Sunteți pe pagina 1din 2

1.ABORDARILE INTEGRRII ECONOMICE INTERNAIONALE IE->proces complex multidimensional si dinamic c/e a devenit o parte importanta a economiei internationale.

IE->rezultataul unor actiuni complexe ce includ eliminarea obstacolelor comerciale tarifare si netarifare , unificarea politicelor economice si prin aceasta urmanduse libera circulatie a oamenilor, capitalului si fluxurilor comerciale.Integr. negativa a aparut ca termen din 1954 si se refera la procesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante, respectiv eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale.Integr.pozitiva modif.instrumentel. si institutiil.existente si crearea unor noi,capabile sa asigure functionarea efectiva si eficienta pietei integrate.IE poate fi observata din perspectiva confederalista(interguvermentalismul) -> statele sa colaboreze reciproc fara ca sa cedeze din suveranitatea lor nationala, scopul acestei structuri: a crea mecanisme care sa asigure legatura intre statele suverane dar cu pastrarea structurilor nationale.Abordarea federalista(supranationalism) care isi propune sa dizolve distinctiile traditionale intre statele natiunii si crearea unor organisme la nivel supranational.UE este in esenta un produs al abordarii federaliste dar intr-o forma modificata adica u elemente federaliste.Deoarece nr.participantilor la aranjamentele de integrare regionala este in continua crestere a dat nastere apartiei urmatoarelor concepte: - Viteza variabla se refera la situatia in care toti membrii sunt legati prin obiective comune doar unora li se acorda un timp mai indelungat pentru realizarea acestora. - Geometria variabila se refera la situatia cind apar subgrupuri de membri pe diferite probleme care doresc sa treaca la forme adinci de integrare si cooperare in timp ce altii ramin in afara acetor initiative. 2.ANALIZA CONCEPTULUI DE INTEGRARE ECONOMIC. Actualmente in lit. de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor ansambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea caabsenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari.Un grup de savanti au definit IEI,ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. 3.ANALIZA PRINCIPALELOR TEORII ALE INTEGRARII ECONOMICE INTERNATIONALE: ABORDAREA STATICA SI DINAMICA. Dezvoltarea si aparitia blocului comercial regional a dus la apariti teoriei optimismului de gr. 2 fundamentata de Lipsey si Landcaster si care sustine ca eliminare a unor distorsiuni in tarife si taxe vamale nu garanteaza o ameliorare a bunastarii economiei globale atit timp cit exista distorsiuni cu celelalte tari.Viener a dezvoltat in continuare aceasta teorie si care a ajuns la concluzia ca liberul schimb care este in cadrul uniunilor vamale maximizeaza prosperitatea economica pentru unii participanti si o reduce pentru alti participanti.Viener a introdus conceptul de creare de comert si deturnare de comert. Crearea de comert -schimbare in consumul national de la o sursa autohtona de aprovizionare mai scumpa la una mai eftina din alta tara ca rezultat al eliminarii restrictiilor asupra comertului din cadrul acestei zone. Deturnarea de comert -schimbare in consumul national de la o sursa de aprovizionare mai eftina dintr-o tara terta la o sursa de aprovizionare mai scumpa din alta tara partenera devenita in mod artificial mai eftina,fiind eliminate tarifele vamale.Acestea se refera la abordarea statica.Cercetatorii au identificatsi unele beneficii ale formarii blocurilor comerciale pentru toate tarile participante in cazul aprofundarii dinamice ale liberalizarii comertului.Beneficii: - Amplificarea concurentei care duce la reducerea pretului, diminuarea costului de productie; - Formarea unei piete largite ce sporeste oportunitatea de investitii. - Extinderea dimensiunilor productiei. 4.CARACTERISTICA GRUPARILOR INTEGRATIONISTE IN AMERICA LATINA...ALADI(asociatia de integrare latino-americana,constit.in 1980 inlocuind asoci.latameric.a comert.liber(1960) cuprinde 12 tari memrbe :Argentina,mexic,Venesuela,Cuba.Realizarile concrete din cadrul ALADI sunt relativ modeste,unica ce s-a realizat.simplif.regiunilor vamale. Obiective:*Preferinte tarifare regionale ptu produsele originare din state.membre*Acorduri regionale pe domenii intre toate statiile membrii *Acorduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe state membri.Comunit.ANDIN-a de natiuni (Pactul ANDIN)1969,la reuniunea de virf a Bolivia,Columbia,Peru,Ecuador,Venezuela.La aceasta organizatie au statut de observatory 25 de state din care si Romania.Obiectivele:stabil.criteriil.de convergenta macroecon;stabil.mecanism.de aparare comerc.-comuna;adopt.unui regim special pt comert interregional;adopt.unei polit.agrare comune.Grupa celor 3(G3)->infiintat in 1989 de Columbia,Mexic,Venezuela ca mechanism de promovare a integr.celor 3 tari in gruparile integrationiste din Amer.Latina 5.CARACTERISTICA ORGANELOR DECIZIONALE ALE UE ; Consiliul European (1974)-consiliul repre.statele membre iar la reuniuni se intilnesc ministrii din statele membre...In cadrul consil.europen se deosebesc mai multe domenii:1.Afaceri generale si relatii externe; 2.Afaceri econ. si comerciale 3.Justitii si afaceri interne; 4.Forta de munca, politica sociala, sanatatea si protectia consumatorului.; 5.Competitivitatea; 6.Transportul, telecomunicatiile si energie; 7.Agricultura si pescuit; 8.Mediu ; 9.Educatie, tineret si cultura. Presedintii sau primministrii tarilor UE. Se reunesc sub denumirea de Consiuliul European de 4 ori pe an.Aceste intilniri la nivel inalt stabilesc orientarile de polit.generala a UE,precum si solution. prb c/e apar la nivel de ministri.Responsabilitati:-sa adopte legi in colaborare cu Parlamentul ;- sa coordoneze politicile econ.si sociale alte stat.membre ;-sa incheie acorduri internation. Intre UE si alte tari sau organizatii ;-sa adopte bugetul UE ;-sa defineasca si sa puna in aplicare politica externa si de securit.comuna.Activit.permanenta a Cons.Europ. e/e asig.de Comitetul reprezentantilor permanenti(COREPER),c/e isi au sediul la Bruxel si rolul acestui comitet e/e de a pregati lucrarile consiliului.Presedentia consiliul. e/e asig.prin rotatie odata la 6 luni.Decizia in consiliul europei se ia pe baza de vot, iar fiecare tari i se acorda nr. de voturi in dependenta de nr de pop. Parlamentul European- organ decisional al UE si e/e ales prin vot direct de toti cetatenii UE din 1979,isi desfasoara activit. In 3 sedii:Bruxel,Luxem si strastburg.Alegerile au loc odata la 5 ani 736 membri din 27 state.Europarlamentarii nu sunt grupati dupa tara de origine,ei dupa apartenentele politice.Functiile:-adopta legi europene in colaborare cu consiliul;exercita controlul asupra celorlalte institutii ale UE; - exercita controlul asupra celorlalte institutii ale UE;- efectueaza controlul asupra finantelor publice. 6.CARACTERISTICA ORGANELOR EXECUTIVE ALE UE. Comisia Europeana principala institutie de initiativa legislativa si executiva a UE.La alcatuirea ei fiecare stat mare si anume Franta, germania, Maria Britanie ,Italia, si Spania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .Cu In principiu comisia europeana face propuneri consiliului UE privind inbunatatirii politicii umanitare.Comisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol executiv.Comisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare.Deasemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si Forta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale UE.Comisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale UE inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara UE 7.CARACTERISTICILE POLITICII INDUSTRIALE COMUNE A UNIUNII EUROPENE. Necesit.restructurarii sectorului industrial european s-a conturat in 1973 odata cu declansarea crizei econ.mondiale.In dec.1973 la Conferinta de la Copenhaga a fost reafirmata idea de a dezvolta o politica comuna de cooperare industriala,stiintifica si tehnolog.Interventia comunit.in acest domeniu a inceput cu atiuni orientate spre ramurile in dificultate ca industri textile,navala si siderurgie.Aceste restructurari presupuneau o reducere a capacity.de producere si acordarea de ajutor intreprinder. Ce se orienteaza.Cu toate acestea politica industriala avea mai mult caracter defensiv decit ofensiv.Ea presupunea: - sistenta in vederea restructurarii industriilor in declin;-sustinerea noilor industrii;-mentinerea IMM;-ajutor programelor de cercetaredezvolt.;protectia sectoarelor victime a concurentei neloiale.In vederea redresarii situatiie de declin in siderurgie in 1976 a fost elaborat planul Davignon in c/e s-au stabilit:- reducerea cantit.importate din tarile terte; - stabilirea de contingente pt a influenta cresterea preturil.la produse. 8.COMUNITATEA I PIAA COMUN A CARAIBELOR (CARICOM). PROBLEME SI PERSPECTIVE Este o organizaie de 15 naiuni din Caraibe i dependene. Scopurile:de a promova integrarea economic i cooperarea ntre membrii si, pentru a se asigura c beneficiile integrrii n mod echitabil partajate, i de a coordona politica extern. Activitile sale majore implic n coordonarea politicilor economice i planificarea dezvoltrii; conceperea i instituirea proiecte speciale pentru rile mai puin dezvoltate n cadrul competenei sale; funcioneaz ca o pia unic regional pentru muli dintre membrii si (Caricom pieei unice); i manipularea disputele comerciale regionale. n 2001, efii de guvern au semnat un tratat revizuit de Chaguaramas de compensare, astfel, calea pentru transformarea ideii pentru o pia comun aspect de CARICOM n schimb, un Caraibe (CARICOM), pieei unice i economiei . Parte a tratatului revizuit ntre statele membre include stabilirea i punerea n aplicare a Curii de Justiie din Caraibe . "Comunitatea Caraibelor (CARICOM), iniial Comunitatea Caraibelor i Piaa Comun, a fost stabilit prin Tratatul de la Chaguaramas , care a intrat n vigoare la 1 august 1973. Primele patru semnatari au fost Barbados , Jamaica , Guyana si Trinidad i Tobago .CARICOM a nlocuit dizolvarea Federaiei Indiilor de Vest , care a durat de la 03 ianuarie 1958 i 31 mai 1962. 9.CONINUTUL POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALA N UNIUNEA EUROPEAN. politica regionala-> ansamblul de politici structurale menite sa asigure reducerea si eliminarea, n perspectiva, a disparitatilor dintre diferitele regiuni ale statelor membre. Obiectivul esential -> realizarea coeziunii economice si sociale aUE.Conceptul de regionalizare considera regiunea ca fiind eseniala n procesele de planificare si dezvoltare. Principalul instrument folosit de UE pentru promovarea politicii sale de dezvoltare regionala l constituie Fondurile Structurale (FS). Aceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare a statelor membre, proportional cu nivelul lor de dezvoltare economica, exprimata n valoarea PIBului, redistribuite apoi catre acele tari si regiuni ale UE, ramase n urma din punct de vedere economic si social. Prin Tratatul de la Roma, a fost creat primul fond structural si anume Fondul Social European (FSE) diminuarea consecintelor restructurarii economice prin sprijinirea financiara a pregatirii profesionale.. Fondul European pentru Orientare si Garantare pentru Agricultura (FEOGA) cu scopul de a sustine actiunile n favoarea fermierilor. Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDER) 1975,marimea a cresut de 10 ori.Fondul de coeziune:destinat proiectelor din domeniul mediului si retele de transpot transeuropene.Destinat tarilor a caror PIB pe locuitor nu depasteste 80% din media comunitar. Principii a polit.reg :-statele membre tresa prezinte planul de dezvoltare pe 3-5 ani,utiliz.resurel. ;-programele se realiz. Prin parteneriat intre Comisia Europeana si autoritati ;particip.fondurilor publice locale 50/50 ;-concentrarea resurselor asupra regiunil.mai putin dezvolt. ;-transparenta totala asupra realiz.proiectel. 10.COOPERAREA TRANSFRONTALIERA A RM PRIN EUROREGIUNI.Colaborarea in cadrul euroregiunilor consta in crearea unor legaturi directe intre regiuni si comunitati aflate la frontiere intre state.Obiectivele : asigurarea unei zone de securitatre si stabilitate;sustinerea comunitatii rominesti si ucrainesti din 3 state;sustinerea si promovarea IMM din regiunea de frontiera;realizarii cooperarii impotriva traficului de fiinte umane si de droguri. Euroregiunea Dunarii de jos a fost lansata de Rominia in 1997,care prevedea cooperarea regionala dintre RM si Ucraina,Rominia.In baza acordului euroreg Dunarea de jos are urmatorii membrii din partea RM: Cahul,Cantemir; Rominia:Braila,Galati,Tulcea; Ucraina:Odesa. Euroregiunea Prutul de sus creata prin tratatul semnat intre Ucraina si Rominia in 1997,care prevedea cuprinderea judetelor Botosani,Suceava,Balti,Edinet,Glodeni,Briceni,Cernauti. Activitatile desfasurate in cadrul euroreg sunt:adoptarea si aplicarea hotaririlor privind anularea taxelor si platilor de trecere la frontierele de stat de catre pf si pj inregistrate pe teritoriul euroreg;derularea proiectelor in domeniul social-economic,mediului si dezvoltarea durabila;stabilirea parteneriatului a unitatii administrativ-teritorial din Austria si Germania. Euroreg Siret-Prut-Nistru,creata in 2002 la Iasi care a inclus din partea Rominiei:Iasi,Vaslui,Neamt;RM-Ungheni,Lapusna,Chisinau,incluzind apoi si r.Orhei si Soroca.In cadrul acestei euroreg se mizeaza pe colaborarea la nivel admn local in domeniul economic,invatamint,cultural si protectiei copilului. 11.GRUPARILE INTEGRATIONISTE DIN EUROPA.COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (CSI), 21 decembrie, 1991 la Alma-Ata, liderii a 11 state suverane au

semnat Protocolul la Acord n care au subliniat c Azerbaidjan Armenia Belarus Kazahstan Krgzstan Moldova, Federaia Rus, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan i Ucraina pe baz de drepturi egale nfiineaz Comunitatea Statelor Independente. Obiectivele: - cooperarea n domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural, etc.; - dezvoltarea global i echilibrat n domeniul economic i social a statelor membre n cadrul unui spaiu economic comun, cooperarea ntre state i integrare; - asig drept. i a libertilor fundamentale; - cooperarea ntre statele membre pentru meninerea pcii i securitii internaionale, punerea n aplicare a unor msuri eficiente de reducere a nnarmrilor i a cheltuielilor n domeniul militar, de eliminare a armelor nucleare i a altor arme de distrugere n mas, realizarea dezarmrii generale i complete; - asistena pentru cetenii statelor membre n comunicarea liber, stabilirea contactelor i circulaia n cadrul Comunitii;- asistena juridic reciproc i cooperarea n alte domenii ale relaiilor juridice;- soluionarea panic a diferendelor i conflictelor ntre naiunile Comunitii.Iniiativa Central-European (ICE) cu spaiul de 2397,8 mii km2 i potenialul demografic de 251 mil. de locuitori reprezint o pia vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital strin din rile ICE.ICE a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia, Austria, Ungaria i Iugoslavia. La momentul actual ICE ntrunete 17 state: Albania, Austria, Belarus, Bosnia-Heregovina, Bulgaria, Italia, Iugoslavia, Cehia, Croaia, Macedonia, Moldova, Polonia, Romnia, Ucraina, Ungaria, Slovacia i Slovenia.Obiectivele:intensificarea cooperrii dintre rile membre; intensificarea participrii tuturor statelor ICE la procesul de integrare european; intensificarea procesului de transformri economice ale rilor n tranziie; dezvoltarea comerului exterior al statelor ICE, evitnd crearea noilor bariere i divizri n Europa;orientarea activitilor n direcia susinerii rilor dezavantajate i relansrii economice prin proiecte din domeniul economic, tehnic, tiinific i cultural.Consiliul Regional de Cooperare (CRC din 27 februarie 2008). a fost lansat n scopul susinerii rilor n procesul de integrare economic n structurile europene, dezvoltarea economic, promovarea investiiilor i a comerului n Europa de Sud-Est prin intermediul proiectelor financiare i tehnice, acordate de ctre statele donatoare din UE.Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA- forma de grupare econ. Ce promoveaza liberul schimb al marfuril.,a aparut in 1992 la Cracovia.Membri fondatori :Polonia,Cehoslovacia,Ungaria.Este considerata un exercitiu de preaderare la UE.Conditia principala e/e excluderea automat din grup a tarilor membre UE,CEFTA la moment-Macedonia,RM,Bosnia si Herteg.,Albania,Cosovo,Serbia,Muntenegru..rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu principalele probleme ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de contracrare a acestei tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie 1992 a colaborrii economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre prin semnarea Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria, Grecia, Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia, Azerbaidjan i Georgia). Organizaia pentru Democraie i Dezvoltare Economic (ODDEGUAM) in 2006 la summitul sefilor de stat la Kiev,tari membre :Georgia,UKRAINA,Aerbaijan,RM.Scop :promovarea democratiei si ridicarea niveluli de dezvolt.econ. in scopul aderarii la UE.sS-au fixat si obiectivele de dezvolt. A cooperarii intre GUAM si Japonia in domeniul tehonlog. cooperarea economica GUAM-SUA ; - schimbul de experienta intre serviciile vamale si cele de frontiera. 12.GRUPUL ANDIN SAU COMUNITATEA ANDIN DE NAIUNI (PACTUL ANDIN CAN).GRUPUL ALADI. Este un bloc de comer care cuprinde America de Sud ri ale Bolivia, Colombia, Ecuador i Peru. Comunitatea Andin are 98 milioane de locuitori care triesc ntr-o zon de 4700000 kmpatrati, a crui PIB SUA au ridicat la 745.3 miliarde dolari n 2005, inclusivVenezuela, (care a fost un membru la acea vreme).Pactul Andin ncheiat n 1969 a cutat s stabileasc relaii ntre Venezuela, Columbia,Ecuador, Peru i Bolivia ns membrii pactului au czut de acord s creeze o zon de comerliber doar n octombrie 1992, iar acordul a intrat n vigoare n ianuarie 1995.Recent, cu noul acord de cooperare cu Mercosur, Comunitatea Andin a ctigat patru noi membriasociai: Argentina, Brazilia, Paraguay i Uruguay. Obiectivele:stabil.criteriil.de convergenta macroecon;-stabil.mecanism.de aparare comerc.comuna;adopt.unui regim special pt comert interregional;adopt.unei polit.agrare comune.. ...ALADI(asociatia de integrare latino-americana,constit.in 1980 inlocuind asoci.latameric.a comert.liber(1960) cuprinde 12 tari memrbe :Argentina,mexic,Venesuela,Cuba.Realizarile concrete din cadrul ALADI sunt relativ modeste,unica ce s-a realizat.simplif.regiunilor vamale. Obiective:*Preferinte tarifare regionale ptu produsele originare din state.membre*Acorduri regionale pe domenii intre toate statiile membrii *Acorduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe state membri. 13.IDEEA EUROPEAN I CONCRETIZAREA EI. PRINCIPALELE TRATAte. Tratatul de la Paris (18 aprilie 1951)Prevedea crearea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO), din care fceau parte Frana, Germania, Italia, Belgia, Olanda i Luxemburg. Se fceau referiri exprese la valenele pacificatoare ale organizaiei: semnatarii se declarau decii s nlocuiasc rivaliti de lung durat cu fuziunea intereselor lor eseniale, s creeze, prin instituirea unei comuniti economice, bazele pentru o comunitate mai larg i mai adnc ntre popoare mult timp divizate de conflicte sngeroase.Tratatul de la Roma: 25 martie 1957)Prevedeau crearea a dou comuniti Comunitatea Economic European (CEE) i Comunitatea European pentru Energie Atomic (EURATOM) ntre aceiai ase semnatari. tratatul prevedea: -crearea unei uniuni vamale ntre membri - nfiinarea unor organisme supranaionale (Comisia i Curtea de Justiie), cu rol de monitorizare, asigurare a punerii n aplicare (enforcement) i, respectiv, jurisdicie ; - formularea i aplicarea de politici comune n anumite domenii.Tratatul de la Maastricht din 1992 -s-au introdus noi amendamente importante Tratatului CEE, devenit Tratatul CE (Comunitatea European);- s-au pus bazele unui nou concept, Uniunea European, care a fcut obiectul unui tratat separat, Tratatul UE.In plan economic se accentueaza prin formarea uniunii economice si monetare. Tratatul de la Maastricht este ns foarte semnificativ prin aspectele extra-economice pe care le abordeaz, i care justific adoptarea unei denumiri a gruprii Uniunea European care le nglobeaz pe celelalte (CECO, CE, EURATOM), fr a le nlocui. Tratatul de la Amsterdam (1997)-La 2 octombrie 1997 a fost semnat un nou Tratat, la Amsterdam, care a intrat n vigoare la 1 mai 1999. Acesta modifica Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene.Uniunea European iese transformat. Noi sarcini i sunt acordate: rolul cetenilor Uniunii este subliniat mai puternic; caracterul democratic al instituiilor europene este ntrit.n timp ce construcia european se dezvolt n jurul unor obiective economice, accentul este pus de acum ncolo pe responsabilitile politice n interiorul Uniunii, ca i fa de restul lumii. Tratatul de la Nisa(semnat n 26 februarie 2001), intrat n vigoare abia n 2003, ca urmare a unei prime respingeri ale sale, prin referendum, de Irlanda: - ajustarea ponderrii voturilor deinute de Statele Membre i a componenei Comisiei; - extinderea utilizrii votului cu majoritate califcat pentru luarea deciziilor;-simplificarea procedurii de cooperare ntrit. 14.INSTITUII COMUNITARE: CURTEA DE JUSTITIE, CURTEA DE CONTURI, BANCA CENTRAL EUROPEANA.Curtea de justitie -> e/e ajustata de 8 avocat.Fiecare judecator are mandat de 6 ani care poate fi reinnoit,iar presedintele curtii are mandat pe 3 ani si la fel poate fi reinnoit.Curtea isi desfasoara ctivit. In 2 tribunale : - tribunalul de prima instanta ( e/e responsabil pt pronuntarea sentintelor in special inaintate de PF,companii sau organizatii) ; tribunalul cu f-ii publice(litigii ce apar intre UE si functionari.Cele mai dese cazuri intilnite la Curte : actiuni si pronuntarea unei hotariri preliminare ; - actiuni intentate pt neindeplinirea obligatiunilor ;-actiuni in despagubiri..Curtea European de Conturi, verifica modul in c/e sint gestionati banii publici.Rolul sau e.e de a imbunatati gestiunea financiara fondurilor publice.Infiintata in 1975 cu sediul la Luxemburg.E/e formata de cite 1 membru din fiecare stat membru cu un mandate de 6 ani.Presedintele Curtii are un mandate de 3 ani.O sarcina importanta a curtii e.e de ainainta parlamentului si consiliului raportul annual privind cheltuielile bugetare,Wa nu are putere juridical iar daca descopera fraude,informeaza oficiul European de lupta cu antifrauda.Banca Central European (BCE) isi are sediul la Frankfurt.Sarcina principal: administrarea monedei unice precum si asigurarea stabilit.preturil..BCE rsp de definirea si aplicarea politicii econ.si monetare.BCE colaboreaza cu bancile central din statele member.Atrbutii BCE: - rate de referinta a dobinzilor in zona euro; - gestioneaza rezervele valutare si isi mentine echilibrul ratelor de schimb;-supravegheaza sistemele de plati interbancare; - autorizeaza bancile in emiterea bancnotelor si monitorizeaza evolutia preturilor 15.INSTRUMENTE I MECANISME DE REALIZARE A PAC. REFORME ALE PAC. PAC a aparut ca rezultat al obiectivului fixat in tratatul de la Roma,reiesind din neconcordanta intre politicile agricole nationale.Scopuri:- cresterea productivit.agricult. prin implementarea program.tehnic;-asig.populatiei antrenate in agricult. A unui nivel echitabil;stabilizarea pietii;-garantarea securit.aprovizionaril;-asig.cu preturi rezonabile.Principii:-unitatea pietii(libera circulatie a marfuril.);-preferinta comunitara(aprovizionarea din interiorul tarii);solidaritatea financiara(contributia fiecarui stat membru la bugetul UE).In cadrul PAC se utiliz.mecanismul de sustinere a preturil.agricole:-pretul indicativ(pret teoretic ce se situeaza mai sus sau mai jos de cel de piata,tinind cont de interesele producator.si consumat)-pretul de prag- inferior pretului indicativ,limita minima la c/e se realiz.produsele.-pret de interventie(90% din pretul indicativ,pretul achitat producatoril. pt excedentul de produse stocate. REFORME: 1992 dotarea cerealelor 35 %,carne de vita 15%,lactate 5 %; - 2000 au fost micsorate datoriile la cereale si sporite la lactate; - 2003 reforma Fischer; - 2004 reducerea preturillor de interventie la zahar,stabilizarea productiei.... 16.INTEGRAREA ECONOMIC N AFRICA: PROBLEME, PERSPECTIVE.Ideea unei Africi integrate a aparut nca din anii 50-60, de la cucerirea independentei cvasitotalitatii tarilor de pe acest continent. Integrarea ar fi trebuit sa cuprinda att aspectele comerciale, ct si cele ale politicilor economice, infrastructura, libera circulatie a persoanelor si a fortei de munca, astfel nct sa se valorifice toate oportunitatile oferite de o regiune cu nebanuite bogatii. Din pacate, aceasta idee a ramas la acelasi stadiu si foarte putine lucruri au fost facute n acest sens. Procesul de integrare n Africa nregistreaza cele mai scazute performante. Comunitatile economice regionale africane au multi membri, care fac parte din mai multe organizatii n acelasi timp (din cele 53 de tari, 27 de tari fac parte din doua grupari, 18 din 3 grupari.Cresterea productiei la nivelul tarilor membre, ca si intensificarea schimburilor comerciale au ramas doar la stadiul de deziderate, ponderea Africii, ca un ntreg continent n comertul international fiind sub nivelul unor tari ca Marea Britanie sau Olanda. Continentul african este gazda a nu mai putin de 14 grupari economice intraregionale, din care jumatate au o importanta relativa mai mare: AMU Uniunea Araba Magrebiana, cu 5 membri, COMESA Piata Comuna a Africii de Vest si de Sud, cu 20 de membri, ECCAS Comunitatea Economica a Statelor Central africane, cu 15 membri, , cu 15 membri, SADC Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud, cu 14 membri. 17. INTEGRAREA ECONOMIC N AMERICA DE NORD, PRIVIRE DE ANSAMBLU. Evolutia procesului integrationist n aceasta regiune confera o serie de particularitati, care tin de atitudinea statelor membre fata de fenomenul de regionalizare (n special SUA), de tipologia economiilor care compun respectiva zona de liber schimb (doua economii dezvoltate si o tara n dezvoltare, mai mult : superputerea mondiala- SUA si doua state cu potentiale economice, politice si comerciale diferite - Canada si Mexicul). NAFTA nu a debutat sub bune auspicii. Mexicul s-a confruntat la finele anului 1994 cu o criza financiara de proportii. Multi critici ai Acordului NAFTA considera criza peso-ului mexican tocmai rezultat al constituirii acestei zone de liber schimb. Exista voci care afirma ca NAFTA a constituit un sprijin pentru guvernul mexican n traversarea unei

crize determinate de factori externi. Dar prin ce s-ar putea defini n formula cea mai simpla NAFTA, de la lansare pna n prezent ? * NAFTA reprezinta cea mai mare zona de liber schimb, cu o piata de 426 mil. consumatori si cu o valoare totala a productiei de bunuri si servicii de NAFTA reprezinta un mediu investitional atractiv: n decurs de un deceniu investitiile ntre parteneri s-au dublat, depasind nivelul de 300 mld. USD, si a crescut n acelasi timp prezenta investitorilor straini din afara NAFTA; NAFTA receptioneaza n prezent peste 24% din investitiile straine directe nregistrate la nivel mondial, si furnizeaza 25% din fluxurile de investitii straine directe; *NAFTA si-a cstigat un plus de competitivitate prin includerea dimensiunilor de mediu si a celor de munca n cadrul colaborarii trilaterale. NAFTA aspira la extinderea catre sud, la cuprinderea unui numar tot mai mare de state de pe continentul american n planul de integrare regionala. 18.INTEGRAREA ECONOMIC N ASIA ASEAN, APEC.Asociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est(ASIAN) s-a constituit in anul 1967 cu sediul la Jacarta (Indonezia). Membrii de baza au fost Brunei, Combodjia, Filipine, Indonezia, Malazia, Laoz, Singapore, Tailanda, Vietnam si Papua Noua Guinee.Principalele obiective ASIAN:* accelerarea progresului economic*cresterea stabilitatii in regiune*Promovarea cooperarii intre tarile member. ASIAN este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare. Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale ASIAN sunt:*acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc(resurse energetice si alimentare)*colaborarea in domeniul comertului(iesire comuna pe pietele externe si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea*colaborare de productie*relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. Principalul efect economic al ASIAN este:*crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 330 mil oameni si totalul anual de PIB de 300 mlrd dolari americani.*Stimularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in ASIAN(implimentarea capitaluli fara impozite).In cadrul ASIAN activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera majora importanta de sistemul de relatii internationale. Cooperarea economica ASIA PACIFIC (APEC) s-a constituit in noimembrie 1989 ca forum consultativ al tarilor membre ASIAN si al partenerilor lor din Pacific. Sediul este la Singapore.Componenta organizatiei APEC cuprinde 21 membri care include: Australia, Brunei, Canada, Cili, China, Coreea de Sud, Filipine, Hong Kong, Malaisia, Mexic, Noua Zeelanda, Taiwan, Tailanda, Singapore, SUA, Peru, Rusia, Vietnam.Principalele obiective:*promovarea colaborarii economice multilaterale *in special in domeniul comertului *in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului.De la crearea APEC nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. Organizatia APEC se bazeaza pe trei piloni de baza:-Liberalizarea comertului si a investitiilor-Facilitarea fluxurilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. -Alinierea in domeniul standardelor interne si internationale. -Accesul sporit pe piata mondiala.-Cooperarea econ si tehnica si a tehnologiilor avansate. 19.INTEGRAREA POZITIVA SI INTEGRAREA NEGATIVA. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE INTEGRARII ECONOMICEIntegrarea pozitiva-se refera la modificarea instrumentelor si institutiilor existente si crearea unor noi capabile sa asigure functionarea efectiva si eficienta a pietei integrate.Integrarea negativa-procesul de inlaturare a obstacolelor asupra comertului dintre statele participante,respectiv eliminarea oricaror restrictii in procesul de liberalizare a fluxurilor comerciale. 20..LOCUL SI ROLUL ECONOMIEI UE IN ECONOMIA MONDIALA Prin crearea UE s-a realizat distribuirea unei forte majore pe plan mondial.Ue detine 2.8 % din suprafata globului,8% din populatia lumii,29% din PIB mondial, 2 dintre primele 10 corporatii transnationale sunt europene.Luxemb. fiind tara lidera pe plan mondial dintre PIB inregistrat pe cap de loc.Din primele 10 banci pe plan mondial 2 sunt europene,33 % din importul de petrol si 16% din consumul mondial de energie.Principalul obiectiv UE-27 progresul econ-social si ameliorarea constanta a conditiilor de viata si de trai a cetatenilor.Competitivit taril UE: in urma stabilirii indicilui global al competit in tarile UE pe an 2010-2011,cea mai competitivafiind:Suedia,Germania,Filanda,Olanda,Danemarca.Celemainecompetitive:Grecia,Bul garia,LetoniasiRominia. 21.PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA LA COOPERAREA ECONOMIC DIN EUROPA DE SUD-EST: COOPERAREA ECONOMIC LA MAREA NEAGR (OCEMN), CEFTA-.Acordul Central European de Liber Schimb (CEFTA). Procesul de aderare a Republicii Moldova la CEFTA a fost lung i a durat vreo 4 ani. Primul pas n aceast direcie a fost fcut sub forma acordurilor de comer liber, ncheiate bilateral cu fiecare ar membr ncepnd cu Bosnia i Herzegovina din 2002 finalizat cu ncheiere a acordului de aderare la CEFTA n 2006.n conformitate cu prevederile acordului semnat cu statele CEFTA i intrat n vigoare din 1 mai 2007, produsele originare din Moldova beneficiaz de preferine comerciale ce prevd anularea sau reducerea treptat a tarifelor, restriciilor cantitative i a altor taxe cu efect echivalent la producia agricol i industrial i stabilesc criteriile de origine a mrfurilor n limitele fiecrui acord n parte.Reducerea tarifelor la produsele originare din Republica Moldova i intrarea Moldovei ntr-o zon economic liber de 55 mil. locuitori au determinat evoluia dubl a tranzaciilor comerciale cu statele CEFTA, avnd n anul 2008 exporturi n valoare de 39924,6 mii dolari SUA i importuri de 41167,4 mii. dolari SUA, astfel nregistrnd o dezvoltare pozitiv n comparaie cu anii precedeni. Este clar c Republica Moldova alturi de rile esteuropene a reuit s realizeze performane nalte n relaiile comerciale ca urmare a participrii la regiunea CEFTA i s avanseze relaiile cu UE.rile din Bazinul Mrii Negre se confrunt cu principalele probleme ale dezvoltrii internaionale contemporane. Drept ncercare de contracrare a acestei tendine poate fi menionat procesul de institutionalizare din 25 iunie 1992 a colaborrii economice regionale prin formarea Comunitii Economice a Mrii Negre prin semnarea Declaraiei de la Istanbul. Membrii fondatori ai CEMN snt: Albania, Bulgaria, Grecia, Romnia, Turcia, Republica Moldova, Rusia, Ucraina i trei ri caucaziene (Armenia, Azerbaidjan i Georgia). Regiunea CEMN se ntinde, ca suprafa, de la Marea Adriatic la Oceanul Pacific i cuprinde n arealul su un numr de opt mri. Bogat n resurse naturale i, dispunnd de o pia atractiv cu o populaie de 400 mln. de locuitori, regiunea CEMN reprezint unul dintre cele mai importante proiecte regionale de integrare economica. Posibilitile de cooperare i integrare ale acestei regiuni snt foarte largi, ns tensiunile politice i militare creeaz bariere i chiar pericole reale n realizarea acestora. O alternativ sigur a conflictelor regionale poate fi doar colaborarea regional economic, care presupune existena unor canale sigure de comunicare i interaciune cu alte comuniti economice, cum ar fi UE i CSI. 22.PARTICIPAREA REPUBLICII MOLDOVA LA COOPERAREA ECONOMIC DIN EUROPA DE SUD-EST: ICEn acest context participarea Republicii Moldova la Iniiativa Central-European (ICE) o pia vast de desfacere, accesul stabil la materia prim i atragerea investitorilor cu capital strin din rile ICE.ICE a fost instituit n noiembrie 1989 de ctre Italia, Austria, Ungaria i Iugoslavia. Ctre 1996, anul n care Republica Moldova a fost admis n calitate de membru cu drepturi depline. n virtutea formatului su, Iniiativa i propune, n primul rnd, susinerea membrilor si care nc nu fac parte din Comunitatea European n demersurile de avansare a dialogului politic cu structurile europene i de intensificare a proceselor de integrare economic n acest spaiu. Totodat ICE servete ca for pentru cooperarea politic, economic, tiinific i cultural n regiune.Obiective: -cooperarea intre mebri pt crearea unei piete commune;-aplicarea politicii de buna vecinatate a UE si cooperare transfrontaliera;-promovarea proiectelor bilaterale in domeniul socio-culturale.State member ICE:RM,ukraina,muntenegru. 23.PIAA COMUN A SUDULUIMERCOSUR a fost fondat n 26 martie 1991 de Brazilia, Argentina, Uruguay i Paraguay, n urma semnrii Tratatului de la Asuncin, tratat dezvoltat n decembrie 1994 prin Protocolul Adiional de la Ouro Preto, prin care se stabilete structura instituional a MERCOSUR i i se confer personalitate juridic internaional. -Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador i Peru au statut de membri asociai. -La 9 decembrie 2005, Venezuela a fost primit n MERCOSUR ca membru cu drepturi depline. -La 30 decembrie 2005, Bolivia a fost invitat s devin membru cu drepturi depline.Obiectivele generale ale Mercosur sunt: -creterea randamentului i a productivitii pentru cele patru economii, cu deschiderea pieelor i accelerarea dezvoltrii economice -perspective mai bune pentru folosirea mai judicioas a resurselor disponibile-conservarea mediului-mbuntirea comunicaiilor-armonizarea i coordonarea politicilor macroeconomice i complementarea diferitelor industrii.UNASUR- UNIUNEA NATIUNILOR SUD AMERICANE (coloana sud Americana a UE) organizare interguvernamentala economica si politic ace intruneste toate tarile americii de sud, lansata official in 2008. Obiective: -Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.- Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer liber. Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.- Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Iniiativa pentru Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).-Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar-Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice, educaionale, culturale.-Cre terea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i societatea civil.-Promovarea gradual a msurilor, aciun i a domenii de aciune. . 24.POLITICA AGRICOL COMUNITAR (PAC). NECESITATEA PAC. OBIECTIVE, PRINCIPII ALE PAC. PAC a aparut ca rezultat al obiectivului fixat in tratatul de la Roma,reiesind din neconcordanta intre politicile agricole nationale.Obiective:- cresterea productivit.agricult. prin implementarea program.tehnic;-asig.populatiei antrenate in agricult. A

unui nivel echitabil;-stabilizarea pietii;-garantarea securit.aprovizionaril;-asig.cu preturi rezonabile.Principii:-unitatea pietii(libera circulatie a marfuril.);-preferinta comunitara(aprovizionarea din interiorul tarii);-solidaritatea financiara(contributia fiecarui stat membru la bugetul UE).In cadrul PAC se utiliz.mecanismul de sustinere a preturil.agricole:pretul indicativ(pret teoretic ce se situeaza mai sus sau mai jos de cel de piata,tinind cont de interesele producator.si consumat)-pretul de prag- inferior pretului indicativ,limita minima la c/e se realiz.produsele.-pret de interventie(90% din pretul indicativ,pretul achitat producatoril. ............ 25.POLITICA CONCURENTIALA SI INDUSTRIALA una din cheile succesului integrrii europene a Europei Occidentale o constituie existena, nc de la nceputurile construciei comunitare, a unei politici concureniale comune. Politica n domeniul concurenei interzice practicile de:-acordare de ajutoare publice care creaz distorsiuni n relaiile de concuren dintre agenii economici-stabilire a preurilor prin nelegeri prealabile ntre productori sau furnizori; -creare de carteluri care s-i mpart piaa, astfel nct s nu se concureze ntre ele; -abuz al poziiei dominante pe pia; -realizare de fuziuni care distorsioneaz libera concuren. Obiectivele politicii in domeniul concurenei pot fi succint grupate in trei categorii: 1. Politica european in domeniul concurenei (PDC) trebuie s garanteze unitatea pieei interne i s evite realizarea de inelegeri intre firme, de natur s afecteze comerul intracomunitar i manifestarea liber a concurenei. (inelegerile i practicile concertate);2. Politica in domeniul concurenei caut s impiedice situaiile in care una sau mai multe intreprinderi incearc s exploateze intro manier abuziv puterea lor economic in raport cu alte firme mai puin puternice (abuz de poziie dominant); 3. De asemenea, PDC trebuie s impiedice acele intervenii ale guvernelor statelor membre care pot falsifica regulile jocului liber al pieei prin discriminri in favoarea intreprinderilor de stat sau prin acordarea de ajutoare ctre anumite firme din sectorul privat (ajutoarele de stat). 26.POLITICA DE VECINATATE EUROPEANA.PARTENERIATUL ESTIC. POLITICA EUROPEAN DE VECINTATE (PEV) o nou abordare in cadrul relaiilor dintre Uniunea European i vecinii si, abordare ce o depete pe cea tradiional bazat pe cooperare.Aceast politic constituie un cadru de consolidare a relaiilor de vecintate i vizeaz intensificarea cooperrii cu statele vecine UE lrgite in vederea crerii unei zone de prosperitate i bun vecintate, a unui cerc de prieteni" la frontierele Uniunii. Obiectivele Politicii Europene de Vecintate:Obiectivul principal al PEV este imprirea beneficiilor aduse de extinderea UE din 2004 cu rile sale vecine. Un alt obiectiv este cel stabilit prin Strategia European de Securitate din 2003, i anume creterea securitii in vecintatea Uniunii extinse.Politica European de Vecintate nu ofer statelor vizate (statele din estul Europei i statele mediteraneene, i din iunie 2004 i statele sud-caucaziene) perspectiva aderrii la UE, ci permite o relaie privilegiat cu vecinii i o mai bun focalizare a eforturilor in domenii de importan vital pentru apropierea statelor vizate de standardele europene.Printre beneficiile oferite de PEV se numr cele ce in de dezvoltarea economic i social precum i obinerea posibilitii de acces pe piaa intern i integrarea in cadrul altor alte politici europene:-Educaia, pregtirea profesional i tineretul; Cercetarea; Probleme de mediu; Cultura; Politica audio-vizualului; Trasarea Planului de Aciuni pentru fiecare stat-vecin va depinde de necesitile i capacitile acestuia, in consideraie fiind luate interesele ambelor pri. De asemenea se va ine cont i de urmtoarele circumstane:-Poziia geografic;- Situaia economic;-Nivelul de dezvoltare a relaiilor UE statul vizat;-Reformele in derulare.Statele incluse in Politica de Vecintate European:In Est: Moldova, Ucraina, Belarus. 27.PRINCIPALELE ETAPE ALE CONSTRUCTIEI EUROPENE. TRATATUL DE LA MAASTRICHT I ETAPA.In 1950 la Luxemburg a fost lansata ideea de creare a Comunit.europ.a carbunel si otel.Membri fondatori (cei 6).Aceasta initiativa a fost intarita prin semare in 1951 a tratatului de la paris.in 1957 a fost lansata ideea de creare a comunit.econ.europ.(CEE),cunoscuta sub denumirea comunit.europ.a nerg.atom.EURATOM.potrivit acestui acord s-a creat piata comuna,in cadrul careia se preconiza libera circulatie a bunurilor,servic,capital.,si persoan.Termenul limita de realiz. A acestor pasi fiind 1992.In 1985 conform tratat.de la roma a fost primita Carta Alba a UE c/e prevedea pasii integrarii mai aprofundata a UE si eliminarea restrictiil.asig.celor 4 libertatiTot in aceasta per-da a fost semnat actulunic european.In 1973 UE se extinde pina la 9 membri(Danemarca,Anglua,Irlanda +6 fondatori.Din anii 80 pina in 95 ajunge pina al 15 membri.In 2004 UE are 25 membri.In 2007 27 membri. Tratatul de la Maastricht din 1992 -s-au introdus noi amendamente importante Tratatului CEE, devenit Tratatul CE (Comunitatea European);- s-au pus bazele unui nou concept, Uniunea European, care a fcut obiectul unui tratat separat, Tratatul UE.In plan economic se accentueaza prin formarea uniunii economice si monetare. Tratatul de la Maastricht este ns foarte semnificativ prin aspectele extra-economice pe care le abordeaz, i care justific adoptarea unei denumiri a gruprii Uniunea European care le nglobeaz pe celelalte (CECO, CE, EURATOM), fr a le nlocui 28.PRINCIPALELE FORME DE INTEGRARE ECONOMIC INTERNAIONAL.1.Zona de comert preferential->perimetru format din teritoriul a 2 sau m.multe state in c/e barierele comerc.sunt mai reduse in interiorul acestui teritoriu decit in afara lui.2. Zona de liber schimb ->angajament comercial preferential prin c/e se liberaliz, comertul cu bunuri si produse in statele membre,in acelasi timp fiecare stat isi mentine propriul tarif vamal si politica comerciala aplicat tarilor terte. 3. Uniunea vamala-angajament comercial preferential in c/e sunt eliminate restrictiile tarifare si netarif. Si la c/e se adauga adoptarea unui tariff vamal comun in relatii cu tertii. 4. Piata comuna-eliminar.restrictiil. tarifare si netarifare,stabilirea tarifului vamal comun fata de terti,armonizarea standartelor si practicilor comerciale,libera circulatie a serviciilo,persoanel.si capitalur. 5. Uniunea Economica- expresia maxima IE ce combina elemente de piata comuna si ale uniunii monetare.Aspecte principale:piata unica ce asig.libertatile de circulatie a bunuril,serviciilcapital.si persoanel.;o polit.concurenti. ce are drept scop consolidarea mecanismelor pietii;politici commune menite sa asigure o dezvolt.regionala uniforma.6.Uniunea monetara-rate de schimb fixe si o moneda unic,implica o polit.monetara comuna si armonizarea politcil.fiscale 7. Uniunea politica o structura federala cu politici comune stabilite la nivel regional. 29.REALIZAREA ACORDULUI DE PARTENERIAT I COOPERARE I A PLANULUI DE ACIUNE UNIUNEA EUROPEAN REPUBLICA MOLDOVA.Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC) -baza juridic a relaiilor dintre RM si UE. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru: consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase. Relaiile Moldovei cu UE sunt instituionalizate prin intermediul celor trei structuri responsabile pentru intensificarea dialogului politic i monitorizarea implementrii APC: Consiliului de Cooperare RM-UE, Comitetul de Cooperare RM-UE i Subcomitete de Cooperare RM-UE i Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE.. Planul de Aciuni RM-UE (semnat deRepublica Moldova la 22 februarie 2005 la Bruxelles n cadrul Politicii Europene de Vecintate (PEV)). este un document care include obiective strategice i aciuni concrete pentru atingerea acestor obiective. Acesta este un document bilateral care implic o responsabilitate comun pentru adoptarea standardelor europene i apropierea Republicii Moldova de perspectiva european. Implementarea Planului de Aciuni va avansa semnificativ armonizarea legislaiei Moldovei, a normelor i standardelor sale cu cele ale UE. ndeplinirea obiectivelor i aciunilor incluse n Planul de Aciuni va crea condiii pentru avansarea la un alt grad al relaiilor cu UE. Scopul: Planul de Aciuni RM-UE stabilete un set comprehensiv de prioriti n domenii ce in de sau depesc aria Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre UE i Moldova. 30.ZONA DE LIBER SCHIMB A AMERICILOR NAFTA-> principala grupare economica din America de Nord,lansata in 1994 si principalul scop crearea uniunii vamale,2 tari puternic industrializate SUA si Canada si o tara in curs de dezvolt.Mexic.Prin NAFTA se realiz.cea mai mare zona de liber schimb ce are in componenta sa 390 mln de consumat. Din care 265 SUA,CANADA si Mexic sunt dependente de piata americana,in proportie de 75%SUA detine 95% din PIB-ul NAFTA,Canada 6%,Mexic 4%,PIB total 17 trilioane de $Agricult.detine 1,7%.Nivelul salariului in Mexic 10% din salar.americ.Stimularea concurentei loiale in zona de comert liber ;cresterea oportunit.de investitii in zona data si asig.drepturil. de proprietate intelectuale.Principale organe- comisia pt liber schimb,secretariatul general(sprijina achizitionarea resurselor,comitetele NAFTA pt diverse prb(forta de munca,mediu) :UNASURUNIUNEA NATIUNILOR SUD AMERICANE organizare interguvernamentala economica si politic ace intruneste toate tarile americii de sud, lansata official in 2008. In declaraia de constituire s-au stabilit aiuni n:Concentrarea, coordonarea politic i diplomatic n regiune.Convergena ntre Mercosur, Comunitatea Andin i Chile ntr-o singur zon de comer liber. Surinam i Guyana se pot asocia fr a pierde statulul su n Caricom.Integrarea fizic, energetic i a comunicaiilor n America de Sud, stimulat de Iniiativa pentru Integrarea Infrasctructurii Regionale Sud-Americane (IIRSA).Armonizarea politicilor de dezvolare rural i agroalimentar.Transferul de tehnologie i cooperarea pe orizontal n toate domeniile tiinifice, educaionale, culturale.Creterea nivelului de interaciune ntre mediile comerciale i societatea civil.Promovarea gradual a msurilor, aciunulor i a domeniilor de aciune n baza instituiilor existente.