Conf. dr. ing.

Mirza Carmen

TERMOTEHNICA

CONSTRUCTIILOR ,

CURS 1- 2
1. Notiuni introductive. Omul contemporan respectiv

E\e..M e-()~
0

6e.

~~\'ca...

~()~iru ~l\lOf':
pentru cerut de

desfasoara cea mai mare parte a activitatilor sale in medii artificiale, data cu trecerea timpului, au existat preocupari

in cladiri. In consecinta, conditiilor

satisfacerea ocupanti.

de mediu ambiant in cladiri, in vederea realizarii confortului

Cladirea constituie mijlocul de protejare a omului impotriva actiunii factorilor de mediu exterior si are rolul de a asigura ocupantilor confortul necesar desfasurarii activitati: productive, unei multitudini de

casnice, culturale, de tratament, de odihna. Altfel spus, cladirea poate fi termice exterioare variabile si care trebuie sa

definita ca un sistem inchis supus solicitarilor

asigure ocupantilor un confort termic interior, caracterizat prin parametri termici constanti, Fiinta umaria are capacitate de adaptare la conditii de mediu relativ buna. Dar pentru a-si desfasura activitatea pe termen lung cu eficienta maxima si pentru a nu fi afectata negativ

sanatatea, atentia ~i gradul de concentrare al indivizilor, se impune crearea unui ambient care sa asigure anumite conditii de confort. Severitatea tot mai mare pentru realizarea microclimei

incaperilor locuite, este realizata in prezent, datorita abilitatii constructorilor au furnizat premisele realizarii acestui deziderat: materiale performante

si instalatorilor care in ceea ce priveste

transferul de caldura si inertia elementelor de constructii, precum ~i instalatii maleabile care sa modereze impactul climei externe, de altfel foarte variabila, asupra mediului de habitat. Microclimatul de incalzire/ventilare. determinati de: A. Constructie, prin: A 1.Elemente arhitecturale: distributia ~i functionalitatea regim de inaltime; suprafata si pozitia spatiilor vitrate; orientarea fata de punctele cardinale sidirectia vanturilor; volumelor; interior este deci, rezultatul interdependentei dintre constructie ~i instalatia

Astfel, principalii factori care influenteaza parametrii de microclimat sunt

asezarea fatii de alte constructii si elemente de relief;

A2.Elemente constructive: natura si caracteristicile termotehnice ale materialelor de constructie;

tipul si gradul de izolare termica realizat de anvelopa cladirii; tipul, materialul ~i permeabilitatea la aer a elementelor de tamplarie.

B. Instalatii de incalzire, C. Instalatii de ventilare/climatizare. In urma unor calcule tehnico-economice peste care orice investitie In termoizolarea considerabile. rezulta un optim pentru cheltuielile de investitii,

elementelor de constructii nu mai aduce imbunatatiri parametrilor cu instalatii de confort se intervine cu de ventilare/climatizare (arhitecti, (In

De la aceasta limita, pentru realizarea (In perioadele reci), respectiv

instalatii de lncalzire sezonul

cald). In acest sens, specialistii

In domeniul

constructiilor

constructori,

instalatori) trebuie sa aiba cunostinte legate de noul concept privind energetica cladirilor. Functie de tipul de activitate, se va urmari mentinerea In interiorul cladirilor, respectiv irnbunatatirea de energie. influenteaza cladirii,

conditiilor de confort In paralel cu gestionarea eficienta si sigura a consumurilor Acest microclimatul. curs isi propune sa analizeze modul In care

constructia

Astfel, se urmareste realizarea unui grad de izolare terrnica a anvelopei

respectiv a elementelor constructii

de constructie exterioare si a unui grad de etanseizare a elementelor de usi) corespunzatoare, care sa indeplineasca cerintele impuse de

mobile (ferestre,

normele In vigoare ~i de Legea 10/1995 " Legea calitatii In constructii", Pentru a proiecta ~i realiza cladiri cu caracteristici cunoasterea deopotiva a parametrilor higrotermice optime este necesara

climatici interiori si exteriori, precum si a fenomenelor

fizice si a legilor care modeleaza transferul de energie si masa prin elementele de constructii, 2. Parametrii climatici utilizati la proiectarea
0

higrotermica, legatura fizica permanenta, realizata prin interiori si este direct cu

Intre mediul interi?r ~i eel exterior exista elementele constructive exteriori genereaza

ale anvelopei cladirii. Diferentele intre valorile parametrilor

fluxuri de caldura, de umiditate si de aer, a carer intensitate gradientului care Ie genereaza, respectiv

proportional a cu marimea rezistenta parametri. 2.1. Parametrii

invers proportionala

opusa de elementele

anvelopei.

In cele ce urmeaza

vom enumera

succint acesti

climatici ai mediului interior.

Parametrii normati pentru caracterizarea mediului interior sunt: - Temperatura aerului interior T, , masurata cu termometrul cu glob la nivelul planului de lucru,

In mijlocul incaperii [0C]; orientativ

r, variaza

intre 17-24 C;

- Umiditatea relativa a aerului <Pi[%]; valori admise intre 30 -70%; - Viteza de miscarea a aerului Vi [m/s], care poate varia intre 0.1- 0.2 m/s; - Diferenta suprafetei maxima ~Tsimax [oq, intre temperatura interioare a elementelor de constructie ~ aerului interior ~i temperatura incaperile; minima a

care delimiteaza

acest parametru

inlocuieste temperatura medie radianta.

'""9''50

e,1

Valorile acestor parametri sunt reglementati in standarde ~i normative.

2.2. Parametrii climatici ai mediului exterior.

- Temperatura aerului exterior, care intervine in mai multe ipostaze: Temperatura conventionala de ca1cul a aerului exterior pe perioada de iarna; In

Romania exista 4 zone climatice: zona I zona II zona III zonalV

T, = -12C T, = -15C T, = -18C

Te=-21C de ca1cul a aerului exterior pe perioada de vara; de ca1cul de vara, strans legata de intensitatea radiatiei

Temperatura conventionala Temperatura echivalenta

solare I [W/m2]

si de coeficientul de absorbtie A a radiatiei solare de catre suprafata

exterioara a cladirilor; Temperatura medie anuala;

- Umiditatea relativa a aerului exterior <Pe [%], ale carer valori medii acceptate sunt: - <Pe 85% pe timpul iernii; = - <Pe 80% medie anuala; = - <Pe 70% pe timpul verii; = - Viteza de calcul a aerului exterior [m/s j-e-serveste elementele de constructie, la schimbul la ca1culul debitului de aer care strabate naturala dirijata; de
Uc

de aer in cladiri prin ventilatia

asemenea, se utilizeaza la ca1culul coeficientului exterioara a cladirilor, - Radiatia solara,

de schimb de caldura prin convectie

la fata

3. Legile transferului de caldura. 3.1. Generalitati

Transmiterea sau propagarea caldurii este procesul natural de transfer al energiei interne mai mare la cele eu temperatura mai mica sau in interiorul unui

de la corpurile cu temperatura

corp, intre parti caracterizate printr-un ecart de temperatura.

Dupa cum se stie, exista trei moduri fundamentale de transfer termic: Conductia ~ procesul de transmitere al caldurii in interiorul aceluiasi corp material In masa de temperatura sau intre corpuri diferite atunci cand intre acestea de temperatura; este specific corpurilor solide sau uzual in

caruia exista diferenta exista un contact

intim si diferenta

straturilor subtiri de fluid in repaos relativ; la lichide si gaze se ia In considerare stratul limita . Convectia

~ un proces de transmitere a caldurii macroscopic si are loc datorita unui fluid in conducator vehiculeaza caldura din zona de temperatura fluidelor. mai

miscare in care elementul

ridicata spre zona de temperatura mai scazuta; este caracteristica Radiatia ~ este un proces de transmitere a caldurii

sub forma de energie radianta si

intervine intre doua suprafete avand temperaturi diferite, distantate ~i separate de un mediu care permite radiatia; transform area energiei calorice in energie radianta are loc printr-un fenomen complex de oscilatie intraatornica si are drept suport undele electromagnetice; domeniul de lungimi de unda

radiatia termica ocupa in spectrul radiatiei electromagntice cuprins lntre 0.1 - 100 urn. In fenomenele

rea Ie pot interveni mai multe moduri de propagare

0

a caldurii. Studiul lege proprie, astfel

combinat este dificil, intrucat fiecare mod de transmitere este determinat de incat atentia se va fixa asupra modului care se manifesta preponderent. De exemplu, in probleme de fizica constructiilor, interioara/exterioara a elementelor

se va lua in considerare convectia

la suprafata

de Inchidere sau compartimentare

si radiatia, iar

prin masa elementelor de constructie numai conductia, In constructii, generate de: ~ forma geornetrica variata si alcatuirea constructiva complexa a elementelor de legile transferului de caldura au anumite particularitati de aplicare,

constructii (in special a anvelopei cladirii); ~ tipul si regimul de functionare al instalatiilor de incalzire, ventilare sau climatizare. In continuare se vor prezenta succint legile fundamentale ale transferului term ie, legi care prezinta specificitati functie de regimul termic. Se impune deci sa mentionam ca regimul termic poate fi: stationar sau permanent, daca fluxul termic este considerat constant In timp, lara acumulari

interne de energie;

variabil, tranzitoriu sau nestationar,

daca fluxul de caldura este variabil in timp, adica

temperaturile In diferite puncte ale sistemului variaza In timp.

Pentru exprimarea cantitativa a fenomenului de transfer termic se utilizeaza notiunile: flux termic sau debit de caldura Q, care reprezinta suprafata S In unitatea de timp [W sau kcal/h]; densitatea de flux termic q, reprezentand fluxul termic ce strabate unitatea de suprafata cantitatea de caldura ce strabate
0

[W/m2, kcal/nr'h].

3.2. Conductia termica

In constructi~, transferul prin conductie are loc intre doua fete ~ui element ~i intre

straturile componente ale elementelor neomogene, daca separa medii cu temperaturi diferite. Legea fundamentala Fourier si exprima a transmiterii caldurii prin conductie este legea experimental a a Iui directa a densitatii fluxului termic cu caderea de

proportionalitatea

temperatura:

q = ;t,(- radt)= -Xgrad'I' = -;t,g

qA=Q In care: A = conductivitatea

aT

an
[W];

(1) (2)

termica care creste cu temperatura si cu umiditatea dupa relatiile: [W/mK]; [W/mK]; (3) (4)

A = A()(l +l3t) ;t, =

Ao(l+ rrwu)
100

Ao = conductivitatea

termica la OC, respectiv a materialului uscat;

13= coeficient de material; pentru materiale de constructii 13=0.025

t
=

temperatura medie de exploatare [0C]; de crestere a conductivitatii termice pentru

0

" = eoeficient

crestere

a umiditatii

volumetriee de 1%;
Wu

= umiditatea materialului in conditii de exploatare [%]; = fluxul de caldura.

in regim

n Q

= normala dusa la suprafata izoterma;

Legea lui Fourier ilustreaza cazul eel mai simplu de conductie unidirectionala stationar, Analiza transferului de caldura

neomogen eu surse interne de caldura q, raportat la un sistem de axe ortogonale Oxyz presupune rezolvarea ecuatiei diferentiale (scrisa in coordonate earteziene) neomogene de forma:

prin conductie

In regim

nestationar,

intr-un

mediu

a aT) a aT) a aT)' et - ( ;t,- +- ( ;t,- +- ( ;t,-. +q=cax ax ay 8y az az

aT

(5)

In care:c

caldura masica [J/kgK];

p = densitatea materialului [kg/m3];

aT .. a; = variatia
Pentru

ternperaturu

.. T

cu timpu ecuatii

'to

rezolvarea

acestei

diferentiale,

pe cazuri

concrete,

se cer adaugate

conditiile la limita sau conditiile de unicitate, care sunt de timp si spatiale. Integrarea ecuatiei diferentiale a conductiei caldurii In conditiile la Iirnita corespunzatoare problemei propuse

permite determinarea

temperaturii

In orice punct al corpului

si In orice moment. In cazul

problemelor simple, cum ar fi conductia prin pereti plani, cilindrici, sferici, alcatuiti dintr-un strat omogen sau mai multe straturi om ogene, integrarea este posibila. In cazul corpurilor cu forme geometrice complexe, din materiale neomogene si anizotrope, integrarea analitica este practic

imposibila, Se apeleaza in acest caz la metoda elementului finit.

3.3. Convectia termica

Acest mod de transmitere al caldurii intervine In practica constructiilor concrete, cum ar fi: ~ intre suprafetele elementelor de constructii ~i aerul interior, respectiv exterior; ~ intre suprafetele corpurilor de incalzire si aerul interior; ~ In cadrul unui element de constructie multistrat, care contine ~i strat de aer (ferestre duble, triple sau cup late, unele tipuri de pereti). In functie de cauzele care produc aceasta miscare avem : convectie libera (natura/a) ~ determinata de existenta unei diferente de densitate (respectiv de temperatura) intre particulele fluidului; aceasta se manifesta spontan; In cateva situatii

convectie fortata ~ deterrninata

fluidului, generat de
0

de existenta unui gradient de presiune

intre particulele

actiune mecanica exterioara,

0

In timp ce In cazul convectiei libere curentul produs de fortele arhimedice are ascendenta pe vertical a, In cazul convectiei printr-o intensitate mai mare.

directie

fortate, curentul poate avea orice directie ~i se

caracterizeaza

Convectia este influentata si de alti factori printre care s-ar enumera: regimul de curgere (laminar, tranzitoriu sau turbulent); forma si marimea spatiului de curgere; proprietatile fizice ale fluidului: vascozitatea, densitatea, presiunea, tensiunea superficial

a,

caldura masica;

starea de agregare a fluidului care participa la transfer: omogen sau cu transformare in ultimul caz intervine si starea de miscare sau repaus a fluidului;

de faza;

marimea,

natura, temperatura,

forma geometrica

(spatiu inchis sau deschis)

si calitatea

suprafetelor corpurilor solide. Fluxul termic schimbat intre un fluid in miscare si suprafata de contact se exprima prin legea lui Newton: (6) in care:, = coeficient de schimb de caldura prin convectie [W/m2K]; A

= suprafata de contact intre fluid si corpul solid [m2];

ts = temperatura suprafetei [0C]; . tf = temperatura fluidului [0C]; Relatia (6) in ciuda aparentei simpliste, in realitate este laborioasa. Astfel, determinarea coeficientului densitate,

ex. este dificila

intrucat

este

functie ce depinde de constants,

serie de factori (viteza, carasteristica a

temperatura,

caldura

specifica

la presiune

lungimea

suprafetei de contact, conductivitate, (w, p, t, cp, I, 11,,11, ... ). Pentru suprafata interioara

vascozitate dinamica.etc.)

care se exprima sintetic: ex. = f

a elementelor

de inchidere

a cladirilor
=

se aplica relatii

propuse de Nusselt functie de diferenta de temperatura intre fluid (tinterior) ~i suprafata (ts

T,

= temperatura aerului
si compartimentare).

= T, = temperatura

suprafetelor

de inchidere

Relatiile sunt sintetizate in Tabelul 1. Tabel 1 Conditie Relatie

r-r,; 5C

a,

3 + O.08(Y; -~)
=

Pereti interiori: ac

2.2Vy; -~

r- r, < 5 C

Plansee si acoperisuri terasa:

= 2.8Vy;

-~

Pentru suprafata exterioara a elementelor de inchidere se utilizeaza relatia lui Wirtz: (7) in care:v

= viteza vantului

[m/s].

Practic, pe suprafata interioara a elementelor de inchidere fiind mai mic in zona colturilor si intrarandurilor, 8-19 W/m2K, fiind mai mic vara ~i mai mare iama.

<Xc

variaza intre 1-4 WIm2K,

<Xc'

Pentru suprafata exterioara

variaza intre

3.4 Radiatia termica

Fenomenul de transfer de caldura prin radiatie presupune participarea a doua corpuri:

unul emitator si altul receptor. Daca in cazul conductiei si convectiei transferul termic depinde de

diferenta de temperaturi ~i mai putin de nivelul temperaturilor,

prin radiatie Boltzman). acesta Astfel, creste substantial cu nivelul temperaturii intensitatea

'in cazul schimbului de caldura (conform schimbului relatiei Stefan si

dintre factorii care influenteaza

prin radiatie, se

numara:
temperatura ernitatorului si receptorului; emitanta suprafetei radiante; reflectivitatea, transmisivitatea si absorbitivitatea suprafetei receptoare;

factorul de forma dintre emitator si receptor (pozitia reciproca a acestora). In constructii, transferul de caldura prin radiatie intervine intre sursele de caldura naturale

(soare) sau artificiale (instalatii de lncalzire, corpuri de iluminat) si elementele

de constructie,

obiecte de mobilier si ocupanti, Fluxul de caldura schimbat prin radiatie lntre doua corpuri se exprima prin relatia: [8] in care, c,
=

coeficient reciproc de radiatie al celor doua suprafete; la materialele de constructie

se adopta c, ::::::4.8 W/m2 K4;

E12

= coeficient mediu de emisie reciproca al celor doua suprafete;

S= suprafata de radiatie [m2];

TJ, T2 = temperaturile celor doua corpuri [K].

4. Actiunea combinata a mai multor tipuri de transfer 4.1. Convectia ~i radlatia
0

termic

Caldura pe care

prirneste, respectiv

cedeaza suprafata unui element delimitator

al

constructiei este rezultatul convectiei ~i radiatiei (transfer superficial). fluxuri, se pot determina exterior: coeficientii

Prin egalarea celor doua

de schimb de caldura prin radiatie la interior, respectiv

[9]

[10] in care,

Ti, T, = temperatura interioara/ exterioara;

Tsi, Tse=temperatura suprafetei la interior/exterior.

Se pot aproxima ca valori medii o, ~ar'= 4W/m2K. In calcule,

0

metoda directa de a regasi actiunea simultana a celor doua forme de transfer, coeficientului de transfer termic la primirea caldurii ai ~i a coeficientului

consta in introducerea

de transfer termic la cedarea caldurii ae, notand: ai

=

ac

+ ar [W/m2K] ~ coeficient de transfer termic prin suprafata interioara; + ar' [W/m2K] ~ coeficient de transfer prin suprafata exterioara,
ai, ae au semnificatie din punct de vedere termotehnic, ~i anume,

ae= ac'

Inversul coeficientilor

reprezinta rezistenta termica superficiala la trecerea caldurii:

Rse =ae

(11)

Marimile ai, ae, Rsi, Rse sunt precizate pentru diverse situatii ~i materiale in normativul CI07/3-2005. 4.2. Transfer termic global Exista situatii in care sunt implicate concomitent cele trei moduri de transmitere ale

caldurii, Cazul eel mai frecvent in constructii, este reprezentat de transferul de caldura intre doua medii cu temperaturi diferite, separate printr-un element delimitator. Astfel, peretele primeste caldura de la fluidul cu temperatura ridicata prin transfer superficial (convectie mai

si radiatie), prin perete

caldura se transmite prin conductie si in fine de la perete la fluidul

ae
t:
Spre exemplificare

mai rece revine transferul superficial.

vom lua cazul transferului termic prin perete plan omogen.

Fluxul termic global rezultat ca urmare a transferului total de caldura intre aerul interior si eel exterior, se exprima cu relatia: in care.R,
=

Q = (T; ~TJS = aAT; - r.,)S [W],

s

(12)

rezistenta termica superficial a a elementului de constructie [m2K/W];

as = ~ = coeficient specific total de transfer termic a unui element de constructie (notat

S

In C 107/3 cu U) [W/m2K];

Rs = RSi +-+RSe A
d
=

did

= -+-+-,
a, A a,

grosimea stratului prin care are loc conductia; termica a materialelor.

'A= conductivitatea

Se observa ca pierderile de caldura spre exterior sunt mai mici, respectiv izolarea termica a elementului delimitator este mai buna cu cat rezistenta global de transfer mai mica. delimitatoare de constructie, cu incidenta mai mare In termica specifica este mai mare,

respectiv valoarea coeficientului Pentru structurile

elementelor

practica, se vor specifica in cursu I urmator modul de caleul al rezistentelor termice.

10