Sunteți pe pagina 1din 11

CUPRINS:

Introducere 2

Principiul funcionrii laserului ..............................3

Clasificarea laserilor ......................................... 4

Eficienta si puterea laserelor .9

APLICATIILE LASERILOR IN MEDICINA .10

Introducere

Laserul a intrat in viata noastra cotidiana, fiind intalnit la tot pasul: de la sistemul de citire a informatiei de pe un compact disc, la spectacolele de lumina ce insotesc concertele in aer liber, la indicatoarele pe ecranele retroproiectoarelor.Unul dintre cele mai noi procedee utilizate in industria constructoare de masini este cel bazat pe ,,amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiati" procedeu cunoscut sintetic sub denumirea de LASER (,,Light Amplification by Stimulated Emision of Radiation"). In fapt, procedeul este o dezvoltare a amplificarii de microunde prin emisie stimulata a radiatiei MASER (,,Mierowave Amplification by Stimulate Emision of Radiation"). Laserii sunt dispozitive pentru amplificarea sau generarea undelor electromagnetice din domeniul optic pe baza efectului de emisiune fortata a sistemelor atomice care permite o concentrare a energiei corespunzatoare unei temperaturi de zeci de mii de grade. In anii 1916 si 1917, Albert Einstein si-a continuat studiile asupra fizicii luminii aratnd ca moleculele energizate corespunzator emit lumin de o singura culoare, monocromatica. In 1951 Charles Townes si-a propus sa produca microunde mai puternice cu ajutorul unui oscilator foarte mic. Lui Townes i-a venit ideea ca moleculele de amoniac ar avea dimensiunile corespunzatoare pentru a vibra cu viteza necesara. El a construit primul dispozitiv care amplifica microundele prin emisie stimulata de radiatie si anumea acest dispozitiv MASER dupa initialele procesului (Microwave Amplification by Stimulated Emission of Radiation.) Atit Townes cit si alti oameni de stiinta s-au gindit ca acelasi principiu putea fi utilizat si la amplificarea luminii, desi problemele de ordin tehnic erau mai dificile. Biroul de brevete a acordat un credit pentru conceperea unui dispozitiv de amplificare a luminii prin emisie stimulata de radiatie, unui student licentiat de la Universitatea Columbia, Gordon Gould, care a prezentat proiectul unui LASER pe 11 nov. 1957. In ciuda brevetului primit, se considera ca primul laser utilizabil a fost construit de Theodore Harold Maiman, in mai 1960 (laser cu rubin ). Laserii sunt dispozitive cuantice de emisie si amplificare a radiatiei in regiunile optica si cea a microundelor ce isi bazeaza functionarea pe interactiunea a doua sisteme fizice: campul electromagnetic dintr-o cavitate rezonanta si mediul activ situat in aceeasi cavitate rezonanta, format din atomi, ioni, molecule etc. Prin excitarea mediului printr-un procedeu oarecare (ciocniri electronice, transfer rezonant de energie, reactii chimice, campuri electrice si magnetice) in mediul excitat se acumuleaza o mare cantitate de energie electromagnetica, care in anumite conditii poate fi eliberata prin emisie stimulata, sub forma radiatiei laser

Principiul funcionrii laserului


Laserul este un dispozitiv complex ce utilizeaz un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, i o cavitate optic rezonant. Mediul activ, cu o compoziie i parametri determinai, primete energie din exterior prin ceea ce se numete pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o surs de lumin (flash, alt laser etc.) i duce la excitarea atomilor din mediul activ, adic aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Fa de un mediu aflat n echilibru termic, acest mediu pompat ajunge s aib mai muli electroni pe strile de energie superioare, fenomen numit inversie de populaie. Un fascicul de lumin care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulat a atomilor, proces n care un foton care interacioneaz cu un atom excitat determin emisia unui nou foton, de aceeai direcie, lungime de und, faz i stare de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontan, s se obin un fascicul cu un numr imens de fotoni, toi avnd aceleai caracteristici cu fotonul iniial. Acest fapt determin caracteristica de coeren a fasciculelor laser. Rolul cavitii optice rezonante, format de obicei din dou oglinzi concave aflate la capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii generai pe o anumit direcie (axa optic a cavitii) i de a-i recircula numai pe acetia de ct mai multe ori prin mediul activ. Trecerea fotonilor prin mediul activ are ca efect dezexcitarea atomilor i deci micorarea factorului de amplificare optic a mediului. Se ajunge astfel la un echilibru activ, n care numrul atomilor excitai prin pompare este egal cu numrul atomilor dezexcitai prin emisie stimulat, punct n care laserul ajunge la o intensitate constant. Avnd n vedere c n mediul activ i n cavitatea optic exist pierderi prin absorbie, reflexie parial, mprtiere, difracie, exist un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizat mediului activ pentru a se obine efectul laser. n funcie de tipul mediului activ i de modul n care se realizeaz pomparea acestuia laserul poate funciona n und continu sau n impulsuri. Primul maser i primul laser funcionau n regim de impulsuri.

Clasificarea laserilor
1) 2) 3) 4)

se poate face dup:

natura mediului activ (solid, lichid, gazos); puterea emis; domeniul de lungimi de und al radiaiei emise; modul de funcionare(continu sau n impulsuri).

Cele mai comune lasere au la originea lor fibrele de cristale de rubin si neodim. Mnunchiul de fibre este fasonat la capete, prin suprafee paralele si acoperite cu o pelicula nemetalic reflectant.

Laserul cu microunde
Acest laser a fost inventat de Townes si Shawlow in 1954. Raza de amoniac trece printr-un concentrator electrostatic pentru a separa moleculele aflate pe nivele energetice superioare. Nu este o coincidenta ca efectul laser a fost aplicat pentru prima oara in regiunea microundelor. Emisiile spontane sunt proportionale cu cubul frecventei de tranzitie, fiind mici in aceasta portiune a spectrului, si putand fi neglijate, in comparatie cu alte procese ca emisiile stimulate si absorptia. Din acest motiv inversia populatiilor sunt obtinute usor cu o energie mica. Prima inversie a populatiilor a fost obtinuta in molecula de amoniac (NH3). Inversia populatiilor in moleculele de amoniac se obtine prin separarea fizica a particulelor aflate pe nivele energetice superioare de cele aflate pe nivele energetice inferioare.

Laserul optic
Dupa publicarea lucrarii in care Shawlow si Townes aratau posibilitatea actiunii laserului si in spectrul infrarosu si chiar si in spectrul vizibil nu a trecut mult si multi cercetatori au inceput sa ia in considerare crearea unor astfel de aparate. Multi experti credeau ca primele aparate de acest tip vor folosi un gaz. Insa a fost o mare surpriza cand Maiman, in 1960, a creat un aparat ce folosea rubinul pentru a producea efectul laser in spectrul vizibil. La inceput s-a crezut ca pompajul optic va fi ineficient, insa aceasta se intampla numai pentru ioni cu rezonanta mica, ca cei din gaze sau plasma. In ceea ce priveste ionii

metalici, acestia pot absorbi radiatii de lungimi de unda aflate intr-o banda mai larga. Radiatiile cu lungimi de unda de 550 nm. sunt absobite de o populatie de ioni de Cr 3+ aflata intr-un cristal de corindon (care contine Cr203 si Al203 in raport de masa 1:2000), apoi se face o tranzitie rapida, fara modificari de temperatura, spre un nivel inferior metastabil de 5 milisecunde. Daca energia de pompare depaseste o anumita valoare, se poate face o inversie a populatiilor, care sa treaca de la o stare neutra la acest nivel metastabil. Performantele laserului cresc mult daca se afla in interiorul unui rezonator optic. Primul laser optic, construit de Maiman in 1960, era un laser cu pulsatie, din motive de disipare a caldurii si a necesitatii unei energii mari de pompare. Nelson si Boyle au creat in 1962 primul laser continuu cu rubin, inlocuind sursa (o lampa-blit) cu o lampa cu arc. La putin timp dupa ce a fost anuntat prima reusita a laserului optic, alte laboratoare de cercetare au inceput si ele, cu succes, sa faca experimente cu lasere optice care in loc de Cr aveau alte metale rare ca Nd, Pr, Tm, Ho, Er, Yb, Gd si chiar U, iar in locul cristalului de corindon s-a incercat folosirea unei combinatii de Ytriu-Aluminiu-Garnet, CaF2, sau sticla (care era si mai usor de fabricat). Aceste lasere si-au gasit, odata cu imbunatatirea metodelor de fabricatie, si aplicatii practice.

Laserul cu rubin
Laserul cu rubin este alcatuit, in principal, dintrun cristal cilindric de rubin, doua oglinzi paralele, argintate sau aurite si un tub de descarcare, in forma de spirala, umplut cu un gaz nobil si conectat la un condensator de mare capacitate . Dupa cum se stie, rubinul este un oxid de aluminiu care contine mici cantitati de ioni de crom. Cilindrul de rubin utilizat are lungimea de cativa centimetri si diametrul de cativa milimetri. Cele doua oglinzi plane si paralele, slefuite cu mare grija, sunt argintate sau aurite in asa fel incat una dintre ele este complet opaca, iar cealalta partial transparenta, ca sa poata permite razelor laser sa paraseasca instalatia. Ele sunt asezate la capetele cilindrului de rubin, uneori se metalizeaza chiar capetele cilindrului. Tubul de descarcare, in forma de spirala, umplut cu neon, xenon sau amestecuri de neon si cripton este conectat la un condensator si functioneaza asemenea blitz-urilor de la aparatele fotografice. Tubul de descarcare emite intr-un timp foarte scurt, de ordinul miimilor de secunda, o lumina obisnuita, dar intensa, care provoaca inversiunea populatiilor in cristalul de rubin. In desfasurarea acestui proces o importanta deosebita il au impuritatile de crom inglobate in cristalul de rubin. Ionii de crom au trei nivele energetice pe care le vom reprezenta simplificat ca in figura 2. in stare normala, ionii de crom au energia E1 corespunzatoare nivelului inferior.

Studiu nivelelor energetice ale cromului arata ca daca se iradiaza , produsacristalul de rubin cu lumina verde cu lungimea de unda egala cu 0,560 de tubul de descarcare, o parte din ionii de crom din starea normala isi vor mari energia datorita absorbtiei radiatiei verzi, trecand intr-o stare energetica superioara E3. In acest caz ionii de crom de pe nivelul E1 pot trece prin pompaj optic pe nivelul E3. Laserul cu rubin, laserul cu patru nivele si laserul cu sticla dopata cu neodim lucrez n general n impulsuri de ordinul milisecundelor elibernd energii cuprinse ntre 0,1 i 100 J. Laserii cu mediu activ solid pot fi folosii pentru obinerea impulsurilor optice ultrascurte, cu intensitate de milioane de wai pe durate de ordinul nanosecundelor.

Laserul semiconductor
Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre semiconductoare cu propieti electrice diferite. Arsenidiu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Mediul semiconductoarelor este excitat prin aplicarea direct de-a lungul jonciunii. Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare putere la ieire in impulsuri de lumina (cu durata 12 X 10 15 secunde) si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de durata scurt. Excitarea atomilor din mediul laser solid se face prin descrcri electrice in tub cu xenon, arcuri electrice sau lmpi cu vapori de metal. Gama de frecventa a lumini laserului, trece de la infrarou la violet. La aplicarea unei tensiuni electrice pe o jonciune p-n, are loc injecia de purttori n jonciune,recombinarea electronilor cu golurile fcndu-se cu emisie de fotoni. Mediile active cele mai folosite pentru laserii cu semiconductori sunt: GaAs, GaAlAs, GaP, InSb. Liniile emise de diferiii laseri cu semiconductori se ntind ntre 0,3-30 micrometri.

Laserul cu gaz
Funcie de natura chimic a mediului activ, laserii cu gaz se mpart n trei categorii: 1. Laserii atomici au ca mediu activ gaze n stare atomic provenite din substane monoatomice sau poliatomice prin disociere (laserul

cu heliu-neon, cu oxigen, cu azot). Aceti laseri emit linii situate n infrarou i vizibil. 2. Laserii ionici i bazeaz funcionarea pe tranziiile electronice dintre nivelele ionice ale substanelor ionizate (laserul cu argon ionizat, cu hologeni, cu azot, etc.). Aceti laseri emit linii n principal n vizibil i ultraviolet. 3. Laserii moleculari au ca mediu activ un gaz n stare molecular sau vapori: HCl ,CO, H 2 O, CO2 , N 2 , HCN . Liniile emise de aceti laseri se gsesc n majoritate n infrarou dar sunt cunoscute i n vizibil.

Laserul cu lichid
Laserii cu lichid cei mai cunoscui sunt cei cu chelai organici i cei cu colorani. Mediul activ pentru laserii cu colorani este format de o substan fluorescent dizolvat ntr-un solvent (alcool). Lrgimea spectral a radiaiei emise este de ordinul sutelor de angstromi, putnd fi selectat lungimea de und dorit, deci laserul este acordabil ntr-o band larg.

Laserul cu raze X
Cilindrul de plasma (rosu) este creat de impactul unui laser cu pulsatie de mare putere (albastru).Nu sunt folosite oglinzi, in schimb emisiile spontane sunt amplificate si raza este trimisa in ambele sensuri.A fost creat pentru prima oara de cercetatorii Matthews si Rosen la Lawrence Livermore National Laboratory, in 1985. Tinta este dintr-o foita subtire de seleniu sau un alt element cu numar atomic mare, dispusa pe un substrat de vinil pentru a-i da rigiditate. Aceasta tinta este iradiata din ambele parti de lasere cu pulsatie de mare putere al carei focar are o lungime de cateva sute de ori mai mare decat latimea. Cand raza loveste foita, aceasta explodeaza, producand o plasma formata din ioni de seleniu ce au cu 24 de electroni mai putin. In prezent eficienta acestor lasere este foarte scazuta datorita necesitatii unei puteri si frecvente mari a laserului-sursa. O eficienta mai mare s-ar putea obtine printr-o racire rapida, ceea ce duce la trei re-pompari a plasmei puternic ionizate. Insa un hibrid intre racirea la contact si

expansiunea adiabatica pare sa fie cel mai promitator. O alta posibilitate promitatoare se bazeaza pe transparenta indusa electromagnetic, pentru o reducere drastica a puterii de pompare necesara si pentru obtinerea mult mai eficientului efect laser fara inversie (cunoscut si sub numele de fazere).

Laser cu plasma
Praful si gazul circumstelar reci se acumauleaza constant in jurul stelelor, care lanseaza jeturi de plasma. Racirea rapida a plasmei cand intalneste aceasta coaja poate mari semnificativ efectul de dezechilibru al expansiunii adiabate. Contactul cu gazul este atat de eficient in racirea rapida incat Oda et al. (1987) au creat un laser cu plasma ce lucreaza in lungimi de unda din extremul ultraviolet folosind numai acest mecanism, fara sa foloseasca expansiunea: Laser cu racire a plasmei la contactul cu gazul (TPDI): plasma de heliu mentinuta

electromagnetic stationar este racita de contactul cu hidrogenul, producand efectul laser in XUV (164 nm) (Institute of Plasma Physics Nagoya, Japonia). Alt avantaj al atmosferei stelare sunt distantele foarte mari, o inversie a populatiilor redusa producand radiatii a caror intensitate creste exponential in amplitudine pe distante mari pana la un punct in care domina spectrul. Cea mai puternica manifestare a laserelor naturale se produce in cuasari. In laserele cu plasma cercetate in laboratoare totul este redus la o scara mult mai mica. Aceasta este insa compensata in parte de faptul ca se pot pune oglinzi de ambele parti ale mediului, pentru a produce o raza laser ce ar fi foarte lunga intr-o extindere virtuala.

Laser cu electroni liberi


Aceste lasere folosesc electroni neataai de atomi ce sunt excitai prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inc din 1977 si a devenit un important instrument de cercetare. Teoretic astfel de lasere, pot acoperi ntreg spectrul, de la infrarou la raze X si sunt capabile sa produc raze de putere foarte mare.

Eficienta si puterea laserelor


Tipul CO2 CO Holmium Iodine Nd-glass, YAG * Color center * Vibronic (Ti Safir) Rubin He-Ne * Argon ion * OPO N2 * Dye Kr F Xenon Lungimea de unda (mm) 10.6 5 2.06 1.315 1.06 1-4 0.7 - 0.9 0.6943 0.6328 0.45 - 0.60 0.4 - 9.0 0.3371 0.3 - 1.1 0.26 0.175 Eficien ta 0.01 - 0.02 (pulsed) 0.4 0.03 (lamp) 0.1 (diode) 0.003 0.001 - 0.06 (lamp) > 0.1 (diode) 10-3 > 0.1 hp < 10-3 10-4 10-3 > 0.1 hp 0.001 - 0.05 10-3 0.08 0.02 Puteri existente (W) Pulsatie Continue > 2 1013 > 105 > 109 > 107 > 1012 ~ 1014 (10 beams) > 106 106 1010 5 104 106 5 10 - 106 > 106 > 109 > 108 > 100 30 1 - 103 1 1-5 1 1 - 50 10-3 1 - 20 1-5 140 500 -

*=Surse reglabile; hp=eficienta de pompare a laserului

APLICATIILE LASERILOR IN MEDICINA

Biofotonica (gr. bios - viat) este o tiin multidisciplinar, care folosete tehnologia fotonica n proceduri i produse cu aplicabilitate n medicin i biologie. Aadar, biofotonica mai poate fi numita tiina aplicrii luminii n slujba vieii. Terapia bazat pe lumin nu este nou Vechii egipteni au folosit soarele pentru a iniia reacia fotodinamic a unui produs natural din plante, psoralen, n vederea tratrii pielii

depigmentate. Laserii au fost aplicai n medicin imediat dup ce primul laser cu rubin a fost pus n funciune n anul 1960 (Maiman 1960). Interesul iniial al medicilor pentru laseri s-a bazat pe abilitatea fasciculelor laser focalizate de a coagula vasele sangvine din retin i de a seciona esutul. Retina a constituit un candidat serios pentru terapia laser, deoarece celelalte componente ale ochiului sunt transparente pentru radiaia laserilor ce emit n vizibil. Coagularea vaselor sangvine retiniene a reprezentat prima aplicaie neinvaziv a laserilor. Multe din ncercrile iniiale au fost empirice, cu o nelegere sumar a mecanismelor de interacie laser-esut. Aplicaiile medicale ale laserilor au cunoscut o dezvoltare continu, accelerndu-se mai ales n ultimii 10-15 ani. Cercetrile continu cu intensitate i n prezent, noi metodici i tehnologii sunt raportate odat cu perfecionarea instalaiilor cu laseri i n special a accesoriilor, care diversific aplicarea aceluiai laser n mai multe specialiti medicale. Exist o serie de motive care justific utilizarea intensiv a laserilor n medicin,
a) n primul rnd, majoritatea aplicaiilor medicale nu utilizeaz o proprietate

important a laserilor, rnonocromaticitatea, i n consecin cerinele instalaiilor medicale cu laseri nu sunt att de stringente ca n cazul spectroscopiei laser, de exemplu. Laserii medicali folosesc cu preponderent strlucirea intens a radiaiei laser, proprietate care poate fi utilizat pentru focalizarea fasciculelor laser i producerea de intensiti ridicate, folosite pentru nclzirea local. Dei multe dintre aplicaii nu necesit focalizarea ia limita de difracie, utilizarea laserilor pentru secionarea sau perforarea celulelor i a structurilor lor cu precizie submicronic apeleaz la capacitatea de focalizare extrem a fasciculelor laser.
b) n al doilea rnd, fibrele optice au majorat semnificativ numrul aplicaiilor

medicale ale laserilor. Posibilitatea de focalizare a radiaiei laser n medicina este extrem de tentant pentru tratarea fibre optice cu diametrul de 100-1000 organelor interne. Mnunchiuri de fibre optice au fost ncorporate n sisteme rigide sau flexibile de vizualizare endoscopic, care confer medicului accesul pe traiectul gastrointestina, n plmni sau alte organe interne. Dac sistemul de vizualizare endoscopic este combinat cu un sistem de fibre optice pentru ghidarea fasciculului laser, atunci multe organe interne devin accesibile chirurgiei laser. Sistemele laser cu fibre optice sunt folosite de asemenea ca surs de excitare n studiul fluorescentei unor esuturi din interiorul corpului, precum i pentru transmiterea semnalului de fluorescent spre sistemele optice i electronice de analiz. De exemplu, chirurgii specializai n bolile cardiovasculare utilizeaz un sistem de diagnosticare cu fibre optice pentru a distinge segmentele normale de cele bolnave ale arterelor, nainte de a aplica radiaia laser de putere pentru ndeprtarea plcii ce obtureaz arterele.
c) n al treilea rnd, laserii permit interacia fr contact cu esutul, ceea ce confer

un avantaj clinic important. Un exemplu tipic de chirurgie fr contact este n oftalmologie, unde laserii sunt folosii n mod curent pentru tratarea cauzelor ce

conduc la pierderea vederii: degradarea macular accentuat de vrst, boala retiniana indus de diabet i glaucomul. Interacia fr contact iaser-tesut este de asemenea important n sistemele optice de diagnosticare. Tehnicile de nregistrare la distant cu laseri n infrarou msoar absorbia optic a pereilor arterelor, pielii i calculilor biliari, n timp ce mprtierea cvasi-elastic a luminii este utilizat pentru investigarea biologiei formrii cataractei. n aplicaiile medicale, radiaia laser inciden pe esut poate suferi patru procese importante: poate fi reflectat de suprafa; o parte din radiaia transmis poate fi absorbit n volumul esutului, fie de ctre apa din esut, fie de ali absorbani, cunoscui sub denumirea de cromofori, ca de exemplu hemoglobina i melanin; o alt parte din radiaia transmis este mprtiat n esut, putnd, n unele cazuri, conduce la distrugeri ale esutului n regiuni mult mai ndeprtate dect ne-am atepta de la o simpl propagare prin esut; n sfrit, o parte din radiaie poate fi transmis prin esut, n special n cazul unor grosimi mici. Toate aplicaiile laser biomedicale se bazeaz pe interacia radiaiei cu sistemele biologice. Aceste interacii cauzeaz un spectru larg de efecte, care pot fi mprite n trei grupe principale.: - Prima grup nglobeaz efectele laser de mic putere, prin care radiaia este absorbit, reflectat sau reiradiat (prin fluorescent) de ctre substan astfel nct nu apar nici un fel de modificri. Aceste interacii formeaz baza diagnosticului laser (diagnosticul spectral al moleculelor i macro-diagnosticul la nivel de esut).