Universitatea Babes-Bolayai Facultatea de Istorie si Filosofie

Management si proces de decizie in politica externa a BRAZILIEI

Abstract
Sistemul international din secolul XXI primeste pe scena sa noi actori, Brazilia fiind un exemplu de referinta. Daca pana la sfarsitul Razboiului Rece acest stat era macinat de un regim de dictatura militara, chinuit de saracie si o rata a inflatiei enorma, odata cu venirea la putere a lui Cardoso si apoi a lui Lula, Brazilia a devenit una puterile emergente ale acestui secol. In mare parte acest lucru se datoreaza a unei bunei coordonarii a politicii externe. Pentru a putea argumenta aceasta afirmatie: lucrarea de fata incearca sa ofere explicatii referitoare la procesul decizional,formularea politicii externe si operarea unitatilor in sistem. Acest studiu este structurat pe mai multe planuri: teoretic, istoric si pragmatic.

Introducere
Brazilia devine prima tara de pe continentul sudamericam careia is se atribue dreptul de a gazdui Jocurile Olimplice din 2016 dar si una care primeste un loc permanent in G20 al celor mai bogate tari din lume. Reusitele din ultimul timp se datoreaza linilor de politica externa conturate in momentul venirii la putere a presedintelui Lula da Sliva. Se stie ca Brazilia are o institutie a Ministerului de Relatii Internationale cu mare experienta si bine cunoscuta in lume pentru pregatirea diplomatiilor. Intr-adevar nu s-a remarcat pe scena internationala datorita macinarilor interne, dar se pare ca noul socialism promovat de majoritatea liderilor din America Latina (Uruguay, Argentina. Venezuela, Bolivia, Ecuador) au reusit sa stabilizeze tara din interior si sa o propulseze pe scena internationala. Totusi incercarea de a analiza luarea decizilor in politica externa este limitata de putinele informatii oferite insusi Ministerul Relatiilor Internationale, ceea ce ne confirma faptul ca Brazilia nu este inca un stat deschis, transparent. Pe site-ul oficial al Minsterului exista doar o organigrama a acestuia, dar nici o explicatie referitoare la relationarea lor si functiile fiecaruia, spre deosebire de Minsterul Afacerilor Externe al Spaniei sau al Statelor Unite care pune la dispozitia cetateanului toate informatiile. De asemenea nu sunt multi cercetatori care au scris despre acest subiect destul de dificil de interpretat. Majoritatea sunt de origine braziliana, datorita faptului ca ei cunosc

mult mai bine realitatiile din acest stat. Amintim o lucrare complexa despre America Latina cu un capitol dedicat situatiei actuale din Brazilia: Michael Reid Forgotten cotinent. The Battle for Latin Americas Soul si o lucrare de cercetare a avand ca tema institutiile polticii externe braziliene,Leticia Pinheiro Autoria y participacin en la poltica exterior brasilea. Acestea ne vor ghida in demersul nostru avand ca scop a descoperi: cine ia cu adevarat deciziile in politca externa braziliana. Lucrarea debuteaza cu principii teoretice legate de politica externa in general si in special de aparatul birocratic a acestei arii. Totodata sunt prezentate unele amanunte care sustin afirmatia: Brazilia o noua putere mondiala. Accentul cade pe institutia Itamaraty si pe structurile subdiacente a acesteia, nu in ultimul rand vor fi detaliate prioritiile politicii externe braziliene. Ca mod de abordare lucrarea isi propune a trece in revista in primul rand structura Itamaraty si in al doilea rand priortatile din politica externa.

I. Repere teoretice Politica externa in viziunea lui K.J Holsti se refera la scopurile si obiectivele statelor in general si strategiile pe care le implementeaza pentru a le atinge si proteja. Acelasi autor observa ca exista anumite similaritati la toate guvernele din perspetiva politicii externe, toate cauta sa aiba autonomie, bunastare la o scara ridicata, statut prestigiu si securitate. Trebuie mentionat ca nu toate aceste obtiuni au acceasi prioritate in politica externa a unei tari. Autorul sustine ca acceia care fac politica externa vor maximizarea tuturor obiectivelor dar in lumea reala potentarea unuia poate costa un altul1. A face politca externa implica printre altele a decide ce tipuri de prioritati printre acele valori comune vrea sa le puna in valoare si cum trebuie sa plateasca pentru ele. Aceste prioritati implica si o dezbatere politca. Prioritatile se pot atinge prin numeroase modalitati, in primul rand prin politici nationale (domestice) dar si prin manipularea sau sustinera conditiilor in alte tari. Pe langa scopuri, politica externa include actiuni, definite de Holsti ca lucruri pe care guvernele le fac altora, cu scopul de a atinge tipurile de scopuri mentionate mai sus2. Guvernele opereaza intr-un mediu national si extern exterm de complex care ofera atat oportunitati cat si constrangeri, iar cei care se ocupa de politica externa trebuie sa raspunda constant prin luare de decizii, tot timpul incercand a
1 2

K.J Holsti, International politics, Prentice Hall, New Jersey, 1992, pp 82-83. Ibidem, pp 112-116.

proteja si a pontenta interesele natiunii. Contextul in care se face politca externa este si el important. Exista un context extern: 1) structura sistemului international, 2) politicile si actiuniile altor state, 3) natura si economia mondiala, 4) probleme globale si regionale care apar din activitati private si un contex intern dat de a)caractristiciile geografice si topografice, b) atributele nationale, c) structura guvernamentala, d) opinia publica, e) birocratia. Graham T Allison sustine ca obiectivele , deciziile, actiunile trebuie vazute ca un rezultat de negociere intre numeroase agentii ale guvernului afectate de traditiile de organizare si de disputele birocratice, astfel ca faptele importante ar putea fi ignorate din punctul de vedere rational al modelului de decision making.3 Gardul in care caracteristiciile birocratice afecteaza crearea polticii externe variza de la tara la tara si in circumstante diferite. De exemplu intr-un stat in care birocratia pentru politica externa este exterm de dezvoltata atunci exista posibilitati nelimitate pentru birouri externe, organizatii militare sau agentii de inteligenta care pot lua masuri independente de lidershipul politic4 In cartea sa Bureaucratic Politics and Foreign Policy M. Haplerin sustine ca sistemul din care deciziile din politica externa apar pot fi descrise din punct de vedere al puterii executive si nu al politiciilor birocartice. Conform acestuia presedintele si anturajul sau detin o varietate de metode in care pot exercita influenta in poltica externa. Reiese clar din cercetariile acestuia ca un presedinte determinat sa guverneze in politica externa poate sa o faca si ca alti jucatori pot juca un rol proeminent doar cand presedintele o permite5. Bine inteles ca studiul lui Halperin se refera la politica externa a SUA dar poate fi aplicabil si altor state. Conceptele prezentare anterior vor fi baza analizei procesului decizional in politica externa a Braziliei, oferindu-i-se un accent deosebit acestei caracteristici birocratice. Lucrarea va raspunde la trei intrebari destinate a contura acest proces decizional al politicii externe Braziliene:
Cine sunt actorii relevanti in crearea politicii externe nationale? In ce structura is desfasoara ei activitatea? Care sunt liniie principale de politica externa si finalitatiile acesteia?

Apud, Graham T. Allison Conceptual Models and the Cuban Missile Crisis, American Political Science Review, 63 (1969), pp. 689-718. 4 K.J Holsti, op.cit,pp 286. 5 Francis E. Rourke, The Johns Hopkins University recenzie la Bureaucartic Politics and Foreign Policy Morton H Halperin, Washington DC,The Brookings Institution, 1974.

Pare interesant de analizat politica externa a Braziliei din momentul in carea acesta si-a asumat un rol activ la nivel global. Henry Kissinger in 1976, in acel moment aflat in functia de Secretar de Stat afirma ca: Brazilia are o populatie de 100 de milioane de locuitori, vaste izvoare de resusurse economice, un ritm alert de dezvoltare economica. Brazilia se transforma intr-o putere mondiala si un are nevoie de aprobarea nimanui Trasaturile cheie ale transformarii Braziliei sunt recunoscute pe scara larga: extinderea ariei de export, descoperiri de noi resurse de petrol, cerere de consum in plina expansiune, asistenta sociala centrata pe patura cea mai saraca a populatiei, investitii interne si externe in crestere, coeziune din punct de vedere poltic. Economia Braziliei este fondata sectoare puternice: petrol, minerit,agricultura si bio-combusitbili. Tara se mandreste cu un PIB de 1.58 trilioane de dolari si care acum se claseaza in topul celor mai dezvoltate tari din lume6. Unul dintre factorii care au propulsat Brazilia,a fost gasirea a unornoi rezerve de petrol, estimandu-se ca rezervele acesteia sua triplat ajungand la 40 de bilioane de barili. Brazilia se afla in acest moment in topul celor 10 tari care au cele mai mari rezerve de petrol. Daca pana in anii 50 Brazilia era cunoscuta ca regele cafelei , acum este un lider mondial in productia de soia, porumb, zahar din trestie de zahar, bumbac,suc de portocale, celuloza si produse din lemn. Surplusul castigat din aceste exporturi a contribuit la acumularea rezervelor intrenationale la peste 200 bilioane de dolari, transformand Brazilia un creditor intrenational pentru prima data7. Vazuta inainte in sistemul international ca o tara de perfierie din care puterile mondiale se puteau alimenta cu materii prime, acum a ajuns un actor global care poate influenta mult structura acestuia. Brazilia a incetat sa se prezinte doar ca un membru activ al grupului tarilor in curs de dezvoltare pentru a prelua o pozitie de putere emergenta. Intr-un eseu publicat de Cutter Bowman se vorbeste despre un grup numit new Big 7 (China, India, Indonezia, Brazilia, Corea de Sud, Tailanda si Rusia) si al caror PIB va vi mai mare ca a marilor puteri actuale. Si The Economist include Brazilia in randultarilor care vor avea un impact pe scena mondiala, studiul avand ca baza puterea de cumparare a monedelor. John Major fostul prim ministru al Marii Britanii afirma cain ultimii 60 de ani economia mondiala a crescut datorita impulsurilor date de cele trei motorare: SUA,Japonia si

Juan de Onis,Brazils big moment. South American Giant Wakes up in Foreign Affairs, Nr.6 ,Vol.78 Nov/Dec 2008, p110. 7 Ibidem, pp 113-114.

Uniunea Europeana dar in scurt timp vor fi sase: China, India, Sud Estul Asiatic si Brazilia.8. Pentru a evidentia locul Braziliei in sistemul international amintim si de expresia BRIC acronim utilizat pentru Brazilia, Rusia, India si China de compania Goldman Sachs intr-un raport din 2003 care auspeculat faptul c pn n 2050, aceste patru economii ar fi mai bogate dect cele mai multe dintre actualele puteri economice majore9. Din trei puncte de vedere Brazilia este singurul jucator global de pe continentul Latino American: 1)Datorita politicii externe conturata pe termen lung si serviciului exterior profesionalizat care actioneaza cu o oarecare relativa independenta fata de Executiv. 2) Datorita relatiilor comerciale impartite in parti egale intre: Europa,SUA,America Latina si Asia. 3) Datorita prezentei sale active in forurile si negocierile intrenationale10. Datele prezentate mai sus doresc a argumenta rolul Braziliei pe scena mondiala. Totodata acest actor trebuie privit si din perspectiva regionala,unde de asemenea se remarca ca factor catalizator pentru procesul de integrare regional. II. Actorii relevanti in crearea politicii externe nationale

Cunoasterea organizarii statale a Braziliei reprzinta un punct de plecare in descrierea actorilor implicati in politica externa si modelul de luare a deciziilor din acest areal. Conform Constitutiei din 1988, Brazilia este o Republica Federativa Prezidentiala (Repblica Federativa do Brasil).Este inspirata din modelul american de organizare a statului, in schimb sistemul legilativ brazilian urmeaza traditia romano-gemanica. Totusi federalismul in Brazilia nu este exact ca cel american: puterea executiva este exercitata de catre presedinte, care acumuleaza functia de sef de stat si de guvern. Lucreaza impreuna cu ministrii si secretarii de stat alesi de prsedinte.Vicepresedintele si presedintele sin alesi prin sufragiu electoral o data la patru ani. Puterea legislativa: Congresul National fornat din Senatul Federal (81 de membri si un mandat de opt ani si Camera Deputatilor (513 reprezentanti si un mandat de patru ani) iar puterea juridica

Luiz A. P. Souto Maior O Brasil e o regionalismo continental frente a uma oredem mundial en transio in Rev. Barsilera Politica International, Nr, 42, Vol 2, 2006,pp 43-48. 9 Investopedia BRIC: http://www.investopedia.com/terms/b/bric.asp, accesat n data de 20.01.2010 10 Susanne Gratius Brasil en las Americas Una potencia regional pacifcadora?, in FRIDE, Nr.35, 2007,p 12

constituita din Tribunalul Suprem Federal de instanta suprema si alte tribunale.Brazilia este impartita in doua tipuri de unitati teriroriale subnationale: state si municipalitati11. Actorul principal al politicii externe este Ministrul de Relatii Externe care face parte din institutia supra numita ITAMARATY, dupa locul unde isi are sediul: Palatul Itamaraty ( Rio de Janeiro). Daca in 1970 H.Kissinger afirma dupa vizitarea acestui palat: e o frumoasa cladire dar trebuie sa ai o politica externa pentru a merge cu ea in ziua de azi gluma facuta de dioplomat pare a se intoarce impotriva SUA deoarece organizarea polticii externe pare a fi prins contur in statul Brazilian dupa cum se poate vedea din evolutia ei pe scena mondiala. Itamaraty este o institutie cu greutate si prestigiu in Brazilia impreuna cu Scoala Diplomatica. Atributiile Itamaraty sunt definite in Constitutie: responsabil pentru consilierea Preedintelui Republicii Braziliei privind formularea i executarea de politici externe din braziliene. Privind evolutia Itamaraty se pare ca, participarea acestuia in procesul de luare a deciziilor a depasit atributiile mentionate in Constitutie, se poate spune ca detine o autonomie relativa. O autonimie in relatie cu aparatul de stat si societatea civila. Corpul diplomatic care face parte din Itamaraty trebuie sa reprezinte Brazilia in fata natiunilor, sa obtina informatia necesara pentru formularea polticii externe, sa participe la reuniunu intrenationale in care sa negocieze pentru tara,sa asiste misiunile din exterior, sa protejeze compatriotii si sa promoveze valorile poporului brazilian in exterior12. Per ansamblu aceste funcii de a strnge informaii, formularea politicilor, productia si conservarea memoriei dedicate politicii externe pare a furniza elementele necesare pentru interpretarea informaiilor culese, s formuleze strategii de aciune cu partenerii internaionali si n forurile multilaterale, pe baza cunotinelor de specialitate ale relaiilor internaionale, n general, i pentru a pstra amintirea instituiei i aciunilor n scopul de a oferi continuitate politici externe compatibil cu interesele naionale13. Minsiterul este organizat din punct de vedere ierarhic: Ministrul, Secretarul General, Subsecretarii, Jefatura de Departamento, Jefatura de Divisiones. Exista si alte organe care au rol de a coordona, sustine si sfatui Itamaraty. Aceaste apar datorita globalizarii si a noilor politici emergene: schimbare climatica, energii regenerablie,etc.
11

Informatii generale despre Brazilia: http://es.wikipedia.org/wiki/Brasil, accesat in data de 20.01.2010 Leticia Pinheiro, Autoria y participacin en la poltica exterior brasilea, in FOREIGN AFFAIRS LATINOAMRICA, Vol.9,Nr.2, http://fal.itam.mx/FAE/?p=100 in data de 18.01.2010.
12
13

Ibidem, pp 2-3.

Un exemplu este cel al organelor care se ocupa cu problemele legate de Organizatile Politice Internationale:exist dou uniti-cheie care se ocup cu aceste organizatii: Subsecretara I-Geral Politica, SGAP Ii sub-secretar pentru aspecte economice i tehnologice(Subsecretara Geral deAssuntos Econmicos e Tecnolgicos, SGET). Primul subsecretariat se ocupa de problemele politice si al doilea cu teme economice.

Dupa cum se poate vedea in figura de mai sus, exista o diviziune a aparatului ministerial incepand cu cele doua subsecretariate anterior mentionate in functie de domeniile de interes ale agendei politicii externe braziliene. Un alt exemplu este SAGAS ( Subsecretaria Geral da America do Soul) creat in 2003 in momentul in care pe agenda externa apare integrarea sud-sud si punerea in miscare a

blocului regional creat in 1985: MERCOSUR. Organigrama arata mai bine ca orice tratat importanta pe care o atribuie Itamaraty regionalismului in structura sa organizationala.

Bine inteles ca pe langa cele prezentate mai exista si alte substructuri care fac functionabila institutia Itamaraty. De fapt in fiecare minister exista o parte dedicata consultantei internationale, condusa de un diplomat de cariera. Exista si o diplomatie a unitatilor subnationale. Pentru a crea un un link intre activitatile unitatilor subnationale cu Itamaraty, se creeaza Asesoria Especial De Asuntos Federativos y Parlamentarios si Oficina de Representacion de los Estados. Se poate afirma ca atentia special acordata se datoreaza si intensificarii cooperarii sud-sud. Nu am zabovit mult asupra acestor substructuri si modului in care acestea interactioneaza cu ministrul sau cu secretarul general deoarece o alta figura importanta are un rol capital in conturarea agendei politicii externe braziliene.Dupa cum am mentionat anterior substructurile sunt doar organe ajutatoare care coordoneaza, sfatuiesc si sustin activitatile Itamaraty. Presedintele este cel care conditioneaza autonomia relativa a Itamaraty. Mai nou politica externa este condusa de asa numitadiplomatie prezidentiala.Considerata de unii un instrument politico9

diplomatic si de altii un fenomen istoric, se pare ca aceasta preluare a politicii externe in mana presedintelui poate fi inteleasa ca un raspuns particular al autonomiei detinute de Itamaraty. Multi autori nu au nici un dubiu in ceea de priveste prezidentializarea politicii externe: de exemplu fostul presedinte al Braziliei, Cardoso a fost numit ca propriul sau ministru de externe iar actualul presedinte intre mai 1992 si octombrie 1993. Lula in mod clar utilizeaza o diplomatie personala pentru a gestiona relatiile bilaterale cu un numar de tari, in special cu vecinii statului brazilian.14 Tot pentru a subilina influenta pe care o are presedintele si ministrul de relatii internationale amintim afirmatiile aparute intr-un articol din Foreign Policy: Lula da Silva a devenit asemeni unui rock satr pe scena internationala( enerigie, carsima, simt comun) si Celso Amorim ( Itamaraty) a devenit cel mai bun ministru de externe din lume , el fiind cel care a gandit (masterminded) transformarea Braziliei pe scena internationala. De fapt presedintele are echipa sa de experti si sfatuitori iar impreunna cu Itamaraty sunt cei care trag liniile politicii externe braziliene. Exista si alte modalitati ale participarii puterii executive in politica externa braziliana: este vorba de actiunea dirijata de ministerele militare si economice asa numitii rivali istorici ai Itamaraty. Amandoua ministere s-au implicat in trasarea liniilor generale ale politcii externe cate o data in armonie alte ori in disputa cu Itamaraty. Amintim aici de negocierea datoriei externe, negocierea de acorduri militare,construirea bazei militare Alcantara15. In ceea ce priveste Congresul acesta trebuie sa aprobe un acordurile pe care Executiul le incheie sau se compromite international de a le incheia. Parlamentarii din Brazilia, nu numai a cutat s creasc participarea lor la procesul de negociere a acordurilor internaionale ci au reuist sa introduc aranjamentele constituionale n acest sens, meninand acest obiectiv n a face modificri, rezerve sau clauze interpretative n procesul de discutare a acordurilor. Chiar daca legislativul pare a

14

Jeffrey Cason, Presidentialization, Pluralization, and the Rollback of Itamaraty: Explaining Change in

Brazilian Foreign Policy Making from Cardoso to Lula in cadrul conferintei Regional Powers in Asia, Africa, Latin America, the Near and Middle East, GIGA German Institute of Global and Area Studies, Hamburg December 11 and 12, 2006,pp-8-13, http://www.giga hamburg.de/dl/download.php? d=/content/forumregional/pdf/giga_conference_RegionalPowers_0612/giga_RegPowers0612_paper_cason -power.pdf, accesat in data de 19.01.2010. 29 Leticia Pinheiro, op. cit, pp 4-6.

15

10

interveni mai putin in conturarea politicii externe se pare ca s-au gasit anumite modalitati de a influenta executivul in aceasta tema16. Dupa cum am vazut arhitectura institutionala in ceea ce priveste politica externa este destul de bine conturata dar cei care au cea mai mare influenta in acest domeniu sunt: 1. 2. Presedintele Lula da Silva si consilierul personal Itamaraty.

Astfel ca teoria lui M.Haplerin: sistemul din care deciziile din politica externa apar pot fi descrise din punct de vedere al puterii executive si nu al politiciilor birocartice pare a fi aplicabila si Brazilia. Totusi trebuie observat ca exista si o usoara descentrilzare prin crearea a numeroase ogranisme ajutatoare si in special prin acordarea importantei minicipilor si satelor din Republica Federala Brazilia. Pentru a intelege evolutia Itamaraty este necesar a cunoaste istoria acestei institutii. III. Evolutia actorilor implicati in crearea politicii externe Braziliene

Prima afirmare a diplomatiei braziliene apare chiar inainte ca aceasta sa isi proclame independenta(7 septembrie 1822) si sa se contureze ca stat. Printul regent D. Pedro a denuntat Cortesul Portughez in fata principaleleor natiuni ale lumii a recunoate Guvernul Brazilian ca singurul organ legitim al monarhiei trimitand emisari in Europa, Washington, Argentina17. Mentinerea masinariei de stat portugheze dupa proclamarea independentei din 1822 a transformat institutia Itamaraty( Ministerul de Relatii Internationale) intr-o diplomatie particulara in contextul Latino American. Una dintre trasaturile acestei particularitati o reprezinta continuitatea printre reprezentatntii diplomatici care au conferit o stabilitate guvernelor de diferite orientari in termeni de politica externa. Totodata mentinerea formei de organizare a statului (monarhie) i-a facilitat Braziliei intrarea intr-un club international unde monarhia era forma predominanta de guvernare18.
16 17

Ibidem, p. 7. Jose Honorio Rodrigues, The Foundations of Brazil's Foreign Policy, in International Affairs (Royal Institute of International Affairs 1944-), Vol. 38, No. 3 (Jul., 1962), pp. 324, http://www.jstor.org/stable/2609443, accesat in data de 18.01.2010. 18 Zairo Cheibud Borges, Diplomacia, Diplomatas e Politica Externa: Aspectos de Processo de Institucionalizacao do Itamaraty teza prezentata la Universitatea din Rio de Janeiro,p33http://www.irbr.mre.gov.br/anuarios/anuario_irbr_84.pdf, accesat in data de 19.01.2010.

11

Brazilia este intr-adevar o tara rara, in sensul ca cea mai relevanta personalitate istorica nu este un sef al statului sau un militar sau un erou de eliberare nationala: este un diplomat Baro do Rio Branco (1902-1912). i-a nceput cariera politic n calitate de promotor i membru, angajat n activiti diplomatice pentru Imperiul Brazilian. Se pot distinge numeroase actiuni ale acestuia: anexarea a trei teritorii importante prin intremediul diplomaiei. El a ctigat o victorie asupra Franei stabilind o noua frontiera a Guyanei Franceze, cu starea de Amap n 1900 prin datorita arbitrajului gestionat de ctre guvernul elveian. In 1895 el a reuit s obin multe dintre statele din Santa Catarina i Parana, n disputa cu Argentina n incident cunoscut sub numele de Cuestion de Palmas. n 1903, Bolivia a semnat Tratatul de Petrpolis, care se ncheie conflictul dintre cele dou ri prin teritoriul Acra, care a fost preluat n Brazilia, printr-o mic compensaie financiar i concesii teritoriale. Acesta este cel mai bine-cunoscut de aciune diplomatic a baronului, al crui nume a fost dat la capitalul acestui teritoriu. Considerat patronul diplomaiei braziliene, numele su este nscris ca unul din eroii patriei, n cimitir existent n Plaza Cele trei puteri n Brasilia19. In timpul perioadei sale, politica extern a fost ridicat mai presus de ideea de a reprezenta o parte sau fraciune i a devenit o identificaret cu ideea de naionalitate unificata. In aceast perioad Ministerul, de asemenea, numit "The House", a devenit asociat cu numele "Itamaraty20. In 1843 din punct de vedere administrativ are loc separarea Ministerului de Razboi de cel de Relatii Internationale. Astfel ca Ministerul de Relatii Internationale izbuteste sa is semene calea de transformare intr-un actor principal in planificarea si executarea politicii externe nationale. In secolul XIX se creeaza prima unitate care avea menirea de a gestiona problemele legate de organizatiile internationale: Comisia Braziliana/ PanAmericana. Prima delegatie permanenta la o organizatie internationala ( Liga Natiunilor) a fost creata in 1920. Reformele din ani 1930-1940 trebuie vazute ca o parte dintr-un proces general de rationalizare si modernizare a statului brazilian sub guvernul lui Getulio Vargas. Un pas important din aceasta perioada il reprezinta crearea INSTITUTULUI RIO BRANCO, centru pentru educarea diplomatilor si cercetare in domeniul politicii externe. In 1947 se creeaza Comisia pentru Organizatii
19

Jos Maria da Silva Paranhos Junior ,http://es.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%B3n_del_R%C3%ADo_Branco. Andrs Rivarola Puntigliano, Tornando-se Global, Um estudo organizacional da poltica externa brasileira, in Rev. bras. polt. int. vol.51 no.1 Braslia 2008, http://web.ebscohost.com/ehost/detail?vid=3&hid=9&sid=0480479f-7f8720

489e-8e7f-eb33fd15d3c0%40sessionmgr10&bdata=JnNpdGU9ZWhvc3QtbGl2ZQ%3d%3d#db=afh&AN=34099368.

12

Internationale (COI) care se va ocupa de toate problemele legate de angajamentele cu Organizatiile Internationale21. Anii 60 au fost conturati prin doctrina Developmental state unde statul devine agent central de dezvoltare. Industrializarea si reformele administrative au fost elementele centrale ale doctrinei impreuna cu o politica externa ghidata dupa doctrina Independent External PolicyBrazilia ar putea deveni o parte a noului centru, cu referire la lumea multipolara. Cea mai elaborata reforma in historia Itamaraty are loc in 1961 cand independenta fata de executiv de mareste prin intarirea rolului Secretarului General ( intotdeauna diplomat de cariera). Devine un punct de refernita indispenabil pentru Ministerul de Relatii Internationale, Secretarul General este cel care conduce operatiile de politica externa22. Reforma din 1987 pune sub administarea Sub Secretariatului General: Departamentele si Diviziunile. Exista si unitati numite Coordenaes, au acelasi statut si sunt la acelasi nivel cu diviziunile. Ultimele modificari in ceea ce priveste actorii politicii externe apar pe parcursul secolului XXI datorita schmbarilor ce au loc in sistemul international si al globalizarii.

IV. Prioritatile politicii externe braziliene Pana in anii 60 SUA a fost considerata a fi cel mai mare aliat al Braziliei pentru a obtine un anumit rol pe scena internationala.Brazilia o mare putere a fost proiectul dedicat politcii externe de catre dictatura militara care a stat la carma Braziliei intre 1964 1985. In acelasi timp se poate observa o auto-izolare pe plan regional. Aceste prioritati au inceput a se schimba in anii 80, in momentul in care Brazilia a inceput sa-si intareasca relatiile cu Argentina. Incepand cu redemocratizarea, politica externa a Braziliei se caracterizeaza prin pragmatism fara confruntari23. Argentina a inceput sa inlocuiasca SUA ca principal asociat bilateral creand o legatura stransa cu Brazilia in cadrul MERCOSUR. De la inceput acest bloc a fost perceput ca nucleu al unui proces de integrare sudamericana. Prin initiativa ministrului de externe al Braziliei din 1994: Celso Amorim se doreste a se crea un Acord de Comert Liber al Americii de Sud (ALCAS) scotand in evidenta dorinta de integrare a intregului continent.
21

Amado Luiz Cervo. 2002. Relaes Internacionais do Brasil: um Balano da era Cardoso. In Revista Brasileira de Poltica Internacional. Nr. 1 An 45, 2002, pp. 5-36. 22 Andrs Rivarola Puntigliano, op.cit, p.32.
23

Rivka T. Van Deijk, Hacia una asociacin interregional entre el MERCOSUR y la UE. Las polticas exteriores de Argentina y Brasil ante la agenda de negociaciones comerciales internacionales del MERCOSUR,iulie 2002.

13

In afara regiunii, in special in timpul guvernarii Cardoso, Brazilia si-a intensificat relatiile cu Uniunea Europeana, care devenise in accea perioada partenerul economic cel mai important.24 Conform Ministrului de Relatii Internationale din perioada Cardoso agenda politicii externe a Braziliei era compusa din urmatoarele trei planuri:
1) Conturarea unui proiect regional brazilian. 2) Obtinerea unor conditii propice privind accesul la noi piete de desfacere 3) Constructia a noi aliante internationale
25

In ceea ce priveste primul plan, accentul cade pe MERCOSUR si realizarea unui prim Summit al presedintilor care fac parte din aceast bloc regional.Construirea de aliante, se desfasoara pe trei planuri distincte in mod simultan: OMC, MERCOSUR- UE, ALCA. Dar si intensificarea legaturilor politice si economice cu India, China si Africa de Sud pare a fi o prioritate a politice externe braziliene cu scopul de a explora noi piete de desfacere si a obtine garantii comerciale. Schimbarea intervenita in sistemul international in urma atentatelor din 11 septembrie 2001 a alterat in mod significativ definirea agendei internationale a guvernului lui Fernando Hernique Cardoso, aducand tema securitatii in primul plan si reducand posibilitatile de realizare a principalelor obiective externe determinate in 2000. In acest sens atentia acordata integrarii regionale a fost reformulata ca tema de securiate regionala intotdeauna in cautarea unei izolari fata de influenta Statelor Unite26. In 2003 Ignacio Lula da Sliva devine presedintle Braziliei, schimband linile de actiune in politica externa. Multi exegeti afirma ca guvernul lui Lula a sudamericanizat politica externa. Vorbind per asnamblu despre noile linii de actiune se poate spune ca atentia polititcii externe s-a mutat din nord spre sud27. In doar partu ani Brazilia si-a deschis 32 de noi ambasade si consulate in sud. Obiectivul porincipal al actualei politici externe il reprezinta accentuarea independentei Braziliei prin construiurea de aliante strategice cu alte puteri emergente la nivel global si cu tarile vecine. De mai bine de o decada politica de vecinatate este pilonul principal al politicii externe conduse de Itamaraty, dedicandu-i 70 % din activitatile sale. Relatia cu Statele Unite si UE este mentionat ca ultimul punct in agenda politicii externe, nefiind mentionati ca parteneri poltici ci doar ca piete de
24 25

Susanne Gratius, op.cit, p.14. Discursul ministrului Celso Lafer, Brazilia, 29/1/2002 http://www2.mre.gov.br/projeto/mreweb/espanhol/discurso-lafer-e.htm, accesat in data de 20.01.2010 26 Alcide Costa Vaz, El gobierno de Lula. Una nueva politica exterior? in Rev. Nueva Sociedad, Nr.187,pp 140-143, http://www.nuso.org/upload/articulos/3147_1.pdf, accesat in data de 20.01.2010. 27 Susanne Gratius, Lula de nuevo: influencia regional sin liderazgo?,Comentariu, FRIDE, Madrid, deciembrie 2006, http://www.fride.org/publicacion/238/lula-de-nuevo-influencia-regional-sinliderazgo,accesat in data de 20.01.2010.

14

desfacere. Axa sussud a politicii externe a Braziliei conform unora este raspunsul la negocierile in stagnare cu UE asupra acordului de asociere, strada fara iesire in negogierile despre ALCA si putinele avansuri in ronda de la DOHA in cadul OMC, unde Brazilia este un actor important28. Trebuie amintita dorinta guvernului Lula de a obtine un loc permanent in Consiliul de Securitate ONU , avand ca agrumente: rolul sau in misiunea ONU in Haiti si participarea la inca alte sapte misiuni de mentinere a pacii. Acest punct de pe agenta politicii externe braziliene, explica si intensificarea relatiilor cu statele din Africa si Orientul Mijlociu (datorita faptului ca sunt membre ONU). In primul sau mandat Lula a vizitat 18 din regiunile anterior mentionate, a sarbatorit un Summit in Brazilia cu Liga Araba, a semnat numeroase acorduri de coopeare si a deschis noi ambasade. Rafael Grasa Hernndez intr-o analiza realizata pentru Fundatia CIDOB din Barcelona sustine ca politica externa si cea interna a Braziliei par a merge impreuna: din 1994 in Brazilia politica externa pare a functiona ca o continuare sau o substituire a politicii interne prin alte medii. Un exemplu ar fi lupta impotriva foamei si a saraciei (liniile generale ale politicii externe trebuie sa reflecte si rolul intern). Discursul presedintelui Lula da Silva din Evian ( Reuniune G-8) sunt argumentul afrimatiilor anterioare: Foamea este o realitate intolerabil.tim c exist condiii depline pentru a depi acest flagel. Propunerea mea, la nceputul anului la Porto Alegre i Davoseste de a crea un fond global capabil de a furniza produse alimentare celor in cauza i n acelai timp, creeaz condiii pentru a termina cu obiectivele structurale.Este ceea ce am inceput sa facem in Brazilia29.Pare evident c prioritatea acordat, funadamentand teoretic i prin discurs politic extern, lupta mpotriva srciei i a foametei trebuie s fie privite ca o completare, o coeren, o derivare din propunerea-cheie de politic intern30.

V. Concluzii
Managementul si procesul de decizie in politica externa a Brazliliei pare a fi o actiune destul de complexa in care sunt implcate multe institutii ale aparatului, dar dirijat de presedintelela putere si
28

Amaury de Souza Brazils International Agenda Revisited: Perceptions of the Brazilian Foreign Policy Community in Centro Brasileiro de Relaes Internacionais, 2008, pp-101-104
http://www.iadb.org/intal/intalcdi/PE/2009/03921.pdf, accesat in data de 19.01.2010.
29

LULA, Documente de campanie si alte declaratii. in: http://www.lula.org.br. (2002 y 2003), accesat in data de 19.01.2010. 30 Rafael Grasa Hernandez ,La poltica exterior de Brasil durante el primer ao de presidencia de Lula: un marco para el anlisis futuro,in Revista CIDOB dAfers Internacionals, Nr. 65,pp 104-105, www.cidob.org/es/content/download/3444/36620/file/65fernandes.pdf , accesat in data de 18.01.2010.

15

Ministrul de Relatii Internationale. Daca de-a lungul timpului institutia Itamaraty a fost singura care decidea liniile de actiune in politica externa, dupa cum se poate observa din istoricul acesteia, de la preluarea puterii de carte Cardoso se pare ca presedintele si partidul din care face parte decid prioritatile in aceasta zona. Lucru demonstrat si prin preferintele exprimate de fiecare: daca Cardoso dorea in primul rand o afirmare pe plan international, Ignacio Lula da Silva si Partidul Muncitorilor s-a axat pe crearea unei stranse legaturi cu vecinii sai. Actualul presedinte pare a fi reusit a deveni un lider pe tot continentul latino american. Afirmatiile anterioare intaresc teoriile lui M. Hiplerim referitor la politica executiva si nu cea birocratica. Ecuatia este simpla desi structura este complexa: un stat federal in care polii de putere in politica externa sunt presedintele si ministrul de relatii internationale. Chiar din faptul ca persoana ce mai ilustra a Braziliei a fost un mare diplomat reiese ca politica externa statea in mana unui singur om. Da intr-adevar exista o multitudine de organisme ajutatoare in cadrul Itamaraty, dar acestea sunt doar funizori de informatii utile. Nici societatea civila si nici Congresul National nu au destula putere sa influenteze deciziile de politica externa. Se pare ca diplomatia prezidentiala a dat roade in ultimul timp,lucru evident mai ales prin ultimele reusite pe plan international.

Bibliografie

16

Lucrari generale:

o 2009 o o

Galeano Eudurardo, Open Veins of Latin America, London, Serpentail, Holsit.K.J, International politics, New Jersey, Prentice Hall 1992 Reid Michael Forgotten Continent: The Battle for Latin America's Soul,

Yale University Press, 2007 Reviste electronice Alcide Costa Vaz, El gobierno de Lula. Una nueva politica exterior? in Rev. Nueva Sociedad, Nr.187 http://www.nuso.org/upload/articulos/3147_1.pdf, accesat in data de 20.01.2010. Alejandro Neut y Javier Santiso, India y Brasil: el elefante y el tucn, ECONOMA EXTERIOR. Nm. 39. 2006/07 Amado Luiz Cervo. 2002. Relaes Internacionais do Brasil: um Balano da era Cardoso. In Revista Brasileira de Poltica Internacional. Nr. 1 An 45, 2002 Amaury de Souza Brazils International Agenda Revisited: Perceptions of the Brazilian Foreign Policy Community in Centro Brasileiro de Relaes Internacionais, 2008, pp-101-104 http://www.iadb.org/intal/intalcdi/PE/2009/03921.pdf, accesat in data de 19.01.2010. Andrs Rivarola Puntigliano, Tornando-se Global, Um estudo organizacional da poltica externa brasileira, in Rev. bras. polt. int. vol.51 no.1 Braslia 2008, http://web.ebscohost.com/ehost/detail? vid=3&hid=9&sid=0480479f-7f87-489e-8e7feb33fd15d3c0%40sessionmgr10&bdata=JnNpdGU9ZWhvc3QtbGl2ZQ%3d %3d#db=afh&AN=34099368. Francis E. Rourke, The Johns Hopkins University recenzie la Bureaucartic Politics and Foreign Policy Morton H Halperin, Washington DC,The Brookings Institution, 1974 Juan de Onis,Brazils big moment. South American Giant Wakes up in Foreign Affairs, Nr.6 ,Vol.78 Nov/Dec 2008 Jose Honorio Rodrigues, The Foundations of Brazil's Foreign Policy, in International Affairs (Royal Institute of International Affairs 1944-), Vol. 38, No. 3 (Jul., 1962),http://www.jstor.org/stable/2609443, accesat in data de 18.01.2010.

17

 Jeffrey Cason, Presidentialization, Pluralization, and the Rollback of Itamaraty: Explaining Change in Brazilian Foreign Policy Making from Cardoso to Lula in cadrul conferintei Regional Powers in Asia, Africa, Latin America, the Near and Middle East, GIGA German Institute of Global and Area Studies, Hamburg December 11 and 12, 2006, ,http://www.gigahamburg.de/dl/download.php? d=/content/forumregional/pdf/giga_conference_RegionalPowers_0612/giga_Re gPowers0612_paper_cason-power.pdf, accesat in data de 19.01.2010. Leticia Pinheiro, Autoria y participacin en la poltica exterior brasilea, in FOREIGN AFFAIRS LATINOAMRICA, Vol.9,Nr.2, http://fal.itam.mx/FAE/? p=100 in data de 18.01.2010. Luiz A. P. Souto Maior O Brasil e o regionalismo continental frente a uma oredem mundial en transio in Rev. Barsilera Politica International, Nr, 42, Vol 2, 2006, Ministrio de Defesa, O Ambiente Regional e o Entorno Estratgico, page=ambiente_regional Poltica de Defesa Nacional, Decreto N 5.484 01/07/2005) https://www.defesa.gov.br/pdn/index.php? page=estado_seguranca_defesa Susanne Gratius, Lula de nuevo: influencia regional sin liderazgo?,Comentariu, FRIDE, Madrid, deciembrie2006,http://www.fride.org/publicacion/238/lula-de-nuevo-influenciaregional-sin-liderazgo,accesat in data de 20.01.2010. Susanne Gratius Brasil en las Americas Una potencia regional pacifcadora?, in FRIDE, Nr.35, 2007 Rafael Grasa Hernandez ,La poltica exterior de Brasil durante el primer ao de presidencia de Lula: un marco para el anlisis futuro,in Revista CIDOB dAfers Internacionals, Nr. 65 Rivka T. Van Deijk, Hacia una asociacin interregional entre el MERCOSUR y la UE. Las polticas exteriores de Argentina y Brasil ante la agenda de negociaciones comerciales internacionales del MERCOSUR,iulie 2002. Zairo Cheibud Borges, Diplomacia, Diplomatas e Politica Externa: Aspectos de Processo de Institucionalizacao do Itamaraty teza prezentata la Universitatea din Rio de Estrategia de Defesa,www.defesa.gov.br/pdn/index.php?

18

Janeiro,p33http://www.irbr.mre.gov.br/anuarios/anuario_irbr_84.pdf, in data de 19.01.2010

accesat

Sarah-Lea John de Sousa Brazil as an emerging security actor and Sarah-Lea John de Sousa (2008), Entre o Norte e o Sul: o papel do Brasil no sistema internacional de segurana, NuevaSociedad Especial df em Portugues,http://www.nuso.org/upload/portugues/2008/DeSousa.p

its relations with the EU,ISIS Europe, Number 43, March 2009

19