Cuprins

Introducere2 Capitolul 1..3 Introducere in managementul hotelier3 1.1.Definirea conceptului de management hotelier................3 1.2.Istoricul industriei hoteliere din Romania...4 1.3.Istoricul industriei hoteliere inetrnationale.6 1.4.Afacerea hoteliera8 1.5.Consumul touristic11 Capitolul 212 Cadru legislative in turism12 Anexa 1 Norme metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a licentelor si a brevetelor de turism13 Capitolul 3.22 Hotel Turist22 Structura organizatorica a hotelului Turist.22 3.1.Organizarea departamentului de cazare23 3.2.Organizarea departamentului alimentatie (restauratie)26 3.3.Organizarea departamentului administrativ si financiar..28 3.4.Organigrama29 Capitolul 431 4.1.Organizare eveniment la hotel Turist31 4.2.Descrierea evenimentului32 4.3.Arhitectura eveniment32 4.4.Tabelul35 4.5.Elemente formale36 Concluzii.39 Referinte critice.40

Introducere
1

Acest proiect reprezinta o lucrare care contureaza ideea de management hotelier. Primul capitol se concentreaza asupra definirii conceptului propriu-zis, apoi asupra istoricului industriei hoteliere din Romania si a industriei hoteliere internationale. De asemenea, este important sa se precizeze si cateva aspecte legate de afacerea hoteliera. Consumul turistic vine in completarea acestui capitol si explica faptul ca produsele turistice au un ciclu de viata al lor si este necesar sa se tina cont si de acest lucru. Al doilea capitol al lucrarii prezinta cadrul legislativ (Ordinul de lege 1051/3 martie 2011) in baza caruia trebuie sa se execute mai multe cerinte astfel incat toate actiunile si demersurile sa se desfasoare intr-un mod corect si lipsit de probleme. Al treilea capitol se bazeaza pe structura organizatorica a hotelului Turist. Se dezvolta chestiuni legate de organizarea departamentului de cazare, de organizarea departamentului de alimentatie (restauratie) si de organizarea departamentului administrativ si financiar. De asemenea, sunt enumerate sarcinile de serviciu ale receptionerului de hotel si a serviciului de etaj. Capitolul se incheie cu organigrama hotelului. Ultimul capitol reprezinta studiul de caz, si anume organizarea unui eveniment in cadrul hotelului Turist. Dupa un plan al acestui tip de activitate, se incearca organizarea unui eveniment cu scop caritabil pentru copiii de la un orfelinat, organizat de membrii clubului Rotary in colaborare cu conducerea hotelului Turist, pe terasa acestuia.

Capitolul 1
2

Introducere in managementul hotelier

1.1. Definirea conceptului de management hotelier

Managementul este o functie profesionala care inseamna a conduce, intrun context dat, un grup de persoane care au de atins un obiectiv comun, in conformitate cu finalitatile organizatiei din care fac parte.1 Pentru exercitarea unei asemenea activitati sunt necesare cunostinte si abilitati specifice, tehnice si relationare. Aceasta functie se invata in scoli, insa se perfectioneaza pe teren. Obiectivul principal al unui manager (persoana care exercita aceasta functie) este de a-si imbunatati in permanenta cunostintele, precum si tehnicile de lucru si competentele relationale. De asemenea, acesta trebuie sa aibe responsabilitatea unei echipe care sa atinga obiective comune. Hotelul este unitatea comerciala de cazare omologata care ofera camere sau apartamente mobilate pentru a fi nchiriate, fie unei clientele de sejur (saptamanal sau lunar) oricum o inchiriere care excepteza propriul domiciliu. El poate fi explorat pe tot parcursul anului, sau numai de-a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale2 Cu alte cuvinte, hotelul este o unitate ospitaliera specializata al carei principal produs este cazarea, excluzand formele de inchiriere rezidentiale sau intamplatoare. Prin imbinarea celor doua concepte, intelegem ca managementul hotelier se refera la tehnicile profesionale de conducere care se aplica intr-o unitate ospitaliera specializata. Acestea includ administrarea hotelului, contabilitate, marketing, gospodarire, receptia, managementul mancarii si bauturii, catering si intretinere.

1.2. Istoricul industriei hoteliere in Romania

1

http://www.e-referate.ro/referate/Managementul_-_prezentare_generala2005-03-18.html (accesata in data de 13.03.2012)

2

http://www.referat-scoala.ro/citeste-referat-Management_hotel-12380.html data de 13.03.2012)

(accesata

in

Bucurestiul a fost cunoscut in Europa si alte colturi ale lumii pentru hanurile, si apoi hotelurile, care au gazduit de-a lungul timpului personalitati ale vremii, oameni de cultura, negustori. Asftel, de la inceputul secolului al XVIIlea dateaza cele mai importante hanuri din Bucuresti spre exemplu, Hanul Serban Voda, ctitorie a domnitorului Serban Cantacuzino, a carui constructie a inceput inainte de 1861, fiind considerat cel mai frumos han din Bucuresti. In 1823 acesta avea 45 de incaperi, peste 25 de magazii, 17 bucatarii si 4 sali mari la etaj in care functionau mai multe pravalii, ateliere, o moara cu cai. A fost daramat in 1882, pe locul sau aflandu-se astazi sediul Bancii Nationale.

Alte hanuri de renume din acea perioada erau: - Hanul Sfantul Gheorghe care in 1698 avea cam 200 de incaperi, pravalii, pivnite si odai; a ars in anul 1847; - Hanul Sfantul Ioan, construit de calugarii de la manastirea Sfantul Ioan cel Mare; - Hanul Gabroveni, situat in spatele Curtii Domnesti, fiind unul dintre cele mai insemnate hanuri ale orasului in perioada 1825-1850, devenind dupa 100 de ani Hotelul Gabroveni Universal; - Hanul lui Manuc 1808, construit de Emanuel Marzaiu Bei, cunoscut in epoca sub numele de Manuc, vandut si transformat ulterior in Hotelul Dacia;

Statisticile vremii ne informeaza ca in anul 1819 erau 77 de hanuri in Bucuresti, in 1838, 145, iar in 1859 mai existau doar 7 hanuri mari ( Manuc, Constantin Voda, Papazoglu, Golescu, Gabroveni, Zamfir, Filipescu) si 28 de hanuri mai mici. Primul hotel din Bucuresti este considerat Hotel dEurope, construit de catre un vienez, Brener, si considerat drept un hotel bine modelat si inzestrat cu cele necesare de catre fostul consul britanic in Tarile Romane, W. Wilkinson, intr-o lucrare a sa.
4

Unele dintre hotelurile construite in secolul al XIX-lea si la inceputul secolului al XX-lea sunt renumite si astazi: - Hotel Luvru, construit in 1882, in present Hotelul Capital; - Hotel Regal, construit in 1867, mai tarziu, Hotel Stanescu, iar dupa 1951 Hotel Negoiu; - Casa Capsa (Hotel, Restaurant, Cofetarie, Cafenea) cunoscuta drept citadela scriitorilor si artistilor sau al doilea parlament al tarii; - Hotelul Majestic construit la sfarsitul secolului al XIX-lea pe locul fostelor grajduri domnesti ale Palatului lui Caragea Voda, functioneaza in prezent ca un hotel de 4 stele; - Hotel Athene Palace, 1912-1914, prima constructie din Bucuresti unde s-a folosit beton armat si care a gazduit regi, printi, presedinti de stat, diplomati, spioni, personalitati ale stiintei si culturii. In prezent functioneaza sub marca Hilton International, fiind un hotel de 5 stele; - Hotel Lido, construit in 1930, atragea protipendada datorita bazinului cu valuri. In prezent este renovat si reamenajat, functionand ca un hotel de 4 stele.3

1.3.Istoricul industriei hoteliere internationale

La inceputul anilor 1900 pana la Marea Recesiune din anii 30, a fost era marilor hoteluri de lux. In aceasta perioada a fost construit hotelul PLAZA din New York, care este considerat i astazi cel mai bun hotel din lume. Construcia lui a costat 12.000.000 dolari, suma fara precedent la data respectiva.
3

http://www.topcursuri.ro/files/cursuri/Managementul%20Activitatilor%20de %20Hotelarie.pdf (accesat in data de 13.03.2012)

Caesar Ritz a realizat elegantul hotel RITZ din Paris, devenit ulterior prototipul hotelurilor, RITZ-CARLTONS din Londra i Madrid, urmate de New York i Boston, iar in1931 s-a inaugurat hotelul WALDORF-ASTORIA din New York, care i astazi este unul dintre cele mai mari hoteluri din lume. Dup cel de-al doilea razboi mondial, Conrad Hilton a realizat existena unei cereri sporite pentru camere de hotel i a inchiriat hotelul Stevens din Chicago, cu o capacitate de 2.000 camere, care in timpul razboiului fusese folosit de catre armata. Intr-o succesiune rapida, a achiziionat THE PALMER HOUSE din Chicago, LA PLAZA i WALDORF din New York i THE TOWN HOUSE din Los Angeles. Curand a adaugat i alte hoteluri mari, realizand ulterior, in anii 50 o fuziune Hilton-Statler, acesta din urma fiind cel mai important lant de hoteluri moderne din S.U.A. Hotelierul american E.M. Statler se numara printre cei care au incercat la inceputurile industriei hoteliere, sa ridice nivelul de confort al serviciilor, oferind camere spaioase cu bai individuale, apa curenta, intrerupatoare electrice, telefoane, room-service, sisteme de rezervari ntre hoteluri, radio. Inovaiile ulterioare au inclus ncalzire centrala, aer condiionat, lifturi pentru pasageri, sisteme de canalizare, care au fost adoptate rapid de catre hotelurile internationale. Ernest Henderson a realizat acelasi lucru cu Sheraton. Aceste prime lanturi hoteliere au dominat piata pana cand Hyatt si noul sau prototip Atrium (realizat n 1967 odata cu deschiderea hotelului ATLANTA HYATT REGENCY), au revigorat arhitectura marilor hoteluri de lux construite la sfarsitul secolului al XIX -lea. Un alt pas major l-a constituit construcia motelurilor, unitati standardizate, amplasate de-a lungul soselelor, de catre Kemmons Wilson, fondatorul lantului HOLIDAY INN. Acestea au fost primele unitati de cazare de categorie economic care se adresau calatorului obisnuit care cauta camere confortabile si curate. In Europa, evolutia dupa cel de-al II-lea razboi mondial, a avut un curs diferit. Dezvoltarea transportului aerian transatlantic a favorizat dezvoltarea turismului international. In perioada marilor hoteluri de lux, calatoria in strainatate se efectua cu vaporul, era apanajul claselor sociale inalte, iar durata calatoriei era mare. Odata cu dezvoltarea transportului aerian comercial, noii calatori se deosebeau de generaia anterioara. Erau, de asemenea, i mult mai numerosi, iar tarile dezvoltate erau nerabdatoare sa-i atraga. Nu este surprinzator faptul ca primele hoteluri mari construite dup razboi se aflau n proprietatea statului sau erau construite cu sprijin public. Primul dintre acestea, THE CARIBBEAN HILTON din Puerto Rico a fost construit de catre o companie publica, care l-a convins pe Conrad Hilton sa-l gestioneze pe o baza
6

virtual lipsita de riscuri, printr-un instrument cunoscut sub denumirea de contract de management hotelier. Contractul separa aspectele de proprietate de cele de gestiune a hotelului, permiand unei companii hoteliere s obtina dreptul de a conduce o unitate in schimbul unor plati. Aceasta a propulsat HILTON-ul intr-o cursa care l-a lansat in randul celor mai mari lanturi hoteliere internationale. In anii 60, turismul, inclusiv cel n scop de afaceri, a avut o evolutie accelerata. La Londra, Paris, Roma, Atena, Hong Kong, Tokyo s-au construit hoteluri mari, moderne. Lanturile hoteliere HILTON, SHERATON, HYATT au continuat sa inaugureze hoteluri noi, de capacitati mari si care se adresau n special oamenilor de afaceri. Valul construirii de noi hoteluri si moteluri in anii 70 i 80 a creat un surplus de capacitate, reducand, gradul de ocupare in marea majoritate a unitatilor de cazare. In acest context, companiile hoteliere au recurs la sisteme noi de organizare, la noi metode i instrumente de lucru specifice marketingului i managementului, pentru a putea supravietui cu succes ntr-un mediu concurential tot mai solicitant.4

1.4.Afacerea hoteliera

In industria larga a ospitalitii, un loc aparte l ocup activitatea hoteliera, fiind i cea care asigura i condiioneaza n cel mai inalt grad volumul activitailor turistice, dei anumite categorii de vizitatori (clienti) nu recurg intotdeauna la serviciile unitatilor de cazare. Activitatea hoteliera a devenit, incepand cu anii '50, un element important al cresterii economico-sociale si este, in acelasi timp, influentata de dezvoltarea economica dintr-o anumita regiune, beneficiarii acestor servicii fiind in principal oamenii de afaceri.
4

http://andreivocila.wordpress.com/2010/08/26/management-hotelier/ (accesat in data de 14.03.2012)

Locul i rolul industriei hoteliere este, pe de o parte, influenat de dezvoltarea economica a zonelor in care isi desfasoara activitatea i, pe de alta parte, influenteaza, la randul lor, nivelul de dezvoltare a zonei. Tinand cont de faptul ca industria hoteliera ofera cu precadere servicii de cazare, rolul acesteia este de a asigura infrastructura dezvoltarii turismului, alaturi de ramura transportului. Infrastructura de cazare se exprima prin totalitatea organizaiilor sau unitailor de cazare, care, prin capacitaile de care dispun, au ca obiectiv satisfacerea nevoilor calatorilor. Multitudinea i diversitatea de organizatii care activeaza n aceasta industrie impune, pentru o mai precisa intelegere a afacerii, definirea termenului de hotel. Un prim punct de plecare n procesul de definire a conceptului de hotel este oferit de definitia data de Organizaia Mondial a Turismului (WTO) si anume: Hotelurile sau unitatile asemanatoare se caracterizeaza prin amenajarea lor pe camere, respectand o limita minima de camere, avand o echipa managerial unica i furnizand servicii bine definite care includ serviciul de camera, meninerea curateniei, facilitatile sanitare etc." In al doilea rand, hotelul mai este definit ca o organizatie a carei principala afacere este de a furniza faciliati de cazare pentru publicul larg si care poate de asemenea sa pun la dispozitia clientilor unul sau mai multe din urmatoarele servicii: alimentatie, curatenia camerei, servicii de primire, spalatorie sau utilizarea unor dotari specifice. Un alt punct de vedere prezinta hotelul ca un stabiliment n care, cu condiia platii, voiajorii pot s se cazeze, precum si sa se hraneasca si sa se distreze. In concluzie, organizatia hoteliera va asigura, asa cum se poate observa n figura de mai jos, o serie de servicii de baza, care definesc activitatea hoteliera: primirea clientilor, cazare, divertisment, alimentatie, informare, la care se adauga o diversitate de servicii: schimbul valutar, pastrarea obiectelor de valoare, spalatul i calcatul lenjeriei clientului, curatirea hainelor i a incaltamintei, transportul bagajelor, parcarea automobilelor, dotarea camerelor cu inventar suplimentar etc, care formeaz activitatile hoteliere complementare, cu rol de a imbunatati gradul de confort in unitatea de cazare.

Servicii de alimentatie Cazarea propriu zisa 8 HOTEL

Activitati legate de primirea si plecarea turistilor

Servicii de divertisment

Activitati hoteliere complementare

Alte servicii

Fig.1 Structura activitatilor ce asigura furnizarea de servicii ntr-o organizatie hoteliera in vederea organizarii i derularii afacerii hoteliere, managementul organizatiei trebuie sa ia in considerare urmatoarele caracteristici ale serviciilor pe care le furnizeaza:
a) Perisabilitatea serviciilor - locul neocupat, respectiv nevandut nu poate fi b) c) d) e)

stocat i oferit spre vanzare ntr-o alta perioada de timp; Oferta limitat de servicii - capacitatea de cazare nu se poate modifica n functie de tendintele din piata pe termen scurt; Amplasarea unitatii de cazare joaca un rol important in asigurarea gradului de ocupare profitabil; Costurile de operare mari - conduc la acumularea unor costuri fixe mari care impun un anumit nivel de ocupare pentru a atinge punctul critic; Sezonalitatea cererii - impune strategii manageriale pe termen lung pentru asigurarea unor variatii cat mai reduse.

In general, investitorii din industria hoteliera spera intr-o recuperare rapida a capitalului investit, insa aceste caracteristici prezinta industria hoteliera ca o afacere ciclica, mare consumatoare de capital i puternic concurentiala. La nivel mondial ciclul de viata a unui hotel nu este mai mare de 30-40 de ani, iar ciclicitatea afacerii se apreciaza la 10 ani. In general, factorul care determina aceasta ciclicitate este cel economic al zonei in care este amplasata unitatea hoteliera. Se apreciaza in acest sens ca schimbarile in profilul economic al zonei actioneaz ca factor de influenta asupra pietei hoteliere dupa numai 3-6 luni. Insa, fiecare afacere hoteliera va fi afectata diferit si va avea propriul sau ciclu de business n functie de planurile si strategiile echipei manageriale.
9

Investitiile angajate in industria hoteliera sunt uriase. Industria hoteliera este o mare consumatoare de capital necesar pentru cladire si echipamentul sau facilitatile necesare. Toate acestea alaturi de uzura, dobanzi, chirii, asigurari se transforma in costuri fixe. Cat de profitabile vor fi aceste hoteluri ramane de vazut. Insa toate aceste noi unitai sunt sustinute financiar de firme care activeaza in alte domenii. Investitorii spera ca vor atrage din clientii marilor lanturi hoteliere, dar daca nu produc profituri imediat nu se supara. Oricum perioada de timp pana vor fi profitabile este destul de indelungata, fata de speranta lor de viata. La aceasta se mai adauga si piata extrem de concurentiala. In acest caz, la sfarsitul fiecarui ciclu economic, unele dintre organizatiile, n special cele care nu s-au adaptat la schimbari, vor iesi din piata. Piata romaneasca este una in crestere aflata in faza de avant economic. Se poate considera, deci, ca industria este atractiva pentru cei care au posibilitatea de a intra n aceasta industrie, intrucat barierele la intrare sunt inalte si ii protejeaza pe cei activi din cadrul pietei.5 Asadar, dezvoltarea afacerilor, a organizatiilor, a mediului economic per total, au avut loc pe parcursul a mai multor ani, in diverse etape. De la preocuparea pentru aspectele ce tin de obtinerea a cat mai multor produse, de patrunderea pe noi segmente de piata, de realizarea unui profit cat mai mare, de folosirea i imbunatatirea tehnologiilor, s-a trecut la preocuparea pentru capitalul uman al unei organizatii. Inainte, aceasta resursa a fost ignorata, exploatata, necoordonata corespunzator, insa, n zilele noastre, se pune accentul tot mai mult pe acest izvor de valoare i de performanta. Daca o organizatie are angajati valorosi, care stiu ce trebuie sa faca, cum sa o faca si cand este momentul cel mai bun sa o fac, atunci succesul este garantat, si focalizarea pe resursele umane reprezinta o solutie posibila de realizare a performantelor.6

1.5.Consumul turistic

http://facultate.regielive.ro/download-61232.html (accesat in data de 14.03.2012) http://mastermrufeaa.ucoz.com/s6/Maxim_Raluca.pdf (accesat pe 14.03.2012)

10

Produsele turistice, ca oricare altele, au un ciclu de viata al lor: ele apar, se dezvolta, imbatranesc si apoi dispar de pe piata. Ca si la celelalte produse, exprienta arata ca ciclul de viata al produselor turistice devine din ce in ce mai scurt, ca ele devin din ce in ce mai perisabile, ca ies din ce in ce mai repede din uz. In felul acesta, de pilda, serviciile si prestatiile turistice oferite la inceputul secolului nostru au devenit, pe parcurs, de mult perimate, iar prosusele turistice care le-au luat locul au fost la randul lor inlocuite sau modificate, ca urmare a unor noi si mereu mai noi cerinte ale pietei. Aceasta rapida schimbare a cerintelor de consum turistic nu reprezinta doar o chestiune de "moda", cum multi sunt indemnati adesea sa creada, ele nu sunt provocate doar de capriciile consumatorului, desi nimeni nu poate nega ca astazi moda si gustul joaca un rol de seama in schimbarea cerintelor de consum in general si a celor de consum turistic in special. Argumentele de baza ale extremei mobilitati a cerintelor de consum turistic rezida insa in actiunea obiectiva a conditiilor social-economice ale societatii contemporane, conditii aflate ele insele intr-o permanenta schimbare. Iata din ce cauza in prezent, mai mult decat oricand in trecut, apare necesitatea de a cerceta si cunoaste permanent cerintele consumului turistic si factorii care le determina.7 Dupa cum se vede, deci, consumul turistic nu mai depinde astazi doar de nivelul veniturilor familiei si de structura cheltuielilor acesteia, ci el este influentat de o serie intreaga de factori cu caracter social, economic si politic, iar uneori chiar de factori irationali, izvorand din sfera de experienta personala a individului, cat si din existenta sa colectiva, sociala. 8

Capitolul 2 Cadru legislativ in turism

ORDIN Nr. 1051 din 3 martie 2011
7

Nicolescu, Eugeniu-"Marketingul in turism", editura Sport-Turism, 1975, pg. 49 Ibid 7, pg. 53

11

pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism*) EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTRII REGIONALE I TURISMULUI PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 182 bis din 15 martie 2011
*) Ordinul nr. 1.051/2011 a fost publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 182 din 15 martie 2011 i este reprodus i n acest numr bis. 1 Avnd n vedere prevederile art. 20 alin. (1) din Hotrrea Guvernului nr. 1.267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism, n temeiul prevederilor art. 13 alin. (6) din Hotrrea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea i funcionarea Ministerului Dezvoltrii Regionale i Turismului, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor, cu modificrile i completrile ulterioare, ministrul dezvoltrii regionale i turismului emite urmtorul ordin: ART. 1 Se aprob Normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism, prevzute n anexa care face parte integrant din prezentul ordin. ART. 2 La data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abrog Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i turismului nr. 899/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 102 i 102 bis din 9 februarie 2011. ART. 3 Prezentul ordin se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. p. Ministrul dezvoltrii regionale i turismului, Gheorghe Nastasia, secretar general Bucureti, 3 martie 2011. Nr. 1.051. ANEXA 1 NORME METODOLOGICE PRIVIND ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE CLASIFICARE, A LICENELOR I BREVETELOR DE TURISM
12

CAPITOLUL I Dispoziii generale ART. 1 (1) Prezentele norme metodologice, elaborate n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenelor i brevetelor de turism, denumit n continuare hotrre, stabilesc condiiile i criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu funciuni de cazare i de alimentaie public din Romnia, pentru operatorii economici care desfoar activiti specifice ageniilor de turism, precum i pentru acordarea brevetului de turism. ART. 2 n sensul prezentelor norme, termenii de mai jos au urmtorul neles: a) agenie de turism - operator economic avnd ca obiect de activitate organizarea i comercializarea serviciilor i/sau a pachetelor de servicii turistice n calitate de intermediar ntre prestatorul de servicii turistice i consumatorul final; b) agenie detailist - agenie de turism care desfoar activitate de ofertare i comercializare a serviciilor i/sau pachetelor de servicii turistice n contul unei agenii de turism turoperatoare. c) agenie turoperatoare - agenie de turism care desfoar activitate de organizare, ofertare i comercializare a serviciilor i/sau pachetelor de servicii turistice, pe cont propriu, direct sau prin intermediari, att n ar ct i n strintate d) brevet de turism - document eliberat de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, prin care se atest capacitatea profesional n domeniul turismului a persoanelor fizice care asigur conducerea ageniilor de turism i/sau a structurilor de primire turistice. e) certificat de clasificare - document eliberat de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, care reprezint o form codificat de prezentare sintetic a nivelului de confort, a calitii dotrilor i a serviciilor prestate n cadrul structurilor de primire turistic. Certificatul de clasificare este nsoit de fia privind ncadrarea nominal a spaiilor de cazare pe categorii i/sau de fia privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funciuni de alimentaie public. f) filiala/sucursala ageniei de turism au nelesul dat de dispoziiile Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; g) licen de turism - document eliberat de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, prin care se atest capacitatea unei persoane juridice - titularul licenei, de a comercializa servicii turistice n condiii de calitate i siguran pentru turiti/consumatori finali; h) operator economic - persoana fizic autorizat, ntreprinderea individual sau familial, societatea comercial sau alt persoan juridic constituit conform legii, care desfoar activiti economice specifice ageniilor de turism, respectiv este proprietar i/sau administrator al unei structuri de primire turistice;

13

i) sediul secundar/reprezentana ageniei de turism este punctul de lucru al operatorului economic titular al licenei de turism, n care se desfoar activiti specifice ageniei de turism; j) structur de primire turistic - orice construcie i/sau amenajare destinat sau folosit pentru cazarea turitilor, servirii mesei pentru turiti, agrementului, transportului special destinat turitilor, tratamentului balnear i de recuperare pentru turiti, organizrii de conferine i alte evenimente speciale, mpreun cu serviciile aferente; k) structur de primire turistic cu funciune de alimentaie public - uniti de alimentaie public din incinta structurilor de primire cu funciune de cazare, unitile de alimentaie public independente situate n staiuni turistice i municipii; l) structur de primire turistic cu funciune de cazare - hoteluri, hoteluriapartament, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, sate de vacan, campinguri, csue de tip camping, apartamente i camere de nchiriat, nave fluviale i maritime de pasageri, pontoane plutitoare, pensiuni turistice urbane, pensiuni turistice rurale, pensiuni agroturistice, alte uniti cu funciuni de cazare turistic. CAPITOLUL II Dispoziii generale privind condiiile i criteriile pentru eliberarea certificatului de clasificare ART. 3 (1) Structurile de primire turistice cu funciuni de cazare se clasific pe stele i respectiv, flori n cazul pensiunilor agroturistice i al pensiunilor turistice din mediul rural, n funcie de caracteristicile constructive, dotrile i serviciile pe care le ofer, potrivit criteriilor cuprinse n anexele nr. 1, 2, 7 care fac parte integrant din prezentele norme. (2) Clasificarea structurilor de primire turistice se realizeaz de ctre autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, n scopul proteciei turitilor, constituind o form codificat de prezentare sintetic a nivelului de confort i a ofertei de servicii. ART. 4 Pentru obinerea certificatului de clasificare a structurilor de primire turistice, operatorii economici proprietari i/sau administratori de structuri de primire turistice depun, nainte de darea lor n folosin, la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, declaraia standardizat dat pe proprie rspundere, nsoit de documentaia complet, ntocmit potrivit prezentelor norme. ART. 5 n vederea eliberrii certificatului de clasificare, operatorii economici proprietari i/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, o declaraie standardizat dat pe propria rspundere, conform modelului prezentat n anexa nr. 3 la prezentele norme, nsoit de documentaia cu urmtorul coninut:
14

a) certificat constatator, n original sau copie legalizat, emis de Oficiul Registrului Comerului n baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare, din care s rezulte informaii privind datele complete de identificare ale operatorului economic, precum i informaii referitoare la durata de funcionare declarat, activitatea principal, activitile secundare, capitalul social i activitile autorizate; b) fia privind ncadrarea spaiilor de cazare pe categorii, conform anexei nr. 4 la prezentele norme, dup caz; c) fia privind ncadrarea spaiilor cu funciuni de alimentaie public conform anexei nr. 5 la prezentele norme, dup caz; ART. 6 n vederea preschimbrii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari i/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, certificatul de clasificare i fiele anexe n original, nsoite de documentele prevzute la art. 5. ART. 7 n vederea eliberrii certificatului de clasificare, n situaia reclasificrii unitii la un alt tip de structur sau categorie de clasificare, operatorii economici proprietari i/sau administratori de structuri de primire turistice depun la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, un memoriu justificativ, n situaia solicitrii unui alt tip de structur i categorie de clasificare, certificatul de clasificare nsoit de fiele anexe n original, precum i documentele prevzute la art. 5. ART. 8 n vederea eliberrii certificatului de clasificare, n situaia schimbrii operatorului economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice, acesta depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, certificatul de clasificare i fiele anexe n original, precum i documentele prevzute la art. 5. ART. 9 n vederea eliberrii certificatului de clasificare, n situaia schimbrii denumirii structurii de primire turistice, operatorul economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice, depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, o documentaie cu urmtorul coninut: a) cerere din care s rezulte noua denumire a structurii de primire turistice; b) certificatul de clasificare i fiele anexe n original. ART. 10 n vederea eliberrii unei noi fie anexe a certificatului de clasificare, n situaia n care au intervenit modificri n structura spaiilor cu funciuni de cazare i/sau de alimentaie public, operatorul economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului o documentaie cu urmtorul coninut: a) cerere privind eliberarea unei noi fie anexe a certificatului de clasificare conform modelului din anexa 4.1 i/sau 5.1, la prezentele norme, dup caz; b) copia certificatului de clasificare;
15

c) fia anex a certificatului de clasificare n original nsoit de fia actualizat conform anexei 4 i/sau 5 la prezentele norme, dup caz. ART. 11 n vederea eliberrii unui duplicat al certificatului de clasificare, n cazul pierderii sau deteriorrii/distrugerii acestuia, operatorul economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, o documentaie cu urmtorul coninut: a) cerere privind eliberarea unui duplicat al certificatului de clasificare; b) dovada publicrii n pres a pierderii/distrugerii certificatului de clasificare. ART. 12 n vederea radierii certificatului de clasificare, operatorul economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice, depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, o documentaie cu urmtorul coninut: a) cerere privind radierea certificatului de clasificare; b) certificatul de clasificare nsoit de fiele anexe n original. ART. 13 Cererea operatorului economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice este procesat n termenele i condiiile prevzute n art. 4 din hotrre. ART. 14 Dup verificarea documentaiei depuse de operatorul economic, autoritatea administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului ntocmete certificatul de clasificare i fia/fiele privind ncadrarea spaiilor de cazare i, respectiv, fia/fiele privind ncadrarea spaiilor cu funciuni de alimentaie public, conform machetei prezentate n anexa nr. 9 a prezentelor norme. ART. 15 (1) Operatorul economic proprietar i/sau administrator de structuri de primire turistice are urmtoarele obligaii: a) s asigure buna ntreinere i funcionalitatea dotrilor pe toat perioada de funcionare a structurilor de primire turistice; b) s afieze la recepie tarifele stabilite pentru structura de primire turistic n cauz. n situaia n care n aceeai structur de primire turistic exist spaii de cazare clasificate la o alt categorie dect cea nscris n certificatul de clasificare, acestea se vor afia distinct mpreun cu tarifele aferente; c) s asigure n permanen ap cald i rece la grupurile sanitare din cadrul structurilor de primire turistice cu funciuni de cazare i alimentaie public. d) s asigure n spaiile de cazare, de servire i n cele comune, o temperatur minim de 21 grade C n sezonul rece, iar n sezonul cald, de maximum 25 grade C; e) s asigure personal calificat, conform specificaiilor din anexa nr. 7 la prezentele norme. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta mbrcminte specific stabilit de operatorul economic n cauz, difereniat n funcie de condiiile de desfurare a activitii i ecuson cuprinznd numele i prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitii;
16

f) s asigure condiiile necesare astfel nct turitii s nu fie deranjai de zgomotele produse de instalaiile tehnice ale cldirii sau de ali factori de poluare; g) s asigure spaii de cazare cu lumin natural direct i aerisire; h) s nu amplaseze spaii de cazare la subsolul cldirilor; i) s expun la loc vizibil, n exteriorul cldirii: denumirea, tipul i nsemnele privind categoria de clasificare a structurii de primire turistice; j) s expun vizibil i n mod lizibil n recepie, n holul structurilor de primire turistice care nu dispun de recepie i n spaiul de la intrare n saloanele de servire a mesei, certificatul de clasificare, numrul de telefon - tel verde - al autoritii administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului pentru a fi cunoscute de turiti; k) s furnizeze informaii reale cu privire la denumirea, tipul, categoria de clasificare i serviciile prestate n toate materialele de promovare, conform certificatului de clasificare obinut; l) s pstreze n permanen, n original, n structura de primire turistic n cauz, certificatul de clasificare i anexa/anexele acestuia; m) s asigure o gam diversificat de servicii suplimentare, cuprinse n tariful de cazare sau cu plat separat, conform listei orientative prezentate n anexa nr. 1.1.1 astfel:
1. 2. 3. 4. la la la la unitile unitile unitile unitile de de de de 4 3 2 1 i 5 stele stele stele stea cel cel cel cel puin puin puin puin 15 servicii; 12 servicii; 8 servicii; 5 servicii;

n) s asigure n spaiile de cazare materiale scrise, realizate estetic i tiprite n limba romn i n cel puin dou limbi de circulaie internaional, cuprinznd informaii utile pentru turiti cu privire la: - instruciuni de folosire a telefonului, dup caz; - tarifele interne i internaionale pentru convorbiri telefonice; - lista cuprinznd serviciile suplimentare oferite i tarifele pentru cele cu plat, cu indicarea modalitilor de solicitare a serviciului n camer; - lista de preuri cu preparatele room-service; - lista cuprinznd preurile produselor din minibar, dup caz; - instruciuni de folosire TV, instalaie aer condiionat, dup caz; - informaii turistice privind zona sau localitatea; - orice alte informaii ce ar putea face agreabil sejurul turistului; La hotelurile de 4 i 5 stele, materialele vor fi prezentate n mape personalizate, n fiecare spaiu de cazare. o) s asigure pstrarea ordinii, linitii publice, moralitii i s respecte normele legale n vigoare privind sigurana i securitatea turitilor din structurile de primire turistice; p) s asigure conectarea la sistemul integrat de eviden a turitilor, n termen de 60 zile de la implementarea i operaionalizarea acestuia;
17

q) s afieze vizibil n camerele de baie, n cel puin dou limbi de circulaie internaional, mesajul "Pro Natura" referitor la opiunea fiecrui oaspete asupra duratei de utilizare a acelorai lenjerii i prosoape; r) s dein pentru structura de primire turistic pe care o are n proprietate i/sau administrare, minim o adres de e-mail i un website pe care s fie afiate datele sale de identificare, adresa i numrul certificatului de clasificare; (2) Obinerea certificatului de clasificare nu exonereaz operatorul economic de respectarea prevederilor Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare, respectiv, de obinerea autorizaiilor sanitar, sanitar-veterinar, de securitate la incendiu, mediu i protecia muncii, dup caz. ART. 16 (1) Conform prezentelor norme metodologice, n Romnia pot funciona urmtoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funciuni de cazare, clasificate astfel: 1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele; 3. moteluri de 3, 2, 1 stele; 4. hosteluri de 3, 2, 1 stele 5. vile turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele; 6. bungalowuri de 3, 2, 1 stele; 7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele; 8. sate de vacan de 5, 4, 3, 2, 1 stele, 9. campinguri, popasuri turistice, csue tip camping, de 4, 3, 2, 1 stele; 10. pensiuni turistice i pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori; 11. apartamente sau camere de nchiriat de 3, 2, 1 stele; 12. structuri de primire cu funciuni de cazare pe pontoane plutitoare, nave fluviale i maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele. (2) n cadrul tipurilor de structuri de primire turistice cu funciuni de cazare prevzute la alin. (1), poate exista urmtoarea structur a spaiilor de cazare: 1. camer cu pat individual, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre o singur persoan. Limea patului individual este de minimum 90 cm. Lungimea patului va fi de minimum 200 cm n cazul structurilor de primire turistice cu funciuni de cazare de 3, 4 i 5 stele i de minimum 190 cm n cazul structurilor de 1 i 2 stele; 2. camer cu pat matrimonial, reprezentnd spaiul destinat folosirii de ctre una sau dou persoane. Limea patului matrimonial este de minimum 140 cm; 3. camer cu dou paturi individuale; 4. camer cu trei paturi individuale, 5. camer cu patru paturi individuale; 6. camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale; 7. camer cu priciuri, reprezentnd spaiul destinat utilizrii de ctre mai multe persoane. Priciul reprezint o platform din lemn sau din alte materiale pe care se asigur un spaiu de 100 cm lime pentru fiecare turist;
18

8. garsonier, reprezentnd spaiul compus din dormitor pentru dou persoane, salon i grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi desprit de salon i printr-un glasvand sau alte mijloace care permit o delimitare estetic; 9. apartament, reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), salon (camer de zi), vestibul i echipare sanitar proprie. La categoria de clasificare 5 stele exist un grup sanitar pentru fiecare dou locuri, iar la categoria de clasificare 4 stele, precum i la restul categoriilor, exist minimum un grup sanitar la 4 locuri. 10. suita - ansamblu alctuit din dou camere, care pot funciona mpreun sau separat, deservite de un grup sanitar comun; 11. duplex, reprezentnd ansamblul alctuit din dou spaii distincte legate printr-o scar interioar, unul cu destinaia de camer de zi, avnd n componen i grup sanitar, precum i un spaiu de dormit, situat la etaj. ART. 17 Activitile desfurate n cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentaie, agrement, tratament, comer etc.) constituie un tot unitar, fiind pri componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelaiei dintre categoria structurii de primire i calitatea celorlalte servicii. ART. 18 Structurile de primire turistice cu funciuni de cazare pot avea n componen camere clasificate la cel mult dou categorii, cu condiia ca diferena dintre aceste categorii s fie de cel mult o stea/floare. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este dat de cea la care sunt ncadrate majoritatea spaiilor de cazare din incinta acesteia, dar nu mai puin de 80% din totalul spaiilor de cazare. n situaia n care nu este ntrunit acest procent minim de 80%, structura de primire turistic va fi clasificat la categoria inferioar. ART. 19 Nu se admite organizarea altor activiti n holurile de recepie a structurilor de primire turistice. ART. 20 Pentru structurile de primire turistice clasificate la categoriile de 4 i 5 stele se utilizeaz lenjerie din materiale de calitate superioar. CAPITOLUL III Dispoziii generale privind condiiile i criteriile pentru eliberarea licenei de turism ART. 23 n vederea eliberrii licenei de turism, operatorul economic va depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabile n domeniul turismului, o declaraie standardizat dat pe propria rspundere conform modelului prezentat n anexa nr. 6 la prezentele norme, nsoit de documentaia cu urmtorul coninut: a) certificat constatator, n original, sau copie legalizat emis de Oficiul Registrului Comerului n baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerului, republicat, cu
19

modificrile i completrile ulterioare, din care s rezulte informaii privind datele complete de identificare ale operatorului economic, precum i informaii referitoare la durata de funcionare declarat, activitatea principal, activitile secundare, capitalul social i activitile autorizate; b) copia poliei valabile de asigurare de garantare a plii cheltuielilor de repatriere a turitilor i/sau rambursrii sumelor achitate de turiti pentru achiziionarea serviciilor i/sau pachetelor de servicii n cazul neexecutrii integrale sau pariale a serviciilor/pachetelor turistice; c) notificarea conform prevederilor art. 10 alin. (4) din hotrre, n cazul ageniilor de turism cu sediul ntr-un stat membru al Uniunii Europene sau Spaiul Economic European care vor desfura activitate de ofertare i comercializare a serviciilor i pachetelor de servicii turistice pe teritoriul Romniei; d) copia contractului care atest dreptul de proprietate/alt drept real sau de folosin asupra spaiului n care se desfoar activitatea ageniei de turism; e) certificat de cazier judiciar valabil aparinnd asociailor/acionarilor, unic sau majoritar, dup caz, managerului/administratorului ageniei de turism. ART. 24 n vederea eliberrii anexei licenei de turism pentru filiala/sucursala/reprezentana/sediul secundar al acesteia, operatorul economic va depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, copia licenei de turism precum i documentaia prevzut la art. 23. ART. 25 (1) n cazul filialei/sucursalei/sediului secundar/reprezentanei situate n aceeai localitate cu agenia de turism, este suficient ca persoana care asigur conducerea operativ a acestuia s fie: a) calificat ca agent de turism, prin curs de calificare organizat de ctre un furnizor de formare profesional autorizat; b) absolvent a unei coli postliceale de turism; c) absolvent a unui liceu/clase cu profil turistic; d) calificat ca agent de turism, conform documentelor legale care atest experiena profesional corespunztoare de minim 3 ani n domeniu. (2) n situaia n care nceteaz contractul de munc ncheiat ntre operatorul economic i persoana care asigur conducerea operativ a ageniei de turism sau a filialei/sucursalei/sediului secundar/reprezentanei ageniei de turism, nlocuirea acestei persoane se va face n termen de 30 de zile. ART. 26 n vederea eliberrii licenei de turism i/sau a anexei licenei de turism pentru filiala/sucursala/reprezentana/sediul secundar al acesteia, n situaia preschimbrii acesteia, operatorul economic va depune la sediul autoritii administraiei publice centrale responsabil n domeniul turismului, licena de turism i/sau anexele acesteia a cror perioad de valabilitate expir, nsoit de documentaia prevzut la art. 23.

20

Capitolul 3 Turismul in Constanta

Judeul Constana cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romnia. Prin localizarea geografic, clim, relief, vestigii arheologice, rezervaii naturale, baz de cazare, agrement i tratament, posibiliti de efectuare a unor excursii i croaziere, teritoriul judeului ofer o gam larg de activiti turistice. Litoralul romnesc al Mrii Negre reprezint una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romniei n raport cu alte zone turistice ale rii, ceea ce este reflectat i de indicatorii referitori la circulaia turistic i capacitatea de cazare.

21

Resursele turistice ale judeului nu au o repartiie uniform i ele explic dezvoltarea turismului cu precdere pe spaiul de litoral al Mrii Negre. Astfel, litoralul romnesc concentreaz 2/3 din resursele turistice i cca. 43% din capacitatea de cazare a rii, aproximativ 60% din circulaia turistic intern i internaionala. Nota caracteristic a spaiului constnean este dat de litoralul Mrii Negre, un "pmnt al fgduinei", ce se ntinde n judeul Constana pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaz ieirea la mare a Romniei). Minunata rivier romneasc beneficiaz de farmecul deosebit al Mrii Negre (a treia mare european ca ntindere i a doua ca adncime, cu salinitate redus (17-18 % la rm i temperatura apei vara de 20-25C). n Marea Neagr nu exist cureni, plante sau peti periculoi. n sezonul cald temperatura la suprafaa plajei urc pn la 45C, ns brizele marine, bogate n aerosoli atenueaz aria zilelor toride. Marile ntinderi de plaj sunt "pavate" cu nisip de o finee deosebit. De-a lungul coastei, un spaiu de o calitate excepional etaleaza o salb de staiuni care rspund tuturor vrstelor i gusturilor: Nvodari, Mamaia, Constana, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.

Mamaia (la 3 km nord de Constana), este dezvoltat pe o fie de nisip scldat la rsrit de valurile mrii, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear dateaz din perioada 1906-1919, n prezent fiind una din cele mai frumoase staiuni maritime europene. De-a lungul plajei se nir elegante i cochete hoteluri (de trei, patru sau chiar cinci stele), terenuri de sport, piscine n aer liber, discoteci, parcuri de agrement, teatrul de var. Exist multe posibiliti de practicare a sporturilor pe apa i de nvare a yachtingului i a notului, posibiliti de pescuit pe lacul Mamaia; Eforie Nord (la 14 km sud de Constana), staiune balneoclimateric permanent (6-20 m altitudine), pe fia litoral dintre lacul Techirghiol i Marea Neagr. Staiunea i-a nceput activitatea n 1894, cnd Eforia Spitalelor Civile din Bucureti a construit aici un sanatoriu. A doua staiune a litoralului (ca mrime), Eforie Nord este renumit n toat Europa datorit tratamentelor cu factori naturali existeni aici. Cele doua baze de tratament cu funcionare permanent posed instalaii pentru bi calde (cu ap srat concentrat, provenit din lacul Techirghiol sau din mare). Eforie Sud (la 18 km sud de Constana), staiune balneoclimateric a crei minunat rivier maritim coboar n trepte succesive spre plaj, lung de aproximativ 2 km. Fosta staiune Carmen Sylva, deinea primul
22

stabiliment balnear din Dobrogea (1892), iar din 1930 era cea mai important baz turistic a litoralului romnesc. Faleza litoral (de la a crei nlime de 25-35 m se deschide o splendid panoram), discotecile, teatrul n aer liber, sunt atracii ale acestei staiuni ce uimete prin mulimea florilor sale; Techirghiol (la 18 km sud de Constana), staiune balneoclimateric permanent, pe malul lacului cu acelai nume (15-20 m altitudine), ntr-o vlcea nconjurat de mici coline. Iernile sunt blnde iar verile sunt clduroase, predominnd timpul senin. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa srat i nmolul sapropelic al lacului Techirghiol. Staiunea dispune de cinci baze de tratament n cadrul crora exist numeroase instalaii (pentru bi calde la vane sau bazine cu ap srat concentrat provenit din lac, pentru bi calde cu nmol i pentru mpachetri calde cu nmol, pentru aerosoli i hidroterapie. Costineti (la 28 km sud de Constana), staiune balneoclimateric estival (2-4 m altitudine), denumita i Staiunea Tineretului. Plaja ntins, cu nisip fin, este orientata spre sud i expus la soare n tot cursul zilei (specific de care beneficiaz puine plaje din Europa), fiind amenajat pentru talasoterapie i helioterapie (durata de strlucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi); Neptun-Olimp (la 6 km de Mangalia), staiune balneoclimateric (la o altitudine de 5-20 m) pe pragul de nisip dintre mare i pdurea Comorova, fiind o oaz de linite i prospeime, o adevrat grdina a litoralului romnesc. Caracteristicile definitorii ale acestui complex turistic modern sunt calitatea i elegana, att n ceea ce privete confortabilele vile i hoteluri, ct i prin serviciile de alimentaie public pe care le ofer. Se pot practica nenumrate sporturi (teren de echitaie, terenuri de tenis, debarcaderul cu ambarcaiuni pentru plimbarea pe lac). De asemenea, exist numeroase cabarete i cluburi, parcuri de distracie. Neptunul dispune de o modern baz de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nmol, sli de gimnastic, saun, tratament cu Gerovital i Aslavital, produse terapeutice romneti de renume mondial prevenind mbtrnirea prematur i regenernd organismul); Jupiter-Cap Aurora (la 40 km de Constana i la 4 km de Mangalia), staiuni climaterice estivale, ntre pdurea Comorova i rmul mrii. Plaja staiunii Jupiter se ntinde pe o distan de 1 km ntr-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tnr staiune a litoralului romnesc atrage nenumrai turiti prin frumuseea peisajului i a hotelurilor sale, cu nume de pietre preioase. Ambarcaiunile de pe lacul Tismana, terenurile de sport, teatrul i cinematograful n aer liber, piscinele, discotecile, contribuie la realizarea unei vacane de neuitat;
23

Venus (la 5 km de Mangalia), staiune balneoclimateric sezonier, pe un promontoriu caracterizat prin coborrea n pant, ce formeaz un frumos amfiteatru. Staiunea, ce poart numele zeiei frumuseii, dispune de o salb de hoteluri cu nume de fete, hoteluri cu un stil arhitectural original. Saturn (la 42 km de Constana i la 1 km de Mangalia), staiune climateric estival (3-10 m altitudine) care beneficiaz de cca 25 de zile nsorite pe lun. Apa mrii are, n timpul verii, o temperatur medie de 20-25C; Mangalia (la 44 km de Constana), staiune balneoclimateric permanent. Este o aezare de aceeai vrst cu Tomisul, colonia antic purtnd numele de Callatis (de la rul Calles din Asia Mic). A fost ntemeiat de greci n sec.VI i.Hr. i dezvoltat apoi de romani (sec. II-IV d.Hr) i revitalizat de genovezi (sec. XIII-XIV) care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudic staiune de pe litoralul Mrii Negre, are o clim dulce, asemntoare cu cea mediteranean, ceea ce face ca primvara s soseasc mai devreme, iar toamna s ntrzie aici mai mult. Mangalia este singura staiune maritim care deine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale i radioactive, folosite din antichitatea roman). Baza de tratament include secii de recuperare medical, instalaii pentru bi calde cu ap sulfuroas i cu ap de mare, nmoloterapie, kinetoterapie, hidroterapie, saun, sli pentru gimnastic medical, cabinete de geriatrie (tratamente cu Gerovital). n staiune se poate practica echitaia, se pot vizita Muzeul de arheologie, Moscheea Esmahan Sultan (n stil maur, 1590),Vestigiile bazilicii romano-bizantine sec.V-VI, etc.9

Constanta Legenda spune ca, acum 2500 de ani, intorsi dintr-o calatorie plina de aventuri, grecii din Milet au descoperit intr-un golf linistit, pe care mai tarziu lau numit Pontus Euxeinos, o cetate primitoare- Histria, in care s-au hotarat sa debarce pentru a se odihni. Asezati pe aceste meleaguri inca de la inceputul secolului VII I.H., grecii au intemeiat prmele colonii: Histria, Tomis si Callatis care treptat, datorita schimburilor economice dintre colonistii greci si capeteniile getilor, au devenit importante centre economice si comerciale.

http://www.prefectura-ct.ro/judetul-constanta/prezentare/turismul-in-judetul-constanta97288.html (accesata in data de 04.03.2012)

24

Schimbarea numelui orasului Tomis in Constanta s-a produs in secolele IV-VII. Cetatea Tomis a cunoscut cea mai mare dezvoltare sub ocupatia Imperiului Otoman. Putem admira si astazi o parte din zidul de incinta al orasului si o adevarata galerie in aer liber de amfore si coloane in parcul de pe bulevardul Ferdinand. In anul VIII I.H., imparatul Augustus il exila de la curtea Romei pe poetul latin Publius Ovidius Naso. Orasul a pastrat cu drag amintirea acestui poet, adulat candva la Roma. Statuia poetului, ridicata in 1887 de sculptorul Ettore Ferrari, este omagiul adus de oras poetului marii. Intre secolele IV-VI d.Hr, orasul devine un centru arhiepiscopal, lucru demonstrat de numeroasele inscriptii si monumente crestine. Incepand cu secolul VI si pana la inceputul secolului VII, Tomisul a fost deseori atacat de popoarele barbare- slavi si avari. Secolul al IX-lea aduce reorganizarea orasului sub dominatia Imperiului Bizantin. Historia spune ca, in onoarea surorii sale, imparatul Constantin cel Mare a redenumit orasul Tomis, acesta devenind Constantia. Razboiul de Independenta (1877-1878) a scos orasul Constanta de sub dominatia otomana. Acesta si-a recapatat numele si a devenit resedinta regiunii. Incepe astfel o modernizare intensa a orasului: construirea liniei ferate Bucuresti-Cernavoda (1860), modernizarea vechiului port maritim (1896-1909) si construirea silozului de cereale (1899-1909), construirea portului peste Dunare (1890-1895). Toate acestea au transformat Constanta intr-un important centru comercial si port european, fiind al treilea oras din Romania ca numar de locuitori (aproximativ 340.000 de locuitori in anul 2000). Obiective turistice in municipiul Constanta Edificiul Roman cu Mozaic- descoperit in 1959, este situat in Piata Ovidiu, fiind un complex vast care, in antichitate, facea legatura intre orsul antic si cel al portului. Inaltat in secolul al IV-lea, edificiul era grandios, intinzanduse pe o suprafata fr 2000 metri patrati. O parte a edificiului este reprezentata de pavimentul cu mozaic, cu modele ornamentale de valoare artstica nica, decoruri din marmura alba si colorata, precum si marturii arheologice ale obiceiurilor comerciale din acea perioada. Termele Romane (B-ul. Marinarilor, pe faleza de vest, in zona peninsulara, spre intrarea spre poarta nr.1 in portul Constanta)- au fost ridicate in acelasi timp cu Edificiul Roman, fiind aduse la lumina zilei doar 300 metri patrati din baile publice ale orasului antic Tomis.
25

Zidul de incinta al cetatii Tomis- descoperit de arheologul Vasile Pirvan, lega faleza de est cu cea de vest, fiind prevazut cu turnuri si bastioane. O parte din zid este vizibila si in prezent de pe Bulevardul Ferdinand, unde se afla si parcul arheologic. Aici se afla expus un ansamblu de piese arheologice care amintesc de perioada infloritoare a ocupatiei romane. La marginea parcului o harta lucrata in cermica prezinta ansamblul cetatilor Dobrogei care existau in perioada romana. Mormantul pictat (in vecinatatea Colegiului National Mircea cel Batrin)- este cea mai noua descoperire arheologica (1988), avand o valoare deosebita prin picturile ce dateaza din secolul al IV-lea d.Hr. si pastrate pana in zilele noastre (un este inclus in circuit turistic, fiind in restaurare). Bazilicile antice (B-dul Marinarilor, in zona peninsulara)- in numar de cinci, dateaza din secolul al V-lea d.Hr. si impresioneaza prin frumusetea picturilor manuale. Catedrala ortodoxa Sf. Petru si Pavel (Str. Arhiepiscopiei, in zona peninsulara a orasului)- conceputa intr-un stil specific romanesc, a fost construita intre anii 1883-1885. Planul catedralei poarta semnatura marelui arhitect Ion Mincu, iar picturile interioare sunt de o deosebita frumusete. Complexul arheologic din Parcul Catedralei reprezinta reconstituirea unui cartier al orasului antic Tomis. Moscheea Mare (str. Crangului, spre portul turistic Tomis)- monument original ridicat la inceputul secolului al XX-lea, se remarca prin imbinarea elementelor bizantine cu cele romanesti. Este principalul edificiu al populatiei musulmane din Constanta, stilul arhitectonic in care este construit fiind Dobrogea. Moscheea adaposteste cel mao mare covor oriental din Romania, care a apartinut sultanului Abdul Hamid. Din varful minaretului, inalt de 47 m, se poate vedea o frumoasa panorama a zonei vechi a orasului. Geamia Hunchiar (B-dul Tomis, in zona peninsulara)- construita intre anii 1867-1868 sub domnia sultanului Abdul Azis, edificiul se remarca prin originalitatea arhitecturii, in stil maur, care respecta forma traditionala a asezamintelor de rugaciune ale musulmanilor. Minaretul sau are o inaltime de 24 m, iar interiorul; geamiei mai pastreaza inca urmele ornamentatiilor specific orientale. Bustul lui Mihai Eminescu- statuia realizata de sculptorul Oscar Hana fost inaugurata la 15 august 1934, in memoria celui mai mare poet al romanilor. Mihai Eminescu a stat la Constanta in 1882, trecerea lui pe aceste meleaguri fiind imortalizata si prin dezvelirea unei placi memoriale pe Hotelul Intim, locul unde a stat poetul. Farul genovez (Str. Remus Opreanu, pe faleza Cazinoului)- afost ridicat de catre compania Danubius and Black Sea, intre anii 1858-1860, in amintirea negustorilor genovezi care au frecventat zona noastra in secolul al XIII-lea. Inalt
26

de 8 m, farul are o baza hexagonala, in varful sau fiind atasata o cupola metalica. Vila Sutu (Str. Marc Aureliu, in zona peninsulara)- situata pe malul marii, vila, care a apartinut numismatului Mihai Sutu, impresioneaza prin frumusetea stilului sau neomaur, de la inaltimea sa putand fi admirat intreg Portul Tomis Casa cu lei (Str. Nicolae Titulescu)- situata in partea peninsulara a orasului Constanta, a fost ridicata intre anii 1895-1898. Imbinand elementele preromantice cu cele genoveze, cladirea incanta privirea cu cele patru coloane pe care sunt sculptati patru lei impunatori. De-a lungul timpului, Casa cu lei a avut mai multi proprietari, iar in 1930, elegantele ei saloane au gazduit sediul Lojei Masonice din Constanta. Cazino-ul construit la inceputul secolului XX (1910) de catre arhitecti francezi, in stilul Secession; cladirea a ramas ca un simbol al orasului Constanta. O plimbare prin zona veche, peninsulara a orasului, ne dezvaluie si alte cladiri, care ii dau un farmec pitoresc, cladiri care poarta amprenta stilului Art Nouveau sau a celui romanesc modern, cu influente ornamentale arabe si turcesti. Edificatoare sunt casele de pe bulevardul Elisabeta, pe faleza, dintre care se remarca cea in care se afla Consulatul Republicii Chineze, cladirea teatrului Elipsis-in prezent Teatrul de Papusi, cladirea vechii prefecturi si cladirea fostei resedinte regale-in prezent sediul Tribunalului Judetean. O incursiune interesante poate fi facuta in zona veche a portului Constanta, unde pot fi admirate cladirea Bursei Maritime, construita intre anii 1910-1915, silozurile de cereale, a caror constructie a durat din 1899 pana in 1909 sau gara maririma situata la dana 11, realizata si ea la ineputul secolului. Un trebuie uitat impunatorul far din incinta portului Constanta, montat intr.-un turn de piatra, cu o inaltime de 21,75 m deasupra nivelului marii. Farul este decorat cu basorelieful Regelui Carol I, cel care, la 27 septembrie 1909, a inaugurat deschiderea portului Constanta, precum si cu o placa cu inscriptia: Portul Constanta- marit si aparat de valurile marii sub domnia Regelui Carol I. O mentiune aparte merita noul far, construit in anul 1965 in zona de intrare in Port (poarta 4). Biserica Romano-Catolica Sf. Anton- lacasul a fost construit intre 1935-1937, dupa modelul celor din nordul Italiei. Este lucrata in caramida aparenta in stil romanic, specific secolului al XIII-lea- rozeta din fata bisericii se integreaza armonios in acest stil. Interiorul bisericii este de asemenea din caramida aparenta, fapt care nu necesita tencuirea bisericii. Patronul bisericii este Sfantul Anton din Padova. Biserica Elena Metamorfosis- Schimbarea la fata- Str. Mircea cel Batran nr. 26- constructia bisericii s-a facut in timpul stapanirii otomane, la
27

cererea comunitatii grecesti intre 1865-1867. Biserica a fost ridicata din caramida, marmura alba, lemn de cedru si brad. Icoanele, tablourile si majoritatea obiectelor de cult provin de la Constantinopol, fiind aduse de negustorii greci. Biserica Apostolica Ortodoxa Armeana- Hramul Sf. Maria, str. Callatis nr.1 (langa Vila Sutu)- cladirea a fost construita in 1880, functionand cas coala armeana pana in 1940. Clopotnita si modificarile interioare confera cladirii aspectul tipic al arhitecturii traditionale armene. Sinagoga comunitatii evreilor (Str. CA Rosetti nr.2)- situata in cartierul vechi al orasului, aminteste de atmosfera sfarsitului de secol al XIX-lea, fiind un exemplu de arta negotica. Un loc care un trebuie uitat de turisti este Portul Turistic Tomis. Aici se organizeaza croaziere pe mare, cei pasionati de gastronomie pot servi preparate specifice la restaurantele pescaresti de pe faleza. Pe timpul verii acesta este locul de desfasurare a numeroase concerte de muzica rock, precum si a minunatelor Serbari ale Marii, care timp de cateva zile transforma zona portului intr-un adevarat loc de sarbatoare. Portul turistic Tomis este si locul in care Camera de Comert, Industrie si Navigatie si Agricultura Constanta organizeaza anual, in perioada sezonului estival, Targul National Tomis Yacht- singurul targ specializat de ambarcatiuni de agrement din Romania. Cluburile nautice din statiunile Mamaia, Neptun si Eforie Nord dau turistilor posibilitatea practicarii sporturilor pe apa- schi nautic, windsurf, inchirierea de echipamente nautice, hidrobiciclete, yole.10 Litoralul Marii Negre reprezinta o zona turistica de mare importanta pentru Romania care ofera o gama larga de atractii: statiuni cu plaje intinse, acvarii, spatii de distractie (parcuri, discoteci), parcuri de agrement, dar si statiuni cu potential balneo-climateric si care atrege anual un numar insemnat de turisti romani si straini (in special veniti din Franta, Germania, sau vecinele Romaniei). Forma principala de turism practicata aici este cea balnear-maritima, pentru cura heliomarina (bai de mare, insotite de tratamente cu namol terapautic) si ce climaterica. Pe litoralul Marii Negre aceasta functie este detinuta de urmatoarele statiuni: Mamaia, Neptun, Saturn, Varna, Ialta, Soci etc. Litoralul Marii Negre nu este o resursa de turism 100% naturala. De-a lungul timpului s-au realizat aici indiguiri, s-au construit edificii Antice, parcuri, s-au creat lacuri artificiale, s-au ridicat cladiri cu importanta turistica etc. Vremea frumoasa din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacantelor la mare.
10

Dobrogea turistica- ghid cultural-turistic, editura Dobrogea, Constanta 2001, pg. 7-25

28

Conditiile oferite sunt de buna calitate : hoteluri de toate categoriile dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de noapte activa (discoteci, restaurante, baruri, unele concerte in are liber), o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km , de la rezervatiile naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne de vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale persoanelor in varsta. Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii. Principalele statiuni ale litoralului Marii Negre din Romania: Constanta supranumita si Capitala Litoralului Al treilea oras al Romaniei si cel mai mare port la Marea Neagra, Constanta este atestata din secolul VI i.e.n., sub numelede Tomis (pe atunci colonie greceasca). Poetul roman Publius Ovidius Naso a trait aici in exil o mai mare parte a vietii sale,statuia sa, creata de sculptorul Ettore Ferrari in 1887, poate fi admirata si astazi. Principalele atractii ale orasului sunt Cazinoul, ridicat la inceputul secolului XX, Acvariul, Delfinariul si Planetariul. La Constanta pot fi vizitate Muzeul de Istorie Naturala si Arheologie, Muzeul Marinei Romane, Muzeul de Etnografie, Observatorul Astronomic, Teatrul Muzical si Teatrul Dramatic. Diversitatea etnica a statiunii este subliniata de existenta a trei monumente religioase: Catedrala Ortodoxa (1898), Biserica Catolica (1908) si Moscheea (1910). La 28 km nord de Constanta se afla aeroportul international Mihail Kogalniceanu cu zboruri interne si internationale. La Bucuresti se poate ajunge cu trenul, avionul sau cu autobuzul. Constanta comunica cu Mangalia print-o cale ferata si un modern drum european (E87 Tulcea - Mamaia - Constanta Mangalia). Din vestul Romaniei se poate ajunge pe litoral pe drumul european E60 (Oradea - Cluj - Brasov - Bucuresti - Constanta) Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe

Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacante mare.

Puteti gasi aici tot ceea ce va doriti: hoteluri dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de no activa, o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe
29

coasta, de la castele la podgorii. Acum, cand tara se indreapta spre un nou viitor, litoralul Mar Negre revine pe agenda turistica europeana. De la fauna si flora la sporturile nautice

In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km (153 de de la fascinantele rezervatii naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km ( mile) a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale bunicilor.

Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si trans din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii. Constanta

Avand un aeroport international, un port la mare foarte activ, trenuri rapide pentru a face lega Bucurestiul (in doua ore si jumatate) si o istorie de peste 2500 de ani (poetul latin Ovidiu a tra in exil), Constanta este exact centrul cosmopolit de care aveti nevoie in timpul unei vacante la marii.

Hoteluri, magazine, monumente antice, un splendid cazino pe malul marii si muzee interesant toate acestea fac parte din atractiile acestui oras. De aici puteti ajunge usor, cu trenul sau cu autobuzul, in oricare dintre statiunile de pe litoralul Marii Negre. Mamaia

Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de sa kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta statiune este in mo special potrivita pentru familiile cu copii.

Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte va ofera distractii in fiecare seara. Po din Mamaia, puteti vizita cu usurinta sate tipice zonei, ruinele cetatii antice grecesti din Histri Delta Dunarii. La sud de Constanta - frumuseti si zeitati

La sud de Constanta, o fasie de 50 km, acoperita cu nisip auriu, se intinde pana la granita cu Bulgaria, iar aici se afla o serie de statiuni care poarta numele unor personaje feminine celebre
30

inspirate din mitologie. Cele mai frumoase locuri la tarmul Marii Negre

Printre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si Olimp, initial construite ca centre de v pentru imbogatitii perioadei comuniste. Acum, aici va puteti bucura de confortul unor vile de sau al unor hoteluri de calitate excelenta, unele dintre aflandu-se chiar pe plaja, iar altele in lin padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac.

Gusturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si pentru alte sporturi restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de noapte si de cabarete. Vacante mai ieftine si pentru tineret

Mai la sud, statiunile Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn ofera o mare varietate de hoteluri f accesibile, de campinguri si de camere de inchiriat, iar Costinesti este in primul rand o statiun tineretului, asigurand cazare ieftina si distractii zgomotoase. Mangalia este renumita pentru curele terapeutice

Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al VI-lea i.Hr., a devenit statiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, puteti profita de o mare varietate de tratamente, inclusiv de bai de namol bogate in minerale, de thalassoterapie si de faimoasa cura romaneasc Gerovital.

Personalul medical este specializat si foarte bine pregatit, iar clinicile si cabinetele de consulta raman deschise pe tot parcursul anului. Deci, puteti imbina un tratament executat de profesion toate placerile unei vacante la malul marii. Vizite organizate in aceasta regiune

Pe langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in Delta Dunarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor, sau chiar in Bucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la Bucuresti, exista multe obiective de interes turistic in imprejurimi. Printre ele se numara cateva care v-ar putea tenta sa renuntati la baile de soare zi Am mentionat deja ruinele cetatii grecesti din secolul al VII-lea i.Hr., Histria.

La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria imparatulu Traian asupra dacilor. Mestesuguri locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romanesti,
31

inclusiv faimosul Murfatlar.

In centrele etnografice puteti admira expozitii de costume populare. Iar daca doriti sa patrunde sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la sarbatorile locale, cu mancaruri tradition tuica, vin, muzica si dans care va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la m marii.11

11

http://www.turism.ro/marea_neagra.php (accesat in data de 05.03.2012)

32

Hotel Turist

Hotelul Turist** este unitatea reprezentativa a societatii comerciale S.C. EUROTRANZIT 2000 S.R.L. cu sediul general pe Bulevardul Mamaia, nr. 288, Constanta. Acesta este amplasat in partea de nord a orasului Constanta, la 500 metri de statiunea Mamaia in partea nordica si la 500 metri de Delfinariu, in partea sudica, iar pana la aeroportul Mihail Kogalniceanu distanta este de cel mult 25 km. S.C. EUROTRANZIT S.R.L., prin hotelul Turist, are ca obiect de activitate serviciile de turism si cele aferente acestei activitati. Hotelul reprezinta optiunea ideala pentru clientii care urmaresc imbinarea mai multor tipuri de turism, respectiv: turism de agrement, turism de tranzit, turism activ si turism de afaceri. Acesta ofera urmatoarele facilitati: 47 de camere duble cu pat matrimonial sau doua paturi separate- fiecare camera este dotata cu instalatie de incalzire, sistem de climatizare propriu, televizor cu cablu TV, baie proprie cu dus, frigider; un apartament (dotat cu instalatie de incalzire, sistem de climatizare propriu, televizor cu cablu TV, baie proprie cu dus, frigider); restaurant cu o capacitate de 40 de locuri care pune la dispozitia clientilor cele mai bune produse din bucataria romaneasca; parcare proprie pazita; terasa cu o capacitate de 90 de locuri; sala de conferinte cu o capacitate de 30 de locuri, dotata cu videoproiector; internet wireless. Structura organizatorica a hotelului Turist Structura organizatorica consta in existenta compartimentelor specifice fiecarei intrprinderi, precum si a relatiilor existente intre acestea. Activitatea hotelului Turist este organizata asemanator tuturor intreprinderilor ce isi desfasoara activitatea in turism. Pornind de la conceptul de ospitalitate, structura organizatorica trebuie sa asigure realizarea obiectivelor, si anume satisfacerea nevoilor de baza, adapost si hrana, impuse in statutul de turist, precum si a altor necesitati, dorinte la un nivel inalt calitativ si in conditii de eficienta economica. Aceste considerente au impus configurarea departamentelor specifice ale unui hotel: departamentul de cazare; departamentul alimentatie; departamentul administrativ-financiar.
33

3.1.Organizarea departamentului de cazare Departamentul de cazare este format din serviciile de front-office (receptie) si serviciul de etaj. Serviciul de receptie sau front-office se desfasoara la nivelul holului de primire si are ca rol promovarea si vanzarea serviciilor hoteliere, cazare a turistilor si prestarea serviciilor suplimentare iar ca subsectoare de atributii se intalnesc: rezervari- efectueaza toate tipurile de rezervari, inclusiv a salii de conferinte; receptie- pregateste primirea turistilor, vanzarea camerelor si efectuarea serviciilor suplimentare, asistarea clientului la plecare; casierie. Atributiile detaliate ale personalului de la receptie se regasesc in fisa postului. Receptioner hotel Receptionerul are relatii: ierarhice- este subordonat directorului de hotel; relatii functionale- de colaborare cu lucratorii unitatii si ai unitatilor de restauratie; relatii de reprezentare- reprezinta unitatea turistilor. Atributiile sale sunt: stabilirea un sistem de rezervari eficient, de asa maniera incat sa repartizeze persoanele potrivite in camerele cele mai potrivite, in perioada cea mai potrivita; organizeaza procesul de rezervare; stabileste tehnicile, etapele, circuitul si regimul rezervarilor; stabileste evidenta comenzilor de rezervari (confirmate sau neconfirmate); organizeaza poltica de rezervare pentru exploatarea judicioasa a camerelor; urmareste indeaproape situatia derularii contractului pe beneficiar; tine evidenta debitorilor si a celor rai-platnici pentru a actiona eficient in poltica de rezervari; tine evidente comenzilor de rezervari; urmareste derularea activitatilor post-rezervare; se preocupa de asigurarea tratamentelor speciale destinate persoanelor importante;
34

tine evidente agentiilor de voiaj si a companiilor care au incheiat contracte cu unitatea; reprezinta unitatea hoteliera in relatiile cu clientii; presteaza servicii suplimentare (furnizeaza informatii despre hotel); are rolul de operator tele-fax; receptioneaza si atribuie mesaje tele-fax pentru hotel; efectueaza transmisii pentru turisti; intocmeste bonuri pentru serviciile prestate predate la receptie; sorteaza si atribuie documntele primite. Serviciul de etaj Etajul este serviciul care are rolul de a pregati spatiile de cazare pentru inchiriere, de a crea o atmosfera relaxanta, primitoare pentru clienti. Compartimentul de etaj, prin activitatile sale, asigura: curatenie si intretinere aferenta in: -spatiile de cazare; -spatiile de folosinta comuna interioare si exterioare; -spatiile anexe. pastrarea obiectelor uitate sau pierdute de clienti; prestarea unor servicii suplimentare cu plata sau fara plata; asigurarea functionarii tuturor instalatiilor, in colaborare cu compartimentul tehnic. Activitatea compartimentului Etaj se desfasoara la nivelul urmatoarelor sectoare de activitati: -spatiilor de cazare; -spatiilor de folosinta comuna interioare si exterioare; -spatiilor anexe; -serviciilor lenjerie si spalatorie. Functia specifica serviciului de etaj este cea de CAMERISTA. Fisa postului specifica acestei functii contine: Relatii:
35

ierarhice- se subordoneaza direct receptionerei; functionale- de colaborare cu ceilalti lucratori ai unitatii si cu lucratorii unitatii de alimentatie publica Sarcini de serviciu: executa in mod ireprosabil curatenia raionului repartizat de receptionera, cu respectarea tehnologiei sau a operatiunilor de intretinere si curatenie stabilite; se ingrijeste sa schimbe lenjeria dupa numarul de zile normal sau mai devreme daca sunt cazuri care impun acest lucru; la intrarea in serviciu se prezinta receptionerei de serviciu pentru a fi inspectata in ceea ce priveste aspectul vestimentar si cel personal, pentru semnarea condicii de prezenta si primirea raionului de lucru; duce rufara la spalatorie si o ridica pe cea curata, conform graficului stabilit de societate, controleaza daca rufara a fost bine spalata, calcata si apretata; sesizeaza receptionera de serviciu in cazuri de defectiuni; retuseaza la oficiu defectiunile de calcare a lenjeriei; duce la spalatorie, calcatorie, croitorie lenjeria clientului pentru spalat, calcat, reparat si se ingrijeste sa o returneze la ora fixata de client inainte de apelul acestuia; controleaza daca totul a fost bine pus la punct, daca nu lipseste ceva, daca nu s-a omis ceva, iar in cazul in care lucrul clientului nu a fost bine pus la punct, se sesizeaza pe loc acest lucru receptionerei de serviciu; tine evidente stricta a inventarului pe care il are in primire, verifica existentul si starea lui, comunicand la receptive lipsurile sau eventualele stricaciuni provocate de turisti pentru recuperarea lui; viziteaza toate camerele din sectorul sau de activitate pentru un ultim control, va face patul pentru culcare, aranjeaza lenjeria de noapte pe pat, va aerisi camerele, lasand o veioza aprinsa; urmareste buna aprovizionare cu materiale igienico-sanitare corespunzatoare; zilnic, dupa efectuarea curateniei, controleaza daca exista tot inventarul si daca este in stare buna de functionare controleaza daca instalatiile de apa, lumina, caldura, aerisire, telefon, radio, televizor functioneaza corect; executa o buna aerisire a camerelor si urmareste sa fie temperaturi normale, sa un fie nici prea frig, nici pera cald;

36

constata defectiunile si lipsurile din inventarul camerelor din sectorul sau de activitate, le noteaza in caietul special pe care il are in acest scop si il prezinta receptionerei de serviciu; dupa plecarea clientului controleaza imediat camera, verifica existenta intregului inventar, asigurandu-se ca acesta nu a fost deteriorat, in caz contrar sesizeaza imediat receptia hotelului; cu aceeasi promptitudine preda lucrurile uitate de turisti la receptie pentru a li se inmana inainte de a parasi hotelul; in cazul in care acesta a plecat din hotel, preda imediat la receptie lucrurile uitate; raspunde de securitatea lucrurilor de orice fel ale clientilor; sesizeaza receptionera de serviciu despre toate sugestiile si obiectiunile clientilor privind serviciile acordate la hotel, restaurant, bar etc; la un interval de timp stabilit de administratorul hotelului, executa curatenia generala a fiecarei camere; se ingrijeste de evacuarea si restituirea la restaurant a inventarului de vesela si tacamuri existente in camera, prin servirea clientului; desfasoara activitatea conform programului stabilit de directorul de hotel; respecta normele de protectie a muncii; respecta normele PSI, luand masuri pentru prevenirea oricarui inceput de incendiu prin avertizarea clientilor, a receptiei sau a directorului de hotel; indeplineste la termen masurile si sarcinile stabilite de conducerea societatii privind normele PSI; participa la stingerea si inlaturarea conditiilor de incendiu, precum si la evacuarea oamenilor si a tuturor bunurilor materiale; intretine in bune conditii mijloacele de PSI la locul sau de munca in vederea folosirii lor oportune in caz de incendiu; in situatii deosebite, executa si alte dispozitii date de directorul de hotel 3.2.Organizarea departamentului alimentatie (restauratie) Activitatea departamentului alimentatie se desfasoara la nivelul spatiilor de productie si servire. Restaurantul Turist detine o bucatarie, un saln de servire si o terasa. Bucataria presupune o separare, in timp si spatiu, a productiei de servire. Sectorul de productie in cadrul restaurantului cuprinde mai multe zone de lucru: -prelucrare preliminara; -bufet de serviciu; -prelucrare termica;
37

-spalator; -oficiul restaurantului. Regula fundamentala de igiena exclude orice incrucisare a circuitului materiilor prime care necesita operatii de curatire, cu circuitul materiilor prime curate, a circuitelor materiilor prime si preparatelor, cu circuitul deseurilor si resturilor, a tuturor celorlalte circuite, cu circuitul clientilor. Cele patru bucatarese ale restaurantului Turist sunt calificate si indeplinesc cu strictete cerintele din fisa postului specifica acestei activitati, respectiv: cunostinte medii de limba engleza; rigurozitate in ceea ce priveste regulile de igiena in alimentatia publica; imaginatie culinara, ordonat si disciplinat; capabilitatea sa pregateasca produse alimentare reci si calde in conformitate cu meniul restaurantului; atitudine orientata catre client; politete, abilitati bune de comunicare, persoana energica si amabila; rezistenta mare la stres; atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si cu colegii; disponibilitate de a lucra in ture; pregateste mancarurile din retetarul unitatii in conformitate cu standardele in vigoare; monteaza preparatele pe obiectele adecvate pentru servir si realizeaza elementele estetice ale preparatelor; participa cu supervizare la determinarea necesarului de materii prime de comandat si la realizarea comenzilor de aprovizionare; preia comenzile de la clienti si asigura servirea acestora; debaraseaza si asigura curatenia bucatariei; asigura implementarea si mentinerea standardelor de pastrare si depozitare a produselor, semipreparatelor si preparatelor alimentare cu respectarea normelor igienico-sanitare in vigoare; raspundere pentru respectarea standardelor de calitate a preparatelor realizate si respectarea termenelor de executie a acestora; pastrarea in bune conditii a ustensilelor si aparaturii; respectarea normelor de igiena si securitate a muncii; utilizarea resurselor existente, exclusiv in interesul firmei.

38

Restaurantul Turist are angajate patru ospatare cu calificare in aceasta functie cu urmatoarele responsabilitati: preluarea comenzilor de mancare si bautura intr-o maniera eficienta si profesionista; acordarea atentiei cuvenite si asigurarea unor servicii ireprosabile clientilor; cunoasterea meniului astfel incat sa poata oferi in orice situatie informatii competente cu privire la felurile de mancare, tacamuri si bauturi; servirea exemplara a clientilor; indeplinirea altor sarcini curente atribuite de catre superiorul direct, in concordanta cu necesitatile imediate ale unitatii; asumarea responsabilitatii pentru corectitudinea intocmirii si incasarii facturilor; raspunderea pentru calitatea serviciilor oferite; este autorizat sa asigure servirea impecabila a clientilor cu produsele/mancarurile/bauturile comandate de catre acestia. 3.3.Organizarea departamentului administrativ si financiar Serviciul aprovizionare (comercial) Aprovizionarea este un ansamblu de operatii care permit societatii sa dispuna in permanente de bunurile si serviciile din domeniul comercial. Serviciul de aprovizionare centralizeaza toate comenzile emise de diferitele servicii ale hotelului. Serviciul de contabilitate Serviciul de contabilitate regrupeaza compartimentele: casa-facturare, casierie generala, controlul incasarilor, debitori, furnizori, trezorerie. Serviciul tehnic (intretinere) Serviciul tehnic are ca rol asigurarea functionalitatii instalatiilor, echipamentelor, mobilierului, accesoriilor din spatiile hoteliere.

39

3.4.Organigrama activitatii in cadrul hotelului Turist

Organigrama este un instrument utilizat pentru a exprima structura organizatorica a societatii. Ea este prezentarea schematica in toate detaliile a subordonarii si a legaturilor dintre compartimentele si sectoarele din cadrul unitatii. Aceasta schematizeaza principalele componente, sectoare, posturi, functii, in sistem ierarhic pe nivele manageriale si relatii intercompartimentale. Adesea, organigrama cuprinde numarul de personal pe compartimente, birouri, departamente. In prezent, numarul total de salariati al hotelului Turist este de 23 de angajati.

40

DIRECTOR

MANAGER

DEPARTAMENT FINANCIAR

COMPARTIMENT APROVIZIONARE

HOUSEKEEPRIN G

RESTAURANT

RECEPTIE

PAZA

INTRETINERE

RESURSE UMANE

CONTABILITATE

SECRETARIAT

SOFER

GUVERNANTA

BUCATARIE

FOCHIST RSVTI

CAMERISTE (4)

BUCATAR SEF

BUCATARI (3)

BAR

SEF DE SALA

OSPATARI (4)

41
DEPARTAMENT MARKETING

Capitolul 4 Organizare eveniment la hotel turist

Hotelul Turist detine o terasa care ofera o ambianta eleganta si comfortabila clientilor, fie ca este vorba de turisti, ori de persoane care nu sunt cazate la hotel. Calitatea amenajarii acestei terase si atentia acordata celui mai mic detaliu, impreuna cu profesionalismul angajatilor si promptitudinea serviciilor, fac posibila inclusiv organizarea diferitelor evenimente. Terasa, cu o capacitate de 90 de locuri, ofera un climat comfortabil si elegant care incanta gusturile clientilor sai cu savuroasele preparate din bucataria romaneasca si internationala, stropite cu cele mai fine bauturi, oferind astfel o experienta foarte placuta. De asemenea, aceasta ofera un mediu propice organizarilor de evenimente. Pana in prezent, hotelul Turist a organizat evenimente pe aceasta terasa. Unul dintre ele a fost evenimentul de prezentare de materiale a firmei Novanis, care se ocupa de comercializarea copiatoarelor. Acesta s-a desfasurat pe terenul de joaca al copiilor si au fost prezenti cca 60-70 de invitati. Un alt eveniment de prezentare a fost organizat pentru firma care a adus montatorii de pardoseli de la Lake View si pentru firmele din Germania, Austria si Olanda, cu care urma sa incheie un contract. A avut loc o scurta prezentare a hotelului si impartirea cartilor de vizita la care au participar aproximativ 50 de persoane. In urma acestui eveniment, hotelul Turist a avut contracte de colaborare cu aceste firme. De asemenea, conform unui contract de tip barter, un alt eveniment a avut loc pe terasa hotelului. Aceasta a fost inchiriata si pusa la dispozitia membrilor echipei Neptun. O alta televiziune, Realitatea TV, a avut parte de organizarea unui eveniment in timpul lucrarilor la Maritimo Shopping Center. O firma producatoare de mobilier din Polonia, impreuna cu o alta firma de mobila din Austria, au fost puse in legatura cu montatorii de pardoseli de la Lake View prin organizarea altui eveniment. Acest lucru a adus hotelului o colaborare cu cele doua firme in scopul cazarii. Rolul acestor evenimente este de a promova imaginea terasei si,implicit, a hotelului Turist. De asemenea, reprezinta o forma foarte buna de marketing si publicitate, o modalitate foarte buna si eficienta de a strange cat mai multi clienti. Toate detaliile trebuie puse la punct si atentia trebuie sa fie foarte mare pentru ca rezultatul sa fie cel dorit. Aparent, totul este simplu, insa in spatele unei organizari de acest gen sta foarte multa munca si profesionalism din partea
42

angajatilor. Trebuie sa primeze grija pentru amanunt, precum si crearea unei atmosfere in functie de tematica evenimentului, in care toata lumea sa se simta in largul ei. Aceasta tematica variaza in functie de ceea ce vrea fiecare firma in parte. In vederea organizarii unui eveniment, este foarte important sa se constituie un plan cu etape care sa fie urmate in scopul unui rezultat cat mai bun. Aceste etape sunt descrierea evenimentului, arhitectura acestuia, tabelul sau, precum si elemente formale. 4.1.Descrierea evenimentului Pentru inceput, aceasta descriere trebuie sa aiba in vedere cum trebuie sa arate in final evenimentul in viziunea organizatorului: desfasurare, scopuri urmarite, cum se integreaza in activitatile organizatorului primar (spre exemplu: aducerea clientilor, a contractelor, sporirea vizibilitatii, daca are rol de teambuilding, daca are are un scop caritabil etc). De asemenea, trebuie luate in considerare: cum este evenimentul si explicatia acestuia, calendarul de baza: timp de proiectare + timp de desfasurare+ timp de follow up, publicul tinta, tipul proiectului (organizator sau partenerial) si scopul final.

4.2.Arhitectura eveniment Aceasta etapa presupune: -cine participa? client (daca da, cine si care este scopul acestuia); organizator (daca da, cine si care este scopul acestuia); procentual participare client si organizator daca se aplica, persoane de contact pentru ambele parti, tip de comunicare: intalniri+frecventa, comunicare telefon/mail etc; participanti, cum sunt selectati, de ce sunt selectati, care este tipologia acestora si cum vor fi contactati, invitati si convinsi sa participe; parteneri, daca este cazul; parteneri media, daca este cazul; invitati mass-media pentru cronica evenimentului;
43

sponsori

-cand are loc? plan de desfasurare, calendar primar de desfasurare a pregatirii evenimentului si desfasurarii propriu-zise, evenimente care premerg si care continua evenimentul. A nu se evita un calendar succint al celorlalte evenimente: concerte, conferinte, evenimente de divertisment din perioada in care se considera ca va avea loc evenimentul descris. Interfereaza acestea cu evenimentul? motivatia selectarii: perioadei, lunii, zilei, segmentului orar, interdictii si facilitati ridicate de aceste alegeri; conditii meteo prospective, in cazul in care acestea ar putea afecta evenimentul in desfasurarea acestuia; exista persoane care nu vor participa din cauza alegerii momentului desfasurarii? -care sunt componentele evenimentului? scopul: divertisment, teambuilding, caritabil, aniversare, eveniment monden, eveniment presa, eveniment fashion, eveniment lansare, eveniment comemorativ, nunta, botez, petrecere burlaci/burlacite, lansare concept nou, prelegere, vizita externa/oficiala, nominalizari, aderari, premii; timeline de eveniment; daca este vorba de un scenariu, cum se vede acesta in desfasurarea lui ca: pregatire (intalniri, stabiliri, furnizare, pregatire, montare, selectie locatie, pregatire locatie, invitati, verificare invitatii, primire apeluri participanti, linie de ajutor pentru participanti, indrumari de transport si de cod al evenimentului: cum se ajunge, care e sentimentul" inainte de eveniment, ce tinuta,
44

participantii sunt invitati cu/fara familia, exista costuri ridicate de participare-daca da, care?-, exista elemente surpriza care sa incite participantul), desfasurare (cine se ocupa de locatie, cine se ocupa de furnizare, cine se ocupa de primire invitati, cine se ocupa de intretinere invitati, cine cronometreaza evenimentul, cine anunta momentele cheie ale evenimentului, cine se ocupa de PR evenimente si relatie cu media la fata locului, cine se ocupa de relatia cu furnizorii externi in timpul evenimentului, cine inchide evenimentul, cine se ocupa de locatie, logistica etc dupa eveniment), follow up (multumiri participanti si invitati media, solicitare directa/indirecta de feedback, intalnire interna de evaluare a evenimentului si stabilirii punctelor forte si slabe, mediatizare a evenimentului); componente si resurse; resurse materiale: suporti media, bannere, inserturi presa, invitatii, efecte de curierat, baza de date invitati, lista cerinte clienti, promovare sponsori si parteneri, invitatii media, mijloace audiovizuale, mijloace de mobilier necesare, mijloace de prezentare, standuri, elemente de infrumusetare, elemente cerute de partea culinara, elemente necesare pentru divertisment; amplasament: spatiu public vs spatiu logistic, spatiu filtru intare, scena, spatiu spectatori, spatiu prezentare, spatiu buffet/masa, spatiu
45

respiro, lounge, spatiu dans, spatiu muzica, spatiu toalete, spatiu pentru copii, localizare, localizare cladire, tip acces, spatiu parcare; resurse umane: personal client, personal organizator, paza, servire, ghidare, divertisment, transport; alte resurse, daca exista si care sunt -care sunt costurile estimative ridicate de fiecare element din sectiunea financiara? cine stabileste pretul? este pret global sau per element? este pret real sau pret pentru client? costuri interne: care sunt, cine le suporta, care este gradul de fezabilitate? costuri externe: furnizori; selectie furnizori: ce furnizori dedicati exista, ce furnizori sunt selectati prin oferte, cine se ocupa de selectie, care sunt criteriile de selectie? costuri posible; plan de economie -care sunt resursele? clienti, participanti, public larg, public media, invitati media, invitati onorifici, invitati de prestigiu, predictii referitoare la participarea acestora 4.3.Tabelul Aici se strecoara informatiile de mai sus intr-un tabel cu urmatoarele informatii:

Nr . crt .

Nume activitate de baza sau subactivit

Cat costa (in divers e

Cat timp este disponibil pentru planificare,

Cine se ocup a? 46

Avantaj/ Dezavan taj

Solutie alternati va

Deadli ne

ate

scena rii de pret)?

obtinere, implementa re, realizare

4.4.Elemente formale Ce surse au fost folosite, experienta anterioara, note referitoare la redactare, semnatar, datare, semnatura de mana12 Urmand planul prezentat, se va organiza un eveniment cu scop caritabil pentru copiii de la un orfelinat din Constanta. Organizatorii vor fi membrii clubului Rotary, impreuna cu conducerea hotelului Turist. Locatia este terasa hotelului Turist. Actiunea se va desfasurara pe aceasta terasa cu capacitatea de 90 de locuri si urmareste strangerea de fonduri si de materiale (hainute, pantofi, jucarii) care vor fi donate copiilor de la orfelinat. Beneficiile hotelului vor fi: publicitatea (atat prin cale orala, cat si media) si posible contracte viitoare de cazare a membrilor Rotary din alte orase ale tarii sau din strainatate. Pregatirile pentru acest eveniment vor incepe cu o luna inainte pentru a putea pregati toate cele necesare (invitatii pe mail, telefoane, confirmari de participare, invitatii ilstrate etc), inclusiv strangerea de materiale. Pentru acest lucru, voluntari vor fi trimisi prin scoli si licee pentru a face o scurta prezentare a orfelinatului si pentru a vorbi despre vietile acelor copii care un au avut sansa de a creste intr-o familia. Directorii acestor institutii vor primi invitatii pentru a participa la eveniment. De asemenea, copiii din central de plasament vor organiza o sceneta si un concurs de desene care vor fi scoase la licitatie. Cei care participa la acest eveniment isi vor cumpara invitatiile, iar banii obtinuiti, impreuna cu cei de pe urma licitatiei, vor fi donati orfelinatului. Desfasurarea propriu-zisa va avea loc pe data de 1 iunie. Clubul Rotary va asigura transportul copiilor de la orfelinat. Invitatii vor ajunge la ora fixata (18:00) pe terasa hotelului Turist si vor fi condusi la locurile lor de catre hostess. La intrare vor fi doua fete hostess care vor conduce, pe rand, invitatii la mese. Fiecare loc de la masa va avea in dreptul sau numele invitatului care se va aseza acolo. Dupa cca 30 de minute de la sosirea invitatilor se va servi
12

http://www.scribd.com/doc/7202041/Plan-Organizare-Eveniment (accesat in data de 28.03.2012)

47

aperitivul si un prezentator va face o scurta introducere, prezentand orfelinatul, programul sustinut de copii (sceneta si licitatia de desene) si un in ultimul rand, va multumi organizatorilor si sponsorilor acestui eveniment. Scopul acestui eveniment este strangerea de fonduri, precum si implicarea hotelului Turist intr-o activitate de acest gen, care va aduce multe beneficii. In limita locurilor disponibile de pe terasa, la acest eveniment vor participa copiii de la orfelinat, membrii Rotary, invitatii acestora din diferite domenii de activitate, conducerile institutiilor carea au permis strangerea de materiale, televiziunea, presa si conducerea hotelului Turist. Organizatorii principali ai evenimentului sunt reprezentantii clubului Rotary, in colaborare cu conducerea hotelului. Acestia vor avea grija de respectarea tuturor detaliilor pentru ca actiunea sa se desfasoare fara problem sis a atinga scopul final, acela de strangere de fonduri. Inainte de eveniment, se va realiza o baza de date cu contactele fiecarui invitat. Acestia vor fi anuntati mai intai printr-un mail de eveniment, dupa care vor fi sunati si rugati sa confirme in timp util participarea. Pe masura confirmarilor, se vor pregati locurile la masa, precum si realizarea invitatiilor ilustrate (se va lua legatura cu o firma de logistica). Clubul Rotary este recunoscut pentru organizarea de evenimente cu scop caritabil, drept pentru care isi va convinge cu usurinta invitatii sa participe la aceasta activitate. De asemenea, va vorbi despre acest lucru in cadrul sedintelor saptamanale de la sediul lor. Avand in vedere faptul ca Neptun TV si Realitatea TV au participat in trecut la evenimente desfasurate tot in cadrul hotelului Turist, acestia vor fi chemati din nou pentru a mediatiza o parte din aceasta actiune. De asemenea, va fi prezenta si presa care va publica un articol despre acest eveniment. Prezenta acestor mijloace media este favorabila publicitatii care va fi facuta pentru hotelul Turist si pentru terasa acestuia. Pentru sponsorizare, voluntari vor fi trimisi prin oras, mai exact prin centre (City Mall, Carrefour, Tomis Mall etc) pentru a vorbi despre eveniment si pentru a primi diferite produse de la acestea. Scopul este de a face publictate diferitelor firme care sunt de acord sa sponsorizeze evenimentul. De asemenea, aceste produse vor ajunge tot la copii, sub forma de premii. Pregatirile pentru acest eveniment vor incepe pe 3 mai, cu aproximativ o luna inainte de acest evenimet. Nu sunt anuntate alte evenimente (concerte, meciuri etc), fapt care creste sansele participarii cat mai multor invitati. Vremea este, de asemenea, favorabila. S-a ales ziua de 1 iunie intrucat este Ziua Copilului. Aceasta data reprezinta o ocazie foarte buna de a organiza un eveniment de acest gen deoarece se adreseaza copiilor. De asemenea, are si un impact la nivel emotional, avand in vedere faptul ca un este vorba de orice fel de copii, ci copii
48

de la un centru de plasament. Evenimentul va avea loc la orele 18:00 pentru a nu se suprapune cu programul de lucru al invitatiilor. In urma confirmarilor (care se vor face mai intai telefonic, apoi prin cumpararea invitatiilor), se va constata ca exista foarte putine persoane care sa nu poata ajunge din cauza vremii sau a orei.

Concluzii
49

Acest proiect se concentreaza, in prima faza, pe intelegerea notiunii de management hotelier, notiune care este foarte importanta pentru implementarea sa in cadrul unei activitati de acest gen in domeniul turismului. De asemenea, este foarte important sa se tina cont de istoricul industriei hoteliere din Romania in raport cu cel extern. Afacerea hoteliera si consumul turistic sunt, de asemenea, vitale pentru orice manager de hotel. Cadrul legislativ din Romania, mai exact ordinul nr. 1051 din 3 martie 2011, ofera toate datele juridice pentru o functionare corecta si optima a agentiilor de turism, structurilor de primire turistica cu functie de alimentatie publica , precum si a structurilor de primire turistica cu functie de cazare din Romania. Aceasta lege trebuie urmarita in permanente si urmata cat mai bine. In continuare, au fost adaugate date stranse de la hotelul Turist pe perioada practicii. Au fost concentrate date privind organizarea departamentului de cazare, organizarea departamentului de alimentatie (restauratie) si organizarea departamentului administrativ si financiar. De asemenea, a fost introdusa si organigrama functiilor angajatilor din hotel. Ca studiu de caz, s-a ales tema organizarii unui eveniment in cadrul terasei hotelului Turist. In urma studierii unui plan de organiare, s-a dezvoltat idea unei activitati cu scop caritabil pentru copiii de la un orfelinat, eveniment organizat de clubul Rotary din constanta. Beneficiile hotelului constau in imbunatatirea imaginii, publicitate, precum si diferite contracte viitoare cu alti membrii Rotary din tara si din afara.

Referinte critice
50

1.Nicolescu, Eugeniu-"Marketingul in turism", editura Sport-Turism, 1975 2.http://www.e-referate.ro/referate/Managementul_-_prezentare_generala200503-18.html (accesata in data de 13.03.2012) 3.http://www.referat-scoala.ro/citeste-referat-Management_hotel-12380.html (accesata in data de 13.03.2012) 4.http://www.topcursuri.ro/files/cursuri/Managementul%20Activitatilor%20de %20Hotelarie.pdf (accesat in data de 13.03.2012) 5.http://andreivocila.wordpress.com/2010/08/26/management-hotelier/ (accesat in data de 14.03.2012) 6.http://facultate.regielive.ro/download-61232.html (accesat in data de 14.03.2012) 7.http://mastermrufeaa.ucoz.com/s6/Maxim_Raluca.pdf (accesat pe 14.03.2012) 8.http://www.scribd.com/doc/7202041/Plan-Organizare-Eveniment (accesat in data de 28.03.2012)

51