Sunteți pe pagina 1din 34

TEMA PROIECT

Amenajarea complexa antierozionala a perimetrului in suprafata de 274.5 ha, situate in bazinul hidrografic MURES pe raza localitatii Targul Mures , judetul MURES. Obiectivele proiectului: General: Stabilirea ansamblului de masuri si lucrari antierozionale in vederea reducerii pierderilor de volum in limitele admisibile Specifice: a) Amenajarea antierozionala a versantilor (combaterea eroziunii de suprafata) ; b)amenajarea ravenelor (combaterea eroziunii in adancime). Beneficiarul proiectului : Consiliul local al Primariei Targu Mures Asociatia Agricola localitatea Targu Mures, judet Mures Sursa de finantare: Fonduri structurale (EU) FEADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Fondul de Mediu Perioada de implementare: 2011-2013. Proiectul va fi realizat in faza de PT + DDE. Proiectant : Ing. Rotaru Elena Daniela

CUPRINS

A. PIESE SCRISE: CAPITOLUL I DATE GENERALE: 1. Denumirea obiectivului de investitie, proiectant, beneficiar si sursa de finantare. 2. Amplasament. 3. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii proiectului.

CAPITOLUL II MEMORIU DESCRIPTIV: 1. Studiul reliefului. 2. Studiul climatic. 3. Studiul pedologic. 4. Studiul geologic. 5. Studiul hidrologic si hidrogeologic. 6. Studiul vegetatie. 7. Studiul eroziunii solului.

CAPITOLUL III MEMORIU JUSTIFICATIV: 1. Situatia folosintelor inainte si dupa amenajare, balanta restructurarii folosintelor. 2. Schema generala de amenajare antierozionala: a. Regularizarea scurgerilor pe versanti. b. Organizarea antierozionala a teritoriului. c. Masuri si lucrari antierozionale specifice fiecarei folosinte.

3.Amenajarea formatiunilor de eroziune in adancime: Masuri si lucrari pentru prevenirea si combaterea eroziunii in adancime pe cele trei directii: lungime, latime si adancime. CAPITOLUL IV MEMORIU TEHNICO-ECONOMIC: 1.Eficienta tehnica a masurilor si lucrarilor proiectate. 2.Estimarea investitiei si indicatorii economici.

B. PIESE DESENATE: 1.Plan de situatie cu folosintele actuale( Sc. 1:5000). 2.Plan de situatie cu propuneri de lucrari antierozionale( Sc 1:5000). 3.Profilul longitudinal sinoptic prin formatiunea de eroziune in adancime.

CAPITOLUL I
1. Denumirea obiectivului de investitie, proiectant, beneficiar si sursa de finantare.
Amenajarea antierozionala a suprafetei de 274.5 ha, proiectat de Ing.Rotaru Elena Daniela, beneficiarul lucrarii este Primaria orasului Targu Mures, judetul Mures, sursa de finanatare prin proiect FEADR , Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Fondul de Mediu.

2. Amplasament. Judet: Mures Nume: Targu Mures Tip: Oras Provincie: Ardeal Zona relief: Deal Suprafata: 4.930 ha Locuitori: 149.577 Tara: Romania B.H. : MURES Tip genetic de sol: preluvosoluri roscate (soluri brun-roscate) COD RP Asezare geografica : Municipiul Targu-Mures este situat in partea centrala a podisului Transilvaniei, pe ambele maluri ale cursului superior al raului Mures, la 4632 latitudine nordica si la 2452 longitudine estica, la o altitudine medie de 320 m fa de nivelul marii. Ridicat initial pe terasa inferioara de pe stanga raului Mures, orasul s-a dezvoltat de-a lungul timpului ocupand si povarnisurile si dealurile din apropiere. In prezent orasul se intinde de o parte si de alta a cursului raului Murea si pe dealul Cornesti i dealul Nirajului. Situat n centrul Transilvaniei si al Romniei, la confluenta
mai multor drumuri nationale si europene, municipiul Trgu-Mures reprezinta un nod feroviar, rutier si aerian. Reteaua de transport asigura legaturi multiple datorita drumului E60 ce leaga Europa de Vest de cea de Est. Teritoriul judetului se constituie ntr-o depresiune intracarpatica ce coboara usor n trepte, de pe piscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul Cmpiei Transilvaniei (280 m).

Suprafata totala a orasului este de 66,96 km si are 203,1 km retea de transporturi auto, 175 km strazi, 236 km retea canalizare publica, 225 km retea apa potabila si 197 km retea de gaze naturale. Fondul funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha in intravilan, iar 2.240 ha in extravilandin.

Zona agricola: Suprafata agricola a judetului Mures este de 409.750 ha, fiind utilizata ca teren arabil n proportie de 54,4% (222.730 ha). Restul reprezinta pasuni - 27,5% (112.872 ha), fnete - 15,4% (63.144 ha), vii si pepiniere viticole - 1,2% (4.742 ha), livezi si pepiniere pomicole - 1,5% (6.262 ha). Productia vegetala se bazeaza pe cultivarea cerealelor - gru, porumb, secara - si a plantelor tehnice - sfecla de zahar, in, cnepa, tutun si hamei.

3. Fundamentarea necesitatii si oportunitatii proiectului. Rolul lucrarilor de Imbunatatiri Funciare in dezvoltarea durabila a agriculturii. Datorita diversitatii conditiilor de relief, clima, sol si hidrogeologie, pe aproximativ 2/3 din suprafata agricola se manifesta actiunea separata sau cumulata a secetei, a excesului de umiditate si a eroziunii solului. Aceste fenomene provoaca aproape an de an pagube din ce in ce mai mari agriculturii, contribuind la scaderea nivelului de trai din Romania. Inlaturarea efectelor negative ale secetei, excesului de umiditate si eroziunii solului, constituie obiectivele generale ale lucrarilor de imbunatatiri funciare. Aplicarea masurilor de combatere a eroziunii solului, asigura obtinerea unor productii mari si stabile in conditii de protectie a mediului inconjurator. Aceste lucrari de Imbunatatiri Funciare (C.E.S) au un rol extrem de important in intensificarea agriculturii, nu numai datorita implicatiilor directe, ci si datorita potentierii implicite a altor factori de productie cum sunt fertilizarea si folosirea de soiuri si hibrizi cu productivitate ridicata. 2.Scurta prezentare a cadrului natural al zonei LUCRARI ANTIEROZIONALE o Lucrari agrotehnice antierozionale - se pot aplica in bazinul de receptie al torentului si depind de cerintele fiecarei folosinte, iar cele mai importante sunt: o Lucrari de mobilizare a solului - sunt reprezentate prin lucrari de aratura, de desfundare, subsolajul, prasitul, raritatul, biloanele, copcile, trasarea brazdelor pe pasuni etc. o Lucrari de marire a fertilitatii solului - se asigura prin folosirea si aplicarea de ingrasaminte organice si chimice. o Aplicarea diferitelor sisteme de cultura n scop antierozional - se pot aplica la culturile agricole, sub forma de: cultura in fasii, cultura cu benzi inierbate, culturi intercalate cu plantele prasitoare. o Lucrari de ameliorare a pasunilor - pentru ameliorarea pajistilor, este nevoie sa se foloseasca plantele ierboase corespunzatoare conditiilor ecologice, sa se amelioreze si sa se mentina covorul vegetal, prin aplicarea masurilor agrotehnice de suprafata sau radicale, dupa caz. o Lucrari silvice antierozionale - pe terenurile distruse de eroziune, cu ogase, rpe, ravene, precum si cele cu nisipuri, plantatiile silvice constituie, nu numai un mijloc de stavilire a

eroziunii de lunga durata, un mijloc de ameliorare al terenurilor, dar si singura forma de folosinta economica, pe suprafete de teren dezgolite. o Impaduriri masive - sunt recomandate pe teritoriul agricol, n acele locuri unde terenul prezinta pante foarte mari, neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola, cu eroziune de suprafata excesiva, cu formatiuni ale eroziunii n adancime foarte frecvente, pe terenuri alunecatoare foarte framntate sau pe nisipuri mobile. o Perdele de protectie - sunt folosite n agricultura sub forma de plantatii in fasii lungi, care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului, regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vantului; o Benzile de arbusti - aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse din specii de talie mica, care nu dauneaza prin umbrire, pot fi aplicate cu succes n plantatiile de pomi si vita de vie. Pe langa faptul ca protejeaza bine solul, ele joaca si un rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza in acelasi timp si scurgerea apelor de pe versanti. Ca si benzile din ierburi perene, ele se comporta ca niste benzi tampon. La plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a drumurilor de exploatare. Contribuie n mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti. o Lucrari de amenajare hidrotehnica antierozionala. Lucrarile hidrotehnice si anume: canale de coasta, valurile de pamant, terasele au rolul de a dirija n mod rational scurgerea apei de pe versanti, micsornd viteza de scurgere, pana sub limita vitezei de erodare a terenului si evacueaza apele pe caile dorite, de a retine total sau partial, dupa cum este cazul, apele de scurgere, contribuind astfel la ridicarea umiditatii n solurile uscate de pe versantii Inclinati - pe scurt - de a atenua n mod direct influenta pantei n dezvoltarea proceselor de eroziune. o Terasele - se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %), pe care urmeaza sa se planteze vita de vie si pomi, iar n unele cazuri chiar specii silvice de valoare in apropierea centrelor populate, iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru imbunatatirea conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare n trepte sau terase propriu-zise; o Consolidarea debuseelor - se poate face numai cu anumite ierburi. Inainte de nsamntare se ingrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat, n amestec cu ngrasaminte chimice. Se mai poate mbunatati aceasta cosolidare prin, traverse din brazde de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 - 7 metri, sau chiar din beton, ngropate la nivelul terenului. o Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii n adncime - se refera la ravene si se refera la consolidarea vrfului ravenelor prin: plane nclinate, trepte s console. Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. Conventional, sunt denumite praguri cnd au naltimea de pna la 1,5 metri, iar baraje, cnd sunt mai inalte. Au rolul de a provoca depuneri n spatele lor si de da fundului un profil longitudinal n trepte, cu panta ntre lucrari egala cu cea de proiectare. Prin depunerile formate n spatele acestor lucrari transversale se ridica cota fundului si deci, sunt consolidate att fundul ct si malurile, care nu se vor mai surpa, avand sprijinul de baza n aceste depuneri.

Profilul n trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica dect panta fundului pe care o avea canalul de scurgere pana la executarea lucrarilor. Lucrarile transversale pe torenti por fi executate din lemn, lemn cu piatra, zidarie din piatra si din beton armat.

CAPITOLUL II
1. Studiul reliefului. Zona de studiu face parte din depresiunea Transilvaniei.Aceasta este o unitate morfologica cu inaltimi reduse, de maxim 850 m in flancul de est de 506 m in flancul de vest. Valea Muresului, la iesirea din depresiunea Transilvaniei, la Alba Iulia, are o cota de 200 m, iar Valea Somesului, la trecerea prin Muntii Preluca si Mezes are cota 185 m. Cu exceptia sectorului de N-V (Muntii Mezes) si din partea de V a Muntilor Lapus, unde colinele abia trec de 600 m, in rest rama depresiunii este formata din lanturi muntoase care depasesc, in general, inaltimea de 1.500 m. In Depresiunea Transilvaniei se contureaza cateva unitati geomorfologice de la N spre S astfel : a. In partile de N-V si N se gaseste versantul sudic a ceea ce geografii numesc Platforma someseana (platforma Cluj-Lapus), care cuprinde cristalinul Muntiilor Mezes si Preluca si sedimentarul paleogen dezvoltat la V si E de Somes , in Dealul Clujului 500-600 m , respectiv in Dealul Lapusului 975 m- Vf. Breaza. b. Intre Somesul Mare la N-E, Somesul Mic la S-V si Valea Muresului la S se intinde asa numita Campie a Transilvaniei, formata din depozite de varsta pliocena. c. La S de Mures se intinde Podisul Tarnavelor, cu inaltimi care in partea de E spre contactul cu zona eruptiva Harghita , urca pana la 800-900 m si coboara treptat spre V unde ajung sub 500 m. Culmile dealurilor sunt orientate in general E-V si se prezinta deseori netezite si acoperite de paduri. Raurile principale ale Depresiunii Transilvaniei au cursurile in general de la E N-E spre V S-V separand , intre ele culmile alungite in aceasta directie. Principalul curs de apa este Muresul, care taie Depresiunea Transilvaniei prin zona ei centrala , intre Deda si Alba Iulia. Afluentii mai importanti , pe stanga Muresului, sunt Tarnava mare si Tarnava Mica. Ambele izvoresc din masivul eruptiv nou Harghita . Tarnava Mare intra in formatiuniele sarmato-pliocene ale Depresiunii Transilvaniei, la est de Odorhei, trecand apoi pe la Sighisoara Medias si Blaj. Imediat la V de Blaj se uneste cu Tarnava Mica. Alt afluent pe stanga al Muresului este Niraju , care izvoreste la nord de Tarnava Mica , din eruptivul Gurghiului, intra in depresiunea Transilvaniei la Eremitul si se varsa in Mures la circa 10 Km S-V de Targu-Mures. Partea de N-V a Depresiunii Transilvaniei , asa numita Platforma Somesana se gaseste din punct de vedere hidrografic in bazinul Somesului Mare. Acesta izvoreste din Cristalinul masivului

Rodna. Aici primeste pe stanga Sieul unit la 15 Km in amonte cu bistrita de Bargau. La Dej se uneste cu Somesul Mic, care izvoreste dinspre S-V, din muntii Apuseni. Somesul Mare, care are pana la confluenta cu Somesul Mic un curs in directia E-N-E S-S-V se indreapta de aici in colo inspre N-V facand apoi un cot mare spre S. In acest cot , de la Jibou, Somesul primeste pe stanga , doua cursuri de apa paralele Almasul mai la E si apoi Agrisul spre V. In sudul Depresiunii Transilvaniei curge raul Olt. Acesta intra in depresiunea citata dupa ce a trecut prin zona carpatica a Persanilor, in defileul de la Racos. La Avrig iese din Bazinul Fagarasului strabatand formatiunile miocene ale Depresiunii Transilvaniei , pana la Porcesti, unde , se angajeaza in defileul de la Turnu Rosu. Formele principale de relief (macro-mezorelief) Simbol Cod Denumire M 10 Munte D 20 Deal, podis si piedmont fragmentat C 30 Campie (inclusive terasa), podis si piedmont nefragmentat sau slab fragmentat T 40 Terasa in afara campiei L 50 Lunca, campie de divagare, delta, campie litorala Caracteristicile principalelor categorii de relief Simbol Denumire Caracteristici Panta predominant,% L Relief de <1 lunca(ses alluvial) S Relief de ses <2(3)

Densitatea de fragmentare Extreme de slaba

Foarte slaba

Relief ondulat

2(3)-5(8)

Slaba

Relief slab accidentat

5(8)-12(18)

Moderata

Relief moderat

12(18)-20(30)

Puternica

Corelarea cu principalele Energia de forme de relief relief,m <10 Lunca, campie de divagare, delta, campie litorala 10- 50 frecv. Campie(inclusive 10-25 local terasa), podis si 50-80 piedmont, nefragmentate sau foarte slab fragmentate 50-150 Campie(inclusive terasa), podis si piedmont, slab fragmentate 150-300 Deal , podis si piedmont, moderat fragmentate 300-500 Deal, podis si piedmont,

accidentat O Relief puternic accidentat 20(30) Foarte puternica >500

puternic fragmentate Munte

2. Studiul climatic. Clima judetului Mures este continental - moderata cu diferentieri n zona de deal si padure, si n cea de munte. Flora si fauna, caracteristice podisului Transilvaniei, sunt ocrotite n numeroase rezervatii: Padurea seculara de stejari de pe terenurile mlastinose de la Mociar; Bujorul Romnesc din Valea Botei Mari de la Zau de Cmpie; Poiana de Narcise si Parcul Dendrologic din Gurghiu. Muntele de Sare de la Sovata si stncile spectaculoase din defileul Vaii Muresului vin sa ntregeasca frumusetea salbateca a peisajului.Temperaturile sunt cuprinse intre -32,8 C i +39 C.

Temperatura medie a aerului (media lunar i anual)* Perioada 19012000 2005 Ian -4,0 -2,5 Feb -1,8 -5,3 Mar 4,0 1,6 Apr 9,7 9,8 Mai Iun Iul Aug Sep Oct 9,2 9,3 Nov 3,7 2,6 Dec -1,3 -0,5 Anual 8,7 8,6

14,8 17,7 15,8 17,6

19,4 18,8 14,6 20,0 19,2 15,7

Maxima i minima absolut lunar n perioada 1901-2000 Anul Maxima Anul Minima 1936 14,0 1963[4] -32,8 1994 19,0 1929 32,0 1975 27,0 1932 27,3 1934 1950 1963 1936 1946 1946 1952 1926 26,5 1989 19,6 1960 18,3 1927 25,9

32,5 34,4 35,3 1929 -7,5 1976 -1,6 1928 0,3

39,0 38,5 38,2 31,5 1996 4,6 1958 2,7 1970 -3,3 1988 -8,4

*Anuarul statistic al Romniei 2006

3. Studiul pedologic. In zonele muntoase sunt cele mai rspndite solurile monate brune i cele brune-glbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar i cele podzolice feriiluviuale. n prile nalte ale munilor apar i solurile scheletice; pe versani solurile predominante sunt cele tinere de grohotiuri. Solurile de pajiti alpin se ntlnesc n deosebi n zona craterului mare al Pietrosului din Munii Climani.

n zona de contact dintre partea muntoas i subcarpai pot fi ntlnite soluri scheletice i soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate. n zona de deal i podi cele mai frecvente soluri sunt cele: silvestre, brune nchise de pdure, argiloiluviale, podzolice argiloiluviale pseudogleizate, brune de pdure cernoziomice. n Cmpia Transilvaniei predomin solurile silvestre brune i cernoziomurile levigate, solurile negre de fnea, blane de coast i cele erodate, cernoziomurile levigate freatic, precum i cele humicogleice. n partea de vest a acestei cmpii sunt rspndite solurile cernoziom carbonatic, iar n partea de est cele brun nchise de pdure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urm favoriznd dezvoltarea vegetaiei forestiere. Pe arii mai restrnse n special n vi pot fi ntlnite lcoviti i srturi, pe terase soluri aluviale care favorizeaz culturile de cereale, iar n lunci soluri hidromorfe i solurile de mlatin.

Particularitati fizico-geografice Relieful variat, lipsit de campii propriu-zise, cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti precum si din Depresiunea Colinara a Transilvaniei, conferiindu-i Regiunii Centru individualitate si originalitate geografica. Personalitatea geografica Muntiilor Apuseni este definita de o serie de trasaturi de ansamblu, dar si de detaliu: diveristate geologica, fragmentare tectonica accentuata ce a trasformat aceasta unitate montana intr-o asociere de hosrturi si grabene, lipsa de spectaculozitate a relefului glaciar este compensata de extensiunea considerabila a calcarelor si dolomitelor calcaroase, diversitatea resurselor subsolului, unele exploatate fara intrerupere inca din antichitate, explicand printre altele vechea si intensa umnaizare a acestor munti. Formarea si dezvoltarea spatiala a Depresiunii Colinare a Transilvaniei s-au repercutat in configuratia generala a Carpatilor Romanesti. Influentele sale tectonice, morfologice, de peisaj si de habitat, transmise spatiilor muntoase invecinate si chiar altor unitati geografice mai indepartate, au fost echilibrate prin relatii complementare extrem de complexe, vadite in sistemul geografic al Depresiunii Transilvaniei. Fragmentarea tectonica, alaturi de cea subaeriana, a facilitat aparitia unor porti in intregul lant carpatic. Aceste legaturi permanente se reflecta in functionalitatea sa complexa prin : pemanenta patrundere a maselor de aer vestic mai calde si mai umede, statornicia conditilor ecologice favorabile dezvoltarii padurilor de cvercinee si a fagetelor, varietatea posibilitatilor de legaturi rutiere si feroviare, permitand o integrare armonioasa a intregului potential economic si social a lumii din interiorul arcului carpatic in sistemul national. Discontinuitatea relativa de pesiaj, care este data de prezenta culoarelor de vale, a depresiunilor marginale si de manifestarea proceselor catabatice, de la periferia estica a Muntilor Apuseni constituie o caracteristica a Depresiunii Transilvaniei. Deosebit de semnificativa pentru aceasta depresiune este existenta numeroaselor lacuri sarate situate in relieful salifer(naturale si antropice) si intre valurile de alunecare, precum si iazurile amenajate in scopuri agropiscicole pe raurile din Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Pe masura puneii in valoare a resurselor naturale si dezvoltarii social-economice, populatia din Depresiunea Transilvaniei a inregistrat o evolutie numerica continua, dar neuniforma. Carpatii Meridionali reprezinta cea mai masiva, tipica si spectaculoasa regiune montana a tarii, avand unele similitudini cu Alpii. Parte distincta a Carpatilor Meridionali, Muntii Fagaras, cei mai spectaculosi si inalti munti ai Romaniei se afla pe teritoriul Regiunii Centru, inspirandu-l pe geograful francez Emmanuel de Martonne sa-i denumeasca si Alpii Transilvaniei. Unitatile montane ce se afla in aceasta regiune se individualizeaze prin forme deosebite ale reliefului glaciar si rezidual. Carpatii Orientali ce se intind in Regiunea Centru sunt reprezentati in special de muntii vulcanici ce dau o nota dinstincta in peisajul geografic al regiunii atat din punct de vedere al cadrului natural cat si ecomomic. Un rol deosebit il are si Depresiunea Brasovului care marginita de munti josi (Muntii Vrancei, Intorsurii, Piatra Mare, Postavaru, Persani, Baraolt, Bodoc, Nemira) este larg deschisa spre toate directiile; spre nord-est, prin pasul Oitus spre Moldova, spre est se face legatura cu Tara Buzaului (sosea si tunel feroviar Teliu); spre sud-est, prin pasul Bratocea prin Valea Teleajenului; spre sud, prin pasul Predeal si Valea Prahovei, cu sudul tarii; spre sudvest, prin Culoarul Bran-Rucar cu Depresiunea Campulung; spre nord prin Pasul Tusnad se face

legatura cu zona depresionara Ciuc-Giurgeu. Depresiunea Brasovului are aspectul unei campii, fiind foarte neteda si supusa unor inundatii pana in vremuri istorice recente. 4. Studiul geologic. STRATIGRAFIA REGIUNII In seria depozitelor care alcatuiesc Depresiunea Transilvaniei propriu-zisa au fost separate urmatoarele cicluri de sedimentare: -ciclul cretacic superior, -ciclul paleogen, -ciclul burdigalian-helvetian, -ciclul tortonian-buglovian-sarmatian, -ciclul pliocen, -cuaternarul 5. Studiul hidrologic si hidrogeologic Rul Mures strabate judetul pe o lungime de 180 km, si fragmentat de afluentii sai: Trnava Mica, Trnava Mare, Gurghiul si Nirajul. n zona vestica, se ntinde o salba de lacuri si iazuri Taureni, Saulia, Faragau, amenajate pentru piscicultura si agrement. n Statiunea Balneoclimaterica Sovata se gaseste Lacul Ursu, considerat drept cel mai reprezentativ lac heliotermic din Europa. 6. Studiul vegetatie. Datorit factorilor fizico-geografici vegetaia este difereniat n funcie de zonarea altitudinal. Din perspectiva aspectelor floristice judeul Mure poate fi ncadrat n provincia dacic, partea montan din nord-est face parte din inutul Carpailor Orientali, iar zona de deal din inutul Bazinului Transilvaniei. Vegetaia etajului alpin este format din pajiti primare, ierburi (graminee alpine) i tufriuri pitice n subetajul superior. n subetajul inferior (altitudini de sub 2000 m) vegetaia este format din pajiti primare i secundare nsoite de pruc (Festuca supina), poic (Nardus stricta), iarba stncilor (Agrostis rupestis), jneapn (Pinus montana), ienupr (Juniperus sibirica) i anin verde (Alnus viridis). n etajul montan (ntre 800-1600 m) vegetaia este format din: molidiuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lari (Larix decidua). afiniuri, zmeuriuri, etc. Vegetaia etajului de deal i podi este grupat n 2 subetaje: subetajul gorunetelor i subetajul stejretelor.

Din prima categorie pot fi enumerate urmtoarele: gorun (Quercus petraea), cer (Quercus cerris), grni (Quercus fraineto), carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuti precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sngerul (Cornus sanquinea), lemnul cinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), mceul (Rosa canina). Din subetajul stejretelor pot fi menionate: stejarul (Quercus robur), teiul, ararul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiti sub forma fneelor i puni naturale. Vegetaia etajului de step antropogen cuprinde vegetaii din vestul Cmpiei Transilvaniei din care merit amintite: bujorul romnesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetaia intrazonal constituit din pduri de lunc, fnee de lunc, stuf, papur, etc.

7. Studiul eroziunii solului. Zona afectata de eroziune foarte puternica ( 25-35). Determinarea pierderilor de sol provocate de eroziunea de suprafata ca medie multianuala. Calculul se realizeaza tabelar aplicand un model de calcul determinist pe fiecare suprafata omogena de relief (SOR) Pentru completarea tabelului este necesara , mai intai, delimitarea suprafetelor omogene de relief(s.o.r.). Suprafetele omogene de relief reprezinta unitati de suprafata care au valori constant pentru panta terenului, lungimea liniei de scurgere si aceeasi expozitie a versantului.Deci, pe planul de situatie, se delimiteaza unitati care prezinta urmatoarele caracteristici: - Au o panta constanta (apreciata in prima faza pe baza distantei aproximativ uniforme dintre curbele de nivel) - Au o singura expozitie astfel, firele de vale si cumpenele inguste sunt limite de suprafete omogene de relief, cumpenele late se cuprind intr-o suprafata omogena, chiar daca expozitiile nu sunt strict aceleasi. Forma suprafetelor omogene trebuie sa fie cat mai regulate.Lungimea lor, masurata pe directia generala a curbelor de nivel, poate sa fie oricat de mare, latimea lor respective Li.c.m.m.p (lungimea liniei de cea mai mare panta), sau lungimea liniei de scurgere a apelor,masurata perpendicular pe directia curbelor de nivel, intre limitele suprafetelor omogene de relief, nu poatesa fie mai mare de 400m (numai exceptional pana la 500 m).

Dupa delimitarea s.o.r. se face numerotarea acestora, separate pe fiecare versant in parte,cu cifre arabe de la 1 la n. Pentru fiecare suprafata omogena de refief astfel delimitate se determina urmatoarele caracteristici: - Lungimea liniei de cea mai mare panta , Li.c.m.m.p , in m : - Panta medie, I, in (%); - Suprafata , in ha, (supr). In cazul suprafetelor omogene de relief care nu prezinta panta si lungimea liniei de cea mai mare panta constant pe intreaga suprafata, se realizeaza 2 sau 3 determinari pentru panta si respective pentru Li.c.m.m.p , urmand ca in table sa se treaca valorile medii determinarilor(medii aritmetice). Referitor la lungimea liniei de cea mai mare panta (lungimea liniei de scurgere), aceasta se masoara pe planul de situatie cu ajutorul curbimetrului, a lantisorului, sau in ultima instanta cu rigla, in cm, dupa care, in functie de scara planului, se transforma in distant redusa la orizont, corespunzatoare la teren , in m. Referitor la panta suprafetelor omogene de relief, aceasta se calculeaza cu relatia: , in care : i panta medie a versantului (s.o.r. in situatia de fata), in %; - diferenta de nivel dintre cota maxima si cota minima, in limitele s.o.r., in m; D(Li.c.m.m.p) distant redusa la orizont dintre limita superioara si respective inferioara a s.o.r., in m. Metode de calcul: 1) Metodacaroiajului; 2) Prin planimetrare, utilizand planimetrul polar (mecanic) sau planimetrul electronic, model SOKKISA sau altele; 3) Cu ajutorul calculatorului, pe planuri de situatie scanate, utilizand programele ACAD, COREL-DRAW, ARCVIEW, etc.

Caracteristicile suprafetelor omogene de relief(s.o.r) din b.h. MURES Folosinta Nr.Ord. L i Suprafata (m) (%) (ha) 3 435 19.54 42 5 340 19.11 20.5 Arabil 4 320 1.56 20 5 285 14.73 10.5 TOTAL 93 1 325 17.53 8.5 2 350 17.14 30 11 360 15.27 9

Livada

7 10 9 8 12 13 14

Pasune Padure TOTAL

360 185 165 390 TOTAL 275 115 Total 490

20.27 21.62 18.18 15.38 27.27 24.34 19.38

20 2.5 2 10 82 12.5 30 57 274.5

a) Suprafata 1 L=6,5 cm x 50=325m % S1=S1a+S1b S1a=(5.3+4.3)*2.5/2=12 cm2 S1b=(4.3+4.4)*5.1/2=22.18 cm2 22 cm2 S1=12+22=34 cm2 *0.25ha=8.5 ha b) Suprafata 2 L=7,0 cm x 50=350m % S2=16.3*7.4=120.62 cm *0.25ha=30.15 ha30ha
2

c) Suprafata 3 L=8.7 cm x 50=435m % S3=20.3*8.3=168.49 cm *0.25ha=42.12 ha42 ha


2

d) Suprafata 4 L=6,4 cm x 50=320m % S4=S4a+S4b S4a=8.2*5.6=45.92 cm2 S4b=(10.1*6.9)/2=34.84 cm2 S4=80.76 cm2 *0.25ha=20.19 ha20ha e) Suprafata 5 L=6,8 cm x 50=340m

% S5=(15.6+10.1)*6.5/2=83.52 cm2 *0.25ha=20.88 ha20.5 ha f) Suprafata 6 L=5.7 cm x 50=285m % S6=(10.2*8.4)/2=42.84 cm *0.25ha=10.71 ha10.5ha
2

g) Suprafata 7 L=7.2 cm x 50=360m % S7=(14.2+9.4)*7/2=82.6 cm2 *0.25ha=20.65ha 20ha h) Suprafata 8 L=7.8 cm x 50=390m % S8=(7.6+2.9)*7.5/2=39.37 cm2 *0.25ha=9.84 ha10ha i) Suprafata 9 L=3.3 cm x 50=165m % S9=(8+5.1)*105/2=9.82 cm *0.25ha=2.45 ha2.5ha
2

j) Suprafata 10 L=3.7 cm x 50=185m % S10=(7.9*2.8)/2=11.06 cm *0.25ha=2.76 ha2.5ha


2

k) Suprafata 11 L=7.2 cm x 50=360m % S11=S11a+S11b S11a=(5.8+3.3)*4.8/2=21.84 cm2 S11b=(3.3+5.1)*3.8/2=15.96 cm2

S11=21.84+15.96=37.8 cm2 *0.25ha=9.45 ha9ha l) Suprafata 12 PASUNE L=2.3 cm x 50=115m % S12=(8+2)*10/2=50 cm *0.25ha=12.5 ha
2

m) Suprafata 13 PASUNE L=5,5 cm x 50=275m % S13=(17+9.6)*9/2=119.7 cm2 *0.25ha=29.92 ha30ha n) Suprafata 14 PADURE L=9.8 cm x 50=490 % S14=11.8*19.4=228.9 cm *0.25ha=57.23 ha57ha
2

SOLUL: Din studiu trebuie sa rezulte principalele insusiri ale solului care influenteaza direct si indirect intensitatea proceselor de eroziune. Cunoasterea acestor proprietati ale solului da posibilitatea sa se stabileasca schema de amenajare complexa antierozionala, necesara pentru aducerea pierderilor de sol in limitele admisibile. Tipul genetic de sol : Preluvosoluri roscate (soluri brun-roscate) Textura solului: mediu Gradele de eroziune: moderata Valoarea factorului S: 0.9 Surse de informatie: Intr-un proiect intocmit de un colectiv abilitat sa proiecteze lucrari de C.E.S., datele se solicita de la oficiul de Studii pentru Pedologie si Agrochimie (O.S.P.A.), de la nivelul fiecarui judet. Datele mai pot fi obtinute, prin respectarea metodologiei I.C.P.A. de catre colectivele specializate de studii. In prezentul indrumator didactic, recomandam folosirea urmatoarelor surse bibliografice : - Pentru tipul genetic de sol harta solurilor din Romania din manualele de pedologie; - Pentru textura solului Atlasul climatologic al Romaniei sau manual de pedologie; - Pentru gradele de eroziune Harta eroziunii solurilor, 1976, scara 1:500000;

Pentru valoarea factorului S- Metodologia I.C.P.A., pentru determinarea indicatorului 186, prezentata in continuare , sau Harta erodabilitatii solurilor, 1993, scara 1:500000. Metoda de estimare a coeficientului de erodabilitate s-a bazat pe indicatorul 186 din cadrul Metodologiei elaborarii studiilor pedologice, elaborate de I.C.P.A. Bucuresti, in anul 1987. Indicatorul 186 stabileste clasele de erodabilitate in functie de tipul genetic de sol, gradul de eroziune si textura solului. -

Se realizeaza o descriere a orizonturilor caracteristice pe profilul de sol prezentin perimetrul luat in studiu. Se obtin valori pentru caracterizarea hidrofizica si chimica a unitatilor se sol ( rezerva de humus, continutul de azot hidrolizabil, fosfos, potasiu, carbonat de calciu, continutul de argila, greutatea volumetrica, etc) Pentru textura si gradele de eroziune, cu suprafetele aferente, precum si pentru valoarea factorului S, se intocmeste tabelul:

Repartizarea suprafetei b.h. MURES pe clase textural si grade de eroziune Tipul genetic Clasa texturala Gradul de Suprafata de sol eroziune (ha) (% din b.h.) Preluvosoluri L Moderat 274.5 roscate VEGETATIA:

Factorul S 0.9

In cadrul formei de degradare a terenurilor in panta prin eroziun ea de suprafata, vegetatia prezinta interes deoarece prin prezenta ei contribuie la reducerea intensitatii acestui proces natural.Pentru valoarea C se vor folosi datele din tabel:
nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Cultura Porumb monocultura Porumb prin rotati Cartofi si sfecla Mazare si fasole Cereale paioase de primavara Cereale paioase de toamna Ierburi perene in primul an Ierburi perene dupa al doilea an Pasuni bine incheiate Pasuri slab degradate Pasuni moderat degradate Pasuni puternic degradate Terenuri neproductive fara vegetatie Plantatii viticole Plantatii pomicole incheiate Padure Fanete naturale bine incheiate Valoarea factotului C 1.0 0.8 0.6 0.3 0.2 0.14 0.06 0.014 0.001 0.2 0.3 0.8 1.2 0.7 0.5 0.005 0.001 Observatii

In plantatii tinere sub 3 ani, C=0.8 In plantatii tinere sub 3 ani, C=0.3

IMPACTUL ANTROPIC: Acest studiu este necesar pentru a prelua informatiile privind executia si comportarea in timp a lucrarilor antierozionale existente in perimetrusi/sau pentru a decide asupra utilitatii unorlucrari noi.Influenta antierozionala se va lua in calcul prin coeficientul Cs, din tabelul urmator:

Grupa de panta(%)

0-5 5.1-10 10.1-15 15.1-20 20.1-35 >25

Valoarea factorului Cs pentru: Culturi pe curbele de Culturi in fasii sau nivel cu benzi inierbate 0.5 0.6 0.3 0.7 0.35 0.8 0.40 0.9 0.45 0.95 0.50

Terase, canale, valuri de pamant

Culturi pe linia de cea mai mare panta

0.15

1.0

INDICATORI DE ESTIMARE A EFECTELOR EROZIUNII DE SUPRAFATA Determinarea pierderilor de sol provocate de eroziunea de suprafata, in cadrul perimetrului luat in amenajare sunt ca medii multianuale. Pierderile de sol se determina utilizand modelul matematic determinist ROMSEN- M. Motoc 1978( Romanian Soil Erosion Model). Determinarea pierderilor de sol prin eroziune n suprafata s-a realizat cu ecuatia universala a eroziunii solului USLE (Universal Soil Loss Ecuation), care in conditiile tarii noastre se aplica sub forma: E = Ka Lm in S C Cs unde:

E (t / haan) este pierderea anuala de sol prin eroziunea in suprafata; Ka (t / haan) erozivitatea zonala; pierderi de sol pe zone de agresivitate pluviala; Lm (m) lungimea in sensul scurgerii (pantei); in (%) panta medie a terenului in lungul scurgerii; S erodabilitatea solului (functie de tipul de sol); C factor de influenta a folosintelor, culturilor si lucrarilor solului; Cs factor de influenta a masurilor de conservare a solului existente.

Determinarea pierderilor de sol datorate eroziunii de suprafata: folos Nr. SOL Ka L(m) i() Lm in S C Cs Es (t/ha an) 0.12 435 340 320 285 19.54 19.11 1.56 14.73 6.18 5.74 5.64 5.45 75.96 69.61 3.85 46.96 0.9 1.0 0.8 40.55 34.52 1.87 22.11 Supraf (ha) ExS (t/an)

Arabil

3 5 4 6

42 20.5 20 10.5 93

1703.1 707.66 37.4 232.155 2680.315 132.005 432.9 106.74 237.2 46.175 25.34 121.1 1101.46 238.625 336 574.625 10.83

m.p.A =28.82 t/ha*an 1 2 11 Livada 7 10 9 8 0.12 0.12 325 350 360 360 185 165 390 17.53 17.14 15.27 20.27 21.62 18.18 15.38 5.66 5.79 5.85 5.85 4.78 4.62 5.98 63.53 57.73 46.96 75.96 89.49 63.53 46.96 0.9 0.5 0.8 15.53 14.43 11.86 11.86 18.47 12.67 12.11

8.5 30 9 20 2.5 2 10 82

m.p.L =13.43 t/ha*an Pasune 12 13 0.12 275 115 27.27 24.34 5.39 4.15 136.71 104.13 0.9 0.3 0.8 19.09 11.20

12.5 30 42.5

m.p.Ps =13.52 t/ha*an Padure 14 0.12 490 19.38 6.41 69.61 0.9 0.005 0.8 0.19

57

maP =0.19 t/ha*an m.p.PA = 15.87 t/ha*an 274.5 4358.23

Calculul pierderii de sol, medii ponderate pe folosinta


Grosimea stratului de sol antrenat Pentru transformarea pierderilor de sol in m3/an se utilizeaza greutatea volumica , a materialului solid erodat, stabilit in cadrulstudiului pedologic astfel: ( ( ) ) , unde =1.6-2.2 t/m3 =2179.115

Eroziunea admisibila: Pentru conditiile tarii noastre , eroziunea admisibila Eadm, reprezentand limita admisa a pierderilor de sol provocate de eroziunea de suprafata, fara a influenta negative fertilitatea solului-tinand cont de ritmul annual solidificare a rocii de baza- are valori cuprinse intre 3-6 t/ha an, in functie de tipul genetic de sol.Astfel pentru cernoziomuri Eadm=5-6 t/ha an; pentru soluri brune Eadm=4-5 t/ha an, iar pentru alte tipuri de soluri Eadm=3-4 t/ha an.

AMENAJAREA RAVENELOR Studii necesare amenajarii ravenelor 1.Studii topografice- profil longitudinal sinoptic prin ravena Formatiunile eroziunii in adancime sunt urme lasate de scurgereacurentilor puternic concentrate pediferite suporturi.Caracteristicile substratului litologic imprima asupra elementelor morfometrice ale albiilor dimensiuni si forme specifice.Elementelegeometricealealbiei laun moment dat reprezinta una dintre componentele parametrilor de stare ale formatiunilor, si deci, identificarea lor constituie o fazaobligatorie pentru prognoza dinamicii albiei in ansablul ei, Date de obtinut : a) b) c) d) e) f) traseul in plan al formatiunilor eroziunii in adancime lungimea formatiunilor eroziunii in adancime suprafata ocupata de albie suprafata de receptie atat la varf cat sic ea totala adancimi ale albiei pante ale talvegului

Surse de informatie: Elementele enumerate mai sus , ;a punctele a-d , se obtin din planul de situatie elaborate la scari diferite in functie de fazade proiectare. Pentru determinarea elementelor de la punctele e si f se foloseste profilullongitudinal intocmit, de regula, la scari diferite: pentru abscisa se utilizeaza se utilizeaza aceeasi scara ca a planului de situatia : 1:5000 pentru ordonata se utilizeaza scari cu valori de 1:500

Toate categoriile de date morfometrice se reprezinta pe profilul longitudinal synoptic realizat prin formatiunea de eroziune in a adancime.

2.Hidrologie Deoarecere formatiunile eroziunii in adancime prezinta particularitatea ca au o suprafata de receptie mica (bazine hidrografice cu arii mai mici de 10 km) , in studiul hidrologic se utilizeaza modeledesimulare a scurgerilor de suprafata valabile pentru bazine hidrograficemici , situatie in care se poate considera ca intensitatea ploii este uniforma. Date de obtinut : a) b) c) debitul maxim lichid volumul maxim lichid volumul solid

Metode de estimare a debitului maxim lichid In cazul versantilor si a bazinelor hidrografice mici, in lucrarile de combatere a eroziunii solului, nu dispunem de un numar sufficient de masuratori directe, pentru a folosi metode statistice la stabilirea debitelor cu diferite asigurari si de aceea la proiectare se utilizeaza metode empirice de estimare a debitelor, obtinute pe baza cercetarilor effectuate in bazine hidrografice representative.In literature de specialitate sunt prezentate numeroase modele de calcul, multe dintre acestea conducand la obtinerea unor rezultate asemanatoare.

Estimarea debitului mazin utilizand formula rationala care are forma: Qmax p%=0.167*k*I*S, unde: Qmax = debitul maxim cu aceeasi asigurare ca aceea a ploii de calcul, (m3/s)

k- coefficient de curgere I intensitatea medie a ploii de calcul cu probabilitatea de depasire (p%), corespunzatoare timpului de concentrare pe intreg bazin ,(mm/min) S- suprafata de colectare (ha)

k=0.4 Intensitatea ploii de calcul , a carei durata corespunde timpului de concentrare pentru probabilitatea de depasire ceruta de lucrarea proiectata, se stabileste cu ajutorul graficelor din anexa, corespunzator zoneo in care este amplasat perimetrul care face obiectul proiectului. Targu mures- zona 17

tctot=tcmax*tcrav (min) tcversant=

=28.2330 min min

Tctot=30+15=45 min SRvf=71.87 ha I30min=0.9 I15min=1.4 Qvfrav(A-A)=0.167*0.4*0.9*71.87=4.32m/s Qgura(B-B)=0.167*0.4*1.4*274.5=25.67 m/s Sectiune x-x K=0.4 I=f(tsect) S=220m2

I5min=2.4 Qsectx-x=0.167*0.4*2.4*220=35.27 m/s

Studiul hydraulic

bg 2 2 2 2

ha 2.0 1.5 1.8 1.7

6 4.125 5.22 4.845

R= /P 0.9316 0.7739 0.8705 0.8393

R2/3 0.9539 0.8429 0.8705 0.8896

K= /n*R2/3 190.78 115.9 158.64 143.673

Proiectarea barajelor Dimensionare: -statica(de stabilitate):rasturnare fata de piciorul aval,alunecare sau sub presiune; -hidraulica:dimensionarea deversorului si a disipatorului de energie cu prag,cu bazin sau cu dinti deflectori; Amplasarea barajelor pe profilul longitudinal se face numai pe tronsoanele active(La) pe principiul sustinerii reciproce a lucrarilor,aceasta inseamna ca lucrarile din amonte se amplaseaza unde se termina efectul lucrarii din aval,respective la intersectia liniei talvegului cu linia pantei de proiectare.

Dimensionarea debuseelor
Debuseul este un canal realizat pe lungimea de cea mai mare panta , fie pe zonele de presionare de pe versanti fie pe fundul vailor avand rolul de a intercepta scurgerile superficiale in exces si de a le conduce dirijat/controlat sp[re un emisar ravena Proiectarea debuseelor Elemente contructive ale unui debuseu

Sectiune transversala printr-un debuseu

b-latimea la fund a debuseului, m B1- latimea la suprafata a debuseului( deschiderea), m B- latimea debuseului la nivelul liber al apei, m Ha- adancimea apei in debuseu, m h-adancmea totala a debuseului(garda), m m- coefficient de taluz( m=1-6)

Problema dimensionarii debuseului implica aplicarea unor cerinte ce se impugn pentru buna functionare a acestuia si anume: debuseul respective sa deserveasca o suprafata cat mai mare -viteza apei prin sectiunea debuseului sa evite 2 pericole de baza :

1) consolidare biologica ( prin inierbare sau cu brazed de iarba) terenuri cu panta sub 12% 2) consolidare mecanica ( prin betonare, dalare sau cu pereu de piatra), se impune in special cand debuseull respective trebuie sa intre cat mai repede in funnctiune si /sau cand panta terenului este mare. 3) consolidare mixta Etape in dimensionarea debuseelor Dimensionarea elementelor constructive Se determina debitul de evacuate din suprafata de receptie a debuseului Qmax p%=0.167*k*I*S , unde Qmax = debitul maxim cu aceeasi asigurare ca aceea a ploii de calcul, (m3/s) k- coefficient de curgere I intensitatea medie a ploii de calcul cu probabilitatea de depasire (p%), corespunzatoare timpului de concentrare pe intreg bazin ,(mm/min) S- suprafata de colectare (ha) 2. Se stabileste viteza admisibila pe sectiunea debuseului Viteza admisibila : - 2-2.5m/s inierbat - 4-5 m/s betonate 3.Se stabileste sectiunea necesara de curgere ( sectiunea muiata) 4. Se dimensioneaza elementele constructive ale debuseului b si h in functie de 1.

Verificarea vitezei apei care se scurge prin sectiunea debuseului in functie de elementele constructive stabiliate (b,m si h) si solutii de reducere a vitezei.

Qmax20%=0.167*K*I*S (m3/s) Tronson 6- Qmaxtr6=Qmax vf rav=4.32m/s

L=200m Ideb=5% nec=4.32/2.4=1.8 m2 talveg=ha(b+mha) mha2+bha-nec=0 4ha2+3ha-1.8=0 ha2+0.75ha-0.45=0 ha=0.330.35 h=0.35+0.15=0.50 Verificarea vitezei v<=vadm , vadm=2.4

C=1/n*R1/6

=26.68 Chezy : Iadm=vadm2/(C2*R) Iadm=2.42/(26.682*0.2619)=0.03= 3% Htotal caderi=Ltronson(ideb-iadm)=200(0.05-0.03)=4 N=4/0.3=14 caderi

Tronson 5- Qmaxtr5 =3.6m/s L=200m

Ideb=8.5% nec=3.6/2.4=1.5 m2 talveg=ha(b+mha) mha2+bha-nec=0 4ha2+3ha-1.5=0 ha2+0.75ha-0.375=0 ha=0.370.4 h=0.4+0.15=0.55 Verificarea vitezei v<=vadm , vadm=2.4

C=1/n*R1/6

=27.15 Chezy : Iadm=vadm2/(C2*R) Iadm=2.42/(27.152*0.2925)=0.026= 2.5% Htotal caderi=Ltronson(ideb-iadm)=200(0.085-0.025)=12 N=12/0.3=40 caderi


MASURI HIDROAMELIORATIVE Proiectarea teraselor in plantatiile viti-pomicole In cadrul amenajarii versantilor sub aspect antierozional si luarii in cultura a acestora, o masura de baza pe terenurile cu pante mai mari de 15 % o constituie executarea teraselor.

28

Terasele permit realizarea mecanica a lucrarilor agricole , pe categoriile de folosinta de pe suprafata amenajata. Terasarea reprezinta modelarea in trepte successive ale unui versant , operaiune care implica miscari de terasamente. Prin dimensionarea terasamentelor se rezolva urmatoarele obiective : obtinerea elementelor constructive ale unei terase , care se transpun apoi pe teren

Dimensionare terase dintr-o tarla care urmeaza a fi plantata cu pomi fructiferi , in sistem intensive, cunoscand urmatoarele elemente: regimul precipitatiilor din zona P>=600mm/an -> terase cu platforma inclinata in sesnul pantei versantului, cu ip=8% panta medie a versantului iv=16% teren cu textura medie m=1 taluzurile vor fi consolidate biologic(prin inierbare) h=2 d=4, x=y=2.5 dimensiunile tarlalei Ltarla=500m , ltarla=220 Dimensionarea elementelor teraselor 1. Se calculeaza latimea platformei terasei Lp=(n-1)d+x+y=21 ->(n-1)4+2.5+2.5=21 ->n=5 Lp=(n-1)d+x+y=(5+1)+2.5+2.5=21m 2. Se calculeaza inaltimea taluzului terasei: =2m 3. Se calculeaza latimea terasei Lt=Lp+mh=21+1*2=23m 4. Se calculeaza numarul de terase ce se executa pe tarla N=Lv/Lt=220/23=9.56=10 terase 5. Se calculeaza lungimea totala a teraselor din tarla Ltot.terase=Ltarla*N=500*10=5000m 6. Se calculeaza volumul de terasamente (volumul de sapatura):

7. Se calculeaza suprafata de taluz inierbata

8. Se calculeaza suprafata de nivelat

9. Se determina coeficientul de utilizare a suprafetei versantului, (coeficientul de eficienta a amenajarii)

Dimensionare terase dintr-o tarla care urmeaza a fi plantata cu vita de vie , in sistem intensive, cunoscand urmatoarele elemente: regimul precipitatiilor din zona P>=600mm/an -> terase cu platforma inclinata in sesnul pantei versantului, cu ip=8% panta medie a versantului iv=16% teren cu textura medie m=1 taluzurile vor fi consolidate biologic(prin inierbare) h=2 d=2, x=y=1.8 dimensiunile tarlalei Ltarla=500m , ltarla=220 Dimensionarea elementelor teraselor 10. Se calculeaza latimea platformei terasei Lp=(n-1)d+x+y=21 ->(n-1)2+1.6+1.6=21 ->n=9.9=10 Lp=(n-1)d+x+y=(10-1)+1.6+1.6=21.2m 11. Se calculeaza inaltimea taluzului terasei: =2m 12. Se calculeaza latimea terasei Lt=Lp+mh=21.2+1*2=23.2m 13. Se calculeaza numarul de terase ce se executa pe tarla N=Lv/Lt=220/23.3=9.48=10 terase 14. Se calculeaza lungimea totala a teraselor din tarla Ltot.terase=Ltarla*N=500*10=5000m 15. Se calculeaza volumul de terasamente (volumul de sapatura):

16. Se calculeaza suprafata de taluz inierbata

17. Se calculeaza suprafata de nivelat

18. Se determina coeficientul de utilizare a suprafetei versantului, (coeficientul de eficienta a amenajarii)