Sunteți pe pagina 1din 3

Ion de Liviu Rebreanu

Liviu Rebreanu a fost un scriitor ardelean,fiind primul din cei 11 copii ai invatatorului Vasile Rebreanu.Scriitorul,dupa o cariera jurnalistica trece muntii si desfasoara in Bucuresti o activitate de literat,frecventand cenaclul Sburatorul,condus de Eugen Lovinescu.Pe langa romanul Ion a mai scris si romane precum:Rascoala,Ciulandra,Adam si Eva sau Padurea Spanzuratiilor. Romanul este o specie a genului epic,in proza,de mare intindere,cu o actiune complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri,cu personaje numeroase. Scriitorul isi afirma conceptia despre literatura si menirea ei in articolul doctrinarCred in care spune ca literatura trebuie sa fiecreatie de oameni si de viata.Tot aici subliniaza faptul ca o scriere trebuie sa cuprindapulsatia vietii,dar sa o elibereze de intamplarile nesemnificative,accidentale. Naratiunea este obiectiva,scrisa la persoana a treia.Sunt prezente aspectele monografice ale satului romanesc general:botez,nunta,inmormantare,Craciun,hora,jocul popular.Personajele se incadreaza intr-o anumita tipologie(categorie sociala)fiind exceptionale.Incipitul estompeaza granita dintre realitate si fictiune.Finalul descrie acelasi drum si ne duce din fictiune in realitate,inscrie destinul celor individuali intr-unul universal.Romanul realist propune un personajalterego,purtator de vucant al autorului,aici Titu Herdelea. Autorul marturiseste ca trei scene au stat la baza romanului:o discutie cu un tanar,o fata batuta de tatal sau ca ramasese insarcinata si scena pamantului.La acestea se adauga elemente biografice:tatal invatator,sora fara zestre si Titu,personaj liant (care face legatura intre personajele romanului). Tema romanului este data de titlurile celor doua parti,vazute ca doua patimi,jumatati ale aceluiasi intreg,sufletul lui Ion.Glasul pamantului si Glasul iubirii sunt cele doua trairi ale personajului care are puternica dorinta de a iesi din cercul destinului sau. Romanul propune o lume fictionala ce reface prin analogie universul real.Naratorul desi este auctorial se retrage din text propunand cititorului o lume ce are toate atributele realitatii,iar cititorul trebuie sa intre in aceasta lume.Naratorul este omniscient, omniprezent,auctorial si ubicuu. Romanul este alcatuit din doua parti:Glasul pamantului si Glasul iubirii si 13 capitole,avand titluri semnificative(Noaptea,Rusinea,Nunta). Actiunea se desfasoara pe doua planuri:al taranimii,care urmareste destinul lui Ion,patima lui pentru pamant si dorinta de a se impune in ierarhia satului si planul intelectualitatii,care surprinde conflictul lui Herdelea cu preotul Belciug si evolutia destinului familiei Herdelea.Romanul prezinta o naratiune care este construita folosindu-se mai multe tehnici narative.

Tehnica planurilor paralele si a contrapunctului,evidentiaza aceeasi intamplare in planuri diferite.Astfel,nuntii dintre Ion si Ana ii corespunde nunta dintre Laura si Pintea,horei din sat ii corespunde balul mult asteptat,iar conflictului dintre Ion si Vasile Baciu sau Simion Lungu ii corespunde conflictul Herdelea-Belciug. Tehnica cinematografica reprezinta aducerea personajelor la un loc,intr o scena de ansamblu ce evidentiaza conflictele dintre personaje(hora).Conflictul este unul exterior intre taranii care se impart in doua categorii:cei saraci,precum Ion,si bocotanii satului reprezentati de Vasile Baciu. Incipitul si finalul sunt simetrice,romanul incepe si se termina cu descrierea drumului,ceea ce construieste imaginea de corp sferoid in care se inscriu diverse aspecte ale lumii satului.Enumerarea localitatilor de pe marginea drumului are rolul de a da imaginea de verosimilitate romanului. Indicii temporali si spatiali au rolul de a orienta cititorul in universul fictional,dar si de a da senzatia de verosimilitate.Actiunea se desfasoara la inceputul secolului 20,pe parcursul a cativa ani,in Ardeal,surprinzand realitati specifice epocii:ocupatia austro-ungara si problema romano-magheara.Actiunea debuteaza in primavara,duminica,la hora.Indicii temporali dau senzatia cititorului de cronologie:toamna,deseori,la o saptamana,dupa nunta,intr-o joi etc. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care toti locuitorii satului Pripas se afla adunati la hora traditionala in curtea Todosiei,vaduva lui Maxim Oprea.In centrul actiunii sta personajul Ion,taran sarac care vrea sa obtina repede mult pamant.Hotararea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata,desi o placea pe Florica cea saraca,marcheaza inceputul conflictului.Venirea lui Vasile Baciu,tatal Anei,si confruntarea verbala cu Ion pentru ca urmareste sa-I ia fata promisa altui taran Bogat,George Bulbuc constituie primul moment important al romanului.Rusinea pe care Vasile Baciu i-o face lui Ion la hora in fata satului,starneste dorinta de razbunare a flacaului care la randul sau il face de rusinea satului,lasandu-I fata insarcinata pentru a obtine pamantul ca zestre.Ion il forteaza astfel pe Baciu sa accepte casatoria. La nunta cu Ana,Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste.In plus,el nu ii cere acte socrului pentru pamantul oferit ca zestre pentru Ana si simtindu-se inselat de catre acesta incept bataile Anei si drumurile acesteia de la Ion la Vasile. Sinuciderea sotiei nu ii trezeste regrete,pentru ca in Ana ,iar apoi in Petrisor,fiul lor,nu vede decat garantia pamanturilor.Nici moartea copilului nu il opreste din drumurile lui la Florica,maritata acum cu George.George il omoara pe Ion intr-o noapte cand il surprinde pe acesta venind la Florica;el este arestat ,Florica ramane singura,iar averea lui Ion revine bisericii.Finalul romanului surprinde satu adunat la sfintirea noii biserici,apoi descrie drumul care iese din Pripas. Inca de la inceput,din scnea horei,se evidentiaza conflictul exterior,social,intre cei saraci si bocotanii satului,care nu il baga in seama pe Glanetasu,acesta stand e o parte ca un caine de

pripas. Ion taran sarac,desi cu potential de lider intre flacaii satului,nu va semnifica nimic in ordinea sociala,din cauza lipsei averii.El trebuie sa gaseasca o cale de a-si schmba statutul social.Renunta la dragostea pentru Florica alegand pamanturile Anei. Ion,reprezinta personajul eponim,principal,reprezentativ pentru o categorie sociala;el reprezinta taranul universal care iubeste cu disperare pamantul. Este caracterizat direct de catre narator,fiind iute si harnic ca ma-sa.El este foarte harnic asa cum noteaza naratorulcand e vorba de munca nu se codeste si nu leneveste ca Glanetasu.Titu Herdelea se arata impresionat de istetimea si staruinta lui de a implini ceea ce isi pune in gand,vointa lui incapatanata. Caracterizarea indirecta se realizaeaza in primul rand prin tehnica bazoreliefului pt ca iese in evidenta pe parcursul intregului roman.Este de asemenea un personaj rotund,complex(surprinde cititorul prin capacitatea de a convinge prin faptele si gesturile sale).