Sunteți pe pagina 1din 4

CARDIOPATIA ISCHEMICA manifestari, cauze si factori de risc

Student: Casapu Ancuta Specializarea Farmacie an II

Cardiopatia ischemica sau boala cardiaca ischemica reuneste o serie de afectiuni caracterizate prin reducerea fluxului coronarian. Astfel muschiul inimii nu va primi suficient sange si implicit oxigen pentru a functiona normal. Acest fenomen prin care muschiul inimii este deprivat de cantitatea necesara de snge poarta numele de ischemie miocardica. Cardiopatie ischemica se poate manifesta ca: angina pectorala, infarctul miocardic, insuficienta cardiaca de origine ischemica, aritmiile cardiace de origine ischemica, moartea coronariana subita (oprirea cardiaca primara, stop cardiocirculator). Cauzele cardiopatiei ischemice: Ateroscleroza coronariana este cauza dominanta (prin placi aterosclerotice), provocand n cel putin 90 % cazuri evenimentele ischemice coronariene. Alte cauze mai rare: anomaliile congenitale ale circulatiei coronariene; anevrismele coronare congenitale, vasculitice sau iatrogene (dupa coronaroplastie, aterectomie etc); emboliile coronare care determima infarcte miocardice mici; disectia coronara primara (dupa coronaroplastie) sau secundara (dupa disectia de aorta); ocluzia ostiului coronar (disectie de aorta, aortita luetica, stenoza aortica , spondilita anchilozanta); traumatismele toracice; vasculita coronara (poliarterita nodoasa, lupus eritematos sistomic, sclerodermic, sifilis, etc); tromboza primara coronariana (trombocitoza, policitemie, coagulare intravasculara diseminata, etc); anomalii de metabolism; boala de vase coronare mici (intramurale) Cardiopatia Ischemica Cronica Dureroasa se poate manifesta ca:

Angina pectorala stabila caracterizata aparitia durerii toracice anterioare, constrictive, cu durata de 3-5 minute la efort, stress sau frig dar nu in repaus; durerea dispare la intreruperea efortului; Diagnosticul se stabileste din relatarile pacientului sau cu ajutorul testului de efort ECG prin reproducerea durerii la efort si/sau aparitia de modificari pe ECG la efort. Angina pectorala instabila , asa cum ii spune numele este instabila si are riscul de a se transforma in infarct miocardic , de aceea necesita spitalizare de urgenta. Cum puteti recunoste angina instabila? Daca durerea descrisa mai sus (ca o gheara localizata toracic anterior) apare: o In repaus o la eforturi din ce in ce mai mici, mai prelungita, care nu mai raspunde la Nitroglicerina o sau este prima criza de durere anginoasa din viata Infarctul miocardic acut caracterizat prin durere intensa toaracica anterioara, constrictiva ca o gheara , insotita de transpiratii, greata , varsatura si care dureaza peste 20 de minute.

Odata resimtita aceasta durere pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la spital; Orice intarziere pune in pericol viata! Cardiopatia ischemica nedureroasa insemna prezenta leziunilor coronariene dar fara aparitia de durere toracica, ceea ce complica stabilirea precisa a diagnosticului. Se poate manifesta numai ca sufocare la effort sau mai grav in repaus, sau prin prezenta unor tulburari de ritm cardic. Nu este rara. Apare mai frecvent la pacientii diabetici. Diagnosticul bolii cardiace ischemice de stabileste prin:

Anamneza pacientului adica discutia medic pacient in care acesta din urma relateaza prezenta durerii anginoase sau a sufocarii la efort sau in repaus. Electrocardiograma de repaus Efectuarea unui test de efort ECG Ecografie cardiaca doppler de repaus si uneori de stres Coronarografie

Tratamentul cardiopatiei ischemice depinde de forma de manifestare (angina pectorala stabila, instabila, insuficienta cardiaca, aritmii, infarct miocardic). In principal presupune masuri igieno dietetice, tratament medicamentos si tratament de revascularizare miocardica. Obiectivul major al tratamentului in angina pectorala este de a mbunatatii prognosticul prin prevenirea infarctului miocardic si a decesului si de a diminua frecventa si intensitatea crizelor anginoase. Tratamentul medicamentos: Exista mai multe clase de medicamente, administrate singure sau n combinatie, care se recomanda pentru ameliorarea simptomelor si reducerea frecventei crizelor de angina pectorala si pentru preventia infarctului miocardic acut :

Antiagregantele (Aspirina, Clopidogrel) Hipolipemiantele - Statinele Beta-blocantele Blocantele canalelor de calciu Nitratii cu actiune imediata si retard Agonistii canalelor de poatsiu (Nicorandril) Inhibitorii canaleor If ale nodului sinusal Ivabradina Agenti metabolici (trimetadizina)

Cand terapia medicamentoasa nu este eficienta se pot aplica proceduri chirurgicale: by-pass coronarian sau de cardiologie interventionala angioplastia coronariana.

By-pass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, sau artere localizate in torace, (artelele mamare) sau vene (safene) Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de dilatare a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata.

FACTORII DE RISC sunt acele caracteristici ce se gasesc la populatia sanatoasa si care sunt asociate statistic cu posibilitatea aparitiei bolii cardiace ischemice (BCI). Factorii de risc pentru ateroscleroza (ATS), care este principala cauza a ischemiei miocardice, pot fi clasificati in :

nemodificabili : varsta, sexul, istoricul familial de boala cardio-vasculara (BCV) (adica prezenta manifestarilor aterosclerotice la rudele de gr I, la femei <65 ani si barbati <55 ani) modificabili : fumat, alcool, obezitate, dislipidemie, hipertensiune arteriala (HTA), diabet zaharat, etc.

Varsta ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica Bolile cardio-vasculare, ateroscleroza, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca, cresc ca incidenta si gravitate cu varsta. Desi leziunile aterosclerotice incep sa se constituie inca din copilarie (deci, atentie, ce fel de alimentatie oferim copiilor nostri si cu ce deprinderi alimentare ii obisnuim), ele incep sa se manifeste clinic dupa 40 de ani la barbati si dupa 50 de ani la femei. Sexul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica In general, barbatii au probabiliate mai mare de a dezvolta boala cardiaca ischemica decat femeile aflate inainte de menopauza, (aceste fiind protejate hormonal), insa dupa menopauza, riscul devine egal. Istoricul familial ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica Exista numeroase date ce indica o componenta genetica in aparitia diabetului zaharat tip II si a dislipidemiilor. Se apreciaza ca istoricul familial de boala cardio-vasculara la tineri (aparuta la barbati <55 si la femei <65 de ani) reprezinta un factor de risc important. Incidenta mai mare a bolii coronariene in unele familii trebuie explicata insa atat prin factorii genetici, cat si prin factorii comportamentali si prin stil de viata (de obicei, in familiile respective, exista un stil de viata nesanatos, ce asociaza mai multi factori de risc, fumat, alimentatie necorespunzatoare ce duce la obezitate, colesterol crescut, diabet zaharat). Hipertensiunea arteriala (HTA) ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica Hipertensiunea arteriala (HTA) este factor de risc major pentru boala cardiaca ischemica si accident vascular ischemic (AVC). Prezenta unei tensiuni arteriale (TA) >140/90mmHg, creste riscul de boala cardiaca ischemica de 2 - 4 ori si de 3 ori mai mult pentru accident vascular ischemic. Masurile igieno - dietetice ce duc la scaderea hipertensiunii arteriale (HTA) - dieta saraca in sare, mentinerea unei greutati ideale, exercitiile fizice regulate, precum si tratamentul antihipertensiv, scad complicatiile cardio-vasculare. Fumatul ca factor de risc pentru cardiopatia ischemica Fumatul este factor de risc major pentru ateroscleroza, sub toate aspectele ei : accident vascular ischemic, boala cardiaca ischemica, boala arteriala periferica (arterita). Riscul de boala cardiaca ischemica si deces de cauza cardio-vasulara este de 2 - 4 ori mai mare la fumatori fata de nefumatori, iar riscul este direct proportional cu numarul de tigari / zi si durata fumatului. Infarctul miocardic acut la tineri, are ca principala cauza fumatul.