""'. elsal (q .-...--IrPqsrtrrl (e Et."'..

"' alsal rS rrgqarluJ Et "' BZ"' "'ll^lc rnlnlde:p Jolouuou e a;eurudxo ep aleuiloC 'Z'EI L2""" II^IO ldarp ep rolzr ap eaunrioN'l'E'I L2"""" II^lc rnlnlda-rp alero^4 -g.I "' 'g'Z'I 97, IOIIIUTJ pldalp ep pieJ rrrqasoeg elercos rericelord rS ucunur 92"'
8f.

rnlruderp gZ""rcr.xunJ rnlrqde:p gZ rerrueug rnlnlde.rp gz "' rnlnlde"rp

92

""""'

vz"" 22......... 22 """ ZT"' lZ "' 17 """""

ernuleJ op IIAIo rnlnlda-rp eereJrrurlee'V'Z'I eJnureJ op II^rc rnlnlda:p eoJelrturlee'E'T'I Jnruer ep lrnrc rnlnlderp eerelriurlee'Z'Z'I Ar]sJlsrurlupe eJnurJ ep Irnro rnlnlderp ee-relrurlee' l'Z'I """""ueuror rnlnldarp Inuolsrs urp rJnureJ elle ep Irlrc rnlrudarp eeJelrurrleq 'Z'I """.,\"""""""11^rc rnlnlderp Inlou't'I'I
....

Intcelqo "'erirugaq

.z.I.I
'

""

fiXUO;rNIr.{g( gTg.LNgIAIg'I3) .TIAI3 .{,dgUG g(t gT\/-UgNgS INNIiON .I TNTOIIdVS

II^13 rnlntdarp Inlor rS lrycerqo'erirugag'I'I ll^lo rnlruderp rrJnureJ rrrelSeounc eiueuodurl

l'I'I

""" tI """"'
Ii

gus3ftGodJ,Nr

'IUgIAfrIgV

sNftrdfi3

zat "

98

rB

;3 :_ n^rrJinuill'*,;il:"#;il,1,:'i,"to|;tl,r* rB
J'ff;":jiH#*tt,:i"q"o
roo,.1qoro,pe1$eounc

bB

?l . """"".-.'......
...

ei: ?6--.--

,,2,,i^13

;'Tl:li',1,ilJ'",i:""T 'S'7,'IlI cutt-tu5[ oiprr"r,"',;ljlJ?,X; s T rrr ..::..:_.:.:ilrttl InJruce (Jndocs) g1e-rour i. '--""
..

-;l

.......

"""""

'1n1n1rn

II^rc'1ps,*s1,,ilJ':':ir: . - - - .rr^rc l{tul

ilil;.,ili-jfilT:3 irlrlti e
ep pJe3.t

le reuruuj

Pll3II ezneJ

'b'z'ill

"iplnf if1T

edej .i.r.r, l.tnrt, rl,"rriy:1]"*nirpirna

t'\''u,

...fii

""

.---L1i'-:iliTli1nrce

rv uo^
8L
LL

ni.inuoo*r

",onoffil

?ifi53fitrfif
.III

TNTOJIdVf,

*g#

LL 9L
TL C/ ULJ

r/
L9 6e

::"""" Lt It

6t

,,n,, clplrnrffiil15:',":T"1,::;;i1lil,l;1Jt
...............:'^. ,,n ,rorr.onrn,

{1i::iril:iTry:*l:t:i'";ilH1i,'zrr ...etjru_geo
j,#l

Lt

.....

i, crpr:ntinririon,r,

liii::ilii:liTy:*,;;'"#lffiL::::Til[jJi
TIAIJ slofttnr rnr*od\ru .II
TI}TC.{,IdVJ

9II
EI

9II ....................."...

alseJ (q 9ZI rreqerlul (e """ alsal rS r-rgqe-r1u1 9ZI EZI elerretsur oleqord - g-2. Ll EZI elezryedxg 'V'7,' LI ..rJnsrr3sul rcI n3 eqord .t.z.LI 6II ...... girp:Tji:31 e3orfl ,o1,ro1rn- irieselcee' z' z Lr ......... ... ""' (1nuo1e3o;e1u1) :opirgd efieselcaq . 6il I. 7,. LI BI I gqord ep eceolfrry .Z-AI LII roleqord ee;ercardv -t. I .AI LTI :oleqord eerelueza.rd . Z. I .AI

9ZT

"""'qord'l'I.Al

9I I

I """' YflOUd g( gfVOTfIW 'gTIAIf, gAIIJgIgNS UOTnINTdUTI(I V YUVISI(INf VgNNIiYflOUd

.AI

(epenop) 3 eJercrpnf rrunrieqo:d reualqoJd ruelseounc ejuepodrul

Pqo,;,;,;,,,;,;- ;,; ;,^;;:fi::,t

ffi,T;ljJ

TNTOJIdVJ
e1sel (q rrPqerlul (e

III III III

OII OII 60I
LOI

';;

;;'.0 ; ;;,'"il:ll'f;11;i""t 'I'9'III

""" lliPlrcedec

90r
901

lirqd op FieJ elolceJg II^i3 crpunr rninlce elelreJg .s.uI F^rleler eeletrinN' T. V.fiI Flnlosqu e3lelrinN' i -t.ilI

rerirpuoc eerrloooseu ru1ued eletrlnNl .e1e8e1 toleiur-rec eereolcur nc elereqcuJ aorpunf toielce plecride eeunricues .7.III
901 901

var

t0l

ctpunI rnlqre

'Z';fiy ""lnu3rlr3J 'l' III

erirpuo3
e1rip111epot^{

eursrBs'E't'ilI

-t.nI

z9r z9r Z9I

. .. .

l::::l3y: :iliiirnlq:oder ersruo", ers'z r r,\ ""' rerie8rlqo erirugoq I I.IA

.
-

I9I ........................:il'uc I9I

alueuodruoc aleluourale rS rerieSrlqo eriruryaq .I.In :olnie8rlqo Ieualqord ruelseounc eiuepodurl

uorui""';;"

;;;;; ;;;' ;; ;'*%itt* "

.IA

TNTOIIdVf,
e1sel (q

L9I L9I
191

ugqe-t1u1 (e

olsol r$ rrgqe;trutr

I9I
EVI

;;;;; .; ;";,";;; ;;;"rfiJ:H,::e,lH"/d e A

'"' (glerueurop) gcrlqnd
e1e1er:do-rd ep lnlde"rq

wr
0vr
6.r

:if:l ::r:i::::l ry::i*:: t:t:Til

r:Tunf 1nur,8au's A "'lnruorul4ed -v3lrrnung 'g'A

Jolrrnunq eercgrselJ' z' E L e1e:eua8 runrfo5l' I'e'A

6EI
6Er

"" ueunriudnco
.1:.::.::iiifji'1ntueure1se1'ecseerotcepnf ' LrlrzrLpe
R
e

. LEI
0tr

eeisrsloH .E.Z-A
-

9EI Beunrses)v 'I'Z' L ap rnlnldorp eerallruserl tS ee:tpugqoq'Z'A ,TI :................. :i:i:Fdo-rd """ eclpunf eles eielcoJe rS eaunrsesod .t.I-A ITI

ridrrc se-rd ne s e aunr dec nz n

Z- Z-

OEI

ogr ""'
""'

sles olrcrlsrJelseJe3

::

:i:i:il*1::,il:T$:ll:Tilj[a

6(,I
6T,I

" e1e1ar:dord ep lnldetp rS eeleler-rdot4 .1.6 pietd ep rertuouooe eprirpuoc u3 eleleudo-rd ap rnlnideJp reuelqo;d ruel$eounc eiuepodrul

?lt
a

ISI'IIONOS g gTIriI(hIO J NI gIVTf,NTdOUd fG TNJdITIG .A

VIVId g(I

TNTOJIdVJ

ldarq ap guuruoll uls$ag - '11 'lI 'U ruardns plnluunqlrl 1nuald - 'dns 'qIrI 'uald

' '. lunlcund -'lJd FIBIIJ urado -'11o 'do . Inpurean8 u giua8rg ap giuuuopro -'C'n'O ' IEIrgO In.tolponi -'JO 'I I ' urelll - '}!| . grulndod ealulgu8eT -'d "I .
FnoN u1i11sn1'-'N'f

.
o

plSplur ep 1nln111suoJ Bergrflog

eJBIunJpuU ap slzlJep - aIBIunJpuU ep 'ce(| pIIAIJ BIzlceP -'aIJ 'JoP

Brnllpa -]pg eliPodslP -'dstP

-'IAI'J'H

' \ laJlap -'O ' IuJoJuoJ - JuoJ . II^Io PPeloc -'^It 'IoJ o eliglsnf ap gurardn5 EalrnJ -'f'S'J o gluuad frnparord ap FpoJ -'ued 'ro'rd '3 ' 'cord '3 EII^lc grnparord ap FpoJ -'^IJ '3 'o luuad 1nPoJ -'uad IIJunIu InPof, -'untu '3 o 'J ' IaHIUISJ InPoJ -'uIuJ 'f, .
Irzlrap ap a;aSaInJ -'O 'J IUIJJOIU0J InPoS -'IuoJ U^Ic InPof, -'^IilJ IBIT$O Inu$alnfl - TO 'g InloJIlJE -'lrE
InlBauIIB

' '

'

-'UIIB .

' '.

ruur^rusY

ffi

T4

. . . o

Rev.
S.

- revista
- Secfia civili

S. civ.

- secfia

S.D.R.

- Studii de Drept Romffnesc

ffi INTRoDUCERE

metoda particulard de reglementare.

Rela{iile sociale, circuitul de valori materiale gi spirituale (interne gi internafionale) precum gi legdturile interumane sunt reglementate qi ordonate prin variate norrne obligatorii care alcdtuiesc sistemul de drept al unul Stat. In func1ie de nafura raporturilor reglSmentate, se constifuie (definesc) ramurile de drept gi institufiile juridice,-respectiv cadrul normativ (legal) gi instifulional specific, caracteristic. In societatea democratd, bazatd pe iniliativa liberd gi economia de pia[d' Dreptul civil se indivi dualizeazd (deosebegte) de alte ramuri ale dreptului prin natura specifi cd a relafiilor sociale, reglementate gi prin

unui serviciu in schimbul unei sume de bani,,r, ,u", reglementate

de normele

prestarea

Acesta, din raliunile mentionate, are in preocupbrile sale multiple qi variate materii de reglementat. Dreptul civil constifuie o ramurd impo rtantd, a sistemului dreptului roman, fiind ,,dreptul comun" in relalia .u .,r alte ramuri de drept ?nrudite. Dacd' o ramur5 de drept nu prevede norme specifice pentru a reglementa un aspect al raporturilor juridice proprii, se iplicd regulile incidente ale dreptului civil. Majoritatea relafiilor patrimoniale care se creeazdintre subiectele de drept, in activitatea economico-so crald., ,,bazatepe echivalenla prestafiilor, care se reduc in esenld la predarea unui lucru, executarea unei lucrdri sau

Dreptului Civil.

' R' sanielevici Drept Civil. Partea generald,Edit. universitdlii,,Al.I. cuza,,,raqi, 1970,
p. 4.

22

MAzuA HARBADA

drepturi prin care se individualizeazd subiectele raporfului juridic, cum sunt: dreptul la nume sau pseudonim; drepful la domiciliu regedinfa (in situalia persoanel frzice) gi dreptul la domiciliu gi sediu (pentru persoane juridice - subiecte colective de drept civil); drepturi care izvordsc din crea\ia gtiinfificS, artisticd, literard, ori din calitatea de inventator. . raporturi care privesc mogtenirea (succesiunea). Varietatea gi multitudinea problemelor referitoare la partea general| a drepfului civil permit studenfilor sd inleleag[ rolul de ,,drept comun" al acestei importante ramuri a dreptuhri privat roman. Materia Drepfului civil, sub aspectul elementelor sale definitorii, este structuratd pe urmdtoarele aspecte: . defini1ia, obiectul gi rolul dreptului civil; . delimitarea dreptului civil de alte ramuri din sistemul dreptului rom0n; o izvoarele dreptului civil.

& +.!"

I.1. Defini{ia, obiectul Ei rolul dreptului civil

I.1.1. Definifia. Dreptul civil este acea ramura a dreptului privat care insumeazd totalitatea normelor ce reglementeazd condilia juridicl a persoanelor fizice gi a persoanelor juridice, precum gi raporturile patrimoniale gi cele personale nepatrimoniale dintre acestea.

ceea ce privegte obiectul sdu, dreptul civil reglementeazd din punct de vedere juridic: a) Condi{ia juridic[ a persoanelor fizice qi a persoanelor juridice - organe gi institufii de stat, agenfi economici - toate acestea din urmd ca persoane juridice participante la raporturile de drept civil. Dreptul civil reglementeazd astfel naqterea qi disparilia personalitSlii juridice a persoanelor frzice gi a persoanelor juridice, organrzarea gi

I.1.2. Obiectul dreptului civil.

in

DREPT CIVIL
23

funcfionarea persoanelor juridice precum gi capacitatea de folosinfr gi capacitatea de exercifiu a persoan elor fizice "^
gi a persoanelor juridi;1. b) Raporturie patrimoniare cu con{inut economic dintre

persoanele juridice, dintre acestea gi persoanele fizice, precum gi dintre persoanele fizice.

care e determinat de o anumiti stare a raporfurilor sociale. El stabilegte in proprietatea cui se afld uneltele gi mijloacele de producfie 9i obiectele de consum precum gi modul in care se organizeazl, proprietatea publicd, ardtdnd care este regimul juridic2 al proprietifii, ba)atFrp. T;ra proprie a persoanelor. El reglementeazd, qi ocrotegte totodbta propriet atea privatr a cetdfenilor asupra veniturilor gi economiilo.^p.ouenite din Tot el prevede reguli privitoare ra posesiunea gi muncd. forosinfa trunurilor, ra transmiterea proprietaiii ro., -p...ugi ra constituirea gi transmiterea altor drepturi reale.
actele administrative de planificare gi reglemen tare aeconomiei nafionale, din contracte, din,acte juridice unilaterale, din repararea

reglementeazd' dreptul de proprietate, care std labazaacestora gi

obligafii privitoare la bunuri qi pres tarea de servicii, care izvordsc din

pagubelor pricinuite prin fapte

etc.

iicite, din ?mbo gdrgirea frrd

cauzd

raporfurile juridice civile care se nasc din transmit"erea bunurilor prin mogtenire. Toate aceste raporfuri mai sus enumerate se numesc, in terminologia juridic5, raporturi patrimoniale gi se caracteri zeaz;prin aceea c6 au un con{inut economic (evaluabil in bani).
Reglementarea condifiei juridice a persoanelor fizice gi a persoanelor juridice se gdsegte dezvoltatd'in Decretul nr3I din 30 ionuarie I954,privitor la persoanele fizice qi persoanele juridice.

'

In problema dreptului de proprietate vezi gi Maria Harbrdi ,r;;'{r::W:i;iut economic universitar, Edit. Funda{iei Academic.Elemente de drept ,,cr,. zane,,, raqi,

'

24

MARIA HARBADA

c)

Raporturile persohale nepatrimoniale - fard conlinut economic - privito are la drepturile nepatrimoniale legate de personahtatea umand, cum sunt: onoarea, reputalia, integritatea fiintei umane,

numele, crealia unei opere gtiin{ifice, artistice ori literare etc. Toate aceste raporfuri nu au un confinut economic. itt unele situalii e1e pot fi legate, uneori, de anumite raporfuri patrimoniale. in acest caz reglementarea lor este determinati de raporfurile patrimoniale de care sunt legate sau impreund cu care constituie un tot unitar. De exemplu, dreptul unui autor asupra unei opere editate va putea da naqtere dreptului

patrimonial al autorului, de a primi o remunerafie din partea editurii penrru opera publicat[; fapta cuiva oare aduce o vdtdmare integritdlii corporale a unei persoane dd nagtere dreptului patrimonial al victimei de a obline r eparar ea prejudiciului cauzatDreptul civil reglementeazd majoritatea raporfurilor cu conlinut
economic.

Obiectul principal de reglementare al dreptului civil aqadar, raporturile patrimoniale-

il

constituie,

I.1.3. Rolul drePtului civilDreptul civil, fbcdnd parte din suprastructura juridicI, nu se mdrgineqte numai la rolul pasiv de a refl ecta baza economi cd, ce indeplinepte 9i rolul sdu activ de suprastructurS, contribuind la lichidarea vechii baze qi la formarea qi consolidarea noii baze a societdfii. El contribuie la apdrarca gi consolidarea proprietdfii prin toate mijloacele sistemului economiei de pia!6Dreptul civil contribuie de asemene a \a garantarea in mod efectiv a drepturilor subiective transformdnd raporfurile patrimoniale 9i cele personale in raporturi juridice civile.
* *:*

DREPT

CIVL

25

I.2. Delimitarea ramurii de drept civil de alte ramuri din sistemul dreptului roman

nafura gi caracterele raporfurilor sociale pe care le reglem enteazd. Obiectul principal de reglementare al drepfului civil constifuie raporfurile patrimoniale. Deoarece unele raporfuri patrimoniale sunt regle-

Dreptul civil este o ramur5 a sistemului drepfului romdn; acesta din urmd cuprinde unele ramuri care se deosebesc intre ele in special prin

il

mentate qi de alte ramuri ale dreptului, trebuie si delimitdm domeniul drepfului civil fala de domeniile altor ramuri ale dreptului.

\
I.2.1. Trebuie precrzat in primul rdnd deosebirea dintre dreptul civil gi dreptul administrativ. Raporfurile patrimoniale in care una din pe4i este un organ al statului care intervine in aceastd calitate, impunandu-gi voinla sa in mod imperativ, printr-o pozi[ie pe care cealaltd parte trebuie sd o execute, formeazd obiectul dreptului administrativ, iar nu al dreptului civil. Este de menlionat cd unele raporfuri patrimoniale din sfera dreptului civil se gdsesc inseparabil legate de acte administrative gi, in ur.rt caz, ele sunt reglementate atdt de dreptul civil cdt qi de drepful adminis trativ, cum ar fi: repartizarea unei suprafele de locuit disponibile (locuinla sociald) este un act administrativ, pe baza cdruia se incheie un contract de inchiriere intre administra[ra imobilului nationalizat sau intre proprietarul imobilului, pe de o parte, 9i beneficiarul ordinului de repartizare in calitate de chirial, pe de altl parte. Raporfurile patrimoniale care se nasc din acest contract sunt ins6 de domeniul dreptului civil. Raporfurile patrimoniale reglementate de dreptul civil se caract enzeazd prin egalitatea in drepfuri a pdrfilor; cele reglementate de dreptul administrativ se caractertzeaz\, prin faptul c5 intotdeauna una din paryi participd la aceste raporfuri patrimoniale in calitate de organ de itai, inzestrat cu anumite atributii organrzatorice qi legate de exerc ttarea puterii. I.2.2. in afard de dreptul civil mai sunt gi ale ramuri aie dreptului care reglementeazd raporturile juridice cu caracter patrimonial, dar esenla acestor raporturi este elemenful orgattzatoric, fapt care face ca respec-

T
\ \ \

MARIA HARBADA

tivele ramuri juridice sI fie studiate separat de acesta, cum se int6mpld cu dreptul comerciall. Ambele domenii de reglementare au in vedere raporfuri patrimoniale 9i nepatrimoniale in cadrul cdrora pdrlile beneficiazd de egalitate juridicd, juridic comercial trebuie sd aibd ,,ins6, cel pufin una din pdrlile raportului calitatea de come r ciarrt." "
la inzestrarea institufiilor de stat cu mijloace bdnegti, la imprumuturi de stat sunt reglementate de dreptul financiar. ,Raporfurile partimoniale in

I.2.3. Astfel, raporfurile patrimoniale referitoare la impozite,

etc. leg6fur6 cu regimul juridic special al pdmdntului, subsolului, pidurilor, apelor sunt reglementate de dreptul funciar'

1.2.4. Raporturile sociale de muncd sunt reglementate de dreptul

muncii.
a

l.Z.S. Raporfurile de familie, adicd raporturile care izvordsc din c[sfitorie, rudenie, adopfie, primirea copiilor spre cregtere, formeaz|
NI
SA

fo

m dr
pe

obiectul unei ramuri speciale a dreptului - dreptul familiei. De aceea, legiuitorul nostru a reglementat raporfurile de familie intr-un cod separat, denumit Codul familiei.' Raporfurile care existS in cadrul familiei pot imbrdca uneori un caracter patrimonial, de exemplu, cdnd este vorba de obligalia de intrefiner. p. care o au pdrinlli fa[6 de copiii lor minori sau rudele intre ele. oricdnd este vorba de raporturile patrimoniale dintre sofi- Asemenea

Gabriel Boroi, op. cit., p. 9; de asemenea, Romul Petru Vonica - Drept comercial, vol l,Edit. Victor, Bucureqti,lgg7,p.29 - 31, (autorul precizeazil: ,,corelalia

privat"). cu dreptul civil este determinati de apartenenla ambelor ramuri la dreptul t IOp Turcu Dreptul afacerilor, Edit. Fundafia ,,Chemarea",Iaqi, 1992, P' 5 - l, (dreptul comercial delimitat de dreptul civil din raliune practic6). , ,'Cod.rl familiei a fost publicat in data de 4 ianuarie 1954 qi a fost pus in aplicare la civild, data de I februarie 1954 (vezi qi Maria Harb5di. - Dreptul familiei si Starea Edit. Fundaliei Academice ,,Gh. Zane", Iaqi, 2001, p. 19 - 2D; de asemenea, P'C' vlachide - Repetilia principiilor de drept civil, vol. /, Edit. Europa Nova, Bucuregti, 1994,p.26

32.

DREPT CIVIL
27

rapornln nu pot fi considerate insd raporfuri de drept civil, ci raporturi aparfin0nd dreptului familiei. In domeniul raporfurilor de familie, raporfurile patrimoniale - degi au insemndtatea lor nu constituie totugi elernenful esenfial gi nu determinl confinutul principal al raporfurilor de familie. Interesul de a se da o cat mai justr reglementare raporfurilor de cdsrtorie qi familie, precum gi nafura deosebita a unor asemenea raporfuri in care precumpdneqte caracterul lor personal justifici existenta dreptului familiei ca ramurd distinctd a drepfului.

*** \
I.3. Izvoarele dreptului civil
I.3.1. Nofiunea de tzvor de drept civil rzvoarele dreptului sunt condiliile viefii materiale ale persoanelor in calitate de subiect de drept (titular de drepturi gi obliga{ii), care determini conlinuful voinfei guvernanfilor gi deci al normelor

aceastd

voinfl le creeazd.

de drept pe care

For{a creatoare a dreptului, privitd in linii mari, este voinfa majoritdfii populafiei unui stat. Pentru a deveni normd de drept obligatorie, voinfa clasei dominante trebuie sd se obiectiveze ?ntr-un anumiichip, adicd sd capete o anumitd formd specificd de exprimare.

care aceastd voin{i le creeazd'. In vederea evitdrii oricdrei confuzii intre nofiunea de izvor de drept in sens formal qi nofiunea de izvor de drept in sens material, se va intrebuinla denumirea de izvor de drept ttu-ui in infelesul ei matenal, iar in locul izvoarelor formale de drept ,. uu intrebuin{a denumirea de forme de exprimare anormelor juridice

Formele specifice de exprimare a nonnelor de drept sunt izvoarele formale de drept, spre deoslbire de izvoarele de drept in sens material, care sunt' a$a cum se aratS mai sus, condiliile vielii materiale a societ6fii, ce determind conlinutul voinfei guvenantii";; gi deci confinutul normelor de drept pe

civile.

28

I.3.2. Formele de exprimare a normelor dreptului cirjl: Formele de exprimare a normelor dreptului civil su:: consriruria. legile, decretele, horlrflrile, ordonanfele, ordonantele de Lrrgen!a. dispozi{iile precum gi cutuma.

Constitufia actual6, revizuitd prin Legea con_irr:_.. -._r. j rr. 42912003, consfinlegte statul de drept, dreprunle sr :::::_:r::.e fundamentale ale cetdfenilor, proprietatea pubit--e -<, ::"-. r;;.

146), care in art. 136 reglementeaz|,,proprieia:ir formele acestui drept fundamental (publicd gi privatd).

(art. 135

III, privitor la drepturile, libertdlile gi indatoririle fur;-r:,::-::.: :]: cetdfenilor, precum $i titlul IV intifulat Economia ;i finantele publice

finantele gi autoritdfile publice. Pentru dreptul'civil preztntd o importanfd deosebir5 ;rrr::.*. - al Constituliei care cuprinde dispoziliile referitoare 1a siar:. :. l::p:. elementele stafului gi altele. De asemenea, preintd importar-:i sr :::.:: l-l

:::r;ini

Legile cuprind marea majoritate a normelor dreprului ci', -1. . eS:ea care cuprinde intr-un tot unitar normele privitoare la c ar:mirh ramurd de drept se numegte cod. Codul civil cupnnce n:a::jalul legislativ sistematizat in acest domeniu al drepn:.ul ;li'i1: afldndu-se in vigoare vechiul cod civil din .1 decernb':re ^ 56-1. unele dispozilii legale cuprinse in acest cod au tost inoor:-r;ate dupd caz, altele abrogate (Cartea I, intifulatd ,,Despre persoane" ).:

Portivit Constitutiei, Parlamentul adopt5 trei caregoni de legi

denumite:

' Yezi

legi constituJionale; legi ordinare;

gi $tefan Rluschi

- 30. 2

- Drept civil,Edit.

Fundafiei ,,Chemarea". Iagi. 1992. p. 22

Cartea I denumitd Despre persoane (art. 6 - 640, C. Civ.) a fost abroeati in totalitate prin decretul nr. 3211954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei 5i a Decretului nr. 3lll954 referitor la persoanele fizice qi juridice; (vezi qi $tefan RIuschi, op. cit.,p.26 - 27).

DREPT

CIVL

29

legi organice care reglementeazd, cele mai

importante

domenii de activitate umand gi relaliile create. Articolul 73 al Constituliei (revizuit prin Legea constitulionald 42912003) prevede ?ntre domeniile de reglementare ale legilor organice, la literele ,,m", regimul juridic general al proprietdtii qi al mogtenirii.

o HotirArile

Guvernului, care se emit pebaza legilor in vigoare sau in vederea aplicdrii 1or, gi au putere obligatorie potrivit art. l0g din Constitufie, pe intreg teritoriul Romdniei. Numeroase hotdrari ale Guvernului pun in aplicare dispoziliile din legi, privitoare la raporfurile de drept civil, exprim6nd in a&st mod noffne de drept

9i ordonantele cu conlinut normativ sunt acte

ale

civil.

nepublicare, hotdrdrea respectivd este consideratd inexistentd. (Alin. 4, teza frnal6, art. 108 din Constitutie, excepteazd de la publicare hotdr6rile care prezintd' catactet militar gi care ,rse comunicd numai institutiilor interesate".) Ordonanfele qi Ordonanfele de urgenfX sunt prevdnttein art. 108 al Constitufiei, iar ultima categorie, in art. 115, alin.4 din aceeaqi lege. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a [dnL, iar aceastd func1ie legislativ[ nu este divizatd, incdt sd o realizeze impreund cu autoritatea executivd sau Guvern. Corobordnd art. 108 cu art. 115, din Constitulie, rezultd c6: ,,Parlamentul poate adopta o lege speciald de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanfe in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul gi data pdni la care se pot emite ordonante". IJn exemplu pentru acest r lor de drept civil este O.G. nr. 2612000 privind asocialiile qi tundaliile.

Aceste acte normative sunt bazate pe constitulie gi legi, prevdd mdsuri de aplicare a legilor in domeniul de reglementare al Dreptului civil. Hotdr6rile se emit pentru organizarea executdrii legiloi (e*. Hotdr6rea ff- 495112 septembrie 1997 privind confinutul, eliberarea gi actualizarea livretului de familie). Ele se publicd in Monitorul Oficial al Romdniei pentru a produce efectele izvorului de drept. in caz de

\L{RL\ }ilRBADA

ordonanfei, iar in cazul in care nu dispune asupra ei, ordonanla este consideratd adoptatd gi se himite celeilalte camere care decide in procedurd de urgenfd. in situalia in care ordonanla de urgenfd a Guvemului cuprinde norrne de nafura legii organice se aprobd cu majoritatea prevdnfid de art.76, alin. 1, Constitufie, Limitarea domeniilor de reglementare prin Ordonanla de Urge n[6 a Guvernului rezultd din corelarea prevederilor art. 115, alin. 5 li alin 6 din Legea fundamentald.

Ordonantele sunt emise numai in limitele qi in conditiile prer-azute de legea speciald de abilitare. Acest act normativ intrd in yigoare numai dupd depunerea sa spre dezbatere in procedurd de ,r_e."F la camera competentd gi dupl publicarea ei in Monitorul Oficial. in termen de 30 de zlle de la depunere, Camera sesizatl trebuie sd se pronunre asupra

excepfional, intrucdt au totuqi putere de lege, reglementdnd relafii sociale din domeniul legii, pe care o poate modifica gi chiar inlocui- Aga cum s-a susfinut in literaturajuridicd de specialitate: ,,Decretele sunt inroarc pentru ramura dreptului civil in mdsura in care ar cuprinde dispozilii de drept civil cu caracter normativ (reglementar)". Or, aga cum rentltd din prevederile Constituliei, cu privire la atributele pregedintelui, nu se intrevede posibilitatea emiterii unor decrete civile cu caracter normativl.

Decretele prezidenfiale constituie de asemenea o categorie importantd de izvoare de drept, unele dintre acestea put6nd fi asimilate, din punctul de vedere al fo4ei juridice, cu legile. Decretele-lege reprezintd, un inror de drept cu caracter

date pe baza gi in vederea aplicdrii regii constituie de asemenea o formd de exprimare a normelor de drept civil.

ordinele gi instrucfiunile cu confinut normativ ale minigtrilor

'

teritorial[ in care igi degfigoard activitatea organul emitent.

I

HotirArile qi dispozifiile cu con{inut normativ sunt gi ele o formd de exprimare a normelor de drept civil, valabile in raza lor

' $tefan Rluschi - Drept civil, 1992, p.27

DREPT CIVIL

31

Cutuma (Obiceiul juridic). Rolul restrf,ns

al obiceiului

ca

formi

de exprimare a normelor de drept civil.

Aplicarea in mod continuu gi indelungat a unei norrne de conduit[ creeazd, obiceiul gi poate deveni ca atare o normi de drept. Prin urmare, numai dacd legea civili sau actul normativ civil face trimitere la un obicei, acesta va fi considerat izvor de drept, impreund cu norma juridicd civild care face trimitere la acesta. in dreptul nostru civil, obiceiul igi plstreazd funcfia sa de izvor de drept - ca formd de exprimare a normelor de drept civil in cazurt cu totul limitate, gi anume in materie de uzuftuct, raporfuri de vecindtate servituli, executarea gi interpretarea contractelor,vdnzare gi loca{iune (ex.: art.600 C. civ.). in aceste materii, obiceiurile se vor putea aplica numai in mlsura in care nu contravin dispoziliilor gi principiilor inscrise in Constitulie gi in intreaga legislalie romdn6. Practica judiciarl Practica judiciard nu poate fi consideratd ca rzvor al dreptului civil. Prin practica judiciard fiurisprudenfa) se inlelege in acelagi timp activitatea judecdtoreascd de interpretare gi aplicare a legii civile precum gi ansamblul hotdrdrilor judecdtoregti date in acest domeniu de drept (ex: practica judiciard in materie de spaliu locativ, de contracte, succesiuni,
proprietate g.a.). Hotdr6rile date de instanfele judecdtoreqti sunt, de regul6, obligatorii numai fa!6 de pdrlile din proces.

Regulile de convie{uire sociali in Decretul 31 din 30 ianuarie 1954 se enunfd principiul potrivit cdruia drepturile civile ale persoanelor frzice le sunt recunoscute acestora in scopul de a se satisface interesele personale, materiale gi culturale in acord cu interesul general, potrivit legii gi regulilor de conviefuire sociald. Regulile de conviefuire socialS nu constituie in general norme juridice, nefiind sanc{ionate prin puterea de constrdngere statald, acestea trebuie sl fie respectate in baza cerinlei art. 1 din decret, iar observarea sau ignorarea lor va constitui un criteriu pentru instanla de judecatd in stabilirea comportamentului pdrlilor din litigiu in exercitbrea drepfurilor

32

mdrlf{

rtq.RBADA

civile' Reaua-credinfd sau gradul de compatibilitlrc & cre @inde in mare m'sur' modur de apricare a legii ',ra n ar'cir $ dTi etiurainea celor in cauzd, fald de r"g.r1il" de conviefuire s.sieri
,r**

DREPT CIVIL

33

ffi

ixrnEsARr

gr

rESrE
a)

intreblri

1.

". Enumerali cdteva acte normative cu valoare de rzvor de drept civil. 4. Ce este Drepful civil? 5. Care sunt domeniile de reglementare ale Dreptului civil in care se
3.

Ce este raporful juridic civil gi in ce condilii se incheie? in constd obiectul de reglementare d\Dreptului civil?

aplicd cutuma

- ca rzvor de drept?
b) Teste

1.

Obiectul de reglementare a drepfului civil este alcdtuit din: a) raporfuri patrimoniale (cr.r confinut economic) in care p64i1e sunt in relalii de egalitate; b) raporfuri extrapatrimoniale (nepatrimoniale) bazate pe egalitatea subiectelor; c) raporfuri patrimoniale gi nepatrimoniale (extrapatrimoniale) in care pd4ile sunt in relafii de subordonare. Izvoarele Dreptului civil sunt: a) Constitulia; b) Actele Guvernului;

2.

c)

Cutuma.

34

ilol[ilmM,ADi

DRE

3.InraportcuDrepfulfamiliei,Dreptulcivileste@ a) subordonatd aces$ia* b) autonomi; c) dreptul comun.

4.
Izvorul fundamental al Drepfului civil il constituie a) Codul civil;

b) Constitufia; c) Legea fondului funciar nr. l8ll99I.

nu; da; in anumite conditii.

5. Literatura

b) c)
derat:

a)

juridicd civild (doctrina) are valoare de ilp'&65Ep

6. In cadrul sistemului dreptului

a) dreptul constitufional; b) dreptul administrativ;

romdn, dreptul

oun

G& msi-

c) drepful civil.

7. Dreptul civil face parte din domeniul: a) dreptului public;

8. Opiniile majoritare din

b), dregfulujpnvat. , e ! il,Q cflhnne^-L'

,/" /u/
3

i,-"**
feica
yudi-

literatura juridicd consideri

ciard (iurisprudenfa): a) rzvor al dreptului civil; b) nu-l include in categoria izvoarelor dreptului c) pa\ial ii acordd aceast[ valoare juridicd.

ciriL

9. Actele Pregedintelui fdrii denumite

dreptului civil:

decrete srmt izn-oare ale

a) nu; b) da; c) in anumite circumstante.

DREPT

CIVL

35

1,

drepturi subiective civile 0. constitulia reglementeza urmatoarele a) drePturile de creanf6; b) drePtul de ProPrietate; c) drePtul de mogtenire'

&

ffi cAPrroLUL

r
RAPORTUL JURTDIC CIVIL
\

Importanta cunoagterii problemei raportului juridic civil

Specificul relaliilor sociale reglementate de normele dreptului civil constd in natura patrimoniald a celor mai numeroase dintre ele stabilite pe baza egalitafii juridice a subiectelor acestora. Complexitatea temei raportului juridic civil necesiti cunoagterea aspectelor ei variate de cdtre sfudenfi, in care scop sunt pre zentate in capitolul II urmdtoarele:

. . ' .

noltunea gr strucfura raporfului juridic civil; caracteristicile raporfului juridic civil; persoana frzicd,- subiect individual de drept civil; persoana juridicd - subiect colectiv al raporlului

juridic civil.

II.1. Nofiunea qi tris[turile caracteristice ale raportului juridic civil

II.1.1. Defini{ia

Raportul juridic civil este legitura dintre doud sau mai multe persoane frzice gi juridice sau dintre persoane juridice, in care toate
acestea participd ca titulare de drepturi gi de norma juridica.

obligafii cunoscute gi gara ntate

tII

MARIA HARBADA

persoanele fizice.

In viafa gi activitatea lor oamenii iau parte la diferite raporfuri juridice civile' Astfel cu acazia cumpdrrrii unui lucru se nasc raporturi juridice de drept civil, raportul derivdnd din contracful de uaotur"rrmp drare. cumpdritorul are obrigafia de a pldti preful, iar vdnzdtorur de a preda lucrul' Cel care cauzeazd, altuia pt.ludiciu, este obligat sd-l desdd"tr uneze' Agenfii economici sau institufiile bugetare, prin aciivitatea lor, se gdsesc, in anumite situalii, in raporturi de drept civil unele cu altele sau cu

Agadar, prin juridic, una din pdrfi se obligd ra sdv6rgirea ,raporful anumitor fapte, la transmiterea unui bun sau se abline de la sdv6rgirea anumitor fapte, iat cealalfr, parte este la rdndul ei indrep tdtrta sd pretindi sdvArgirea acelor fapte sau ab{inerea de la pdvArgirea lor.

Caracteristicile raportului j uridic civil sunt urmitoarele : Raportul juridic civil, fiind ,rn .uport social, este, deci, un raport intre oameni - fie cr sunt privifi individual, fie ci sunt persoane juridice (colective organizate de persoane fizice).

II'l'2'

Raportul juridic

turilor ideologice.

piafi. Raporturile juridice fac parte din suprastructurd. TrecAnd, inainte de a se forma, prin congtiinfa oamenilor, ele constituie un aspect
de

Iiber[,

Ei sanctionarea raportului social respectiv de citre no.--*I. juridice. Numai raporturile sociale care sunt reglementate pe plan juridic devin raporfuri juridice- Astfel, raporturile social e reniltLna ain din contracte in general, ori din cauzarea de prejudicii "arato.i", aduse unei persoane prin fapta ilicitd a altei persoane etc^. sunf raporturi juridice fiindcb sunt reglementate 9i sancfionate de lege. in schimb, relaliile de prietenie, degi sunt raporturi sociale, nu sunt totugi gi raporturi juridice, nefiind regle_ mentate prin lege. Raportul juridic civil este condilionat in reglementarea lui de economia -.-

civil

presupune neaprrat reglementarea

al rapor_

Reglementdnd raporfurile sociale potrivit relaliilor de proprietate existente, statul exercitd prin normeleluridice pe care le elabor eazd, o influenfd activd asupra lor in scopul consohdarii gi dezvortgrli bazei economice a societItii.

DREPT

CIVL

39

Statul gi dreptul aclione azd asupra societAlii $i reglementeazd intr-o form[ adecvatd acfualei etape istorice, proprietatea publicd 9i privat6.
&{,.1

II.2. Structura raportului juridic civil in raportul juridic civil deosebim trei elemente gi anume:

2. confinutul; 3. obiectul.
1I.2.1. Subiectele sunt participanfii (p[(ile) in rapofful juridic' Subiectele raporfului juridic sunt oamenii - privili individual - ca persoane ftzice sau organiza[iin colective de persoane, conform cerin{elor prevdzute de lege. Pentru desemnarea lor se utilizeazd altetnativ termenii de: - subiecte ale raPorfului juridic; - subiecte de drePt; - participanli la raporful juridic.

1.

subiectele;

,/

Indiferent de nofiunea pe care

o folosim, in toate

situagiile este evidenliatd legdtura (conexiunea) dintre aceste subiecte qi capacitatea juridic[ - care este o cerinfd (condifie) esenfiald pentru ca omul sd fie privit in calitate sa de participant la via{a juridicl.t

a) Capacitatea juridic[ ^ persoanei fizice condifie esenfiall pentru a fi subiect de drePt

Persoan a fizicil, subiect individual de drept civil

teoretice in aceastd problemd, Maria civil,Edit- Universitdtii. ,,Al.L CLVa",Iaqi, 2004, p- 28 - 44'
1

in legdturi cu aspectele

Harbldi -

Drept

40

MAzuA HARBADA

DRE

Pentru a deveni subiect intr-un raport juridic, persoana fizicd trebuie sd indeplineascd o condilie necesarl, aceea de a avea capacitate juridicil. Decretul nr. 31130 ian. 1954 referitor la persoanele fizice reprezintd legea-cadru care reglementeazd aspectele generale referitoare la subiectele de drept. Acest act normativ trebuie corelat cu alte izvoare de drept roman (C. civ., C. fam., C. mun. $.a.). Calitatea de persoanX fizicil este recunoscutd prin lege tuturor fiinfelor umane tratate individuaL, ca membri ai societ6!1i, care se bucurl de posibilitatea de a participa la raporturi juridice.

Decretul

aptirudinii generale gi abstracte a omului de a dobdndi drepturi gi obligafii in cadrul unui raport juridic, gi de a le exercita inoheind personal gi singur actele juridice. Analiza acestui concept legal al capacitdlii juridice evidenfiazd existenla a doud laturi distincte ale capacitd{ii: 1. capacitatea de folosinf[, care echivaleazd cu insdqi personalitateajuridicd a persoanei fizice, cu calitatea de

nr. 31/L954 definegte capacitatea juridicl in

sensul

g(

2. 1.

subiect de drept; capacitatea de exercitiu a persoanei fizice.

dl R

Capacitatea de folosinfl

d Il
S

Caractere juridice: Capacitatea de folosinfd are o serie de caractere juridice care permit exercitatea acesteia in condilii de certifudine. in acest context cuprindem: . Legalitatea aceastd capacitate este reglementatd prin lege, persoanele ftzice av6nd insd capacitatea de folosinld gi in afara cazurilor prevdzute de aceasta; . Generalitatea - conform acestei caracteristici, toate persoanele ftzice au capacitatea de folosin!6; . Inalienabilitatea capacitatea de folosinfd nu poate constitui obiect al actelor juridice. Nu se poate renun{a la aceasta nici in
Pentru detalii in aceastd. problemd, persoanelor in unele acte juridice civile, 2002, p. 309 qi urm.

'

Maria Harbidi - Capacitatea speciald a in Analele Universititii ,,Al.I. Cuza", Iagi,

DREPT

CIVI

41

totalitate, nici parfial, asemenea acte fiind lovite de nulitate. Aceastd capacitate inceteazdnumai prin moarte.

Intangibilitatea - nici o fiinld nu poate fi ingrdditd in capacrtate dec6t in cazurrle prevdzute de lege;

aceastd

Egalitatea - capacitatea de exerciliu este egal6 pentru toate fiinlele umane cirora li se aplicd legea rom6n6. Nu se fac privilegii sau discrimindri; Universalitatea - cetlfenii beneftciazd de drepturile consacrate prin Constitulie sau prin alte legi.

,/

inceputul capacitl{ii de folosin{I \

Capacrtatea de folosinfd incepe la naqterea persoanei qi se sfdrgeqte la moartea acesteia. Se dob6ndegte la data naqterii, adicd asigurd aptitudinea generald abstractl de a dobdndi drepfuri gi obligafii. Spre exemplu, drepturile copilului sunt recunoscute numai dacd acesta se nagte viu. Regula pentru a succede este aceea cd trebuie neapirat ca succesorul sd existe in momentul sucesiunii. Copilul conceput poate dob6ndi numai drepturi gi trebuie sd se ndscut viu (sd respirat mdcar o datd). Indiferent cdt a trdit copilul, in acest ultim caz, se intocmesc doud acte de stare civild: de nagtere gi de deces.

fi

fi

,/ ingr[diri ale capacitifii de folosinfl

Aceste ingrddiri se pot manifesta pe doud direcfii: . Cu caracter de proteclie - in urma cdrora putem enumera o serie de categorii de persoane ftzice gi ingrddirile aplicate exercitdrii cap acitdtt e s t ora, dup 5 cum unn e az6: Iincapacitatea -". * 3l :i3j: " minorului de 16 ani de a dispune prin testament in folosinla tutorelui;

incapacitatea medicilor

$i

farmaciqtilor de

primi

donafii; incapacitatea solilor de a vinde unul celuilat; incapacitatea futorelui sau a rudelor de a incheia acte juridice cu minorul aflat sub tute16.

J1 -la .

_1-_r.B.{DA

nnfn_

t,/rtf.r

Sancfiunea aplicatd in unna savdrgirii nulitatea absolutd sau relativd a r Cu caracter de sanc{iune acestora. sau mdsura

de

|-;, *

i -,i este

pedepser"

-"0;o;:'rHfi#"1'3f,,"i

rnrernarea medicald: interzicerea de a ocupa o anumrh :_:: interzicerea de a se afla intr_o an;r.-::
p

s::-:.::.,

privi

debit

difer
tunC instz

nentare sau accesorii.

enal

1-,

ciliu
O

,/

Constatarea morfii

constatarea morfii se poate face in doud modun. ,j":;.1. ; a) constatarea fizicd. directd, prin con*i[Ji"r:3;-::_ *:.- :;,za: :.:."---rlui de cdtre o persoand autori zat6: b) Decrararea judecdtoreascd a morrii. in ,*:i,*,-::i: il care rnoartea nu poate fi constatatd, prin lip_.3 ;a::,,:ri:r. degi rczultd cu certifudine cd p"rrounu respecrl,, a (in urma accidentelor piecum: curremuie. nr* r.:: rAie;te iir,,;ijr:rj. acci_ dente maritime, aviatice etc.). Actul de deces al mor,tii constatate frzic produce eie;:r-r esentiar: retarea capacitd[ii de folosinfd a persoan ei fiziie. c) Declaralia judecdtoreascd de disparilie sau ie mc,.l:ii a unei persoane;

F"

.J!1

,t,-.

judecdtoreascr, dach" a trecut rezultd cd, era in viatdl.

Reguli cu privire ra decrararea disparifiei unei persoane. Cel care lipsegte de la domiciliul siu poate fi declarat

rr'

disparur prin hotdrAre un de ra data ultimelor stin drn care

' Decretul nr' 31/l954.privitor la persoanele fizice gi persoanele juridic e, art. ' 3' prevede: ,,cel dispdrut

tl
I

16, in unor fapte de rLzboi,intr-un accident de cale ta' intr-un naufragiu sau intr-o "ursul altd impreju.ui. asemdnitoare care indreptalegte a se upune decesul, poate fi declarat mort, mia ase mai declara in prealabil disparilia sa, l a trecut cel pufin un an de ra data imprejurdrii in care a awt roc disparitia,,.

DREPT

CIVL

Disparilia prelungit5 a unei persoane creeazd o stare de incertifudine cu privire la drepturile gi obligaliile sale. Persoana absentd poate figura ca debitor sau creditor in diferite raporturi de obligalii ori poate fi titulard a diferitelor drepturi cu caracter personal. Interesele persoanei disp[rute, ale persoanelor cu care a avut raporfuri juridice, precum gi interesele stafului cer inl[turarea acestei st6ri de instabilitate care creeazd prezumfia mo(ii persoanei, absente de la domiciliu, vreme indelungatd gi de la care nu s-a primit nici o qtire.

Reguli cu privire la declararea judecltoreasc[ de moarte a unei persoane. Declarareajudecdtoreascd de moarte a unei persoane cuprinde dou5

faza declardrii disparifiei persoanei; faza declardrii mor,tii persoanei dispdrute. Cel declarat dispdrut in condiliile mai sus ardtate poate fi declarat mort prin hotdrAre judecdtoreascd dacd au trecut patru ani de la data ultimei gtiri din care rezultd cd era in vtafd. Pentru ca o persoani sd fie declaratd moart6, este insd necesar ca in prealabil sd fi fost declaratd dispdrutd gi sd se fi implinit gase luni de la data dispariliei sale.

faze:

Capacitatea de exerci{iu

Capacitatea de exercifiu se manifestd prin capacrtatea persoanei frzice de a-gi asuma obligafii gi de a dobdndi drepturi, in urma s[vdrgirii unor
acte

juridice.

,/

Caractere juridice

Distinclia intre persoanele capabile gi incapabile este bazatd pe gradul de maturitate fizicI sau psihic[, pe gradul de slnltate mintali a indivizilor. Capacitatea nu este o problemd care sd apard doar accidental, cu ocazia unui proces in care se discutd capacitatea cuiva, ci este o realitate inerentd pentru eficacitatea juridicd a actului sau faptului juridic. Actul sau faptul juridic care este sdvArgit de c6te o persoand care nu are

44

anume:

numai in termeni de proces sau numai cu ocaziaprocesului ori se discutd in termeni de incapacitate. Capacitatea este intotdeauna necesar[ qi cerinta aceasta inso{egte toate actele juridice (contract, testament sau alte acte juridice). No{iunea de capacitate ne ajutd sd infelegem, in primul r6nd, care este fundamentul acord5rii capacitillii generale de exerciliu gi, in al doilea r6nd, pe ce bazd i se limiteazd unui individtau i se retrase calitatea de capabil. Incapacitatea generali de exercifiu presupune o catzd naturald, pennanentd sau de duratd, o cauzd legatd de v6rstd (in cazul capacitdlii persoanelor fizice), legatd, de persoana juridicd (ex. Calitate de persoand juridicd strdinl de Rom6nia); in ca^rl'indivizilor, minorrtatea gi alterarea facultdlilor mintale. In privinla dimensiunii speciale a capacitSgii de exerciliu a persoanelorl, constatdm, pe baza fundamenfului diferitelor capacitdfi speciale indicate de lege, cd cele mai multe dintre ele se referd ln majoratul special al minorului in condiliile expres prevdzute de lege. Altele, dimpotrivd,, vizeazd persoanele deplin capabile, dar care, pentru indeplinirea unor acte determinate, urmeazd sd ob{ind o abilitat" rp.riul6. In sfdrgit, unele dintre acestea sunt modalitd{i ale incapacitdlilor generale de folosinfd (cum ar fi incapacitatea medicului de a primi prin acte intre vii sau prin testament anumite bunuri). Capacitatea este o aptitudine, o calitate potenfial| care se poate reahza in conexiune cu alte institulii juridice (succesiune, contr acte, familie etc.). Cu prilejul exercitlrii capacit5lii de exerciliu se evidenliazd unele caractere juridice, in vederea restrdngerii posibilelor conotalii ambigue. $i

juridic, cum este legatd viafa de oxigen. Este. deci, o problemi a capacitdlii numai atunci c6nd ne g[sim in fala unur caz de lipsd de capacitate de exerciliu. Precizdm cd problema capacitdlii nu se pgne

capacitate este nul, anulabil sau nu produce acelea;i consecinle, ci altele, dupd caz sau dupd legislafie. Capacitatea este legata de viata actului

I Pentru detalii, Maria Harbidi - Capacitatea speciald a persoanei incapabile in unele acteiuridice civile, in Analele Universitifii,,Al.I. Cuza",Iagi, $tiinfe Economice,
2002, p. 309 9i urm.

DREPT CIVIL

45

exceptdnd Legalitate - aceastd capacitate este reglementatd prin lege, voinla individuald; asuma Generalitate - prevede aptitudinea persoanei ftzice de a-;i pulin cele obligafii gi de u-g .^..cita drepturile in toate condiliile, mai prohibite de lege; Inalienabilitate - conform cireia nu se poate renunla la capacitatea de exerciliu; pentru Egalitatea - exPrimd ideea cd aceast[ capacitate este egal6 toate persoanele {tzice.

,/ -

Situa{ii juridice
avea:

in acest context, persoana ftzicir poate

capacrtate de exerciliu dePlin6; cap acrtate de exerciliu restrdnsd; se poate afla in lipsa acestei capacit6fi'

Capacitatea de exerci{iu deplinl nu pot sd-qi Regula in acest domeniu prevede c6 persoanele {rzice acte juridice exercite drepturile civile, s6-gi asume obligalii sau sd incheie in lipsa unui reprezentant sau a incuviin![rii legale.l persoana inceputul capacit6fii depline de exerciliu este atunci cdnd minorului' devine major6, la implinirea vflrstei de 18 ani sau, in caznl
cdnd se cdsitoreqte. urmdtoare: incetarea u..rt.i capacitfili se produce in una din situaliile prin prin moarte, pnn p.rrr.i"u sub interdiclie judecdtoreasci (reversibil6), sd fi implinit declararea nulitdlii sau anularea cdsdtoriei inainte ca femeia 18 ani, dacd se dovedegte c6 aceasta a fost de rea credin!6.

Capacitatea de exercifiu restrf,nsl juridice' dar Se exerciti in canil cdnd minorul poate incheia acte (pdrinte sau tutore). numai cu incuviinlarea prealabilr a ocroiitorului legal

I yeziMaria Harbid[ - Drept civil,Edit. Universitifii 50 - 55.

,,A1.I' CrLza",Iaqi, 2004' p'

MARIA HARBADA

In unele cazttrr, pe ldngd acordul reprezentantului legal, este nevoie gi de cel al autoritSlii administrafive competente.
Incetarea capacitdlii de exerciliu restr6nsd are loc atunci cdnd minorul dob6ndeqte capacitatea de exercifiu deplin[, cdnd este pus sub interdicfie judecdtoreascd sau c6nd decedeazd. Actele care se incheie cu minorul sub L4 am sunt anulate pentru incapacitate, chiar dacd nu existd leziune.

b) Atributele de identificare
drept, sunt:

ale persoanei fizice

Atributele de identificare ale unei persoarlE ftzice, subiect individual de

2. domiciliul; 3. starea civil6; 4. codul numeric.

1. numele;

l. -

Numele persoanei fizice

Numele cuprinde: numele de familie; prenumelet; pseudonimul. Codul familiei prevede cd Ia incheierea cdsdtoriei intre sofi trebuie declarat in fafa delegatului de stare civilS numele pe care acegtia s-au invoit sd-l poarte in cdsdtorie. Numele de familie se dob6ndegte prin efecful filia{iei, numele pdrinfilor fiind dob6ndit gi de copil. in cazul copiilor nxsc,rii din plrinfi necunoscufi, numele de familie va stabilit pe cale administr ativd. Copilul nSscut din pdrinfi care nu au acelagi nume va lua numele unuia dintre acegtia sau ambele. Pentru copilul din afara cdsitoriei, in cazul in

fi

cit.,p.38.

vezi gi Maria HarbIdI - Dreptul familiei Si Starea civild, Edit. universitdfii,,Al.I. cuza",Iagi,2003, p. 51 52; deasemenea, $tefan Rluschi, op.

' In aceasti problemd

DREPT

CIVL

care ambii p[rin{i il recunosc concomitent, acesta va lua numele unuia dintre ei sau pe ambele reunite. Dacb existd un decalaj temporal in recunoagterea copilului de cdtre pdrinfi, acesta va prelua numele primului ndrinte care l-a recunoscut. L "'':< Adddifl carea numelui- de- _f3g!!t efp o ate $ determinatl, de s chimbarea

filialei incazul copilului eittfiPrit.d.ptiEiprit.dsdtotiejfprir d.sfar.r.t cdsdtoriei, prin divorfin ipostAza nulit6lii cdsdtoriei. Schimbarea numeilui de familie se realizeazd pe cale administrativd,
pentru motive temeinice. Pseudonimul individualizeazd persoana ftzicd intr-un anumit domeniu de activitate, de reguld printr-un cuv6nt sau grup de cuvinte. Este ldsat la libera apreciere a persoanei frzice. Siirpla lui utilizare este suficientd pentru a genera dreptul asupra acestuia. Pseudonimul nu trebuie confundat, totugi, cu porecla, aceasta din urmd materializdndu-se printr-un grup de cuvinte dat de allii unei persoane, in vederea identificirii acesteia intr-un anumit mediu social. Trebuie mentionat faptul cd porecla nu se bucurd de proteclie legal[, spre deosebire de pseudonim.

2.

Domiciliul persoanei fizice

Domiciliul este locul unde o persoand fizicd igi are locuinla stabild sau principald. Legea 10511996 prevede cd cetd{enii romdni cu domiciliul in Rom6nia nu pot avea, concomitent, dec6t un domiciliu' gi o regedinld (domiciliul in care locuiesc temporar). Domiciliul este unic, persoanei frzice l6sdndu-i-se libertatea de a-l alege. Este un drept absolut, inalienabil, imprescriptibil, strict, personal gi universal.

In doctrina de specialitate s-a prezentat situalia in care o persoand nu are un domiciliu, incdt ,,se recurge la nofiunile de ultim domiciliu gi domiciliu de origine, adicd adresa care ftgneazd drept domiciliu ?n buletinul de identitate, chiar dacd persoana respectivi nu mai locuiegte efectiv de mult acolo gi nici nu are, legal, vreun alt domiciliu. Cu alte
cuvinte, nu se poate spune cd o persoand fizicdeste frrd domiciliu."l

' $tefan Riuschi - Drept civil,Edit. Fundafiei ,,Chemarea", Iagi, 1992,p.289.

48

\L{RIA HARBADA

Caractere specifice

Pentru a evita eventualele erori de interpretare ale ,-onceprului juridic, au fost stabilite unele repere fixe, precum: un domiciliu, pentru a putea fi reperatd in spariu: ' Unicitatea - persoanei fizice ii este permis un singur domiciliu; o Stabilitatea - domiciliul reprezintd locuinla stabila a oncdrei persoane ftzice. ,,Plecarea cu caracter temporar de la domiciliu nu poate avea semnificalia schimbdrii lui, domiciliul rdmdn6nd acelagi (c,,ni este cazul persoanelor dispdrute, al celor ce se afld intr-o delegalie sau detagare, al navetigtilor, al celor care executd o pedeapsd privativa de liberrat.).,,t

' ' Obligativitatea - conform cdreia orice persoana fizica trebuie sd aibd

,/

Clasificarea tipurilor de domiciliu

analizei perso anet frzice, s-au stabilit mai multe

in vederea facilitdfii

tipuri de domiciliu, clasificate dup[ cum urmeazd:

.
putdnd

Domiciliu de drept comun

Potrivit acestei stipuldri se acordd dreptul oricdrei persoane fizice cu capacitate de exerciliu, deplina libertate de a-gi stabili domiciliul, acesta

fi schimbat

oricAnd.

Domiciliul legal Acesta este stabilit prin lege pentru anumite categorii de persoane ftzice, cum ar fi: minorii2, interzigii judecdtoregti (care au domiciliul la
generald. persoana -fizicd. Persoana juridicd,Edit. Funda{iei,,chemarea',, Iagi, lg95,p. tlg;Maria Harbidr - Dreptulfamiliei si starea civild,2003,p.49 - 50 (referitor la domiciliul sofilor ca efect al cdsitoriei).

' $tefan Riuschi, Tamara Ungureanu - Drept civil, Partea

13 din Decretul nr. 3I/31.01.1954 (act normativ publicat in B. of. nr. g din 31'01'1954) conform art. 14 din decret, copilul incredinfat de instanfa judecdtoreascd unei a treia persoane iqi are domiciliul tot la pdrin{ii sdi.

'ArL

]R.EPT CIVIL

:eprezentanful sdu legal), dispdrulii gi mogtenitorii sau curator.

in cazul unui custode

Domiciliul ales (conven{ional) Domiciliul este stabilit in urrna unei convenlii intre p64i, pentru
r ezolv ar ea

liti giului.

3.

Starea

civil[ a persoanei lizice

Starea juridicd sau statuful persoanei constifuie acele calitdli de care legea asociaz| producerea unor efecte juridice\ gi care stabilesc identitatea juridicd a persoanei, fiind privitd ?n raport de: rela{iile persoanei fizice faf[ de societate starea juridicd a acesteia exprimd statutul sdu in functie de calitatea de cetifean ori statutul sdu de strdin; situafia strict personali, situalie in care starea juridicd reflectd statutul persoanei sub aspectul capacitdlii sale, cu cele doud componente: capacitatea de folosinfl, anume capacitatea de a avea drepturi pi obligafii;

,/ ,/

capacitatea de exercifii, respectiv posibilitatea de exercitare a drepturilor gi obligafiilor, incheind personal gi fbrd asistare sau reprezentare acte juridice. ,/ relafiile fafl de familia din care face parte, cdnd starea juridicd a persoanei exprimd statutul sdu in functie de relafiile de filia{ie, rudenie sau afinitate. Atributele persoanei frzice sunt evidenfiate prin producerea unor
acte sau fa-nte

jT.lllirffilH;oria,

divorfur, adopfia, recunoa$terea voluntard ori declararea judecdtoreascd a morlii, care precizeazd pozilia persoaner ftzice in raporfurile cu ceilalli membri ai comunitdlii familiale; fapte, precum nagterea gi moartea, care determind

inceputul
personae.

qi

sf6rgitul capacit[1ii juridice

unei

50

MARIA HARBADA

DRI

calitatea sa de subiect de drept gi este determinatd de apartenenfa acesteia la o anumitd uniune familiald sau conju gal6. Ea individualizeazd persoana in,raport cu resful persoanelor, in familie gi societate.

In consecinfd, starea civill ca starea juridicd a persoanei exprimd

stabilirea calitdrlli de subiect de drept sau pentru stabilirea relafiilor de filialie 9i rudenie, in scopul valorificdrii unor drepturi cu caracter personal, patrimonial sau matrimonial, ea se realtzeaz[ cu actul de stare civil[.1
Caracterele juridice ale

cdnd dovada stdrii civile a unei persoane este cerutd pentru

rndivizibilitatea

stirii civile sunt: \

. Personalitatea in o /

- subiect al instrdinare;

celelalte subiecte de drept; Inalienabilitatea - starea civild nu poate constitui

civilS este una gi aceeagi la un moment dat fatd de

- conform acestei stipuldri, starea

ci
C

unor acte juridice

urrna

de

renunlare

sau

elementelor constifutive sunt strict personale,

cdreia ansamblul

inseparabile de persoana fizicd. Universalitatea starea civild este recunoscutd tufuror.

Folosirea

stlrii civile sau posesia de stat

Posesia de stat se desfigoarl prin intrunirea de fapte din care rentltd raporfuri de filialie gi de rudenie intre o persoand gi familia din care pretinde cdfaceparte. Acliunile de stat au ca obiect elemente privind starea civild a persoanei f.oice gi se pot desfb$ura pe doud direcfii in raport de:
' Art' I 3 din Legea nr- I 19/1996 cu privire la actele de stare civild dispune cd ,,starea civild se dovedeqte cu actele intocmite in registrele de stare civild precum gi cu certificatele de stare civild eliberate pebazaacestora".