc de atingere a unor scopuri i nu ca un scop n sine. Motivaia poate fi:negativ(teama de eec,de pedeaps); pozitiv(ateptarea laudei,a notei bune). La nivelul cel mai sczut,care corespunde motivaiei extrinseci,se afl reglarea extern.Este nivelul la care activitatea de nvare e reglat exclusiv prin stimuli externi ,recompense i pedepse. Motivaia cognitiv i afectiv. Motivaia cognitiv ii are originea n trebuina de a cunoate. Motivaia afectiv izvorte din nevoia de a obine acordul altora pentru ideile propri,de a tri sentimentul de plcere,n compania celor din anturaj.Ausubel i Robinson o denumesc trebuina de afiliere. Motivaia realizrilor n mediul colar are 3 componente: impulsul cognitiv; trebuina afirmrii puternice a eului; trebuina de afiliere. Impulsul cognitiv este centrat pe trebuina de a cunoaste i a nelege,de a stpani cunotinele.Trebuina afirmrii puternice a eului,este orientat spre obinerea unui randament colar ridicat.Trebuina de afiliere este orientat spre realizri care s-i asigure individului aprobarea din partea unor persoane(prini,profesori). Toate cele trei componente ale motivaiei activitii colare pot intra in joc,n orice moment,n comportamentul concret al elevului.Trebuina de afiliere este mai pronunat n perioada micii colariti ,n perioada pubertii i adolescenei ,trebuina de afiliere scade n intensitate. Motivaia si are originea ,conform modelului socio-cognitiv ,n relaia dintre percepiile elevului i contextul de formare.Percepiile specifice contextului colar care constituie cele mai importante surse ale motivaiei ,sunt:percepia elevului asupra valorii unei activiti,percepia elevului asupra competenei sale de a ndeplini acea activitate i percepia controlului pe care elevul crede c-l exercit asupra unei activiti.

Stimularea motivaiei elevului rmane o art care ine de miestria i harul didactic al profesorului.Orice profesor care dorete stimularea motivaiei elevilor pentru activitatea de nvare trebuie s nceap prin a-i analiza i autoevalua propria motivaie,precum i modul n care ii desfaoar activitile de predare-nvare-evaluare. Nivelul competenei profesorului ,ca i gradul lui de implicare n activitatea didactic ,entuziasmul,pasiunea,influeneaz profund dinamica motivaional i a elevilor .De asemenea,profesorul trebuie s-i ndrepte atenia ctre activitile de predare-nvare. Comportamentele ce indic problemele de motivaie sunt: elevul aman cat mai mult momentul nceperii lucrului; are dificulti n a se decide; i fixeaz scopuri greu de atins; crede ca ansele sale de succes sunt reduse; i face munca rapid i fr a fi atent. Fa de elevii considerai slabi i nemotivai,profesorul ar trebui sa adopte urmtoarele comportamente: -s-i exprime ncrederea n capacitile lor de a reui; -s le acorde aceai atenie ca i elevilor buni; -s evite crearea de situaii competitive n care ei nu pot decat s piard; -s nu le fac observaie n faa colegilor. Dorina de a ti i de a nelege Dobandirea cunotinelor i sistematizarea universului au fost considerate ,n parte,tehnici de obinere a siguranei primare n lume sau ,pentru persoanele inteligente ,expresii ale actualizrii sinelui. Dincolo de factorii determinani negativi ai dobandirii cunotinelor(anxietate,fric) i mai presus de ei,exist temeiuri rezonabile pentru a postula impulsuri pozitive intrinseci ,de a satisface curiozitatea ,de a ti,a explica i a nelege.(Maslow,1968) Studiile asupra oamenilor sntoi psihic indic faptul c una dintre caracteristicile sale definitorii este atracia lor fa de mister,de necunoscut,de tot ce e haotic,dezorganizat i neexplicat.Reacia contrastanta n faa lucrurilor binecunoscute este cea de plictiseal.Este posibil s existe efecte psihopatologice reale atunci cand trebuinele cognitive nu sunt satisfcute. Trebuinele de a ti i de a nelege sunt chiar mai evidente n pruncie i copilrie ,decat la maturitate.Mai mult,ele par a fi produsul spontan al maturrii i nu al nvrii. Gratificarea impulsurilor cognitive determin o mulumire subiectiv i produce experiene complete.

nvarea i gratificarea O prima consecin a explorarii efectelor pe care le are gratificarea trebuintelor trebuie sa fie nemultumirea crescanda fata de rolul supradimensionat atribuit invatarii pur asociative. In general,fenomenele de fratificare demonstreaza: a) disparitia ca urmare a exrsarii tot mai frecvente; b) disparita ca urmare a recompensarii (sau satisfacerii,laudarii) tot mai frecvente. Orice definitie a invatarii este,deci,incompleta daca pune accentul numai pe schimbarile de la nivelul conexiunii dintre stimul si reactie.

Evaluarea motivelor invatarii In cazul in care unui elev nu i se poate capta atentia si interesul cu procedee obisnuite de motivare extrinseca,profesorul trebuie sa detecteze si sa evalueze exact structura si functionalitatea sistemului motivational,emotiilor si sentimentelor cognitive ale elevului respectiv,conjugandu-le cu sarcinile didactice.In acest sens trebuie create situatii de predareinvatare in cadrul carora elevul sa traiasca sentimentul succesului ,care devine factor motivational.Dupa cum spune D.Ausubel,accentul trebuie pus pe organizarea conditiilor de invatare ,studiu,astfel incat acestea sa devina factor de intarire ,succesul,performantele obtinute vor deveni surse pentru motivarea invatarii.(PAG.77) Punerea in functiune a unui nivel adecvat al motivatiei Cercetarile au demonstrat forta mobilizatoare si eficienta optimului motivational,care difera de la opersoana la alta,in functie de particularitatile tipului de SN,de echilibrul temperamental si emotiv,de capacitatile cognitive raportate la dificultatea perceputa sau anticipata a sarcinii de invatare .Optimumul motivational se leaga si de trebuinta de performanta si nivelul de aspiratie al elevului ,de capacitatea sa de autocunoastere si de evaluare adecvata a dificultatilor reale ale sarcinilor didactice.S-a constatat ca in cazul anumitor elevi,supramotivarea poate avea aceleasi efecte neadecvate ca si submotivarea si anume aparitia descurajarii si a demobilizarii la primul esec,sau chiar dupa primul succes se poate demobiliza un anumit elev.De asemenea,s-a constatat ca stabilirea unor obiective precise(operationale) posibil de atins,mai curand decat simplele indemnuri generale adresate elevilor de a face tot ce pot sau mai mult decat controlul aversiunii sunt utile pentru mobilizarea adecvata a elevilor care dispun de un grad scazut de motivatie in activitatea scolara.(E.A LOCKE,1967; B.F. SKINER,1971) Evolutia motivatiei In activitatea sa ,invatatorul utilizeaza recompensa si pedeapsa(o nota buna semnifica o recompensa ,pe cand o nota proasta semnifica o pedeapsa). Curiozitatea vie a micului scolar(dorinta de a sti),precum si interesul pentru lectura,dezvolta si intaresc motivatia intrinseca,care,treptat,devine dominanta si se constituie un principal sustinator energetic si un stimulent al activitatii de invatare.Astfel,mai ales in ultimele clase incep sa se afirme motive superioare,intre care:atractia fata de sarcinile scolare,sentimentul de satisfacere pentru rezultatele la care a ajuns.

Motivatia la elevul de varsta scolara mijlocie. Motivatia va trece treptat de la factorii stimulativi externi(notele.recompensele)la factorii stimulativi interni ai invatarii(atractia,placerea de a invata).Trecerea se realizeaza treptat,fiind

un proces complex si de durata.Acest proces este dependent de dezvoltarea intereselor si a atitudinilor copilului ,de formarea si dezvoltarea reprezentarilor si deprinderilor lui morale. Intr-o serie de cercetari s-a demonstrat ca, elevul de varsta scolara mijlocie nu are inca o motivatie echilibrata pentru principalele tipuri de activitate in care este implicat,la el dominand ,invatarea prin citit.Motivatia pentru activitatea practica,desi aceasta din urma este agreata de copil,slabeste si ea prin clasele mari.

Dezvoltarea motivatiei cognitive pentru ca elevii sa atinga competentele gandirii logicomatematice si sa utilizeze ori de cate ori este posibil strategiile de rationament operational formal. Se stie ca omul foloseste in viata cotidiana trategiile de gandire in scopuri diverse,adesea grevate de emotii si sentimente ,de motive multiple.In urma experientei realizata de Navarre(19830,care a oferit unor adulti o rpoblema ce se putea rezolva prin trei registre de competente: la nivelul operatiilor concrete,la un nivel intermediar si la nivelul operatiilor formale.S-a constatat ca din lotul de adulti numai 8-14% au facut apel la operatiile logicomatematice pentru rezolvarea problemei in timp ce majoritatea 42% au avut un comportament cognitiv intermediar intre operatiile formale si cele concrete.Preferintele pentru registrele inferioare rezolutive poate fi explicata prin insuficienta dezvoltare a motivatiei cognitive,a curiozitatii epistemice de a accede la strategii mai complexe,ceea ce a declansat un principiu de economie. Din cele de mai sus ,rezulta ca in procesul didactic se impune cu necesitate un mediu instructiv educativ de nunata formativa,care sa stimuleze dezvoltarea motivatiei cognitive si a dorintei si vointei de a stapani si utiliza strategii de rationament operational formal.

Dezvoltarea motivatiei cognitive cu capacitatea de traire si intelegere a semnificatiilor valorice ale cunostintelor. Dobandirea treptata a capacitatii de traire si intelegere a semnificatiilor valorice ale cunostintelor ,in raport cu natura si particularitatile informatiilor asimilate ,duc la posibilitatea elevilor de a-si putea exprima optiunile valorice.Acestea se sprijina pe motivatia cognitiva a elevilor care se conving treptat ca abordarea sistemica este o metoda generala hermeneutica de obtinere a adevarului obiectiv(pag 78.79.80) .

Schita unui inventar al activitatii formative pentru motivatia invatarii ,emotiile si sentimentele. autoreglarea motivationala:interese epistemice; motive de autorealizare scolara; sentimente epistemice; motive de concordanta intre cunoastere,traire afectiva; satisfactie cognitiva,bucuria descoperirii/redescopeririii adevarului;

trebuinta de performanta; starea de expectanta. motivatia intrinseca/extrinseca; optimumul motivational in situatiile si activitatile de predare-invatare; disonanata cognitiva. O parte din obiectivele motivationale(de pilda,motivele extrinseci,disonanta cognitiva,trebuinta de a sti,de a intelege)pot si trebuie stimulate ,puse in actiune ,dezvoltate in fiecare activitate didactica.Pornind de aici,pe baza strategiilor didactice,activizante,a unor tehnici motivogene,sa se stimuleze si sa dezvolte placerea de a invata,curiozitatea ,mirarea,bucuria succesului. Pentru atingerea obiectivelor cognitive ale elevilor ,este necesar ca profesorul sa stimuleze emotiile si sentimentele cognitive ale elevilor,sa declanseze,sa mentina la cote optime si sa cladeasca treptat motivatia invatarii de nunata intrinseca,sa stie a regla adecvat motivatia extrinseca.(PAG.95,96,97) Valoarea motivationala a evaluarii Controlul,evaluarea externa ritmica stimuleaza pregatirea continua a lectiilor de catre elevi.Cerintele externe constituie suport pentru deprinderi personale de automonitorizare.Evaluarea are o valoare motivationala ,dorinta de succes,respectiv teama de esec sunt imbolduri importante in invatare. Succesul sistematic inscrie motivatia invatarii pe o spirala ascendenta in timp ce esecul poate duce la demotivare.In functie de situatii,raportarea la performanta proprie anterioara poate genera un imbold pentru autodepasire,in timp ce raportarea la criteriul mediu al clasei induce competitia. Motivatie si performanta. Se stie ca un elev mai motivat atinge performante mai ridicate decat unul care este putin motivat,ceea ce inseamna ca performanta este nemijlocit determinata de motive. R.W.Maulton(1958),a demonstrat ca in activitatea cu caracter competitiv subiectii care au o trebuinta de performanta ridicata obtin performante ridicate ,pe cand cei care au trebuinta de performanta slaba ajung la performante slabe.

Cultivarea motivatiei la elevi. dezvoltarea unui punct de vedere realist; evaluarea trebuintelor celui care invata; dezvoltarea impulsului cognitiv; captarea interesului; utilizarea competitiei; analiza si remodelarea programului de recompensare si pedepsire a celui care invata/nu invata; tehnica intrebarilor succesive si a disonantei cognitive; cultivarea pasiunii pentru activitatea de invatare; dezvoltarea intereselor cognitive; dezvoltarea intereselor profesionale.

Afectivitatea

Trairile emotionale. Intrarea intr-un mediu cu totul nou,necunoscut,ii creeaza copilului multe griji si framantari sufletesti.Trairile lui emotionale sunt foarte intense dar obisnuirea cu noua activitate si cu noii colegi tempereaza aceasta intensitate.Activitatea scolara bine organizata si condusa cu pricepere si tact pedagogic,dezvolta emotii si sentimente pozitive,cum sunt:placerea de a invata,multumirea pentru rezultatele scolare pozitive.Pe copii de varsta scolara mica ii impresioneaza totul.iibucura,ii entuziasmeaza toti stimulii pozitivi ,dupa cum cei negativi ii intristeaza si le provoaca insatisfactii.

Trebuinta pentru afectiune. Pana la pubertate tanarul a acceptat statutul de copil.De aici inainte insa vrea sa fie recunoscut aproape ca un adult .Dupa cum releva Mead(1928),adultii stiu ca un copil se afla inca departe de maturitate ,motiv pentru care ii cer acestuia sa manifeste aceasi politete,ascultare si respect fata de ei. Dar,puberul se afirma ca adult prin opozitie:daca anturajul nu vrea sa recunoasca faptul ca a crescut,va trebui totusi sa admita ca exista si ca are propria lui personaliate.In aceasta situatie el se manifesta printr-un comportament capricios,provocator,care are menirea de a atrage atentia,de a sfida. Pentru a se afirma ,puberul supune unei critici necrutatoare pe oricine:parinti,profesori.El vrea dupa cum spune Mucchielli(1962):nu mai vrea sa invete,nu mai vrea sa creada,vrea sa actioneze. Agresivitatea puberului se manifesta si in scoala.Uneori la observatiile profesorului el raspunde cu insolenta si afiseaza dispret fata de pedepse.Totusi ,manifesta o mare sensibilitate daca este sanctionat,acest fapt il afecteaza profund.