UNIVERSITATEA HYPERION FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE MASTER SPECIALIZARE: AUDIT FINANCIAR CONTABIL SI CONSILIERE LUCRARE DE DISERTATIE HOTEL ANDA****

- CALITATE SI PROFESIONALISM IN TURISMUL PRAHOVEAN Profesor coordonator Prof.univ.dr. Anca Gheorghiu Absolventa Lupu (Dudu) I. Anisoara Simona BUCURESTI 2010 Master 2010 Universitatea Hyperion

CUPRINS CAP. I. ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. CAP. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII.................3 ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC FORMELE DE TURISM II. CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI

2.1. TURISMUL DE AFACERI definirea conceptului si particularitati 2.2. FORMELE TURISMULUI DE AFACERI CAP. III. HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ 3.1. LOCALIZARE, DESCRIERE HOTEL , PUNCTE DE ATRACTIE ZONALE 3.2. SERVICII SUPLIMENTARE LA DISPOZITIA CLIENTILOR 3.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA A HOTELULUI 3.4. ANALIZA SWOT A HOTELULUI ANDA CAP.IV. TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA 4.1. EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI 4.2. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE LA HOTEL ANDA................ CONCLUZII ANEXE : 7 BIBLIOGRAFIE Master 2010 Universitatea Hyperion 2

Capitolul I ASPECTE GENERALE DESPRE TURISM 1.1. TURISM. CONCEPTE SI DEFINITII Din punct de vedere etimologic, dupa majoritatea dictionarelor, provine remunerata si efectund aici un sejur de cel putin o noapte (sau 24 de ore), poate fi considerata ca turist national . Master 2010 Universitatea Hyperion din termenul englezesc to tour , care nseamna a calatorii, a colinda, referitor la semnificatia de excursie. Creat n India secolului XVII lea acest cuvnt galic provine din cuvntul francez tour (calatorie, miscare n aer liber, plimbare, drumetie n circuit), care la rndul sau declina din grecescul turnos , respectiv latinescul turnus , pastrnd semnificatia de circuit. Aceasta definitie a fost acceptata dn 1950 si de catre, care a inclus n categoria turistilor si pe studentii si elevii care locuiesc temporar n strainatate. Pentru turistul intern, UIOOT Uniunea Internationala a Organizatiilor Oficiale de Turism (n 1975 s-a transformat n Organizatia Mondiala a Turismului, cea mai importanta organizatie mondiala de turism cu caracer neguvernamental si cu statut consultativ pe lnga ONU) a adoptat urmatoarea definitie: orice persoana care viziteaza un loc, altul dect acolo unde are domiciliul sau obisnuit, n interiorul tarii sale de resdinta pentru orice fel de motiv, altul dect acela de a exercita o activitate

Aceasta definitie include doi termeni: -turisti, repectiv vizitatori cu un sejour de cel putin 24 de ore sau cel putin o nnoptare n tara de vizita, ale caror motive de calatorie pot fi: odiha, placere, distractie, agrement, sanatate, studii, religie, afaceri, familie etc. combinatelectrotehnica, -excursionisti, respectiv vizitatori temporari, al caror sejur este de mai putin de 24 de ore n tara de vizita (inclusiv croaziere). Odata cu evoluta societatii, turismul se transforma dintr-o posibilitate ntr o necesitate, depinznd de timpul liber disponibil, de disponibilul de bani si de modul de viata al individului, de nivelul si gradul de dezvoltare al serviciilor samd si devenind asfel parte integrata a sistemului de inter-relatii existente ntre diferite grupe de valori. 1.2. ROLUL TURISMULUI IN MEDIUL GLOBAL La nivelul impus de rolul si functiile sale, turismul rezulta din efectul conjugat si al mai multor ramuri. Unele dintre acestea constructiile, energia electrica si termica, constructiile de masini, electronica si industria lemnului si textila, agricultura si industria alimentara s.a. -se afla n situatia de ramuri furnizoare, iar furnizarile lor se nglobeaza fie n baza materiala a turismului, fie n productia oferita de unitatile de alimentatie publica. Altele -transporturile, comertul, comunicatiile, cultura, asistenta medicala etc. -concura independent la satisfacerea diverselor parti ale cererii turistilor. Numarul mare de ramuri care concura la efectuarea de prestatii turistice indica faptul ca "produsul" turistic nu poate fi de calitate superioara dect n masura n care toate aceste Master 2010 Universitatea Hyperion

ramuri intra n structura sa cu elemente de calitate ridicata. Rolul turismului n economia unei tari poate fi definit prin: aportul la nivelul national; valorificarea superioara a resurselor n profil teritorial; ridicarea economica a unor zone lipsite de bogatii de sol sau subsol; stabilizarea fortei de munca; asigurarea unei circulatii banesti normale; element dinamizator al sistemului economic global; mijloc de diversificare a a acelor tari structurilor economice; factor de instruire si educatie; regulator al balantei de plati externe; vocatie ecologica etc. 1.3. IMPORTANTA ECONOMICA A TURISMULUI La sfrsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiilor nationale care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. Privit n corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, ntre altele, n dezvoltarea bazei tehnicomateriale a acestui sector, si indirect, n stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii de agrement etc. Master 2010 Universitatea Hyperion

n acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte: 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; 2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice nsotite de o promovare eficienta pe piata externa, poate constitui o sursa de sporire a ncasarilor valutare ale statului, contribuind astfel la echilibrarea balantei de plati externe; 3. Turismul reprezinta o piata sigura a fortei de muncasi de redistribuire a celei disponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate; 4. Turismul, prin efectul sau multiplicator actioneaza ca un element dinamizant al sistemului economic global, genernd o cerere specifica de bunuri si servicii care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora, contribuind n acest mod, la diversificarea structurii sectoarelor economiei nationale; -a) Infrastructura de transport: -reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri nationale care sa faciliteze circulatia si accesul spre zonele de interes turistic; -relansare si dezvoltarea aeroporturilor si a porturilor; -modernizarea transportului pe caile ferate; - dezvoltarea sistemelor de transport combinat ; -programe de dezvoltare a flotei maritime si fluviale, cu implicatii n diversificarea ofertei de servicii turistice si valorificarea unor elemente ale potentialului turistic al tarii aflate Master 2010 Universitatea Hyperion

ntr-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al Dunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.). -b)Telecomunicatiile -modificrile la nivelul economiei digitale sunt esentiale pentru ca ntreprinderile s devin si s se mentin competitive. Turismul si calatoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologic, pot ajuta Romnia s obtin si s aplice sistemele tehnologice ale informatiilor si telecomunicatiile la un nivel competitiv. O parte din ce n ce mai mare a operatiilor turismului si cltoriilor -precum si toate operatiile virtuale de vnzri si distributie -comunic prin sistemele de telecomunicatii. c) Organizarea si finantarea activitatilor de comunicatie -n multe cazuri o destinatie se compune din numerosi ofertanti diferiti. Punerea n fapt a cooperarilor ntre acestia si/sau a aliantelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fata concurentei marilor ntreprinderi turistice cu sucursale sau activitati n toata lumea. Sectorul public trebuie sa furnizeze cadrul organizatoric care sa permita crearea si buna functionare a unui organism pentru comercializarea unei destinatii n ansamblul sau. Sarcina principala a acestuia este aceea de a comercializa regiunea sau tara ca o destinatie turisticasi de a-i ameliora global imaginea. Master 2010 Universitatea Hyperion

1.4. RESURSELE TURISTICE ALE ROMANIEI A. Cadrul natural Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau au de atractivitate, in general, sunt in stransa corelatie cu treapta de relief si cresc progresiv, de la campie catre munti -exceptie facand Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre. B. Potentialul turistic antropic De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a creat un extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice. Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi (si sunt) considerate unicate mondiale. De exemplu: cetatile dacice din Muntii Orastiei care rezistat multi ani atacurilor stralucitelor legiuni romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din Transilvania, biseric ile de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si nordul Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca si creatiile lui Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d. Fiecare dintre acestea au o valoare turistica deosebita. Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii si civilizatiei poporului nostru. Master 2010 Universitatea Hyperion

1.5. PUNCTE FORTE ALE TURISMULUI ROMANESC Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitate a de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata argumentele noastre in acest sens : Potentialul natural care sunt Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei. Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au cateva particularitati care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra): diversitatea peisagistica -asociata structurilor geologice si alternantei tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiulu i, Dunarii); Master 2010 Universitatea Hyperion

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale). Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici: - orientarea spre est si sud-est; - coborarea in mare cu o panta lina; - calitatea nisipului; - latimea plajei. Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt: - plajele intinse in zona litorala (Sulina, Petrisor); - dunele de nisip (Caraorman, Saraturile); vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de spec ii de plante; -fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de specii de pesti); - fond cinegetic si piscicol. Master 2010 Universitatea Hyperion

Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane. Vestigiile arheologice: - cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis; - cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti; - cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca; -cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti Monumentele istorice, de arta si arhitectura: -manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita, Arbore; - bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud; -bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Bierta n, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la Maldarasti; - castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni; edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano-catolica din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi -Iasi, Biserica Neagra -Brasov, biserica Stavropoleos -Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei -Targoviste, Arcul de Triumf -Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brancusi - Tg. Jiu. Master 2010 Universitatea Hyperion

Institutiile si evenimentele cultural-artistice: -edificiile unor institutii culturale: Atheneul Roman, Palatul Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov; -reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau international; -evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale filmului, targuri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii). Arta si traditia populara: - arhitectura si tehnica populara; -creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama -centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara Zarandului, tara Maramuresului), creatia literara; -manifestari traditionale: Sambra Oilor, targul de fete, Festivalul Narciselor, Cocosul de Horez. 1.6. FORMELE DE TURISM In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme: -turismul intern (domestic tourism) -rezidentii unei tari care calatoresc in propria tara; Master 2010 Universitatea Hyperion

-turismul international receptor (inbound/international-receptor tourism) - vizitarea unei tari date de catre non-rezidenti; -turismul international emitent (outbound/outgoing tourism) rezidentii unei tari date care viziteaza alte tari. Activitatea turistica, datorita complexitatii si multiplelor abordari pe care le suporta, se mai poate clasifica si in functie de urmatoarele criterii: a) dupa motivele calatoriei. -loisir, recreere si vacanta (odihna); - vizite la rude si prieteni; -afaceri si motive profesionale; - tratament medical; - religie/pelerinaje; - alte motive. b) dupa gradul de mobilitate al turistului distingem: -turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt). - turismul itinerant (de circulatie); - turismul de tranzit. c) in functie de caracteristicile sociale si economice ale cererii: -turismul particular; -turismul social; -turismul de masa. d) dupa modul de angajare al prestatiilor turistice distingem: Master 2010 Universitatea Hyperion

-turismul organizat; - turismul neorganizat; - turismul mixt. e) dupa varsta participantilor: -turismul pentru prescolari; - turismul pentru elevi; -turismul pentru tineret (18-31 ani); -turismul pentru adulti (31-60 ani); - turismul pentru varsta a III-a. Master 2010 Universitatea Hyperion

CAPITOLUL II CARACTERISTICILE TURISMULUI DE AFACERI 2.1. Turismul de afaceri definirea conceptului si particularitati Turismul de afaceri este una dintre componentele cele mai dinamice ale activitatii turistice, iar intensificarea relatiilor internationale si, ndeos ebi, a celor economice se reflecta n cresterea cererilor pentru calatoriile de afaceri. Turismul de afaceri (business) reprezinta o forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale sau educationale, avnd partea de agrement (leisure) ca motivatie secundara. Turismul de afaceri presupune, n general, deplasarea ntr-o alta localitate, la o distanta mai mare de 50 de km de localitatea de origine a turistului de afaceri, deplasare determinata strict de o afacere, de un eveniment sau de un scop educational. Turismul de afaceri se refera, n sens larg, la calatoriile oamenilor pentru scopuri legate de munca lor, mai exact, de deplasarile n interes oficial, comercial sau de alta natura, participarile la diverse manifestari Master 2010 Universitatea Hyperion

organizate de ntreprinderile economice sau organisme administrative pentru reprezentanti lor . Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agrement ct si si negocierilor, special tranzactionare, consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri are motivatii si forme de manifestare proprii, inconfundabile. Ca principala motivatie a turismului de afaceri se poate considera si ntalnirea cererii cu oferta n cadrul trgurilor si expozitiilor, al ntalnirilor de afaceri, a tranzactiilor n desfasurarea programelor unor misiuni economice, dar si a unor ample actiuni de promovare a unei firme, a unor produse, a unor noutati n diferite domenii cu caracter periodic sau conjugal. Principalele demersuri ale acestei manifestari se finalizeaza cu ncheierea unor contracte economice, reciproc avantajoase n cadrul diviziunii internatoionale a muncii, a pietei bunurilor si serviciilor, ca forme ale schimbului de valori si valori de ntrebuintare. Turismul de afaceri se desfasoara n tot timpul anului, n spatii amenajate, antrennd servicii specifice de expunere, de cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica, servicii de presa, grafica etc. Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmatoarele: Master 2010 Universitatea Hyperion

- reprezinta domeniul cu cea mai mare calitate; -atinge cote maxime primavara si toamna dar nregistreaza activitati si n lunile de vara si iarna; - completeaza sectorul turismului liber; - investitiile n turismul de afaceri conduc la regenerarea urbana; -multe din investitiile destinate infrastructurii sunt concepute n special pentru turismul de afaceri (hoteluri, restaurante, facilitati n transport si comunicatii) si furnizeaza beneficii care pot fi utilizate de turistii clasici s i de populatia indigena; -calitatea superioara a personalului de servire ceruta de turistii de afaceri se regaseste n serviciile prestate de acestia; -cercetarile sugereaza ca aproximativ 40 % din turisti de afaceri care se rentorc cu familiile in aceleasi destinatii nsa de data aceasta pentru calatorii n scopuri personale; -turismul de afacerii are mai putine consecinte negative asupra mediului dect turismul clasic; 2.2. Formele turismului de afaceri Calatoriile de afaceri pot avea caracter intern sau extern n functie de beneficiarul nemijlocit si rezultatele acestora. Formele turismului se afaceri avnd caracter intern se adreseaza salariatilor unei ntreprinderi si au ca obiectiv motivarea personalului n scopul cresterii productivitatii muncii si mbunatatirii performantelor. Ele se concretizeaza n : Master 2010 Universitatea Hyperion

-seminarii sau ntruniri ale conducerii firmei cu salariatii (pentru cunoastere, rezolvarea unor probleme, pentru mpartasirea experientei.); - actiuni de formare a personalului si actualizarea pregatirii; - calatorii recompensa (incentive); Actiunile avand caracter extern au ca obiectiv buna desfasurare a de activitatilor si prosperitatea firmelor n ansamblul lor si consta n deplasari cu se caracter profesional (lucru pe santier, acordarea asistenta) si participarea la trguri, expozitii, congrese, colocvii; De asemenea, turismul de afaceri poate fi clasificat si n urmatoarele forme: a) Turismul general de afaceri refera, n principal, la activitatile persoanelor care lucreaza, pentru o scurta perioada de timp, n afara locului de resedinta (de exemplu ziaristii). b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul ntlnirilor, conferintelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor si este considerat una dintre cele mai obisnuite forme ale turismului de afaceri. Principalele destinatii pentru turismul de reuniuni sunt: SUA cu 894 actiuni, Franta (757), M. Britanie (722), Germania (505), Olanda (385) si orasele Paris (361), Londra (268), Bruxelles (194), Viena (177), Geneva (166). c) Trguri si expozitii care se definesc prin prestari de produse si servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau a Master 2010 Universitatea Hyperion

informa vizitatorul Ca forma de turism ele stimuleaza calatoria a doua categorii de persoane: expozantii si vizitatorii. CAPITOLUL 3 HOTEL ANDA SINAIA - STUDIU DE CAZ 3.1. Localizare, descriere hotel si puncte de atractie din zona Sinaia este una dintre cele mai cunoscute statiuni de pe Valea Prahovei. Extrem de cautata mai ales iarna, Sinaia a reusit sa se impuna ca o statiune turistica de prin rang in Romania. Sinaia, resedinta de vara pentru fosta familie regala a Romaniei, se cuibareste la poalele muntilor Bucegi, pe valea superioara a Prahovei. Cel mai apropiat mare oras este Brasovul, aflat la 49 de km la nord. Relieful a fortat Sinaia sa se dezvolte intr-o forma uluitoare de amfiteatru. Inconjurata de munti, Sinaia este binecuvantata cu peisaje impresionante. Varfurile muntoase domina orasul de la inaltimi ametitoare de peste 200 m. Marele abrupt al Bucegilor strajuieste orajul in partea sa de vest, iar muntii Garbova il impresoara in partea sa estica. Sinaia este orasul regal. Practic a inflorit odata cu ridicarea castelului Peles . Istora orasului se impleteste cu istoria vremurilor de demult, in care ministri faimosi ai vechiului regat si-au ridicat case si vile de vacanta uluitoare. Decizii esentiale au fost luate in acest oras, decizii ce au influentat istoria Romaniei. Decizia de neutralitate in primul razboi mondial s-a luat la Sinaia. Master 2010 Universitatea Hyperion

Personalitati politice ale Romaniei s-au stins in acest oras: regele Carol I, Regele Ferdinand I, regina Maria. Sinaia s-a conturat si s-a maturizat in acele zile framantate ale regalitatii romanesti. Casele de vacanta ale multor fosti ministri sunt de o rara frumusete. Sinaia nu este doar un oras in care vizitezi punctele turistice dintr-un anume ghid. Trebuie sa il savurezi, sa-i descoperi frumusetea si sa intelegi ca dincolo de istorie si puncte de reper exista ceva mai mult: viata si evolutie. Ce puteti admira in superbul oras Sinaia? Castelul Peles o bijuterie arhitectonica, ridicat ca resedinta de vacanta a familiei regale Pelisorul resedinta de vara a cuplului regal Ferdinand si Maria, este astazi un muzeu plin de frumusete Cazinoul Sinaia construit in 1912 de catre Carol I, este locul in care se organizeaza conferinte internationale, congrese, simpozioane etc. Manastirea Sinaia simbol al identitatii orasului, a fost ridicata in secolul XVII de catre marele spatar Mihail Cantacuzino Casa memoriala George Enescu

Locuinta marelui istoric Nicolae Iorga Parcul Dimitrie Ghica Traseele montane sunt binecunoscute de catre alpinisti. Drumul forestier, Calea Codrului, Fantana lui Gatej, partia de bob din apropierea Stancii Sfanta Ana sau cascada din spatele acesteia sunt tot atatea puncte de reper pentru un oras atat de superb ca Sinaia. Turismul este activitatea de baza, capacitatea de cazare cunoscand o dezvoltare considerabila in ultimii ani. Master 2010 Universitatea Hyperion

Hotelul Anda din Sinaia a fost construit in perioada 2000-2001 , devenind prima constructie noua cu investitie privata in totalitate romana clasificata la patru stele din statiunea Sinaia. Realizat din materiale de foarte buna calitate , cu tehnologii avansate si dotat cu piese de mobilier intr-un stil futurist pentru anii 2000, Hotelul Anda s-a impus de la inceput pe piata ca un hotel cochet, modern iar reteaua de distributie a produselor noastre turistice s-a dezvoltat inca de la inceput cu o amploare deosebita. Situat la numai 120 de kilometri de Bucuresti, in centrul orasului Sinaia , oferind acces facil catre toate puncetele de inters din zona, locatia a devenit imediat destinatia favorita a numerosi turisti individuali sau corporate. Hotelul Anda pune la dispozitia turistilor 30 de spatii de cazare dispuse in 20 de camere duble twin, 7 camere cu pat matrimonial si 3 apartamente, un restaurant cu o capacitate de 70 de locuri in interior si 70 de locuri pe terasa deschisa in perioada anotimpului cald. Pentru diverse evenimente corporate, seminarii, conferinte, workshops, teambuildings sau orice alte genuri de activitati indoor, avem doua sali de conferinte de 20 , respectiv 40 de locuri, dotate cu aparatura specifica bunei desfasurari a acestor tipuri de activitati: ecrane de proiectie, retroproiectoare, videoproiectoare, flipcharturi, instalati i de sonorizare si climatizare, conexiune wireless la internet, copiatoare, computere, imprimante etc. 3.2. Servicii suplimentare la dispozitia turistilor : Fara plata : - pastrarea obiectelor de valoare - trezirea clientilor la cerere - informatii turistice si culturale Master 2010 Universitatea Hyperion

- informatii privind orarul mijloacelor de transport -acordarea primului ajutor in caz de urgenta (trusa medicala) -primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti - comenzi de taxi - intermedierea organizarii de excursii, tururi de oras,drumetii - rezervari de camere si de mese in alte localitati - transportul bagajelor - serviciul comisionar-curier - depozitarea bagajelor - parcare - internet wireless -servicii fax - reviste si ziare, gratuite, pe hol, la dispozitia turistilor - trusa barbierit - trusa igiena orala - jocuri de rummy, table, sah Cu plata : -inchiriere sali conferinte -inchiriere aparatura sala de conferinte -spalat, calcat si reparatii incaltaminte si lenjerie -convorbiri telefonice locale, interurbane si internationale minibar -tranferuri aeroport-hotel-aeroport -organizare mese festive, cocktailuri -room-service -servicii de coffee-break -servicii rent a car Master 2010 Universitatea Hyperion

-inchiriere echipament sportiv -servicii postale -biliard - organizare vizite la muzee Astfel, de-a lungul timpului, datorita serviciilor si dotarilor, Hotelul Anda si-a construit o clientela majoritara corporate, fiind destinatia preferata pentru numeroase companii romanesti sau multinationale care au organizat foarte multe evenimente de afaceri. Am sa mentionez in continuare numai o parte dintre cei mai importanti clienti ani nostru care au organizat intalniri si evenimente in ultimii sapte ani: -Cisco Systems, Nortel Networks, Microsoft, Hewlet Packard,Omnilogic, Mobilrom, Telemobil -GlaxoSmithKline,Pfeizer,Sanofi-Aventis,Novartis,Eli-Lilly, Pliva, Vavian Pharma, Pliva,Societatea Romana de Oftalmologie , Farmexim, Sandoz, Astra Zeneca, Specimed, Novartis, Societatea Romana de Cardiologie -Tuborg-Carlsberg,Angst,Coca-Cola,Kraft,Nestle, Interbrew, Inbev -Unilever, Procter & Gamble, Henkel, Mars, Kraft Food -Philip Morris si JTI; -Citibank,Raiffeisen Bank,Alpha Bank, ABN Amro Bank -Porsche, Cargill Oil, Petrom , Holcim -Ducati Energia, Schneider Electric, Swiss Caps, Mefin SA -Confederatii sindicale, ministere, agentii guvernamentale Feed-back-ul obtinut este foarte bun, parte din companiile mentionate realizand un numar mare de actiuni pe an . Satisfactia lucrului bine facut este data de remarca organizatorilor de Master 2010 Universitatea Hyperion

intalniri care apreciaza constanta in calitatea serviciilor, dar si de o medie a gradului de ocupare a spatiilor de cazare de aproximativ 60%/an. Turismul de afaceri si conferinte reprezinta pentru unitatea noastra 80% din cifra de afaceri, restul de 20% din incasari fiind impariti pe segmentul de leasure, turisti individuali sau grupuri care vin sa viziteze statiunea Sinaia. In Anexa 1 este am sintetizat o reprezentare tabelara a circulatiei turistice de la Hotel Anda pentru anii 2007 si 2008. 3.3. Structura organizatorica a hotelului O prima subdiviziune a compartimentelor hotelului evidentieaza trei arii operative: a .compartimentele de conducere si administrare; b. compartimentele interne; c. compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti a. Compartimentele de conducere si administrare a.1. Resurse umane Nu este numai compartimentul care controleaza si pune la punct actele angajatilor hotelului, ncasarile salariale sau procedurile de angajare si licentiere; acest compartiment a devenit astazi extrem de productiv n viata unui hotel. Condus de catre un director de resurse umane, compartimentul ncearca sa valorifice la maximum potentialul fiecarui lucrator, angajat pe baza unei selectii riguroase. Scopul final este obtinerea unui personal antrenat, puternic motivat, constient de rolul sau n construirea imagi-nei Casei. a.2. Economic Acesta este compartimentul care nregistreaza toate datele activitatii financiare, sub toate aspectele ei gestionare si patrimoniale, de la ntocmirea Master 2010 Universitatea Hyperion

bugetului previzionat si pna la controlul ntregii activi-tati economice. Directorul economic, cu ajutorul unei retele de analize, previziuni, documente contabile si bilanturi, care nu lasa loc improvizatiilor sau aproximarilor, ntocmeste rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale si anuale. Aceste rapoarte sunt adevarate barometre pentru conducatorii diferitelor comparti-mente si pentru directorulgeneral, oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii. a.3. Marketing si Vnzari Este cosiderat vital pentru existenta programatica a hotelului; rezultatele muncii lui mereu proiec-tata catre exterior prin cunoasterea si exploatarea tuturor pietelor existente si potentiale asigura exce-lente rezultate financiare si atingerea obiectivelor propuse. b. Compartimentele interne b.1. Aprovizionare Coordonatorul acestui compartiment, specialist si bun cunoscator al conceptelor moderne legate de depozitarea, pastrarea si conservarea marfurilor, dar si a tehnicilor de evaluare a pietelor si furnizorilor, determin a necesarul de materii prime, materiale si ustensile necesare desfasurarii activitatii hoteliere n conditii optime. n acest scop, se ncheie contracte de aprovizionare cu furnizorii alesi, se recep-tioneaza marfurile, care ulterior se depoziteaza, iar apoi se gestioneazaprin distribuire catre colaborato-rii aflati n diferitele sectoare ale hotelului. b.2. ntretinere Condus de catre un inginer experimentat, acest compartiment asigura existenta n conditii de normalitate a hotelului. ntretinerea hotelului, n conceptia actuala, prevede sisteme rationale de proiectare, cu raza lunga de actiune, a celor mai moderne echipamente si instalatii, capabile sa mentina Master 2010 Universitatea Hyperion

n buna stare ntregul patrimoniu material al hotelului si sa i asigure exploatarea economica. b.3. Paza Pentru securitatea si paza hotelului, conducerea a optat pentru incheierea \unui contract de asistenta cu o firma specializata in monitorizare si servicii de paza si protectie. c. Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienti Nucleul compartimentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentru clienti. Este normal sa fie asa, deoarece acesta este producatorul celor doua servicii hoteliere de baza, respectiv cazarea si masa: acest nivel este compus - Personal calificat si competent - Locatie cocheta, intima - Acces facil catre toate punctele de interes din zona - Experienta in gazduirea de evenimente corporate - Infrastructura pentru conferinte, teambuildinguri, work-shops etc. Master 2010 Universitatea Hyperion din doua mari compartimente: Cazare (Rooms Division) si Restauratie (Food and Beverage Division). Compartimentul de cazare este structurat, n doua sectoare: sectorul de receptie (Front Office) si sectorul de etaj (Housekeeping). 3.4. Analiza SWOT a Hotelului Anda a. Puncte tari (S) : - Clasificarea la 4 stele - Plasamentul in centrul orasului - Fluctuatia redusa a personalului

- Feedback pozitiv - Flexibilitate si disponibilitate in negocierea ofertelor - Cota de piata ridicata - Baza de date clienti voluminoasa b. Puncte slabe (W) : - Lipsa centru SPA - O paleta destul de redusa de servicii de agrement - Spatii de conferinta insuficiente - Parteneriate externe reduse c. Oportunitati (O) : -Parteneriate noi - Participare la programe guvernamentale - Tichete de vacanta Diversificarea serviciilor prin achizitionare de noi locatii sau prin dezvoltarea celor existente in cadrul companiei - Incheierea de acorduri cu firmele care acceseaza fonduri europene pentru proiecte de resurse umane - Posibilitatea incheierii parteneriatelor de exclusivitate - Afiliere lant international d. Amenintari (T) : - Efectele crizei economice - Concurenta neloiala -Dezvoltarea fara precedent a infrastructurii hoteliere in zona - Pauperizarea populatiei - Ofertele externe mult mai accesibile ca pret Master 2010 Universitatea Hyperion

- Scaderea interesului pe zona - Dezvoltarea turismul rural, ecologic CAPITOLUL 4 TURISMUL SI CRIZA FINANCIARA 4.1 EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ASUPRA TURISMULUI n acest an. Afacerile firmelor din sectorul turistic vor scadea n 2009, n medie, cu 30-35%, pe fondul crizei, n timp ce pentru hotelierii de pe Litoral va fi un an critic, un scenariu fericit fiind cel n care 25% din unitati vor avea profit.. Ianuarie a fost o luna care a trezit multa lume. Gradul de ocupare al hotelurilor din Bucuresti si provincie s-a diminuat semnificativ, per total fiind nregistrata o scadere de 35%, comparativ cu aceeasi luna din 2008. Situatia a devenit destul de dramatica, avnd n vedere ca multe proprietati nu si-au putut acoperi cheltuielile, cu toate masurile pe care le-au luat. Iar februarie nu arata nici el mai bine la jumatate. Declinul ar putea continua n urmatoarele sase luni, iar la nivelul ntregului an veniturile companiilor ar putea scadea cu 30-35%. Nu se evalueaza o revenire a pietei Per ansamblu, ne putem astepta la o scadere medie de 30-35% a afacerilor, n contextul crizei. Pentru litoralul romnesc, se estimeaza ca anul 2009 va fi un an critic, cu pierderi masive. Probabil vor face profit 25% dintre unitati. Muntele a mers si va merge bine, desi poate fi inclus si el n scaderile de 30-35%". Master 2010 Universitatea Hyperion

Segmentul de conferinte se va confrunta de asemenea cu reduceri, n timp ce piata evenimentelor speciale va fi stabila, avnd n vedere ca n anii trecuti cererea depasea cu mult oferta. Majoritatea evenimentelor mari congrese internationale sau conferinte -care au fost programate din timp pentru septembrie-octombrie au fost anulate. Prezenta la trguri va fi si ea foarte diminuata, situatie care va afecta gradul de ocupare al hotelurilor. Totodata, criza va duce la schimbarea comportamentului consumatorilor, avnd n vedere, printre altele, disponibilizarile de personal si reducerea bugetelor de calatorie. Pe anumite nise, aceasta criza poate aduce avantaje, dar in indiustria turismului, din pacate, nu prea sunt. Suntem afectati pe orizontala pe toate segmentele, iar efectele vor exista pe termen mediu pentru ca vorbim de o industrie cu o inertie mare. n ceea ce priveste tarifele, specialistii sunt de parere ca acestea vor scadea n acest an, fapt care ar putea avea un efect negativ asupra calitatii serviciilor. "Efectele masurilor anti-criza se vor evidentia prin scaderea calitatii serviciilor pe termen mediu. Desi clientul va cstiga dintr-un razboi al preturilor pe termen scurt, vom pierde cu totii pe termen mediu la calitatea serviciilor. Efectele pot fi dezastruoase, pentru ca proprietatile nu mai pot genera o marja de profit suficient de mare pentru a asigura bugete pentru training-uri pentru personal, de exemplu, sau lucrari de renovare si dotare", dupa cum spunea domnul Tinu Sebesanu, partenerul strategic n Romnia al lantului hotelier american Wyndham. Conform opiniei specialistilor din bransa, pentru anul 2009 vor fi nregistrate urmatoarele tendinte n rndul consumatorilor: Cererea turistica Master 2010 Universitatea Hyperion

-Cererea pentru pachetele de servicii turistice va ramne constanta dar va suferi unele mutatii n privinta duratei medii de sedere si a costului final al pachetului turistic; -Clientii se asteapta sa plateasca mai putin pe mncare, bauturi si entertainment si sa-si scurteze durata sejurului. Vacantele scurte vor fi la moda; -Clientii vor fi reticenti sa-si cheltuiasca banii pe orice. De aceea agentiile trebuie sa le ofere suficiente motive pentru a cumpara un pachet turistic. Pachetele turistice scumpe vor fi mai greu de vndut; -n cazul deplasarilor de 2 -4 persoane, companiile vor solicita camere duble pentru economii la bugetele de deplasari; -Clientii vor alege pachetele turistice care au mai multe servicii incluse si implicit valoare adaugata; Oferta turistica -Complexele rezidentiale din zonele turistice nevndute din cauza scumpirii creditelor vor fi oferite n regim de nchiriere si vor concura oferta hoteliera; -Este de asteptat ca hotelierii sa vina cu oferte tot mai tentante n dorinta de a atrage noi clienti. Ponderea rezervarilor prin intermediul agentiilor de turism si alte sisteme de rezervare va creste; -n aceasta perioada probabil ca vor predomina investitiile n proiecte de dezvoltare hoteliera de 2* si 3* din cauza scumpirii creditului pentru investitii si a tendintei spre economisire a clientilor. Investitiile de tipul Hello Hotels (hoteluri de clasa economica) vor induce cererea prin calitatea si unicitatea produsului oferit spre vnzare. Rezervarile Master 2010 Universitatea Hyperion

-Va creste numarul rezervarilor de pachete turistice prin intermediul agentiilor de turism, pentru a economisi bani. Rolul de consultant al agentilor de turism va fi hotartor n impulsionarea vnzarilor; -Agentiile de turism trebuie sa-si diversifice vnzarile online pentru a reduce la maxim costurile de personal; -Contractia cererii va determina aparitia multor clienti oportunisti care vor cauta n permanenta oferta cea mai buna din piata si vor dubla o rezervare pentru un anumit pachet turistic la mai multe agentii. -Rolul internetului va creste simtitor: clientii vor compara pretul ofertelor turistice pentru a alege optiunea cu cel mai mic pret si cele mai multe servicii incluse. Clientii vor dori sa cunoasca n amanunt costurile care nu sunt incluse n pachete si marimea acestora. Destinatiile de vacanta -Cstigatorul crizei va fi turismul intern si destinatiile comparabile ca pret si calitate cu oferta interna. -Ofertele tip city break vor fi tot mai accesibile datorita scaderii tarifelor de cazare pe durata weekendului n principalele capitale europene; -Forta de negociere a agentilor de turism cu detinatorii bazei materiale va creste pe fondul diminuarii cererii de business. Romnia este o destinatie de business iar n perioadele de criza acest segment este cel mai afectat. Masurile guvernamentale anticriza din domeniul turismului Desi anul in curs este clar unul de criza pentru turismul romanesc, Guvernul a aprobat, recent, Programul anual de dezvoltare a produselor turistice si Programul anual de marketing si promovare a turismului romnesc , programe finantate din bugetul Ministerului Turismului, n limita fondurilor aprobate cu aceasta destinatie, pentru anul 2009, prin Legea Bugetului de stat. Master 2010 Universitatea Hyperion

Acest program urmareste sustinerea turismului intern, n vederea mbunatatirii circulatiei turistice, n paralel cu conservarea patrimoniului natural si cultural. Obiectivele urmarite se refera la: -constituirea de parteneriate, pentru elaborarea cadrului strategic de urbanism la nivel national, pentru dezvoltarea turismului, care include: crearea unui sistem institutionalizat de colaborare ntre specialistii din turism si urbanism, participarea la aprobarea si promovarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a VIII-a, zone cu resurse turistice, n rndul specialistilor si al autoritatilor publice locale si a metodologiei pentru analiza potentialului turistic al teritoriului; -mbunatatirea calitatii programelor profesionala a personalului pentru sectorul turism, hoteluri si restaurante; -mbunatatirea calitatii serviciilor turistice din Romnia; -dezvoltarea unor forme, produse si destinatii turistice importante pentru Romnia, prin vizite de scurta durata n Bucuresti, croaziere pe Dunare si n Delta Dunarii, turism montan, turism balnear, turism de litoral si turism cultural; -organizarea de parteneriate internationale, cu rol n cresterea vizibilitatii -restructurarea sistemului informational n domeniul turismului; de consultanta, pentru perfectionarea cadrului legal si institutional, n conformitate cu bunele practici la nivelul Uniunii Europene; -realizarea de achizitii de materiale documentare; -derularea de programe de investitii n parteneriat public-privat, ntre Ministerul Turismului si autoritatile publice locale la nivel de judet sau unitate administrativ teritoriala; Master 2010 Universitatea Hyperion de formare destinatiilor turistice din Romnia; -actiuni de dezvoltare durabila a turismului; -servicii

-realizarea de studii de specialitate (de prefezabilitate si fezabilitate, proie cte tehnice de executie etc.) si alocarea de fonduri pentru investitii n infrastructu ra turismului, n parteneriat cu autoritatile publice locale; -elaborarea legislatiei n domeniu (ordin comun al Ministerului Turismului si Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintelor, pentru aprobarea metodologiei privind analiza potentialului turistic al teritoriului; actualizarea si finalizarea legislatiei privind domeniul schiabil). 4.2. Impactul crizei economice la Hotel Anda Sinaia a. Situatia economica Inceputul anului a fost incert si instabil pentru toti operatorii economici, s-a stat in expectativa, s-au construit bugete de cheltuilei austere, fapt care a du s la anularea sau reducerea multor comenzi de rezervari importante pe segmentul turismului de afaceri. Hotelul ANDA si-a bugetat pentru acest an o scadere a vanzarilor de peste 10% fata de anul 2008 sau, in cele mai bune cazuri, afaceri in stagnare fata de anul trecut. Se estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 0,9 mil. euro, ceea ce reprezinta o scadere a indicatorilor financiari cu 10% fata de anul 2008. In 2008, afacerile hotelului au ajuns la valoarea de 1 mil. euro. In primul trimestru din 2009, cifra de afaceri a fost in scadere cu 12% fata de perioada similara din anul trecut. Piata hoteliera locala a inregistrat o scadere inca de la finele anului trecut, continuadu-si evolutia pe acelasi trend descendent si in primul trimestru al anului in curs. In aceasta perioada de criza cred ca fiecare hotel va incerca sa-si consolideze pozitia actuala, axandu-se in principal pe retentia si fidelizarea clientilor . Master 2010 Universitatea Hyperion 33

Se estima la inceputul anului in curs un grad mediu de ocupare a hotelului pentru 2009 de aproximativ 51%, in scadere cu 8 procente fata de anul 2008. Anul trecut, gradul mediu de ocupare a hotelului Anda a fost de 58%, reprezentand o scadere de 1% fata de anul 2007. Trendul descendent a continuat si in luna ianuarie a acestui an, gradul de ocupare fiind de aproximativ 41%, ceea ce reprezinta o sa In perioada de criza, decat scadere de 10 procente fata de luna ianuarie a anului 2007. b. Planul de masuri anticriza la Hotel Anda Aflandu-ne intr-o perioada dificila din punct de vedere economic, am cautat sa identificam masuri de mentinere, oportunitati de crestere a business-ului si de dezvoltare a pachetelor de servicii, cautand o strategie potrivita de marketing si comunicare. c. Politica de marketing. In primul rand ne-am propus sa reducem din cheltuieli si sa imbunatatim calitatea serviciilor. Daca reduci tarifele intr-un mediu competitiv este o batalie castigata. Hotelurile sunt ca oricare alta afacere, trebuie sa reduca costurile, dar sa incerce nu compromita calitatea serviciilor. Pentru industria hoteliera exista trei principii dupa care ar trebui sa se ghideze hotelierii: servicii, servicii, servicii. Acum, piata este a cumparatorilor. Au de unde sa aleaga si sa compare. Trebuie sa fim cat mai aproape de clienti. trebuie sa acordam clientilor chiar mai multa atentie inainte. Un alt factor care conteaza in atragerea clientilor este marketingul. Este important sa ne mentinem bugetul alocat marketingului chiar daca, fiind un hotel destul de bine-situat pe piata, putem reduce usor cheltuielile alocate publicitatii , axandu-ne in special pe publicitatea on-line (pe site-ul propriu, pe inscrierea in directoare specializate gratuite sau prin newslettere adresate direct potantialilor si existentilor clienti). In ceea ce Master 2010 Universitatea Hyperion

priveste publicitatea pe materiale tiparite pentru 2009, ne-am redus optiunile la : flyere, pliante , carti de vizita, pixuri personalizate. d. Cheltuielile cu personalul Un prim pas in reducerea cheltuielilor cu personalul a fost inghetarea salariilor si a primelor, renuntarea la atribuirea tichetelor de masa pe o perioada nedeterminata, precum si la noi angajari. In cazul in care exista vorangajatilor superioare. e. Furnizorii situatii in care un angajat paraseste compania, sarcinile acestuia fi redistribuite si vom apela la solutia promovarii din interior, mai profitabila, pentru ca nu necesita costuri la fel de mari ca o recrutare externa, persoana care va ocupa postul cunoaste bine compania si perioada de adaptare este mult mai scurta. La fel de important este si amanuntul ca un angajat promovat nu va avea pretentii la un salariu similar cu al unei persoane cu experienta n aceeasi functie. O alta solutie la care vom apela va fi aceea a delegarii autoritatii, conferind autoritatea de a lua decizii referitoare la munca lor, in ideea ca, daca li se da un anume grad de proprietate asupra muncii lor, sunt mai multe sanse sa-si indeplineasca atributiile bine. Ei isi multumesc clientii si participa din plin la viata organizatiei, pot lua orice decizie considera ca este oportuna la momentul respectiv. In limite mai largi, salariatul trebuie sa fie cel care decide ce poa te hotari de unul singur si cand trebuie sa apeleze la nivelurile ierarhice Societatea noastra avea la sfarsitul anului 2008 peste 150 de furnizori de marfuri si servicii, dar avand in vedere decizia de reducere a cheltuielilor cu furnizorii, s-a recurs la o selectie atenta a tuturor partenerilor, alegand in final variantele cele mai economice, dar cu un raport bun calitate-pret , pe Master 2010 Universitatea Hyperion

cei care pot asigura o paleta mai larga de bunuri sau servicii si care ofera cele mai bune conditii de livrare si plata. f. Politica de pret a serviciilor turistice In luna octombrie a anului trecut am fixat tarifele aferente anului 2009 pentru serviciile de cazare, inchiriere sali de conferinta si aparatura specifica, servicii de masa si servicii de catering conferinta. Analizand circulatia si piata turisitca a hotelului pana la acel moment al anului 2008, am decis ca pentru turismul individual, un segment care ne asigura in jur de 20% din gradul de ocupare al hotelului, sa mentinem aceleasi tarife si pentru 2009, in timp ce pentru turismul de afaceri, am optat pentru o crestere de 10% a tarifului practicat . Din pacate, inca de la inceputul anului 2009 am constatat ca politica de tarif pe care ne propusesem sa o practicam nu isi are plicatie deoarece in timp cererea pe segmentul business s-a diminuat consistent si a trebuit sa adoptam alte masuri care sa ne permita supravietuirea pe o piata in care oferta este foarte mare si cererea din ce in ce mai mica. Incepand din luna februarie am lansat pe piata o serie de pachete de servicii Business la preturi mult mai accesibile si cu o gama mai mare de servicii si facilitati incluse. Pot mentiona aici Pachetul Busines 1 care include cazare, demipensiune, inchiriere sala de conferinte cu dotarile aferente, pauze de cafea sau Pachetul Business All care include pensiune completa, facilitati conferinta si o activitate outdoor (paintball, plimbare cu ATV, drumetii). O alta abordare in politica de pret a fost abordarea flexibila, manifestandu-ne disponibilitatea de a lucra pe bugetul clientului pe un anumit tip de eveniment. Am reusit astfel sa dezvoltam baza de date a clientilor corporate Master 2010 Universitatea Hyperion

care acum ne solicita oferta pentru gazduirea de evenimente fara a mai apela la agentiile de turism . Pentru turismul intern de leisure am lansat o serie de pachete de servici in functie de sezonalitate (pachete de iarna, pachete de vara), de evenimente (Valentin s Day, Mother s Day, Paste sau 1 mai), iar , in functie de gradul de ocupare al hotelului , aplicam reduceri de pana la 30% fata de tariful afisat la incercam receptie, tariful unei camere duble cu mic dejun inclus ajunganmd la 250 lei/camera/noapte, un pret decent, dupa parerea noastra, pentru serviciile unui hotel de patru stele. Tarifele practicate pentru atragerea turistilor straini au fost de asemenea reduse cu 20 de procente, incluzand si o mai mar Putem afirma ca, per ansamblu, tarifele practicate acum sunt cu 15-20% mai mici decat cele practicate in anul 2008, dar incercam sa recuperam diferenta de tarif printr-o circulatie turistica mai ridicata e diversitate a servicilor oferite. g. Politica de distributie a produselor turistice n turism, distributia constituie o prghie importanta a actului de vnzare a produsului turistic, de stimulare si atragere a consumatorilor potentiali Constatand ca piata turismului de afaceri cunoaste o scadere semnificatia, am decis sa sa dezvoltam turismul de incoming, dezvoltand parteneriate cu firme de turism romanesti sau externe, atat agentii cat si companii care distribuie produsele turistice prin sisteme de rezervari sau publicatii proprii, reusind astfel sa reducem semnificativ. costurile de promovare si distributie. Nu am renuntat insa la distributia prin canale directe , mediatizarea ofertei prin sistem walk-in pentru turistii care ne-au trecut pragul , prin pagina web proprie sau newslettere periodice, prin participare la targuri si evenimente de profil. Master 2010 Universitatea Hyperion 37

In afara efectelor negative ale crizei economice mondiale care a afectat implicit si turismul romanesc si in special turismul de afaceri, trebuie mention at si faptul ca aceasta are o influenta pozitiva in activitatea noastra, prin crest erea eficientei si a performantei profesionale a salariatilor. De asemenea, ii va elimina pe cei care nu vor sa se incadreze intr-un mod de lucru mai rapid, cu asimilarea rapida de cunostinte. Nu in ultimul rand, vom acorda o mai mare atentie pregatirii profesionale a salariatilor si vom face recrutari cu mai mult a exigenta. Master 2010 Universitatea Hyperion 38

CONCLUZII Eu consider aceasta criza ca o noua provocare. Sunt elemente noi cu care nu ne-am mai confruntat pana acum, deci va trebui sa gasim solutii si sa actionam rapid. Va trebui sa ne orientam produsele la noile cerinte ale pietei, respectiv negocierea asidua si scaderea tarifelor. Astfel va trebui sa vindem mai mult, vom munci mult mai mult pentru aceleasi rezultate financiare. Din punctul nostru de vedere, calitatea serviciilor noastre nu depinde de suma platita de client. Clientul/consumatorul de servicii va fi si el in castig , calitatea serviciilor si satisfacerea cerintelor sale fiind principala preocupare a prestatorilor si distribuitorilor de produse turistice . Cu cat oaspetii se simt mai apreciati, m ai importanti si mai respectati, cu atat creste loialitatea lor fata de hotel sau a gentie si increderea in serviciile noastre. In ceea pe priveste Hotelul Anda, calitatea serviciilor si profesionalismul echipei vor sta intotdeauna la dispozitia clientilor, indiferente de perioadele economice sau politice pe care le traverseaza societatea roamaneasca. Ne bucuram sa constatam din statisticile noastre ca 80% dintre clientii individuali revin in locatia noastra ori de cate ori ajung in zona, iar in privi nta Master 2010 Universitatea Hyperion 39

companiilor, pot afirma ca feedbackul a fost intodeauna pozitiv, clientii apreciind mai ales constanta in calitatea serviciilor. Master 2010 Universitatea Hyperion 40

Anexa 1 Gradul de ocupare si numarul de turisti in anii 2007 si 2008 ANUL 2007 Total 2007 Ian 200 7 Feb 2007 Marti e 2007 Aprilie 2007 Mai 2007 Iunie 2007 Iulie 2007 Aug. 2007 Sept 2007 Oct 2007 Nov 2007 Dec. 2008 Gradul de ocupare % 60.78 66 74 66 56.89 64.41 60.67 51.94 66.45 63.44 52.15 54.44 53 ANUL 2008 Total 2008 Ian 200 8 Feb 2008 Marti e 2008 Aprilie 2008 Mai 2008 Iunie 2008

Iulie 2008 Aug. 2008 Sept 2008 Oct 2008 Nov 2008 Dec. 2008 Gradul de ocupare % 61 51.1 65.75 53.01 52.11 66 61 60 68 65 60 60 59 Master 2010 Universitatea Hyperion

Total 2007 Ian 200 7 Feb 2007 Martie 2007 Aprilie 2007 Mai 2007 Iunie 2007 Iulie 2007 Aug. 2007 Sept 2007 Oct 2007 Nov 2007 Dec. 2007 Nr. de sosiri 5747 381 456 395 446 520 512 580 615 492 472 428 450 Nr. de innoptari 10788 724 864 733 784 995 994 1028 1080 944 894 798 950 3. Numarul de turisti in anul 2007: 4. Numarul de turisti in anul 2008 : Total 2008 Ian 200 8 Feb 2008 Marti e 2008 Aprilie 2008 Mai 2008 Iunie 2008 Iulie 2008 Aug. 2008 Sept 2008 Oct 2008 Nov

2008 Dec. 2008 Nr. de sosiri 5500 350 435 381 424 500 480 550 600 480 450 400 495 Nr. de innoptari 10500 704 852 703 771 980 940 1000 1050 900 870 780 972 Master 2010 Universitatea Hyperion

Master 2010 Universitatea Hyperion

Anexa 2 Pliant de prezentare

Master 2010 Universitatea Hyperion

Anexa 3 Site-ul www.hotelanda.ro Master 2010 Universitatea Hyperion

Anexa 4 Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2007 nciare depuse I BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005 Indicatori din bilant lei Active imobilizate TOTAL 6375698 Active circulante TOTAL, din care 842580 Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite , marfuri etc.) 167869 Casa si conturi la banci 526950 Creante 147761 Capitaluri - Total, din care 4968578 Capital social subscris si varsat 375000 Patrimoniul regiei Patrimoniul public Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii Total 2229088 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri 4749065 Venituri totale 4842370 Cheltuieli totale 3488031 Profitul brut al exercitiului 1354339 Pierderea bruta a exercitiului Profitul net al exercitiului 1136820 Pierderea neta a exercitiului Indicatori din DATE INFORMATIVE Numar mediu de salariati 71 Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Hoteluri Master 2010 Universitatea Hyperion 46

Anexa 5 Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2006 nciare depuse BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005 n BILANT lei e TOTAL 6375698 TOTAL, din care 842580 e, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.) 1 67869 banci 526950 147761 , din care 4968578 ubscris si varsat 375000 i ic ru riscuri si cheltuieli 2229088 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE 4749065 4842370 3488031 xercitiului 1354339 exercitiului xercitiului 1136820 exercitiului Indicatori din DATE INFORMATIVE salariati 71 e, conform clasificarii CAEN Hoteluri Master 2010 Universitatea Hyperion 47

Anexa 6

Master 2010 Universitatea Hyperion

Anexa 7 Address: Bd. CAROL I nr.30 - SINAIA, jud.Prahova HOTEL Tel: (40-244)-306020 Fax: (40-244)-306025 Anda Mobile: (40)-745306020, (40)-723306020 ..... Reservation: (40-244)-306023 E-mail: office@hotelanda.ro Web address: www.hotelanda.ro Stimati parteneri, Hotelul****Anda din Sinaia, ofera clientilor dvs. urmatoarele pachete business p entru 295.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA SINGLE Pachetul include : -pensiune completa (mic dejun bufet suedez, dejun si cina set menu) -2 coffee breaks/pax/zi (cafea/ceai, apa minerala/plata, Granini/Santal, patiser ie) la alegere o activitate outdoor : ATV, paintball, drumetii, vizita muzee perioada 15.05 31.08.2009 : Pachet Business ALL 245.5 LEI/PAX/ZI/CAMERA DUBLA cazare in tipul de camera specificat sala de conferinte -taxe locale Tarifele includ TVA-ul. Prezenta oferta este valabila pentru toate actiunile care vor fi contractate in perioada 15.05 -31.08.2009 si se adreseaza grupurilor cu allotment de minim 10 camere. Pentru rezervari si alte detalii, nu ezitati sa ne contactati la : Master 2010 Universitatea Hyperion

Tel.0244306020 Fax 0244306025 Email la : office@hotelanda.ro. BIBLIOGRAFIE Nr. crt. Autor(i) Titlul lucrarii Editura Anul aparitiei 1 Puiu Nistoreanu MANAGEMENT IN TURISM ASE 2002 2 Rodica Minciu ECONOMIA TURISMULUI URANUS 2000 3 Nicoleta Petcu STATISTICA IN TURISM ALBASTRA 2005 4 Alexandu Nedelea PIATA TURISTICA DIDACTICA SI PEDAGOGICA 2003 5 Toader Gherasim, Daniel Gherasim MARKETING TURISTIC ECONOMICA 1999 6 Olteanu V.,Cetina Iuliana MARKETINGUL SERVICIILOR EXPERT 1994 7 Gabriela Stanciulescu MANAGEMENTUL OPERATIUNILOR DE TURISM ALL BECK 2002 8 Nicolae Lupu TURISMUL -ECONOMIE SI MANAGEMENT ALL BECK 2002 Master 2010 Universitatea Hyperion 50

9 COLECTIA ZIARUL FINACIAR 2009 9 COLECTIA ZIARUL FINACIAR 2009 Master 2010 Universitatea Hyperion 51