Sunteți pe pagina 1din 5

Hoii de invenii (celebre)

1. Galileo Galilei Gal-Gal, cum este numit n comunitile tiinifice, a fost un astronom italian, fizician i matematician. ntrebai orice student de la o universitate decent, cu ce-i este datoare lumea domnului Galilei i rspunsul va fi cu siguran telescopul. Dar Galileo nu a inventat telescopul, iat problema. La nceputul secolului 17, nimeni nu privea cu atta insisten stelele, cum o fcea olandezul pe nume Hans Lippershey. n 1608, opernd cu dou lentile i un tub gol, Lippershey a inventat primul telescop din lume i a ncercat s-l breveteze, dar inventatorul a fost refuzat din cauze necunoscute. Un an mai trziu, despre lucrarea maestrului olandez a aflat Galileo i, folosind schiele acestuia, a proiectat propriul telescop, care oferea o mrire uor mai mare dect aparatul lui Lippershey. Atenie, Lippershey este i inventatorul microscopului (1609). Ca urmare, n onoarea inventivului Galilei sunt numii patru satelii ai lui Jupiter, iar cu numele lui Lippershey e numit doar un amrt crater de pe Lun.

2. Alexander Fleming Sir Alexander Fleming, n conformitate cu opinia public, a dat lumii primul antibiotic penicilina. Exist o legend melodramatic n acest sens, cum c tatl lui Fleming a salvat un biat de la nec i n semn de recunotin, tatl copilului salvat i-a pltit lui Alexander Fleming studiile. Dup terminarea institutului de medicin, Fleming a descoperit penicilina i l-a vindecat de pneumonie pe Winston Churchill. Ei bine, Churchill ar fi fost chiar acel baieel scos din ap de Fleming senior. Povestea e frumoas, dar e o minciun. n primul rnd, Churchill nu a fost tratat cu penicilin, i doi, Fleming nu a inventat-o. Triburile din Africa de Nord utilizau proprietile curative ale mucegaiului penicilinic cu 1000 de ani nainte de Fleming. Iar n 1897, Ernest Duchesne a aplicat mucegaiul pentru tratamentul febrei tifoide pe cobai. Dar cnd acesta a raportat acest lucru mai marilor comunitii medicale, nimeni nu l-a luat n serios, din cauza vrstei sale tinere i pasiunii ciudate (pentru acele timpuri) pentru cobai. Prin urmare, tnrul medic nu a primit nici brevetul, fiind apoi nrolat n armat i abandonnd cutarea penicilinei. Duchesne a murit n 1912 de o boal care ar fi putut fi vindecat cu antibiotice. Cnd Fleming a inventat penicilina, el nici mcar nu a bnuit despre potenialul ei curativ. Proprietile antimicrobiene au fost studiate de ctre ali specialiti. 3. Alexander Graham Bell Domnul Bell a fost un om foarte bun i muli ani din via i i-a dedicat lucrului cu oamenii surzi. Soia i mama sa au fost surde. Prin urmare, este foarte

ciudat c Alexander Graham Bell i-a gsit timp pentru a inventa telefonul. Prea ciudat, deoarece a fcut-o nu el, ci un italian pe nume Antonio Meucci. n 1860, Meucci a prezentat pentru prima dat un model de lucru al telefonului, numit teletrofono. 11 ani mai trziu, n America, Signor Antonio i-a patentat invenia, iar n 1874 nu a mai avut suficieni bani pentru prelungirea brevetului, n schimb a avut destul inteligen pentru a inventa filtrul de cafea. Doi ani mai trziu, Bell a patentat propria versiune a telefonului. Meucci a ncercat s argumenteze, s dea n judecat, a trimis la Oficiul de Brevete desenele sale vechi, dar acestea au fost rtcite de pot. Brfele susin c la dispariia misterioas a documentelor a contribuit nsui Alexander Graham Bell. 4. Albert Einstein n toate crile de tiin se scrie c anume el, Omul Secolului (dup revista Time), a inventat teoria relativitii. i pentru aceasta ar fi fost fotografiat mpreun cu Dumnezeu. De fapt, cea mai mare parte a teoriei relativitii a fost dezvoltat de Henri Poincar. La sfritul secolului al 19-lea, el era expertul-ef privind toate cele relative, dedicnd subiectului mai mult de 30 de cri i 500 de monografii. Dar niciodat numele su nu a fost menionat de ctre Einstein, atunci cnd n 1905 a publicat articolul su epocal Despre electrodinamica corpurilor n micare. De ce aceast lips de atenie la legturile directe? Poate c Einstein nu a citit nici o singur lucrare de Poincar i i-a dezvoltat teoria pe loc drept? Astzi, 105 ani mai trziu, este greu s rspundem la asemenea ntrebri dificile. Nu mai exist martori i pn i cenua lui Einstein a fost mprtiata de vnt cu o jumtate de secol n urm . 5. Thomas Edison Magicianul pe a crui nume sunt nregistrate 1093 de brevete. Adic cel mai prolific inventator ? Una dintre cele mai cele invenii ale lui Thomas Alva Edison este considerat becul. De fapt, acest minunat dispozitiv inventat a fost inventat de oricine altcineva. O mulime de oameni n secolul al 19-lea s-au perindat cu ideea de lamp incandescent, dar primul care ntr-adevr a inventat-o, a fost un anume Heinrich Goebel i s-a ntmplat acest miracol n 1854. Goebel a ncercat s vnd ideea i desenele lui Edison, dar acesta a spus c sunt total neinteresante. Curnd Goebel a murit i domnul cel mai prolific inventator a cumprat hrtiile preioase pentru civa bnui de la vduva lui Heinrich. Mai mult, cu un an nainte de invenia lui Edison, un alt bec a fost inventat de un brbos englez, Sir Joseph Swan Wilson. Edison a fost nevoit s i-l fac partener. Pentru trecerea sub tcere a drepturilor sale, Swan a primit o sum bun n dolari. i linitit, a trit confortabil pn la btrnee, fr s mai viseze la laurii iluminatorului omenirii. 6. - Frederick Banting i Charles Best vs. Nicolae Paulescu

NICOLAE PAULESCU INSULINA, O DESCOPERIRE ROMNEASC FURAT Motto: n ce m privete, eu afirm sus i tare c sunt tot att de sigur de existena sufletului, ct de oricare alt adevr dovedit de tiina experimental. i nu este vorba aici de o simpl convingere, ci de o credin adnc, dobndit n mod tiinific. (N. Paulescu) ORI DE CATE ori incercam sa ne reprezentam un popor o facem prin reprezentantii sai cei mai de seama. Cine sunt romanii? Cum au contribuit ei la evolutia omenirii? Acestea sunt intrebari firesti ale celor care vor sa ne cunoasca cu adevarat. Din pacate, tocmai calitatea de a fi romani i-a impiedicat pe multi dintre mari nostri oameni de cultura si stiinta de a accede la recunoastere internationala. Aceasta piedica nu este insa una intamplatoare, pentru ca, sa nu uitam, orice descoperire stiintifica aduce cu sine uriase castiguri banesti.

Este si cazul lui Nicolae Paulescu (1869-1931), romanul care a decoperit pentru prima data insulina, utilizata in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi eroi canadieni Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul Recherches sur le rle du pancras dans lassimilation nutritive. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. Insa, in 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul. A trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive. De ce nu a fost recunoscut meritul lui Paulescu? Exista un complex de factori, dar doi dintre acestia prevaleaza: 1. Nicolae Paulescu figureaza in Raportul privind holocaustul in Romania pe lista antisemitilor. Iata cum il prezinta un fragment din acest raport: Dup primul rzboi mondial, Cuza [e vorba de A. C. Cuza, liderul Ligii Apararii National-Crestine, n.a.] a mpletit n litaniile sale teme din antisemitismul cretin i noi interpretri bazate pe teologia cretin i pe filosofie. n acest sens a fost influenat de Nicolae C. Paulescu (1869-1931), profesor de fiziologie la Facultatea de Medicin din Bucureti, specialist de talie mondial n domeniul biochimiei i al psihologiei. Paulescu era de asemenea un autodidact ntr-ale filosofiei, pe care a folosit-o ca arm antisemit, i, ca i Cuza, a semnat diverse lucrri pseudo-tiinifice care au servit drept vehicule pentru rspndirea urii rasiale i religioase. Paulescu a fost co-director la ziarul lui Cuza inaugurat n 1922, Aprarea Naional, unde a i publicat articole regulat. Crile i articolele scrise de el urmreau s contopeasc teologia, medicina i tiina ntr-o fiziologie filozofic, care n realitate era doar o cale prin care i putea exprima antisemitismul obsesiv, fcnd ca aceste puncte de vedere s fie foarte atrgtoare pentru Cuza. Paulescu a gsit originea perfidiei evreieti n Talmud, stabilit de el ca fiind instrumentul de exterminare a celorlalte naiuni (exterminarea sistematic i total), dar i n Cahal, care punea la cale n secret dezastrele ce afecteaz restul omenirii. Dei nu putea s anticipeze existena lagrelor de exterminare naziste, condamnarea evreilor era la Paulescu att de total nct a ridicat posibilitatea exterminrii paraziilor nefati, la fel cum sunt omori pduchii. (Putem oare s-i exterminm cum bunoar se ucid ploniele? Acesta ar fi mijlocul cel mai comod de a ne scpa repede de ei) . Este interesant c nu numai Cuza a fost influenat de Paulescu, ci i tnrul Codreanu, viitor fondator al Grzii de Fier, a recunoscut puternicul impact al ideilor lui Paulescu n dezvoltarea sa. In 1923, el a fost co-fondator al L.A.N.C. alaturi de profesorul A.C. Cuza, de la care se va forma mai tarziu Legiunea Arhanghelului Mihail a lui Codreanu. Paulescu era un erudit in adevaratul sens al cuvantului, cunostea mai multe limbi straine si canta la pian. Cercetarile sale medicale l-au condus, printre altele, la concluzii privind rasele umane, publicand studiul Degenerarea rasei evreiesti (1930). A scris numeroase articole pe tema chestiunii evreiesti, dar si cartea Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Francmasoneria. In prefata unei editii a aceastei carti, Gh Buzatu scrie :Paulescu si-a atras nu numai fulgerele cercurilor interesate ori vizate, dar, mai grav, a fost pur si simplu monitorizat in planul lumii stiintifice internationale, fiind eliminat din cursa pentru Premiul Nobel. () Este interesant ca, si dupa 1989, s-a incercat si se incearca, precum si in cazurile Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Emil Cioran, Constantin Noica, inclusiv Mihai Eminescu mentinerea savantului pe aceeasi lista infama si pentru acelasi motiv. Dar totul a fost si este in zadar! Caci reinstalarea lui N.C. Paulescu in centrul atentiei noastre nu a mai putut fi blocata, iar argumentele contrarii, tinand de ridicolul limbaj al intrarii Romaniei in Europa, s-au dovedit facil de demontat si false. In 2004 trebuia sa se dezveleasca o placa comemorativa si un bust la spitalul parisian unde profesorul Paulescu lucrase ntre 18911894. Aparitia in ziarul Le Monde a unui articol in care se arata ca profesorul Paulescu a avut atitudini antisemite au zadarnicit toate aceste eforturi . In articol, se recunoaste totusi ca el a descoperit insulina (sic!). 2. Brevetarea insulinei ca descoperire a lui N. C. Paulescu si acordarea premiului Nobel ar fi adus uriase sume de bani lui si statului roman, pentru ca brevetul trebuia cumparat de o companie producatoare de medicamente. Ca intotdeauna, acuzatiile de antisemitism si negare a holocaustului ascund importante interese materiale si strategice. Brevetul obtinut de cei doi canadieni a fost cedat pentru 1$ Universitatii din Toronto, care a acordat contractul pentru testarea si producerea insulinei companiei Eli Lily&co., o importanta companie farmaceutica avand de-a lungul timpului legaturi cu clanuri precum Rockefeller si Bush (George Bush Sr. a fost intre 19771980 membru in consiliul de administratie al acestei corporatii, dupa ce a fost director al CIA). In 1940, Eli Lilly & Company a realizat sub directivele CIA experimente pentru controlul mintii umane, inclusiv cu arme psihotronice primitive. In prezent, Eli Lily&co. este un important sustinator financiar al lui Bush (a contribuit cu peste 3 mil $ in ultima campanie electorala a acestuia) primind in schimb imunitate totala in fata legii. Acuzatiile aduse societatii nu au fost putine, compania fiind suspectata chiar ca realizeaza experimente ilegale pe oamenii fara adapost. In plus, prin fundatiile Eli Lily este finantata Hadassah, Organizatia Femeilor Sioniste din America, proprietara inclusiv a unei divizii in domeniul medical. Urmarind evolutia de aproape un secol a fabricarii insulinei, vedem cum uriasele sume de bani de care ar fi trebuit sa beneficieze Romania si profesorul Paulescu au ajuns sa finanteze organizatiile evreiesti. Este un caz tipic, dar extrem de moralizator privind situatia economica actuala a Roamniei. Nu este vorba numai de prestigiu ci si de bani! (Miliarde dolari au fost platite de diverse state drept compensatii privind Holocaustul) Restabilirea prestigiului profesorului N. C. Paulescu Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, ncepnd cu anul 1888, obinnd n 1897 titlul de Doctor n Medicin cu teza Recherches sur la structure de la rate (Cercetri asupra structurii splinei). A lucrat n spitalele din Paris, (1891 1894) cu tienne Lancereaux cel mai ilustru clinician si anatomo-patolog al epocii. Ulterior a mai obtinut inca doua titluri de Doctor in stiinte. Desi se bucura de un imens interes in cercurile stiintifice internationale si de sustinere materiala in cercetarile sale, a preferat sa se intoarca in tara, unde a fost numit profesor de fiziologie la Facultatea de Medicina din Bucuresti (1900-1931), calitate in care a desfasurat o ampla activitate stiintifica in fiziologia medicala, metabolismul glicogenului, diabetul, rolul pancreasului in asimilatia nutritiva, coagularea sangelui hepatic, mecanismul mortii subite, anevrismele, etc. Pe baza cercetarilor asupra fiziologiei hipofizei i epifizei, a elaborat o metoda original (1906) de extirpare a hipofizei la caine, pe cale temporala, care ulterior va fi aplicata in chirurgia hipofizei la om. De asemenea, a obtinut rezultate extrem de importante privind structura splinei. Demn de remarcat c deschiderea cursurilor sale la Facultatea de Medicin din Bucuresti s-a facut cu o severa, dar bine documentata, critica a darvinismului. Mai marii timpului s-au simtit clatinati, si nici astazi aceasta absurda teorie a evolutiei omului din maimuta nu a fost desfiintata. S-a cerut chiar, n Parlamentul vremii, inlaturarea lui Paulescu de la catedra de Fiziologie a Facultatii, intrucat nu convenea glasul suu autentic stiintific, ce darama templul scientismului materialist. Timp de 30 de ani a muncit consecvent in cercetarile sale, si, desi nu a beneficiat de dotarile necesare, nimic nu l-a putut opri. In sesiunea din 23 iulie 1921 a Societatii de Biologie, Nicolae Paulescu prezinta in patru comunicari rezultatele cercetarilor sale privind actiunea extractului pancreatic n cazurile de diabet. Brevetul cu titlul Pancreina si procedeul fabricatiei ei din 19 aprilie 1922 si articolul publicat de revista de fiziologie belgiana in august 1921 aveau sa serveasca drept probe in incercarea acestuia de a dovedi ca este adevaratul descoperitor al acestui leac miraculos al secolului al XX-lea. In zadar insa: Premiul Nobel a revenit celor doi eroi

canadieni La fel patise si un alt roman, Nicolae Tesla care, in 1915, a refuzat sa imparta premiul Nobel cu Edison. Si pentru ca a refuzat, nu l-a mai primit niciodata Profesorul Paulescu declara cu amaraciune ()unii m-au devalizat, altii incearca sa-mi inabuse plangerile. Si aceasta se petrece in sanul cinstitei familii a oamenilor de stiinta. Odinioara credeam ca un cercetator poate munci in liniste, caci eram convins ca publicatiile sale il pun la adapost de orice nedreptate. Din nefericire, astazi sunt silit sa marturisesc ca m-am inselat cu desavarsire. A murit neimpacat in 1931, fiind inmormantat in cimitirul Bellu. In 1990 Dr. Nicolae C. Paulescu a fost numit membru post-mortem al Academiei Romane. In 1969, raspunzand campaniei internationale de restabilire a adevarului, initiata de fiziologistul scotian Ian Murray in 1968 (in continuitatea careia se inscriu si eforturile unor specialisti romani, in frunte cu prof. dr. Ioan Pavel), Comitetul Nobel recunoaste meritele si prioritatea lui N.C. Paulescu in descoperirea tratamentului antidiabetic. Profesorul A.W.K. Tiselius (1902-1971), directorul Institutului Nobel, deplange situatia din 1923, dar exclude posibilitatea unei reparatii oficiale. Reparatie oficiala ar fi presupus si importante despagubiri materiale Intr-un articol din 1971, Ian Murray scria Lui Paulescu, distinsul om de stiinta roman, i s-a acordat o recunoastere insuficienta. Cand echipa din Toronto isi incepea cercetarile, profesorul roman reusise deja sa extraga hormonul antidiabetic din pancreas (insulina n.a.) si sa-i demonstreze eficienta in reducerea hiperglicemiei diabetice. Banting si Best sunt considerati a fi primii care au reusit sa izoleze insulina. Ei fost numiti descoperitorii insulinei. Renalizandu-se toate circumstantele, este ironic sa vezi cum Paulescu, cu toata experienta sa, este in pericol de oblivion, in timp ce tanarul si neexperimentatul Banting este prezentat ca si cum ar fi descoperit singur insulina. La fel se pronunta si Roif Luft, presedintele Fundatiei Internationale de Diabet si Director al Comitetului Nobel pentru Fiziologie si Medicina (1971). Orice incercare de distrugere si deconstructie a identitatii unui popor in functie de interesele vremii, se face actionand mai cu seama asupra numelor cu rezonanta, fie trecandu-le sub uitare, fie schimbandu-le reprezentarea. Se produce astfel o dezradacinare, insotita de o labilitate morala, care cu greu mai poate fi combatuta. Este de datoria noastra nu numai de a ne cunoaste marile valori personificate in mari romani, ci si de a le promova in contextul mondial. Nosce te ipsum nu numai ca individ dar si ca popor, ca suflet colectiv! 7.- Avionul Avionul Vuia I (zis Liliacul) pe data 18 martie 1906 Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Cara-Severin, Austro-Ungaria - d. 3 septembrie 1950, Bucureti, Romnia) a fost un inventator romn, pionier al aviaiei mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fr catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu dect aerul. Pe 18 martie 1906 la Montesson, lng Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dat. Dup o acceleraie pe o distan de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o nlime de aproape un metru, pe o distan de 12 m, dup care elicele s-au oprit i avionul a aterizat. Multe ziare din Frana, Statele Unite i Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu dect aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie i aterizare. De atunci a fost scoas n eviden i propagat ideea c Vuia a reuit cu aparatul su s decoleze de pe o suprafa plat, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fr "ajutor extern" (pant, cale ferat, catapult, etc.). Totui, au fost i mai exist multe contradicii i dezbatere asupra definiiei de primul aeroplan. n continuare va mai breveta i construi diferite invenii, spre exemplu un generator de abur n 1925, sau dou elicoptere ntre 1918 i 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din via la Bucureti, fiind nhumat n cimitirul Bellu. Carte potal cu Vuia i avionul su Fraii Orville i Wilbur La 17 decembrie 1903, Orville Wright reuete s zboare timp de 12 secunde, pe o distan de 37 de metri, cu o vitez de 10,8 km/h. Wilbur, la rndul su, reuete s zboare n aceeai zi, de data aceasta timp de 59 de secunde, 260 de metri cu o vitez de 19 km/h. Deosebirea const, fundamental, n faptul c ei nu au putut decola dect prin metoda de lansare de tip "slingshot" (pratie). Motorul lor era prea slab pentru decolarea prin fora motorului avionului, n timp ce Vuia i-a construit/inventat propriul motor, special acestui scop.

Orville Wright

Wilbur Wright

Fraii Wright i avionul Kitty Hawk